ANUL 11 Np. 461 A DOUA EDITIUNE JOUl, 11 (23) IUNIE 1887 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE l.\ BUCURESC1 La casa Administratiunei ini TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni «0 lei, 3 luni 10 lei. IA si REIA'ATATEs La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu iSCent. numerul, la Kioscul din rur Nuntmartre 413 Bulevardul St. Grniiain \u. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI N UME FIUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC Dl RECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Parts: la Ageact Havas, place de la baurse, S. Agenoe l.ibre, rue Sotre Dame des Victoires S0, IPlace de la Hourae) pentru Paris, Fianclo, Germania, Austro-llngarla, Italia si Harpa Britauie. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — IVo. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA !\'o. 3. — Piaţa Episcopiei. — IVo. 3. ERA NOUA PROCESUL GALATENIL0R O MISEL1E GUVERNAMENTALA VĂMILE VĂ ZD UH UL UI CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE ERA NOUA Istoria politica contimporanii a României se Împarte Intr’un mod natural în trei epoce. Epoca de la 1848-1866, epoca când se inflltră In Stat principiile de guvernământ basate pe teoriile moderne, e-poca In care se respândi In toată naţiunea o mare rlvnă de civilisaţiune occidentală, în care Parisul era visul de aur al tutulor, în care clasele di-rigente câutară să se modeleze dupăso-cietatea franceză şi să’I împrumute ideile, modul de trăia, manierele, plnă şi viciurile. In ce priveşte politica, cea ce se Intemeie mal cu seamă In ţară fu spiritul de democraţie. Generaţiunea cea tânără, de atuncî, trăită cu dorul ţărel, în exil, adapată la cursurile democratice şi umanitare ale lui Quinet, lyiisk-iewitz, Michelet, aduse In România un dor mare de ţară şi un mare spirit de democraţie. Iubirea ţărel, iubirea poporului, eacă cele două dogme pe care se baza toată doctrina politică a acelei epoce, doctrină a cărei cta mai pură, cea mal nobila incarnaţiune fu C. A. Rosetti. Nota dominantă a acestei epoce fu un mare sentimentalism. Din toate scrierile lui Rosetti se degajează un fel de misticism al iubirel. Prin iubire totul se poate face. Eacă credinţa, şi nu e de mirare a găsi un fel de morală şi de stil evangelic de la primele rlndurl ale Pruncului Român şi ptnă aproape la cele din urmă ale Românului. Lucrul era foarte natural. După o lunga aservire după o lungă suferinţă, cea-ce trebuia mal presus de ori-ce, pentru a redeştepta, pentru a Îmbărbăta la o viaţa nouă, era tocmai acel sentiment de iubire care singur putea să inspire încrederea. Veni însă timpul când Intr’un mod natural, idealul de guvernement nu se mal putea resuma In câte-va pro-clsmaţiuni de mari şi generale principii, în explosiunea marelor sentimente, In curagiul de a ’şl iubi ţara şi poporul. Cu 1866, cu întemeierea Constituţiu-neî în ţară, trebui să Înceapă o nouă epoca. Ţara fu dotată cu libertăţile cele mal întinse. Marele, frumoasele libertăţi pentru cari fuseseră atâtealupte In Occident, după care oftase omenirea atâţia secoll şi se vărsase şiroae de sânge în alte ţări, fură implântate în ţara noastră fără sguduire, dar şi fără mare emoţiune. Desigur puţini fura cei ce ’şl dădură seamă de importanţa faptului. De azi până mâine ne găsirăm poporul cel mai bogat In libertăţi, dar s'o mărturisim,aproape cel mai puţin ştiui-tor de a ne servi de ele. Totuşi dacă nu prin educaţiunea şi luptele sale, cel puţin prin natura sa şi lipsa de tradiţiuni feodale, poporul român fu primitor de această Constitu ţiune liberală. Mantia ce i se croi era poate cam largă, dar el se înveli In-tr’ânsa şi so adăposti la vreme de nevoie, atât de mult, atât de bine, ca libertatea deveni o vorbă scumpa în toată ţara şi, cu timpul, titlul de liberal un ce indispensabil In politici, E un fapt indiscutabil; nicăerî n’a existat atâtea feluri de liberali. Trebuinţa Insă de a rupe legăturile de vasalitate pentru a trăi prin noi însăşi, frăgezimea existenţei noastre ca Stat politic, făcea de sigur că toată atenţiunea era purtată câtre evenimentele străine. E de înţeles ca până la ziua cea mare când se proclamă independenţa ţărel, oamenii politici cel mal eminenţi, cel mal leali, să se fi preocupat mal mult se aibe guverne tari, partide disciplinate, de cât se înveţe pe cetăţeni practica libertăţilor. Cu independenţa ţărel însă începe a treia epocă In viaţa noastră politică. Se stabilim douălucrurl.Cea ce semoştenea de la timpurile precedente era: un mare spirit de democraţie respândit peste întreaga ţară, şi un mare număr de libertăţi pe care ţara nu Ie practicase de cât într’un mod foarte îndoios. Bine răii viaţa politică, viaţa socială, se desvoltase în oraşe. Sătenii însă ah rămas şi vor rămâne încă mult timp ca o altă naţiune, cu altă viaţă, cu alte gânduri, de cât orăşenii. Afară de Împroprietărirea făcută pentru ei, n’au luat parte la nici un act de viaţă politică. S’ati bătut admirabil în resbelul independenţei, au murit cu miile, dar întorşi acasă de pe câmpiile Plevnel sau ale Smârdanulul, nu vreah se ştie dacă întrunirile sunt libere la Bucureşti', safl dacă libertatea presei este respectata. O rază de soare, o brumă de ploae la timp, valorează mai mult pentru el de cât toate libertăţile constituţionale. Politica la sate nu există. In oraşe din contra toată lumea face politică. Prin saloane, prin cluburi, prin cafenele, prin cârciumi. De la gentlemenii cel mal distinşi şi până la cetăţenii indignaţi. Cum? Aceasta este alta cestiune. Destul însă se constatăm că In oraşe de o cam-dată se afiafl şi se aflu elemente pentru o Intensă viaţă politică. Cum că cu independenţa ţărel trebuia se înceapă o nuoă epocă politică, aceasta era recunoscut de toţi. Semnalul ’l dădu revizuirea chiar a Consti-tuţiunei. Spiritul de democraţie care este nota dominantă a vechilor luptători de la 48, cari conduceaţi revizuirea, triumfă şi aci şi dreptul de vot fu lărgit Intr un mod considerabil. De altminterea se anunţa «urbi et orbi» că o eră nouă avea se înceapă. Atunci se făcu un apel la tinerime. Intr’un discurs celebru se declarase că partidul care se intitula, cu emphas, liberal-naţional, avea sâ’şi taie coada putredă, trebuiau oameni nou', trebuiau oameni nepătaţi. In câţl-va ani de guvern se iviseră la lumină mulţi ambiţioşi cari se închinau la zeul zilei, numai pentru a putea batjocori legile, mulţi gheşeftari dibaci cariştiusera se profite din toate ca să’şî umple buzunarele, mulţi ignoranţi a-vizl cari se repeziseră pe buget ca pe o pradă; de altminterea ignoranţa fusese dusă până la înălţimea unei dogme şi puţini dintre şefii chiar al partidului de la guvtrn ’şl aveau terminate clasele liceale, puţini dintre el, scoşi din restrânsul cerc al intereselor partidului, pe care T identifica cu interesele lor, ar fi putut susţine cea mai uşoară discuţiune. Nu acord o importanţă exagerată diplomelor, dar de sigur acest fapt este foarte caracteristic, In secolul de lumina în care trăim, şi nu puţin va mira pe istoricii şi cugetătorii viitorului. In asemenea condiţiuni a fost chemată tinerimea să dea concursul el o-perel noi ce se întreprindea. Am fost chemaţi, noi n'am solicitat nimic. Barbaţi dintre cei mai autori-saţt ai partidului de la guvern, au provocat o Întrunire la care mai mulţi dintre tineri aii fost invitaţi. De altminterea noi ne urmam In linişte, tie-care, cariera noastra care ne punea lutr'un contact zilnic şi constant cu publicul. Voesc să restabilesc faptele pentru a nu lăsa să se acrediteze acea idee pe care o răspândesc colect ivişti, că ne-a ridicat din nimic, că ne-ar fi luat oarecum pe pricopseală, cum odinioară bo-eril mari luau copiiţde casă. căror le făceau onoarea de a'I pune îndărătul trăsurilor, şi că am fi nişte ingraţi,cînd nu ne ploconim înaintea boerilor celor noul, ca Logofătul Dreptăţel şi alţii ejusdem farinae. — Dscă nu eram pricopsiţi, în sensul colectivist, aveam fie care o situaţiunepe care o dobândisem numai graţie muncel, activităţel, one-stitâţel noastre. Din puntul de vedere moral concursul nostru ’şî avea preţul său. A îmbrăţişa tinerimea, a ’şl asigura concursul săfi pentru o operă de moralisare şi de reorganisare,a introduce un sânge nou, cum se zicea atunci, In vinele bătrânului partid, şi In ori ce cas a avea aerul că vrei să faci ceva serios, era un lucru politic de a cărei valoare ’şl daO bine seamă conducătorii partidului de la guvern. Lucrul pentru noi era ademenitor. Ştiam bine că timpurile de mari emo-ţiunl, de glorioase lupte, că epoca e-roică a statului Român care începuse cu proclamarea libertăţeî In câmpia de la Islaz, se închisese cu proclamarea independenţei. Dar fie-care generaţiune ’şl are menirea el istorică. Dacă gene-raţiunea trecută a avut pe acea de a crea Statul Român, noi, generaţiunea cea nouă, o avem pe acea de a învăţa pe popor practica libertăţilor, avem pe acea de a organisa Statul, de a'I întări. Marele Spencer zice că libertăţile sunt unelte cu cari popoarele trebue să se deprindă a munci pentru a ’şl asigura bunul traiu şi viilorul lor politic. Am început cu partida de la guvern cariera noastră politică şi am mers la dânsa cu inima deschisă, cu aspiraţiu-nea cea mal înaltă către binele public, cu convicţiune ca în adevăr o eră nouă are să Înceapă, că libertatea n’are să fie numai o vorbă sonoră şi o firmă mincinoasă, ca onestitatea şi legalitatea erau să fie temeliele chiar ale acestei noul ere! Ilusiunea a fost de scurtă durată, noi vream să fim conlucratoril unei opere măreţe; colectiviştii, botezaţi cu un rar noroc de d. Stătescu, căutau complici în colosala maimuţărie constituţională, în murdarele gheşefturi cu cari au acoperit ţara. Ne am Întors privirile cu desgust. Neîncrederea în noi, calomniile au început încă din primele zile. Nu a fost, nu este nimic comun între acel oameni şi noi. Aceasta am simţit’o, aceasta ah simţit’o el însuşi încă de la început. Acesta este singurul nostru titlu până acum In politică. Ţinem mult la densul, căci el ne pune In public sub o îndoită zi a unei perfecte desinteresărl şi a unei perfecte onestităţi. In viitorul articol voiu,examina rolul nostru în Cameră. C. C. Arion. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Londra, 21 Iunie. O mulţime imensă a aclamat pe M. S. Regina pe când se ducea în mijlocul unul cortegiu strălucit de principi ca să asiste la Te-Deum din mănăstirea din West-minster, cântat cu ocasiunea împlinirel de 50 de ani a domniei sale. Uudapcst. 21 Iunie. ItesuILatele cunoscute actualmente sunt în număr de 391, din care 251 liberali, 42 membrii din oposiţia moderată, 68 independenţi, 9 anti-semiţl, 16 candidaţi ne aparţinând nici unul partid şi 5 Balotagil. AGENŢIA 1.11 (EH A Londra, 21 Iunie In faţa resistenţei Sultanului de a semna convenţiunea egipteană, Englitera a a-cordat ultimul termen pentru a face cunoscut decisiuuea sa până la 27 Iulie. PROCESUL GALATENILOR Azi 10 Iunie se înfăţişează înaintea Curţei cu juraţi din Galaţr, procesul color 71 cetăţeni, membri ai oposiţiu-nel, daţi în judecată de 14 inşi, din care 9 ’şl-au retras semnăturile. In numărul de erl am publicat 4 declaraţiunl ale d lor P. Theodorescu, D. PopovicI, Gh. S. Savln şi G. P. Jorescu. Azi mal publicăm următoarele 5 declaraţiunl: 5-a DECLA RAŢIUNE Domnule redactor, Sub-semnatul Ioan Ionescu, locuitor în despărţirea V, acest oraş, declar că în-tr’una din nopţile trecute s’aă presentat la domiciliul med d-nil comisari Brăiloiu şi I. Tătaru, propuindu’ml să subscriQ o hârtie, ce spuneaţi d-lor că e un protest în potriva akgerel colegiului al doilea comunal, pătată de neorânduell şi bătăi. Fără a mă lăsa să citesc, am subscris. Astă-zl atlu că acea petiţiune nu era un protest, ci o reclamaţiune către d. preşedinte al curţei cu juraţi deCovurluifi, prin care se cerea darea în judecată a mal multor persoane din oposiţiune, precum: dd. Robescu, Ressu, Mihailescu, Catargi ş. a. Mă grăbesc a declara în public prin a-ceasta că iscălitura ’ml-a fost smulsă prin surprindere şi înşelăciune de aceşti doul comisari, şi o declar nulă şi de nul efect, de oare-ce nu cunosc nimic din cele ce se impută d-lor de mal sus. Ioan Ionescu. 6- a DECLARATIUNE Domnule redactor, Văzând că figurează şi sub-semnătura mea In petiţiunea prin care s a cerut darea în judecată a mal multor cetăţeni, precum : d-niî Ressu, Robescu, Catargiu, Mihailescu şi alţii, pentru delicte ce se pretinde că ar fi comis la alegerile de la 11 Maiu, a. c. fapte pentru care eh nu am nici o cunoştinţă. De aceea declar că ’mî retrag semnătura din acea petiţiune, fiind-că mi s’a luat prin surprindere de către d. comisar Ta-che Gănescu, care m’a asigurat că este o petiţiune relativă de a se cunoaşte din ce număr se compune alegătorii la Galaţi. Priu urmare încă o dată declar că nu susţin acea petiţiune. Rog daţi aceasta publicităţi. M. Alexandrescu. 7- a DECLARATIUNE Domnule redactor, Spre marea mea surprindere, am primit două citaţiunl, una spre a mă pre-senta la 10 Iunie să’ml susţin reclamaţiu-nea făcută contra d-lor Robescu, Ressu şi alţii, iar cea de a doua ca inculpat lot în acea zi. Dec ar că nu am făcut nici o reclamaţiune în contra şefilor oposiţiune! şi că acea plângere nu poartâ semnătura mea. M’am plâns numai câ în ziua de 5 Maia am fost bâtut de comisarul Brâiloiu reclamaţiune însâ pentru care nu am primit nici o citaţiune. In afacerea de la 11 Maiu nu am nici o cunoştinţa nici am fost Sn acea zi la primărie. Demasc opiniuneî publice aceste uneltiri. Cu stimă, Iancu S. Ionescu. 8- a DECLARATIUNE Domnule redactor, Mă văd citat pentru ziua de 10 Iunie înaintea curţii cu juraţi spre a susţinea acţiunea publică ce am făcut contra d-lul G.C. Robescu şi alţii pentru delict politic. Declar că n'am subscris asemenea petiţiune, şi dacă figurează asemenea semnătură, o declar de falsă. S. Dimitriu. 9- a DECLARATIUNE. Domnule redactor, Am fost surprins când am citit !n jurnale petiţiunea făcută de un număr de a-legătorl, între cari figurează şi numele mefj, prin care se cere darea în judecată, după art. 134 legea electorală, a mal multor cetăţeni onorabili din acest oraş, precum : D-nu Robescu, Russu, Catargiu, Doiciu, Leonida Slerea şi alţii, pentru delicte ce se pretinde ca au comis In ziua de 11 MaiO a. c., pe când în realitate ele aO fost comise numai de bătăuşii poliţiei şi agenţii poliţieneşti. Declar câ semnătura mi-a fost smulsă prin surprindere de d-uil comisar T. Gâ-nescu şi sub comisarul Gh. M. Vasiliu, cari m'au asigurat câ acea petiţiune este numai un protest pentru coiegiul I, şi astfel am subscris fără a o mal ceti. Astă-zl retractez acea semnătură pentru motivele arătate mal sus, rugându-vă să faceţi d’a fi dată publicităţii aceasta. Pelrachi Mărgărit. Deci din cel 14, retrăgând 9 din el, semnăturile rămân o şi anume Miţu Macry, cap de bătăuşi, fost revisor de servitori şi de prostituate şi avocatul vardiştilor, iar M. Lăzerescu, I. Ne-culae, C. Burla şi T. Dimitre, sunt indivizi necunoscuţi în Galaţi. După lege trebuesc 10 alegători să^facâ acţiunea , rămânând numai 6, de la sine să anulează acţiunea. Ce mai zic acum miserabili autori al faptelor sinistre din ziua de 11 Mal, indivizii de Malaxa,Sărâţeanu.Gerpiki, Vârlan, Cavalioti etc. ? Lăsăm ca opi- niunea publică să judece. * * * Cea ce indignează pe GălaţenI şi reîncepe să excite din nou spiritele este că, din ordinul miserabililor mal sus notaţi, comisarii poliţii, şi în special nelegiuiţii de Brăiloiu şi Gănescu, umblă prin mahalale, făcând cele mai straşnice ameninţări cetăţenilor ce ’şl ah retras semnăturile de pe hârtia pentru darea în judecată a celor 71 membri din oposiţiune. Un lucru să fie constatat: daca guvernul mai tolerează o atare stare de lucruri In Galaţi, nu să ştie ce se va întâmpla. Pentru ce nu pune odată capăt la toate aceste infamii ? Pentru ce nu îndepărtează pe un Să-răţeanu, un Cerpiki, un Theodorescu, un Brăiloiu, un Gănescu, un Malaxa, un Radu, căci toţi aceştia sunt causa celor ce s'au petrecut In ziua de 11 Mal şi se petrec încă. Succesiunea partidelor la cârma statului este una din condiţiunile de căpetenie ale regimului constituţional; In toate ţările care practică acest regim, cu oare-care sinceritate, aceasta teorie este respectată şi recunoscută, ridicata chiar până la Înălţimea unei legi politice, iar partidele se succed In conducerea afacerilor publice, In mod normal şi liniştit, fără vre-o bruscă tran-siţiune sau vre o sguduire In institu-ţiunile ce domnesc. Alt-fel, această lege dovedita In de ajuns prin experimentarea zilnică, ’şl găseşte deplina sa expheaţiune In însuşi raţiunea de a fi & deosebite tabere politice în acelaş stat; In virtutea el, în timpuri ordinare un partid nu poate şi nu trebue să se prelungească la putere or cât; vine tot-d’a-uua ziua, când el este nevoit a se retrage dacă nu este răsturnat; ridicat la guvern prin încrederea ţărel, el cade în mod fatal atuDd când această încredere încetează de a’i mal aparţine. In asemenea condiţiuni, când legea este respectată şi voinţa ţărel cântărită, un echilibru perfect se stabileşte Intre deosebitele partide care ’şî dispută puterea; lupta lor cât de crâncenă, se desfăşoară tot-d’a-una pe un târâm de egalitate ; posiţiunea partidelor este lămunta, misiunea şi linia lor de conduită bine desemnate; fie-care partid se presintâ cu activul său politic limpezit, cu un program determinat; fiecare partid are ast-fel sorţi de isbândâ. Prin urmare, daca deosebitele partide, prin firea lucrurilor, sunt menite a se înlocui la frlnele guvernului, toţi acei cari participă la direcţiunea unul stat, suveran, miniştri şi represen-tanţl, toţi sunt datori să se pătrunză de acest mare adevăr, toţi sunt ţinuţi să respecte aceasta lege, singura care poate garanta ordinea şi siguranţa interioara. Ast fel Capul statului nu trebue Se fie om de partid; nici o preferinţă pentru cutare asociaţiune politica nu II este permisă ; Capul statului trebue să planeze prin înţelepciunea sa deasupra tutulor grupurilor politice; toată acţiunea sa se reduce In a urmări, pas cu pas, interesele şi simţimentele ţărel; procedând ast-fel, el va chema pe rând în jurul tronului oameni pe care ţara 11 indică. Când un Cap de stat, mărgineşte toată acţiunea sa, în aceste hotare, el nu numai câ inspiră naţiunei încrederea ce tot-d’a-una se datoreşte omului de-sinleresat şi nepărtinitor , dar încă prin exemplul ce oferă tutulor, el împlântă chiar în sinul partidelor, respectul cuvenit legei. In aceiaşi ordine de idei, omul de stat nu poate şi nu trebue să nesocOi www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 11 IUNIE tească drepturile rivale ale unul partid opus; tocmai stricta respectare a drepturilor celor-l alţi deosebeşte pe omul politic desăvârşit, de omul ordinar ridicat la putere prin o nenorocita legătură de Împrejurări. Ast-fel că, dacă alături de Capul statului, o ţară are fericirea de a număra oameni cari admit teoria că puterea nu trebue să aparţie numai unora cu excluziunea tutulor celor-l-alţl şi că direcţiunea politică a statului trebue să fle Încredinţată deosebitelor partide, după ordinea în care ţară se pronunţă, In favoarea sah In contra lor; atunci neapărat că aplicaţiunea legel care reglementează succesiunea partidelor, devine o realitate, puterea nu mai consti-tue un privilegia acordat câtor-va şi toate partidele, în condiţiunl egale, au dreptul să se aştepte la un triumf a-propiat. Acestea sunt In linii generale, câte-va principii care se urmează, la înlocuirea unul guvern cu altul, pe calea constituţională. * • Această lege însă, nu este tot d’a-una luată în seamă. Când de pildă un guvern răstoarnă a-ceastă teorie şi se crede în drept a se menţine la putere chiar in contra voinţei poporului, el recurge la mijloacele cele mal violente spre a ’şl asigura domnia; nedreptatea revoltătoare, per-secuţiunea nesocotită, corupţiunea şi asasinatul, sunt practicate pe o scară întinsă, fără nici o ruşine, ca arme de guvernământ. Fără îndoiala, un asemenea guvern, perde or ce caracter legal; din ziua în care el a Încetat de a fi expresiunea ţă-rel, substituind încrederel care ’I lipseşte, violenţa şi brutalitatea, din acea zi el devine un guvern uzurpator, o stăpânire de fapt. In asemenea împrejurări, în ce con-diţ unl se presintă partidele opuse ? Condiţiunile de luptă dintre guvern şi oposiţiune nu mal ah caracterul lor egalitar; de o parte un guvern necontenit asupritor şi violent, asasin la ne-voe; de altă parte o opoziţiune care poate învoca dreptatea cauzei ce apără, dar care In fapt nu are alte mijloace de luptă de cât alegerile, dacă alegeri se mal pot numi acele parodii Înscenate de poliţie şi de bătăuşi. Această stare însă nu durează mult; or de câte ori un guvern iese din lege, nesocoteşte toate libertăţile publice şi vroeşte a se impune cu forţa, de atâtea ori, mal curând sad mal târziii, partidele opuse sunt chemate şi ele a depăşi mărginele legei, spre a putea continua campania lor contra guvernului pe un tărîm potrivit; atunci echilibrul dintre partide, distrus pe căile legale, se regăseşte pe căile extra-legale, iar lupi a se desfăşoară pe un câmp deschis; de aci la revoluţiune tiu este de cât un pas. Oare nu fot cam ast-fel se petrec lucrurile în România? Nu suntem în drept a ridica contra actualului guvern, acusaţiunea că a nesocotit drepturile partidelor opuse şi sprijinite de ţară, din ziua acea în care el a întrebuinţat violinţa spre a triumfa în alegeri ? Ion Brătianu este invincibil, sbiară hrăniţii regimului şi urlă foile colectiviste. Invicibil! Adevărat să fie? Dacă d. Ion Brălianu cu Întreaga sa colectivitate, se bucură în adevăr de o aşa mare încredere, dacă actualii guvernanţi personifică simţurile ţărel, ne întrebăm : Pentru ce toată ţara este în picioare, şi ameninţătoare priveşte la opera de destrucţiune întreprinsă de acest guvern ? Pentru ce guvernul face procese de presă, aruncă ziarişti în închisoare şi distitue profesori universitari ? Pentru ce guvernul bate şi persecută pe toţi acel care nu se închină lui ? Pentru ce atâtea nemulţumiri, atâtea agitaţiuni şi mişcărîlocale, atâtea scene de desordine în toate colţurile ţârei ? Pentru ce s’ah omorît oameni la Botoşani, la Iaşi, la Galaţi, la Dorohoih, Râmnicul-Vâlcea ? In fine pentru ce a fost Regele Carol, huiduit şi fluerat în călătoria sa, întocmai ca cel din urma dintre muritori ? Ge Însemnează toate aceste acte sălbatece sub un guvern care pretinde că represintă Ţara ? Toate aceste fapte însemnează că Regele Carol împreună cu miniştri, aii înlăturat legea legilor, Constituţiunea şi ah inaugurat regimul absolut. Incapabili de a constiUr un guvern de ordine şi de moralitate, aceşti oameni de strada, cu concursul vinovat al regelui, nu înţeleg şi nu pot admite ca un guvern onest să le ia locul. Puterea cu or-ce preţ şi cu or ce sacrificii, este deviza lor ; de aci, violinţa ce se desfăşoară, procesele scandaloase ce se poruncesc, arestările nedrepte, asasinate pregătite etc, ca arme de guvernământ. Acest guvern provoacă o adevărată revoluţiune de sus în jos; iar regele Carol stă cu braţele încruţişate, prea legat de colectivitate pentru ca suferinţele ţărel să ’1 mai poată atinge I Ast-fel cum procede astă-zl regele Carol, el singur se scoboară în mijlocul pasiunelor şi violenţelor, el singur prin faptele sale justifică atacurile zilnice ce ÎI se lndreptează, el singur a-rată până la evidenţă ca a încetat de a fi regele ţărel spre a deveni cap al colectivităţii. Insă tot el va fi responsabil de or-ce consecinţe I Să ’şi amintească dar regele Carol şi miniştri săi, că istoria omenirel este plină de luptele sângeroase şi crude ale popoarelor care ah luptat pentru a recăpăta drepturile lor; la revoluţiele de sus în jos, popoarele ah răspuns tot-d’a-una prin revoluţiele de jos in sus 1 Se ştie în fine regele Carol, că în ziua în care poporul nostru se va convinge că nu i-a mal rămas nici o cale legală spre a se emancipa de lanţul otrăvit ai colectivităţel—şi acea zi se apropie— un războih de moarte va izbucni........ Val de cel învinşi! răsbunarea unul popor nu are tot-d'a-una margini! C. B. INFORMATIUNI D. Lasear Catargi va sosi, proba bil, Joi sau Vineri în Bucureşti. * D. Gheorghe Mârzescu sosit erl în Bucureşti a fost în aceiaşi zi se viziteze pe amicii noştri Filipescu şi Balş la Văcăreşti. tt Un spectacol din cele maî ciudate s a putut vedea eri, între 5 şi 6 ore dupe amiază, pe uliţele principale ale oraşului Galaţi. Vr’o90 de sergenţi de oraş in plină uniformă, fie care cu doue pusei pe umăr şi avend în capul lor pe comandanţii Colea Athanasiu şi Dumitru Marin, călări şi strigând din când în când «Companie înainte, marş 1» au cutreerat toate mahalalele şi apoi strada Mare, str. Brăilei şi str. Braşovenilor. Multă lume şi mai ales străinii credeau că e vorba de vr’o festivitate în onoarea jubileului de 50 de ani de domnie a Reginei Engliterei. In realitate inse, scopul plimbărei era d’a intimida populaţiunea, în vederea procesului de azi, şi mai ales pe cei 9 din 14 alegători care, dupe ce au cerut darea în judecată a membrilor opoziţiuneî îşi au retras iscăliturile luate prin înşelătorie. Administraţiunea din Galaţi îşi a închipuit că arătând acelor- 9 alegători că este gata pentru un al doilea 11 Mai îi va face se meargă azi la Curte se declare că persist în cererea de dare în judecată. Scopul înse nu credem se fie atins căci singurul efect produs de plimbarea gard'ştilor a fost un rîs general. X D. Gheorghe Robescu, deputat al colegiului al doilea de Covurlui se ufla de eri în Capitală. X Prezidentul Consiliului miniştrilor amânând pe mâine Joi venirea sa în Capitală, d Ridu Mihaî s’a putut duce azi la Sinaia de unde se va întoarce disearâ. X Guvernul a hotârît în cele din urmă se nu dea publicitâţei raportul comisiunei de anchetă asupra celor întâmplate la Galaţi în zioa de 11 Mai. Întrebat de un amic al nostru de ce s’a luat o asemenea hotărire, d. Radu Mihai a răspuns că guvernul se teme se nu fie bănuit că voeşte prin publicaţiunea acelui raport, se exerseze o influenţă asupra juraţilor chiemaţî a se pronunţa în procesul la care au dat loc întâmplările de la Galaţi. Ne abţinem de ori ce comentariu de frică se nu împuţinăm nostimada răspunsului sfiiciosului ministru de Interne. X înainte de plecarea sa în străinătate, d-nu Mihail Kogălniceanu va merge la Sinaia pentru a prezintă respectele sale Regelui şi, probabil, tot d’o dată pentru a vedea ce efect a făcut asupra M. S. memoriul ce a prezintat Administraţiunei domeniilor coroanei pentru a’i oferi proprietăţile sale din Dobrogea. X Se vorbeşte despre intenţiunea d-lui C. Nacu d’a părăsi în curând ministerul finanţe'or. D-sa s’ar fi săturat d a nu fi ministru de cât cu numele. Cam târziu! X Încă o infamie a Telegrafului. In numărul seu de eri, numitul ziar întreabă daca este adevărat că d. Take lonescu a abusat de încrederea părintelui său, luându-i o moşie. Telegraful nu poate să nu ştie că lucrul nu este exact. D-lui Take Io-nescu, i s a făcut, în 1879, dar de o moşie de către părinţii săi, de fapt însă el nu s'a folosit nici cu o centimă din venitul ei. In urmă ivindu-se disentimente în familie,s’a iscat un proces, în privinţa acelei moşii, şi d. Take lonescu, de şi era la începutul profesiune! saleşi sărac ca Iov, şi de şi câştigase procesul dinaintea justiţiei, a dat in Iunie 1882, moşia, părinţilor săi fără nici ocondiţiune. Lucrul este de notorietate publică, şi actul se poate vedea de ori-cine la trib. Ilfov secţia notariatului. Ori-ce comentarii asupra unui a-semenea mod d’a face polemică este de prisos. X Vineri la 12 Iunie curent, încep înaintea facultăţei de medicină din Bucureşti esamenele pentru dobândirea echivalenţei de bacalaureat. La acest esamen sunt admişi numai studenţii în medicină înscrişi pentru licenţă. Juriul esaminatorse compune din d-nii doctori Sergiu, Boicescu, Is-trate şi Greeescu. X Chemăm băgarea de seamă a d-luî Bibicescu, locoţiitorul de primar, asupra nedescriptibilei stări de murdărie a pieţei unde se vinde pescăria. Această piaţă este un adevărat focar de infecţiune care primejdueşte sănătatea publică a uneia din pieţele cele mai populate ale Capitalei. E timp ca măsuri de îndreptare se fie luate. X D. Hagi Petresou, onorabilul comerciante care a fost victima mişe-liei guvernamentale descrisă de d. Palade, a fost azi la redacţia noastră şi ne-a arătat semnele lovituri-lorcea primit de la zbirii poliţieneşti ce l’au atacat în casa sa. Cu adevărat, sălbătăcia guvernanţilor întrece ori-ce închipuire văzând cine-va că un cetâţian fruntaş şi de obşte respectat,ca d. Petrescu, poate fi expus la asemenea infamii. X Ca se nu remâe mai pe jos de d Dim. Sturdza care în fie-care an trimite pe favoriţii săi se se plimbe în străinătate cu banii statului, sub pretext de misiuni ştiinţifice, d. prefect al poliţiei a însărcinat pe căpitanul Stânciuleseu se meargă la Viena pentru a studia organizaţiu-nea păzitorilor de strade d’aeolo. D. Stânciuleseu în misiune în străinătate ! Se poate visa ceva mai nostim ? X Eri a avut loc la Brăila, după iniţiativa luată de d M. Marghiloman, o reprezentaţiune dramatică şi muzicală dată de trupa franceză de sub direcţiunea d-lui Claudius în folosul victimelor focului din Botoşani. A-ceastă reprezentaţiune a produs peste 1500 lei. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Viena, 22 Iunie.—Ziarul Neue Freie Presse pretinde a şti câ guvernul german nu este favorabil la încheierea u-nui tratat de comerţ cu Austro Ungaria. Priucipile ce Bismark ar fi declarat câ tariful autonom n’a fost Încă aplicat o periodă destul de lungă şi că de o camdată este imposibil de a judeca e-fectele sale. Berlin, 22 Iunie. — împăratul a a-părut eri la fereastra istorică a Palatului Unter den Linden. Mulţimea a făcut ovaţiunl entusiaste. Constanţi nopol, 22 Iunie. — Circulă sgomotul despre o apropiată schim bare ministeriala. Este vorba de venirea la putere a lui Chairredin paşa, fost mare vizir. Budapesta, 22 Iunie.—Cuţocasiunea alegerilor pentru Reichstag, o încăe rare s’a produs Intre partisaniî oposi-ţiunii şi acel aî guvernului. Patru gen-darml provocaţi de alegatorii oposiţiel ah tras 23 focuri. Sunt 6 morţi şi 7 răniţi. Budapesta, 22 Iunie.—Ziarul «Pes-ster LIoyd» declară de falşe ştirea unei întrevederi a celor trei Împăraţi. Ziarul contesta îmbunătăţirea In relaţiunile Intre Curtea din Berlin şi cea din Pe-tersburg şi tot de odată se Indoeşte dacă o asemenea schimbare amicală s’a produs Intre Viena şi Petersburg. CRONICA VĂMILE VĂZDUHULUI Delirul de persecuţie care chinue încontinuu pe primul ministru, ia din zi In zi propoiţiunl mal mari. Pentru a ’l feri de or ce vizită neplăcuta şi pentru a ’l lăsa In liniştea cea mal desăvârşită, colectivişti! ah luat următoarele măsuri de precauţiune : Se vor înfiinţa posturi de santinele care vor păzi ziua şi noaptea cu puşca încărcata. Aceste posturi voi fi în număr ilimi-tat, şi se vor aşeza începând de la poarta viei şi până la depărtare de două-zec^ de kilometre. Se va deschide un credit extraordinar pentru echiparea santinelelor cu arme cu repetiţie. Antrepriza se va da lui Carada ca om al casei. Santinelele vor purta uniforme de tambur! majori. Se vor prefera pentru aceste posturi oamenii cel mai fioroşî: cocoşaţi, guşaţi, damblagii şi fomfi. Pentru admiterea lor se va ţine concurs. Bătăuşii cari ah dat probe de dezinteresare pentru viaţă cu ocazia alegerilor, vor fi admişi fără concurs. împrejurul viei se vor ridica ziduri înalte şi la poalele lor se va săpa un şanţ foarte adânc. Pi intre creneluri se vor înfige tunuri de aşedih care să bată la o depărtare de 2000 metri. Viziru va purta în loc de gheroc şi pantaloni, o chiurasă din plăci de oţel groasă de patru degete. Iar în cap, o cască de pompier sau de jandarm călare. Pentru comandarea tutulor acestor marafeturi se va trimite In streinâtate — cu diurnă — d. C. F. Robescu, ca expert. In privinţa priimiril persoanelor streine se va urma regulele de mal jos: Pentru a putea pătrunde la cancelar, doritorul va trebui să prezinte un certificat iscălit de cel puţin două-zecl de coletivişti şi legalizat de poliţie. Apoi va fi căutat şi prin masele ca să n’aibă niscal-va arme sau chiar vr’un grăunte de iarbă de puşcă. Va fi pus pe urmă să jure că nu vine cu nici un gând rău, că nu a făcut nici odată şi nici nu va face parte din opoziţie, ca este din popor, că este d’ai noştri, mă înţelegi, şi altele. Apoi ’l va trece la altă vama unde ’1 va afuma cu pucioasă, cu fum de enupere şi cu păr de lup. La altă vamă ’l va pune cu sila să facă o bae rusească. La alta ’l va lua un interogatoriu foarte sever, după care va porni Înainte. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (8) A. MATTHEY — (arthur arnould) CRIMA. UE LA CRUCEA ROŞIE PROLOG — MĂCELUL- VI Întoarcere îndaral Ea înţelese datoria sa şi o Împlini cu o energie şi o inteligenţă mai presus de vârsta sa. Făcu să domnească ordinea şi curăţenia In casă, stabilind un fel de disciplină militară Intre toţi copil care îi avea sub conducerea sa şi uşurând traiul tatălui săh. Aceasta viaţă dădu tinerel fete nişte apucături cutezătoare şi hotărâte, un sânge rece de marinar care unindu-se cu gingăşia sa şi cu vioiciunea unei i-niml aprinse şi arzătoare, de şi liniştită In aparenţă, încântară pe chirurgul marinar, obicinuit şi el a vedea dominând In jurul lut ordinea şi disciplina. Convins cft găsise singura femeie care putea să ’l faca fericit, să ’l ierte ciudaţenele, cusururile sale ; iubind cum să iubeşte la o vârsta mai înain- tată, el oferi mâna sa Herminieî care primi cu bucurie şi recunoştinţa, şi dădu demisiunea sa din chirurg de marină, pentru a se stabili la Paris. Începuturile sale fură grele; nici unul din soţi n’aveau nimic. Dar Ilerminia cunoştea sărăcia şi era gata de lupta. Mulţumită activitâţel şi energiei sale gospodăria merse fără greutate şi The-venin avu vreme să’şl poată crea o po-siţiune foarte buna de doctor. Atunci soţii Iş schimbară traiul ; luară un a-partament frumos şi bine mobilat; domnul Iş avu servitorul săh şi doamna, sluga el. Dar Herminia nu-şî părăsi obiceiurile el de gospodărie săracă şi muncitoare care ’1 intrase aşa zicând In slnge şi devenise la ea o a doua natură. 0 vedeai şi acum umblând pretutindeni, când sus când jos, mereh grăbită, cercetând despre toate, punând mâna la toate, cu mânecile su-mese. Doctorul zicea că face aceasta numai de cochetărie şi spre a ’şî arăta braţele care erah foarte frumoase. De la 12 din zi Herminia se transforma : devenea demna soţie a unul doctor care câştigă mulţi bani. In mijlocul acestei prosperităţi is-bucni revoluţia de la 1848. D. Thevenin care fusese tot d’auna republicau luă parte la mişcare cu a-prindere ; apoi dupe ce veni reac-ţiunea, dupe ce Începură a se răspândi sgomote despre o lovitura de stat, el se legă din ce In ce mal strâns cu toţi oamenii cel mal devotaţi şi mai hotă- râţi din partidul republican de atunci. Ast-fel cunoscu pe fratele Zeliel şi prin el pe toată familia Marion compusă din şease persoane : Juste, fiul cel mal mare, Ernestina femeia sa, care născuse de un an ; bătrâna Marion şi fiicele sale : Isabela şi Zelia. Tot atunci făcu cunoştinţa şi cu Al-fred Raimund, studentul, amic intim al lui Juste; şi Insfârşit cu Abric, lucrătorul mecanic, pe ca?e ei 11 întâlniseră In societăţile şi întrunirile secrete In care se pregăteah pentru ziua de luptă. Îndată ce Juste şi Thevenin se Întâlniră, eî se făcură cel mal buni prieteni, de şi era mare deosebire de vârstă, gusturi şi obiceiuri între el. Juste avea numai 26 ani şi abia se însurase ; el era jurnalist şi susţinea prin munca lui numeroasa sa familie. Articolele erah atât de mişcătoare In cât Napoleon Încercase al atrage la dânsul, al cumpăra la nevoe, dar Juste remase nestrămutat In vrăjmăşia Iul. De aceia conspiratorii de la Eiysăe, hotărâse să se desbere de el cu or ce preţ când vor putea-o face fără primejdie pentru el însuşi. Prietenia celor doi bărbaţi stabilise de la sine strânse legături Intre cele două familii şi Herminia, care nu avea copil, privea pe ţinerile d-şoare Marion aproape ca pe nişte flicl ale sale. Acum putem asculta pe Zelia. VII Istoria Morţilor Zelia. revenindu-şî In fire, Iş amintise tot. De acum era singură pe lume ! Toţi acel pe care II iubea căzuse sub ochii săi, dipăruse pentru tot d’auna. Ea era slabă Încă, dar mintea sa era limpede şi tntreagă. De la sine chemă într’o dimineaţă pe doctor, pe femeia sa şi pe Abric şi le ceru să asculte istorisirea groaznicei întâmplări al cărei sfârşit numai II văzuse. — Copila mea, II zise atunci d. Thevenin, va fi dureros pentru d-ta să revii asupra unor lucruri atât de triste şi atât de proaspete încă. Dar cred că asta e de trebuinţă pentru ca odată să ştim cui să cerem socoteala când va veni ziua judecăţel. Doctorul mal avea şi un alt cuvânt pentru a dori să cunoască toate amănuntele Intâmplăreî ; un prepus grozav 11 muncea, prepus pe care 11 vom Înţelege In curând şi care era îndreptăţit. Dar el nu voia ca Zelia să ştie ce gândea el. — Ştim, urmă Thevenin, ce s’a petrecut In zilele de 2 şi 3 Decembre ; A-bric n’a părăsit pe Juste In vremea a-ceia. Spune-ne numai ce a urmat dupe ce v’aţl aflat adunaţi la Alfred Raimund. Şi In privinţa aceasta, de oare ce fratele d-tale, găsea de cuviinţă să nu vă lase la dânsul, strada Montmartre. pentru ce nu v’a trimis la mine ? Ştia. cficl i-o spusesem eu, că va găsi un adăpost sigur pentru el şi al lui, cel puţin pentru moment. De şi opi-niunile mele sunt cunoscute, n’am fost nici odată In vedere ca dânsul. Vârsta, posiţia mea de doctor, stima şi ccnsi-deraţiunea de care mă bucur In quar-tal, totul m’a ferit până acum de or ce primejdii. De altmintrelea n’am luat, nici nu trebuia să iah o parte directă la lupta cu armele de vreme ce puteam face maî mult bine, Ingrijindu-mă de răniţi. In fapt, maî mulţi îmi datoresc viaţa In acest moment, şi nu vor fi supăraţi fiind că nu să ştie de ce boală II caut, de ciucl-spre-zece zile. — iată ce s’a petrecut, d-le Thevenin, reluă tânăra fata : In ziua de 3, pe la zece ceasuri săra, fratele meh, pe care nu ’l văzusem, din dimineaţa zilei trecute, când d. Abric venise să ’l ia — anunţându-î lovitura de stat — se întoarse grăbit la el, In locuinţa In care stăm împreună. Mama mea, sora mea cea mica Isabela, cum-nată-mea, biata Ernestina, ne adunasem In salon, coprinse de groază, ne ştind ce se Întâmplase cu acela pentru care ne temeam noi toate. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA — 11 IUNIE s PUBLICITATE! (ZIARULUI „EPOCA” Tirnslu 6.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Va fl apoi închis într’o cameră obscură de unde i se va da brânci într’o prăpastie, unde însă nu va cădea, graţie unul mecanism ingenios imaginat de Andronic. Aci va fl supus la o sumă de încercări, care de care mal grozavă, şi daca va rezista la toate va putea trece înainte. Ajuns înaintea vizirului va trebui să spue repede ce are de spus şi să nu ridice ochii în sus, că a pâţit’o ! Dacă vizitatorul este ovreiu, va trebui să aibă o ţîdulă iscălită de Nichi, căci ast-fel nu merge. Dacă va fl ţigan, ţldula trebue să fie iscălită de Fundescu, starostea din Scaune. Dacă va fl vînător, să cere să aibă iscălitura colonelului Pistol. Dală va fl avocat, s’o aibă p’a lui A-tanasiade. Şi aşa mal departe. S a dat ordin ciorilor care sboară pe d’asupra Florichil să nu mal croncănească spre a nu face pe vizir să creadă că tot vine directoru Telegrafului. S’a interzis muştelor să nu mal zbârnîie spre a nu crede bolnavu că d. Ionescu de la primărie cere audienţă. Caii de la trăsuri nu mal pot trece cu clopotele degâtspre a nu secrede că beizadeaua, încărcată de decoraţii, să apără de muşte, aşteptând să fie primita. Trenu care trece p’acolo n'arevoe să mal fluere spre a nu aminti mereu scenele de la Iaşi. Dobitoacele necuvântătoare şi colectiviştii get-beget ah liberă trecere la or ce oră din zi. lata cum devine cine-va semi-zeii. Câinii. Sub acest titlu, d-nu G. D. Palade, neobositul şi valorosul luptător contra acestui regim de infamie, publică în Naţiunea de erl un articol prin care descrie noua mişelie guvernamentala a cărei victimă fu Dumineca trecută d-nu Tănase Petrescu, acel onorabil comerciant care în procesul Orovenilor n’a voit să'şî vînză conştiinţa poliţiei spre a osîndi nişte nevinovaţi. D’atuncI d-nu Petrescu n’a fost un moment lasat în pace de sbiril poliţieneşti, care fără ruşine ’l provoacă într’una, îl insultă, îl jefuesc şi în cele din urmă s'au hotărît să’l schilodească pentru ca a îndrasnit în faţa lui Dumnezeii a fl judecător drept. Mal întâiei procesele de contravenţie au început să curgă ca grindina asupra d-lul Petrescu, care până în Decembre trecut era considerat, chiar de guvernanţi, ca unul dintre cel mal cinstiţi comercianţi aî capitalei între cari figurează ca fruntaş. Scopul acestor procese-verbale nu era dorul pentru ordinea publică, de care ’şl bat joc zecimi de protegiaţl al poliţiei, ci a se ajunge ca prin recidi-vile stabilite în formă să se obţie arestarea d-lul Petrescu pentru câte-va zile la poliţie, de unde de sigur că nu era să nu mai iasă om. însuşi tribunalul a priceput infamia poliţiei şi a transformat Închisoarea dată de judele de ocol în amendă. Furia zbirilor poliţieneşti n’a mal cunoscut margini. Toţi ’şl aduc aminte cum agentul poliţienesc Meşchiu, a înjurat pe d-nu Petrescu la balul unei societăţi al cărui preşedinte e acest bătrîn comerciant. In sflrşit poliţia sleind toate mijloacele subversive pentru a umili pe d nu Petrescu, a hotărît să’l bată pe faţă şi Duminecă seară a trimis la prăvălia d-sale o ciatâ de bătăuşi pentru acest sflrşit, conduşi de sergentul de oraş din partea locului. Nu putem protesta îndestul contra acestor infamii şi asociându-ne pe deplin cu simţimintele exprimate de d. Pallade, încheiăm cu sfîrşitul bine sim-ţitului săti articol: Ceata care a călcat pe d. Petrescu în seara de Duminică, a cerut să le aducă vin afară. D. Petrescu care ştia ce se întâmplase cu o săptămână înainte lui Şerbă-nescu n'a vrut să le dea. Nevastă-saeşind din casă cunoaşte din cetaşl pe doul, un sacagiO şi un simigid, şi spune bărbatului săO să le dea că nu-’s bătăuşi. Abia însă d. Petrescu ese în uşa prăvăliei să-I vază şi alţi doul care eraţi lângă poarta curţii cu sergentul, se reped la el, ’l apucă de piept, ’l trântesc şi începură a ’l lovi, Sergentul care până atunci vorbise cu bătăuşii părea impasibil. — Din întâmplare, în faţa prăvăliei murise cine-va şi lumea adunată acolo auzind zgomotul, sare, voind să scape pe d-1. Petrescu, bătăuşii lovesc şi sângerează pe unii din el şi apoi pleacă—de sigur să ’şl i-a răsplata.—Martorii au fost Albert Lazâr paracliserul de la biserica Calvină; Iosiv Baer domiciliat str. Virgiliu 11. Ferenţ Redair lăcătuş. Deneş Ceru văpsilor şi Alexandru Osu tâmplar. Bătăuşii cunoscuţi sunt: Costică Simi-giu. Mitică MateiQ, Pavcl Zidaru, al patrulea necunoscut de noi, dar de sigur cunoscut sergentului. Iată mijloace infame cu care guvernul voeşteaso impune ţării—Eti cred că acest sistem va deştepta pe cetăţenii batjocoriţi. Trăim în deplină barbarie, mal răâ chiar — căci pretutindeni forţa publică protege pe cetăţean, la noi pericolul şi groaza cetăţeanului e tocmai forţa publică. Până acum guvernanţil’şl mal mascaQ mijloacele, acum însă violenţa şi brutalitatea sunt făţişe. Unde vor să ne ducă vom a-junge de sigur. Ceia ce am cere ar fi mal multă sinceritate. Să lase în pace pe nenorociţii pe care ’l plătesc ca să schin-giuească lumea; să iasă făţiş administraţia în stradă, şi efl cred că cetăţenii capitalei cel d’întâiâ vor da exemplu ţării întregi, că atunci când guvernul a devenit un pericol pentru siguranţa societăţii, trebue să’l tratăm ca pe un răft făcător, şi contra răa-fâcătorilor nu este mijloc nepermis. Ni se afirmă de către o persoana în posiţiune d’a fi bine informată că a fost un moment când majoritatea cabinetului era dispusă a da, în oare-care măsură, satisfaeţiune oposiţiuoeî Găleţene pentru maltratările suferite în ziua de 11 Maiu; d. Stătescu însă a întrebuinţat toată influenţa sa de moştenitor prezomptif al d-lui Brătianu pentru a împediea aceasta. D-sa nu numai s’a împotrivit din răsputeri la or-ce disposi-ţiune ar fi putut semăna, chiar de departe, unei mărturisiri a rolului mizerabil jucat de agenţii guvernului, dar încă a pretins ca urmăririle cele mai riguroase se fie îndreptate contra oposiţiunei. Este dar bine stabilit că d. Serâ-ţeanu a fost îndreptăţit se zică că prea puţin ii pasă de d. :on Brătianu şi chiar de Regele, numai Stâ-tescu se trăiască. Îndată ce s’a aflat de sosirea în Capitală a d-Iui G. Mârzescu, mai mulţi profesori universitari, seeon-dari şi primari au ţinut se vază pe eminentul lor confrate spre a ’i manifesta simpatia lor. După sosirea d-lui Tzoni, se va întruni consiliul de apărare al procesului ce este a se judeca de juriul universitar. Intre apărători sunt, dd. Vernescu, N. Blaramberg, N. lo-nescu,N.FIeva, Gr. Peucescu.George Tocilescu, G. Palade etc. Şedinţa va fi publică şi pledoariele din cele mai interesante. Credem că ele vor lecui pe d. ministru Sturza de mania d’a intimida corpul profesoral. m D-nii Mârzescu şi Tzoni sunt ho-tăriţi a ridica cestiunea prealabilă de incompetinţa juriului chiemat ai judeca şi după desbaterea cestiunei, în caz ca juriul se respingă excep-ţiunea, se vor retrage fără a pleda în fond. Se zice că d-nu Ion Câmpineanu, care a plecat acum două zile la Berlin, s’a oprit la Viena unde fusese însărcinat de d. Brătianu cu o misiune pe lângă contele Kal-noky. • D. Dimitrie Olănescu, însărcinat de afaceri al României la Viena va sosi peste 3 sau 4 zile în Bucureşti, chiemat de d. ministru al afacerilor streine. O Azi a avut loc verificarea titlurilor membrilor consiliului judeţean de Ilfov. Alegerea d-lui C. Filitis, represen-tant al colegiului al 3-lea a fost invalidată, pe motivul că nu şi-a a-vut domiciliul declarat cu 6 luni înainte. Apoi s’a procedat la alegerea biu-roului. Rezultatul a fost: Beizadeaoa preşedinte, bine înţeles, dd.G. Gor-nescu şi C. Stoicescu, vice-presi-denţî; F. Stamatescu şi G. Anglie lescu, secretari. Pentru comitetul permanent erau 12 candidaţi pentru 3 locuri. Din toţi aceştia s’au alesdd. Stamatescu şi Pitişteanu, foşti membrii,şi d-nu Anghelescu ruda Beizadelei, care a fost ales şi preşedinte al eomitetu tuluî. De şi şedinţele consiliului judeţean sunt publice, totuşi în timpul şedinţei publicul a fost dat a-fară din sala consiliului, după ordinul d-lui Stoicescu. 3 Dărîmarea bisericeî Sărindarul a fost în sfârşit hotărîtă şi va începe chiar săptămâna viitoare. Pe locul ocupat de această biserică se zice că se va planta un square. Noi credem că ar fi mai nemerit ca această biserică să fie reclădită ca un drept omagiu memoriei acelui care a clădit patru zeci de monastiri şi le-a înzestrat cu imensele averi din care o parte constituesc azi domeniului coroanei. Eforii templului choral izraelit să întrunesc diseară la Barascheum pentru a lua ultimele dispoziţiuni în privinţa serbărilor ce comunitatea a hotărît să organizeze în folosul victimelor incendiului de la Botoşani. m După stăruinţele d-lui doctor Ser-giu, directorul general al serviciului sanitar, d. Radu Mihai a hotărît se viziteze Duminică, la Domneşti, ambulanţa rurală a judeţului Ilfov. Sperăm că încredinţându-se prin el în-su’şî de insuficienţa personalului medical al acestei ambulanţe ca şi a celor l’alte, d. ministru de Interne va lua măsuri pentru îndreptarea răului. m D. general Cruţeseu va fi înlocuit la comandamentul reg. l-iu de infanterie de linie prin d colonel Stoi-lov de la reg. al 7-lea de aceiaş armă. Nu s’a hotărît încă cine va înlocui pe d. Stoilov. • Un accident care a avut urmări nenorocite s’a întâmplat eri după a-miazi la Galaţi. D. Reieşi, al doilea comandant al bateluluî cu vapor austriac, Medea, care face serviciul săptămânal între Galaţi şi Odesa, scăldându-se în basinul băilor Dunăre s’a înecat. Trupul seu , cu toate căutările făcute, n’a putut încă fi găsit. m Un început de incendiu a avut loc azi dimineaţă la manufactura de tutunuri de la Gotroceni. Mulţumită grabei cu care au fost organizate ajutoarele, focul a putut fi stins mai nainte ca el se fi pricinuit stricăciuni simţitoare. A ars numai o parte a acoperământului unei aripi. • Am vorbit în unul din numerile noastre din urmă despre Părintele 1. Georgescu. Cucernicia sa ne scrie din Constanţa, că n’a fost nici o dată părtaş al societăţei Andronic ; că baston cu argint ca protoereu nu i s’a oferit de nimeni şi nici poartă; şi că nu a luat nici o dată ver-o funcţie după intervenirea cui va, ci numai dupe meritele sale. Atât mai bine pentru cucernicia sa. Regina Mărei Britanii a deschis eri serbările jubileului de 50 ani de domnie. Pe o întindere de patru kilometri de la Buckingham-Palace şi până la Westminster-Abbaye, M. S. Regina Victoria a primit ovaţiunile entusiaste ale nenumăratului public sosit in Londra din cele cinci părţi ale lumei. Se socoteşte la un milion numărul străinilor sosiţi în capitala Regatu-lui-Unit pentru jubileu. Peste 50 milioane de franci s’au cheltuit eri numai în chiriele plătite pentru un loc pe estrade sau la fereastra unei case situate în percur-sul cortegiului regal. Seara a fost o luminăţie care întrece puterea orî-cârei descripţiuni. Mulţimea de rajas şi alţi principi din colonii sosiţi la Londra au ţinut se orbiască prin strălucirea îmbrăcămintei lor tot ce mintea omenească şi poate închipui. Temerile de dinamită nu au fost justificate. Locuitorii Marei-Britanii au ţinut să sărbătoriască în toată liniştea jubileul Reginei care a domnit 50 ani şi n’a guvernat o singură zi. ULTIMA ORA AGENŢIA. IIAVAS Viena, 22 Iunie. — «Corespondenţa Politică» se zice autorizată a desminţi informaţiunile date de oare cari ziare în privinţa motivelor ce an adus cabinetul RisticI la putere. Schimbarea ca- binetului se datoreşte nu motivelor de ordine exterioare,ci exigenţelor resul-tând din situaţiunea interioară a ţării. Dormi, 22 Iunie. — Camera a adoptat proiectul de lege prin care se sporeşte dreptul de intrare asupra cerealelor şi a petroliuluî. Roma, 22 Iunie. — Avem ştiri mal bune în privinţa sănătăţii d-lui Depre-tis care e indispus de câte-va zile. Londra, 22 Iunie. — Mulţimea ce se grămădea eri pe când trecea cortegiul regal era aşa de considerabilă în cât s’ad întâmplat multe accidente. Se semnalează două persoane ucise. Numărul curioşilor loviţi de insolaţiune e foarte ridicat. Se afirmă că 60 de persoane au trebuit să fie transportate la spitalul Charing-Cross. Sofia, 22 Iunie.— Un articol îndreptat contra persoanei comandantului Paniţa apărând în «Nord», acest ofiţer a scris amicilor săi din Sofia pentru a'I preveni că trimite o retracţiune şi odes-minţire formală ziarului din Bruxela. Moscova, 22 Iunie. — Marele duce Mihail a trecut prin Moscova, ducân-du-se la Ecaterinenburg, în Siberia, pentru a asista la deschiderea Exposi-ţiunil ştiinţifice şi industriale ce se va face Dumineca viitoare în acest oraş. Aceasta exposiţiuoe, cea d’întâia deschisa în Siberia, are o însemnătate es-cepţională, câcl va da la iveală existenţa imenselor bogăţii naturale, mal cu seamă metalurgice ale Siberiei. Mal mulţi profesori străini şi corespondenţi de ziare se vor duce la Eca-teriennburg. Lisabona, 22 Iunie. — Regele, însoţit de ministrul de resboid, a asistat pe timp de 2 zile la exerciţiile executate de trupele de geniu pe câmpul de manevre din Teneos. El asistase mal nainte în poligonul de la Vendas Novas la exerciţiile artileriei. Regele s’a întors la Lisabona foarte mulţumit. AGENŢIA LIBERA Paris, 22 Iunie.—Negocieri sunt începute privitoare la prelungirea pentru 2 ani a misiunel financiare în Grecia. Madrid, 22 Iunie. — Discuţiunea reformelor militare a fost amânată după votul bugetului. S a hotărît că Camera va urma a lucra pe cât timp quorum ÎI va permite să emită voturi valabile. Paris, 22 Iunie. — Discuţiunea privitoare la obligativitatea serviciului militar la seminarişti a fost amânată pe Jouî. Londra, 22 Iunie.—Succesul Jubileului Reginei a fost imens. Cortegiul regilor şi al principilor a fost un adevărat triumf. STABILIMENTUL DE H Y DROTH ERAPIE DE LA REPEDEA lângă IAŞI Stabilimentul de hydrotherapie de la Răpedea există de aproape 40 ani; este aşezat pe o înălţime de 350 metri d’asupra nivelului mărei şi la o depărtare de o oră de Iaşi; posedă isvoare îmbelşugate cu apa rece proprie pentru hydrotherapie ; are o privelişte din cele mai frumoase şi posedă o temperatură plăcută fără curente de aer. Sesonul de băi se va deschide anul acesta la 21 Maiu şi va dura până la 1 Octombre. Administraţia aduce la cunoscinţa onor. public că s’au făcut modificări In privinţa tratamentului medical şi a confortului în stabiliment. Tratamentul medical se va face de D-nu Dr. I. Ciurea, decan la facultatea de medicină din laşi; D nu Dr. T. Fi-lipescu, medic-primar al urbei Iaşi ; D nu Dr. Rusu junior, profesor la facultatea de medicină din Iaşi ; D-nu Dr. V. Negel, profesor la facultatea de medicină din Iaşi, şiD. Dr. Tausig. In stabiliment, cura se va face de D-nu Dr. Zussmann, fost elev al re numitului profesor Winternitz la facultatea de medicină din Viena, fost intern şi asistent al profesorului Winternitz în stabilimentul săli de hydrotherapie de la Kaltenleutgeben lânge Viena. D nu Dr. Zussmann va sta în permanenţa în stabiliment în tot timpul sesonulul. Gura de hydrotherapie se va face în mod sciinţific dupe cele mal noul me-toade, în combinare cu băile de abur cu electrotherapie, gimnastica svedezâ, masagid cu ape minerale şi chiar cu medicamente. Se va observa o dietă raţională unită cu cura de lapte Kiflr-Kumis. Preţul abonamentului de o persoana pe o lună este de la250 franci în sus. Pentru familie se face reducere. Adiniuislrulia iii: mm |î materialul vechiu din l aşa din colini slradelor Scaunele Mi llutlste, fosta Casa LostaTorn Ase adresa pentru informaţii la administraţia ziarului «EPOCA.» CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipseam, No. 33 Cursul pe ziua de 10 Iunie 1887 VALORI Cump Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 5 0/0 » românâ perpetuă. 94 1/2 95 6 0/0 Oblig, de Stat (Rur. conv.) 87 1/2 88 Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 33 38 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 78 78 1/2 10 lei Oblig. Casei pens (1. 300) 214 218 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 # » » 88 88 1/2 7 0/0 » » 104 1/4 104 1/4 5 0/0 » rurale » 91 1/2 92 70/0 v » » 106 1 2 107 5 0/o Scrisuri func. urb. Iaşi Act. Bâncel Nat. a Rom. (500) Diverse 78 1/2 79 1/2 1030 1040 Aur contra argint sau bilete . 15 15 Fiorini val. Austriacă . • 2. 202 Mărci Germane . . . • . 124 125 Banc-note francese .... 100 100 1/2 Ruble rusesti 225 230 CÂRTI pentru ÎMPĂRŢIREApremielor — M ARE — ASORTIMENT DE CÂRTI în limbele ROMANA, FRANCEZA, GERMANA cu un rabat foarte avantagios Leon Aloalay I.ibraria Universala Calea Victoriei, No. 18 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 49. — Bucureşti MORI FABRICI m SPIRT SI TOT FELUL DE MAŞINI Mare depăşit de toate uneltele si accesoriile pentru exploatarea fabricelor PIETRE de MOARA CURELE. CAUCIUCURI UZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA, GASA DE SCHIMB 4LEL (.11. 10M 4 II. HÂRCI Strada Lipscani, Aia. ÎS bis Bucureşti, 10/20 Iunie VALORI Scadenţa cuponelor |T6rg Tib curs 1 mediu FONDURI DB STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Or 92 1/2 Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc 94 3/4 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No 88 Oblig, do stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem imprum. Stern 1864 7 0/0 1 MarlSep — Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 Iu) — Agto — 15 1/4 ÎMPRUMUTURI DB ORASK Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 010 1 Ian 1 lui 78 1/2 1 Mai 1 No 93 Impr. or. B. ou prime loz f. 20 — 36 VALORI DIVKRSB Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 lan 1 Iul 107 Idem Idem 5 0/0 Idem 91 3/4 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem 1041/2 Idem idem 6 0/0 Idem 96 3/4 Idem idem 5 0/0 Idem 88 Cred. Fonc.Ur.«lin !aş i5 0/0 Obl. Ca», pen». fr. 800. 10 Idem 79 1 Mai NO 215 PARFUMERIA MARGHERITA NOUVISS1MA SPECIALITA Dl l. MMM k C. MILWOl Premiala la expositzia din Milano llSTi Paris 1878. Monza 1880 si la acea na-| Izionala din Millano 1881 I \cu cea mal Înaltă Recompensă acordată| Parfumeria DEDICATA Umim imn:i Săpun . . . Margherita—A. Migone\ IExtract . . Margherita A Migone Apa de toaleta Margherita—yl. Migone Praf de orez. Margherita .1 Migone. Ilnsla Margherita -A. Migone Articole surit garantate ea n'are nici o Jsubstanla nuisibila si sunt recomandate ■mai cu seama si cu toata si încrederea la ldoamno si domnişoare elegante pentru lealitatea lor higienica, pentru finetele es-T Jipiisilc si pentru parfumnl atât delicat! |cât si placul. cutii foarte elegante cu asorti- Imente complecte cu parfumeria del mai sus. ţ ISe găsesc in Bucureşti, ia Magasi-1 nul Jobin, Calea Victoriei Nu 41.m |a.J C. H. Muller. Calea Victoriei 30 la Me nageraţl. Briol si en gros la d Solo-I mon Hechter, coltul slradei Uipscanisi] Bacani * CASELE SI LOCUL lirc/.uiauii No. 2 lângă bulevard SUNT I>E VGN-ZAHE. Doritori se vor adresa chiar acolo. OPIIUCDMAMTA cunoscând limba llUvtnNAnlA francesâ, germană, şi piano caută un loc. A se adresa la administraţia acestui ziar. www.dacoromanica.ro EPOQA - 11 IUNIE a căror apa minerala a fost recunoscuta de halneologl cu renume european, cu preferinţa de către dr. James Constantin din Paris, dr. Seegens profesorde. iilropie la universitatea dinViena precum si de către comisiunea specialista a medicilor si naturalist'lor unguri, ca cea mai esce-lenta apa alalina feruginoasa cunoscuta până acum SEZONUL DUREAZA DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE Apele minerale de la Fleonatak se pot folosi rn succes sigur Ia: catarul cronic de stomac, slăbiciunile de digestiune, umflaturile de lical si splina, artrite, galbinare, idropica provenita din friguri, hemoroide si hipocondrie Împreunate cu acelea, incuiarea stomacului si la boalele cronice de rinichi si besica, la formarea petrei de hesica, chlorosa scrofule si in lipsa de sânge, boala de mitra si nevriralo-hysleria. Se afla basine de bai rect minerale in stil si construcţie moderna, făcute anul acesta, precum si bai calde iu vana de apa minerala folosibile penlru diferite boale, de asemenea sta la dispositie pentru atari bolnavi zer proaspăt si lapte, de capra muls proaspăt. Se alia medic, farmacie, serviri postai si telegrafic, cabinet de lectura, pianurisi conveniri; se afla parcuri, promenazi, parcuri de promenada eu brazi; numeroase locuri penlru escursiuni si deosebite distracţii, baluri, lac penlru a se da cu cinul, muzica tiganeasca de prima categorie din patria, care cânta pe zi f> ore pe aleele publice. Sta la dispositia oaspeţilor G00 de odăi mobilate cu preciul de la 40 cr. până la 3 II- pe zi precum si mai multe ospetarii in care se pol mânca cu preriuri moderate. Penlru oaspeţi de K-leopalak pe liniile ferate ungare seda bilele de venire si întoarcere cu preciuri scazule până la slaliunea Feldioara (FeldvarJ, de unde intro ora cu trăsură separata sau nmnibus anumit aşezate se poala verii laKleopatak; o Irasura separata costa 3 f|. iar im loc peomnibus 1 II. 20cr. Cu informallurii si desluşiri serveşte. Direcţiunea Băilor. „ NAŢIONALA “ OCIEfATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUCUREŞTI t opitul social . . . o.ooo.ooo lei Prima emisiune . . 3.000,000 lei Din care . ■ 1,000.000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RE SERVE DE PREMII st FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , NAŢIONALA»* ASIGLRA: In contra inccudialui.grindinei, spargere! geanuirilur, in contra daunelor de transport precum şi valori. Axigurari asupra vietei omului se primesc in toate combinatiunile usitate, precum; cas de moarte, supra vieţuire, zestre si rente. „iMationaln" a plătit până la finele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri Representanta generala Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generala StradajCarol 1, Mo. 9. MAŞINI DE ÎMPLETIT MAŞINI l)E ÎMPLETIT DII) CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA Recomand in cu tleovcbire pentru familii aceste maşini cu care se pot inpleti: GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri TRICOURI Talie si Pantaloni SI ALURI MÂNUŞI, PLAPOME 81 BONETE Prin aceste maşini se poate câştiga esistenla unei numeroase familii. Un maestru in aceasta arta industriala se alia la disposlliunea amatorilor penlru instruirea lor. Detalii se pol lua la Representantii generali pentru România si Bulgaria, RYSER et BRATEANU Bucureşti, Calea Moşilor No. 29. VIDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLEN ORE ALICE preparate de I.Oswald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra bontelor xccretc, scurgeri vechi si noi, eatar de vesiea, etc. Preţul unei cutii lei 4. Deposit principal, OSWALD. la Craiova, farmacia BucurescI farmacia Aurora din str. Ba-tişte No. 14 bis şi ladrogueriiled-lorBrus şi Ovesa, şi la mal multe farmacie dinţară. Comandele făcute prin poştă, insotite de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efec uez ezact. 9Xi X IKiKi ■XX RECOMANDAM X #x LEGA TORIA DE CÂRTI XL 9 1 E ÎL STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTA'O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. iXftXi X «X* ®x XI îXftXi XI ■X Sub-semnatul are onore a aduce la cunoştinţa onor. public şi clientelei mele că de la Sf. Gheorghe a instalat cu totul din nuou No. 50. - CALEA VICTORIEI — No. 50 Vis-a-vis de Pasagiut Român UN ELEGANT SALON DE FRISERIE X“ PENTRU CAVALERI ^ AKAMGIAT DUPE SISTEMUL CEL MAI MODERA' PRECUM SI UN X MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA X SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m’am bucurat pe timpul cât m'am aflat in magasinul d-lul Moisescu, precum şi sacrifloiele făcute pentru a satisface pe onor. visitatori mă indreptă-ţeşte a spera la o numeroasă clientelă. Cu deosebita stima, I. IOXESCU Fost in magasinul d-lui Moisescu. Calea Victoriei, 50 “ Vis-a-vis de pasagiul român. Jţ MEDALIE DE AUR Vicna 1883 Autorisata de consiliu dehygiena si salii'iritate dentXlina ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boaMe gurelsi ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, W. Zvrner, /. 0-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —botoşani, Ilajnal, — Dorohoi, Haque. V I '*#<§*! ASE FERI DE CONTRA-F ACERI SUCCESELE OBTIAUTE IA CEI DIA COMA TREI VAI. CU XEIXTRCUTA SECER.VIOARE aii tndemnat pe unii fabricanţi din strein&tate a contral'ace aceste masine spre a le 1 putea astfel introduce in comerţ ^ Adevăratele seeeratori ADRIANCE poartă următoarea marcă de fabrică şi se $ jţ A SE FERI DE CONTRAFACERI % ADRIMJC A SE FERI |( DE CONTRA FACERI găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabrice!. IOHN PITTS Bucureşti, Str. Snrârdan A o. 8, si la agenţii se.i din provincie •XI !*<§©*' DR- STAUCEANU Piatza-Amzi No. 2 NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL P.P. SI PĂRINŢI BENEDICTIN! din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don M A NUELONNE, Prieur 2 MEDALII DELR: Bruxella 1880, Londra 1884 cele inai inalte recompense INVENTATA IN ANUL 1313 DE PAR. PIERRE BOURSANO întrebuinţarea zilnici a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosâ de câte-va picături tn apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care'l albeşte, consolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE 'GUERIE, BORDEAUX Deposit la toate tarmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala Frăncezâ din Galaţi sr sucursalele ei. JSK ii BULE DE LI SUME S.rC“ depus spre vânzare tn laşi la librăria Fraţii Saraga şl la sucursala de la Băile Slanic; iar in Bucureşti la librăria Sooec, trimeţăndu-se ranco In toată ţara pe preciu de 3 lei. unaii li Al Ml dist. Oltu, plasaSerbanestl IlUMA VALM1 partea, D-lui Nicu Moscu in întindere de. 2600, pogoane din care 226, semănate grâO de toama si 60 orzu. Se aren-peaza de la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. 2—2 URMĂTOARELE PREPARATE tOMPUSE DE: DIMITRIE G. GHERMAN ULZEL Se găsesc in Bucureşti numai la d. Marin îonescu frizer, Hotel Union, str. Academiei. Apa dentifrice are proprietatea de a Întări gingiile, face sâ dispa.â roşiaţa gingiilor şi sâugera-rea lor. Întreţine curăţenia şi face sâ dispară piatra şi mirosul gurei; asemenea se recomandă ca gargara pentru durerile de gât, angina şi inflainaţiu-nile gurei. — Sticla costa un leu. Pomada de Chinina împiedică căderea pârului şi ’l face sâ crească. — Borcanu 3 lei. Pomada Heliotrop (Ess. boquet) Borcanu 1 leu Prafuri albe si roşi pentru dinţi Ara proprietatea de a întări gingiile şi lace sâ strălucească şi Be aibeaocâ dinţii. — Cutia &0 bani, 1 leii, 2 şi 2,50 Apa de Chinina cnratâ şi Impedică căderea pârului. — Flaconu 1 şi 50 bani. Pudra Virginie Nu conţine nici o substanţă vătămătoare pentru faţa şi dadtura, adica sărurile de plumb, mercur, dupe cum sunt preparate aproape toate pudrele. Este recoritoare. Albeşte şi înfrumuseţează faţa Preţul 3 lei. Pasta pentru dinţi are proprietatea a albi şi a reda luciul smalţului dinţilor. — Cutia 2 lei. FABRICA MECANICA DE ULEIU GEORGE ASSAN BARIERA MOŞILOR, SOSEAUA ŞTEFAN CEL MARE Oferă ulciu fert *i uefert pentru culori. curat şl limpede de o calitate superioara ce-ui care se aduce din streinâtate, in or-ce lcantitâţl cu preţuri moderate, predat la do miciliO pentru oraş, şi predat la gările d aicl pentru staţiunile de cale faratâ. Coatu se achită la predare, şi vasele se-platesc deosebit. MB OBLIGAŢIUNI SE JOCI FARA SE PERZI NICI ODATĂ ! SE JOCI FARA SE PERZI NICI ODATĂ SE JOCI FARA SE PERZI NICI ODATĂ 1 IbMlk wk Aui SE JOCI FARA SE PERZI NICI ODATĂ Cu plăcere atragem în deosebi atenţiunea cititorilor şi a clienţilor noştri asupra obligaţiunilor împrumutului cu prime £>om-bau-Basilica emise de Ministerul cultelor şi a Instrucţinel publice din Reg. Ungariei, în virtutea unul decret sepcial şi cu aprobarea Majest. sale imperiele Regale şi Apostolice, Aceste obligaţiuni de o siguranţa indiscutabila vor participa, încă la99 trageri care vor avea loc de 3 ori pe an la 1 IUNIE, 1 DECEMBRE, 1 MARTIE etc. etc. in presenta delegaţilor guvernului regal ungar si al pulolicmlui IATA IA DETAIL PRIMELE PRINCIPALE CE SE POT CASTIGA O PRIMA DE 400,000 FRANCI IN AUR 1 primă de 200,000 franci 1 » » 150,000 » 1 » » 120,000 » 1 » » 100,000 » 13 prime » 40,000 » 35 » » 30,000 » 47 » » 20,000 » 3 prime de 10,000 franci 76 » » 2,000 »> 258 » » 1,000 » 983 » » 200 » 2430 » » 100 » 26 » » 60 » 4412 » » 50 » Câştigul cel mai mic cu care fle-care obligaţiunetrebue negreşit sâ iasă de 6 floriml astăzi şi sâ vâ urcă din an în an până la 10 florini, încât or-ccperdere a capitalului c cu neputinţă. Pentru mal mulţâ siguranţă ne angajăm sâ schimbăm or ce obligaţie eşitâ cu cel mal mic câştig şi purtăndiinibrui nostru eco obligaţie ne eşitâ Încă fără nici o cheltuială pentru clienţii noştri. Vindem lie-care obligaţie originala purtând semnătură auloritatiior compelinte cu 20 franci platiti imediat ZECE OBLIGAŢIUNI COSTA NUMAI 195 FRANCI Sâ poate de asemenea cumpăra 10 obligaţiuni penlru 240 lei plâtibili in 12 plăti mensuale de 20 franclfie-care. îndată ce se vor fdăti cel dântâl 20 franclcumpârâtorul ve primi numerele celor 10 obligaţiuni a le sale şi va participa singur la tragerile şi a totalitatea primelor. 100 obligaţiuni cosl»2,200 franci plâtibili iu 11 plaii mensuale de 200 franci TRAGEREA VIITOARE VA AVEA LOC LA I IUNIE 1887 Prima principala. 400,000 franci in aur Urcarea acestor obligaţiuni flnd aproape sigură şi inevitabila nu vom putea mult timp menţine preturile *i couditiuuiio mal sus arătate. Sâ se adeseze cererile intovârăşite de costul obligaţiunilor in bilete de bâncă, mandate-poştale, cecuri, sau tiinpre poştale din toate ţările la: MONITEUR DE LA CHANCE UN1VERSELLE LA VIENA (Austria) NOTA, Primim biletile de bancă şi timbrele române un lefi 18 b. drept un franc. Se poate sori in Româneşte UTIL PENTRU TOTI BALSAM DE SANATATE AL FARMACISTULUI I. EITEL din Râmnicu-Veicea Analisat si aprobat de onor. Consiliu Medical superior din România Prcxcrvativescelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mai cu seama n timpuri epidemice, de cholera, de friguri, si Remediu foarte bun contra boalelor de stomac, de ficat si consecinţele lor precun ; indigestiuni, lipsa de apetit, ragai»la, gr -at., flegma, flatulenta, durerea