/ * 15 BANI NUMERUL abonamentele ÎNCEP L* I SI ia * FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX BUCURESCI L& casa Administratiunei IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni ®0 lei, 3 luni 10 Iei. IX siREiXATATEi La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 Iei. 6 luni Î5 lei. LA paris i Se gaseste jurnalul cu 4 B Cent. numeral, la Kioscul din rne Montmartre 4 13 Bulevardul St. Germaln Xo. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA VINERI, 12 (24) IUNIE 1887 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMAN'A SE PR.MESC DIRLCT LA AOMINI8 TRATIA ZIARULUI I.a Pari*: Ia Agi-nre Havan, place de la bourse, S. Agence I.ilirr, rue S’otre Dame des Victoires SO, (Place de la Bourse) pentru Pari*. Francla, Germania, Aiantru-lvigarin, Italia si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri ai reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA IVo. 3. — Plata Episcopiei. — !Vo. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA IVo. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. DB DIN NEGUSTORIILE LUI DIMANCEA CANCELARUL DE CARTON VULPESCU PĂLMUIT ALEGERILE I\ UNGARIA POTCOAVE DE CAI MORŢI CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE ÎNCETAREA PLAŢILOR Un fenomen aproape identic se produce la un moment dat, In mersul gospodăriei publice caşi In daraverile particulare. Dintru început, mersul afacerilor se crede cu desăvârşire regulat şi sigur, întreprinderea capitalistului ca şi administraţia guvernului se pare ca se Întrec în succese. Dar merge aşa cât merge, şi de o-data dificultăţile Încep a se arăta. Cum se explică acest fenomen care isbeşte atât de des och’ul experimentat al publicistului sati omului de afaceri? Sâ lufim pe şeful unei exploatări industriale. e E şi activ şi priceput, creditul nu T lipseşte, iar cel din giurul săCt se întrec In a ’l servi cu dibăcie şi lealitate. Prosperitatea casele netndoiasă, s ar zice ca e fără sflrşit. De o-data, pe când proiectele cele mal strălucite surldeafl proprietarului, un eveniment neprevăzut distruge din-tr’o clipă tot ce o mână onestă ridicase lntr’o viaţă de om. Aşa e în gospodăria privată. In cea publică, unde mecanizmul e şi mal complicat, unde se cere şi mal multă dibăcie şi mal mare răspundere, vicisiludinele soartel sunt tncă şi mal schimbăcioase. Intr'o asemenea situaţiune, se cere omului politic ca şi industriaşului să presimţa momentul fatal şi să gră-biasca lichidarea. De cele mal multe ori, din nenorocire, sau din egoism, saQ din ciudă, şi capitalistul şi şeful de guvern vor să ’şl prelungiască asistenţa. Urmează a-tuncî o luptă, o ţesătură de espediente, o trudă de minte şi de corp care departe de a aduce vr’un bine, sleieşte definitiv şi ultimele lor puteri. Atunci urmează o confuziune generală. Particularul, dacă e onest ’şl prezintă bilanţul. Guvernul, dacă e leal ’şl depune puterea. Şi avem exemple nenumărate de asemeni situaţiunl, fie gospodăria privată, ori publică. Io anii din urma se manifestase la noi, cu s’mptome foarte periculoase, o boală teribilă: aceia de a căuta să te înavuţeşti în 24 ore. întreprinderile curgeaţi. Firme deso-cietăţl vedeai pe toate uliţele. Gât a ţinut curentul ? Cât a sărăcit toată lumea. Unelecase ad lichidat, altele continuă a grămădi pierderi peste pierderi, ruinând atâtea familii şi discreditând atâtea alte instituţii. Creditul mobiliar a lichidat. Banca Prevederii s'a derăpânat; societatea de Construcţii geme, între viaţă şi moarte. Ce a dat naştere la toate acestea 1 Fie-care din aceste instituţiunl sd dispus şi de averea şi de voinţa acţionarilor. Ca şi tntr’un guvern, Mobilierul, ori Banca Prevedere:, ori Societatea de Construcţii ’şl-au avut administraţiele lor credincioase, acţionarii, sad cum am zice, maiorităţile lor parlamentare ; în fine toate ajutoarele şi nici o oposi-ţiune. Cu toate acestea, In mijlocul acestui concurs de circumstanţe favorabile, creditul mobiliar lichidează, directorul PreYederel ac duce la Văcăreşti şi So- cietatea de Construcţii pierde într’unan un milion. Pilda este energică. Nu e de ajuns să fii stăpân,nu ’ţi sunt destul maiorităţile, se cere, şi se cere mal Intâid de toate să poţi administra, să poţi conduce direcţia afacerilor. Când putinţa d’a mal face gospodărie ’ţl lipseşte, e o datorie să lichidezi. Tot secretul e să găseşti momentul ; alt fel, eşti silit să alergi cu bilanţul la Tribunal. Aceleaşi împrejurări se produc şi în ordinea politică. Şi în aceasta privinţă exemple le sunt isbitoare, la noi. Să luăm pe ministrul instrucţiunel. El astă zi, politiceşte vorbind, nu mal e destoinic d’a administra. Avea un program, şi în asta privinţa nu ezităm a recunoaşte că e singurul care a cugetat ceva. Bun, răd, acest program, el s’a silit să şi ’l aplice. A făcut regulamente, a făcut un proiect de lege, a instituit inspectorate, a făcut rapoarte; toate a-cestea lntr’un scop: ca să schimbe o legiuire ce o crede nepracticabilă. El bine, n’a isbutit. Datoria sa era constatându-şl, fie neputinţa sa, fi reauavoinţa altora, datoria sa era să se retragă. In schimb însă se îndârjeşte la putere şi voeşte să ’şl aplice programul. Se luptă cu el singur. Vedeţi urmările: în loc de disci-plinăa resplnditteroare;în loc de ordine seamănă discordia. Dă pe profesori In judecată— cea ce nu va grăbi votarea proiectului săd. — Nu mal are încredere în nimeni, cea ce micşorează încrederea altora în dânsul; se supără cu toţs cea-ce i pregăteşte căderea proiectului. Mal poate guverna d. Sturdza? Şi In erarhia administrativă, poate că acest ministru, cum am zis, e cel mal activ şi cel mal priceput. Credeţi că va regula regimul apelor d. Aurelian ? Va edicta independinţa magistraturii d. Stătescu ? Ori partidul agrar din ţară ’şl va vedea programul esecutat ded. Gheor-ghian ? Bietul d. Nacu 1 Ce poate promite dânsul? Şi din analisă îu analisă ajungem la conclusia logică : Firma politică de astăzi a atins momentul când trebue să aleagă: ori să lichideze, ori să depună bilaDţul. Ea nu mal poate guverna. Şi Garaşamn se bucura de maiori-tate In parlament şi de funcţionari supuşi în justiţie şi administraţie. Cu toate acestea şeful cabinetului sârbesc s’a retras, când s’a constatat neputinţa lui d’a mai păstra direcţiunea afacerilor. Din egoism unii, din ură alţii din miniştrii, nu vor să lase altora să săvârşească cea-ce dlnşii sunt siliţi să constate că nu pot conduce. Cu toate acestea, un lucru e sigur: ori vor lichida, or vor înceta plăţile. Caraimaa. TELEGRAME AGENŢIA tlAVAS Constantinopol, 21 Iunie. (Cale indirectă). — Se asigură că d. de Montebello şi d. de Nelidofftn întreţineri separate ce ah avut erl cu Marele Vizir şi cu ministrul afacerilor străine, ah reînoit accentuând u-le, obiecţiunile lor contra convenţiunil egiptene. In urma acestor întreţineri, un consilia extraordinar a fost convocat imediat deşi era ora înaintată. Se zicea chiar că dd. de Monttbello şi de Nelidofr, ar fi remis o notă scrisă ; dar aceasta pare inexact. Ceea ce este sigur, astă-zî, este că con-venţiunea nu va fi ratificată la data fixată de 21 Iunie. Deja, înaintea comunicării ambasadorilor Franţei şi Rusiei făcută erl, Poarta ceruse iul 8ir D. Wolff de a prelungi cu trei săptămâni termenul de ratificare. Dar Sir D. Wollt consimţise la o prelungire până la 28, arătând că sărbătorile Bairamului În- cepând mâine, şi durând patru zile, a-c^asta ar putea în mod riguros sâ nu fie considerai ca o prelungire şi ar fio sa-tisfacţiune minimă,dar suficientă, pentru amorul propriu britanic. Depeşile ce ne vin din Rusia în fie-care zi prevestesc grave evenimente dacă Sultanul va ratifica convenţiunea. Cestiunea egipteană primând toate cele l’alte cestiunî, aceste din urmă sunt fără schimbare; mal cu seamă cea bulgară. Sofia, 22 Iunie Regentul Stambuloff a plecat azi dimineaţă la 5 ore cu ministrul Instrucţiunii publice. El merge la Tlrnova, trecând prin Rumelia. Erl seară, în onoarea jubileului Majes-tăţiî Sale britanice, a fost un mare prînz diplomatic la d. O’Connor,agent diploma-ticalEnglitere . Ministrul afacerilor străine asistă la acest prânz. In urmă a avut loc o mare recepţiune. Sgomotele respîndite de oare-care ziare în privinţa unor concentrări de trupe la frontiera sârbească, sunt cu totul falşe. VULPESCU PĂLMUIT En partant de Melun Nous Ction' un, En arrieant ă Carcassonne Plus personne. Aşa s'a ales şi cu Vulpescu. Şi cu credinţa şi cu fidelitate, ministrul instrucţiunel publice a rămas singur şi de asta data, precum tot singura rămas în 1876 când a propus în comitet secret la Iaşi asasinarea lui Vodă Carol. Juriul universitar din Iaşi a judecat erl pe d. Pastia : maioritatea s’a declarat necompetenta d'a judeca pe un profesor pentru un delict Închipuit, săvârşit de acesta în e-serciţiul liber a! drcpturiloi *:ale cetăţeneşti. Ei şi acum! Cum rămâne cu jurământul de credinţa şi de fidelitate ? Servit’a prin această procedare insolenta şi stupida ministrul Sturdza dinastia lui Vodă Carol ? Şi să se observe bine : în comisia juriului din laşi figuraO doi colectivişti pur sang dd. Xenopol şi Sendrea. Cu toate acestea, şi fiştl doi afl opinat numai pentru censura. Se poate închipui palma mal ageră aplicata lui Vulpescu ? I remâne o singură consolaţie acuma. Să traga înaintea tribunalelor pe comisarii din Iaşi pentru a fi despăgubit cu câte va mii de lei pentru obrazul unflat. Magistraţii lulStătescu sunt gatasă'i dea şooo lei. O industrie nouâ şi care se exercită pe o scară întinsă în ceata colectiviştilor, este aceia a dreptului de graţiare. Ea a ajuns sâ fie o sursă de profite pentru toţi politicieni fără scrupul, pentru toţi avocaţii fără pricini, între care ocupă negreşit cel d’tntăih loc actualul vice-preşedinte al Camerei, d-nul. Di-mancea. Este ştiut că d-sa se însărcinează cu bucata sau cu toptanu, cu toate afacerile ruşinoase, bine înţeles cu acele â-faceri ce sunt de mutra d-sale, cacî nu este atât de prost d l. Garada şi Consorţi fi d’a ’l da gheşefturile de mâna întâii!. Escrochi, făcători de rele, formează clientela depreferinţăad-lulDimancea, clientela ce o susţine negreşit nu cu talentul sau cunoştinţele de avocat, ci cu aceia de personaj cu trecere şi influenţă în colectivRate, cu calitatea de vicepreşedinte al adunării. Ast- fel ’l vedem figurând aci pentru liberarea pe cauţiune a escrocului Andronic, aci pentru liberarea mărfurilor de contrabandă de la Galaţi, şi In sflrşit pretutindeni unde este ceva de câştigat, în toate afacerile ş: întreprinderile murdare care repugna unei conştiinţe 0-neste. Dar ceia ce formează specialitatea d-lui Dimancea este graţiarea osîndi-ţilor. D sa între toţi colectiviştii are meritul de a fi organizat această Întreprindere In mod sistematic, cu biurofi în regulă, cu agenţi şi samsari In toată ţara, O spunem aceasta citând fapte posi-tive, bazându-ne pe acte trecute în dosare, pe lucruri desvfiluite înaintea justiţiei. De-ună-zi s’a tratat înaintea curţel de Galaţ' procesul de escrocherie a unui G. lonescu, comisar poliţienesc şi agent de graţieri al d-luî Dimancea la Galaţi. Acest comisar era Inculpat că a comis o escrocherie, că a luat de la d-na Apostolide o sumă de 000 leî pentru al mijloci graţ area fiului el, condamnat pentru faliment fraudulos; graţiare ce nu a obţinut. Agentul pentru a sâ apâra a susţinut că faptul este exact, dar nu conţine o escrocherie, de oare ce el se comite de oameni însemnaţi şi el nu a fost de cât mijlocitorul afacere!, dovedind că este agentul d-lui Dimancea. Şi pentru a dovedi zisele sale, a Invocat martori şi a scos o telegramă precum şi o cartă de visită a d-luî Dimancea, care, ca piese de convingere, sunt ataşate la dosar. Gel 000 lei au fost depuşi pentru D. Dimancea la un comerciant, anume Babencu. Acesta chemat ca martor, a spus ca într’adevâr s’a depus această sumă pentru d. Dimancea ca să mijlocească graţiarea Iul Apostolide, că acesta ’şl făcuse hârtiele de graţiare, dar a întors lucrurile, fiind ca d. Morphy (unchiul condamnatului) n’a depus Întreaga sumă cuvenită de 1000 leî. Un alt martor, Finkelştein, a depus la Curte In zioa de 5 Februarie 1887, că pa când să afla în temniţă, condamnat pentru ca luase mită în numele judecătorului de instrucţie , comisarul lonescu a Întâlnit pe femeia sa, care ’i a spus că umblă după graţiarea lui (a martorului).—Iar lonescu ’i-a răspuns că cunoaşte avocaţi In Bucureşti cari pot să obţie graţiarea, recomandtndu'i pe d. Dimancea. Nevasta iul s’a dus In Bucureşti şi prin stăruinţa d-lul Dimancea a fost graţiat de jumătatea pedepsii la care era osîndit. Aceasta a spus’o şi d Iul Morphy. Cartea de visită a d-lul Dimancea, a-taşată la dosar, are pe dosul el aceste cuvinte : «Domnule Morphy vă aştept Luni, Piteşti, negreşit.» Iar depeşa d-luî Dimancea către G. lonescu, agentul de graţieri al d-sale la Galaţi, zice : « Viu Marţi seara Bucureşti. Se vie persoana». Înţelege ori-cine despre ce era vorba, In urma celor esplicate mai sus. Dosarul acestei afaceri scandaloase poartă No. 655/85 şi este pendinte la Curte, sec. II, din Galaţi. Curtea a amânat procesul pentru 5 Septembre, ordonând chemarea şi a d-lui Dimancea pentru informaţii 1 Aferim vice-preşedinte de Cameră 1 Cine mal poate zice acum că dreptul de graţiare este al Regelui ? Să lnşalâ, tî vom răspunde : El este al colectiviştilor, şi In special al d lui Dimancea. Acesta este a-panagiul d-sale pe cât timp acest regim corupt va mai sta la putere I S’a făcut şi cu acest drept ca cu toate cele-l’alte drepturi înscrise în Constituţiune. Persoana Regelui nu a fost nici ea cruţată In această confiscare generală. CANCELARUL DE CARTON Citim tn La NouvelU Revuet In România surprinderea acestor din urmă cinci-sprezece zile este transformaţiunea de mirat a ex-revo-luţionarului Iancu Brâtianu în . . . cancelar. Mâna care mai ’nainte strânsese pe acea a lui Orsini s’a întins câtre regele Carol pentru a ob ine de la M. S. o recompensă a serviciilor sale leale şi o situaţiune care se’i fie un asii liniştit pentru zilele sale de bătrâneţe. Pentru ce regele Carol, simplu locotenent prusian odinioară, apoi prinţ stăpânitor, şi în fine rege, a-vend astă-zî la îndâmână uri cancelar, n’ar primi şi el un imperiu care ar eşi din cioqnirea evenimentelor gigantice ce se prepară în Europa şi în Orient? ALEGERILE IN UNGARIA Jumfttatea de dincoace de Lailha a monarhiei habsburge— Cioaţia, Ungaria şi ţările dependinţe de aşa numita coroană a Iul Sl. Istvcin,—ati fost convocate zilele a-cestea în comiliele electorale spre a.»alege» deputaţi pentru un period legis'aliv.J Dacă menţionăm Croa(ia îrt scurta expunere ce ne propunem a face, este pentru că alegerile din această ţară care nu e încorporată cu totul Ungariei, ci legată de aceasta printr'un fel de act de uniune, afl slujit de preludiu alegerilor ungureşti. Iar despre chipul cum s’afi săvârşit alegerile croate, cari au dat o majoritate zdrobitoare guvernului ce susţine uniunea cu Ungaria cu sugrumarea «eatârnă-rel Croaţiei, este de ajuns, pentru ca sâ ne facem o idee de înfricoşatele presiuni ungureşti asupra populaţiunilor, să cităm articolul ce consacră izbândel guvernului, însuşi Budapester Tagblatt, organ al opo-sitie. moderate maghyare, care se exprimă precum urmează: «La alegeri a fost decimală oposiţia croal-â, vre-o câţ!-va membri al familiei Starcevicl, care aă fost aleşi, nu mal arată de cât o splendoare de muit trecuti, şi pe aci ar pnLea omul gratuia Banului puternic şi slabului partid naţional la acest resultat, dacă remltalul electoral n’ar li de atât «splendid». O mărturisim în toată sinceritatea, că toate ştirile, câte vin din Croaţia, sunt mal mult triste de cât îmbucurătoare, şi pe căi de bine ne-ar li părut de o «învingere onorifică a partidului naţional», pe atât de înscârbiţl trebue să fim de învingerea aceasta, care s'a stors îu parte prin presiune, corupţiuue şi directă vio are de drept». «Se poate ca un guvern sâ reuşească de vre-o câle-vaori cu «ast-f.l d* resultate», cum s’au câştigat acum îu Croaţia, noi îusa nici-o data nu ne vom demite a lăuda un asemenea succes electoral, căci chiar faţa cu cel mai neîmpăcaţi duşmani—şi noi nu cunoaştem duşmani mal mari ca Starcevicianil—noi voim să fim drepţi. E un lucru scârbos şi urît a mitui şi a teroriza pe alegeton, e un lucru brutal şi nedrept a iudimida şi a încuia pe candidaţi, noi ţinem mijloacele, prin care s’a creat deasLa-dal& iu Croaţia majoritatea, de rele şi misorabile». Alegerile urmate în Ungaria, Ardeal şi Banat, aD întrecut, de se poate, în presiune şi corupţiuue pe cele croate ; şi a-ceasta reiese învederat, din înverşiunarea cu care au fost combătuţi acel câţl-va fruntaşi români ori sârbi ce ah avut curaj u a'şl pune candidatura. Mal mult, însuşi ungurul Ludovic Mocşary, şeful o-poziţiel magliyare moderate, a căzut sub terorismul desfăşurat de agenţii guvernului. Dacă ţinem seamă, că partida naţională a Românilor în adunarea generala ce a ţinut în preziua alegerilor la Sibiii, a luat hotârîrea de a se abţine de la vot, recomandând prin manifestul ce a adresat alegătorilor români, de a nu se duce la alegere, suntem uimiţi de presiunea, corupţiuuea, violenţele şi desfrâul cu care au sugrumat alegerile agenţii guvernului unguresc. Ceea-ce ne dă şi măsura îngrozitoarelor crime, ce negreşit ar (1 sângerat ţările româneşti de peste munţi, dacă marea majoritate a alegătorilor Români lua parte la vot I Conferinţa din Sibiu, a admis însă, o excepţiune pentru unele colegii române din Bauat şi Ungaria, cu condiţiune ca caudidaturile se fie puse cu învoirea comitetului partidului naţional român.In consecinţa, cercurile electorale din Caransebeş, Biserica-Albâ, Baia-de-Criş, Şiria-Pancola şi Şasea din Ungaria, afi pus can-didaţi-naţionali. Afară de Caransebeş, unde Generalul Traian Doda a fost ales prin aclamaţiune şi unde guvernul n’a îndrăznit a opune un candidat, cele-l'alle cercuri, după ex-piesiunea Luminatorului din Temişoara ah fost transformate îu arene asemenea celor avilice de lângă riurile Volga şi Donl Comune româue întregi ab fost împiedicate cu forţa armelor de la votare. Tot aparatul machinel guvernamentale, cu zbirii de toata mâna şi reptilii cu chip 0-menesc, au luat cu asalt biurourile electorale şi ast-fel caud.daţii naţionali, d-nil Truţala Baia-de-Criş, protopopul George Popovicl la Şiria, d-1. Vmceutiu Babeş la Şasea şi dr. Polii la Biserica-Albâ, câzurâ sub cea mal înfricoşată presiune I Avww.dacoromanica.ro s ____________ mMmBrwm» m. u 'u 'iiw EPOCA 12 IUNIE — !■ n i—b—b—b——m ’Şl poate dar, da seama cine-va de valoarea reprezentatiunel legiuitoare a Statului Magliyar, când din partea Românilor care formează mal mult deo treimedin po-pulatiunea regalului, d'abia a putut străbate un singur deputat naţional independent şi acesta grafie epoletulul săâ imperial de care Ungurii ah tncă groază. Starea aceasta de lucruri îndreptăţeşte cu prisos hotărîrea luată de partida naţională română de a se abţine de la vot, care cu toată izbânda guvernului nu ’l lasă să doarmă după cum reiese din următoarele cuvintepronunciate de Ministrul Trt-fort. .«Partida naţionalităţilor în parlament nu e tare, dar în tara e mai tare; între împrejurări normale nu e periculoasă, dar între anumite împrejurări poate deveni periculoasa !« La această afirmare, Tribuna din Sibiâ, adaogă următoarea concluzie, cu care încheiem această es/punere: La aceste «anumite împrejurării, s’afi gândit aderenţii partidului naţional român, când ati holărtt, ca alegătorii români să nu intre în lupta electorală acum când nimeni nu le dă nici o garanţie, că pot să ’şl exercite dreptul în toată libertatea, ci să aştepte acele «anumite împreju-rărâ«, când în fruntea ţării va ti un guvern care le va da oare-care garanţii. CRONICA POTCOAVE DE CAI MORŢI > O ştire care a trecut Dunărea cu mare iuţeală, este acea cum că Conu Milia-lache Kogalniceanu a descoperit statua lui Ovidiu în nişte băligar de la Constanţa. M'ain prăpădit de rîs. Nu, că are mare noroc, bată’l focu pe Conu Mihalache, că prea descoperă dansul toate potcoavele de cal morţi. Omul acesta e în adevăr genial. Gând şi când, aşa când simte mare nevoie de ceva unt de sunătoare, de o dată numai ca’l vezi cum că descopere câte o statue, câte o piatră cu inscripţii qial vechi de cât lumea, căte o mobilă veche ruginită etc. etc. etc. Chipul In care Conu Mihalache face aceste descoperiri este foarte nostim. Când e stlmtorat, nevoe mare, face ce face şi suflă câte un cuvent dulce la urechea vre-unel puternic adversar politic al săiî de la guvern, în semn că este inspirat de instinctele sale arheologice, apoi se culcă şi adoarme. Atun-cea In tot d’a una visează că se află îngropat peunde-va câte un obiect vechio. Adoua zi,Conu Mihalache aleargă,sapă, descoperă, şi. vinde. Conu Mihalache a făcut fel de fel de descoperiri de felul acesta. Acum un an a descoperit, după îndelungate săpători şi după un somn a-dânc tras în rândurile oposiţiunel, o antichitate grozav de cu preţ, numită tariful autonom. Mai târziu, Conu Mihalache simţind trebuinţa de a mal descoperi ceva, iarăşi şi-a întrebuinţat procedeul şi a găsit o altă vechitură numită Consulii Români din Ungaria. Altfi-data, când se vede că 'I crapă buza mal tare, ne pomenirăm cu o antichitate cât toate zilele de mari, numită recompensa naţională. Nu mal amintesc aci de cele-l’alte mici antice ca omul ţ&reî mele: Bogdan, Mihaip cu Dragoş; Ţărişoara mea; etc. Acum iată că veni rîndul lui Ovidiu ca să conlribue pentru gloria arheologică a marelui nostru berbant de stat. Eu unul mă cutremur de câte-ori aud că Conul Mihalache a descoperit câte ceva, căci în lot-d’a-una sunt sigur că e lucru dracului la mijloc. Văzând toate aceste descoperiri pe care a început să le facă d-sa acum de când a devenit om imparţial şi nu mal combate cu violenţă, care nu mal şade bine la vîrsta sa, am ajuns să cred că poliţia îngroapă neîncetat în drumul d-luî Kogâlniceanu fel de fel de mărunţişuri, trimise de către prefectul Mo-ruzi-Andronic, care şi dânsul face colecţii de vechituri, şi că Conu Mihalache esteast-fel ajutat şi mistificat indirect. In privinţa aceasta Conul Mihalache ar trebui să fie mal circumspect fiindcă a mal păţit o-dată o asemenea farsa. S'o povestim : Acum câţi-va ani, nişte tineri care se aflau prin Dobrogea, cunoscând mania săpătoare a d-lul Kogăluiceanu , au Îngropat, în drumul unor săpători ce făcea d-sa, o piatră cu următoarea Inscripţie : M. A. R. E. B. E. R. B. A. N. T. E. Ş. T. I. Conul Mihalache cum găsi piatra o dezgropa, o transportă acasă, scoase dicţionarele arheologice din dulap şi se puse pe deşcifrat. După o muncă câinească de două săptămâni, dînsul nu putu tălmăci nimic şi, convins fiind că aceasta e o piatră preistorică, din care fel nu căzuse pînă atuncea nici una în mâinile arheologice, trase o depeşe grozavă la Bucureşti spre a vesti minunea. Peste o jumătate de ceas însă, primi prin poştă următoarea scrisoare : Coane Mihalache, «Aflu că te căzneşti de două săptămâni ca să poţi citi inscripţia de pe piatra cea minunată şi că n'ai putut izbuti. Prost arheolog eşti. Pentru ca să nu’ţi mal dai osteneală şi să nu mal cheltueştl parale cu de-peşî în Bucureşti, iată, că 'ţi trimet eu inscripţia dezlegată fără dicţionar. Pe piatră stă scris : Mare berbant eşti.» X. Vă puteţi Închipui ce salturi au făcut legendarii ochelari al Conului Mihalache 1 Radu Ţandărâ. IN F ORMATIUNI Primim din Iaşi următoarea telegramă privitoare la procesul Pastia: Majoritatea juriului, admiţând ex-cepţiunea ridicata de apărare, 'şl a declinat competinţa. Minoritatea s’a pronunţat pentru censură. O întrebare naşte d’aci: Din momentul ce juriul era sezi-sat de o excepţiune de necompe- tenţă el nu putea intra în fond maî ’nainte d'a se fi pronunţat asupra acestei excepţiunî ; şi o dată ce ex-cepţiunea de incompetinta a fost admisă, el nu mai putea de loc seju-deee fondul. Cum a pronunţat dar minoritatea o pedeapsă! Mister şi slugărnicie 1 X Prinţul Ferdinand de Hohenzol-lern, moştenitorul tronului României (?), este aşteptat Sâmbătă la Sinaia. Tenerul ofiţer din garda pedestră prusiana obţine din când în când un mic congediu de care profită pentru a se arăta la noi, ca se nu i se zică mat târziu că se potriveşte în ţară ca nuca ’n perete. Se nu uităm că ofiţerul de la Post-dam este în acelaşi timp ofiţer la noi, în regimentul al 31ea de infanterie. In tocmai ca maître Jac-ques al lui Moliere: cu şorţ, bucătar, l'ară şorţ vizitiu : cu chivără ofiţer prusian, fără chivără ofiţer român. X Din iniţiativa dd-lor Al. Lahovari, A. Gatargiu, G. Filipescu, C. Olâ nescu şi alţii, se pregăteşte o mare serbare în folosul Botoşenenilor victime ale incendiului. Doamna Elena Oteteleşanu, nobila decană a Doamnelor societăţei 'nalte a Capitalei, cunoscută prin nemărginita ei bunătate pentru cei nenorociţi, a oferit saloanele şi vasta grădină a caselor d-sale în acest scop. Ast-fel această serbare promite a fi una din cele maî măreţe ce s’a văzut vre-o dată la noi şi sperăm că va atrage nu numai Cepitala dar chiar şi oraşele din apropierea Bucureştilor. x D. Ion Brătianu, prezidentul Consiliului miniştrilor, a sosit azi dimineaţă în Capitala cu expresul de Verciorova. Ştim din izvor autorizat că d. Ion Câmpineanunu se va mai întoarce ca primar al Capitalei. D-sa înainte d’a pleca la Berlin îşi a datdemisiu-nea în mâinile d-lui Radu Mihaî, declarând că hotărîrea sa este irevocabilă . X Se crede că în Consiliul ce miniştrii vor ţine azi sub prezidenţa d lui Ion Brătianu se va lua o hotâ-rîre în privinţa alegerilor comunale de la Galaţi. X NI se spune că d. a. or uzi, prefectul poliţiei Capitalei, ar fi destituit pe comisarul Bogdan cel care a maltratat pe d. Tănase Petrescu. Lucrul este tot aşa de necrezut ca şi cum s’ar spune că amicul nostru Gayrol a iertat pe d. Câmpineanu. X Ni se comunică din Turnul-Seve-rin că generalul de artilerie hvdrau-lică, doctorul Catastrofă (Fotino) se află acolo, însărcinat de d. Radu Mihaî se negocieze condiţiunile in-toarcereî în sinul colectivitate'! a celor pe care purtarea prefectului Ghel-megeanu îi a silit se se depărteze de la acest sin. Bravul general face tot felul de făgadueli, dar lumea nu vrea se’l crează şi ’i cere ca mai înteiu se se depărteze d. Gkelme-geanu. E probabil că va reveni în Bucureşti cum a plecat. X Regele şi regina au renunţat la proiectul d'a veni în Bucureşti în timpul examenelor şcolare pentru a asista la unele din aceste examene. MM. LL. vor veni însă pentru împărţirea premiilor. X Venitul net al serbărei de Slmbătâ şi Duminică în grădina Cismigiu, se urca la aproape 9000 lei. In a-ceastâ sumă intră însă şi câte-va daruri în bani, între altele acel de 500 lei făcut de prinţul A. Cuza. DEPESi TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Belgrad, 22 Iunie — Comisiunea instituită pentru a examina starea financiară a statului, a constatat ca datoria ordinară se ridica la 278 milioana dinari şi datoria extraodinară la 11 milioane. Asupra acestei sume din urmă 4 milioane sunt amorlisate. VIena, 22 Iunie. —Ziarul Dic Pres-se primeşte o depeşe din Londra in care se zice ea circula zgomotul Ia Belgrad ca regenta Bulgara ar fi demisionat. Belgrad, 22 Iunie.— l>upe depesi private sosite din Sofia, regenţii Stambulofi'si Jivliofi' ar fi fost n-restati asupra instigatiunei d lor Popov si Mutkurov. Guvernul serbesc n*a primit pana acum nici o însciintare oficiala cu privire la acest eveniment. Paris, 22 Iunie. — După o depeşa a ziarului Le Temps, relaţiunile între Germania şi Rusia s’au înbunătăţit 1n-tr’un mod foarte simţitor. Principele de Bismark face cele mal mari sforţări, pentru a putea reţine la Berlin pe contele de Schuvalofî actualul ambasador al Rusiei la Berlin. Belgrad, 22 Iunie. •— Regele va pleca In curând la Viena. Se zice ca va abdica In caşul când n’ar fi bine primit a curtea din Viena. Sofia, 22 Iunie. — D-nil Stambuloff şi Ivanşofî aâ plecat erî la Ttrnova, şi vor trece prin Rumelia. Budapesta, 22 Iunie. — «Pester Lloyd» primeşte din Semlin ştireacum că Regenţii Stambuloff şi Jivkoff ar fi arestaţi din ordinul d lor Popov şi Mutkuroff. Ziarul adaogă că ştirea pare neprobabilă. Berlin, 23 Iunie. — Sgomotele privitoare la o întrevedere a celor trei Împăraţi nu sunt luate In serios. Viena,23 Iunie.«NeueFreie Presse» zice că Regenţa bulgara nu va mal propune Sobraniel realegerea principelui de Battenberg. Ea va recomanda un alt principe. DIN DISTRICTE ___ r \ IAŞI Ni se serie din Iaşi : Mare desgust coprinde pe orl-ce om când vede ceea ce se petrece In nenorocita a doua capitală. Mult s’a strigat contra fostului guvern conservator şi cu toate aceste toţi, nu numai con- servatorii dar şi liberalii, regretă acel timp. Când generaţiunea tînără e3te nevoită la fle-ce momeut să Înregistreze câte o mişelie, când fie-ce moment a-duce o nouă deziluziune, ce mai poţi face? Desguslul te coprinde, Iţi vine sâ te duci sfe’ţt iei puţinul mult ce ai şi sâ cauţi o patrie adoptivă unde să'ţt reînsufleţeşti simţimintele patriotice înăbuşite cu mişeii! în patria adevărată. D. Consf Balş un ttnăr cu inimă dar care are păcatul că s'a arătat pretutindeni duşmanul colectiviştilor este dat tn judecată pentru ofensă asupra Regelui (observaţi şi stilul). Noî toţi ne am zis: Tribunalul din laşi se compune din magistraţi, el vor fi la înălţimea roisiunel şi vor judeca dupe convingere, iar nu dupe poruncă. Dar, nu tribunalul refuză martorii invocaţi, divide indivizibila instrucţiune şi condamnă pe mărturia unul secretar de comisie, care era de sigur In comisie la postul sâfi, şi dupe arăatrea u nul alt martor, care era aiurea, ceea ce se poate dovedi—cu toite ca toţi cel de faţă — comisarii Spiridonşi Karhaz declară că nu afl văzut pe Balş şue-rând; şi aceasta o face un Stelian, un tlnăr profesor de universitate, om de cultură distinsă căruia nu’l lipsea pentru ca sâ fie stimat de tot laşul de cât independenţa de caracter. Hotărîrea, s’a comunicat Sâmbătă un sfert de oră dupe ce s’a dat; Luni am avut ocasia se constat că nu era Încă transcrisă tn registru : iată ce grabă s’a pus, iată moralitatea ce se impune de colectivitate. Dumineca procesul profesoruluIPas-tia a fost o nouă ocazie de a se vedea und'.i poate ajunge pasiunea acestor desperaţi că le scapă puterea din mână. PL'TA'A Nenorocirea ce loveşte pe Botoşe-nenl, s’a resimţit puternic de Focşe-nenî. Publicăm apelul făcut de d-nil Apostoleanu, Voinov, BălăDescu şi Ba-rozzi. Pe lângă listele de subscripţiune de care se face menţiune In acel apel, s’a Înfiinţat un comitet de doamne, din iniţiativa d-nei Eugenia P Barozzi născută Vârnav, care organisează o serbare cu tombolă, artificii etc., tot In folosul incendiaţilor. Dorim ca acest exemplu, ce face laudă Focşenenilor, să fie imitat de toate o-raşele din ţară, căci numai ast-fel numeroasele victime din Botoşani, vor ft uşurate de suferinţele lor. Iată apelul : APEL In aceste momente, o grea cumpănă, o mare nenorocire apasft locuitorii oraşului Botoşani.Peste o miede familii se allă fără adăpost, şi fără hrană In urma incendiului Îngrozitor de la 3 a curentei luni care a nimicit Iu câte-va ore casele şi tot avutul lor. In faţa acestui desaslru, o sfântă datorie se impune pentru or-cine — fără osebire — aceea de a contribui la alinarea suferinţelor acestor nenorociţi. Mal cu osebire noi Focşenenil, datori suntem a da —cel InteiO — obolul nostru, căci la anul 1880, când s’a întâmplat o a-semenea nenorocire care a prefăcut tn ce-nuşe peste 300 case, ţara întreagă de o margine la alta, a sărit în ajutorul nost”" şi graţie generosilăţel publice,nu num» victimele n'afi suferit foamea, dar apoi locul ruinelor de odinioară s’au tnăl frumoase zidiri şi îmbunătăţiri. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (9) A; MATTHEY — (arthur arnould) CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE PROLOG ^MĂCELUL— VII Istoria Morţilor Ernestina nu voia să culce pe copilaşul săO, micul Maximilian, şi ’l ţinea adormit In braţele sale. Nici una din noî, n’ar fi voit, n’ar fi putut sâ se culce, să doarmă. Chiar biata mea mamă, de şi bolnăvicioasă, de abia consimţise în noaptea trecută, să se culce, Îmbrăcată, pe o canapea. — Ştii cum îş iubea mama copil, mai cu seamă pe fratele med, de care era atât de mândră, adause Zelia mişcată. — Da, zise doctorul, şi el merita a- ceastă iubire. Toţi îi iubeam din toată inima. — Ca pe un frate 1 zise Abric cu vocea înăbuşită. — Ca pe un fld 1 murmură Herminia, a cărei emoţiune nu se arăta de cât prin mărirea paloarel obrazului săd şi a focului din ochii săi. — II văd încă, urmă Zelia, când intră şi ne îmbrâţişe pe toate. Eram atât de fericite şi viaţa ni se părea aşa de dulce ! Apoi ne povesti ceia ce lucrase de două zile. Se vedea dupe trăsurile sale trase, dupe aprinderea ca de friguri a ochilor săi, că se obosise mult. Abia se putea ţine pe picioare, încercă să mănânce : stomacul nu ’l primi nimic. Atuncea bău numai un pahar de vin şi înviorat ne spuse : — Nimic încă nu e perdut. Mahalalele sunt în mişcare. Mâine se dă bătălia. Baricade se fac pretutindeni. In două-zeci şi patru ore totul va fi hotărât. Se poate să fim învingători dar tre-bue să prevedem învingerea. In acest caz nu voi să staţi aici expuse la violenţele învingătorilor, la tot felul de neajunsuri. — Dar unde vrei să ne ducem ? întrebă mama. — Avem pe doctorul Thevenin, zise atunci Ernestina. — Bine zice,a întrerupse iute ex-chi-rurgul de marină. — Nu, respunse frate-meQ. Nu voiţi să ’l compromit fără folos. Amiciţia noastră e cunoscută. M’am găndit la Raimund care locueşte în acelaş quar-tal. E student, puţin ştiut; nu se vor gândi la el de o camdatâ. Apoi e vorba numai de 24 ceasuri.... totul se va ho-tărft mâine. Am trimes deja pe Abric la Raimund ca să ’l înştiinţeze să'' fie gata a ne primi. El are două odăi.... se va duce dacă va fi nevoe sâ se culce la vr’un prieten. — Adevărat, zise Abric, am găsit pe bietul Raimund acasă, şi el a pus locuinţa sa cu plăcere la disposiţia lui Juste şi a familiei Iul. Mi-a zis câ-I aşteaptă şi am venit să dail respunsul lui Juste. — Nu te am văzut pe d-ta,întrerupse Zelia. — Nu. Am Întâlnit pe Durandeau, jurnalistul, confratele lui Juste, câruia i-am spus ce să Împlinise ; el ş’a luat pe seamă de a vă înştiinţa, ceia ce am primit cu plăcere, căci tocmai aveam o Întâlnire cu prietenii mei politici în suburbia Saint-Autoine şi eram prăpădit de osteneală. — Atunci, întrerupse iute doctorul Thevenin, cu o voce stranie, doi oameni ştiad unde se alia Juste şi familia lui : Abric şi Durandeau ? — O ! mai eraţi şi alţii, căc) Marion, când Începu lupta, spuse la mal mulţi prieteni : «Dacă voi cădea mort, sad voi li prins sad rănit prea tare spre a putea fi dus până la ele, vă recomand pe mama mea, pe soţia şi surorile mele pe care le am ascuns pe o vreme la Raimund.» — Mii de tunete 1 Eram sigur că a făcut vre-o prostie, striga doctorul posomorât ; nu trebuia să zică un cuvînt. Zelia se oprise şi ’l asculta privin-du-1 ciudat. Cât despre Abric, el se sculă repede : — Ce vrei să zici, d-le Thevenin ?, strigă el; crezi că a fost trădat, denunţat 1... Ol dacă ar fi adevărat 1.... Daca aş cunoaşte pe ticălosul acela 1 Şi tftnărui lucrător ridică în sus pumnul săd închis, greu şi vârtos, în stare să doboare un bou din picioare, cu ochii aprinşi, cu gura încreţită de mânie şi de setea răsbunarel care ’l chinuia din prima seară în care l’am văzut, dar pe care nu cuteza s’o arate prea pe faţă înaintea doctorului, cu care nu se simţea la Îndemână. — Desigur! era să respundâ acest din urmă: dar când văzu privirea a-dâncă a tinerei fete care să plecase către cel doi bărbaţi şi a cărei faţă palidă se acoperise de o roşeaţă trecătoare, ce dispăru ca un fulger, el reluă : — Nu ! nu ! cin8 ’ţl spune aşa ceva ? Aţâţam vrut să zic că era foarte ne-mintos lucru să desveleştl la o mulţime de lume asemenea taină însemnată. — Nu-I poţi bănui atât de mult, respunse Abric, căci cel de faţă erad numai prieteni, de al noştril, oameni siguri. Trebuia să ştim aceasta la caz de nenorocire. — Fără îndoială, mormăi ex-chirur-gul, uitându-se într’o parte. Urmează, Zelie, adause el cu un fel de nerăbdare cu gred stâmpăratâ. Tânăra fată urmă fără nici o observaţie, dupe ce se uita lung la înlrelocu-toril săi : — Iubitul med frate ne spuse atunci că a doua zi, dacă revolta nu va isbuti, va veni să ne ia spre a ne duce în altă locuinţă ; dar că în nici un caz nu trebuia să părăsim adăpostul ce ’l aveam, afară de nu va fi o primejdie vădită. In acest caz trebuia să venim la d-ta, doctore. In sfârşit dupe ce ne îmbră-ţoşe înduioşat, plecă cu amicii săi. — Adică Raimund şi Durandeau? — Da. — Câte ore erau atunci ? — Trebue să fi fost două spre-zece de noapte. — N’ai băgat de seamă dacă nu vă urmărea cineva când v’aţl dus de la strada Montmartre la respântia de la Crucea-Roşie ? — Nu. Stradele eraţi deşarte; apoi trate-meă şi d. Durandeau stateaă de pază. — Să vedem sfârşitul, zise doctorul Thevenin răstit. VIII Un viitor general Tânăra fată se opri un moment, pentru a mal lua puteri, nainte de a vorbi despre grozăviile ce ’l remăsese de istorisit. Faţa sa deveni mai palidă şi ochii săi parcă se măriră. Cât despre auditori-, el tăceaă şi nu cutezat! a se uita unul la altul, de frică de a nu vedea fle-care propria lui tur-burare zugrăvită pe faţa tovarăşilor săi. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 12 IUNIE PUBLICITATE» ZIARULUI ,, EPOCA" Tlraffiu « 000 de Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciur! pe pagina IV, linia ^ 30 bani Anunciurl şi reclame pe pagina III linia 2 lei. A venii momentul astă zi, să ne arătăm recunoştinţa către fraţii noştrit Botoşe-nenl mult mal asupriţi şi încercaţi de cât noi la .880. Fa’em dar un apel călduros la toate i-nimele nobile, şi generoase', - la toţi cei ce atl suferit, ca să depue grabnic obolul lor, spre a se putea da ajutoare numeroaselor victime de la Botoşani. Or-cât de puţin s'ar da, va fi bine venit şi bine va prinde faţă cu acoastă mare catastrofă. In acest scop, s’a depus liste de sub-scripţiunl la d-nil G. Apo-toleanu, N. Voi-nov, P. Barozzi, V. C. Romano, Fraţii Wartan Missir, Librăria St. Vasiliu, Ignat Racoviţă, Cost'câ Iî. C Nuţu, N. Chirilâ Săveanu, Ghiţă Gbeorghiu, BernCarniol, Fraţi Neiger, A. Muzianu (coafeor), Frai/ Profiriu şi Hacik Cbircorianu. ■ turl şi mal cu sear. pricinu nd i gubetr. Braih Semănăturii, şi seca precum şi ot. puriu se crede că va da 'porumburile înaintează meiul iacă nerfes&ril. de plou abundenţi şl ciuopiată. Pometu-rile, z: dvutnr':*. y nil sunt In general bune. Buxuu Sti .t genera asemănaturilor de toamnă ş pr-n ă- ari e mulţumitoare; oarzele <' eri irea din lipsă de ploae ioi c.a i vi le în câte-va localităţi un a. c grindină. Dolj. ■ aă mile In genere bune; pometurile zarzavatu • e, viile şi fAlteţele ne asemenea, nu; .1 în două comune a că, grim, a. Dorohoi. Sen- / niturile de toamnă şi prin ' proi a i roade satisfăcătoare ne ci' ,. .masurile a& trebuinţă de I- •ne'; i.i viile promit o recul Dimii, .locurea căzând grin dir u-'odBs , .re-cari stricăciuni. r7*- Semănăturile, precum; grâul, se' d âzul sunt proaste şi su'ci 'nuli din i'|i , de ploae; porumbul pâi;i nin n-erri bine; fâneţele proaste, zerzi . , i urile şi viile promit, d ibuiiiţâ de ploae. In ver-o două- zeci c 1 mi,i :ţ insecte vătămătoare care iu' pi , ,.e stricăciuni la po- rumb şl ia vil. 'lorjiu. iQ câte- va comune a căzut grindină ca 1 s’a început chiar pra>. :■ i " iim ului timpuriu. • umc.ele 1 - ucea deJos şi Pâ- di.it' '.zi .d gr:tni..."âcut stricăciuni 1k Melnr şi .iilor pricinuind pagube simţitoare proprietarilor. H lmnicu ‘ < btarea semănălurelor este hună . a de o parte a oarzelor; fâ-■ ■ viile şi grădinele sunt mulţumitoare. Roman. Semălăturile de toamnă şi pri-mă-varâ nu dau speranţa de o bună recolta din cauza lipsei de ploi la timp. Cu toate acesteaporumburile în urma ploilor din zilele acestea promit a fi bune, d'ase-meneaparase îndrepta fâneţele imaşu-rile şi grădinele. P’alocurea căzând grindina a fâcut oare-care stricăciuni viilor şi semănăturilor. Romanati. Semănăturile în general sunt bune şi promit o recoltă abundentă. Orzul şi seceră promite recoitâ favorabilă; porumbul , ovăzul şi meiul staO foarte bine; viile, grădinâriile, pometurile şi izlazurile de păşune sunt asemenea bune. Tecuciu Starea semănăturilor precum : secara, orzul, ovăzul şi grâul, este în general proastă; porumbul până acum este de mijloc, Insă are necesitate de ploae; ra-piţa este pierdută din cauza Limpulul nefavorabil. Fâneţele asemenea sunt proaste; grădinile cu pometurl şi zarzavaturi, precum şi viile până acum se arăt a fi bune. Teleorman. Starea recoltelor este din cele mal satisfăcătoare. Grânele promit o recoltă mal bună şi mal abundentă de cât a anului trecut. Porumburile pe alocurea eraă ameninţate; ploia însă liniştită ce a căzut tn tot judeţul în noaptea de 30 spre 31 Maib, a fost bine-făcâtoare, ast-fel că este o bucurie generală. Tutova. De la 16 — 31 Maib expirat, starea timpului s’a mal îmbunătăţit; ploaia puţină ce a căzut în noaptea de 30 spre 31 Maiu a adus creştere recoltei, dar se simple mare necesitate de ploaie. Vaslui. In urma ploilor urmate tn ulti- mele zile au început a progresa semănăturile atât cele de primâ-varâ cât şi cele de toamnă; grădinile, livezile şi fâneţele ab început a merge spre îmbunătăţire. Vâlcea. In intervalul de la 15 — 31 Maib expirat, în acest judeţ a ploit la timp; semănăturile sunt bune; viile, pometurile fâneţele, zarzavaturile de asemenea sunt bune. Vlasca. Starea timpului şi a sămănături-lor în acest judeţ a fost ast-fel: ploi tn diferite rânduri prin toate comunele, vânt răcoros şi apoi căldură; semănăturile în genere sunt bune, ceea-ce face ca toţi cultivatorii 9ă se aştepte la o recoltă abundentă ; grădinele cu zarzavaturi, viile şi fâneţele sunt frumoase. I In ultimul moment aflăm următoarele detalii asupra judecării procesului profesorului Pastia la laşi, pe care ne grăbim a le împărtăşi cititorilor noştri. D. Pastia, văzând că nu se respectă publicitatea desbaterilor şi că juriul nu primeşte ca apărători alte persoane străine corpului didactic, limitând dreptul apărare!, văzând apoi că în ziua de judecată intrările Universitâţei sunt păzite cu jandarmi şi comisari poliţieneşti care nu lasă se intre în palatul Universităţii de cât persoane ce au cărţi de intrare, d-sa a protestat în scris, că nu se presinta înaintea unei asemenea comisiuni, a cărei competinţă de judecată o declină. Majoritatea juriului ’şi-a declinat competinţă, iar minoritatea, fără să fi fost operare în fond, a opinat se aplice d-lui profesor Pastia eensura. Numai sub un asemenea regim se putea întâmpla ca o Universitate să fie înconjurată de jandarmi, şi cetăţenilor se li se refuze dreptul de. a asculta apărarea unui profesor acu- moriul seu, zat pentru un act eminamente po- coroanei, litic. care zi primim de la abonaţii noştrii plîngeri că jumătate din numerile ziarului nu le parvin de loc iar cea Ualtâ jumătate le primesc cu întîr-ziere de 3 şi \ zile. Ce pustia de serviciu ai d-le Paitia ? • Avem sub ochi actele de instrucţiune în afacerea Manolescu—Al. Gatargi. Regretăm câ spaţiul nu ne permite să publicăm aceste acte ca să poată vedea toată lumea la ce grad de slugărnicie au ajuns unii magistraţi. Nici din declaraţiunea reclamantului, nici din depunerile martorilor nu rezultă cea mal mică dovadă de vină in sarcina d lui Catargi şi numai pentru că d. Manolescu ’ş'-a închipuit că d. Catargi găsindu-se în faţa sa, nu va putea rezista la tentaţia de a’i aplica o co-recţiune, cu alte cuvinte numai pen-tvu că d-lu! Manolescu îi a fost un moment frică, fără cuvînt, judecătorul Mânescu, numit chiar în lumea lui linge talere, a dat o ordonanţă prin care învinovăţeşte pe jj. Catargi de delictul prevăzut şi pedepsit de art. 183 al codului penal. • D Hăsdeu, membru al consiliului permanent al instrucţiune! publice a fost numit de d. Sturdza vice-prezident al acestui consiliu. Ca mulţumire pentru servicii trecute or ca încuragiare pentru servicii aşteptate ? m De la administratiunea domeniului coroanei ni se face cunoscut ca nu s’a primit acolo nici un memoriu al d-lui M. Kogâlnieeanu asupra proprietăţilor sale din Dobrogea. E probabil că informatorul nostru a confundat administraţiunea bunurilor private ale Regelui căruia d-nu Kogălniceanu trebue se fi remis me- neior a adoptat prin 252 voturi contra 7, un amendament fixând la 12 ani e-latea minimă a copiilor cari vor putea fi admiş la lucrări în minele de cărbuni. PABIS Talia lungă, bustul bine ţinut înapoi, peptul înaintat şi strâns fără a se simţi cea mai mica osteneala, eată ce poate obţine corsetul Leoty; e cu neputinţă d’a avea pentru vară un alt corset, totul este trecut de moda comparat cu această minune de tăe-tură şi de perfecţiune. Leoty, g Place de la Madeleine Paris. Cea d’întât casă din lumea întreagă. Intre persoanele care au vizitat azi la Văcăreşti pe amicii noştrii Balş şi Eilipescu, au fost şi d-nele E lena Oteteleşanu şi Ecateaina Mânu, d-nil Dim. Brătianu, G. Gr. Canta-cuzino, C Boerescu, Th. Văcărescu, Al. Djuvara, C C Arion, Tache lo-neseu, C. Miclescu. Ştirile noastre particulare ne permit a asigura câ ştirile telegrafice sosite azi in Bucureşti despre arestarea a duoi din membrii Regenţei bulgare sunt cu totul neexacte. Asemenea este neexactă ştirea care a-răta Regenţa dispusă a se retrage chiar înaintea întrunirei Sobrauieî. cu aceea a domeniului Numeroase ordonanţe de poliţie şi instiucţiî ale consiliului de igienă şi salubritate publică în privinţa câinilor turbaţi sunt lipite pe toate stradele Capitalei; nimeni însă nu se ocupă se le execute şi câinii turbaţi continuă a infecta oraşul. Astâ-zi încă tn nepot al simpaticului artist C. Nottara a fost aşa de grav muşcat în cât a trebuit se fie dus la spitalul Colţea. unde doctorul Severeanu, chiemat de urgenţă, a constatai câ rana pune in primejdie viaţa copilului chiar dacă câinele nu ar fi turbat cea ce din nenorocire s’a constatat că este. Pester Lloyd reproduce următoarea interesantă scrisoare din Viena atribuită ministrului de justiţie al Bulgariei d. Stoilov, către d. Nace-vici, ministru afacerilor streine : Scumpul meii coleg ! M’am adresat telegrafic către prinţul Alexandru la Kissingen. Toate rugăciunile case se intoarcă în Bulgaria n’au aflat nici un resunet la densul. Nu m’aş fi aşteptat la acesta din parte’i. Azi am vorbit cu corniţele Kalnocky. Pavata acestuia continuă a fi d’a se ajunge la o împăcare cu Rusia, fi eu am ajuns la convingerea, că fără con-simfămenlul Rusiei nu vom putea a-junye ta nici o ispravă. Aci (în Viena) suni C" desăvârşire nehotârîţi şi să tem de un războiu. Bate un vent tare de la Nord. Spune lui Z tharia Sto-ianov, se nu mai înjure aşa de turbat In Svoboda, ci se aştepte ce direcţiune va lua cursul trebilor. Pe curând mai multe. Al tăfi Stoilov Oficiosul unguresc adaogă, că în-tr’adever d-nu Stoianov a luat în ziarul seu din Rusciak an ton mai liniştit către Rusia. • 0 comisiune mixtă compusă din Inginerii Primării şi doue ajutoare ale Primarului împreună cu d Cos-tinescu administratorul delegat din partea societăţii de oonstrucţiunî a plecat azi dimineaţă la Bâcu spre a face o probă cu filtrele ce s’a construit acolo. Vom ţine pe cititori tn curent cu resultatele obţinute. m Aflăm că Regina, a primit se ia sub patronagiul sau comitetul ce s’a instituit in Botoşani spre a veni în ajutorul incendiaţilor de acolo. • Ne-am luat de gânduri cu d. director general al telegrafelor şi poştelor. Pe toate tonurile T am rugat se’i fie milă de abonaţii noştrii şi se facă ca ziarul se le parvie, dacă nu regulat de tot—ceea ce nu îndrăznim a cere căci ar fi prea mult— dar cel puţin cu o neregularitate mai omenoasă. De geaba ! Pe fxe- CÂRTI pentrn IHPART1REA PREMIELOR — M ARE — AR TI ASORTIMENT DE în limbele ROMANA, FRANCEZ», GERMANA cu un rabat f.tarte avanlagios Leon A. Io ui ay Librăria Universala Calea Victoriei, No. 18 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Colici. 49. — Bucureşti MORI FA BRICIm SPIRT TOT FELUL DE lUISIHI Mare depoalt «le toate uneltele si accesoriile pentru exploatarea fabrice! or PIETRE de MOARA CURELE, CAUCIUCURI GAZE DE MUTASE, LUMINA ELECTRICA, IIU VIW11 «ir materialulvechin DE \WyL din l aşa din coltul stradelor Scaunele si Batiste, fosta Casa Costa-foru. Ase adresa pentru Informaţii la administra lia ziarului «EPOCA.» CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipseam,No. 33 Cursul pe ziua de 11 Iunie 1887 VALORI ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS Berlin, 23 Iunie.—Naţional Zeitung sugeră lordului Salisbury ideia de a inventa Rusia şi Franţa spre a formula un conlra-proiect de convenţiune. Londra, 23 Iunie. — Circulă zvonul că d. Parnell, atinsde un cancer de stomac, ar abandona direcţiunea partidului irlandez. Belgrad, 23 Iunie. — Se anunţă că regele Milan va merge şi anul acesta la Gleichenberg, spre a ’şl face băl şi că cu această ocaziune va trece prin Viena, unde va sta. Berlin, 23 Iunie. — Se anunţă din Baden Badon Gazetei Germaniei de Nord că împărăteasa Augusta va pleca Joi la Goblentz. lntenţiunea ce Împărăteasa manifestase mai tnaiote, de a se întoarce la Berlin, este abandonată, din cauza a-meliorăril în starea sănătăţii împăratului. Berlin. 23 Iunie.—împăratul aflân-du-se mult mal bine, va pleca în curînd la Ems. Berlin, 23 Iunie.—Se citeşte tn Ga-zetade Voss: Ceicurilecompetinte din St. Petersburg nu sunt aşa ardinte ca presa rusa,tn apreciarile lor în privinţa consecinţelor ce pot resuiladin schimbarea cabinetului ce s’a produs la Belgrad. Rusia aspira evident a câştiga influenţa ce Austria a exersat până azi în Serbia, dar ea nu vrea să facă să se certe Serbia cu Austria. Ea aprobă dar inlenţiunea ce d. RisticI a manifestat dea menţine bune relaţiunl cu toate Puterile şi asemenea cu monarchia Austro-Ungaria. Sofia, 23 Iunie.—D. Risticî a anunţat pe ministrul Afacerilor străine la Sofia, că este fericit de a fi constatat bunele raporturi ce exista actualmente între Bulgaria şi Serbia, şi că se va sili de a le face încă mai bune. AGENŢIA I IRLR V Madrid 23 Iunie.— Camera a respins fără apel nominal imposilul asupra datoriei interioare. Londra, 23 Iunie. Camera Comu 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 5 0/0 « română perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat(Rur. conv.) Impr. ou prime Bucur, (lei 20} 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig. Casei pens (1.300) 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 » » » 7 0/0 » » » 5 0/0 » rurale » 70/0 » n n 5 0/o Scrisuri func. urb. Iaşi Acţ. Bâncei Naţ. a Rom. (50o) Diverse Aur contra argint sad bilete . Fiorini val. Austriacă . • . Mărci Germane . . . • . Banc note francese . . . . Ruble ruseşti................. Cump 94 1/2 87 1/2 33 78 214 88 1/4 104 1/4 91 1/2 106 1 2 78 1/8 1025 15 200 1/2 124 100 225 Vând. 95 88 36 78 1/2 218 88 1/2 104 3/4 92 107 79 1/2 1035 15 1/4 202 125 100 1/2 230 CASA DE SCHIMB ML GR. mm 4 B. HÂRCI Străin Lipuconl, Vo. 4 • bis Bucureşti, 11/21 Iunie VALORI Scadenţa F^j’b cuponolorj mej.v FONDU1J» DK STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc 91 1/2 Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap i Oc 95 Renta rom. ;rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No 88 1/4 Oblig, de stat C. F R 6 0/0 1 lan 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem — hnprum. Stern 1864 7 0/0 1 Mar ISep — ;rnpr. Openbeim 1866 8 0/0 1 lan t Ini — Agio — 15 1/4 ÎMPRUMUTURI D& ORAŞ tmpr. oraş Bucureeci 5 0/0 l.iem idem din 1884 5 0/0 1 Iau t Jul 79 1 Mai 1 No 93 tmpr. or. B. ou prime loz f. 20 rj — 36 VALORI DIVERSE Credit Funciar Rural 7 0/0 t Ian 1 Iul 107 Idem Idem 5 0/0 Idem 91 3/4 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem 104 1/2 Idem idem 6 0/0 Idem 96 3/4 Idem idem 5 0/0 Idem 88 i/s Cred. Fonc.iJr. din laş i5 0/0 ubl. Ca% nen». fr. S00. <0 Idem 79 t/4 1 Mai No 215 IUILE (IU DUKE j ji de la Basinul so-cietăţel Române de Arme, gimnastică şi dare la semn din str. Brâncoveanu No. 16, precum şi şcoala de notaţiune sunt deschise pentru onor. publicu. Comitetul L\ HVILKSIWH (Districtul Bacău) l»E ÎNCHIRIAT un apartament mobilat în vila d-lul SLel-lorian, compus din trei camere şi ate-nanţe. A se adresa Calea Victoriei No. 51 Iris. CASELE SI LOCUL Brezoiann No 2 lângă bulevard SUNT DE VÂNZARE. Doritori se vor adresa chiar acolo. OPIIWCDMAMTA cunoscând limba bUVtnNArilA francesâ, germană, şi piano caută un loc. A se adresa la administraţia acestui ziar. www.dacoromanica.ro EPOCA — 12 IUNIE •Xi X iXftXi RECOMANDAM ■x© x x X LEGATORIA DE CÂRTI m ® 111 of & o 'ii JLi <*S STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DIHTh O ZI IlUCUHESTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X X X® ŞCOALA COMERCIALA IN VIENA inaugurează, la 15 Septembre a. e., cursuri nuol de Comptabilitalen simpla si dupla Aritmetica comerciala, Corespondenta comerciala, Caligrafia, Stenografia si limbi s reine. Tinerii care vorbesc puţin saft de loc limba gprrnană, învavă această limbă în c&te-va luni şi pot să obţină tntr’un an de zile certifîcale în toată regula. Afară de aceea pot să intre patru tineri la directorul scoalel cu întreaga între 1,’nere şi având o supraveghere serioasă. Şcoala aceasta există deja de 23 ani şi a daL cultură solidă la mulţi Români. IOHANN SCHWALBL DIRECTOR Wien, Salvatorgasse No. 6. Kp——a——*X#X, Sub-sf mnatul are onore a aduce la cunoştinţa onor. public şi clientelei mele că de la Sf. Gheorgbe a instalat cu totul din nuoii No. HO. - CALEA VICTORIEI — No. 50 Vis-a-vls de Pasagiul Român UN ELEGANT SALON DE FRISERIE PENTRU CAVALERI AR.VAGIAT DliPE SISTEMUL CEL MAI PRECUM SI UN MODEHA MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m'am bucurat pe timpul cât m'am aflat in msgasinul d-lul Moisescu, precum şi sacrifioiele făcute pentru a satisface pe onor. visitatorl mă indreptă-ţeşte a spera Ia o numeroasă clientelă. Cu deosebita stima, I. IOIVESCU Fost in magaslniil d-lui Moisescu. Calea Victoriei, 50 ^ JK Vis-a-vis de pasagiul român. Jţ X9X................ JtXW Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE DEVIENNE vis-ă-vis de Lib. Sacec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieltlnatate ai soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapoiam frantzuzesc de toate caiitatile si lăţimile. Batiste de olanda 8i de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. ti. daeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousoari complecte pentru fidantati. I.ayette* slTrousourl pentru eopli. Trousouri pentru pensionate, oteluri ai restaurai. Juri. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA; VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMAN1A-vis-â-vis de librăria Sooec „NAŢIONALA44 OCIEfATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUCUREŞTI Capitul social . . . 0,000,000 lei Prima emisiune . • 3.000,000 lei Din care . . . «,000.000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RE SERVE DE PREMII si FONDUL DE BESERVA 1,200,000 LEI , NAŢIONALA" ASIGl RA : în contra inoeudiiilui.griiidiiiei, sparjjerei geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra vletei omului se primesc in (cniieoo/»6ina(îiim'l« usitate, precum: cas de moarte, supra vieţuire, zestre si rente. „Naţionala"* a plătit până la linele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri Reprcsentanta generala Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generala Strada(Carol 1, Mo. 9. a căror apa minerala a fosl recunoscuta de halneologi cu renume european, cu preferim: calre dr. James Constantin din Paris, dr. Seegens profesorde Mi opie la universitatea dinV precum si de calre comisiunea specialista a medicilor si natural istilor unguri, ea cea mai e pr ..._______________ lenta apa alalina feruginoasa cunoscuta pana acum. SEZONUL DUREAZA DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE Apele minerale de la Eleopatak se pot folosi cu succes sigur la: catarul cronic de stomac, slăbiciunile de digesliuiie, umflaturile de lieat si splina, artrite, galbinare, idropica provenita din friguri, hemoroide si hipoeondrie împreunate cu acelea. Incuiarea stomacului si fa boalele cronice de rinichi si besica, la formarea petrei de besica, chlorosa scrofule si in lipsa de sânge, boala de mitra si nevricalo-bj'steria. Se afla basine de bai reci minerale in stil si construcţie moderna, făcute anul acesta, pre cum si bai calde in vana de apa minerala folosibile pentru diferit • tioale, de asemenea sta la dispositie pentru atari bolnavi zer proaspăt si lapte, de capra muls proaspăt. Se afla medic, farmacie, servici postai si telegrafic, cabinet de lectura, pianorisi conveniri; se afla parcuri, promenazi, parcuri de promenada cu brazi; numeroase locuri pentru escursiuni si deosebite distracţii, baluri, lac pentru a se da cu cinul, muzica liganeasca de prima categorie din patria, care cânta pe zi 5 ore pe aleele publice. Sta la dispositia oaspeţilor 000 de odăi mobilate cu preciul de la 40 cr. pana la 3 fl. pe zi precum si mai multe ospătarii in care se pot mânca cu preciuri moderate. Pentru oaspeţi de E-leopalak pe liniile ferate ungare seda bilele de venire st întoarcere cu preciuri scăzute pân» la staţiunea Feldioara (Feldvarj, de unde intr'o ora cu Irasura separata sau omnibus anumit aşezate se poala veni la Elcopatak; o irasura separata costa 3 fl. iar uu loc pe omnibus 1 (1. iOcr. Cu informatului si desluşiri serveşte. Direcţiunea Băilor. VIDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENOREAGICE preparate de I.Oswald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi «I nul, catar de vestea, etc. Pretai unei cutii Iei 4. Deposit principal, la Oaiova, farmacia i. OSWALD. BucurescI farmacia Aurora din str. Ba-tişte No. 14 bis şi ladrogueriiled-iorttrus şi Ovesa, şi la mal multe farmacie din tară. Comandeie făcute prin poştâ, insotile de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efec uez ezact. BAASEN (FELSO-BAJOM) BAIA SALINI CONTINEND IOD SI BROMoRE IN COMITATUL KLEINHOCKlER, TRANSILVANIA Sursele'numeroase de vindecare a institutului de bai din Baasen, abondente in iod si Bromura au dovedii ellcacilalealor la toate felurile de reumatism, podagra. la toate felurile de scrofule. la sifilis inveciiit, la slăbiciunea provenita din prea multa imrebuintare a mercurului, la nevralgie si ischias, la boalele cronice de femei, la boalele cronice ale pielei tkzen, Lupus, i-soriasis si Pbachitis. Cura se poate face din bai de putina reci si calde, bai de nămol si cura cu apa de băut Baia e situata la o depărtare de 3/4 ore de staţiunea Mediasch [Medgyes] a cailor ferate alo statului r. ungar int’ro vale inposanta încoronata de dealuri cu păduri si vii. Legătură cotidiana cu p .ştia din Mediasch. Reducere de preciu pe linia cailor ferate ale statului r. ungar. Locuinţele bine mobilate Bucătăriecxelenlaeupreciuri moderate. Pentru dislraclies'a luatmesun ase avea o bunamusica i ombola, diferite feluri de danturi. Prospecte se trimit gratis la cerere. DESCHIDEREA BAEI LA 25 MAIU Dr. ERUV. FULULHTH Direcţiunea Baci. Medicul baei Sub-seiniiatiil am onoare a aduce lactinoslinla generala ca DUMINECA LA IO MyvIU AM DESCHIS HOTELUL SI RESTAURANTUL FOST HUGUES SUB FIRMA IORDACHE N. IONESCU PROPRIETARUL SI LOCATAR L ACESTUI IMOBIL Nu voia cruţa, caîn tot-d'auua, nici osteneli nici cheltuell pentru desăvârşită mulţumire a onor. mei clienţi BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ROMANA A LA CARTE MA.HE ASORTIMENT DE VINURI INDIGENE SI STREINE Cu deosebită stimă, IORDACHE.X. IONE9CU Proprietarul ReslaurantuluidinStr. Covaci No. 3. MEDALIE DE AUR Vfena 4 «83 Autorisala de consiliu dehygiena si salubritate DENTALINA ensenţă peutru gură PULBERE VEGETAU PENTRU DINŢI ale Di". S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gureî si ale gingiilor. Ele conserva dinţii Bi da gurei un miros plăcut. Preţul: t flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrner, l. 0-vesa, liruss Stela si Uranndus—Braila Fabini, —Botoşani, llajnal, — Dorohoi, Uaque. •X ■*©©*§ A SE FERI DE C 0 N T R A-F A C E RI SUCCESELE OB.TIAUTE IA CEI DIA URMA TREI AAI, CU AEI.ATRCUTA SECERATOARE lââ n s aă îndemnat pe unii fabricanţi din strein-tatc a contraface aceste masive spre a le putea astfel introduce in comerţ -- Adevăratele seceratori ADRIANCE poartă următoarea marcă de fabrică şi se * tM- H A SE FERI DE CONTRA-FACERI ADRJătfC A SE FERI Jţ DE CONTRA FACERI găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabricel. IO HIV PITTS Bucureşti, Str. SinArdau Ao. 2, si la agenţii sei din provincie VINdeG.SEGUIN Şâsse-tjeci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita efflcacitate a Vinului lui Gilberi Seguin, llă ca întăritor în convalescente, sârăcia sAnqelui, scrofule, chlorosS, anemia, perie,rea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; liă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi îinpedeca întdreerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vfirstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL Pliarmacia G. SEGUIN, 318, rue Saint-Honoit PARIS ixsex' I 0 A N G. G H IC A ADVOCAT IAŞI, strada Carp, No. 42 NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elezirului dentifric P.P. U^UINTI BENEDICTINI din Mana. .ea SOULAG (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur 2 MEDAl.H DELII: Bruxelta 1880, Londra 1884 cele mai înalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOURSAND Întrebuinţarea zilnică a Elexirulul dentri-fric al P. P. S. 8. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături în ană, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care'î albeşte, consolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3. RUE ‘GUERIE, 3 BORDEAUX Deposit la toate larmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representante pentru Ro mânia, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala Frănceza din Galaţi s sucursalele ei. DUPĂ 0 LUNĂ DE LA S-tul GEORGE VA APARE IN EDITURA TIPOGRAFIEI CAROL GOBL ANDÂBOL bumscilob PE 1887-88 COPRINP&ND: Firmele tuturor comercianţilor fi industriafilor din Capitală, luate de pe Kt pietrele onor. Tribunal de Corner ciu; adresele autorităţilor fi funcţionarilor superiori, Caselor de Credit, profesiunilor libere, scitelor fi profesorilor, per-sonelor distinse, etc. ; Mersul trenurilor fi vapârelor, tarifele telegrafelor, poştelor fi căilor ferate; stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, după alfabet, Con-renţiunile încheiate de către guvern in cursul anului JS8S—87,pînă la apari-fntne, cu statele străine, Calendarul pe 1887—88, etc. ele. ^3srxjisrcixjR.ii-.E SE P1II.MESC LA Tipografia CAROL GOBL strada Ddmneî, 14 CTJ PREŢURILE URMĂtORK : 1 pagină 20 lei; •/, pagină 12 lei; */4 pagină 7 lei O simplă adresă 2 lei 0 paginii intrigă di dreptul I* un Anuar. Domni! comercianţi şi industriaşi, cari vor voi să aibă anunciul d-lor In Anuarul Bucurescilor, snnt rugaţi a’l tră-mite cât mal nelntărcjiat, spre a putea apare la timp. Asemenea domnii comerciant! şi industriaşi precum şi profesiunile libere, cari ’şl-afi schimbat domiciliul, sunt. rugaţi a ne trămite adresa d-lor esactă, spre a o putea corigia. Chitanţele liberate la plata anunciurilor vor purta n«-mal semnătura Carol Gobl. SOCIETATEAde BASALT ARTIFICIALsideCERAMICA DE LA COTROCEN1 Societate anonima eu nn capital de 4 ,SOO.OOO lei iu (iOOO retiunl a lei 250 inteeg libeeate Usina situată la Bucur şti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor peste drum de Asilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealu-Spirea. DIRECŢIUNEA SI DEPOSIT PRINCIP/L IN BUCUREŞTI, STRADA REGALA NO. 17 Deposite secundare: Ta Galaţi d. 8. E. Souimariza, la Calarasi d. S.B. Tarfalomei Adresa telegrafica: BAS ALT, Bucureşti DEPOSITE SECUNDARE ln liucuresti, Calea Grivitza, No. 66.—In Draila la l). G. Grosovic'i, pialza SG Arhanghel.—In Craiova la D. G. Poumay, banquer. Industria Naţionala ale cărei produse au obtinut la Expositiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensa : DIPLOMA DE ONOARE CLASA. I-a mx: x =xs®x==z= N L TRECE CU VEDEREA X m x :x# x A1U FOUITE IMPORTAM Sub-semnatul proprietar al fostului MagaunIO.X PKX t’OVICT cu măriurl de nunvcautds din Strada Lips ani No. 24, am ono«re a aduce la cunoştinţa onor public şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Gheorghe a. c. am mutat acest magasin in cunoscutul med maga-sin de lângă Poliţie sub firma I.A iiâiilLoxu şi că de azi inaiute acest magasin va purta numele de MARE MAGASIN LA LUVRU DIN PARIS şi că voiă vinde eftin tot ca până acum fiind devisa magasinulul a cumpern eftin si a vinde eftin. Comptes pe o numeroasă clientelă şi semnez res-pectos. I. MOISESCU. X p© X Estras din preţurile curente pentru Bucureşti FELUL MATERIALULUI Nr. buca-tilornecesare pentru unitate de mesua F It E 1 11 U I L E a-al. 1 Cal. 2 Cal. S pentru mie pentru unitatea de măsură cu aşezare Ol fi P s- «d C c, Q. q o o a q "O £_ „ cc d E b N 5a Se f» T. Vs a E peutru mie .JL P COiWQj a* S ? fc N ■s-e * S-i o. G Pavele pentru bi>rdure. la m. 1. 10 350 4.25 352 4.00 300 3.75 Pavele pentru pavagid. la m. p. 30 |270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pătrate . . . la m. p. 25 dt-0 11.00 360 10.50 320 9.50 Pătrate lei uri Le . . . la in. p. 36 210 10.00 210 9.00 180 8 00 Borduri de grădină . la in. 1. 10 150 — 130 100 Cărămizi relractare . la m. c. I2U 320 — — Cărămizi cu 6 găuri . la m. p. 80 65 — — — — — — NU TRECE CU V E I) E II E A =zz=zx©©x: X :x© Tipografia Ziarului „Epooa" Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că în Bucureşti şi Oraşele In care esecutâ lucrări pentru Comună. Societitea se Însărcinează si cu esecutarea. garantănd întreţinere a un an si că se mal afla la usina materiale veobi si disf >rin. —4 U I*RE fl ltl FOII TE II EDI SE — PRIMUL ATELIER DE TEilIIPLARfE S. EMANUEL No. 4, Str. Luterana, No. I coltzul Ştirbey-Vodă Efectuiazâ ori-ce mobilă sculptată şi nesculptatâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl et^. SPECIALITATE DE LAMPEUfU Deposit de mobile cu preţuri escepţion*1*®-Comandeie se efectuează prompt după niodele. G*nint mpoatabil, C» G«or*e»eu. www.dacoromanica.ro