%u . ANUL n No. 460 A DOUA EDITIUNE S,\MB.\TĂ, 20 IUNIE \2 IULIE) 1887 15 Q ANI NUMERUL ABONAMENTELE I1CEP LA 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE IX micimcsa La casa Adminiftralinnei IX TARA i Prin mandate poştale, f Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 Iei, 3 luni 10 lei. IX siRKlAATATEs j.a toate offlciele poa tale din Uniune, prin mardate poştale. Pentru 1 an 50 lei. <5 luni 25 lei. LA parisi Se gasestejurnalul cu fSCient. numerul. la Kioscul din rue Huntmartre 113 Bulevardul St. Gr rum in Xo. SA. 15 BANI N T_J M ERUL ANUNCIURILE OIN ROMAN'A SE PR.WESC DIRLDT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Paris: la Agente Hnvas, place de la bjursc, S. Agente l.ibrc, rue Nolre Dame des Victoires 50, fPlace de la Bourse) pentru Paris. Franrla. faeruinnin, AuMtro-l’ngaria, Italia si Marea Britanle. > Anuuciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA !V'o. 3. — Plata Episcopiei. — IVo. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA !\o. 3 — Plaln Episcopiei — IV'o. 3. ■naoMMMB mmmm M TREBVE IMtOGKWIE!.,. amm de pricinasi NOUL CONSILIU COMUNUL DE GALAŢI CRIMA K LA CRUCEA ROŞIE NE TREBUE PROGRAMEI.. Opoziţia du are program!., ne tre-bue programei... auzim strigând cu îndărătnicie câte-va ziare opozante 1) şi îndat» să şi furişează în chorul lor ziarul oficios al d-lui Ion Brătianu Voinţa Naţionala care repetă : da, opoziţia n’are program 1... înţeleg tactica ziarului guvernamental; el ’şl face meseria silindu-se prin toate mijloacele, se samene zizania şi intriga în rândurile noastre. Dar nu înţeleg organele care se dad de opozante când se pretează jocului perfid al duşmanului. Acel cari astâ-zi cer programe opoziţiei comit uu grosolan anachronism, şi mie 'ml fac efectul unor oameni care ur fi dormit zece ani tn şir, pentru a se trezi de odată tocmai în anul de graţie 1887, cu deprinderile şi prejudecăţile rutinei constituţionale din alte timpuri... Domniele lor mă fac se cred că nu afl învăţat nimic şi că nu pricep de loc situaţia ce a creat ţării aceştia d-nul Ion Brătianu, situaţie atât de-nemerit calificată de d-nut Maiorescu o stare de fapt. Domniele lor nu înţeleg se vede că tn genere «starea de fapt» se creazâ de un aventurier, de un şef de bandă, care distruge starea legală a unei societăţi unde apetitele desordonate nu aflu lesnicioasă indestulare, şi în care individualităţile netrebnice sunt comprimate atât de legile positive cât şi de moravurile sociale; uu Iuţeieg ca lntr'o «stare de fapt» nu esista un guverne-ment în sensul modern al cuvântului, şi că asemenea situaţiuni nu se pot numi decât uzurpaţiune sad mal bine anarhie 1 Da, în ţara românească nu este as-tâ-zl guvern, şi mă esplic. In timpul Iu care trăim, cu progresele ce a făcut ştiinţa şi piin urmare conştiinţa publică, un guvern trebue se aibe oare care condiţii esenţiale, fâra de care nu poate fl ca atare. Aşa bună oară, el trebue se he pentru toţi o garanţie ser.oasa a muticul oneste, a siguranţei persoanelor, a justiţiei nepărtinitoare şi a or-dmei publice. Legea trebue se comande pretutindeni şi guvernul pe lănga toate aceste trebue lues se represinte, In mod practic, interesele majorităţii, fsrs se lipsească nici pe cele mai infime minorităţi, ori care ar fl ele, de ocrotirea sinceră a legilor. Acesta’i scheletul unul- guvernământ regulat după ideele moderne europene ; alt-fel este anarhie. In Africa Insă normele de guvernă-mând diferă radicalmente: acolo un regiuleţ satl vrăjitorul favorit al regiu-leţulul, dispune de om după cum voieşte, după arbitriul viciilor sau capriciilor lui nebuue; acolo omul este redus în stare de bestie faţă cu guvernul şi este tratat lu consecinţa. Sunt sărbători in Africa centrală unde etacombele omeneşti formează principala podoaba a pompelor oficiale. Guvernul fiind de instituţie supra-natu-ralâ, este scos din omenire: el stă-păueşte şi lumea materială şi lumea morală cu o nediscutabilă putere, In contra dreptului omenesc. Europenii numesc asemenea orga-nisaţiune «stare de săibătăcie». Este oare mare deosebire Intre «starea de fapt» a noastră şi Intre «starea de săibătăcie» africană ? Ce este în realitate guvernul nostru? Este el un guvern monarhic autocratic , monarchic oligarnic, monarhic constituţional, or republican după for- IJ Romanţa Libera ti L'lndtpendance Roumaine. ma şviţerană sad o ochlocraţie dupe ideele socialiste ? Nimic din toate acestea, flind-eft nu intră în cadrul nici unei forme recunoscute. Guvernul nostru a împrumutat viciile tuturor sistemelor, iar In fond, este negaţiunea idei de guvernământ, neputându se numi alt-fel de cât anarhie. Oamenii care’l compun,nu sunt şi nici nu pot fl un partid politic, pentru că sunt o alcătuire, sad cum a zis cu multă competenţă d-nu Stâtescu, o «colectivitate» înjghebată, nu în vederea unor idealuri politice care interesează naţiunea română,ci In vederea Indestulâ-rel burtol: et sunt o minoritate delaco ml care voesc să trăiască fără muncă şi să stea cocoţaţi de asupra tuturor, fără merite, fără ştiinţa şi fără capacitate, esploatând pe mic şi pe mare, pe bogat şi pe sărac. Ei bine, nici un om de conştiinţă, nici un om de inimă şi de onoare, nu poate să sufere atmosfera ce ne-a creat regimul colectivist; şi dovada cea mal isbitoare este chiar fenomenul ce ni’l înfăţişează oposiţia.aşa cum s’a format ea sub guvernul d-lul I. Brătianu. Toţi oamenii cu bune sentimente pentru ţara lor, ad uitat diverginţele de idei şi de opiniunl care'i împarţead în tabere politice, ad amânat pentru un timp nedeterminat aspiraţiile şi programele lor particulariste de grup, şi, In faţa pericolului general şi a duşmanului comun, ad alergat de s'ad întrunit într’un sentiment de nobila solidaritate în jurul stindardului patriei pe care este scris: Naţionalitate şi Gonstituţiune. Ei bine, aşa fiind lucrurile, nu comit oare,precum am zis.uu anacronism cei ce ne întreabă acum de programe politice ? Nu ne dau el dovada ca nu'şl înţeleg nici timpul In care traesc, nici lucrurile care’IInconjoară ? Acum şi-ad găsit domniile-lor să toe ceară programe politice, când societatea este anarchizală şi In ordinea morală şi in ordinea materială, şi când românul, de or-ce condiţie, nu are nici măcar acel minimum de drepturi care iesă din sfera ideilor politice propriu zise şi pe care noi le numim drepturile elementare ?... In principid, pentru ca să putem vorbi politică şi programe politice, trebue mal întâia să recâştigăm terenul .legal comun tutulor partidelor, tululor idealurilor, tutulor credinţelor politice; trebue să avem acel «punct fix» pe care’i căuta Archimed pentru ca să’şi sprijine pârghia lui. Mai mult încă, trebue să purificam atmosfera socială de miasmele ce o corup, şi să redăm poporului să respire un aer sănătos şi vivi-fiant. Să curăţim dar grajdurile lui Augias, căci In mocirla colectivistă omul civilizat nu numai că nu'şl poate esercita drepturile, dar nici poate măcar să muncească fără riscul d'a se asfixia... Cum de nu pricep atâta lucru acei ce ne fac oţioase întrebări ? Cum de nu văd ca pentru o aşa mare lucrare să cer ca în 1857 puterile Întrunite şi bunele voinţi ale tutulor oamenilor de bine—abstracţie făcând de opinii politice? Refaceţi Înainte de toate cetatea dărâmată... reclădiţi-vă o casă sănătoasă in care să vă adăpostiţi de frig, de ploae şi de arşiţă, şi apoi certaţi-vă în ticuă, în numele esteticei politice, despre mobilele mai mult sau mai puţin artistice cu cari voiţi să o impodobiţi... Iuchipuiţi-vâ, In mijlocul flăcărilor ce pârjoleau la 3 Iunie pe nenorociţii Bo-toşeneni, un original care ar fi oprit în loc oamenii ce alergad să stingă focul ce le consuma locuinţele, pentru ca sâ’i întrebe cum ad de gând să şi reclădească casele— dupe ordinul Doric, Corintian sad Florentin ! Aşa’i ca întrebarea acestui maniac ar fl fost inoportuna şi de un suprem ridicol ? Gând noi luptam din resputerl contra invaziunel destrugatoare a colectivităţii şi ne silim să scăpăm ţara de o nemijlocită ruină, ce rost are Întrebarea programelor politice ? Nu se întreabă din ce regiment este soldatul brav care aleargă la breşa cetăţii să pue pept împotriva năvălitorilor. sad care se repede în mijlocul duşmanilor să scape steagul patriei 1 Cât pentru mine nu pot să văd tn oamenii ce’mi adresează ast fel de întrebări decât nişte egoişti nesocotiţi, cărora spre respuns le amintesc versurile marelui poet toscan : „Faina di torc il mania esser nan lassa : , .Misericcrditi e Guistţţia gli sdegna. „Nan ragioniam di tor, ma guaraa e passa, A. IL Ilnllmn. TELEGRAME AGE\TI/\ H.AVAS Sufla, 30 Iunie. Oare-carî ziare afi reprodus o scrisoare, ce d. Stoilofi’ ar fi adresat ministrului afacerilor străine la Sofia, pentru a zice că a dobândit convingerea că fâră aderarea Rusiei, Bulgaria nu va ajunge la nimic. Această scrisoare este o pură invenţiune a ziarului bulgar «Le9 AoiU». Maiorul Panilza s a întors la Sofia. Viena, 30 Iunie. Regele Milan a sosit azi la Gleichenherg unde M. S. va sta o zi. lterlln, 30 Iunie. Împăratul a primit azi în audienţă de concediu, şi în presenţa secretarului de stal, Contele de Bism&rk, pe d. Ranghabâ, însărcinatul de afaceri al Greciei. Londra, 30 Iunie. In Camera Comunelor, d. Lawson propune amânerea şedinţelor pentru atragerea atenţiunii asupra couvenţiunil anglo-turcă. El face să reiasă importanţa ces-tiunil şi zice că după ordinea stabilită în Egipt, Englilera treb/na să evacueze ţara. D. Smilh respundc că dlscuţiunea asupra acestei cestiuni este imposibilă până când negociările nu vor fi terminate. D. Gladslone recunoaşte esactitalea ob-servaţiunil d-lul SrniUi si îndeamnă pe d. Lawson să-şi retragă moţiunea. DD. Bradleugb, Campbell, Illingworth, Labouchâre, protestează contra conven-ţiunil. Moţiunea Lawson este respinsă cu 276 voturi contra llf>. Lomlra, 30 Iunie. Camera Comunelor, asupra unei moţiuni a d-lul Smith a decis să închidă dis-cuţiunâLunl asupra bilulul decoerciţiune. Toţi Parnelişlil şi cea mal mare parte din Gladstonieniî aci protestat atunci contra acestei decisiunl părăsind sala şedinţelor. Roma, 30 Iunie. Camera deputaţilor, cu ocasiunea votului creditului african, a emis un vot de încredere tn favoarea guvernului. Ea a aprobat proiectul de credit de 20 milioane franci, prin 188 voturi contra 39, după o lungă discuţiune a d-lul Crispi tn care se zice că acordul este complect tntre Engli-tera şi Italia asupra cestiuuil mediteranee; că tn Egipt interesele italiene sunt comune cu interesele engleze. Guvernul nu poate dar de cât să urmeze în Constanlinopol politica aliaţilor se!. Nimic In Europa a adăugat ministrul, nu indică eventualităţile unul resbel. Chiar cestiunea bulgară va avea, se crede, o soluţiune pacifică ; Rusia voeşte asemenea pacea. SL-I'eterNburg, 30 lume. Se asigură că ordonanţa ce prohibează exportarea cailor va fi In curând retrasă. GUVERN DE PRICINASI * Or-ce ar spune guvernamentalii asupra numeroaselor procese politice ce guvernul a făcut în vremile din urmă cetăţenilor, un fapt rămâne cu totul constatat. Nici o-dată, sub nici un guvern, în ţara asta n’au fost atâtea procese politice. Puţin importă cum guvernul le ecsplică pe fie care din ele. Lăsăm la o parte şi probele neîndoioase aduse de opoziţie în ecsplicarea lor. Ne este destul că sunt multe, nepomenit de multe: mai numeroase chiar sunt cele azi pendinte, de cât sunt toate procesele politice ce sau făcut sub toute guvernele de la 1866 şi până în anul trecut. Sub or-ce guvern asemenea fapt ar fi îngrijitor şi ar arăta o stare a- normalâ a spiritului public. Sub un guvern liberal aceasta mai este şi un scanda] imens şi un faliment îngrozitor al firmei cârmuitoare. Ştim că oficioşii aruncă toată vina asupra opoziţii care este după dînşiî anarhică, turbulentă, revoluţionară. O fi şi aşa, dar când sunt prea multe, chiar şi cei mai bine dispuşi încep a se îngriji; şi lucrul este de alt mintrelea firesc. Sunt cârciogari mulţi, precupeţi de sate numeroşi care furnică pe la judecătoriele de pace şi pe la tribunalele de judeţe. Aceşti oameni au pe toată zioa o sumă de procese mur dare pe care de alt-mintrelea şi ei le ecsplică tot aşa de bine In favoarea lor, dacă nu şi mai bine, de cum ecsplică guvernul pe ale sale. El bine, ei încep prin a fi rău văzuţi şi sfîr şese prin a speria lumea şi pe jude câtori, care în caz de permutare nu uită nici o-data de a’i recomanda succesorilor lor, ca oameni necinstiţi care sunt o pacoste şi pentru magia traţi şi pentru societate. Regulă generală; un om care are multe buclucuri cu lumea trebue se fie un pricinaş msre, un om de nimic, în toată puterea cuvântului necinstit. Aşa este şi guvernul. Pot gazetele oficioase se se tru deascâ cât vor voi pentru ca se găsească ecsplicâri ridicule pentru fiecare proces scandalos ce face guvernul, publicul a sfîrşit prin a nu mai crede o iotă şi este pe punctul când indignarea sa e gata se deborde. In această privinţă guvernul a a juns la sfîrşitul râbdârei ţârei. Şi acest eespediont infam de presiune s’a tocit. Gu ce se va înlocui ? I. \. I. ML COMLll COMUNAL DE GALAŢI In fine după o îndelungată frămân tare, după fel de fel de suciturl şi ră-sucitun a legel, care mai de care mal monstruoase şi mai cinice, guvernul colectivist a dat un resultat în privirea alegerilor comunale din Galaţf. Ministrul de interne înapoe dosarul alegerilor împreună cu decisiunea sa, prin care respinge contestaţiile făcute ambelor colegii. Ca urmare a acestei măsuri, comisia interimară invită pe noii consilieri să se întrunească pentru ziua de 15 Iunie orele 5 p. m., spre a presta jurământul şi a păşi la lucrări. Ordin se dăduse In acelaş timp ca cel ii colectivişti botezaţi consilieri comunali ai colegiului al II-lea In urma atrocităţilor comise de bătăuşii poliţiei la 11 Maiu, să fie aduşi In păr la consilia. Unul din el, d. D. Nedelcu se găsea In Basarabia, unde ţine In arendă nişte bălţi; pentru aducerea acestuia, poliţia a trimes o barcă Înadins, căci vapor nu era în acea zi. La orele 5 se Întrunesc la Primărie 22 consilieri; prefectul Insă nu veni de cât după două ore. Causa lntârzierel era că alesul poliţiei d. Nedelcu nu sosise. Cum însă i se aduse ştafeta că a sosit şi va veni la consilia negreşit, ispravnicul îşi arătă cinstita-I faţă. Consiliul fu preşedat de d. D. N. Ca-targi, cel mai In vârstă dintre consi-silierl. Sala primăriei era plină de lume. Agenţii poliţiei şi colectivitatea furnicau prin mulţime. Atitudinea u-nora din el era foarte obrasnică şi neruşinata, aşa In cât forţa pe preşedinte de a’i chema la ordine. Se procedă la prestarea jurământului. Fie-care consilier ceti şi subscrise foaea de jurămâot. Un incident important : venind rândul la d. Hagi Ghiţâ Găitan, unul din consilierii colectivişti, dânsul declară ca nu ştie ceti şi rugă pe confratele săQ In bâte, A. Radu, să I citească foaea de jurământ, iar Hagiul să zică după el. Aşa să şi făcu. Atunci d. consilier G. C. Robescu ceru preşedintelui să se constate In procesul-verbal acest incident, care după art. H8 al. 3 din legea electorală comunală constitue o incapacitate a d-lul Găitan pentru mandatul de consilier comunal. Preşedintele declară că se va lua act, dar colectivistul incapabil d'a fi consilier comunal nu se retrase de la consilia. Era apoi un spectacol din cele mat caraghioase şi mal dureroase In acelaş timp modul cum aleşii bâtelor de la li Maia îşi cetiaâ jurământul. Unii îl ciunteau, alţii schimonoseaa cuvintele, cu toate ca unii aveau şi câte un sufler pe la spate dintre colectiviştii cărturari, străini de consilia, şi care suflerl n'aa voit să se retragă de cât după ce preşedintele a strigat să vie uşierul să'f dea afară. Dar ce era să facă bieţii consilieri colectivişti? Ceea ce n’aveaC şi n’aa, nu li se poate cere; cei mai mulţi dintre el d'abia pot iscăli, şi toţi afară de profesorul Radu, sunt cu desăvârşire lipsiţi de cultura. înainte d’a veni la consiliu, aleşii bâtelor fură întruniţi la poliţie, şi aici fură dăscăliţi mai întâia de către pohţaia cum trebue să lucreze la primărie. După prestarea jurământului, prefectul se retrase. Indata după aceasta, d. consilier G. G. Robescu presinta Consiliului un protest, iscălit, afara de d-sa, şi de consilierii A. Tatuşescu, M. N. Pacu, I. Vărzaru şi V. P. Ionescu, toţi membri ai partidului liberal-con-servalor. lată acel protest : «Considerând ca decisiunea d-iul mi-«nistru de interne, prin care se res-«pinge contestaţiile ridicate contra a-«legerii noului consiliu al comunei Ga-«laţi nu anuleaza votul deja esprimat «de consiliu la 22 MaiC, prin care se «invalidează alegerea colegiului al 11-«lea comunal; «Considerând că art. 57 din legea co-«muuala atribue esclusiv consiliului «comunal dreptul d'aşi verifica şi va-«bda aiegerea ; «Subscrişn, constatând participarea «la lucr*nie sale a unor persoane ce «nu au calitatea fi dreptul d a figura ui t consilia, protestează şi trec la ordi-«nea zilei». Acest protest a fost susţinut cu mult talent şi judiţiositate de către d nu consilieri Rouescu şi Pacu; el a fost combătut cu sofisme şi arguţii bizantine de către colectivistul A. Radu. Pus la vot cu apel nominal, a căzut cu 10 voturi pentru, 12 contra şi 1 abţinere. AU votat pentru, consilieri; G. G. Robescu, A. Tatuşescu, M. N. Pacu, I. Vărzaru, V. P. louescu, G. Mihai-lescu, N. Magearu, Aristid Papadopol, G. Fulger şi D. bulae. Contra au fost cei 11 colectivişti şi consilierul Timo-leon Nebuneli, b a abţinut preşedintele ue virata d. N. Catargi. Vrea să zică protestul lu chestie a fost votat de 5 nberali-conservatori şi 5 liberuli-uisidenţi. U. T. Nebuneli a fost ales pe nsla oposiţiei-unite ca li-beral-conservator, iar d. N. Catargi pe aceeaşi listă ca şef al grupului disidenţilor. Atitudinea acestor doi domni a umplut de amaraciune pe toţi cetăţeni; independenţi ; căci se ştie ca In şedinţa de ia 22 Mai, In care s'a invalidat colegiul li, ad luat parte şi ei, au votat invalidarea, şi au iscălit procesul verbalul acelei şedinţe. Erau datori dar să fie consecinţi cu ei înşişi; dar n’aa facut'o. Pentru ce ? Pentru ca le ardea inima să se iaca cu on-ce chip primari, şi de aceea au comis acest act cu desăvârşire uecorect şi criticabil. Înainte d'a se proceda ia alegerea de primar, d. consilier G. Mihaiiescu lut cuvântul şi declara In plina şedinţă c& cei şase liberali naţionali la oposiţie (disidenţi) propun şi susţin ca candi-uat de primar pe d. N. Catargi. Procedandu-se la vot, rosultatui fu : volauţt 23, adica Întreg numărul de consilieri. Au Întrunit : D. T. Nebuneli 12 voturi, d. N. Catarii 6 şi d. G. C. Ro www.dacoromanica.ro bescu 5. S'a proclamat ca primar al Galaţilor d. T. Nebuneli. îndată după a-cest vot, oposiţia de ambele colori re-trăgându-se. colectiviştii afl rămas singuri şi ad ales din stnul lor ca ajutoare de primar pe d-nil I. Tomovici, N. Chi-riacopol şi G. Alexandrescu. O întrebare firească se impune acum ori cui. cum s a produs acest resultat neaşteptat ? Iată cdm : Este drept că oposiţia a avut majoritatea de 12 voturi ale colegiului I. A-ceastă majoritate Insă o compun tn număr egal două elemente : liberalil-con-servaton şi liberalil-disidenţl. înainte d’asefsce unirea, liberalii-couservatorl susţineaţi cu încordare ca nu vor pac-tisa cu disidenţii de căt stabilindu-se tn mod precis de mal Înainte programa acţiunei tn cas de reuşită, şi mal ales flxăndu-se candidatul de primar. Disidenţii ad refusat cu Îndărătnicie a-ceastă condiţie, susţinând ca primarul să fie hotărtt după alegeri de către consilierii aleşi. In cele din urmă Insă li-beralit-conservatorl, văzând că confraţii lorde luptă nu cedează, şi tn urma unul ordin venitde lacomitetul central, s’ad hotărtt să lupte împreună cu disidenţii. Aceşti din urmă luaseră totuşi un singur angajament expres : că nu vor sus finea candidatura d-lui N. Ca-targi la scaunul de primar, şi tacita-mente admiseseră candidatura unuia din şefii oposiţiel liberal-conservatoare, căci consimţiserâ a pune In fruntea listelor de candidaţi la consilid pe d. G. C. Robescu la colegiul l şi pe d. C. Ressti la colegiul al II a. Şi practica e lectorală e aceasta că primul candidat de pe lista se consideră ca candidat de primar. Aşa s’a făcut la Bucureşti, unde s’a ales d. I. Câmpineanu ; aşa la Iaşi, unde tu Noembre trecut fusese ales reposatul D. Guşti; aşa pretutin-denea. D. Ressu, primul şef al oposi-ţiei locale liberal-conservatoare, şi fostul primar din consiliul disolvat, ne-putându-se alege, din causa atrocităţilor de le 11 Mal, natural urma să fie ales primar d. G. C. Robescu. In favoarea candidaturel la scaunul de primar a unei câpitenil a partidului liberal-conservator mal militat! şi ur-metoarele considerente : 1. Liberalii conservatori sunt cel mai vechi şi mai statornici oposanţl, pe ctnd di8;denţil—vorbim de cel din Galaţi tn deosebi,—aO dat concurs guvernului colectivist ptna mal anul trecut. Cine nu ştie ca In Iunie 1886,când a fost marele meeting al oposiţiel-unite la Galaţi, disidenţii gălăţent nu numai că n’aâ luat parte la acest meeting, dar ad lucrat chiar contra lui. Aceasta o poate mărturisi chiar venerabilul d. Dimitrie Brătianu, pe care disidenţii gălăţenl tl recunosc asta zi de şef, dar pe care anul trecut tl combâtead. Ei bine, dacă este aşa, şi aşa este, nu trebue să se uite iarăşi că cine vine de la guvern la oposiţie, recunoaşte chiar prin aceasta că a greşit până acum, că e penitent-, şi toţi ştim că penitenţilor nu li se dă chiar de o dată loc ca şi credincioşilor, şi cu attta mal puţin înaintea acestora. Firea lucrurilor se opune la aceasta. 2. Numeric vorbind, liberalii conservatori au avut un contingent mal maro FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (15) A.. MATTHEY — (arthur arnould) CRIMA UE LA CRUCEA ROŞIE PROLOG &MAGELULS XII Arestarea «Mulţumită mie guvernul a scăpat «de un om foarte primejdios, Juste «Marion. «Acest om chiar Închis, chiar In exil, «n’ar fi încetat de a combate noul re-«gim. El ar fi ajuns capul tutulor ne-«mulţumirilor şi energia lui i-ar fi fâ-«eut să întreprinsă lucrurile cele mal «vinovate şi mal nebuneşti. «\m dat de ştire poliţiei unde se as-«cunsesr, la unul din părtaşii săi; şi «Înştiinţările mele fură de ajuns spre «ft’l surprinde tn momentul când căuta a «fugi aiurea tn noiptea de 4 Decembre. «Era In momentul când bătălia de pe «uliţe, la care el luase parte cu tndăf-«jire, îngăduia să se poată întrebuinţa «acea justiţie pripită, de care mal cu «gred te poţi sluji atunci când spiritele nse mal recesc. EPOCA - 20 IUNIE de aderenţi de cât disidenţii de la Vocea Covurluiului. Aceasta s'a probat tn mod neîndoios la alegerile trecute din Noembre. când fle-care partid a luptat a parte. Cel dtntâi ad avut la colegiul I 146 voturi şi cel d’al doilea numai 91; iar la colegiul al U-a, de şi disidenţii ad dat voturile lor colectiviştilor totuşi lista colectiviştilor n a avut de cât 212 voturi, iar acea liberal-conservatoare 176. Condiţiunea de număr e-gal de scaune de consilieri, la alegerile din Maid 1887, se putea dar considera ca o concesiune Însemnată din partea liberalilor-conservatorl, tn virtutea căreia erad ln drept a aştepta o compen-saţiune prin alegerea primarului din stnul lor. -.3. La alegerile din Noembre liberalil-conservatorl ad reuşit singurii la colegiul I, ad avut majoritatea consiliului şi Întreaga administraţiune comunală trecută. Purtarea lor a fost apoi foarte corectă Ia comună; totuşi guvernul a disolvat consiliul fără nici un motiv. Conflictul dar era deschis In mod direct tntre fosta majoritate şi guvern. 0 satisfacţiune se cădea deci acelei majorităţi, realegându-se primarul din mijlocul el. 4. In nefasta zi de 11 Maid şi d’atuncl ln coace, liberalil-conservatorl au suferit mal mult de câl aliaţii lor de luptă. Ast-fel, dintre bătuţi şi răniţi, afară de d. Lascar Cernat, pentru care a fost mai mult o răsbunare personala a şefului de bande C. Malaxa, In colo toţi sunt liberali-canservatorî; iar dintre cel opt arestaţi, nici unul jiu e disident, ci toţi sunt partisanl dai noştri. Fie întâmplător dar, sad intenţionat, fapt patent Insă e ca disidenţii ad fost mal menajaţi de către colectivişti. Noi o explicăm aceasta prin comunitatea de viaţa ce ad avut în trecut şi poate o vor avea şi ln viitor, cum s'a tntâmplat pe unele locuri 1) Dar, daca lucrul e explicabil, nu e Insă şi drept ca, pe când alţii sunt cel d'lntâid cu ponoasele, el să fie cu foloasele!... Pentru aceste puternice motive, fără a mal cita şi tnsemnatele sacrificii personale ce a făcut şi face d. G. C. Robescu pentru oposiţie tn genere, înţelege orl-cine că erad In drept liberalil-conservatorl să găsească mal multă condescendenţă la alianţillor.N'agăsit’o Insă. Să le fie de bine 1 Opinia publică va judeca şi pe unii şi pe alţii. Aceasta atitudine a disidenţilor tn-curajă pe colectivişti şi slăbi pe unul din al noştri. D. T. Nebuneli, librar şi proprietar al ziarului Galaţii, ales, precum am spus pe lista oposiţiel cu nuanţa liberal-conservatoare, a crezut de cuviinţă să accepte voturile celor il colectivişti pentru scaunul de primar. Le a avut; şi ast-fel reuşi, cum s'a arătat mal sus. Fapta d-lul Nebuneli este o adevărată trădare către partidul său; ea nu merită decât dispreţul şi înfierarea ori cărui om onest. Dar, ln aceste timpuri de decădere morală, tn aceste timpuri de vânzări şi cumpărări de conştiinţe, nimica nu trebue să ne mire. Cel 11 colectivişti şi ad vândut voturile lor şi i) La Braiia, grupul Campiniu. la Bucureşti, Serurie, Bibiccscu, Hernia şi alţii care după ce făcut un timp oposiţie ao trecut iar la Colectivitate. prima demnitate a oraşului lor, pentru ca să cumpere votul unul ales al opo-siţiei, şi încă şi acest vot dat pentru sine. Faptul e grav şi ruşinos. Ruşine şi pentru cel ce vând, ruşine şi pentru cei ce cumpără !.... Din ziua însă când d. T. Nebuneli a comis actul ruşinos al trădârel sale, a fost esclus din partidul liberal-conser-vator şi gazeta ce editează nu mal re-presintâ acest partid S ad început Insă a se lua măsuri pentru reapariţiunea Poştei, fostul ziar al partidului liberal-conservator In localitate. Să se mal ştie încă că ceea ce va face administraţia comunală de la 15 ale curentei, e operă colectivistă, cu care n’are nici un amestic oposiţia. Terminând acestâ fidelă dare de seamă despre consiliul comunal de Galaţi, nu pot ascunde d'a mal adauga că la resultatul dureros la care au ajuns luptele eroice ale oposiţiel de aici, a contribuit mult şi indiferinţa comitetului central al oposiţiunel. Acest comitet a crezut că, dacă a trimes delegaţii săi să visiteze pe răniţii şi arestaţii de la 11 Maid, cu aceasta a făcut totul şi ne-a lăsat apoi la discreţiunea sbirilor colectivişti. Aveam o speranţa intr'o justiţie promptă şi nepărtinitoare, Intr’o justiţie care să ne fie la îndămâna tuturor aici ln Galaţi. EI bine, acum ni s’a ridicat şi această speranţă, căci toate procesele cedecurgdelall Maiu, şi instrucţia chiar a celor neisprăvite, au fost strămutate la Brăila, după cererea procurorului general SArâţeanu, unul din autorii principali al atrocităţilor guvernamentale. Şi Curtea de casaţie, a admis la moment aceste strămutări. Asta-zl dar, sule de gălăţenl sunt nevoiţi a suferi sdruncine şi cheltueli însemnate cu drumurile ce fac la Brăila. Mâine chiar se poate întâmpla ca şefii oposiţiunel gălăţene să fie din nod a-restaţ', căci la aceasta s’a ţintit, strâ-mutându-se instrucţia morţel gardistului bătăuş Dincâ Stanică la Brăila. Şi cu toate aceste comitetul cenţi alai oposiţiel nici nu se gândeşte la asemenea lucruri. Această indeferenţă şi apatie este foarte condemnabil*. Ea descurajază spiritele, ucide ori ce avânt de independenţă cetăţeneasca. Deştepte-se dar comitetul central şi pue se serios pe lucru ; dar să se pue grabnic, căci se poate ca, trecând încă cât-va timp, să fie prea teniii!... A bon entendeur salut. Ln liberal-conservator. IN F OR MATIUNI Lista de subscripţie pentru Incenl dinii de la Botoşani Suma precedentă 1678 Doamna Elena 500 lorgu Radu, prin d. Lahovari 100 Un anonim din Paris 25 C. Costa-Foru 20 Total 2323 — x — Măria Sa Doamna Elena Cuza a binevoit se ne trimită prin fiul seu, Prinţul Alexandru, suma de 500 Ici pentru suscripţiunea in favoarea vie timelor incendiului de la Botoşani. —x — Prinţul Alexandru Cuza, sosit ieri dimineaţă intr’adins io Bucureşti a fost imediat se viziteze pe amicii noştrii Balş şi Filipescu la Văcăreşti. —x— D. lorgu Radu a oferit d-lui Alex. Lahovari 100 lei lei pentru incen diaţif din Botoşani pentru a i distribui d-sa cum va crede de cuviinţă. D. Al. Lahovari i’a remis redac-ţiuneî noastre. — x- Mftine vom expedia d-lui Theodor Calimaki, prezidentul comitetului ales la Botoşani pentru ajutorarea victimelor incendiului, sumele a-dnnate până acum prin subscrip-ţiunea deschisă în coloanele ziarului nostru. —x— Procesul d-lui avocat Vrăbiescu, acuzat de ultragiu la persoana unui gendarm, a fost amânat pentru 6 Octombre viitor. —x— Când vestitul Sârăţeanu a cerut strămutarea instrucţii omorului bătăuşului Stanică din Galaţi ştiuse ce face. D. Moisescu, judecătorul de la Brăila, se pare că dăduse ordonanţă de culpabilitate contra d lor Ressu, Robescu, Catargiu etc. ca autori intelectuali. Camera de punere sub acuzare din Galaţi Inse, contra tutulor stăruinţelor vestitului Sărăţeanu dupe o discuţie de 8 ore, Miercuri 17 Iunie, a declarat in unanimitate că nu există culpabilitate. Vom reveni asupra purtare! d Iu! Moisescu şi asupra afacerai în ge nere —x — Ni se spune că nici o chestie importantă n’a fost discutată tn consiliul ce miniştri au ţinutjeri sub pre-şedenţia Regelui. Crnsiliul s’a ocupat mai ales de afaceri curente şi puţin de ajutorarea victimelor incendiilor de la Botoşani şi de la Piatra. Dupe ridicarea şedinţei Regele a păstrat lângă densul pe d. Ion Bră tianu cu care s'a întreţinut mai mult de o oră. —x— In viitoarea sa şedinţă consiliul comunal se va ocupe se zice şi de chestiunea halei de peşte. Ar fi şi vreme ca ho otărâre se fie luată a-supra acestei cestiuni care a dat loc la multă vorbă şi chiar la scandaluri ln sânul representaţiunei comunale. - x— Mai multe înaintări se vor face zilele acestea în serviciul exterior al vămilor. Intre acel cari vor beneficia de această dispoziţiune este şi d. Iulian, actualmente revizor la biu-roul de vamă de la gara Filaret şi care a fost deja obiectul unei înaintări scandaloase, căci a ajuns la postul de revizor numai dupe şase luni de la admiterea în serviciu ca simplu supraveghetor. Acest domn Iulian este fratele prezidentului secţiunei a 2 a a tribunalului Ilfov vestit prin servilitatea de care a dat dovadă cu ocaziunea procesului Panu. —x— .\stă zî se inaugurează drumul de ferdela Goleşti la Câmpulung. Inau-guraţiunea se face cu mare solem nitale in pr -senţa mai multor mi- «De sigur e râd ca o femeie şi un co-«pil să fi plătit şi el pentru crimele calpului familiei... «Dar earăşl e uşor de Înţeles că sol-«daţil noştri, insultaţi, provocaţi, de «câtre doi netrebnici insurgenţi acoperiţi încă de praful luptei ce susţinuse «contra binelui Franţei, se nu fi putut «stăpâni drepte lor indignaţiune. «Apoi era o ocaziune care poate nu «s'ar mal fi Înfăţişat de a scăpa de acest «mare vinovat, fără svonurl, fără a da «loc la plângeri; şi poate fără mine a-«ceastă ocazie sâ perdea. «Tot prin mijlocirea mea s’a arestat «şi individul Abric, la doctorul Theve-«nin, precum şi d ra Marion (Zelia) a «căror vaete ar fi mişcat pe unii şi ar fi «dat loc la bănueli contra noului gu-«vern. «Numitul Abric era căutat de poliţie, «ca râsvrătitor a camarzilor sel din su-«burbia Saint-Antoine. «Cât despre doctorul Thevenin, şi el «era un om cărui trebuia sâ-I închidem «gura şi sâ-I legăm mâinele. «De şi Iu vlrslă şi cu toate că n’a «luat o parte activa la împotrivirea cu «armele care s’ad produs când cu bi-«ne cuvîntata lovitură de stat, prin po-«ziţiunea sa de doctor, prin legaturele «sale cu numeroase familii, îosftrşit «prin consideraţiunea şi stima de care «sâ bucura tn cuartalul sâd, ei era un «duşman mai periculos decât părea se «fie. «Mulţumită înştiinţărilor mele, a fost «arestat, odată cu femeia lui şi d-şonra «Marion. «Cutez a zice, d-le Prefect, că am «slujit bine noul guvern pe care Franţa «tl primeşte cu entusiasm. «Am aflat, azi dimineaţă că numitul «Abric a fost pus pe o corabie a statu-«lul la Brest şi acuma sâ afiâ pe drum «spre Cayena. Am scăpat dar de den-«sul. ■Thevenin, femeia lui, d-ra Marion «ad fost trecuţi peste graniţa sviţerană, «cu ordinul de a nu se mal Întoarce tn «ţară. Nici din partea acea nu m&I e «nimic de temut. «Nu e mult timp, d-le prefect, de «când am trecut In partidul viitorului «împărat şi de când aparţin tainic, ad-«ministraţiunel care are onoarea de a «vă avea ln capul el. «Dar aţi putut vedea prin aceste cft-«te-va fapte ce servicii vă pot aduce, «folosindu-mă de poziţiunea mea de «om din lumea mare şi de numeroasele «mele legături cu toţi capii partidului «republican. «îndrăznesc a spera dar ca voi primi o resplată proporţicnată cu aceste ser-«vicii. «Voi adaoga, de altmintrelea, ca a-«ceasta e chiar pentru binele guvernu-«lul. Puterea mea viue de la situaţia pe «care o am. Insa pentru a păstra acea-«stâ situaţie 'rai trebue bani, mulţi bani «şi efl n'am avere. «Spiritul d-voastră luminat şi pâtrun-«zator vă va face sâ înţelegeţi ce deosebire este intre agenţii d-voastrâ o-«bicinuiţl şi un om ca mine, primit pre- «tutindenl fără bănuială, considerat, «stimat. «Vă Închipuiţi că cea ce ar putea a-«junge pentru un altul, pentru mine e «cu totul neîndestulător. «Ast-fel voi putea fi de mare folos du «cându-mă după acel care ad fugit tn «streinătate. La Geneva, la Londra, la ■Bruxela se vor înfiinţa de sigur focare «de nemulţumiţi şi de conspiratori. «Guvernul trebue să fie înştiinţat, «prevestit la fie care moment de tot ce «se va petrece, ce se va zice dincolo de «graniţă. «Nimeni nu e mal destoinic pentru «treaba aceasta decât mine, «Apoi trebue, spre a nu deştepta b&-«nuelele, să mă duc, măcar pentru un «timp, unde se află amicii, coreligionarii « mei I «Ei n’ar Înţelege ait-fel cum sâ face «că sunt liber; m'aş denunţa singur. «Cred dar, d-le prefect al poliţiei, că «guvernul nu va esila a răsplăti cum «să cuvine toate serviciele aduse In «trecut şi cele ce se vor aduce pe viitor, «dacă judecă că am fost şi ’l pot fi Încă «de oare care folos. «Iu această speranţă, bine-voiţl, d-le «prefect a primi asigurarea devotamen-«tulul desăvârşit al supusuluid-voastre «servitor. «Trăiască Împăratul 1 «Ion Fara-.\ume. Sfârşitul Prologului. niştri şi mai multor persoane de dis-tincţiune din colectivitate. —x — Sâmbătă seară, dupe cererea generală se va juca pentru una şi singură dată la teatrul de vară Dacia, în grădină, revista d-lor D. R. Ro-setti şi Negruzzi, NAZAT care a avut un succes atât de Însemnat anul trecut. DIN STRAINATaTE Austria si România Sub această rubrică Seue Fr. Presse ln cel din urmă al sfeCi număr, vorbind de negocierile convenţiei comerciale auslro-române se exprimă In chipul următor : «Negocierile convenţiunel cu România nu se vor relua mal ’nainte de toamnă. Cele din urmă propuneri trimise de guvernul român s au găsit atât de nefavorabile, tn cât ln cercurile guvernamentale austriace nu s’a crezut do cuviinţă a activa pe asemenea baze negociârile ptnâ la toamnă. Prin urmare răspuusul Înscris la propunerile romtue nu va fi expediat, tn nici un caz de cit la toamuă la Bucureşti. Aşa că, şansele tncheierel convenţiei comerciale, faţă cu aceste împrejurări, se micşorează intr’un chip regretabil.» Republica franceza si generalii Boulanger După căderea cabinetului Goblet-Bou-langer, mal multe ziare germane, tntre cari mal cu seamă «Gazetla de Colonia», tmprâşliară zgomote tendenţioase despre o lovitură de stat plănuită de fostul ministru de războiţi al Francei. Lumea politică e Încremenită acum, faţă de destăinuirile zarului francez «Parii National aliat tn strînse relaţiunl cu d. Rouvier actualul preşedinte al consiliului. Oficiosul francez confirmă imputarea adusă generalului Boulanger, că plănuia o lovitura de stat contra Republicel, arăttnd că fostul ministru de războiţi luase deja toate măsurile, pentru executarea acestui plan, tn înţelegere cu d-nil Lokroy şi Clâmeu-ceau : Preşedintele Grâvy urma să fie înlăturai, Camera disolvală şi o Constituantă convocată. In acelaşltimp trebuia declarai rezboiuGermaniei, proclamtndu-se starea de asediu asupra tnlregel Francie sub dictatura Generalului Boulanger. Baronul Mackau, deputat bonapartist a comunicat preşedintelui Grâvy toate actele doveditoare despre existenţa plănuitei lovituri de sLat şi l a asigurat de sprijinul drepteUn urma cărora d. Grâvy, a însărcinat cu insistenţă pe d. Ilouvier d'a forma cu or ce preţ un Cabinet Mai toate ziarele pariziane interpelează guvernul asupra destăinuirilor iul «Parti National» şi se vorbeşte despre o interpelare ce se va produce tn Cameră tn a-ceastft privinţa. Guvernul parc cu totul perplex şi s’a grăbit a publica numirea generalului Boulanger de comandant al unul important corp de armată spre a sluji indirect de desminţire Ia sgomo-tele Împrăştiate. Proprietatea Imobiliara in Rusia in urma disposiţiunilor luate de guvernul rus In privinţa dreptului de proprietatea imobilelor pentru streini,sc tmprâş-tiase sgomotul, că Ukazul Ţarului care interzicea străinului dreptul d'a avea proprietăţi în unele provincii, ordona ca acei care o fi având să le vândă supuşilor ruşi tn termen de trei luni, sub pedeapsă d'a fi expropriaţi prin licitaţie judiciară. Această aserţiune inspirase, peste graniţele Rusiei, cele mal mari griji persoanelor interesate, pentru liniştirea cărora o co- PARTEA I. TRIUMFUL LUI IUDA I I- 1 Zece ani iu urina i Nu slâtu mult. Cu o repeziciune şi o siguranţă ce dovedea că nu era nedeprins la asemenea lucruri, ’şi puse picioarele ln câteva gaure care să aflaQ In zidul grădi-nel ln acel lor şi dintr’o aruncătură ajunse tocmai de asupra lui. j O dată acolo să culcă spre a se as-cundecăl mai bine, ascultă un moment ln tăcere, apoi, fără îndoială văzând că n are nimic de temut, sări de cea l’altâ parte şi căzu uşurel pe o grămadă ae ierburi uscate, de crângl rupte pe care grădinarul le aruncase ln acel colţ retras al proprietăţel, Intre zid şi un rlud de arbori stufoşi. Căderea sa nu produse nici un zgomot. Afară de aceasta, nimeni nu ’1 putea vedea din casă, aşezată la oare-care depărtare, ln dosul unor grămezi dese de arbori şi de tufe de liliac, şi la care nu putea ajunge din acea parte a gradinei de cât urmând o carare răsucită ca un şearpe lung. întunericul era mare; o noapte de vară fără lună, In care stelele luciad ln toată frumuseţea lor, (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATE* ZIARULUI „EPOCA" Tlraglu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia ' 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. ________________________ - municaţie din Pelersburg restabileşte a-devărul reamintind textul Ukazulul tn ces-tiune care articulează următoarele dispo-siţiunl: In cele zece guvernamente ale regatului Poloniei, tn Basarabia, Vilna, Vitebsk, Vol-hynia, Grodno, Kiev, Kovno, Curlanda, Livonia, Minsk şi Podolia, supuşii streini nu vor mal putea d’aci tnainte, dobândi dreptul de proprietate sau de usufruct a-supra imobilelor situate afara din porturi sati din oraşe. Succesiunea legală tn linie dreaptă şi tntre soţi va continua a 11 admisă intru cât priveşte bunurile aliate afară din porturi şi din oraşe, aparţinând decedaţilor străini, dacă moştenitorul era aşezat In Rusia mal nainte de promulgarea Ukazulul conţinând nuoile prescriptiuni. tn toate cele-l'alle cazuri de succesiune legală şi tn caşul de moştenire pr n testament, străinul care moşteneşte va 11 obligat să cedeze dreptul său de proprietate u-nul supus rus Tn termen de trei aii de la moştenire. Dacă vânzarea nu se va face tn acest termen, bunurile vor fi vândute prin licitaţie din autoritatea justiţiei şi sumele percepute se vor remite moştenitorului. De unde resullă, I-iCi că măsurile luate de guvernul rus, nu privesc decât o mică parte a Imperiului, formând ca o neînsemnată zonă de separatiune între Germania, Austria şi România; al 2-lea că măsurile nu sunt retrospective şi al 3 lea câlermenul acordai pentru vânzarea o-bllgatorie nu e numai de trei luni, ci de trei ani. FELURIMI MONEDA ANTICA DE AUR. — In oraşill Bârlad d. Frumusaclii Constanlincscu, luând o covâtică de prund ce era scoasă din săpătura unei nuol fonlânl, ce a fâ-cut’o D. Panaile V. Ncacşu, în curtea caselor sale din Strada Speranţa, de o adâncime de peste 4 stânjeni, spre a l întrebuinţa la îndreptarea ogrăzel sale; şi pe când 11 netezea cu o scândură, vede o monedă pe care spălând'o a constatat că este o monedă antică. Această monedă arc două fete. Pe de o parte poartă un cap, împrejurul căruia este scris în litere laLinc Mi-nerva; iar pe de altă parte, poartă o ramură pe care stă aijuila cu o inscriptiune netigibilâ, care începe cu Keche, ele. Această monedă este de o importantă capitală, asupra căreia atragem atenţiunea arhiologilor noştri. (Tutova). 9 • • dracu in biserica. — in Canicatli un sal din apropierea Palermcl în Italia, zilele trecute preotul tn scop d a domina mulţimea prin groază înfricoşată ţinu o predică asupra muncilor vecinice. Pe când zugrăvea iadul tu cuvântarea ca să înfricoşeze mal bine oile sale, preotul făcu să apară d'o dată o tigură neagră cu coarne şi cu coadă şi iluminată de razele unul foc bengal. Femeile şi copil ce umpleaO biserica tipără cu groază, căzând unul peste altul în mare parte leşinaţi. Una din femeile de fată însărcinată lepădă, o alta a iuebunit, iar doi copil fură călcat! şi strivit! de fugari 1 Oamenii din sat tn fata acestei cilastrofe au voit să zdrobească pe preot, care însă simţind furia poporului a fugit din sat ascunzându-se tn toată graba. ACTE OFICIALE — D. Anton Georgiade, directorul pre-fecturel de Botoşani, d-nu lorgu Istrati, directorul prefecturel de Roman şi d-nu Const. Gţ. Isăcescu. directorul prefecturel de Neamţ, sunt aulorisaţl a gera afacerile prefecturelor respective, pe timpul absentei tn congediu a titularilor. — D M. Dancovicl este numit sub-pre-fect la plasa Olt-Topoleg; d-nu Andrei Mumuianu la plasa Piteşti; iar d-nu Eu-geniu Cbiritescu poliţai oraşului Piteşti din judetu Argeş. — D-nil Henlescu Adam, Roşiu Dimi-trie, Meşter Ludovic, lorgulescu loan, An-ghelescu Nicolae, BrânduşI loan, Drumer Anton, Wittstock Iulius,Tburinger VicLor, Remer Frideric, Stenner Angust şi Bier-nasclii Anton licenţiaţi tn farmacie, sunt numiţi tn cadrele olieerilor sanitari de rezervă cu gradul de farmacişti de balalioD, — D. dr. tn medicină Mihalcea loan, este numii medic de batalion stagiar şi cliiemat a’şl face stagiu tn corpul Rotilei. — Comisiunea însărcinată a examina EPOCA — 20 IUNIE pe candidaţii pentru şcoala fiilor de militari se va compune estimp din: D-nu Colonel Macarovicl Gheorghe, preşedinte. Membrii: d-nil Locot. Colonel Bâdulescu Vasile, major Tâtărescu Nicolae, Ralet loan profesor şi Buzoianu Gheorghe profesor. DIN DISTRICTE BIIAII.A Voinţa Brăilei este informată, că martori! care vor figura tn procesul ce se va judeca de curtea cu juraţi din a-cest oraş tn zilele de 23 şi 25 curent, tn procesul intentat oposiţiunel de colectivişti din Galaţi, după ce sunt dăscăliţi de vestitul Sărăţeanu, apoi suot a-duşi la Brăila de sergenţi şi bătăuşul comisar Brâiloiu I • • Sânge Alb şi Xenti sunt depuşi la penitenciarul din acest oraş; mal multe persoane aii cerut sfi'i vadă, dar nu li s’a permis de către d I procuror. 9 * • D-l Prefect, procuror, poliţai şi vestitul Sărăţeanu, aii fost la penitenciar escortaţi de 10 jandarmi călări, spre a vedea şi ameninţa pe d-nil Xenti şi Sânge Alb. * * * In zilele de 23 şi 25 curent, urmează a se judeca de curtea cu juraţi din Brăila, procesul intentat de colectiviştii din Galaţi oposiţiunel din acel oraş. Sperăm şi avem chiar ferma convingere, ca acei cetăţeni BrâilenI care vor pica ia sorţi, vor fi la înălţimea lor,achitând pe oposiţiune şi condamnând pe bătăuşi, de oare-ce ţara întreagă ştie cum poliţia de Galaţi deghizată, se Înarmase cu arme şi ciomege năpustindu-se asupra cetăţenilor care venise la vot. • • Pentru zilele de 23 şi 25 corenl, va a pare un Manifest al cetăţenilor Gălă-ţent, prin cure vor face apel la dreptatea şi independenţa cetăţenilor Brăilenl. ’L*aşteptăm cu nerăbdare. ROMAN Gonsil ul general al judeţului, zice Homanu, In şedinţa sa de la 14 a le co-rentel a votat 500 lei ca ajutor pentru incendiaţii de la Botoşani. ♦ * * 9 La 13 — 14 a. c. fata Ioana Simion Petrea Padurarudin comuna HăbâşeştI judeţul Roman, născând un copil, a a-vut cruzimea de a’l ucide imediat căl-cândul cu picioarele, după care ’l a înmormântat lângă un gard. Faptul des-coperindu se, denaturata mamă a fost depusă In arestul local. BOTOŞANI Consiliul general al judeţul Botoşani a votat 3000 lei pentru ajutorul incendiaţilor. * Acelaşiu consiliu, a vot un ajutor de 120 lei lunar cu Începere de la I-iu Iunie marelui nostru poet EmiDescu, care este un fid al judeţului Botoşani. IAŞI La primăria laşilor se va întruni luni 22 ale curentei pentru a treia oară co-misiunr-a însărcinată a face un raport asupra canalizărei Bahluiulul. TUTOVA Timpul, zice Tutova din Berlad, continuă a fi tot secetos. Nici săptamăna aceasta n’a plouat, de şi nori groşi a-copereau cerul. Cu toate acestea, după ştirile ce avem de prin judeţul nostru, pâinele albe sunt foarte bune, promiţând o recolta mai mult de cât mijlocie; mai cu seamă tn plâşile Tutova, Peres-chivu şi Bimila. Asemenea şi păpuşoii care aii răsărit din pământ sunt buni. Dimineţile şt serile de Luni şi Marţi 15 şi 10 Iuniecurent.aii fost friguroase, iar zilele prea calde. Cât despre fâne-ţuri. agricultorii noştri! se Îngrijesc foarte mult, căci ele se a(Iâ In o stare nu tocmai bună. 9 9 In ziua del2 Iunie curent, pe la orele 11 a. m., femeia Maria Chiricu, din co-tuna Tunseştil, comuna Bogdaniţa, s a găsit strangulată. După constatările făcute, şi această nenorocită fem^e, a fost victima boalel pelagra, care a silit’o să 'şl curme zilele. COVUHLUI Guvernamentalii ad început iar cu presecuţiunile contra oposiţiei Gală-ţene, spre a teroriza masa publicului, care continuă a simpatiza cu adevăraţii opozanţi, căci iată ce citim tn «Vocea Covurluiului» de Vineri: — Ieri dimineaţă se simţise că se ceruse arestarea d-lor N. Catargi, G. Robescu, G. Mihailescu şi C. Ressu. Mu mal cătră orele 3 p. m. se ştia că se ceruse arestarea a 17 i membri din oposiţiune. Camera de punere sub acusarc Intrase tn delibarare la ora unu şi nu ieşi de cât la 8 jumâtate. Agenţii poliţiei aveau aerul a şl prepara birjele de transport, codaşii colectiviştilor persiflaţi lumea zicând că ad pregătit camere, iar pehlivanii lor aveaO neobrăsnicia a spune, celor ce voiad a l asculta, că vine a'tul a!3-le Jubilai! colectiviştii. El vedrad Împlinit visul lor, vedeaii deja pe membrii oposi-ţiunii In temniţă, iar el stăpâni absoluţi. Nefericire pentru el Insă că erau judecători la Galaţi. Camera de punere sub acu-saţiune, compusă din d-nil Hociung, Con-slantineseu şi Abgarovicl, dinaintea căreia a venit ieri cesliunea, după o matură desbatere, a calificat faptul pur şi simplu de delict politic. Colectiviştii râmaseră consternaţi. Le dispăruse sal isracţiunea dea ved»a opo-siţiunea la temniţă măcar pentru trei luni; nu mal scăpau de gogoriţa lor. ŞTIRI MĂRUNTE Clief Poliţienesc.—Sub comisarul Ru-sescu de la secţiunea No. 33 însoţit de Nicolae Drăgnea, Ghiţâ Stoenescu, şi Tă-nase Bârbieru vestiţii bătăuşi aii petrecut toată noaptea, umbltnd boţi, pe strada 11 Iunie cu lăutarii după el; puţin mal tn urma lor, veneau epistatul secţiunel 29 şi un oficer de gardişti asemenea beţi morţi. Bieţii locuitori al slradel au fost siliţi sâ petreacă toată noaptea deştepţi. Examene. — Fiind că probele înscris ale domnişoarelor care şi-au urmat cursurile secondare tn institute particulare saU în familie se termină Vineri 19 Iunie de dimineaţă, comisiunea examinătoaree a decis ca examenle orale sâ Înceapă în aceiaşi zi chiar la 2 ore după amiazl. Primele obiecte asupra cărora vor purtaesa-meneie sunt: Matematicele, Ştiinţele Naturale, Fizice şi Muzica. In ziua de 24 ale curentei luni vor avea L c examenele anuale ale elevilor so-cietăţel române de scrimă, gimnastică şi dare la semn. Cu oc&siuuea distribuţiunel premiilor care se va face tn aceiaşi zi cu multă solemnitate, un discurs va li rostii de prezidentul socielâţel. Serbarea societăţilor luislro-un- gnre.—In locaiu circului Sidoli, se fac mari pregătiri pentru serbarea ce va avea loc tn beneficiul incendiaţilor de la Botoşani. O mulţime de aparate de gimnastică sunt deja aşezate şi decoraţia circului promite d a fi foarte frumoasă. încercare de furi. —Patru pungaşi, au sărit aseară pe la ora 9 asupra d-nel Maria C. Popescu pe strada sf. Apostoli, voind a’I fura punga şi ceasornicul. Cu toate ţipetele acestei doamne, nici un gardist nu s a arătat, de şi la locui unde s’a Întâmplat faptul, e post de poliţie. Numai după ce a intervenit un domn locotenent de administraţie, pungaşi s'aQ făcut nevăzuţi şi-au putut scăpa punga şi ceasornicul d-nel M. C. Popescu. • Aceideut datorit primăriei.—Canalul făcut pe strada Antim, pentru aducerea apel tn oraş, nu are pe toată întinderea Iul nici o scândură de trecut. Erl pe la 2 ore dupe amiază, a căzut în acest canal copijul d-Iul judecător de pace Adrian Popescu, din norocire însă fără ca să i se întâmple ceva; dar astâ-noapte individul latioş Gheorghe, nu a fost lot aşa de fericit; el voind să sară peste canal pentru a trece strada s’a împedicat şi ş’a spart capul. Accident.—Gri doi soldaţi de la arsenal ridicând o bucală de fier de o mare greutate, aceasta Ic-a căzui pe picioare pricinuindu-le la amândoi fracturi grave. Soldaţii au fost duşi la spitalul militar. • ll'ale «coaielor.—Din greşeală am spus tn numărul nostru de erl, că la proba scrisă a examenului pentru dobîndirea diplomei de Bacalaureat, aU răuşit numai 30 candidaţi. Adevărul esteoâ sesiunea de estimp promite a fi una din -ce e mal fecunde căci numărul admisibililor la proba orală este de 53 din 55 înscrişi. Sperăm că şi rezultatul probei orale va ti tot aşa de favorabil. Cu această ocaziuneexprimăm regretele noastre d a fi vorbii, pe temeiul unei in-formaţiunl necontrolaledespre severitatea nejustificală a d-lut Vitzu de care, din contră candidaţii u’au avut de câta se lăuda. 9 Examenul elevilor din şcoaieie primare publice s’aQ terminal astă zi. La 29 iunie va fi distribuirea preniielor, Duminica viitoare va avea loc tn sala Atheneulul solemnitatea distribuire! premiilor la elevii şi elevele conservatorului de muzică şi declamaţiune. Sâmbătă, la orele 12 din zi, se va face repetiţiunea generală a bucăţilor ce se vor executa cu ocaziunea acestei solemnităţi. 0 repetiţiuue parţială a bucăţilor de orchestră s a făcut deja sub conducerea d-lul Wist. Ni se spune că unele din pedagoa-gele de la şcoala centrală de fete din capitală îşi permite a Date, adesa tnlr’un mod foarte crud pe elevele acelui institut. Azi chiar o elevă din clasa a IlI-a a fost lovită de o pedagoagâ. Hatfto poliţieneasca.—In biuroul comisariatului de poliţie al secţiune! 18-a, str. Academiei. se auzeau eşind azi la 9 ore dimineaţa nişte ţipete Îngrozitoare care atrăsese o mulţime de lume Împrejurul localului din biuroO: Comisarul secţiunel bâtea cumplit tn persoană pe un servitor. Politia comunala. — Biurourile poliţiei comunale, aQ fost mutate în strada Colţel tn casa Ritoride, acolo unde se află şi tipografia Academiei Române. Vechiul local a! acestor biurourl se va dftrîma pentru a se ridica pe locul Iul o nouă clădire. In urma articolului neiscâlit apărut în numărul de erl al Voinţei Naţionale sub titlul o laşitate şi o infamie, articol injurios pentru autorul informaţiunei publicată de ziarul nostru la 18 lume curent asupra duelului Bacalbaşa Xenopol, d. Alexandru Davila,căruia informaţiunea in chestiune este datorită a trimis martorii săi la redaeţiunea Voinţei Naţionale pentru a afla numele autorului anonim şi a’i cere repara-ţiune. * Serbările care au fost organisate In grădina Cişmegiulul de către comitetul prezidat de d-na Maria Ro-setti în folosul victemelor incendiului de la Rotoşanî au produs un beneficiu net de peste t0,C00 lei. * Vestitul procuror general pe lângă Curtea de apel din Galaţi, d. Sărăţeanu, a fost chiemat în Bucureşti de d. ministru al justiţiei pentru a da seamă de eşecul ce a suferit din partea Camerei de punere sub acu-zaţiune a acelei Curţi prin anularea ordonanţei judecătorului instructor din Brăila în afacerea d-lor N. Catargi, C. Ressu şi alţii, acuzaţi da fi autorii intelectuali ai omorului bătăuşului ucis in ziua de 11 Maiu * Se vorbeşte din nou despre numirea d-l»! Gr. Ghica, reprezentantul României tn comisiunea europeană a Dunăre', în postul de minisru plenipotenţiar la Viena. X Aflam că mişcarea judiciară ce se pregăteşte la ministerul justiţiei şi despre care am vorbit eri va coprinde şi pe d-nii Stâtescu, fratele ministrului şi aptual prezident al tribunalului de Vlaşca şi Caracaş judecător de instrucţiune la tribunalul de Ilfov. D. Stătescu va fi numit supleant la curtea d'apel din Bucureşti iar d. Caracaş prezident la Vlaşca. X Ni se spune ca între cestiunile de care s’ocupat eri consiliul sanitar superior al armatei, întrunit sub prezidenţa d lui medic inspector ge neral doctorul Theodori, a fost şi a-ceea a conservelor alimentare cu care ministeriul de resbel trebue să aprovioneze armata. Nu ştim ce aviz se va fi cerut consiliului şi cum se va fi pronunţat densul; dar putem asigura pe d-nii medici care ’l compun că tot conservele casei germane protegiată de persoane influente vor fi cumpărate. X Aşteptăm ca să primim din Cra-iova textul declaraţii d-lui Ianco vescu şi acelia a d lui Grâsnaru făcute înaintea tribunalului în procesul dintre amicul nostru şi d-nu Crâsnaru, pentru a le da publicităţii. X Comisiunea chiemală a se pronunţa asnpru contestaţianilor Ia Înscrierile în rolurile taxelor comunale, comisiune compusă din d-nii A. Mavrus, I G. Bibicescu şi Polizu-Micşunescu este în ajunul d’a încheia lucrările sale. Sperăm că comisiunea va fi ţinut seamă de reclamaţiunile întemeiate ce i s’au prezintat, căci multă lume a fost nedreptăţită prin excesul de zel al agenţilor însărcinaţi cu în scrierile în roluri. Prefectura poliţiei fusese nevoită, în interesul ordinel şi moralităţei publice să ia oare care măsuri în privinţa cafenelelor coucerte. Ni se spune că în urma intervenţiunei d-lui Dimancea acele măsuri vor fi tn curând revocate Sfera de activitate a d-lui Dimancea se întinde pe fie care zi. Ne în trebăm unde o să ajungă. X Ni se spune că numeroase cazuri de diaree coleriformă s’au ivit în Bucureşti. Ar fi de trebuinţă ca ad-ministraţiunei comunalăin&le cărei atribuţiuui este igiena publică să ia de urgenţă măsuri contra venzărei fructelor necoapte de care pieţele şi uliţele Capitale sunt pline. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Constnntinopol 1 Iulie.—Poarta a cerut guvernului englez o nouă prelungire pentru ratificarea convenţiu- nel egiptene. Pnrfs, i Iulie.—Dup6 jurnalul «Dâ-bats», d. de NelidofT a informat pe marele Vizir că Rusia n’a părăsit de loc candidatura prinţului deMingrelia. l ondra, 1 Iulie. — Un consilia de cabinet s a ţinut erl. S a examinat ces-tiunea convenţiunei egiptene. Cercurile ministeriale 9e prefac a crede că Sultanul este resemnst să ratifice această convenţiune, şi tnsinuiazâ că s’a produs din partea Rusiei un re-virement cu totul în favoarea ratificării, ceea ce este cu totul falş. AGENŢIA LIBERA St. Petersburs;, 1 Iulie. — «Gazeta Bursei» a fost suprimată pentru o luni fiind că a atacat cu vioiciune pe ministrul căilor de comunicaţie. Viena. i Iulie—In cercurile diplomatice se asigură că d. RadoslavolT şi NicoIaefT aii Început negocieri secrete cu ambasadorul Rusiei laConstantino-po\ cu scop de a aduce o apropiere Intre Rusia şi Bulgaria. Roma, 1 Iulie.—Papa a decis de a trimete In Irlanda unul din cel mai e-minenţl prelaţi ai propagandei Mgr. Persico. Misiunea va fi de a pacifica episcopatul, clerul şi pe Irlandezi el Însuşi; misiune mal mult de cât delicată. Papa ţine a fi agreabil la curtea Afigliei. Pesta, 1 Iulie.—Trel-zeci oflcerl din marele stat-major, conduşi de generalul Beck, fac tn timpul de faţă o călătorie pe fruntaria de nord a Ungarii. Relgrad, 1 Iulie.—Regele Milan a iscălit la Bade convenţiunea privitoare la juncţiunea căilor ferate sârbe cu li riiile turce. Ratificarea va fi schimbată luni la Constantinopol. Reltfrad. 1 Iulie —Şliri din Sorta a-nunţă că neînţelegeri sail produs tn sinul guvernului bulgar. D nii StambulofT, NacievicI şi Stoi-lofT, pledează pentru o apropiere cu Rusia şi pentru acceptarea condiţiuni-lor ruseşti cu priviră la tronul Bulgariei, pe când d-nii MutkurolT, Rados-.lavoli şi Nikolaell sunt pentru mânţi-nerea direcţiune! politice urmată până acum şi pentru retragerea principelu de Baltenberg. Madrid, 1 Iulie.—Ziarul «Epoca» desminle sgomotele privitoare la participarea Spaniei la alianţa Intre Itali8, Austro Ungaria şi Germania. Londra, i Iulie.—Comisiunea egipteana a fost objectul unei lungi discu-ţiuni In sinul consiliului de miniştri. Londra, 1 Iunie.—Comisiunea compusă din membri din camera lorzilor a adoptat propunerea privitoare la facerea unul nou tunel sub Tamisa. Koemgsbcrg, i Iulie. — Doi studenţi ai Universităţi au fost şterşf din liste pentru că ar fi făcut propaganda socialistă. Cair, 1 Iulie. — Contele d’Aunay, consul general al Franciel, a plecat In congediu. A lăsat direcţiunea consulatului general d-lui de Beaucaire. SI. Pelersburg;. 1 Iulie. — Nevoe Vreme zice că nici Franţa nici Rusia n'afl declaraţii de făcut In privinţa convenţiunei Anglo-turce. Şi una şi alta pot aştepta In linişte momentul pre-senlărel convenţiunei deja ratificată, căci tn acel moment printr'un singur refus, se poate nimici toată afacerea. Roma. 1 Iulie. — S'a distribuit la Camera deputaţilor, raportul d-lul Gu-ido BaceiIi, privitor la un proecl de lege pentru protecţiunea monumentelor Romei antice. nc K DEN n AT de la 23 Aprile t888 UL HnCIlUA I Moşia Serbanesti- Ooniuesti, din judeţul Olt, plasa Şerbă-neşti, Întindere 5900 pogoane, din cari 4000 arabile. A se adresa Iad nu Gr. N. Mino, tn Bu-cureşcl, No. 24 Calea Dorobanţilor. CASSA DE SCHIMB JOANNIAN 4 NICOLESCU No. 83, Strada Liprram.No. 33 Cursul pe ziua de 19 Iunie 1887 VALORI Cump Vând. 5 OjO Renta amortisabiiă. . . 6 0/0 . română perpetuă. 94 1/2 95 6 0/0 Oblig, de Stat ;Rur. conv.) 87 1/4 88 Impr. cu prime Bucur, (lei *0| 33 36 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 tel Oblig. Case! pens (1. 300) 79 3/4 79 3/4 212 218 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0'0 • >■' ş 88 88 1/2 7 0/0 101 1/2 IOC 5 0/0 » rurale • 91 1/2 92 70/0 » » m 106 1,2 107 5 0/o Scrisuri func. urb. Iaşi Acţ. Bâoct-l Naţ. a Rom. (500) Diver.e 71 1/4 79 3/4 1020 1035 Aur contra argint sad bilete . 15 1/4 15 3/4 Fiorini val. Austriacă . • 2.1 202 Mărci Germane . . . • . 124 125 Banc note francese . . . , 100 101 Ruble ruseşti 225 230 www.dacoromanica.ro f mitrs BAASEN (FELSO-BAJOM) III* SUINI tOSTIRfND 100 Si BROM RE IN COMITATUL ALEIWHOCKtER. TRANSILVANIA Sursele nnwuroase de vindecare a institutului de bai din Baasen, abundente in iod si iiromura au dovedii i-ilrai'il'itealor la loale felurile de reumatism, podagra la ţoale felurile de scro-fuie. la sifilis Învechit la slăbiciunea provenita din prea multa ipireliuiiitare a mercurului, la nevralgie si ischias, la boalele cronice de femei, la boalele cronice ale pielei Ekzen, Lupus, psoriasiş si Phachitis. Cura se poale face iiin bai de putina reci si calde, bai . O. Grosovic'i, pialza S1. Arhanghel.—In Craiova la t). ti. Poumay, banqucr. Industria Naţionala ale cărei produse au obtinnt la Expositiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensa : ONOARE CLASA I - a DIPLOMA DE Estras din preţurile curente pentru llururrşii FELUL MATERIALULUI Nr. buca-tilorneoesare pentru unitate de uieBua P K ual. 1 K 1 (1 R 1 Cal. 2 L E Cal. 8 pentru mie .J. P O « w c? PTT w fc. _ .d gl | «3 « Z £ pentru miej pentru unitatea de mesura cu aşezare peutru mie pentru unitatea de mesurâ cu aşezare Pavele pentru bordurc. la m. 1. 10 350 4.2o 352 4.00 300 3.75 Pavele peutru pavagifi. la w. p. oO 270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pâlrale . . , la m. p. 25 380 11.00 360 10.50 320 9.50 Pătrate felurite . . . la in. p. 36 240 10.00 210 9.00 180 8 00 Borduri de grădină . la m. 1. 10 156 — 130 — 100 Cărămizi retractare . la in. c. -120 320 — — Cărămizi cu 6 găuri . la m. p. 80 65 -A — — — — Sc aduce la cunoştinţa Onor. Public că In Bucuraşti şi Oraşele In care eBecutâ lucrări pentru Comună, Societatea se însărcinează si cu esecutarea. garantând Întreţinere a un au si că se mai atla la usina materiale vecin si disform. —tUPHEfl lU FOKTE KUINI SE — pCLTII rLTXriXTTTTITTTTT fTTTTTTTTTTTTT TT T IT iTj Sub-semnatul am ondre a aduce in cnnngcinţa onor. Public că, de la 10 Maiă anul curent, am deschis Hotelul şi Restaurantul numit Hugues, din calea Victoriei No. 38, vis-â-vis de Theatrul Naţional. RESTAURUfiTUL cu o hucâlArii* romiinâ şi francesâ, din cele mai escclcnte, va procura In tot timpul, onor. meî cbenţl, imincârile cele mu) alese şi gustase. Vinurile indigene şl streine, cu o reputiUiiine stabilită, precum şi adevăratele vinuri de DrâjfSşanl, din viile cele mai renumite, vor fi servite onor mei visitatorl. U Orchestră naţionalâ, sub direcţiunea d-lul Ionică Dinicu, va esecuta ariele cele maî plăcute. HOTELUL l’um aranjat cu totul din nofi. necruţAnd nici un sacrifiriâ, pentru ca dorinţele domnilor voiagiorî să fie pe deplin satisfăcute, asigurând un serviciu prompt şi preţuri moderate. In acest hotel, care este situat In posiţiunea cea mai plăcută, In centrul oraşului, şi In apropiere de t<5te autorităţile administrative şi judiciare h găsesc curiere e'egant mobilate de la 3 pini la 8 lei pe di. Sper că voifi fi Incuragiat de către onor public In acostă a mea uouf Întreprindere. Ca â#osebit& stimi JORDACHE N. JONESCU Inrprietarul htsiourauta'.il din Strada Covaci inrtriIlITIIITîIIIIIIIITTTTTTT-TTT-rf-rrrTTT->H a căror apa minerala a fost recunoscuta de balucologi cu renume europenii, cu preferinţa dc către dr- James Constantin din Paris. dr. Seogens profesor de idropiela uuiVersllaiea dinViena tirecum si de către comisiunea specialista a medicilor si naluralislilor unguri, ca cea inai esce-enta apa alahiia feruginoasa cunoscuta pana acum. SEZONUL DUREAZA DE LA MAIU PANA LA FINELE LUI SEPTEMBRE Apele minerale de la Eleopalak se pot totuşi cu succes sigur Iu catarul cronic de stomac, slahiciuuile dc di gestiune, umllalurile ue licat si splina, aririte, galhinăre, iilropica provenita din friguri, liemoiuidb si liipocoudne împreunate eu acelea, incuiarea stomacului si la boalele cronice do rinichi si besica. la fondarea petrei do besioa, eluorosu srroiute'si in lipsa de sânge, boala de mitra si iievricaio-liysieria. Se alia basine de bai reci minerale iu slil si constructiv moderna, făcute anul acesla, precum si hai calde iu vana de apa minerala folosibile pentru diferite noule, de asemenea sta la dispositie pentru alari bolnavi zer proaspăt si lapte, ue capra muls proaspăt. Se afla medic, farmacie, serviri pusul si telegrafic, caninei de lectura, piuituri si conveniri; se afla parcuri, promenazi, parcuri de proineuada cu brazi; numeroase locuii peutru escursiuni si iwosebite distracţii, baluri, iac peutru a se da cu cinul, muzica ţigăneasca de pruna categorie din patria, care cama pe zi 5 ore pe aleele publice. Sta la Uispusilia oaspeţilor 000 de udai mooilate cu prenul de la 40 er. paua la 3 11. pe zi precum si mai multe ospătarii iu care se pul manca cu pieciuri moderate, l'eulruuaspeli ue b-leujiaUk pe liniile ferate ungare soda bile.e de venire si Întoarcere cu precum scazuie pana la staltunea Peidioara ,Feldvarj. de unde iulro ura cu irasura separata sau onmibus anumit aşezate se poala veni latleupaiai; u irasura separata custa 3 fl. iar un luc pcuniiubus l II. ZOcr. Cu informatiunl si desluşiri serveşte. $ Direcţiunea Băilor. BĂILE BE LA SLAM unu o- . ________ puseul al d-lui Dr. P. kenya s'a pus spre vânzare îu laşi la librăria Fraţii Saraga şl la sucurs ala de la Băile Slanic; iar in Bucureşti la librăria Socec, trimeţăndu-8e ranco în toată ţara pe preciu de 3 lei. DE VENZARE d'oel™ prăsită, MA.XZI, CAI d« A-s CHGAHI<: uutreualidepui* siuge englezesc. A se adresa la d. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov). A X U =xesxz=zzz= t ii i: c e ci v e u e a ea iii X| A» ’m* c. < :xs mm FOARTE IMPORTANT Sub-semnatul proprietara) fostului Magado lO\ pi:\-COV1C1 cu wărluri de nouveautds din Strada Lips ani No. 24, am onoare a aduce la cunoştinţa onor public şi bogatei mele clientele că do la Sfântul Gheorghe a. c. am mutut acest inagasin iu cunoscutul meii maga-sin de lângă Poiiţio sub firma LA UAUll.U.MA şi câ de azi manile acest magasin va purta numele de MARE MAGASIN LA LUVRU DIN PARIS şi câ voiu vinde eftin tot ca până acum fiind devisa magasinului n cmnpera eftiu ni a vinde eftin. Comptes pe o numeroasă clientela şi semnez res-pectos. I. UOISESCIJ. X # X Tipografia Ziarului „Epooa1 X A IMU TRECE CU VEDEREA X •x~ VM --------------Xfl Garant ruspontabil, C. Georgescu. www.dacoromanica.ro