' ANUL II No. 459 pmwBwmws MARTI, 9 (21) IUNIE 1887 15 BANI NUMERUL abonamentele I NCEP LA I 91 18 A FIE-CAREI LUNI 91 SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX buc.'I.'RESO La casa Administratiunpi IX TABAi Prin mandate poştale. Pentru t an 10 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei IX SlRElXATATEs La toate offlciele pos tale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. e luni 25 lei. LA RARlSj Se gaseste jurnalul cu iSCeni. numerul, la Kioscul din rne Hontinartre 113 Bule\ardul St. Gerninln Xo. 84. 15 BANI N UMB RUL ANUNCIURILE DIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI8 TRATIA ZIARULUI I.i% Pariat la Agence Havaa, place de la bour se, s. Aftntee Lihrr, rue Soire Dame des Victoires 10, (Place de lu Bourse) pentru Puri», Pruncia, Germania, Auvtro-I'nţaria, Italia si Murea K rit a n le. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, antinciuri ai reclame pe pagina treia 2 lei linia MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 50 B. IJN NUMER VECHILI, 50 B. REDACŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. îl. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. îl. — Plata Episcopiei. — No. îl. i RESPUNS „STELEI' INCENDIUL DE LA BOTOŞANI MORUZ1 -ANDRONIC ANCHETA PRESEI LA DOROIIOI PENTRU BOTOŞANI RESPUNS „STELEI* Din ziua In care noi,liberallI-disiden-ţî, am oferit Epocei colaborarea noastră pe timpul In care domnii Balş şi Fili-pescu vor fi în Închisoare, presa oficioasă nu a Încetat d'a ne ataca. Voinţa Naţională a deschis focul. Ce e dreptul, ea nu a găsit alt-ceva de spus de cât că ne-am făcut... conservatori. Acuzaţia era aşa de nepotrivita şi de aşa rea credinţă In cât, dacă nu ne-arfi botezat şi foşti colectivişti, nici n'am fi răspuns. Se vede Insă că portretul colectivistului pe care l’a schiţat d. Dju-vara a fost aşa de aidoma, în cât d’a-tuncl a amuţit glasul Voinţei Naţionale. Numai ca să nu’şl piarză obiceiul d'a spune neadevăruri, biata Voinţă mal îndrugă din când In când că noi suntem noua redacţie a Epocei, de şi ştie bine că din prima zi noi am declarat că tot ce vom scrie In Epoca va fi semnat. Steaua Insă, este mai palavragie. Deja ne-a consacrat trei numere, şi, dup» cum se vede, vor mat veni şi altele. Sunt silit dar, să Întrerup pentru azi studiul ce am lutreprns, şi să res-pund In câte-va cuvinte Stelei. Ştid bine că n’ar fi nici o primejdie dacă aş tăcea, şi că m’aş putea consola de spusele Stelei cântându’I faimoasele versuri: Tu care eşti perdută In neagra necitire Stea, ..... etc. etc. dar cum guvernamentalii nu ad alte organe de cât Voinţa careaamuţit, şi Steluţa care d’abia licăreşte, sunt nevoit să respund. Din fire deosebită de soră-sa Voinţa, Steaua nu pune In îndoială liberalismul nostru. Ba încă oficioasa ne declară «oameni de onoare şi de inteligenţă» «liberali şi oameni politici». Ce este dreptul, aceste aprecieri le făcea Steaua până nu apăruse articolul d-lul Djuva-ra ; a doua zi începea să mal scază. De unde cu 24 de ore înainte toţi eram oameni politici şi inteligenţi, asum patru dintre noi sunt aruncaţi la mardale, d. Fleva ca un om «isprăvit şi golit», d. Blaramberg ca «mucezit», d. Arion ca «nul,» d. Lecca nu ştiu pentru ce. Re-mâne cam teafăr d. Djuvara, şi eu pe jumătate. Toate aceste glume nesărate nu merită nici un minut de atenţie. De o fi sad nu d. Fleva golit, şi d. Arion un zero, lucrul nu intră în competinţa Stelei. împrejurul el sunt atâţea care s’ab umflat din tainele bugetelor In cât neapărat noi trebue să părem oficioasei gol puşcă. Atâtea stlrpiturl s'au cocoţat la putere sub domnia patronilor Steluţei şi se dau drept oameni mari, că de sigur d. Arion, care nu le seamănă întru nimic, nu poate să le para de cât un zero. Dacă ar fi fost numai d’al de astea In prosa oficioasă, aşi fi tăcut. Dânsa Insă merge mai departe. Voeşte să ne tăgăduiască curagiul convingerilor noastre, şi pretinde că ne exprimăm gândul numai pe jumătate. Vorbind de colaborarea noastră la Epoca iasă să se înţeleagă că arestarea d-lor Balş şi Filipescu nu ar fi motivul care ne-a determinat. Domnii Balş şi Filipescu, zice dânsa, nu sunt nişte persecutaţi politici, ci nişte condamnaţi pentru un delict de drept comun, pedeapsa ce li s’a dat n’are de a face cu politica şi nu este nici chiar exagerată, Şi cum Înţelegea bine oficioasa că nimeni nu o va crede pe cuvânt, aduce ca exemplu o afacere de la Paris dintre d-nii Dion şi Aurâlien Scholl. Nu void avea cruzimea să răspund Stelei cu acel dicton: «comparaison n’est pasraison». Acest adagideste unul din cele mai preţioase ornamente ale elo-cinţel unul orator drag Stelei şi nu este bine să iei deunde nu este prisos. întreb însă pe Steaua un singur lucru : este vr’un om cu buna credinţă şi cu un grăunte de minte care să poată afirma că daca d. Xenopol ar fi mers In casa d-lul Balş şi 'l-ar fi dat o palmă şi d. Balş ’l-ar fi răspuns printr’o lovitură şi două gloanţe, d. Xenopol — în ipotesa inadmisibilă în care d. Balş tot ar mal fi reclamat — ar fi fost osândit lapatrulunl delnchisoare,iard-luî Balş i s’ar fi dat drumul Încă de la instrucţie pe motiveâ .. revolverul era de carton? Dacă nu — şi or-cine va zice nu — atunci remâne constant că d nil Balş şi Filipescu suferă pentru opiniunile lor politice, şi tocmai aceasta este ceea ce ne revoltă pe noi liberalii adevăraţi, liberalii care voim libertatea pentru toţi fără deosebire, pentru partisanl ca şi pentru adversari, când suntem în opoziţie ca şi când suntem la putere, când libertateaneslujeştecaşi cândnedoare. A fi liberal pentru tine şi a! tăi este lucru lesne. Aşa liberalism sunt sigur că’i primeşte şi Şahul Persiel. A fi Insă liberal cu protivnicii, a trata pe toţi de o potrivă, a putea se loveşti In adversar şi a o nu face, iată ce este greii, foarte greii. Pentru aceasta se cere o-mulul un lucru care de sigur nu se împrumută : o inimă dreaptă, o conştiinţă liberă. Şi tocmai fiind ca aceasta este aproape«terra incognita» In harta colec-tivitâţer, disidenţii n'aQ putut să ţie casă cu dânsa. Acelaşi soid de acusare îmi face Steaua şi atunci când se Încearcă a tăgădui existenţa noului curent politic pe care l’am semnalat. Ca guvernamentalii să tăgăduiască existenţa acelui curent este lucru firesc. Ef ştitl bine că dânşii sunt responsabili de curentul pe care ed unul de la luceput am spus că’l regret, el ştiu că dânşii l'au urnit prin practicele lor de când erau în o-poziţie, că dânşii l’au reînviat şi me-red II alimentează prin practicele lor de când sunt la putere. Nu mâ mir de asemenea că mă pre silită In coloane'e lor aşa cum nu sunt, nu mă mir că dupe ce reproduc pasa-giul In care afirm existenţa curentului, se fac că n'aud, nu văd cele-’lalte pasagie unde spun că curentul este un lucru regretabil şi promit se’I arăt căuşele şi leacul. Nu mă mir pentru că e nărav vechid la colectivişti meşteşugul d’a pune In gura adversarului alt ceva de cât ceea ce a zis el, numai şi numai pentru a înşela pe naivi. Nu mă mir nici de faptul că Steaua vede în articolele mele atacuri In contra coroanei. Biata Stea vrea să se recomande 1 Şi apoi oamenii pe care Steaua are misiunea d’a-I tămâia, nu pot înţelege cum cineva ar putea să vorbească cu Capul statului fără a ’l înjura şi fără a ’l linguşi. Sunt oameni care nu ştid să se adreseze către cel mari de cât d'a buşile. Posiţia verticală le este necunoscută. Guvernamentalii au aşa de puţin sentimentul de ceia ce este cuviincias faţă cu Regele, In cât dupe ce In Voinţa Naţională ad crezut că e decent a face e-logiele Regelui Intre două partide de maca, In Steaua îmi fac o imputare ca am început studierea noului curent politic tocmai acum când Regele a avut o aşa de frumoasă atitudine faţă cu incidentul din Botoşani. Numai cine a putut să se Îndoiască că Regele va veni In ajutorul nenorociţilor poate să facă dintro cestiune de caritate o armă de luptă politică ! Ceia ce Insă Steaua nu are dreptul să spună este că am «o preocupaţie vi-sibilâ d'a nu ’ml spune gândul de cât pe jumătate». Aci se Înşeală oficioasa. Nu pe jumătate, ci întreg ne spunem gândul In tabăra noastră. Pentru că ces-tiunea noului curent politic este gin- gaşă, aceasta nu este un cuvânt ca să mă dad In lături. O tratez Insă cu cu-vinţâ şi cu nepărtinire, şi nu mă mulţumesc a învedera şi a regreta noul curent. Nu, voiesc să fac mai mult, voesc să încheid bilanţul respunderilor. Ştid că aceasta ustură pe amicii Stelei. Ştid că dânsa ar preferi să ne vadă «lncercându-ne dinţii pe metalul coroanei» cu riscul de a 'I face ştirbituri. Opera mea însă nu este aceasta. Coroana de oţel nu este a colectivităţii, ea s’a făurit din tunurile de la Plevna, şi n’am auzit până acum că la Plevna să fi curs numai sânge de cumulard. Pericolele coroanei ne privesc pe toţi. Ea şi noi plutim pe acelaşi vas. Şi când ed, simplu marinar, văd pe cer un semn care ’mî anunţă furtună, sunt dator să cercetez din cotro bate vântul, să arăt cu degetul pe piloţii care ad dus corabia In apele turburi, şi să spun cu un ceas mai din vreme că a venit timpul ca cârmaciul să învârtească roata. Tache lonescu TE LE GRAM E AGENŢIA HAYAS Bruxela, 18 Iunie. Ziarul «Nord» desminle ştirea unei in-trevederl proiectate Intre cel trei împăraţi. Berlin, 18 Iunie. Sesiunea Reichstagului a fost închisă astă-zl. Reichstagul, zice mesagiul deînchidere, a justificat coufienţa naţiiiniî care l’a însărcinat dea favorisa şidr a asigura buna sa stare şi pacea de care se bucură. Berlin, 18 Iunie. Oficial— Ameliorarea stării s&nălăţil împăratului înaintează încet, dar tn mod simţitor. In timpul din urmă, împăratul s a sculat tn fie-carezi pentru câte-va ore. Majeslatea sa a primit asemenea fcarle des raporturi, dar are trebuinţă de mari menajări şi de repaus. Belgrad, 18 Iunie. Noul consiliu de miniştri s’a întrunit azi la ainiazl, pentru prima oră, sub preşedinţia regelui. mim di: la imroswi Când s’a stins focul.—Efectul zăpăcelii.— Sfaturi.— Pompierii. Victimele — Comitetele. Pagubele. Joi toată ziua, focul a fost în putere, ardeau lemnăriele şi pereţii de bârne a multor clădiri. Multe pim-niţi, în care pe timpul incendiului şi a panicei generale, s’au depus mărfuri de mare valoare, ardeau a-semenea. Focul a continuat încă toată noaptea de Joi spre Vineri, şi abia Vineri dimineaţa pe la orele 5, a început a cădea o ploae abundentă, care a potolit mai de tot focul. Ploaia a durat până la orele 12. In multe părţi ruinele fumegă încă. Efectul zăpăcelii Intr’o boltă foarte solidă, poreclită a lui Iacobcuţ, care suferise şi alte incendii şiresistase, multă lume din vecini, depusese mărfuri şi valori. Aşa vecinul Figler, şi-a golii casa de fier, şi a depus acolo valori de peste 100,000 lei. Dar, în zăpăceala acea, uitându-se un mic oblon de sus deschis, focul a străbătut înăuntru şi a prefăcut în cenuşe tot ce conţinea vestita boldă. Focul a avut o furie de nedescris, aşa că chiar lucrurile ce au fost scoase, in mijlocul stradelor celor mai largi, au ars toate. Joi se scoteau de prin bolţi şi pivniţe mărfuri, mai ales lipscanii, pe jumătate arse şi de neintrebuinţat. Sfaturi Cu trenul de Vineri a sosit ministrul Radu Mihaî. Pentru seara, s’a convocat o adunare în casele Mar-covici, dar acea adunare s’a despărţit fără nici un resultat. Vineri, pe la orele 6 p. m, ardea încă plafonul etagiului al doilea de la casele Macarof. După ploae s'a văzut un spectacol oribil: sute de familii, stau în glod pe strade fără ajutor şi adăpost. Pompierii Sâmbătă dimineaţa pompierii veniţi din alte oraşe, au plecat. Cei din localitate tot lucrează la dărâmarea unor ziduri slăbite. De la începutul focului, pompieri au lucrat foarte bine, şi cu ajutorul colegilor străini s’a văzut sporul lor. Pe teatrul incendiului au lucrat întreg regimentul de artilerie sub comanda maiorului Mavrocordat , dorobanţi şi călăraşi aflaţi în ca-sarme. S’a mai concentrat şi adus în oraş, Mercuri noaptea, peste 300 miliţieni din satele vecine; în total peste 1000 soldaţi au lucrat, şi prea bine. S’au distins maiorul Mavrocordat şi căpitan Dumitriu; mai presus de or ce laudă căpitanul Dănescu şeful pompierilor; a fost neobosit, energic şi cu pricepere în ale focului. Sergentul Stefaniu şi caporalul Oobzariu, s’au arătat printre cei mai meritoşî. Din prima zi a focului s’a simţit lipsă de apă, Joi fântânele erau mai toate secate, chiar şi avuzurile comunei; s’a adus apă de prin fântânele de la estremitatea oraşului. De nu venea ploaia de Vineri, focul ar fi în putere şi acum, căci ar fi lipsit apa spre al stinge. Victemele Joi a murit în spital Mareu Pollak; el lasă un copil orfan de 12 ani. Sunt 0 arşi în spital, din care Sim-ha Vexler şi soţia sa în pericol de moarte. Mai sunt arşi şi pârliţi mulţi care sunt prin familiile lor. S’a dispus ca sala de instrucţia soldaţilor, sase pue la dispoziţiunea sârăcimeij spre a dormi în ea. Comitetele Astă-zi în sala primării s’a compus un comitet din senatorii şi deputaţii oraşului şi alţi cetăţeni sub preşe-denţiad luiTh Eoţan, care va lucra sub patronagiul Reginei; acest comitet se zice guvernamental. Tot astă-zi nuanţele opoziţiunei au constituit alt comitet compus din Calima-ki, Docan, Ghica-Delenî, Enacovici şi Hermeziu. Daca comitetele s’au constituit aşa târziu, cauza este numai desastrul cel mare care a zăpăcit pe toată lumea. Societatea francmazonică «Viitorul», de Vineri chiar adună bani, şi se vede foarte activă cu junii săi membri; se întrec unii pe alţii în a face mai mult. Pagubele Au sosit deja representanţii societăţilor de asigurare spre a lichida. Până acum, se cunosc 240 case asigurate la diferite societăţi, 130 la Unirea, 60 la Dacia România şi 50 la Naţionala. Din acestea Unirea are reasigurate la societatea Franco-Hotigroise 80' la sută, şi n’a reţinut pentru ea de cât 20 la sută. Naţionala şi Dacia România au reţinut pentru ele câte 25 la sută, reasigurând restul. Y MORUZI—ANDRONIC Mal multe ziare din capitala ad publicat o serie de articole din care pare că ar reeşi,In mod evident,că Prefectul poliţiei a fost In mal multe delicte de escrocherie patronul lui Andronic, Întocmai cum Bacus este patronul beţivilor şi Dinicu patronul lăutarilor. In urma unor asemenea destăinuiri, era în drept or-cine s6 se aştepte ca www.dacoromanica.ro şeful siguranţei publice să ceară imediat, suspendarea sa şi numirea unei anchete menită a constata punct cu punct toate acusările cei se adresad. lritr’adevâr, aci nu mai era vorba de o acusare generala ca acele întrebuinţate de obşte, nu se zicea In mod obicinuit ca avem un prefect care fura, un prefect gheşeftar ; se lămurea categoric In care anume fapt prefectul a călcat şi codul şi cinstea In picioare. Se punea Înainte cuvintele ce rostise, se arăta cum crezuse bine să se amestece Intre pungaş şi pungăşit, spre a apăra pe cel d’lntâid In paguba celui de al doilea. Gând ad apărut primele destăinuiri In Naţiunea, d. Moruzi respunse prin organul guvernului că n’are nimic de zis de oare ce autorul lor este un om fara Dumnezed, un oare care Algiu. Gând apăru mai târziu In Epoca sub semnătura d-lul Fleva, un articol deşteptând adormirea publicului şi arătând gravitatea faptelor imputate şefului poliţiei, d. Moruzi respunse iarăşi că d.Fleva egalează pe Algiu şi prin urmare că Excelenţa Sa Kneanul poliţienesc e pus prea sus pentru ca sS se hotărască a vorbi,a face praf toate acu-sarile ce i se aduc. Opinia publică nu poate Insă să aştepte naşterea unei imaculate fiinţe destul de demnă spre a deschide gura prefectului acusat de pâcâtoşie, ca să nu întrebuinţez alt cuvânt, iar răspunsurile din Voinţa Naţională pot fi bune numai pentru cei ce sunt plătiţi spre a crede fără a cerceta — cum zic pa-ragrafiile bisericeşti — când e vorba de Dumnezeire. Să răspunzi: Lăsaţi mă In pace, sunt mai presus de or-ce bănuială, şi nu sunteţi vrednici să ascultaţi desvino-vâţirea mea, aceasta e o copilărie, o glumă, şi asemenea mod de a se des-culpa ar face să pufnească de rls chiar Tribunalul sau Juriul de la Podul I-loaoî I Aci nu e In joc o luptă de partid politic, nu e In joc dorinţa opoziţiei de a răsturna un prefect colectivist spre a’l înlocui prin altul. Asemenea râvne nu pot naşte de cât tot In sinul partidului colectivist In zilele de zizanie, de neînţelegere şi supărare pentru o bucăţică de păine rău Împărţită. Ne punem mal presus de asemenea gânduri şi n’avem In vedere de cât cinstea terfelita a celui ce are de datorie să ne păzească averea şi care — cu sad fără drept — este acuzat că ne-a jefuit, că a Întocmit o societate de tâlhăriesub denumireade Andronic-Moruzi şi G-ie. In or-ce ţară din lume, prefectul poliţiei In sarcina căruia ar fi asemenea grave bănueil, s’ar retrage şi ar cere o anchetă, chiar dacă el ar purta pomposul titlu de Prinţ sau Cneaz Moruzi. La noi merge alt-fel şi e rău să meargă alt-fel, căci ne obicinuim cu idea să strigăm: «Strânge ţi argintăria» d6 câte-ori pr mim tn casa noastră pe un reprezentant al siguranţei publice. Să nu creazâ cei ce ne combat, că am întreprins prin presă o mişcare spre a răsturna pe prefectul poliţiei. Aide de I Aceasta ar fi o copilărie, o prostie chiar. Să căutăm a răsturna pe d-nu Moruzi? Pentru ce? înţelegem să lucrăm pentru răsturnarea d-lul I. Brâtianu, nădăjduind că cu densul se sflrşeşte şi partidul lipitorilor; dar să răsturnâm pe d-nu Moruzi, încă o-dată ar ti o prostie, o gugumânie ! După Radu Mihaî, avem pe Cneazul Moruzi, dupe dânsul ar veni negreşit rlndul lut Toboc, Uimeanu sad Hingherul. Cel puţin prinţul de azi, patronul lui Andronic, poartă mânuşi şi In mână şi la vorbă....când nu vine de la Vila Regală I Aga. ANCHETA PRESII LA D0R0H0I PHOCES-VEKBAL Sub semnaţii : 1. Teodor N. A ugustin, delegatul ziarului Houianiu. 2. Nicolae Vrăbiescu, delegatul ziarului Naţiunea. 3. loan G. Ghica, delegatul ziarului Epoca. 4. Al. Enacovici, redactor-şef al ziarului Vocea Botoşanilor. 5. N. Boldur-Epureanu şi Ştefan G. Ganea redactorii ziarului Constituţionalul din Botoşani. însărcinaţi a cerceta faptele săvlrşite la Dorohol şi care consistă în măsuri pregătitoare de presiune, arestări ilegale, maltratări şi bătăi şi alte acte de violenţă imputate agenţilor administrativi şi judecătoreşti din jud. Doro-hoi, cu ocaziunea alegerilor pentru consiliul judeţean In zilele de 3, 4 şi 5 Mal anul curent, Ne am transportat asta-zl la 3 Iunie 1887 In oraşul Dorohol şi procedând Ift cercetare am constatat; 2 EPOCA - 9 IUNIE Mesuri pregătitoare de presiune 1. La 30 Aprilie dimineaţa între orele 6—7 pe când d-1. avocat G. G. Burghelea, unul din membri influenţi al o-poziţii locale şi actual consilier la comună se găsea ocupat la biuroul d-sale situat In strada princioala In faţa locuinţei d Iul prefect Cortazzi, se pomeneşte de o-dată cu trei indivizi conduşi de un anume Ion Bordeianu, sergent deoraş travestit tn civil. Acesta cu o Înfăţişare ameninţătoare şi provocată se adresează către d-l. Burghelea spu-nându’I că ’i aadus un servitor. La răspunsul d-lul Burghe’ea cum că nu are trebuinţă de nici o slugă şi nici nu ’l a cerut vre-o data asemenea serviciu agentul poliţienesc stărui In pretenţiu-nea Iul zicftndu'i că ştie el mal bine ce ’i trebue. Văzând atitudinea ameninţătoare a lui Bordeianu şi a celoi alţi indivizi ce ’l însoţiau şi pe care ’I recunoscuse a fi agenţi poliţieneşti deghizaţi, d-l. Burghelea i-a somat pe toţi să iasă din casă afară, punând în aceluş timp mâna pe revolver, care se afla pebiuroh. In faţa acestora cel trei indivizi s’au retras fără ca domnul Burghelea să fi făcut uz de arma sa. Martori la această scenă an fost d nil I. Calcântraur advocat din Dorohoi, Jlie Sofronescu alegător în colegiul al 2-!ea şi N. Mavrodin sub-comisar poliţienesc, care din Întâmplare treceai! pe stradă. După cele întâmplate încasă, d 1 Burghelea fu urmărit pas cu pas de bătăuşi şi agenţi poliţieneşti care căutau necontenit a ’l provoca ; văzând însă că nu izbutesc Inlr’alt-fel aii alergat la concursul parchetului. Procurorul tribunalului, cunoscutul d-l. Petrovanu, întocmeşte un proces-verbal în care ascultă ca martori tocmai pe Bordeianu şi pe cel-l’alţl agenţi al Iul şi în unire cu judecătorul de instrucţiune, M. Doi-cescu-Maltezianu liberează contra d-lul Burghelea un mandat de depunere im-putându ’l tentativă de asasinat. Arestarea d-lul Burghelea s’a făcut cu cel mai mare scandal şi cu toată desfăşurarea de forţe de care dispune administraţia. Comisarul Ilasnaş s’a distins mal cu seamă tn înjuri! şi [maltratări de şi a-restatul nu făcea nici o resistenţă la e-secutarea mandatului. Aceste injurii însoţite de ameninţări nu numai d-lul Burghelea, ci şi contra altor cetăţeni, ca d nil O. Gherghel şiV. Calcantraur, au fost constatate judecatoreşte cu depuneri de martori şi Tribunalul prin sentinţa cuNr. 258 din 1887 a condamnat pe comisarul Hasnaş la o lună în • chisoare şi despăgubiri civile. După o arestare de opt zile în care a fost ţinut în cel mai mare secret şi tratat cu cea mal extremă rigoare, d-l. Burghelea a fost pus în libertate, bine înţeles după terminarea operaţiuneî e-lectorale. — Parchetul neputând avea nici o probă serioasă contra d-lui Burghelea şi spre a justifica că în adevăt nu servise de cât ca instrument al administraţiei în aceasta afacere, a fost nevoit să schimbe în cele din urmă, calificarea faptului din tentativă de a-sasinat în simplu ultragiu. Desarul Nr. 812 din 1887 al judelui instructor în care se găseşte ordonanţa definitivă dată fără să se fi ascultat vre un martor de a d-lul Burghelea, l’am văzut,şi examinat înarhiva tribunalului Dorohoi. 2. La 1 Mal două zile Înainte de alegeri d-nil N. Calcantraur, inginer civil, Const. G. Semaca, licenţiat în drept, şi Gheorghe C. Corbu, mare proprietar, toţi alegători în colegiul 1 şi al 2-lea şi unii delegaţi în al 3-lea au suferit asemenea arestare ilegala în următoarele împrejurări : D-niî Calcantraur, Semaca şi Corbu se duseseră la Cernăuţi pentru afaceri. Fiind însă bănuiţi de d. Prefect Cortazzi că plecarea d-lor arfi avut de scop imprimarea buletinelor pentru candidaţii opoziţi unei, după ce ’l aii urmărit la Cernăuţi prin agenţii săi trimişi în-nadins, cum de pilda cu Iţic Laufer, cu Alecu Râut, judele de pace de Herţa, cu Mintiei primarul de Mamorniţa, cu vameşul, Scărlăteseu şi cu alţii,—când au trecut graniţa în ţară se văzură arestaţi la punctul vamal sub pretextul fa-lacios că ri’ati bilete de trecere şi în urmă sub pretextul,şi mal ridicol că ar fi introdus iarba de puşcă şi tutun de contrabandă. Spre a da o aparenţă de legalitate a-cestor arestări, ajutorul de primar de la Mamorniţa, în unire cu vameşul şi cel alţi agenţi, ah încheiat trei procese verbale ; două pentru contrabandă şi unul pentru tentativă de omor imputând în special d. N. Calcantraur că ar fi tras cu revolverul în timpul când i se făcea cercetarea la vamă. In urma cercetare! sumare ce li s’au făcut, cei învinovăţiţi ast-fel ad fost ţinuţi arestaţi 6 zile în cazarma de la Mamorniţa, ear de aci ad fost trimişi pe jos sub paza a nouă dorobanţi la Herţa, o distanţă de 141/2 chilometri. Scandalul şi indignaţiunea publică ad fost alît de mari în cât întreg târgul Herţa In frunte cu consiliul comunal au cei ut telegrafic prefectului ca să ridice escorta care conducea pe cei arestaţi, căci alt fel nu s’ar fi putut garanta ordinea publicafapt care ne-a fost confirmat de însuşi ajutorul de primar din Herţa. Abia în ziua de 7 Mai când alegerile erau terminate, d-niî Calcantraur şi cel aiţt doi cetăţeni ad putut a-junge în oraşul Dorohoi aduşi de comisarul din Herţa şi predaţi judecătorului de instrucţie. In ce priveşte pretinsa tentativă de omor, judecătorul după un scurt inte-rogatorid, depuse numai pe d. Calcan-traureliberândped-niiSemucaşi Corbu. Cel d’Intâî a stat arestat sub mandat 1n regulă încă şase zile după ce stătuse alte şapte zile Înainte,şi apoi a fost pus Şi dânsul în libertate, fără ca să mai fi fost interogat şi fără ca instrucţia se mal fi continuat. In ce priveşte contrabandele, tribunalul de Dorohoi a judecat deja asupra afacerei cu tutun, şi prin sentinţa cu No. 270 din 1887 nu numai că a anulat procesul-verbal de contravenţiune, dar încă a constatat tn modul cel mal categoric, că nici n’a esistat măcar contrabandă de tutun-, iar cât pentru aceia de iarbă de puşcă procurorul însuşiş'a retras rechizitoriul şi cele alte acte de la instrucţiune. 3. ) Tot la 1 Mal stradele oraşului lio-rohol erau înţesate de pânde de bătăuşi şi agenţi poliţieneşti cari căutaii a pro voca scandal şi urmăreau pealegătoril din oposiţ'e. D. Ilie Sofronescu, un cetăţean alegător din colpgiul al 2-lea, a fost pe lângă mulţi alţi victima unei agresiuni brutale din partea agenţilor poliţiei. Pe când se ducea în târg ca să’şi cumpere cele de trebuinţă, a fost de odată înhăţat de doi sergenţi de oraş şi dus la poliţie, unde stătu a-restatpânăla 4 ore seara din ordinu comisarului Hasnaş. Acest fapt de abuz de putere a fost asemenea constatat judecătoreşte. S’au ascultat martorii, între cari preotu /. Românescu şi chiar agenţii poliţieneşti Gheorghe Mihălişteanu şi Costache Cu-ralariu, cari aii afirmat înaintea tribunalului făptui cum e descris mai sus. Prin sentinţa cu No. 259 din 1887 comisarul Hasnaş a fost condemnat la 1 lună închisoare şi 100 lei despăgubiri pentru acest fapt. 4. J D-nil Constantin Hânţescu şi Iancu Buzdugan, proprietari din Botoşani şi membrii influenţi al opoziţiunei se aflau pentru treburi în Dorohoi în a-junul alegerel. Prefectul Cortazzi crezând ca au venit să influenţeze pe alegători, hotărî sâ’I depărteze din Dorohoi cu ori ce preţ. In acest scop trimise şase călăraşi sub comanda sergentului Marin ca să’I ridice şi să’I pornească cu forţa la Botoşani. D-nil Henţescu şi Buzdugan se aflau la restaurantul lui Ştefan Vasilescu, când fură somaţi de poliţaiul M. Stârcea ca să se urce în trăsurele pregătite într’adins de poliţie spre a’I transporta. In zadar cei doi cetăţeni protestară şi încercară a se opune contra acestui a-tentat la libertatea lor ; poliţaiul dete ordin călăraşilor să’f ridice, ceea ce şi făcură, urcându’I cu sila în câte o trăsură fie-care şi escortându’I pâne la bariera Botoşanilor unde le-a dat drumul lâsându’I pe jos cu bagajele în mână. Martori la aceste acte arbitrare au fost d-niî Iancu Calcantraur, O. Gherghel, otelierul Ştefan Vasilescu şi alte persoane care se aflau prezente în restaurant. Violente in timpul alegerei 5) In ziua de 3 Mai când era se înceapă alegerea,oraşul Dorohoi presinta un aspect de teroare. Agenţii de poliţie în uniformă şi deghizaţi, bătăuşii improvisaţl din pompierii oraşului îmbrăcaţi civil, oameni de la moşiile Va-culeşli, Verfu Câmpului, Mamorniţa şi Iludeştî mari,proprietăţi ale d-lor Mo-ruzi prefectul poliţiei Capitalei,Cortazzi prefectul judeţului Dorohoi şi Ioan G. Lăţescu, căpitan de dorobanţi în activitate, toţi acei oamenîformaţl în bande sub conducerea comisarilor Hasnaş,Să-vescu, fostului poliţai Ghenoiu şi Dumitru Bucătaru de la moşia d-lul Mo-ruzi, cutreerah stradele’ Dorohoiulul ameninţând în dreapta şi în stânga pe alegători. Pentru că prefectul avea informaţiuni de la colegul său din Botoşani cum că d-nu Teodor Callimaki, şeful opo-siţiunei din aceste două judeţe de la estremitatea Moldovei şi alţi membri din oposiţia loca'ăprecum fraţii Stroicî, d-niî Iuliu Vasescu, Iancu Gherghel, fraţii G. şi A. Saint-Georges, M. Mi-clescu etc. aveau să pornească la Dorohoi spre a esercita dreptul electoral, administraţia a luat măsuri de a înconjura oraşul şi a închide barierele cu dorobanţi şi călăraşi, avend ordin espres de a nu lăsa pe nimeni să intre sau să iasă fără voia autoritâţel superioare. D-nu Teodor Callimaki mai cu seamă era vizat de prefectul Cortazzi ; dar acesta n’a isbutit a’l împe-dica de a intra în oraş, căci d. Callimaki amăgind vigilenţa sbirilor administrativi, a isbutit să se strecoare pe 0 altă barieră de cât pe acea pe unde să aştepta să intre. Nu tot ast-fel s’a întlmplat cu d-niî G. Stroicî, C. Stroicî, deputatul şi Iuliu Vâsescu. Aceştia venind dinspre Botoşani, ia barieră ad fost reţinuţi cu puterea armată şi n’au. putut intra în Dorohoi de c£t după in-tervenirea personală a prefectului Cortazzi, care a venit însuşi să se încredinţeze de identitatea persoanelor. La biuroul de alegere priveliştea era desguslătoare, din cauza atitudine! provocatoare a bandelor de bătăuşi. D. Callimaki sosind pe neaşteptate la bi-roh însoţit de d. Ion Docan, a intrat în sala de alegere spre a vota. Când ad eşit şi în momentul când era să se urce în trăsură şi să plece, o bandă de bătăuşi în frunte cu fostul poliţai Ghe-nol, actuatul subcomisar Sâvescu şi Bordeiaau, înconjurară trăsura şi începură a vocifera ameninţători. Trăsura fiind oprita în loc, d. Callimaki a fost nevoit să se coboare şi se protesteze împreuna cu amicii d sale. D’ubia atunci prefectul care şedea şi privea de pe peronul unul otel din apropiere, a fost silit să intervină, adus fiind la faţa locului de câţi-va membri al opo-siţiunei spre a inspira zelul sbirilor să'. D. Callimaki plecă însoţit de d nil Cerkez şi Stroicî, deputat, care cu re-volveru în mână s a urcat pe capra tră-surel pentru a ţine la distanţă pe agresori. Deosebit de mărturiile ce pot da a-supra acestor lapte d-nil lou Docan, 1 fraţii Stroicî, Ion G. Miclescu, Iuliu Vâsescu, M. Miclescu, A. Miclescu şi G. Cerkez toată lumea din Dorohoi a-flrmă cele Întlmplal3. Putem cita în special pe d-nil Vasile I. Calcantraur, consilier comunal, I. Calcantraur, a-vocat, Iancu Ivaşcu, mare proprietar şi consilier judeţean, lorgu Gernovo-deanu, proprietar şi ajutor de primar, George Gr. lonescu, ajutor de primar, lorgu Râut, mare proprietar şi ajutor de primar la Herţa etc. Cu deosebire d. Ivaşcu ne-a încredinţat că a văzut însuşi pompieri de al oraşului deghisuţî în bătăuşi, cari împreună cu sgpnţil forţei publice şi cu soldaţi hi uniformă cutreerau stradele urmărind şi ameninţând pe cetăţeni independenţi. In privinţa tuturor acelora carii aii servit fie ca capi de bandă, fie ca bătăuşi, pompierii şi oamenii de la moşiile d-lor Cortazzi şi Moruz’.am căutat să luăm informaţiuni şi ale stabili in-dentitatea. O lista specială a fost întocmită după declaraţiunile persoanelor care le-au recunoscut şi care s’a a-taşat la acest proces-verbal. Nu este aci locul de a face biografia agenţilor d-lul Cortazzi distinşi în campania electorală de la Dorohoi. TotuŞi o menţiune escepţionala credem că se cuvine comisarului Hasnaş care Împreună cu cei-l’alţl tovarăşi aî săi figurează şi până ast-ziîn funcţiunile lor de şi pentru unii chiar sentinţe definitive i’a înfierat în opinia publică. Afară de condemnaţiunile recente menţionate mai sus, acest Hasnaş înainte de a veni în Dorohoi a fost datju-decăţelca notar în judeţul Roman pentru percepere de taxe ilegale, luare de mită şi pentru falş în acte publice. Apoi în anul trecut la Dorohoi pentru maltratări şi insulte a fost condamnat definitiv după sentinţele No. 580/86 şi 531/86. Concluziuni Din toate cele ce preced resultă în modul cel mal neîndoios: Că cu ocasiunea alegerel pentru consiliul judeţean din Dorohoiu, administraţia locală în frunte cu prefectul Cortazzi a întrebuinţat cele mal arbitrare mijloace de presiune asupra alegatorilor ; că oraşul Dorohoiu în timpul acestor alegeri a fost pusîntr’o adevărată stare de asediu în care nu numai agenţii poliţieneşti şi administrativi,dar chiar armata, dorobanţii şi călăraşii, au jucat tristul rol de instrument de presiune şi de violenţe; că arestările ilegale operate asupra d-lor Gh. Burghelea, N. Calcantraur, C. G. Semaca, G. Corbu precum şi ex-pulsarea din judeţ a domnilor Henţescu şi Iancu Buzdugan, s'au făcut cu îngăduirea şi ajutorul parchetului local, pus sub directa ascultare a prefectului şi dar complice la toate actele arbitrare ale acestui; că aceste arestări n’au fost de cât nişte mijloaGe sălbatice de resbunare şi de int midare în contra membrilor din oposiţ'une în scopul deal sustrage din mijlocul concetăţenilor lor şi dară de a Înlesni izbânda candidaturilor oficiale la consiliul judeţean ; că la toate faptele săvârşite şi constatate în Dorohoih d. Dimitrie Mo-ruzi prefectul poliţiei Capitalei şi fost prefect judeţului Dorohoiu, nu poate fi strein, din contra, bandele de bătăuşi organizate din oamenii de la moşia soţiei d-sale «Verful-Câmpului», şi rela-ţiunile sale intime cu prefectul Cortazzi denot că acest din urmă a primit instrucţiunile de la centru prin d-nu Mo-ruzi. că în fine în faţa acestor desordine care au pus într’o adevărată agitaţiune judeţul Dorohoiu precum cele de la 2 Noembre au pus în mişcare judeţul Botoşani, cetăţenii desperaţi de a mal putea uza liberi de drepturile lor înscrise prin constituţiune au ajuns să nu mal ştia de la cine să ceară dreptate, ast-fel că s’ah hotărît a şi-o face el singuri. Acest proces-verbal Încheiat de noi în cinci, exemplare în zilele de 3 şi 4 1887 în Iunie oraşul Dorohoiu se va înainta redacţiunelor ziarelor respective. Th. N. Augustin,N• Boldur Epureanu, N. Vrăbiescn, St- G. Gane şiA.Ena-covicî, Ioan G. Ghica. P. S. Copii legalisate după sentinţele menţionate In acest procas-verbal se găsesclaredacţiunea ziarului Naţiunea, pentru satisfacerea curiositftlei publice. LISTA de numele sătenilor aduşi de administraţia din Dorohoiu şi cari aii fost organizaţi in bande de bătăuşi. Ion Tudorache , Vasile Marin , Leonte Brumă, Dumitru Brumă, Ion Suhan (perceptor), Ion Şelaru, G. M. Şelaru, Sâraru (primarul comunei Vâ-culeştiî), Ion Buhăianu, G. Ignat, Ghe-deon Gheorghiu (vătaf la d. Costazzi) Haralambie Aoga (şef de garnisona la Vâculeştl), Costache Nicolae Culancea. Gheorghe al lui Niţa Manole, Vasile al lui Criţă Vasile, Petrache Herţanu, Nicolae Purice Zdiaria Andreescu, Costache al Iul Gheorghe Olaru, (cel care s’a repezit sădeschiză uşa cupeuluîd-lul Caiimaki), Dinu Rizac, Costache Rizac, Gheorghe Sat-Gol, Dinu Arsu,Costache N. Pintileu, Constandin Rotaru, Dinu Dămian, Dinu Sprinceană, Dumitru Andreescu ;bucăt.arul d-lul prefect Mo-ruzi), Vasile Chihaia, Mihaiu Noncierul (primarul Comunei Vârfu-Câmpului), Costache Hancierul (notarul), Dimitrie G. Ursu, Nicolae Sat-Gol, Guşman (şef de gernisoană în cătunul lonăşenil), G. Morăşianu. Mal toţi aceşti sunt de pe moşiile Văculeştă a d-lul Cortazzi, Virfu-Cdm-pulul a d-lul Moruzi, pe lângă cari aii mai luat parte şi o mulţime de săteni din comuna Hudeşlil-Marl. Lista este dată de Dimitrie Dron, re-servist din cătunul Horlăceni, comuna VăculeştiT. El i-a recunoscui pe toţi, si fiind că i-a denunţat,a fost bătut crunt la poliţie de către vestitul comisar Hasnaş. Lista originală se află în mâinile comitetului oposiţiunel locale. Dintre pompierii degliizaţlşi întrebuinţaţi ca bătăuşi, aii fost recunoscuţi următorii de către chiar comandantul pompierilor, anume Gălbenaş: Pruteanu,N. Niţă şi PetreMercur. LISTA DE SUBSCRIPTIUNE Centru incendiaţi di\ Horos\\i Report 1008 G. Grădişteanu 100 Dimitrie Gesianu 100 Major Singurof 10 Colonel Zagănescu 6 G. Serafim 2 Isac Lindenberg 50 Hris. Stamateseu 1 Şeptilici 1 Tvîrk 2 G. Gheorghescu 4 V. Thuringer 5 Al. Manolescu 2 G. M. Stoio.eseu 3 Gh. Alesăndriu 10 Elena Nicolaide 2 M. Bercovitz 1 Manus Wogel 3 D-na Pinsler 1 Theodolen 2 Gunther 2 Haimovicî Suchor 1 M Schwartz 2 M. Steinfeld 1 Hirschhorn 2 Weinberg 1 Al. Oprescu 1 Wisner L. Guhen 2 L. Wisner X Y Z 1 K Total 1,278,50 INFORMAŢIUNI Următoarea telegramă ne-a fost adresată din Botoşani, însă liind-că a fost retuşată espedierea ei de oficiul telegrafic, din localitate, am primit’o azi prin poştă. întrebăm pentru ce anume motiv a fost refusată? Şi din focul groaznic care a nenorocit Botoşanii colectivitatea croieşte se şî tragă spuza pe turtă Se însărcinează cu impărfirea banilor luaţi din visteria ţerei oameni in contra cărora însuşi procurorul a protestat lângă ministru. Minis'rul habar n’are de nimic. Nici nu şade in târg, dar găzdueşte la moşia deputatului Urzică. Probabil ’l supără mirosul tăciunelor. Aci toată lumea acuză primăria care tolerând favoriţilor şi făcând concesiuni a lăsat putregaiuri în jurul bi-sericel metropolitane şi centrul oraşului. Când sinistnd isbucni, primarul era in Bucureşti dupe politică. întors numai a ireia zi. In timpul incendiului autorităţile municipale au fost de o zăpăceală ne-ertată. Catastrofa este colosală. O pătrime din oraş şi cea mal bogată, in ru ne şi cenuşe. O anchetă serioasă ar da la iveală grele respunderl. Ioan G. Miclescu. X Ziarul ceh Polilik din Praga, a le cărui relaţiunî cu cancelaria Rusiei sunt cunoscute, publică o corespondenţă originală din St. Petersburg, dupe care o reapropiere a Rusiei cu Germania este privită ca ceva imposibil şi chiar dacă s'ar ivi o întrevedere a celor douî împăraţi, în care d’altmintreri nimeni nu crede în Rusia ; apropierea nu s’ar putea realiza, de oare-ce Germania ca prietenă a Rusiei nu ’i ar putea produce de cât [greutăţi, pentru că ar pretinde a se părăsi coopţiunea diplomatică a Francei care aduce servicii nepreţuite. De aceia guvernul rusesc nu face caz mare respingînd amiciţia germană pe care continuă a ’i o oferi organele cancelarului Germaniei. X Juriul constituit la Universitatea de Iaşi s’a întrunit erî pentru a judeca ped. profesor Paslia. Acesta s’a înfăţişat asistatde d-nii profesori N. lonescu şi Gheorghe Tocilescu. înainte de începerea desbaterilor, prezidentul juriului a făcut cunoscut că numai membrii corpului profesoral pot asista şi a invitat pe nu meroasele persoane, care nu făceau parte din acest corp, se se retragă din sala, acordându le pentru a-ceasta un sfert de ceas. D nil apărători N. lonescu şi Tocilescu au cerut cuvântul pentru a face observa-ţiunile lor, dar li s’a refuzat. După un sfert de ceas, juriul văzând ce nimeni nu părăseşte sala, a amânai judecata pentru o altă zi oare se va fixa ulterior şi s’a retras In mijlocul protestărilor apărărei. X Baronul Mayr, fostul trimis ec-slra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al Auslro-Ungariei pe lângă Curtea României, predecesorul con- telui Goluchowsky, se află de erî în Bucureşti. X Se zice că înainte d’a veni în Bucureşti, în virtutea congediuluî ce i s'a acordat, d. Alex. Beldiman, a-gentul diplomatic al României la Sofia, va merge pentru câte va zile la Berlin. X Plecarea d-lui prezident al consiliului la Govora este fixată pentru una din zilele acestei săptămâni, înaintea plecare! sale, d. Brâtianu va fi vizitat la Florica de mai mulţi dintre miniştri. X Pentru d. ministru de interne. Ce s’a făcut în privinţa faptului de adevărată tâlhărie petrecut în comuna Mârşa unde 50 locuitori din Vida-Furculeşti, judeţul Vlaşca, au călcat noaptea proprietatea d-lui N. Ciofliou, încărcând cu sila carăle lor cu pietriş după ce au ameninţat cu moartea pe proprietar şi pe autorităţile comunale. Actele relative la această afacere sunt înaintate pre-fecturei de Vlaşca de către primăria din Mârşa sub N-rile 251 din 25 Maiu şi 261 din 4 Iunie. X D. Radu Mihaiu, ministrul de interne, s’a întors de la Botoşani. D-sa se va duce probabil mâine la Sinaia pentru a da seamă Regelui de ceea ce a văzut. X Ni se asigură că d. Radu Mihaiu, a spus unui amic al seu, că guvernul a luat hotărîrea d’a casa alegerea colegiului al 2 lea comunal din Galaţi. Vom crede dupe ce vom fi văzut hotărîrea publicată în Monitorul o- ficial. X Consiliul superior de sănătate al armatei a hotnrît înfiinţarea a trei spitale transportabile de fer. Suntem sigurică ministrul de nes-bel va încredinţa construcţia lor vre unei case germane, de şi ele s’ar putea avea mai eftin şi în mai bune condiţiuni în Franţa, unde case însemnate cu o reputaţie europeană'şi au făcut din asemenea construcţii o specialitate. X Goconu Mihalake dupe ce a isprăvit vânzarea tuturor celor mişcătoare, inclusiv conştiinţa d-sale mal mişcătoare|de cât or-ce, a început se se gândească şi la desfacerea celor nemişcătoare. D sa a înfăţişat administraţiei Domenului Coroanei un memoriu asupra proprietăţilor sale din Dobrogea, memoriu în care se pune în evidenţă tot ce s’ar putea face din aceste proprietăţi, dacă ele ar trece în mâini dispuind de capitalurile trebuitoare pentru îmbunătăţirea lor. Ne temem că cu Regele va avea mai mult de furcă pentru a ajunge la un resultat de cât cu compatriotul M. S. d. Oppler. X Generalul Creţeanu, inspector general al Cavalerii s’a întors azi dimineaţă în Bucureşti, viind din Ga-laţ1 unde a inspectat ieri regimentul al 5-lea de călăraşi. X întrebăm pe Onor. Comună. Gînd are de gând se ia mesuri pentru dărâmarea zidului d-neî Bobeanu.dupe str. Piaţa Amziî, căci a devenit un focar de infecţie şi din care cauză a scăzut atât de mult preţul chirii caselor M- 3. Regelui, de vis-â-vis. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA IIAVAS Lipsea, 18 Iunie- Sentinţa a fost dată în procesul de înaltă trădare. Koekiin a fost condamnai la un an de închisoare tntr’o fortăreaţă; Blecli şi Schili'macher Ia doi ani, Tropp la un an şi jumătate din ace aşi pedeapsă. Cel-1 alţi acusaţl au fost achitaţi. Sofia, 18 Iunie. D. Stoilotf, ministru justiţiei, ce era Is Viena, a sosit aci. Budapesta, 18 Iunie. Ilesullatele deja cunoscute ale alegerilor pentru parlamentul ungar, sunt în număr de 278. Sunt aleşi 184 liberali, 17 oposiţioniştî, 6 antisemiţi şi 11 candidaţi ce nu aparţin nici unul partid. Budapesta, 18 Iunie. Se anunţă din Bacs că, pe când 250 pelerini traversau Dunărea, o furtună 'i-a surprins şi reslurnă plutele cari i ducea. Toţi pelerinii au fost Înecaţi. S’au scos deja 100 cadavre. Paris, 19 Iunie. U depeşă din Bruxel asigură că expe-diţiunea Stanley înCongu întâmpină mari dificultăţi, d. Stanley a esprimat frica de a vedea o rescoală producându-se printre oamenii Iul. Budapesta, 19 Iunie. Resultalul alegerilor: 224 liberali, 3S membri al oposiţiunil moderate, 59 Independenţi, 9 antisemiţi, 15 candidaţi neaparţiuâud nici unul partid. www.dacoromanica.ro EPOCA - 9 IUNIE liiulapcsta, 19 Iunie. Nuol informaţiunl venite din Bacs a-nunţă că numărul pelerinilor, cart aft Încercat de a trece Dunărea erl, şi ale căror plute se scufundară, era de 315, din cari 127 au reuşi să ajungă la malul fluviului. Azi dimineal,ă. la ora 10 jumătate s’au scos deja 101 cadavre. Numărul dispăruţilor este încă de 87. Cons'nntinopol, 18 Iunie. (Cale indirectă) —Chestiunea bulgară pare azi subordonată de către Rusia la chestiunea ratificării egiptiene. Rusia, tn adevăr, ar li retras propunerea sa de un regent unic, acusănd Poarta de lipsă de franchetă; ea ar li declarat că, tn circumstanţele presinte, Rusia este decisă de a aştepta evenimentele. Acest răspuns trebue să mărească perplexităţile Sultanului.1 I AGENŢIA LIBERA Moscova 18 Iunie. Guvernatorul oraşului a dat o mare serbare tn onoarea d-lul de Laboulay, ambasadorul Frantiel. Notabilităţile partidului panslavist a-sistau la această serbare. Berlin, 18 Iunie. Reichstagul a votat tn a treia cetire impo-situl asupra băuturilor spirtoase care a fost adoptat cu 233 voturi contra 20. Petersburg, 18 Iunie. Presa rusă este unanimă întru a spera că d. RislicI va lucra spre a tnlâLura influenta austriacă. Se semnalează desele intrevederl ce le are d. RatkofT cu principele KarageorgevicI, şi cu generalul Gruicl. Belgrad, 18 Iunie. Ştiri din Kursudgl anunţa o noua iutei-nire sAngeroasa care a avut loc între ar lianţi si gciiriariiirriu Serba. Amanţii au lasat mai mulţi morţi si rauiti |>r eani|Mil de luitae si au perdut un drapel. Guvernul s6rb a adresat Portei o pro-testare energică contra acestor acte de vandalism şi a luat măsuri militare cu scop de atmpedica de aci înainte asemenea iruptiunl. Va stabili nuot posturi tn districtele Vranja şi Toplice. Ministrul de resbol distribue arme populaţiunilor cari locuesc aproape de fruntarie. Vor li seu tite de imposit cu conditiune de a apăra fruntaria. Berlin, 18 Iunie. Gazelta de Voss zice că regele Milan mărturisit contelui de Bray că a contribuit personal la căderea cabinetului Garaşanin. Lipsea. 18 Iunie. Curtea supremă a pronunţai judecata sa in procesul intentat pentru crimă în contra siguranţei imperiului. Koechlin este condamnai la un an de fortereţă, Blech şi Schifmocher la doi ani, Trapp la 18 luni, Iordan, Reyhel, Freund şi Ilumberl sunt achitat!. Paris, 18 iunie. Ziarul Ies Debats publică noua conven-ţiune Încheiată tntre România şi Rusia. Bruxelles, 18 Iunie. Le Nord vorbind de venirea la Minister a d-lul Risticl zice că schimbarea care s a produs tn Serbia probează vanitatea con-tribuţiunilor cu lungă scadentă tn Balcani. Budapesta 20 Iunie. Antl semiţii au pus epi către inczul noptei foc oraşului Czerdaheln. Oraşul este in flăcări. Opt zeci familii evrec au putut scapa a proape goi. Mişcarea anti-semita ia pi-oportiuoi teribile. Pesta, 20 Iunie Alegerile pentru Reichstagul ungar. 365 resultate cunoscute până acum, dintre care 232 pentru partidul liberal (guvernamental) 39 opositie moderată, 63 radicali, 10 antisemiţi, 9 naţionalişti, 7 independenţi (sălbatici) 4 balotagil. O alegere este amânată. I. Brătianu: portofoliul său care nu ’I mal face trebuinţă acuma. Atanasiade: mal multe scrieri latineşti scoase din geamantanul său. Eugenie Stătescu: o măsea bună, scoasă din greşeală de către un dantist drept una stricată. Colonel Pistol: o cutie cu gloanţe de tras In coţofene şi alte vânaturi. Candiano-Popescu: un bonet frigian, care nu’I mal face trebuinţă de când e aghiotant la palat. Dimilrie Sturăza.a gramatică a lim-beî româneşti dedicată cu fidelitate şi credinţă tronului. Gr. Andronescu: ce a putut ciordi din dulapurile prin care a intrat. Andronic : ce i-a mal remas după împărţeala făcută cu prefectul poliţiei, etc. etc. etc. Lista ar fi prea lungă ca să o continuu, de aceea mă opresc aci. Toate aceste obiecte vor fl vândute la licitaţie, lucru care a supărăt foarte mult pe d. ministru de resbel care a susţinut ca toate lucrurile să fie date, nu prin concurenţă ci în regie. Niki Xenopolu, fiind chemat şi el ca să’şi dea părerea la consiliul ce s'a ţinut în privinţa acestei afaceri, a fost tare mustrat de rege pentru că a dat numai un leu, pe când dânsul a dat zece mii. Se spune că Nichî a fost atât de tare ruşinat de aceasta mustrare, tn cât s’ar fl plâns către un prietin al săii tn aceşti termeni: «Mal mare ruşinea’mi-a făcut regele «ocărendu-mă asl fel tn public. Dacă «avea să se plângă tn contra mea, mal «bine mă chema între patru ochi şi ’mî «dedea doue palme». Flămându codri visează. In privinţa dărniciei regelui mai circulă încă o versiune. Se spune că dânsul poseda tu Botoşani o casă, proprietate a sa, care a fost consumata de flăcări şi cari valora tocmai suma de 10,000 lei. \st-fel se explică pentru ce M. S. a dăruit tocmai această sumă. Cu alte cuvinte cu o mână a dat şi cu alta are să ia Înapoi. Cap nu glumă. Radu Ţandăra. CRONICA PENTRU BOTOŞANI ♦ Regele s’a arătat darnic, acuma m’a înfundat! Ce să’î mal spui eu acuma? Pentru ce să’l mal critic? Cum o să’l mal numesc zgtrcit ? Când uu om dă 10,000 de franci (citiţi zece tniî) aceasta nu e glumă, aceasta e culmea generozităţel 1 Se mal spune că regele a trimes a-ceastă sumă în aur şi aceasta mă cam pune pe gânduri, căci mare teamă am ca nu cum-va aceşti bani să nu fie bucăţi de mucava unse cu apă de aur de a lui Andronic. Regele însă nu s’a oprit aici şi a ho-tărlt ca să dea şi alte probe despre marea sa dărnicie. Ast-fel a hotărlt ca să se puie tn capul unei liste de subscripţie pentru a veni In ajutorul Botoşă nenilor. După informaţiile primite până acuma obiectele dăruite sunt următoarele : C. F. R.: vestita sa cataramă. Radu Mihai: o pereche de cărţi cu care a făcut minuni lntr’o vreme, şi pereche pantaloni de dril cu ochelari. Mor uzi : zece ceasoarnice din colecţia sa şi 20 monete vechi din cele furate de la redacţia Românului. Nichi Xenopolu, alias Fremdensohn: 1 left din cel 5000 câştigaţi la proces şi jucăria de revolver cu care a tras în d Balş. PRINŢUL BATTEMBERG SI STOILOV In privinţa rechiămării la Tronul Bulgariei anunţată deja prin firul telegrafic, ziarul slavon Moraws/ca Orlice publica următoarea corespondenţă preschimbată între d. Stoilov şi prinţu Bat-temberg : 1. S. Prinţului Alexandru Raltcuberg La Kiss 'ngen Regenţa bulgară în călătoria el prin Bulgaria şi Rumelia Orientală, a dobândit convingerea că populaţia civilă şi armata aft rămas credincioase dorinţei de a chiema pe I. V. la cârmă. In urma însărcinăraî ce ’ml a dat Regenţa, pun întrebarea ce atitudine va lua I. V. la candidatura penlru tronul Bul garieî. D. Stoilov. Respunsul prinţului de Battenberg : B-lui Stoilov Viena Cu toate că mă bucur şi mă simt onorat de fidelitatea pe care o păstrează naţia bulgară amintirel guvernământului meft, trebue se declar, că nu voiu primi o candidatură oficială şi rog Regenţa şi peguvern a mă exclude din orî-ce combinaţie. A lexandru Rattemberg ■ Cererea profesorilor Mârzescu şi Tzoni d’a se amâna judecata lor până dupe închiderea anuală a cursurilor fiind rpspinsă de majoritatea juriului universitar din Bucureşti, înfăţişarea procesului disciplinar intentat acelor d ni profesori rămâne fixată pentru Sâmbăta viitoare 13 Iunie. Chemările aii şi fost trimise învi-novăţiţilor. Ni se scrie din Galaţi că dupe o şedere de doue zile în capitală, Ni-cola Constandinis, alias Cepliki, pri mal procuror de pe lângă tribunalul de Covurlui şi sluga plecată a lui Serăţeanu s a întors eri la postul seu, însă cu desăvârşire ploat, atât de ploat în cât îi e ruşine se iasă din casă. Cauza este că, la plecarea sa din Galaţi se lăudase că o se dea în cRp pe judecătorul de instrucţie Şendrea care nu se supune orbeşte ordinelor sale în afaerrea membrilor opo3iţiei , dar cerând schimbarea lui de la ministrul justiţiei acesta s’a făcut că nu’l aude şi’i a vorbit de alt-ceva. Mai este încă şi o altă causi a nemulţumirei lui Cepliki de vizita sa la Bucureşti. Voind se arate că se îngrijeşte de interesele statului, s’a plîns d-lui Stătescu de d nii Dimancea şi V. Lascar al căror amestec în afacerea oontrabandisuluî Weintraub a făcut pe administraţia vămilor se peardă 200 mii franci; d. Stătescu însă care ştie mai multe îi a dat se înţeleagă că aceasta nu e treaba lui poftindu'l indirect se nu caute a strica treburile membrilor influenţi ai colecti-vităţei. * Principele Cuza a remis prin d-na Maria Bogdan 500 lei la chioşcul cu câişori. • Procesul intentat de membrii o-poziţiuneî din Galaţi colectiviştilor autori ai infamiilor din ziua de 11 > ai, proces care era se se înfăţişeze azi înaintea Curţii cu juraţi din Covurlui a fost amânat pentru poimîine Miercuri 10 Iunie, din cauza lipsei unei părţi din inculpaţi. Pentru a-ceiaşi zi este sorocit şi procesul intentat de către oamenii guvernului principalilor membri ai opoziţiuneî gălăţene. • Ni se anunţă pentru mâine sosirea în Bucureşti a d-lui Gh. Robescu, deputat al Galaţului şî unul din capii opoziţiei d’acolo. 9 D general Maican, inspectorul general al flotilei se află de ieri în Galaţi. m O telegramă din Berlin aduse curioasa ştire, dată de Vossische Zei-tunrj, că contele de Bray, ministrul Germaniei la Belgrad, a contribuit mult, prin poveţele ce a dat Regelui Milan, la resturnarea cabinetului Garaşanin şi la chemarea d-lui Rus tici în capul afacerilor. Consideraţia de care Germania s'a călăuzit în a ceastă chestiune ar fi că dînsa avînd în Serbia numai interese financiare şi nici cum interese politice, îi e destul ca Risticl se menţie obligaţiile luate de predecesorii sei. Pe de altă parte în9e este un mare avantagiu pentru îmbunătăţirea relaţiilor ger-mano-ruse, dacă prin schimbarea cabinetului sârbesc Rusia a dobândit un succes moral care ’i flatează amorul propriu fără se vatâme peste măsură pe Austro Ungaria, Primim cu o vie mulţumire din Roman ştirea că zgomotul ingrijitor care a circulat alaltâerî în capitală despre sănătatea Episcopului Mel-chisedek era neîntemeiat. Starea să-nătăţei Prea sfinţiei Sale este din cele mai bune şi P. S. S. n'are nici o trebuinţă d’a veni în Bucureşti pentru a consulta somităţile medicale. Astă-zî a avut loc inaugurarea liniei ferate Piatra Drăgăşani-Rîmni-cul Vâlcei. Pelângâ d. ministru al lucrărilor publice, directorul general al G. P. H. şi diferiţi funţior.ari superiori ai direcţiune!, au mai asistat la această inaugurare d-nil Nacu, ministru al finanţelor, general An-gbelescu, ministru de resbel, generai Barozzi, şef al casei militare a Regelui, G. Disescu, doctor Mâldâ-rescu şi Villacroz, deputaţi de Vâlcea, Poroineanu, deputat de Itomanaţî, G. Duca şi G. Filitis, membri ai consiliului de administraţie al G. F. R., etc. m D. Ion Kalinderu, administrator al Domenului Coroanei, va lua în curând un congediu de o lună pentru a merge în Franţa. • Se spune că şeful vămeî din Galaţi a căzut în disgraţia administraţiei centrale din cauză că ar fi refuzat se facă cum"e {bine în privinţa confiscăm unor mărfuri de la un comersant, izraelit, prieten şi tovarăş al d-lui Talii Anastasii] Ni se făgăduesc pentru mâiue amănunte nostime asupra acestei afaceri. nescu, d-şoarele Gornescu, Othon Suţu şi Florescu. Kioşcul florilor (D-na Maria Şuţu şid-şoara Leonida Paciurea). Jocul căişorilor, care a avut cel mai mare succes, a fost ţinut de d-nele dr. Kalinderu, G. Olănescu, d na maior Odobescu, d-na Davila d-şoarele Bnicoianu. Pavilonul Presei (D nele Marian şi Zoe Florescu). Intre comisarii bazarului s’au sem-naiat dd. Suţu, Duca şi Brăiloiu. • Miercuri la 10 Iunie curent, se va da în grădina Stavri, sub patronajul presei Bucureştene, o reprezenta-ţiune dramatică în folosul victimelor incendiului de la Botoşani. Se va juca SS ne despărţim (Divorţons) de Sardou. Biletele se găsesc de pe acum la Redacţia ziarului «Românul». Trupa română de la Teatrul Dacia care ş’a cîştigat deja simpatia publicului bucureştean va represinta mâine Marţi 9 Iunie : Hai cu nunta, comedie în 5 acte de Labiche. ULTIMA. ORA AGENŢIA IIAVAS Londra, 20 Iunie. — Corespondentul ziarului «Daily-News» la Odesa semnalează jurnalului săft o mare activitate la toate staţiunile drumului de fer transcaspic. Dupe dânsul, comandanţii militari posedă saft aşteaptă ordinele de mobilitare. El adaogă că autorităţile ruse nu lăsa pe streini să traverseze căile strategice ce conduc In Armenia turc». Viena, 20 Iunie.—Jurnalele noastre anunţă că cu oasiunea alegerilor, cuar-tierul ovreesc al satului Szerdahely (Ungaria) a fost incendiat de o dată de trei părţi. 80 familii israelite aft putut scăpa numai viaţa lor. Rerlin, 20 Iunie. — Ieri seară o ciocnire a avut loc intre 2 trenuri din care unul venea din Postdam şi cel l’alt din gara Wansee. 0 locomotiva fu restur-nata şi un vagon a luat foc. Doua persoane ar fi omorâte şi răniţi ar fl numeroşi. Numărul nu este încă- cunoscut. D. P. talâ. P. Carp a sosit azi în Capi- Serbarea de ieri din grădina Cis-megiu a fost cât se poate de reuşită. Timpul care pe la ameazî ameninţa a ploaie, se îndreptă către 4 ore şi lumea începu a intra în grădină înnumer considerabil. Doamnele patronese ale serbării s’au întrecut în silinţele lor lăudabile d’a strânge cât mai mult pen tru victimele incendiului din Botoşani. Intre petrecerile şi atracţiunile Kermessei notăm: Audiţiunile lelefo nice (D nele colonel Budişteanu, li lena Budişteanu, şi Michâilescu) Tirul (d-na Săvescu); Bazarul naţi ouai (D-nele gen. Mânu, Elena Cor Eri a avut loc alegerea a 28 membri pentru camera de comerciu şi industrie a circumscripţii Bucureşti. Au luat parte la vot 201 alegători ceea ce dovedeşte că, de astâ-dată, comercianţii şi industrialii bucu-reşteni nu s’au desinteresat ca de obicei de compunerea celei mai înalte representaţiuni a lor. Resultatul votului a fost interesant din mai multe puntedf vedere. Au fost trei liste la biurou. Una patronată de Banca Naţională, al cărui delegat a stat toată ziua în sala de alegeri şi alte doue susţinute de negustorii cei mai cunoscuţi din piaţă. In realitate aceste doue din urmă liste au format una singură cu mici schimbări. La despoerea scrutinului care a ţinut pana la 4 ore azi dimineaţa s’a constatat că lista comercianţilor a reuşit cu mare maioritate, iar aceia patronată de Banca Naţională a căzut cu o deosebire de peste 100 voturi. Din cauza aceasta a urmat o mare ceartă între d. Anton Carp, guvernatorul Băncii şi negustorii prezenţi, în cele din urmă, a protestat şi a a- meninţat pe negustori că va stărui pe lângă guvern ca se caseze alegerea. Vom vedea ce va eşi şi d'aci. Până atunci iată numele d-lor co mercianţî care au întrunit maiori-tatea din numărul de 201 votanţi Grigore Alexandrescu, 201 voturi; Gh ristaehe Alexandriu 201; Gheorghe Ionescu, 201; Nae Dumitrescu, 200; Dumitru Nicolau, 200; Dimitrie Pe-trescu, 200; Banca Naţională, 199; D. Marinescu Bragadiru, 199;Mihail T. Mandrea,199; Menelas Ghermani, 198; Iordaehe N. Ionescu, 198; Nae Ionescu, 198; Dimitrie Lăzăreseu, 196; DimitrieRăduleseu,196;Gheorge Dobriceanu, 195; Societatea de Bazalt, 186;loan Căplescu, 176; I. V. Socec, 171; Petre I. Ghristescu, 165; Ştefan Ionescu, 141, Opler Carol,137; Iuan Rosnovan, 118; Mihail Tranda-firescu, 116; Pavel Hsgi Ioan, 115; CostacheNicolau, 113; Solacolo G.St. 112; Ruse Rusescu, 111; Stan Stătescu, 109. m Citim în România Liberă : Sâmbătă a sosit tn Bucureşti d. A. Vo-cikof, profesor de Meteorologie la Universitatea din Petcrsburg, care de un unde zile se află în misiune, în scop de a studia instalările aparatelor penlru determinarea temperaturel aerului. D. Vocikof, după ce a vizitat aproape toate institutele şi observatoriiie metreo-rologice din Europa,s'a oprit la Bucureşti, unde însoţit de d. llepites a vizitat institutul nostru meteorologic. Interesul ce a arătat pentru studiul amănunţit al serviciului nostru meteorologicalâlîn privinţa organizărei cât şi a funcţionarei diferitelor staţiuni meteorologice dinţară, dovedeşte ce mare interes are pentru ftusia studiul climatic al ţerel noastre, imediata sa vecină spre Apusul de Miază-zi. După aceia d. Vocikof, pe lângă liceul Sf. Glieorglte, a vizitat liceul Matei Basa-rab, Academia Română, şi a asistat pe urmă la o şedinţă foarte interesanta a so-cietăţet geografice, în care d. V. A. Ure-cliiăa dat cilire unor documente trimise de compatriotul nostru d. luliii Popper, asupra descoperirilor făcute de dânsul tn Ţara-de-Foc. Eri, Duminecă, d. Voikof, însoţit tot de d. llepites, a petrecut ziua la Sinaia, atât în scop de a visita staţiunea meteorologică de acolo, cât şi spre a cunoaşte a-ceastă localitate de vară, unică tn felul săft. Seara întorcându-se de la Sinaia, sa oprit la Ploeştl, spre a şi continua călătoria spre Petersburg prin Galaţi. D. Vocikof este unul dintre celebrii me-leorologişll moderni. Atât studiile sale speciale, cât şi numeroasele călătorii în dUerite continente I au făcut să devie unul dintre cel mai importanţi membrii al so-cietâţel geografice din Petersburg. In opul său de o importanţă capitală Klimate der Erde d. Vocikof ’a ajuns la conclusiunea că o mulţime de observa-ţiunl daft o temperatură prea naltă pentru localitatea unde ele sunt situate. Guvernul rusesc l-a acordat o misiune de uu an de zile, numai în singurul scop de a verifica realitatea acestei conclusiunl. Se pare că d. Vocikof are dreptate. AGENŢIA LIDERA Londra, 20 Iunie. — Trei sute persoane de distincţiune au refuzat de a primi iniţiativa care li se trimesese de a asista la ceremonia Jubileului care va avea loc la mănăstirea din West-minster. Aceasta manifestare este foarte viu comentată. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 4». — Bucureşti MORI FABRICI le SPIRT TOT FELUL DE MUŞINI Tlarr depuşii de toate uneltele hî accesoriile pentru exploatarea fa liricelor PIETRE de MOARA CURELE, CAUCIUCURI GAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA, STABILIMENTUL MINERAL De la Baltatesti (jud. Neamtu) CalUalile apelor minerale de la Baltatesti, instalaţia si confortul ce 'I poseda fac ca acest stabiliment sa (ic unul dintre cele d’inlâiu stabilimente balneare ale tarei. Apele cloruro-sodico bromurate suni recomandate contra hoaţelor scrotul oase vechi si grave, boale de ochi. de urechi, abcese reci, ulcere, llstule, artrite, tumori albe, perioslite, oseite, ele. Asemenea sl toate boalele cronice ale femeilor, menite cronice cu granulatie si ulcere, leueorae, lumo rile si durerile de mitra si de ovare sunt cu totul vindecate. Paralisiile, reumatismele artrietice, sifilisul ierbar, găsesc o indicaliune speciala in băile de la Baltatesct. Slăbiciune generala a copiilor, anemia si cloroma-nia fecielor, dispare prin apele de la Baltatesti si a-erulde la munte imbalsamit prin mirosul brazilor, si bolnaviii si redobândesc; in curând sanatatea. Sorgintea Cuza-Voda ptiu calilatite sale purgative si diuretice este cel mai bun remediu contra tntulor hoalelor cronice ale stomacului, ale intestinelor, ale ficatului si ale conslipaliilor cele mai grave. Restaurantul este incredintat unei persoane speciale sub controlul meu, se mănâncă după învoiala sau prin abonamente după voinţa visitatorilor, cu un preţ modera. In timpul sezonului este o farmacei, un medic, un birou letegratlic si posta, musica, baluri si alte multe distr acţiuni. Preţul drumului de fer dus si inlors este redus pe jumătate. in anul acesta s'au mai făcut multe îmbunătăţiri. Sezonul incepe de la 25 Maiu si dujeaza până la l Septembrie. Pentru a'si procura cine va odăi sau ori ce alte iu formaţiuni, sase adreseze la Pialrasau la Baltatesci la Dr. Canlemir.” N. B. Sărurile de Baltatesti purgative eforvescenle si pentru leal se găsesc la farmacistul Berbereanu, depositarul general la Pealra, si la toii farmaciştii din tara. CÂRTI pentru ÎMPĂRŢIREA EREMIELOR -M A R E - ASORTIMENT DE CÂRTI în limitele ROMAMA, FRANCEZA, GERMANA cu un rabal foarte avantagios Leon A.lo&lay Librăria Universala Calea Victoriei, No- 18 CASSA D1C SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipseam, No. 33 Cursul pe ziua de 6 Iunie 1887 VALORI Cu mp Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0Oblig. deStat(Rur. eonv.l Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 7 0/0 Impr. Munlc. Emis. 1883 L0 lei Oblig.Casei pene.(1.300) 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 n u m 7 0/0 * » n 6 0/0 » rurale » 70/0 , » , 5 0/o Scrisuri l'unc. urb. Iaşi Acţ. Băncei Naţ. a Rom. (500) lti\i-rse Aur contra argint saâ bilete Fiorini val. Austriacă . . . Marol Germane................ Banc note francase . . . . Ruble ruseşti................. 94 1/2 87 3/4 33 78 212 88 Sfi 1/4 104 91 1/2 106 1 2 78 3/4 15 2. 124 100 225 95 88 1/4 86 78 3/4 218 88 1/2 97 104 1/2 92 107 79 1/2 15 40 202 125 100 1/2 230 www.dacoromanica.ro EPOCA - 9 iUNIE nMtfc**MK£Jk(e •X X iXftXi ■XX X X RECOMANDA IVI LEGAT0R1A DE CÂRTI m XI •X STRADA BISERICA IENEI no. io, CASA BISERICEI DINTh'O 21 BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-man'ea efectuează Registre de Comptahtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-cc mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X X •x*x> X X • ŞCOALA COMERCIALA IN VIENA inaugurează la 15 Septembre a. c., cursuri nuol de Coinptabilltatea simpla si duplaAritmetica comerciala. Corespondenta comerciala, Caligrafia. Stcnogralia si limbi streine. Tinerii care vorbesc puţin saQ de Ioc limba germană, învaţă această limbă în câte-va luni şi pot sfe obţină tntr'un au de zile certificate în toată regula. Afară de aceea pot s6 intre patru tineri la directorul scoalel cu întreaga întreţfnere şi având o supraveghere serioasă. Şcoala aceasta există deja de 23 ani şi a dat cultură solidă la mulţi Români. IOHANN SCHWALBL DIRECTOR Wien, Salvatorgasse IST o. €3, X X X Su t>-sf mnatul are onore a aduce la cunoştinţa X , onor public şi clientelei mde că de la SI'. Glteorghe a instalat cu totul din nuofl No. 50. - CALEA VICTORIEI — No. 50 Vis-a-vis de Pasagiul Român UN ELEGANTSALON DE FRISERIE PENTRU CAVALERI ABAAGI.VT Dl PE SISTEM! I. CEL MAI MODERA' PRECUM SI UN MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m'am bucurat pc timpul căt niam aflat in msgasinul d-lul Moisescu, precum şi sacrifbiicle făcute pentru a satisface pe onor. visitatorl mă îndreptăţeşte a spera la o numeroasă clientelă. Cu deosebita stima. I. IOAESCU I'osl in magasinul d-lui Moisescu. Calea Victoriei, 50 Vis-a-vis de. pasagiul român. X © •Xf X 'Xtc-X! A SE FERI DE C O N T R A-F A C E RI SUCCESELE OHTIXUTE IX CEI DIX URMA TBE1 AXI. CU XEIXTRCUTA SECERATOARE au tndemnat pe unii fabricanţi din streinătato a contraface aceste marine spre a le putea astfel Introduce in comerţ Adevăratele ««cerţilor! ADRIANCE poartă următoarea marcă de fabrică şi se H A SE FERI DE CONTRAFACERI A SE FERI DE CONTRA FACERI X m m x găseşte de vânzare numai la agonlul general al fabrice!. IOHIST PITTS Ruenrestl. Str. Smârdnn Xo. 2. si la agenţii soi ilin provincie • Xi mmmu* MAX FISCHER GALAŢI Str. Mare No. 38 BUCUREŞTI \ Strada Patriei n No. 10 "o ,. ^VS -9 o* ' -V