I .1 I ANUL II No. 458 A DOUA ED1TIUNE DUMINECĂ. 7 (19) IUNIE 1887 15 Q ANI NUMERUL abonamentele ÎNCEP la I 81 16 a FIE-CAREI LUNI 81 3E PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE IN BUCL'RESCI La casa Administratiunei IN TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni «0 lei, 3 luni 10 lei. IN STREINATATE: La toate ofiicieie poştale din Uniune, prin mandate postate. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei. LA PARIS i Se gaseste jurnalul cu iKCent. numerul, la Kioscul din rue Montmartre 44 3 Bulevardul St. («ermitlti No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 TR A N I NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA AOMINI8 TRATIA ZIARULUI La Paris: la Agrare Havan, place de la bourse, 8. Agente I.ibrr, rue Xolre Doine des Victuires 50, (Place de la Hourse) prntru Paris, Franria, lirrmnnia, Austro-IIu gârla, Italia si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri ai reclame pe pagina treia £ lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No, 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. 1 I ' SI YIS PACEM. CE FACE VULPESCU ? UN FOC MAI MARE INCENDIUL DE I A BOTOŞANI CIRIP ! CIRIPI SI VIS PACEM... De vrei pace, pregăteşte-te de res-bel!—Eacă un adagiu vechia cât lumea, consacrat de înţelepciunea popoarelor. Aplieându-1 în politică, vom îndrâsni a zice: De vroim legalitate, să fim gata la revolute 1 Precum este bine ca un popor care vrea să trăiască In pace cu vecinii săi, să impue acestora respect prin forţele sale militare, tot d’a una gata a intra în luptă; tot asemenea cetăţenii trebue să impue guvernanti'or respectul legali-tâţel, arătând acestora posibilitatea d’a se rescula în cazul când chiar el, guvernanţi, s’ar depărta du la legalitate, şi le ar Închide această cale. Este evident că un guvern care ar şti că poporul ce guvernă este în stare a se răscula contra opresiunel, s’ar gândi şi răsgândi mal înainte de a se încerca să oprime acel popor. Un guvern în aceste condiţii, se menţine cu sfinţenie în marginele drepturilor sale, spre a nu da un just motiv şi un reh exemplu poporului de a eşi din legalitate. Pentru guvern şi pentru cetăţeni de o potrivă, legalitatea trebue să fie o pavăză contra forţei brutale. Daca guvernele în ţara noastră nu s’aQ sfiit a nesocoti legile, daca actualul guvern, întrecând pe această cale tot ce s’a făcut în trecut, a împins dispreţul legalitătel până la ultimul grad de cinism, cauza este că poporul român, blând din firea lui şi răbdător ca nici unul altul, nu le a inspirat salutarea temere a revoltei. Z lnic auzim frasa: Revoluţie în ţara Româtiească nu se poate ! Mal mult ca ori cine guvernanţii de azi sunt pătrunşi de această convingere; căci de meseria lor revoluţionari, revoluţie nu s’ah învrednicit a face, ori cât de mare le a fost dorinţa, odinioară, când eraţi în opoziţie. Comploturi, conspiraţii, frământări şi intrigi In armată, toate le-au încercat, dar la cea ce se cheamă o revoluţie, n’ah putut ajunge, el, maeştrii revoluţionari I Aşa fiind lucrurile, azi îşi permit toate câte le vedem, siguri şi liniştit! ca nimenea nu se va ridica să le strice cheful. Luând In bătae de joc calităţile poporului român, el îşi rîd de nemulţumirea publică, esprimată de imensa majoritate a organelor de publicitate, tăgăduesc cu insolentă existenta a-cesteî nemulţumiri făcând raţionamentul următor, nu tocmai lipsit de oareşl-care logică: «Dacă opositia spune adevărul, dacă «noi suntem cea ce ea ne descrie, cum «se face ca poporul ne rabdă ? Cum nu «ne sfâşie mulţimea revoltată? Cum, «până acum, acest popor, pe care pre-«tindeti că un Rege complice cu noi «II oprima şi nedreptăţeşte, nu s’a scu-«latln mânia sa, să ne spulbere cu «tron cu tot!» Deci, conclusie logică : «Opositia minte; Regele şi guvernul «actual sunt cum se cade să fie: un «Rege şi un guvern onest. Toate se pe-«trec In regulă, şi cât se poate de bine «In cea mal fericită ţara de sub soarel» Dacă poporul român este un popor destinat sclaviei, atunci dreptate are guvern şi Rege de a sta In nepăsare, şi trebue chiar să le recunoaştem că el încă usează de moderatiune punend o masca despotismului, şi având condescendenţa de a mal discuta cu noi constituţionalitatea şi legalitatea faptelor lor. Cu un popor de sclavi, ori ce genă e de prisos. Dar o asemenea închipuire este inadmisibilă pentru ori ce bun Român, şi nu noi vom fi aceia care ne vom aduce Insune o aşa suprema injurie ! Daca poporul este bllnd, nu va să zică că este lipsit de energie; daca el este răbdător, nu va să zică că răbdarea lui este fără mărgini; dacă este de firea lui supus, nu va să zică că este născut pentru sclavie. Tigva merge la apă, până, când odată se sparge! Poporul Român rabdă, tace şi suferă până când vine vremea de perde răbdarea, ridica glasul...şi braţul. Atunci! Va! de temerarii cari ah abu-sat de răbdarea sa ! G'asul aceluia care va pronunţa cel d’înlâih faimosul: Quousgue tandem...! (Până când......?) începe a fi cu nerăb- dare aşteptat în ţară, şi echoul care va găsi acest glas în piepturile asupriţilor, va fi atât de puternic, în cât n'am sfătui pe asupritori să’I înfrunte consecinţele. Ori cât de slabă este acusată oposiţia de a fi, totuşi ea posadă un puternic element de forţă, forţă astâ-zî latentă, de care până acum ea n’a ştiut a se servi, dar pe care îndreptând’o în anume condiţiunT, şi la momentul oportun, contra guvernului acesta, l’ar spulbera de sigur. Această forţă este nemulţumirea publica ce s’a lăţit şi, din zi In zi, devine mal intensă de li un capăt al ţărel la altul. Precum aburul, electricitatea, sunt forţe latente răspândite în natură, inofensive până ce ştiinţa nu le a concentrat pentru a Întrebuinţa teribilele lor efecte; ast-fel nemulţumirea publică aşteaptă o organizare pentru a se manifesta într’o explozie formidabilă. Capilor opoziţiei incumba patriotica datorie de a chibzui modul de întrebuinţare, şi a îşi menagia această infailibilă armă pentru ora când salvarea ţărel imperios e va cere. Numai ast-fel opoziţia va fi luata în serios de actualul Regim, numai astfel ea va fi în putinţă d’a înfrâna guvernul în respectul legalitiţel, şi d’a urma lupta pe căile normale. Capii opoziţiei de ani întregi pare că aşteapta ca această nemulţumire de la sine să se spargă pe capetele guvei-nanţi’or, precum electricitatea din natura, din nori se sparge în trăsnete, fără ca nimeni să fi ajutat la acest fenomen. Dacă fenomenecereştîaşteptăm, care ar mai fi misiunea capilor opoziţiei ? Dară de vreme ce sunt capi, el ah misiunea organizarel. Organizând nemulţumirea publica, această forţă explosibilâ, mal teribilă ca toate dinamitele invenţiei moderne, şefii opoziţiei vor putea să ÎI stăpânească şi să ÎI reguleze cursul. Calea legală ne va ll atunci—dar numai atunci—larg deschisă dechiaracest guvern devenit d’o-datâ prudent şi iubitor de legalitate, când el se va convinge bine ca revoluţia a ajuns posibilă şi în ţara Românească. C. G. Coslu-1 om. TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Berlin, 17 Iunie. Împăratul a dormit bine ; guturaiul a dispărut. Majestatea Sa a primii raporturile ce i-a înfăţişat d. de Abbedyll şi Contele de Bismarch. Vienn, 17 Iunie. «Corespondenta Politică» publică o scrisoare din St. Pctersburg spunând că Rusia va urma sâ observe o atitudine reser- vată tn toate cestiunile polii ice; că ea va şti să împiedice ca Englitera să se servească de cesliunea bulgară pentru a căuta o revanşe pentru eşecurile ce suferă în cestiunile afgană şi egipteană; că ea va protesta probabil tn potriva Convenţiunil privitoare la aceasta din urmă, şi că va socoti cestiune i Egiptului numai din puntul de vedere general european. AGENŢIA LIBERA Sofia, 17 Iunie. Guvernul a pus tu libertate deputaţii din oposiţie care fuseseră arestaţi şi a-ceasta ca dânşii să poată lua parte la lucrării : Sobraniel. Berlin, 17 Iunie. Comitetul federal a adoptat erl prelungirea unei stări de asediu la l.eipzig. Belgrad, 17 Iunie. I.a i I ale curentei. Ia «rele V a uiiazi, o banda de 40 arnanti cu doua dra pelc in cap. au atacat carnalele Sârbeşti No. î(l si 2i si au inaiutat apoi p:\na la satul Ilubiiiovuc. Au pustiit totul în calea lor. Alai mulţi terani. femei si copii au fost omorâţi. Sunt mulţi rauiti. I.a 8 Iunie uu detaşament de Io Nlzauii sub comanda uimi ceauş ture (sergent) s’nu năpustit asupra enraulei No. 21 si a gonit postul SCrliesc- Ile la începutul anului acesta, mai mult de IO persoane au căzut victime in eursa si atacuri neprevezute ale arnauliior. Belgrad, 17 Iunie. Trimisul Sârbesc pe lângă curtea Rusiei, colonelul Sava Gruitcli a primit portofoliul resboiuluî. Este numărat printre partisani partidului radical. Belgrad, 17 Iunie. Ministrul de finanţe a ordonat examinarea situaţiunei financiare a ţărel de către o comisiuue compusă ne 12 persoane competinte tn materie financiară. Toate partidele vor fi represintate. CE FACE VULPESCU? Iordache ’şi-a perdut capul. — învrăjbit în contra d-lor Mârzescu, Tzoni şi Pastia, a câror condamnare o pofteşte cu ori ce chip, şi-a uitat de cele-l’alte ocupaţiunl o-bicinuite. Intre acestea, figura în primul rtnd colaborarea sa la gazetele nemţeşti. Ce s’a întâmplat acum ? S’aQ sfârşit fondurile secrete ? Şi-aO sporit ziarele străine tarifele ? Şi una şi alta e cu putinţă. Nu e vorba, că şi o aită esplicaţiune e plauzibilă. Vîntul începând a bate din altă direcţie pe drumul dinspre Sava, nu e de mirare ca şoarecii să fugă pe podul corăbii colectiviste. Orl-cum ar fi, e semnificativă notiţa a-părută Marţi la 14 Iunie, în organul central pentru capitala Imperiului Berlinei' Local Anzeiger. Corespondentul din Bucureşti al acestei fol recomanda cititorilor săi din Berlin să bage de seamă la ştirile ce guvernul le transmite în străinătate, fie direct foilor stipendiate de dânsul fie indirect prin o a-genţie, In relaţii de subordinaţie cu preşedintele Consiliului. Cea-ce sileşte pe corespondentul lui Berliner Local Anzeiger să scrie ast-fel este ca publicul german să nu fie mistificat asupra adevăratei primiri ce a avut Carol regele la Iaşi şi asupra ultimei terori din Galaţi. Va să zică, laudele au început să cază ca şi efectele române pe piaţa Berlinului. încă o dată, ce face Vulpescu ? UN FOC MAI MARE Focul de la Botoşani este fără îndoială o mare nenorocire. Oraşul al doilea din Moldova de sus a suferit atâtea pagube in cât pentru unii relele pricinuite sunt ireparabile. Aventul inse cu cari toţi— cu plăcere constatăm aceasta — s au grăbit şi se grăbesc ca se aline durerile compatrioţilor noştriî, e un fel de recorealâ bine-facetoare pusă pe a-tâtea răni oribile. Fie, ca vindecarea se se facă cât mai repede ; fie, ca durerile se se potolească cât mai curând. Dar, spre marea nenorocire a ţării întregi, un foc nestins, un foc mal mare consumă de mulţi ani forţele vitale ale naţiunei. Stăpânită de nişte boale primejdioase, populaţiunea noastră rurală e prada nemiloasă a pelagre', a frigurilor palustre, a tifosului şi multor boale necurate. Casa, hrana, traiul ţăranului nostru, sunt vrăjmaşi neîmpăcaţi ai vie-ţei lui. Igiena publică în sate, lipsa de doctori şi de doctorii vin de conspiră şi ele în contra constituţiei de fer a familiei rurale. Luăm martori pe toţi câţi au trecut vro-o-dată pe la ţară, ca se declare dacă nu li s’a strîns inima când,dinîntâmplare,au pătruns prin sate in şatra unei familii de ţeran bolnavă. lntr’un colţdin tindă se părpăleşte Înaintea unui jăratec de coceni fiul rebegit de friguri. — Mama, stinsă de osteneală, anemică, lividă, lăp-tează copilul invelit în sdrenţe. Iar tatăl, adâncit in chinuri vezendu-şi cele doue capete de vite ce mai are atinse de boală, ’şi ineacâ desnădăj-duirea în cârciumea din sat, unde de cele mai multe ori vitriolul basamacului ’î sleeşte şi ultimele forţe ce ’i mai remân. Ne mat trebue martori cari se ne confirme aceste tablou sfâşiitor ? Rapoartele inspectorilor sanitari, apărutein Monitor sunt mult mai elo-cuente de cât orî-ce arătări din parte-ne. Citiţi le, de şi printr’o fatalitate, după noi culpabilă, ele apar cât se poate de târziu în foaia oficială, Intrensele găsim, fără greşeală, a-ceastâ frază steriotipă: Salubritatea publică în comunele din circumscripţia mea lasă mult de dorit..... Şi pe fie-care an, acest: lasămult de dorit, se adaogă la dorul lăsat din anul trecut. Iutreastea,inspectorul se schimbă; un altul, care nu mai vizitase niciodată acele localităţi, pleacă şidînsul, în anul următor într’o lumea de inspecţiune şi se întoarce c’un alt : lasă mult de dorit ! Iată, într’o vorbă, sistemul nostru de administraţie sanitară. La toate aceste adevăruri se răspunde, cămin tot-d’a-una, In ace-laş fel. Unii zic: «Sunteţi nemulţumiţi şi criticaţi totul din sistem. De ce nu recunoaşteţi că numerul medicilor de plăşi s’a înmulţit fie câţi-va ani în mod considerabil?» Alţii adaogă : «Scoateţi la lumină numai răul. Ambulanţele ruralesunt oinovaţiunefericită, decare nu voeşti a face menţiune.» Aveţi puţină răbdare. Nu uităm nici pe noii medici, nici noile ambulanţe rurale. E o vorbă însă, devenită aproape o macsimă, că: de când medicii s’au înmulţit şi boalele au progresat. Cei mai mulţi din aceşti tineri învăţaţi se duc la patul bolnavului — tot d’auna prea târziu — cu mâi-nele legate: fac reţetă dar n’au medicamente. Consiliele comunale s’au văzut de multe ori suprimând ere d iţele pentru cumpărare de chinină, ca se mărească fondul iluminaţiilor! Gât pentru ambulanţele rurale, ne fac efectul caravanelor care, străbătând stepele ţărilor sălbatice, se opresc din când în când la câte o oasis. Aceste spitale ambulante sunt o frumoasă ocaziune de paradă, de cele mai multe ori. Nu cu caravane şi cu parade se vor stârpi pelagra şi otrăvurile pe cari miseria şi militarismul le impoartă pe fie care an din centru In sinul famiilor rurale. Acestea şi-au perdut de mult traiul şi obiceiurile patriar-cale de odinioară: un foc mai mare le consumă. tajrol. www.dacoromanica.ro Isbuenirea focului.—Incendiul se propaga.—Pagube colosale. Primele ajutoare. Isbuenirea focului MercurI pe la orele 1—2 un vânt puternic sufla de la Nord spre Vest, In suburbia Feredeuluî, când focul a is-bucnit la una diri casele ce formează dreapta stradel ce duce spre Lipschi; un acoperământ de şindrilă forma? locuinţe a unor evrei săraci. Intr'un interval de câte va momente focul a cuprins întreg acoperământul. Pe când serviciul de pompieri se ocupa a localiza, cu toate că încă nu începuse a funcţiona pompele, vântul ducând cu mare repeziciune scântei şi bucăţi de şindrilă arsă la mari depărtări, focul s'.< ivit la un vechiu grajd a unul birjar situat In altă strada şi apoi la depen-dinţile familiei Vaintraub, de aici a luat proporţiunî spâimântătoare. Incendiul se propaga Nu trecuse o oră de la Începerea sinistrului şi focul cuprinsese mal multe strade, aşa strada ce duce la târgul vitelor, strada Şcoalel, partea ce duce spre Sipitari. Pe când focul consuma aceste strade, scânteile căzând asupra locuinţei lui Figler, s’a aprins, continuând apoi stradele Cojocari, Mindirigii, Lipscănia, partea din spre hanuri, câsapia evreiască, şi ajungând la strada Mare până la Piaţă, Începând de la biserica catedrala căreia nu iau rămas de cât zidurile şi ajungând până la farmacia Şmeltz. Focul pe la orele 7 a început a se mal calma câcî şi vântul sufla mal puţin, Joi la orele 12 ardeau păreţil şi mărfurile. La orele 12 noaptea a sosit ajutorul pompierilor din Iaşi, Roman şi serviciul de pompieri ai căii ferate de la staţia Paşcani care lucrează la localizare şi stingere. Pagube colosale Au ars strade întregi; Sipitari, Piaţa nouă, Cismaria, L;pscania, Şcoalelor, Câsăpia evreiască au suferit pierderi enorme, căci ah lipsit timpul a se scoate mărfurile care toate ah fost consumate de flăcări. Pierderile sunt colosale, atât ca clădiri cât şi ca mărfuri; sunt magazii a căror mărfuri valorau sute de mii de lei, şi vântul ah suflat deja până şi cenuşa lor în aer. Priveşti strade întregi care făceau podoaba Botoşanilor şi bogăţia comerţului, râmase ca un schelet şi acela sfărâmat şi svârlit ca netrebnic. Primele ajutoare Astâ-zî viermuesc sute de oameni râmaşi sâracl, alţii scăpaţi numai în cămaşă. Comuna a Yenit In ajutorul lor cu 5000 lei ce se lmpârţesc prin uu comitet dintre cetăţeni. Pagubele enorme ah suferit firmile Focşineanu,Moublot, Gros, Vaintraub, fraţii Hrailenl, Veinştein, Iacoblof, So-lomovicl, fraţii Macarof. Acestora le au ars două rânduri de imobile imposante şi se zice ca în lada lor de fier ah ars bonuri de un milion şi monede de aur s’au topit de 500,000 lei. Gu toate ajutoarele ce le-ar da caritatea^ publică şi ţara, Botoşani este mort şi mal ales comerciul pentru jumătate de secol. Sunt clădiri ce nu se vor reconstrui nici o dată. Ah ars peste 7—800 case, pagubele se văd a fi peste 10 milioane iei. Victime n’ah fost, câţi va puţini arşi sunt bolnavi în spital. In curând detalii, câcî în momentul de faţă zapâciala e atât de mare, încât nu se poate descri esact câte nenoro* cir! lasă după dânsul focul ce a ars omşuh 2 EPOCA — 7 IUNIE CRONICA CIRIPI CIRIP ! Proverbul românesc care spune că «toată pasărea pe limba ei piere» s'amal adeverit zilele trecute. Intr’o destăinuire publicată In ziarul nostru şi în care este vorba despre misterele poliţiei (mistere atât de puţin misterioase în cât toată lumea le cunoaşte) se spune între altele că Andro-nic, faimosul cavaler al ordinului «Apă de aur» care a luat multora apa de la moară, avea obiceiul să împarţă pasări mecanice între diferiţi înalţi funcţionari al Statului, începând cu cel ce întocmesc siguranţa publică. Am voit să ştiu până la ce puncteste adevărataaceastă destăinuire şi am umblat din casă de ministru în casă de procuror, din casă de procuror în casă de agent al poliţiei şi de colectivist însemnat—însemnat în toate felurile — spre a mă convinge dacă în adevăr domniile lor aă păsări mecanice, şi ce anume cântec ciripeşte pasărea fte-câ-ruia. La d-1. Prim-procuror Andronescu, zis Dulap, sau Dulap zis Andronescu, am găsit o privighetoare care cânta cunoscutele strofe: Un tâlhar mal Înainte Când instrucţia sosea, Dac'avea puţină minte lute'ntr'un dulap sărea. Aşa se făcea o-dotă, Dar azi treaba e schimbată. AzT un procuror cu cap, El se vâră în dulap! La d-1. Eugenie SLătescu, cunoscut prin slăbiciunea ce a avutpururea pentru ochi şj sprîncene, slăbiciune atât de mare îu cât acum trebue să ’şl o plimbe şi îngrijească la Gastein, am dat peste o turturică care cânta : Dac a! şti, dac'aT pricepe Dragostea de unde ’ncepe I De la ochi de la sprâncene, De la buze subţirele, Muşcar’ar neică din ele Ca dintr’un fagur de miere !,.,. La d. Stef&n Bellu am găsit un papagal a cărui instrucţie pare ca nu este încă pe deplin terminată sau resortul mecanic este stricat, căci nu’l am auzit Îngânând de cât p ! p I p ! Mal mult de cât atât nu ştia nici să cânte, nici să vorbească. In sala de intrare a apartamentelor Ministrului fără portofoliu, am văzut o cucuvae cântând de dimineaţă până seara : Făt-frumos, fâl-frumos Cât te-al urcat de voios, Ce murdar te scoborî jos I Trebue să recunosc însă că colecţia cea mal bogată de păsări se găseşte la d. Radu-Mihal,prefectul poliţiei de erl şi ministrul bâtelor de azi. Acolo să vedeţi un canar care ciripeşte : Când toca la Radu-Vodă ED stăm cu puica de vorbă, Când toca la Ghencea ’n deal Şedeam cu puica pe mal 1 Acolo se vedeţi un colibri de toată frumuseţea cântând : Aslă-zî când avem parale Mâncăm la zaharicale 1 Unde mai puneţi numeroşii papagali caie ad întrecut pe acel ai răposatului Mitropolit şi care având o memorie îndrăcită şi mulţi ani de existenţă, istorisesc într’una o sumă de caraghioslâcuri de la 1875 în sus. Abia intri în odae, şi 'lauzi zicând : «Pantaloni de dril ! — Pantaloni de dril !—» Aceste cuvinte le spun mal ales earna. Frumos lucru este şi memoria 1 Prefectul poliţiei de acum,d. Moruzi, nu are de o cam dată de cât o singură pasare al cărui cântec favorit este : M'am jurat pe vin S£ nu maT beau rachid ! La redacţia ziarului Telegraful n’am găsit de cât o cioară care cârtea un dambuliki-dschiuşmanda neînţeles; ear în salonul de adăstare al ziarului V. N. brevetat de guvern şi de d. I. Brătianu, era o păsăre care m'a asurzit prin-tr’un cântec strein al cărui înţeles, tradus în prosâ, este cel următor : Mă fac creştin, căci am fost miruit de monsig-nore... Palma I» IM ax. LISTA DE SUSCRIPTIUNE PENTRU INCENDIAŢI DIN BOTOŞANI Report 704—5 Căciulescu 2 Petrache GeorgevicT 10 Un student 1 Niclii 1 Porumbiţă 1 J«an Biselioff 2 U. Slăteseu 2 Sultnna Constantinescu 1 Theodor Goilav 2 Golii fii 5 Gr. Paveleseu 2 M. Lother 2 Graebert 5 S. lolinson 2 M. Litliman 2 S. 1. Iacov 1 A. D. 2 Ecaterina Brăiloiu 10 Vasile lexandrescu 3 Costache Georgescu 2 loan Manolescu 1 Gonst. Macinca 1 Georges Tarnawsky 2 lorgu Alexandrescu 1 Angheluş Demetrescu 2 loan Dumitrescu 1 Gonst. Constantinescu 1 loan Ştefânescu 1 Lache Mateescu 1 Ştefan lliescu 1 774,50 INFORMATIUNI O mare loterie se va organiza sub auspiciele Guvernului şi cu concursul Banceî naţionale a României în folosul victimelor incendiului de la Botoşani. X Aflăm cu o deosebită părere de reu că amicul şi colaboratorul nostru Constantin Ressu este foarte greu bolnav la Galaţi. Densul suferă de o tiflilâ şi starea sa, de şi a început se se îmbunătăţească d’aseară, inspiră încă serioase îngrijiri. x S’a răspândit sgomotul în oraş că P. S. S. Episcopul Melchisedec al Romanului este greu bolnav. Am telegrafiat pentru a avea ştiri. X Consiliul comunal al Capitalei a hotărît se vie cu toate mijloacele de care dispune în ajutorul botoşăne-nilor ruinaţi de fo:. De o cam dată el a votat o suma de 8,000 lei. x D. Ion Brătianu n’a părăsit Capitala aseară după cum se credea ; d-sa a prezidat azi un consiliu de miniştri care, întrunit la 10ceasuri, nu s’a fîrşit de cât după amiazi. X Ministerul instrucţiune! publice a delegat următoarele comisiuni pentru a asista la esamenele generale de la finele anului pentru şeoalele secundare de fete: La internatul central, d-nele Gâm-pineanu, Crătunescu-Cuţarida şi El. Gornescu; d-nil Francudi, Gr. Şte-fănescu şi Laurian ; La externatul No. 1 d nele El. Stoicescu, Sabina Cantacuzino şi d-nii Mirescu şi Manliu; La externatul No. 2, d nele Manliu şi Hepites şi d niî Novian şi Hepites; La şcoala profesională, d-nele Sto-lojanu, Ai. R. Mihaî şi Sm. Laurian şi dr. Al. Marin; La Azilul Elena Doamna, d-nele Câmpineanu, Nacu, Gornescu, Al. Mandrea, şi d-nii G. Ştefânescu, Al. Orescu, Gr. Tocilescu şi D. Mirea. * Ni ses pune că în consiliul de miniştri ţinut ieri la Sinaia s’a hotâ-rît mergerea Regelui la Botoşani. M. S. va pleca chiar în cursul sopte-mâneî viitoare. X Un comitet de negustori ne solie cita publicarea alăturatei liste d-cnndidaţî pentru alegerea de mâine la Camera de Comerţ. O publicăm şi pe aceasta, după cum nu ne am dat în lături s’o facem şi mai deunăzi pentru o altă liste ce ni se pre-zintase. Alexandrescu Grigore , Alexandriu Ghristru, Banca Naţională, Bragadiru D. Marinescu, Blanc Mauriciu, Capşa Grigore, Gâplescu loan, Constantinescu Ştefan, Dumitrescu Nae, Dumitrescu Mirea E, Dohriceanu George, Germani Menelas, loncscu George, Iouescu Tor-dache N, lonescu Nae, Lăzărescu Dumitru, Mandrea Th. Michail, Mehedin-ţeanu Theodor, Niculescu Luca P, Ni colau Dumitru, Opler Garol W. H, Pe-trescu Dumitru, Prager Sigmund, Ră-dulescu Dumitrie, Societatea de Bazalt, Societatea de Construcţii, Soceclom V, Zahariad Olmazu Constantin. . * D. Ion Câmpineanu, primarul Capitalei, a desemnat pentru a’l inlo cui în timpul absenţei sale din ţară pe d. consilier ajutor Bibicescu. A-ceastă alegere nu-î place majorii,ă-ţei consililui comunal care ar fi preferit pe d. Gr. Serurie. X Nouii generali, d-nii Gruţescu, Dona şi Dimitreseu-Maican au plecat la Sinaia pentru a se prezintă Regelui. X Murdăria stradelor capitalei a a-juns de nesuferit. Afară de calea Victoriei, aproape nici o stradă nn se mai mătură şi nu se mai uda. Călătorii cari au sosit azi dimineaţă la 9 şi jumătate la gara de Nord, FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (6) A. MATTHEY — (arthur arnould) ş’apol pleca urechea spre a auzi slaba el res^piraţiune, care totuşi se putea : deosebi în acea tăcere spâmântatoare ; ea ÎI dădu par că curaj. Un sfert de oră trecu ast-fel. stradă unde ’i aştepta o trăsură închisa ; eî aşezară în ea corpul Zelieî, apoi se suiră la rândul lor, şi trăsura plecă. In momentul când apuca spre strada Dragonului, Abric care şedea pe bancheta de dinainte, zări baionetele unei trupe de soldaţi care venea prin vechea stradă Four-Saint-Germain şi care străluciră un moment la lumina unul felinar. — Uite soldaţii 1 zise el încet strângând pumnii de furie. — Noroc că am şi ajuns ! murmura d. Thevenin, ştiam eti ca trebue să ne grăbim. Trăsura se oprise înaintea unei case uricioase de pe acea str idâ a Dragonului, foarte uricioasă ea Însăşi, care a dispărut asta zi în parte. Ttnăra fată fu din nod luată de către mântuitorii el care dispărură cu ea sub o boltă, dupe ce doctorul zise birjarului pe care părea al cunoaşte, dupe cum o spusese lui Abric : — Apucă pe strada Grenelle, şi repede ; sad de nu vel, da peste soldaţi. El te-ar întreba şi asta ne-ar face râd. — Nu ’ţi fie frică, d-le Thevenin, răspunse birjarul cu o voce răguşită. Nu mă prind el aşa de uşor, şi dacă m’ar prinde ar afla de la mine cât şi de la iapa asta. O femeie scurtă de statură, foarte smolită, foarte vie, cu nişte ochi mici negri, primi pe cel del bărbaţi care a-ducead pe tânără fată. Dintr’o aruncătură de ochid înţelese CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE PROLOG =-MAUELUL=: IV Abric sla uedomiril — Ş’apol dând din umere, mormăi între dinţi : — Iată cum suntem I Voinicul asta, care toata ziua s'a bătut ca un led, u-nul ou o mie, care voia odinioară să se arunce el singur asupra întragei armate a Iul Bonaparte, se teme acuma să remftie în întuneric cu nişte morţi şi o copilă rănită. Dupe aceia stinse lanterna şi dispăru în umbră. Abric nu respunse nimic ruşinat de slăbiciunea ce arătase. Numai dupe ce doctorul dispăru, el se apropie de corpul Zelieî, luă In mâi-nele sale mâna fină şi subţire a tinerel fete, ce se începuse a se încălzi, ca şi cum acea puţină căldură ar fi trebuit să ’l ocrotească contra frigului sinistru la acelui apartament plin de morţi, V In care ved ca au uitat pe cineva Deodată Abric tresări şi ridică, capul I se păruse ca a auzit o trăsură du-ruirid în stradă şi dupe o minutâ, vocea doctorului Thevenin îi dovedi că nu se Înşelase. — Abric, acolo eşti 7 zise acea voce. — D-ta eşti? respunse tânărul. — Da, trăsura este jos, dar să ne grăbim— mi s’a părut că am văzul niştre mutre ciudate pe aici. Strada Taranne este ocupată de un regiment. E vreme să fugim... şi d-ta... şi eu chiar. Cum merge rănita ?. — Tot aşa. — Bine, am să te ajut : nu te mişca. Şi doctorul, înaintând pe dibuite, se apropie de lucrator. E( apucară atunci în braţele lor corpul tinerel fete, umblând cu băgare de seamă căci întunericul le lngreuia foarte mult mişcările. Doctorul Thevenin susţinea umerele şi capul pe care 'lipise de peptul săli, ţinându-1 mal mult ridicat, ca rănita să nu simtă mal de loc sguduirile mersului. — Acuma, Abric, treci cel d’ântâiu şi nu te prea grăbi. Coborâră ast-fel, în tăcere şi fără nici un accident, trei etage, ajunseră în cu espresul de Veroiorova, au putut vedea pe tot lungul calei Griviţeî grămezile de gunoae încă ne ridicate le acea or i şi au intrat în oraş prin nori de praf. Ce fac edilii noştri? Nu ştim. Fiinţa lor nu se simte pe uliţele Bu-reşlilor; ea este însă destul de simţită îu buget unde figurează cu lefurile sau diurnele lor crescute. * Administraţia ziarului nostru a oferit comitetului serbărilor In folosul victimelor incendiului de la Botoşani, 2000 exemplare din minierul de mâine, imprimat eu deosebita îngrijire pe hârtie speciala colorata, pentru a Ie viude in chioşcul presei la Cismegiu, La aceasta ofranda a bine-voit se se asocieze d-nii I. Socel». li-brar-edîtor si li. II. Grftnfeld care au dat hârtia gratis. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA IIA VAS Budapesta. 17 Iunie. Resultatele cunoscute actualmente în a-legerile pentru parlamentul Ungariei, sunt următoarele: 90 membri din partidul liberal, printre cari, d. Tisza, preşedintele consiliului, miniştrii dd. deTrefort, barou de Tejervary, de Baross, Fabinyi, secretarii de slal, dd. Wekerle, Berzeviezy, de Gromon, preşedintele camerei deputaţilor, D. Pecloj; 10 membri din oposiţiunea moderată; 4 candidaţi cari nu s'ati recomandat în nici un partid. Agmm, 17 Iunie. Landstagul Croaţiei va fi ast-fol compus: 86 membri (lin partidul guvernamental; 19 din oposiţie. AGENŢIA LIBERA Belgrad, 17 Iunie. 0 telegramă din NegoLin anunţă că mâine va sosi la Belgrad un vas rus «Sako» al companiei de navigaţiune Gargani. Vasul esLe splendid decorat, şi toate drapelele sunt ridacate. Budapesta, 17 Iunie. La alegerile pentru Reichstagul ungar, 231 resultatate sunt cunoscute, dintre care 161 guvernamentali, 19 oposiţiune moderată, 36 radicali, 5 antisemiţi, 5 independenţi şi 3balot.agiî. Partidul guvernamental perde 15 scaune şi câştigă 25. Iu Croaţia parlidul niţiona’ guvernamental câştigă 25 scaune. Partidul radical Staroevicl perde 14 scaune asupra 23. Starcevicl, bătut tn trei circumscripţii a fost ales la Czibar. D. Tisza, preşedintele consiliului a fost ales la Groswardein cu 825 voturi contra 266 date d-lul Etvos. Coiistautinopol 17 Iunie. D. Radovitz ambasadorul Germanici va pleca în congediu la 2 Iulie. Absenţa sa va fi de 2 luni. Viena, 17 Iunie. Sgomotul privitor lo o nouă demarşe diplomatică a Rusiei cu scop de a aduce o soluţiune In cestiunea bulgară nu se confirmă. Până acum, nici o noiă tn acest sens n’a sosit Încă cabinetului de aici. I*aris, 17 Iunie. Guvernul va termina mâine proectul de organisare al unităţii Indo-Chineî. Economii importante vor fi realisale în bugetul protectoratelor, şi măsurile luate îu acest scop vor fi puse în executare chiar la (inele luuel curente. Paris, 17 ianie. Tratatul de comerţînlre Franţa şi China va fi semnal îndată şi d.Constans va termina misiunea sa ; ce se întâmplase. — Rănită 1 zise ea uimită. — Da, şi încă foarte grav, respunse bărbatul el, căci această femeie, în vârstă de aproape trei-zecl şi cinci de ani şi foarte plăcută încă, nu era alta de cât soţia doctorului Thevenin. — Fă patul de grabă,Herminio şi depărtează pe servitori. In cinci minute, fără a spune un cuvânt, fără a întreba de nimic, împlini dorinţa bărbatului el. Zelia era acum culcată îritr’un pat bun. Abric se oprise într’o odaie de alături ca să nu supere pe nimeni. Dupe ce doctorul prescrisese o reţetă, pe care sluga plecă în grabă s’o facă la spiţeria cea mat apropiată, Her-minia privi pe bărbatul său în faţă şi '1 întrebă : — Ce s’a petrecut ?... Unde sunt cel l’alţl ? — Morţi I... murmură doctorul căzând pe un scaun, cu o expresiune de adâncă desnădejde. Hermini.i se cutremură de la cap până la picioare şi se rezemă de pat. — Morţi 1 îngână ea. Cine, Juste ?... Da, ucis dupe vr’o baricadă...... dar muma lui, femeia, copilul lui.... surorile sale ? El nu s'ati bătut 1 — Nu, dar i-au sugrumat 1 — Nu se poale ! — Cu toate astea lucrul e aşa I Staâ toţi întinşi acolo, la amicul lui Juste, bietul Raymond, studentul, care a plătit cu viaţa sa adăpostul ce le a dat pentru cftte-va ceasuri. Al de ce n'ad Budapesta, 17 Iunie. La Auged a avut o tncăerare între alegători. Trei persoane, după unii, şoapte după alţii, afi fost omorâte. La Hossupaly a fost asemenea o luptă sângeroasă în giurul urnei. Berlin, 18 Iunie. Guvernul a întâmpinat un eşe"; în discuţia legel asupra untului artificial. Reichstagul a adoptat amendamentul partidului agrar (compus din conservatori şi din ultramontanl), amendamentul ce guvernul combătuse. Viena, 18 Iunie. «Neue Freie Presse» desminte ştirea că proectul guvernului privitor la legea ga-ranţielor va fi favorabilă dorinţelor exprimate de papa. FELURIMI un nevinovat condemnat.—«Gazeta Naţională» din Berlin, narează o eroare judiciară, In urma căreia un inocent acuzat de omor, a fost condamnat la moarte, din norocire însă impăratul schimbase pedeapsa în muncâ silnică pe viaţă. Iată naraţiunea «Gazetei Naţionale»: Acum patru ani, la Elberfeld, soţia unul neguţător de grâne, Albert Ziethen, a fost găsitâ moartă, cu capul zdrobit în casa sa. Soţul el, înlorcându-se dintr’o călătorie, descoperise crima, şi înştiinţase imediat poliţia. Mobilul crimei nu fusese furtul, căci 9000 de mărci care se aflafi într’o ladă nici nu fusese atinse. Ancheta îşi îndreptase deci cercetările fntr’altă direcţie. Căsnicia soţilor Ziethen, careerafi Într’o bună situaţiune dc avere, nu fusese din cele mal fericite. Nepotrivirea de caracter şi diferenţa de religie (bărbatul era protestant iar soţia catolică) produsese desacordul între soţi. Bărbatul întreţinea relaţii cu o persoană care locuia în Colonia, cu care avea doi copil, şi pe care o lua cu dânsul in călătoriile sale, făcând'o să poarte un inel de logodnă pentrua nu fi prea mult remarcaţi. Bănuelile erafl deci îndreptate asupra Iul Albert Ziethen, cu atât mal mult, cu cât soţia sa, care mal trăise câte-va momente, dupe ce fusese transportată la spital, declarase că bărbatul săti o bătuse. Culpabilitatea Iul Ziethen, înaintea curţei cu juraţi părea stabilită, o mulţime de probe zdrobitoare existând contra Iul, între altele mărturia unui ucenic al său anume Vilhelm, în etate de 18 ani, care afirmase că văzuse, pe Ziethen, dând cinci lovituri la cap soţiei sale, într’o zi când se întorsese din călătorie. Curtea cu juraţi condamnase pe Ziethen la moarte. Această pedeapsă fusese transformată în muncâ silnică pe viaţă, şi Ziethen este deţinut în momentul de faţă, în închisoarea centrală de la Elberfeld. Cu toate acestea părinţii condamnatului, nu putuse să se obişnuiască cu ideia că fiul lor e vinovat. Tatul lui Ziethen făcuse îu timp de patru ani tot felul de cercetări, şi şl consacrase tot timpul pentru a descoperi pe adevăratul omorflor, când hasardul făcu să'I nască ideia că ucenicul Vilhelm, care fusese principalul martor contra fiului săO, ar putease fie chiar ef a-sasinul. De la acea epocă el pusese să’I urmărească şi sâ’l observe. In acest scop el făcu mari voiagiurl şi cheltui sume însemnate. El însă perdu pe Wilhelm din vedere, câtva timp, când acu 6 septâmânl fu informat că fostul ucenic era calfă de coafor la Berlin. Tatăl lui Ziethen împărtăşi bănuelile sale stăpânului Iul Wilhelm şi înştiinţa poliţia. venit de îndată la noi ? Nu li se întâmpla nimic.... Când m’am dus să I chem la mine era prea târziii. 0 lacrimă ferbinte curse din ochii doctorului Thevenin, fără ştiinţa lui. Femeia Iul, în picioare naintea sa, plângea şi ea In tăcere, fără a băga de seamă mal mult de cât dânsul. Cum s’au petrecut lucrurile ?... Ce monştrii au fost aceia 1 — ŞtiO eu? Nişte soldaţi beţi, se vede, comandaţi de vr’un mişel. Se întoarse spre pat, privi obrazul galben ca ciara al Zelieî, care sta încă ca şi moartă, şi adăogă : — Iată tot ce a remas din familia Marion I — Nenorocita I respunse Herminia. Sora el e mal puţin de plâns. A murit. — Sora sa lsabela ? repetă doctoru, sculându se repede. — Ce al, d-le Thevenin ? întrebă Herminia care avea obiceiul de a amesteca tutuirea conjugală cu expresiunea ceremonioasă de : domnule. Dar fără al respunde, doctorul se repezi spre uşe, o deschise şi strigă cu o voce turburată, pe Abric, care se arătă de 'udată. — E mal răii ? întrebă acesta uitftn-du-se la Zelia. — E şi vorba acum de dânsa I reluă d. Thevenin. Ce s'a făcut lsabela? Am uitat o. I-al văzut corpul, Abric... printre toate cele l’alle cadavre. (va urma) www.dacoromanica.ro O supraghere activi fu stabilita împrejurul lut Wilhelm, şi în flne Joia trecuta, acesta fiind cam beat, mărturisi stăpânului s60, In urma unor întrebări foarte abile, câ el era autorul omorului soţiei lui Zietben. Vilhelm fu îndată arestat,şi mărturisi crima sa şi politiei. Se crede că asasinul urmărea pe doamna Zietben cu declaratele Iul de dragoste, şi aceasta îl ameninţase sS-1 denunţe bărbatului sfifi. Ucenicul fiind cam beat atunci ar fi lovit pe d-na Zietben pentru a scăpa de pedeapsa care i-ar li dat-o stăpânul săO care era foarte sever. CORESPONNENTA DIN GALAŢI Corespondenlul nostru ne scrie următoarele: Precum se prevedea mal din Înainte, Tribunalul a dat câştig de cauză contrabandistului Weintraub, anulând procesul verbal de confiscarea mărfii. Fiind data influenţa eroilor baroului de Piteşti şi Gorjiti, d-nil Dimancea şi V.Lascâr, precum şi a lui Emil Costi-nescu, care a făcut pe samsarul In a-ceastă afacere, resultatul probabil al procesului era neîndoios. E de notat că In preziua procesului, Weintraub oferise ministerului de finanţe 60,000 lei ca să se împace. Dimancea l’a scăpat fără să dea un ban. Statul pierde ast-fel 200 mii franci dar In schimb colectiviştii avocaţi au luat câte zece mii lei fie-care. *■ 1 * Seara d-nii Dimancea şi V. Lascăr au şampanizat toată noaptea In gradina Universel, serbălorind victoria câştigată la tribunalul de Covurluiu Secţia II. In timpul acesta procuratorul casei Weintraub evreul Altmann Hanina, benchetuia prin mahalaoa Geallculul, ridicând toasturi In sănalatea lui Dimancea. * * * In seara de MercurI 3 Iunie, In grădina Universel, pe la orele 10 1/2 Dimancea a avut următoarea convorbire cu vestitul Sărăţeanu. Dimancea. Apoi, bine, Sărăţene, ne ai făcut partidul de rîs. Ce Însemnează cele ce s'au petrecut In Galaţi şi cele ce se mal urmează,dend In judecată pe cel din opoziţie. Dar articolul cari l’ai scris In Gazeta Buzăului In contra lui Ressu, Robescu şi Mihailescu? Chiar Stătescu In convorbirea ce al avut cu densul nu te a aprobat. Sărăţeanu. Sunt foarte necăjit. D lui Stătescu ’I am spus chiar ieri în Bucureşti câ de mă va lăsa să merg înainte voiţi ieşi la un bun sfîrşit. In caz contraria ’ml dafi demisia şi atunci va fi pentru noi un curat fiasco. Ce zici ? Dimancea. EO te aş consilia să ’ţî dai demisia. Zicând acestea eroul plecă la chef, iar bietul Sărăţeanu remas înlemnit cu capul rezemat pe mâini şi oftând: Dracu m’a pus să lupt pentru denşiî! CURTEA CU JURAU DIN ILFOV PROCESUL ASASINILOR PREFECTULUI DIN RUSCIUK Şedinţa de la 6 Iunie 1888 La orele 12 fără 5 minute începe apelul nominal al domnilor juraţi. Să observă că procurorul general recuză pe juraţi cu poziţie mal înaltă. Să dă citire hotărîrel camerei de punere sub acuzare şi actului de acuzare. Interogatoriul acuzaţilor La 12 şi jumătate începe interogatoriul Iul Kabazov. Printre alte întrebări d-nu preşedinte întreabă de ce a conceput ideia de a omorî pe Mantof. — Acuzatul res-punde pentru că vedea în Mantof pe tiranu patriei lui, câcl în Bulgaria sunt lipsiţi de toate libertăţile şi constituţia e numai cu numele. Or cine s6 încearcă să combată guvernul e nenorocit pentru viaţă. De acea el cu tovarăşul lui au vrut să scape ţara de el. Nu concepuse crima când afi venit în Bucureşti,dar auzind că a venit şi Mantof In Bucureşti nu s'afi mal putut stăpâni. Acuzatul Vasile lvanof declarăcă atât el cât şi tovarăşul lui ati fost bătuţi cu biciul de însuşi Mantof, fiind că nu primiseră să facă parte din comitetul Iul de oare ce eraQ din comitetul Zancovisl. — Fiind întrebat de d. procuror general,Kabazov declară câ a fost funcţionar la arsenal, fiind că fusese numit mulţumită sprijinului unul căpitan zancovist, dar în urmă a fost dat afară în urma stăruinţelor lui Mantof. Dar nu îl pare rău de asta câcl nu umblă dupe slujbe şi e în stare să’şî câştige viaţa1 — Mal declară că n a fugit după ce a tras cu revolverul în Mantof. Ascultare» martorilor Martorul ConstandinSandu gardist stând pe Bulevard a auzit mal multe focuri. A-lergând în partea acea a văzul un om e- iad din mulţimea care s’aduna şi fugind, 9 până să pue mâna peel II şi oprise un cetăţean. Iar arestatul striga că el a dat cu pistolul. L’a luat şi la dus la poliţie. — Martorul Diamandache gardist de ani 21 declară : eCi eram în dreptul magaziei Villes de France, când am auzit detuufttu-rile;am a ergat şi eQ şi am găsit pe Kaba-zof în mâinele gardistului Constandin Sandu iar lvanof căutisă fugă. Am pus mâna pe el şi de şi tăgăduia însă a fost recunoscut de Mantof care 'ini a spus câ el a dat şi că sâ’l duc la poliţie. George Munteanu, ofiţer de poliţie, era dejurnâ la poliţie când a auzit detunături a alergat într'acolo şi s’a întâlnit cu Kabazov şi Ivanov, aduşi fie-care de câte un gardist —Kabazov a declarat la poliţie că ar vrea mal bine să fie împuşcat de cât să se întâmple ca să scape Mantof cu viaţă. Martorul Stc/an Cărturării sergent din armată din Rusciuk a însoţit pe Mantof la Bucureşti; aci s’a întâlnit în dreptul otelului de Franţa cu inculpaţii şi aft băut bere cu el. Aceştia l a întrebat dacă doarme în odaie cu prefectu. El a răspuns că da. N a aflat de crimă de cât mal târziii. Curtea în urma renunţărel apărărel hotărăşte că martorii Iacobsohn, Cucu (tipograful) şi Silberslein nu vor mal fi ascultaţi. Să suspendă şedinţa un sfert de oră. Redeschiderea şedinţei La rcdcşchidere d. procuror general Po-puleanu are cuvântul: «Acuzaţii afi şi mărturisit, au fost prinşi şi asupra faptului aşa In cât sarcina mea, zice procurorul general, e uşoară. Pe urmă face istoricul afacerel, arătând că inculpaţii au cercetat să fugă şi a fi căutat să a-runce revolverele ca să nu poată 11 desco-periţL Nu e dar adevărat că s'aii predat de bunăvoie agenţilor poliţieneşti; cum pretind inculpaţii. Când au fost aduşi la poliţie unul a declarat de faţă cu Munteanu, că a vrut să ’ţî răsbune în contra Iul Mantof pentru că acesta fiind funcţionar, la Ismail ar fi bătut pe o rudă a lui.—D. Procuror susţine câ s’afi tras 7 focuri iar nu numai I — Inculpatul kabazov surîde. — Procurorul se întoarce către el amenin-ţându’l că va rîde mal târziii — D-sa zice că n’a pulul să vie, d. Mantof care e bolnav ca să spuie prin viii grai amănuntele crimei. Arată pe urmă câ inculpaţi; s’afi contrazis, declaraţiunile lor de astâ-zl fiind după d sa, cu toLul deosebite de eele de la instrucţie. Spune că nu se poate ca partidul zancovist să fi dat inculpaţilor asemenea mandat de şi el vrea să se dea ca represintanţf al acelui partid politic. Face istoricul vieţel inculpaţilor : Kabazov e născut in Tulcea unde are şi azi fraţi şi surori, acolo a fost la un negustor Atanasof, de acolo a umblat pe la Sofia, Filipopole şi alte părţi până a venit acum câte-va luni la Ruscuik unde a fost în slujbă la arsenal. Dar a fost dat afară pe semne pentru rele puteri iar nu pentru păreri politice. lvanof e născut în Bolgrad din Basarabia, a fost în armată bulgară, pe urmă s’a aşezat ca maşinist la Rusciuk. Inculpaţii văzând câ a scăpat Mantof, au căutat ca să poată scăpa,să facă pe justiţie să creazâ câ afi fost puşi de un Ciarcovski care face parte din partidul Zancovist. In acest scop afi făcut două memorii pe care le-afi înaintat parchetului, pe când era a-facerea înaintea camerei de punere subt acusare. S’a făcut şi instrucţia acestei a-faceii şi s’a văzut că era o scornire şi sa dat caz de neurmărire.—Ar fi o pata pentru ţară dacă nu s’ar osîndi inculpaţii căci trebue ca străinii care vin la noi să fie siguri pe viaţa lor. Cere dar cu stăruinţă un verdict de culpabilitate. Apararea D. I. Poenaru Bordea face istoricu partidelor în Bulgaria şi arată că această ţară e împărţită între două partide: partidu Zancovisl şi partidu Regenţei.Reaminteşte scenele sângeroase petrecute la Rusciuk. Procuroru general întrerupe merefi pe d. apărător, şi cere ca preşdinlele să’l o-prească de a vorbi de cele petrecute în Bulgaria. — D. apărător declară că s’ar restrînge dreptul apărărel şi câ nu poate să nu vorbească de faptele din care reiese, care a fost mobilii inculpaţilor. Inculpaţii afi avut rude omorîte la Rusciuk prin ordinele Iul Mantof. El bine.cînd l’afi văzut în Bucureşti, nu s’afi mal putut stăpâni. N'a căutat se lugâ, singuri a venit se spuie că el a făcut faptuca nu cumva alţi nevinovaţi să fie bănuiţi pe nedrept. El n’a fost puşi denimenl.afi făcut-o din capii lor, dar afi fâcuL-o pentru că a-veafi inimă bulgărească, şi o inimâbulgâ-rească pu putea să nu bată la vederea lui Mantof. Cere achitarea. D. Chebapcea spune că verdictul juraţilor din Bucureşti va hotărî dacă o mână de oameni care afi pus mâna pe putere, poate să săvârşească nepedepsiţi toate nelegiuirile. Aceşti oameni afi vrut să scape ţara de un groasnic tiran. Efi însumi, adaogă d. apărător, am cunoscut pe Mantof la Is-mail şi ştiQ că a fost dat în judecată pentru furt hamuri. D. Procuror. Nu voifi permite ca să se insulte un om care nu e de faţă ca să se apere. Preşedintele opreşte pe apărător de a mal intra în viaţa privată a d-lul Mantof. Apărâloru urmând zice că regenţa a e-xasperat lumea prin purtarea sa, şi să întreabă cum d. Procuror care e aşa aprig când e vorba de a garanta viaţa d-lul Mantolf, nu ne arată de ce nu s'a garantat viaţa celor 40 de bulgari care afi fost împuşcaţi de regenţă pe teritoriu nostru românesc. Aceasta nu se poate tăgădui de procuror. Apoi Mantolf e un venetic în Bulgaria, el nu e Bulgarii chema Mantu Înainte şi a fost sub prefect la noi. Dacă e în slujbă c usa e că guvernu bulgăresc de astă-zl nu e un guvern adevărat naţional. Arată cruzimile făcute de Manloff şi spune că aceşti oimanl nu le-afi mal putut suferi. Dacă juraţi ar oiîndi am hotărî că o mal bine să fii umilit., târî-tor, miserabil de cât ora cu inimă şi cu demnitate. D. Mantolf a fost la Văcăreşti şi el a pus la cale pe inculpaţi ca să spue pe un negustor din Rusciuk ca să aibe de unde lua despăgubiri civile. Juraţi trebue să ţie seamă de starea desperată în care se aflafi aceşti oameni şi atunci să vază în cugetn lor dacă omul poate să fie stăpân pe dânsu când se află în aşa împrejurări. Aşa dar cere achitarea. La ceasurile 3 şi 20 minute preşedintele declară desbaterile închise şi începe re-sumatu. La orele 4 fără 10 minute juriul intră în deliberare. Verdictul La ora 5 fără un sfert, juriul reintră în şedinţă. Primul jurat, d. Niculescu, dă citire u-nul verdict prin care: Kavazof şi lvanof sunt declaraţi câ: 1. Afi săvârşit un omor cu voinţă, crima săvârşită dar neisbulilă. 2. Că n'au lucrat cu pândire. 3. Câ n’au avut nici preeugetare. Aplicarea |>etlepsei Procurorul general, cere aplicarea art, 225 şi art. 234 uit. alin. combinate cu ari. 38 şi 60 care prevede circumstanţe atenuante. Apărarea prin d. Chebapcea, zice că de oare-ce juraţii afi înlăturat şi precugeta-rea şi pftndirea, e cazul de a se aplica minimul pedepsei corecţionale safi amendel. Imbroglio Preşedintele Curţel pare câ ezitează. Cere d-lul Chebapcea să se esplice. Apărarea accenluează că de vreme ce circumstanţele agravante ale crimei lipsesc, că de vreme ce s’afi recunoscut şi circumstanţele atenuante, Curtea în lipsă de lege care să esplice cazul trebui8 să înţeleagă verdictul juraţilor în sensul pogorârii pe scara pedepsei pînă la închisoarea corecţionalâ safi amendă. D. avocat e de aceiaşi părere. Curtea După deliberarea urmală condamna pe ambii acusati la câte şapte ani de reduşi ii oe. PROPUNERILE TARIFARE ROMANE Citim iu Neue Frcie Presse sosită azi: Nouile propuneri ale guvernului Român privitoare la convenţiunea comercială Austro Româna, aft sosit deja aci şi au fost înaintate ambelor ministere de comerciu la Viena şi Pesta spre a fl studiate. Proiectul trimis din Bucureşti conţine o însemnare a tuturor articolelor pentru cari România se declară gata d’a se lega precum şi tariful vamal ce România ar putea accepta. Propunerile româneşti nu sunt încă cunoscute în toate detaliele, totuşi trebue deja constatat ca conţinutul acestor propuneri nu este mulţumitor pentru interesele exportului austro-ungar ast-fel câ o grabnică înţelegere pe a-ceaslâ cale nu e de aşteptat. Din expunerile ziarelor româneşti se poate vedea câ România n are tocmai o bună disposiţie pentru articolele de confecţiunî, mărfuri de piele, de lemn ordinar,de filnghierie, de prove-ninţâ austriacă precum şi pentru articolele aşa numite de Braşov. Comisiunea austro-ungara nu se va întruni deocam data spre a lua o hotărâre în aceasta privinţă ci numai dupe ce ambele minister?, de comercifi ’şl vor da părerile lor asupra propunerilor româneşti, se va trimete un respuns verbal la Bucureşti. Subscrierile pentru Botoşani (Continuare) Report 774 50 Lascar Catargiu 100 Alexandru Catargiu 100 I. M. Kostachi Lpureanu 25 G. Braţu 5 Aritonovici 2 1. Stânescu 1 I. Mihailescu —50 loan Constandineseu vînzetor i ziare 1 N. Triţescu 2 N. Muscă 2 loan Milia 1 Ghiţâ Traudnfirescu 1 Grigore Georgescu 1 Totaf 1016 % Călăuzită de simtimentele generoase ce a arătat pururea pentru cei ce suferă, d na Elena Ottelele-şanu a luat hotărîrea se Întocmească o societate de doamne şi se dea o serbare în saloanele sale, în folosul victimelor de la Botoşani. Societatea Jokey-Club a dat o mie lei pentru victimele de la Botoşani. Se zice că numărul răniţilor cu ocazia incendiului de la Botoşani trece peste 45 din care unul, anume Marcu Polaka şi încetat din viaţă. Dacă fraţi Xenopol /Fremdensohn) nu sunt streini, cum naiba s’a întâmplat ca nici unul din ei se nu fi fao.nt serviciul militar? Sunt frauduloşî sau ofticoşi ? ULTIMA ORA AGENŢIA H A VAS O telegramă din Galaţi ne aduce îrnbucurătoarea ştire că amicul şi colaboratorul nostru d. Constantin Ressu este afară din ori-ce primejdie; d-sa se poate considera deja ca intrat în convalescenţă. © Primim din Iaşi următoarea telegramă: Astă-zl la deschiderea şedinţei tribunalului, din 30 martori au răspuns opt. Apărătorii d-luî Balş au cerut amânarea din cauza absenţei martorilor principali. Tribunalul a răspins cererea, d-nul Balş s’a retras şi în absenţă pe baza mărturisire! a patru agenţi care au declarat că au văzut pe d-1. Balş fluerând, tribunalul l’a condamnat la un an de închisoare şi o mie lei amendă. D-sa va face opoziţie. A. I>. Ilolban. & Representantul nostru în comisiunea de anchetă a presei la Doro-boî ne trimite dosarul—destul de voiuminos—al ilegalităţilor adminis-traţii locale în cursul alegerilor pentru consiliul judeţian. Conclusiuuile procesul ui-verbal sunt acestea : Cetăţenii disperaţi de a mai putea uza liberi de drepturile lor, şi ne-ştiind de la cine să ceară dreptate s’au hotărît a şi-o face ei singuri. In numărul viitor vom publica a-ceste documente. Ni se scrie din Galaţi că d. Sară-ţeanu procuror general ar fi cerut strămutarea procesului politic al membrilor oposiţiunei din acea localitate la o altă curte cu juraţi. Am vrea să ştim pantru ce s’a făcut această cerere de strămutare. D. Ion Brătianu a plecat îndărăt la Fiorica azi peste zi cu un tren special. Nu putea oare se aştepte până diseară la 8 ceasuri ca se ea expresul de Verciorova ? in nenumărate rânduri ziarele , chiar cele nu tocmai ostile guvernului, s’au ridicat contra abuzului ce miniştri noştri fac de transportul prin căile ferate, abuz care se traduce prin cheltueli îusemnate pentru administraţiune. N’ar fi timpul ca d-nii miniştri să devină mai discreţi. Comisiunea pentru negociarea convenţiilor de comerciu este convocată din nou pentru mâine, după cererea d-lui ministru al trebilor streine care se zice câ ’I va face comunicări importante. Afacerea Andronic ia proportiunî din oe în ce mai surprinzătoare : Astă-zi pare a nu mai fi un mister pentru nimeni că şi ilustrul Dimancea nu e străin de afacerea Andronic. Se zice că şi moartea revizorului Arsenescu să trage de la Andronic. Sâdâ ca dovada, intre altele, marele interes şi multa stăruinţă depusă de Dimancea ca se scoată pe An-drenic din Văcăreşti. Tot Dimancea a luat casele Ini Arsenescu. O relaţii! ne strînsă pare a se stabili între Dimancea-Andronic-Arsenescu, care formau asociaţia NuoeX 'Californii. m Ni se spune eu siguranţă că unul dintre asociaţi celebrului Andronic, este şi cinstitul preot Georgescu, a-eum îu Constanţa. Acest giuvaer preoţesc, ni se mai spune câ dupe ce a fost scos din poliţie, undi era arestat, cu Andro-nie, i s’a conferit pe lângă titlu de paroh al catedralei din Constanţa şi onoarea de a purta bastonul cu argint şi ciucuri ca protoerei. Aşa dar, noi la rîndui nostru, spunem celor din Constanţa să se păzească, iar P. S. S. Mitropolitului, se ne desmintâ, dacă cele ce bănuim nu sunt adevărate. D. Nicu Gane a fost ales primar al Iaşilor. Să ’i fie de bine I Un abonat al nostru din plasa Târgul, judeţul Tutova ni se jelueşte că Epoca ’i vine de la biuroul poştal Zorlenil necontenit cu banderola ruptă; de-ună-zi chiar ziarul nici nu i-ar fi fost trimes de la acest biurou. Atragem cu tot dinadinsul atenţiunea direcţiunel centrale, dar în special a direcţiunel poştale din Bârlad asupra acestor f-ipte spre a lua măsuri ca asemenea neregularitâţi să nu se mai întâmple. Londra, 18 Maiu. — Camera Comunelor a votat Închiderea desbaterilor privitoare labilul de coerciţiune. Parneliştif aii părăsit sala şedinţelor înainte de votare. Daily-News zice că chipul In care s’au închis desbaterile este o farsă proasta patronată de guvern Leeco, 13 Maifi. — O ierbărie, a-parfinând unei societăţi private, a sărit în aer la Castello. Aii fost 5 morţi şi 3 răniţi. Berlin 18 Maiii. — Camera a adoptat In a treia citire legea asup ra alcoolului, prin 233 voturi contra 80. E probabil că Camera va ţine azi ultima sa şedinţa. Belgrad, 18 MaiQ.— Ministrul de finanţe a ordonat ca o comisiune de 12 membri aparţinând tutulor partidelor să se dedea unei examinări a si-iuaţiunii financiare. AGENŢIA LIBERA Londra, 18 Iunie. — Camera Comunelor. D. Raikes recunoasce necesitatea de a stabili un serviciu postai pentru expediţiunea eşantiloanelor Intre Anglia, Franţa şi Spania. Termenul pentru terminarea discu-ţiuni bilulul Irlandez a fost mărginit la 10 ore. Toţi parneliştii au părăsit sala. Articolul 6 al bilulul este votat cu 332 voturi contra 103. Cele l’alte articole au fost adoptate fără scrutin de către conservator.fiberall şi unionişti care remâsesera singuri în sala şedinţei. Viena, 18 Iunie.—Se telegrafiază din Pelersburg câ presenţa d-luî Hi-trovo a cauzat o adânca impresiune îu capitala Rusiei. Se manifestă pretutindeni cele mal vil simpatii pentru poporul român, pentru cultura şi inteligenţa sa şi în acelaş timp pentru tactul politic ce caracterisă în genere societatea română. Aprecierile în privinţa guvernului, de şi sunt mai reser-vate sunt pline de deferenţă. Se stâruesce foarte mult asupra legăturilor de prietenie ce ati existat în tot deauna între Rusia şi popoarele balcanice precum şi cu naţiunea româna. Rusia r’are nimic a cere de la România şi nu poseda de cât o singura dorinţă adică s& vaza întărirea independenţei româniei şi a întreţine cu aceasta ţară relaţium amicale. CASA DE SCHIMB ALEL GR. 101SCC & B. MĂRCI Strada Upscanl, No. IE bis Bucureşti, 6/16 Iunie Târg lib VALORI FONDURI DE STAT ROMAN 0/0 1 Ap 1 Oc 1 Ap 1 Oc 1 Mai 1 No Ian 1 Iul Idem IMarISep 1 Ian 1 Iul Renta rom. per. 1875 5 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. ;rur. con) 6 0/0 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Imprum. Storn 1864 7 0/0 Impr. Openheim 1866 8 0/0 Agio ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Iaem idem din 1884 6 0/0 1 Impr. cr. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iul Idem Idem 5 0/0 idem Cred.Fon.Ur.dinBuc. 7 0/0 Idem Idem idem 6 0/0 Idem Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fonc.Ur. din laş i6 0/0 Idem Obi. Oas nent- fr. soi. i0 i Mai No Scadenţa cuponelor 1 Ian 1 Iul Mai 1 No cure mediu 9i 1/2 95 88 1/4 15 1/4 78 1/2 93 36 107 92 1041/2 96 3, 88 1 /, 79 215 1/2 >/* 14 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 49. — Bucureşti MORI FABRICIje SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI tiare depuşii de toate uneltele si ac cesoriile pentru exploatarea fabricelor PIETRE de MOARA CURELE, CAUCIUCURI GAZE DE MUTASE, LUMINA ELECTRICA, CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 38, Strada Lipscani No. 33 Cursul pe ziua de 6 Iunie 1887 VALORI Cump Vând. 5 0/0 Renta amortisabilA. . 94 1/2 95 5 0/0 » romAnâ perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat (R'ur.conv.l 87 3/4 88 1/4 Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 33 36 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 78 78 3/4 10 lei Oblig. Casei pens (1.3001 212 218 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 88 88 1 2 6 0/0 » »> » 96 1/4 97 7 0/0 104 104 1/2 5 0/0 » rurale » 91 1/2 92 70/0 w » » 106 12 107 5 0/o Scrisuri lunc. urb. laşi 78 3/4 79 1/2 Acţ. BAnci-1 Naţ. a Rom. (500) Diverse Aur contra argint sau bilete 15 15 40 Fiorini val. Austriaca . . . 2. 202 Mărci Germane 124 125 liane-note francese .... 100 100 1/2 Ruble ruseşti 225 230 www.dacoromanica.ro VIDEGAREA BOA LELO R SECRETE CAPSULE ANTIBLENORHAGICE preparata de l.Onwal«l cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mai imne capsule in contra Poalelor secrete, scurgeri vechi si noi. catar E II E A îxmm: wr PRIMUL ATELIER DE TElflPLARIE S. EMANUEL No. t, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază ori-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri esceptionale. Comandele se efectuează prompt după modele. IXSTiîlTIL MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.-6 Secţia medicala i, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie- 4. Gimnastică medicală—5. OrhalaţI—C. MasajiO sistematic—7. Serviciu) & domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica i Bac abur.................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente..............t.— 1 duşe rece sistematică cu basin 1.— BAI DE ABUR Si DE PUTINA Notăl. Băile de abur sunt deschise tu toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptuâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pÎDă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea zr DR- STAUCEANU Piatza-Amii No. » tufe- ...... RAŞCA ""T.""* GRADINA se închiriază de la 8f. Gheorghe viitor, a se adresa «Strada BAT1ŞTE No. 11. ASE FERI DE CONTRA-FACER ANI. ti? 6 SUCCESELE OBŢINUTE IN CEI DIN URMA TREI ANI. CU NEINTRCl’TA SECERATOARE ^DWIANC/E ad tndemnat pe unii fabricanţi din streinâtate a contraface aceste maşiLe spre a le putea astfel introduce in comerţ Adevăratele seceraiori ADR1ANCE poartă următoarea marcă do fabrică şi se ^ . «uSa K A SE FERI Dlî CONTRAFACERI ADRIăUCE. A SE FERI DE CONTRA-FACERI n mu găseşte de venzare numai la agonlul general al fabrice!. IOHM PITTS BucurcHtl, Str. Smârdan No. 3, si la agenţii «ei din provincie ’U® ANUNClU IMPORTANT PENTRU IfORTICULTOItl Gradina d-lul Căpitan Blaramberg din Str-Polonă No. 106, cn nn teoen foarte vast cu trei florării pe o întindere de 75 metri şi cu locuinţă pentru grădinar este de indatâ de cedat gratlr şi pe mal mulţi ani nnul horticultor pe simpla conditiune numai de a in-Lretine zisa grădină inbună stare. Farfumerie - Oriza L,. LBGRAND, PARIS, rue Salnt-Honore, 207. E S-S. - O RIZ PARFUMURI CONCRETE 1NVFNTIUNE SISTEMATICA BREVETATA IN FRANCIA SI IN STREINATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printc’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscuţi Ele suni induse sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii do toate genurile ce sunt foarte usioare de purtai Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot înlocui in tuburile lor, când sunt usate. Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IN DATA. ▼ A. «0 V 4/ A * V o (O o * V * o V A. % o' o) si toate obiectele de L1NGER1E, de PAPETARIE, etc., ele., etc. DEP0S1TK IN TOATE PARFUMEUIILE Catalogul Parfumuriior cu preciurile PRINCIPALE DIN LUME sunt trimise FRANCO la cerere BAASEN (FELS BAIA SALINI COHTINENO IOD SI BROMuRE IN COMITATUL KLEINHOCKlER, TRANSILVANIA Sursele numeroase de vindecare a institutului de bai din Baasen, abondente in iod si Bromura au dovedii eflcacHatealor la (oale felurile de reumatism, podagra. la loale felurile de scrofule. la sifilis invechit, la slăbiciunea provenita din prea mulla intreimlnlare a mercurului, la nevralgie si ischias, la boalele cronice de femei, la boalele cronice al» pielei bkzen, Lupus, fsoriasis si Phachitis. Cura se poale face din bai de putina ieri si calde, bai de nămol si cura cu apa de hau! Baia e situata la o depărtare dc 3/4 ore de staţiunea Mediasch IMedgyes] a cailor ferate ale stalului r. ungar inl’ro vale inposanta încoronata de dealuri cu păduri si vii. Legătură cotidiana cu p ştia din Mediasch. Reducere de preoiu pe linia cailor ferate ale stalului r. ungar. Locuinţele bine mobdalo Bucătărieexelenla ni pl eduri moderate. Pentru distracţie s a luat mesuri ase avea o buna mustea < ombola, diferite feluri de danturi. Prospecte se trimit gratis la cerere. DESCHIDEREA BaEI LA 25 MAIU Dr. FHITX FOLHERTH Direcţiunea Ilari. Medicul baei- ROMERBAD (GASTAI.MIL STIHIEI) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N. Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat să ajunge de ia Viena în 8 1/2 ore, de la Triest în 6 ore) Băl puternicede 30—31“ II pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectolitri*, foarte eficace la peiagra, reumatisme, boli nervoase, paraiisia, debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, esu-daţil învechite, boli cronici de cataiurî băşici etc. Basin mare, ltăî de ma--mora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (în Mană şi Sep. cu 33 0/0 mal eftin) posiţiunc muntoasa foarte plăcută, promenade din noO construite, Conducte de apa de băut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul băel: D. consilier sanitar Dr. U. Mayerhofer operator din Viena (până ia (inele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia Băilor Romerbad Steiermarlc de jos. De la 1 MaiO trenul accelerat se opreşte aci mxm MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUHF.STI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mă: mare şi elf gătit hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei tn faţa stradei Lipscani, din noii rladit, având patru faţade, st-fol In cât toate ferestrele răspândesc în stradă. Cu desăvârşire noii montat, dnpe sistemul cel inaî modern, având restau ant si cafenea foarte epaţ oasă, berărie şi alto cenfort ri,curăţenie rea ma esetnp ară Salon pentru soarele, nunţi, banchetul-) şi altei . Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cei mai prompt PH. HUGrO ANTRBPRKNOR PROPIETANUL H0TELU1UI NUGO DIN BRAILA mxm Tipografia Ziarului „Epoca" Gurant r»»ponaabil, C. Geortfescu. www.dacoromanica.ro