ANUL II No 457 A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ, 6 (18) IUNIE 1887 15 BANI NUMERUL abonamentele MCEP LA I 31 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX BUCIIHESCI La casa Administratiunei IX TAB/l: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IX SlHBINATATEt La toate ofliciele poB-tale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 le! LA PARIS: Segasestejurnalul cu iSCent. numerul, la Kioscul din rne Montaicrtre 113 Bulesardul St. Gt-rmafn \o. St. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANI* SE PR.MESC DIRL5T LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI I.a Paris: la Agence Ilara», place de la biurxe, S. Agrnce I.ihrr. rue Notri Dame des Victoires 50, (Place de la Bour se) pentru Paris, Frnm-in. l«rrinania, Aiistro-L'ngaria, Italia si Mare» Britanic. Aulinoiuri pe pag. IV, linia 30 Oani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B REDACŢIA No. 3. — l'iatn Episcopiei. — No. îl. APARE ÎN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. îl. — Piala Episcopiei. — No. 3. BOTOŞANI PRECEDENTELE DIN MISTERELE POLITII CAPITALEI INCENDIUL DE LA BOTOŞANI COREPONDENTADIN GALAŢI tErgul de rimatori CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE Itepresentantii ziarelor Românul, LTnd6pendanoerou-înaine , România , Naţiunea, România Libera,Res boiul,Lupta,Curierul Ba-lasan din laşi si Epoca, in-truniiulu-se in seara tle 4 Iunie, la redacţia Itomânulul, au decis ca,în lucia desastrului care a lovit pe locuitorii Botoşanilor, în lucia perspectivei nenorocited’a rcinitncn mii de familii pe drumuri, se deschidă liste de sus-cripliuni pe la redacţiile fie-ca-ruia din ziarele sus-citate, si roaga pe toti itomânii de inima se contrihue prin oholnl lor la alinarea durerilor celor ce su fere. BOTOŞANI Sunt şeapte luni, zi cu zi, de când oraşul Botoşani a fost pătat cu sânge. Abia copilul botoşânean rănit de moarte reîncepuse a da mâna cu viaţa; abia bravii cetăţeni de la 2 Noembre ’şî uitaseră şi se potoliseră de teroarea poliţienească din alegeri, şi un nou flagel îngrozitor s’a năpădit asupră-le. De doă zile oraşul Botoşani e în flăcări. Dus de un vent furtunos, focul s’a lăţit în toate direcţiunile şi astăzi sute de prăvălii sunt făcute cenuşe, alte sute de familii rătăcesc pe strade fără strae şi fără mâncare. E o jale generală la Botoşani : flagelul n’a ocolit nici averea nici viaţa cetăţenilor. Pe patul de suferinţă zac victime, al căror număr dorim se fie cât se poate de mic; pe patul miseriî numărul nenorociţilor e spăimentător, trece peste mie. In faţa acestei urgii, ce altă datorie mai mare ni se impune de cât se procurăm mijloace pentru aii narea suferinţilor celor de la Boto toşani ? Milos din fire, Românul e darnic câtre aproapele seu. Am sărit cu toţii într’un suflet se alinăm durerile, se scăpăm viaţa lui Iacob Gheorghiu. Mai multe vieţe sunt astă-zl în prada desnâdăjduirii la Botoşani. Se sărim ca se scăpăm şi pe a-cestea. Deschidem In acest scop o listă de suscripţie în biurourile noastre şi facem apel la umanitatea amici lor noştri, ca s’o acopere cu semnăturile lor. Trebuinţa e grabnică. Nu e timp de deliberare. \ 1 V PRECEDENTELE A aminti insultele cu care bărbaţii care sunt azi la putere au năpădit asupra capului statului atunci când au fost în oposiţiune, este lucru banal. Nimeni n’a putut se uite nici caricaturile monstruoase din «Ghimpele», nici capetele de zahăr nemţesc care trebuiau retezate de la rădăcină, nici chiar pe faimosul «Sinaia fură» , acel ponos groaznjc adus Majestăţeî Sale cum că s’a bucurat la pânea bolnavilor şi a infirmilor cu ocasia unui schimb a doi munţi. Pedeapsa pautru cei care se dau la asemenea invective—bine înţeles pedeapsa morală—când şi când tot vine. A seri că aehisiţiunea muntelui Pcatra-Arsă este o hoţie şi o spo-liare a bolnavilor, şi peste câţl-va ani a cânta ditirambe «Omului Providenţial» pentru că a zidit castelul Peleş, pentru oameni cu simţire este o adevărată tortură sufletească. Tot aşa de banal este a aminti şi cum aeecş' oameni politici care insultase sau cel puţin pusese la cale insultele, eu resplotit cu onoruri pe insultători îndată ce au ajuns la putere. De sigur că acest lucru nu a putut se se petreacă fără a perverti simţul public. Nu este cu putinţă ca o ţară, şi mai ales o ţară incultă, se vadă desfâşurându-se spectacolul ciudat al unui om care cântase coţcăriile prinţilor prusieni şi pe bâbacă Anton însărcinat cu descrierea câlă-torielor Augustului Suveran şi a Augustei Sale Famili', al unor oameni care se ridicase la Ploeşti ca să «tae capetele de zahăr nemţesc» buciumând la cele patru vînturi gloria Marelui Căpitan, al autorului Spionului Prusian dând în judecată de les-majestate pe nişte oameni care s’au mulţumit a zice: nu eşiţi na-intea Regelui, etc. etc. fără ca simţul seu moral se nu fie sguduit din temelie. Cei care au atacat cu aşa violenţă, şi mai ales cei care au răsplătit cu atâta cinste insultele de altă dată, au luat asupră-le o grea răspundere. Şi acest lucru s’a văzut cu prisos când cu procesul intentat contra d-luî G. Panu. Independent de ori-ce apreţiare asupra articolelor d-lui Panu, în.tot publicul, în toată ţara. a isbucnit acelaş strigăt: nu aveţi autoritatea morală pentru a cere cui-va socoteală de atacurile ce aduce Coroanei. Au cercat, ce este dreptul, se se scuze oamenii de la putere, dar es-plicârile lor sunt atât de bizantine că nu pot înşela pe nimeni. Aci ei spun că pe atunci pe când loveau in Capul Statului, acesta era încă nou venit, nu dăduse probe de virtuţile şi patriotismul ce a arătat în urmă. Deşartă apărare ! Dacă Capul Statului era încă neîncercaţ, aceasta ar fi fost un cuvent mai mult ca se fie cruţat. Şi apoi cine nu vede pe ce alunecuş ne punem îndată ce vom voi a scuza sau nu insultele după vre un distinguo oarecare. Astă iarnă, in plin parlament, s’a dat o altă explicare. D. Kiţu intervenind în desbateri a declarat că decoraţia dată d-luî Orăşanu este opera personală a Maiestăţei Sale, care a insistat ca o asemenea dis-tincţiune se onoreze pe spiritualul pamfletar. Se poate ca în caşul d-lui Orăşanu lucrurile se se fi petrecut ast-fel.3e poate chiar ca tot de la M. S. se fi pornit şi ideea reabilitare! In dinas- ticism a celor Tal te Magdalene ale coleclivităţe: Se poate chiar ca d. khiţu şi colegii săi se nu prea fi simţit amara ironie ce se ascundea în dorinţele Capului Statului. Toate acestea se poate se fie aşa, şi răspunderea d-lor nu scade cu o iotă. A da decoraţiunl şi a numi în funcţiuni publice nu sunt drepturi personale ale Regelui, ci acte politice ale consilierilor săi. Dacă Regelui i-a plăcut—şi o asemenea plăcere este supremă—d'a ’şi aminti sfatul pe care ’l dedea umbra lui Charle-magne lui Garol Quintul carevenise se’i întrebe cum trebue se’şi înceapă domnia, şi să inQfiayj. : par la c!e mence, datoria miniştrilor era se se opună. De altminteri apărarea cum că Regele a doril’o, departe de a fi o scuză, este o agrivaţiune şi o agra-vaţiune de cea mai mare însemnătate. Ea consistă în ase acoperi cu persoana Regelui, a arunca răspunderea după capul seu de ministru pe capul iresponsabil al Mciestsţei Sale, a alimenta ideaa că R 'gele, pe care Constituţia II pune în a‘ară de luptele politico, este adevăratul autor al acrelor guvernului sââ şi că prin urmare dânsul Irebue luat drept ţintă în critica opoziţiuneî. Această acoperire cu persoana Regelui nu este un fapt isolat, ea esle azi o adevărată instituţie de guvernământ pentru stăpânirea ce ne guvernă, şi aş putea zice un pericol naţional. Aceasta o voati ’frdea în amănunte într’un articol viitor. Cea ce dar rămâne, constant sunt invectivele în contra Regelui, şi faptul brutal că aceste invective departe d’a vătăma autorilor lor, le a constituit un capital politic din ale căruia procente trăiesc şi azL Ori cum ar fi însă, nu trebue ecsa-gerată influenţa ce a putut avea faptele de care vorbii asupra întărire! acestei nenorocite idee: Regele este adevăratul responsabil. Căci orice s’ar zice, şi orî-cât de ehaotică ar fi organisaţiunea noastră socială, in-juriele n’au putut nici odată plăcea masei profunde a cetăţenilor. In sferele politice să poate ca o invectivă spirituală să găsea'scă oare care favoare; în masa profundă a naţiuneî, in aceia care muncesc şi nu se ocupă de politică de cât atunci când ’î doare, insultele mai mult discreditează partidele care se sarvă de densele. Este însă alt ceva în aceste precedente, la care au contribuit mult oamenii de la putere şi care nu a putut să nu aibă o adâncă înrîurire asupra simţului public. Sub injuriele, sub caricaturile de odinioară se ascundea o idea politica, şi acea idee era tocmai dogma că Regele este responsabil de actele rele ale guvernului seu. Această dogmă, bărbaţii politici care ne guvernă au destilat’o, picătură cu picătură, în naţiunea română. D’abia căzuţi de la putere, la 1870, ei au înscenat republica de la Ploieşti, republică care trebuia, în planul autorilor ei, se fie proclamată în toate judeţele de odată. Lucrul nu este un mister pentru nimeni. Toţi ştim până şi numele persoanelor care trebuia să se pue în capul miş-cărei la Tergu-Jiului, Craiova, etc. Ce însemna acea mişcare? Nici mai mult, nici mal puţin de cât a-ceasta : guvernul este rău, el a sugrumat libertăţile publice, trebue deci se ’l resturnăm. Dar cum guvernul nu este de cât instrumentul Regelui, lovitura trebue să se sue mal sus, şi câpaţâna de zahăr nemţesc trebue alungată. Nu mai vorbesc de 1871. Evenimentul este încă înconjurat cu mister. Nu este mai puţin adevărat că atunci s’a zis faimoasele cuvinte: Intre tron şi ţară este un abis. Ştiu că abisul s’a sărit la timp oportun, dar pentru masa populară, puţin obicinuită cu distinguo politic, a rămas întipărită credinţa că faptele miniştrilor pot se sape abisuri între tron şi naţiune, că prin urmare când ţara suferă, Regele este de vină. La 1875acelaşlueru. Se făcuse presiuni în alegeri. Lupta politică era aspră. Ei bine, ce credea, ce făcea oposi-ţiuneaal cărui cel mai puternic element erau unii din oamenii de la putere? Cine nu ştie că opoziţiunea coalisată, făcând pe Rege direct responsabil, lucra la răsturnarea lui. Doctrina dar a răspundere! directe, ideia că nu se poate eşi dintr’o stare de suferinţe decât înlăturând pe capul Statului se înrădăcina şi mat mult în spiritul public. lată precedentul cel grav. Zic grav, nu numai pentru că el a făcut pui, dar pentru căaceastă ideie, această dogmă d’a face la un moment dat pe Rege responsabil de relele situaţiunei, poate izvorî în România şi dintr’o quasi-necesitate politică, din însuşi jocul regimului constituţional atunci când nu este dires din vreme pe o cale sănătoasă. Voi dovedi aceasta într’un articol viitor. Pentru azi ’mi e destul se stabilesc precedentele. Tacite lonescu. LISTA DE SUSCRIPTIUNE PENTRU INOTUTI DIN BOTOŞANI N. Gr. Filipescu 100 M. Balş 100 Alecu A. Balş 20 G. Hiotu 20 Ioan C. Grădişteanu 20 Gr. Em. Grădişteanu 20 M. Deşliu. 20 N. Kirilov 10 D. R. Rosetti 10 T. Basilescu 10 Juliu A. Ipcar 5 A. 5 Dumitru Papadopol 10 Lt.-Colonel DonicI 10 Paul Constandinescu 2-50 P. Bărbulescu 5 G.lonescu 1 G.lonescu 1 G. Rădulescu 2 Ig. Haimann 3 F. Novak 4 D-na Milker 1 Petrache Ioan 1 St. Iulian 5 Ioan Colţescu 5 Alfred Trenck 10 Stef. lliescu 5 A. Menu 5 N. N. 2 M. Russu 5 E. Graeve 5 W. Miiller 5 II. Lusigarten 3 M. Domitian 5 Sc. 0. 5 A. Hacik 2 S. Farchv î D. M. A. 2 Anton PetrovicI 5 450-50 TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Berlin, 16 Iunie. Reichstagul a adoptai, în a doua lectură şi conform decisiunilor adoptate de comi-siunea sa, proectul de imposit asupra zahărului. Berlin, 16 Iunie. Împăratul a cinat erl afară din patul săQ. Majestatea Sa a lucrat până la orele nouă. El a avut un somn bun, cu toate că a fost întrerupt de câte-va ori. Simpto-mele catarului au scăzut. Nici o altă schimbare esenţială de semnalat. x DIN MISTERELE POLITIEI CAPITALEI (Urmare) Asociatiunea Andronic Gherei Moruzi Documente In urma publicaţiunelor noastre primim din Focşani următoarele documente, care pun şi mai mult în evidenţă vasta răţea a acestei oneşti asociaţiunî. De astă dată or-ce comentariu este de prisos şi nimeni nu se mai poate îndoi fiind vorba de de-claraţiuni şi de acte scrise care vin în susţinerea acelor publicate până acum. Unul din aceste acte este : Declaratiunea d-lui Ioan Trian-dafil, proprietar al cunoscutului Otel TriandafU din Focşani, victimă despuiată de această bandă de excrochi cu suma de 100,000 lei. Cele decla-ratede d-1. TriandafU se confirmă de: Hiemoriul unui agent «le 1‘olilie din Focşani. Memoriu scris şi sub scris de a-eest agent al cărui nume nu trebue pentru moment să fie dat publicaţii. Cele relatate prin acest memoriu sunt In fine adeverite de : Scrisoarea originala scrisa si sub-scrisa cu propria mâna a lui Slaniceanu Turcitu, socrul lui Andronic, scrisoare care poartă însă în locul semnăturii sale, pseudonimul Sielino şi pe care o dăm cu ortografia ei. Câte trele aceste acte : atât decla-raţiunea d-luî TriandafU cât şi memoriul comisarului şi scrisoarea de mai sus cu plicul, expediată din Bucureşti, precum şi carta de vizită a prefectului de Poliţie, şeful asocia-ţiunit, cartă de care se vorbeşte In actele de mai sus, ni s’au expediat din Focşani şi sunt în original în mâinile noastre. Iată şi coprinsul acestor acte, pentru edificarea publicului : I . Declaraţia d lui Triandafil. «Ia anul 1883, luna nu o ţiu minte, dar «ştiu că era vară, am primit mai multe «telegramedin partea preotului Ioan Geor-«gescu, de loc din corn. Popeşti, jud. Rtm-«nicul-Săral, care se slremutase în Bucu-«reştl ca funcţionar la Mitropolie. «Prin acele telegrame, numitul preot «care mă cunoştea, fi iad ambii din o lo-«calilale şi 'ml era prieten, mă încunoş-«liinţa să viu urgent laBucureştl unde era «o afacere bănoasă, spunând că este de «dat în tâere o pădure bună cu un preţ «aproape de nimic.—Pe baza vechel cunoş-«tinţi, m'am dus acolo şi l’am găsit pe «strada Barbu-Belu ;Carol I,) — când m’a «văzut, a arătat o bucurie nespusă, excla-«mâud că am mare noroc şi că am venit «tocmai la timp; pe urmă întrebându’l «despre ce e vorba, dtusul a cerut sămer-«gemla liotei şi să convorbim în secret.— «Ne am dus apoi la hotel Dacia, am luat o «cameră, şi dupe ce m’a jurat pe tot ce «este mal scump şi jesuitic, ml-a spus că «el împreună cu Gonsl. Andronic, Mihail «Siou Gherei şi alţii, a lucrat zi şi noapte «îtţ beciuri şi a'făcut căţl-va saci de lire, «napoleoni şi galbeni, cu concursul mecanicului Stalului numit Andronic ; că «baniisunt galaînsă fiind negri, estenevoe «de apa de aur, care se vinde în străinătate «spre a le da colorui adevărat, că o piesă «nu costă de cât cel mult 5 franci, şi se «câştigă milioane, mai ales că persoane «foarte înalte fac parte din asociaţie. «Dupe aceste destăinuiri, am plecat îm-«preună cu preotul I. Georgescu la M. S. «Gherei din strada Numa-Pompilifl, m’a «recomandat şi a garantat pentru discre-«ţiunea mea. Iu urmă, venind vorba des-«pre bani şi apa de aur, numitul Gherei «ml-a arătat in grădina caselor sale, locul «unde sunt îngropaţi bauil, şi în adevăr a «adus câte-va traiste cu napoleoni şi cu «lire negre pentru convingerea mea; am «examinat câte-va bucăţi şi am văzut că «ah adevărat sunetul celor de aur dar attt «numai că craii negri. La această opera www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 6 IUNIE «ţiu ne era de faţă şi un domn Gheorghe «Preotescu din Brăila,şezător !a Pina-Petri, «acesta a ajutat lut Glierel de a scos trais-«telecu bani şi le a adus tn casă. «Cu toţii a treia zi am fost la C. Andro-«nlc, afară de Preotescu, care ne-a arătat «tn beciul caselor din Icoana, saci de bani, «şi din sertarul unei garderop a scos mal «multe piese absolut noi de 2 lei argint; «păread atunci chiar eşite de la monetă-«rie ; am schimbat în piaţă şi am văzut «că sunt bune, ceea ce tni'.i tnlărit cre-«dinta şi pentru banii de aur. «Am convenit apoi să plec cu M. S. Ghe-«rel la Paris pentru a cumpăra apă de «aur; dupe ce am scos paşport şi am luat «aproape 2000 napoleoni, amanetând ceas, «inele, împrumuturi, chirii de pe la ho-«telu med etc. am plecat din nofi din Foc-«şanl la Bucureşti unde găsindu-mă cu «Andronic şi Gherel, am dat celui întâio «1000 fr. (mumesei); nevestei Iul 300 fr. şi «cu restul banilor am plecat la Paris,, cu «oondiţiune că banii să'I plătesc acolo, «cănd voi vedea apa de aur, care dupe «spusa Iul Andronic costă 400 napoleoni «kilogramu. «La Paris am stat vre-o 10 zile, şi Ghe-«rel prin un alt personagiu necunoscut «mie, a adus două kilograme apă de aur «tn o sticlă. Am plătit 800 napolenl pentru «apă, şi sticla a tmpachetat'o tn o cutie cu «ciocalată şi a trimis’o prin poştă la Bu-«cureşll pe adresa soţii sale d-na Ti (a «Sion Gherel. La Paris mi-a spus Gherel «că e mal bine să o trimitem apa de aur «prin poştă, spre a nu fi descoperiţi tn «(ară străină. «Plecănd dupe aceasta pentru Bucu-«reştl, aci la gara Filaret, a eşit Înaintea «trâsurel un necunoscut, care a spus Iul «Gherel că: ce a trimis din Paris, s'a des-«coperit la gară şi că este acolo procuro-«rul şi judele instructor. Gherel foarte în-«tristat, mi-a cerut 5000 fr. pentru procu-«ror, spre a nu tncheea proces-verbal, şi «’l-am dat. «Văzănd că am rămas fără apă de aur «şi cu aproape 1000 napoleoni cheltui(1, «m am dus la Andronic. La el tn salon am «convenit să aducă el singur apă de la «Pesta, şi i’am dat în acest scop—mal a-«les că mia arătat şi tiparul banilor de la «monetăria statului—10,000 franci. «Pe când Andronic venea de la Pesta cu «apa, şi acasă în beciu se apuca de spălat «banii cu apa de aur, venea câte un ne-«cunoscut care dându-se de procuror, fă-«cea perchisiţit. Andronic, ed şi familia, «cădeam de frică tn genunchi şi ne rugam «a nu ne da tn judecată, oferindul tot ce «aveam asupra mea, aşa că cu această «regulă am perdut peste 100,000 fr. «Mal la urmă, văzând pe masa din sa-«lonul Iul Andronic, tn un vas frumos, «cărţile de vizită a mal multor persoane, «am fost încredinţat că este o asociaţie «de pungaşi şi tn anul trecut 1886, am «fost chemai la judecătorul de instrucţie «cabinetul al 2-lea şi am arătat împreju-«rările acestei hoţii, constituindu-mă de «parte civilă penlru 20,000 lei. De ruşine «nu am spus adevărul de 100,000 lei. «Posed atât paşportul cât şi bilotele de «la căile ferate de când am fost la Paris «cu Gherel. «In urma interogatorului meii, astă «iarnă tn luna Martie, a venit la mine am-«ploiatul de la politie X. cu un om necu-«noscut tn etate ca de 50 ani, cu barba «sură, şi s’a recomandat că este socru Iul «Andronic. Am mers câte-şl trei la Vasile «Urzică şi acolo, acesta mi-a propus că «dacă nu voiil mal stărui pe la instrucţie «tn Bucureşti, şi voiţi tăcea, poate să’ml «aducă 2000 oca de semântă, adică 2000 «bucă(l napoleoni negri şi să’ml aduc eO «apa de aur dupe recomandatia Iul Andro-«nic. Nu l’ara crezut; atunci a scos din un «Notes» carta de vizită a d-lul D. Moruzi «prefectu politii de Bucureşti ca dovadă «că aceasta societate este protejată şi tn «tovărăşie cu oameni mari. Aceasta a a- «flrmat’o şi........(agentul politii) ca «adevărata. Am mâncat împreună şi a ră-«mas să'ml aducă în termen de 4 saCi 5 «zile, dar nici pâuâ nu ’l-am văzut». Tri»n IC X' D-na llumpe!, sora d-lili T. Maio-reseu, a avut generoasa idee de a da în institutul d-sale din laşi o se-rată musicală pentru a veni în aju torul poetului Eminescu. Soţia consulului german din lo calitate a dat mult sprijin pentru reuşita acestei serate care a produs peste 800 de fr. j X * Voinţa Naţională de aseară recunoaşte că nu a fost exactă în mica infamie ce a vroit se strecoare deunăzi la adresa noastră. Ea declară astă-zi că nu a avut în vedere pe nici unul din redactorii Epocei, aflaţi la postul lor de muncă şi de pericole încă de la înfiinţarea ziarului. Luăm notă de acest act de cuminţire a cavalerului pălmuit. X Se zice că cererea d-lor profesori Mârzeseu şi Tzoni d’a se amâna judecarea d-lor pînâ dupe Închiderea anuală a cursurilor ce predau a fost respinsă de juriul universitar din Bucureşti. X Ni se scrie din Iaşi că sărmanul Ştefan Şendrea dupe ce a fost tras pe sfoara de d. V. Gheorghian care a fost numit ministru la domenii pe când el aştepta această cinste, a căpătat daru beţiei şi’l comunică în-tregei colectivităţi locale. Tot dejunuri stropite cu Şampanie Naţională de la Konya (5 fr. sticla) serveşte prietenilor, crezend că ast-fel va putea deveni capul colectivităţii din localitate. Până acum însă nu se prea arată din partea conmesenilor multă grabă de al recunoaşte ca atare. X Cu tot vechiulşi strînsul prieteşug care ’i uneşte, d-uii Radu Mihai şi generalul Anghelescu nu se prea înţeleg ca colegi în minister,de cînd cel d'întei a luat portofoliul internelor. D. Radu Mihai ar voi ca în toate capitalele de judeţe şefii de garnizonă se fie la ordinite prefecţilor şi, în acest scop, cere mereu mutări de ofiţeri. Generalul Anghelescu nu poate însă tot d’a una se îndestuleze nişte asemenea cereri şi de aci continue conflicte între ambii prieteni. Noi ştim chiar din-tr’un izvor autorizat că zilele din urmă ministrul de rezbel a dus ches tiunea înaintea d lui Brătianu care i a dat dreptate. X In şedinţa ce va ţine mâine Sâmbătă consiliul comunal al Capitalei se va ocupa cu Îmbunătăţirile de a-dus serviciului de igienă şi de salubritate publică, li urăm se izbutească a face din acest serviciu ceea ce ar trebui în adever se fie. X Un incendiu a isbucniţ ieri în satul Panteleimon. Mulţumită însă iu-ţelei cu care sau orginizit ajutoarele focul a fost stins mai înainte d’a se pul 'a întinde. A ars numai o casă de mică valoare. X Iar s’a supărat d. Vitzu, inspectorul general al instrucţinneî publice. D sa şi-a dat demisiunea care.sezice, că de rîndul acesta va fi primită. Se vorbeşte chiar despre înlocuirea d-sale prin d. 1. Neniţescu, actual revizor şcolar, şi unul din favoriţii d-lui D. Sturza. X Ni se spune că Vicarul Mitropoliei din Bucureşti îşi ar fi dat demi-siunea. Dupe ultimul scandal, provocat de P. S. S. într’una din bise-ricele Capitalei, în mijlocul unui serviciu funebru, retragerea Vicarului era indispensabilă şi nu putem de cât a încuviinţa hotârîrea ce a luat. X Se zice că reuşita deplină a manevrelor de cavalerie care au avut loc anul trecut a îndemnat pe ministrul de rezbel a organiza deja şi estimp asemenea manevre. Ele se vor face probabil în judeţul Prahova X Duminecă, la 3 ore, în gradina Gişmegiu, vor fi alergări pe jos. Premiul Fulger, alergare de iuţeală, 150 metri. Premiul întâiu, 20 lei; al doilea 10 lei. Premiul Săpător, alergari cu obstacole, 250 metri Premiul unic; un obiect oferit de comitetul doamnelor. Premiul plămânilor, alergare de fond, 500 metri. Premiul 1 iu, un obiect oferit de comitetul domnilor; premiul al 2 lea, un obiect oferit de comisarii curselor. Premiul ologilor, alergare în saci. 100 metri. Premiul l-iu, 15 lei, al 2 lea, 5 lei. Persoanele care doresc se ia parte la aceste alergări sunt rugate a se adr«sa la dd. membrii ai comitetului în grădina Cişmegiu, astă zi, de la 2 la 5, şi mâine de la 8 dim. la 12. X oflâm ca doi din membrii juriului pentru judecarea d-lui Pastia sunt deja câştigat' de ministrul Sturdza, aceşta sunt Ştefan Şendrea (com-ment va mon dur) şi Alecsandrui Xenopol (Fremdensohn). Putea se fie alt fel ? X Membrii Societăţeî pentru învăţătura poporului român sunt convocaţi pentru Duminică 7 Iunie curent la 10 ore de dimineaţă In Adunare generală în localul Societăţeî din curtea bisericel sf. Ecaterina. La ordinea zilei alegerea noului Comitet,aprobarea bugetului şi rao-dificaţiimea unor articoli ai Statutelor. DEPESI TELEGRAFICE AGEMIA HA VAS Paris, 16 Iunie. Cu ocasiuuea politicei ce urmăreşte En-glitera tn Egipt, o scrisoare din Peters-burg observă că Busia poate .nu numat sâ esercite represilit In Afganistan, dar încă de a merge din Armenia către Bosfor sad Eufrat, dacă guvernul britanic va cerc sâ rupă echilibrul forţelor sau al situaţiunilor tn Orient Berlin, 16 Iunie. Principele Wilhelm a plecat azi dimineaţă la Londra. Leipzig, 16 Iunie. In şedinţa de azi a Curţet Imperiului care judecă opt indivizi acusaţl de tnaltă trădare, pledoariile au fost ascultate, ele sunt terminale; sentinţa se va pronunţa la 18. Belgrad, 16 Iunie. Colonelul Gruicl, actual ministru al Serbiei la St. Petersburg, este numit ministru de resbel. Berlin, 16 Iunie. Principele de Bismark a fost primit azi dupe amiază de împărat. Cancelarul a plecat apoi la Friedrichsruhe. Sofia, 16 Iunie. ştirea aşa zisă le egrafiată din Filipo-poli ziarului «Dâbats», şi reprodusă de ziarul «Nord», asigurând că arhiepiscopul din Filipopoli ar li dat lectură unei circulari a Regenţei interzicând rugăciunile penlru împărat şi Rusia, şi că publicul ar fi părăsit biserica spre a manifesta desa-probarea sa, este o curată invenţiuae. Nu există de loc actualmente nici arhiepiscop nici episcop ia Filipopoli, şi nici odată o ast-fel de circulară nu fuse citită. Tot aşa de puţin fundată este ştirea lansată de aceleaşi ziare şi anunţând câ din ordinul regenţei, nişte soldaţi ar fi distrus monumentele funerare ruse ridicate împrejurul Plevnel. Monumentele sunt Întreţinute cu cheltuelile guvernului. AGENŢIA LIBERA Paris, 16 Iunie. Ziarul Les Dtlbals, vorbind de constituirea cabinetului Risticl, zice că acest fapt este o înfrângere pentru cabinetul din Viena, şi o isbândă pentru politica ru- >/ m FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (5) A. MATTHEY — (arthur arnould) CRIMA OF, LA CRUCEA ROŞIE PROLOG -MĂCELUL IV Abric sta nedumirit — S’o scăpăm I zise Abric. O ! doamne 1 Da, da, s’o scăpăm_ Ce este de făcut ? — Mal întâid nu tremura ast-fel, respunse bătrânul doctor, c’cinuvăd nimic, aşa de tare se mişcă lumina.... Apoi ajuta-mi să iad pe această nenorocită ein cripta asta şi s’o duc... — Unde? — In odaia de alături... Gând va deschide ochii, de o fi să-î deschidă, să nu vadă — — Ai dreptate. Abric se plecă, dădu lanterna doctorului, apucă corpul nemişcat In braţele sale puternice, tl ridică ca pe o pană, cu cea mal mare băgare de seamă şi cu apucăturile stângace ale oamenilor tari, obicinuiţi a mânui lucruri grele, Şi 1 duse tn odaia de alături unde doc- torul trecu înaintea Iul spre a ’l lumina. — Stal lângă ea un moment; mă duc să caut o saltea şi vom pune-o pe i dânsa. Se întoarse îndărăt, luă o saltea de la pat şi o aduse cu o repeziciune care dovede ca vârsta nu T răpise nimic din puterile şi vioiciunea sa. Amândoi împreună întinseră pe tânăra fată pe saltea. — Dine, zise iarăşi doctorul. Acuma ’mi trebue puţină apă, înainte de toate, spre a spăla rana şi a o sonda.... ca să pot şti In sfârşit ce putem face pentru biata fată. Ea n a murit încă.... dar asta nu do-vedşte că va putea trăi. Abric, am zărit acolo, arătând odaia din fund, o toiletă-dulap..Adu-mi li- gheanu şi cana, dacă le mai găseşti. Vorvind, d. Thevenin tş scosese metodic pardesiul, tş sumesese mânwcile, îş scosese din buzunar o trusă, o deschisese şi luase din ea un instrument lucios. Dupe ce isprăvi cu acesta, se Întoarse din notispre tovarăşul săli : — Acuma, ia lumina şi dute.... A 1 nu uita de a ’mî aduce un cearceaf alb care se află lângă locul de unde am luat salteaua... II vom rupe în bucăţi. . din el vom căpăta nişte bandaje minunate. Cu toată emoţiunea sa, tânărul lucrător nu putu să nu bage de seamă şi să admire sângele rece al acustui om care văzuse tot, cărui nici un amănunt nu I scăpase şi care ştia locul fie-cărui lu- ' cru, tn mijlocul sângerosului şi tngro- j zitorului desordin prin care trecuseră. Fără a spune nici un cuvânt, liniştit fără ştirea sa şi stăpânit de voinţa puternică a tovarăşului său, se supune şi reveni dupe un moment, ţinând sub braţul săd cearceaful cerut, ligheanul şi cana, care, prin minune, nu fusese stricate. Doctorul luă cearceaful, tl tae cu foarfecile ce le avea In trusa sa şi scoase din el repede vr’o şease bande regulate, apoi spălă obrazul care ’şî a-rătă atunci frumuseţea şi paloarea sa, precum şi părul dimprejurul rănei, din care Începu a curge din nod sânge ; însfârşit. sondă rana în toate părţile cu băgare de seamă, cu cea mal mare blândeţe. Timp de două minute nu se auzi nici o vorbă. In sfârşit perzând răbdarea : — Ef bine ? întrebă abric. — Ei bine a fost lovită cu patul puş tei. Rana e largă dar nu adâncă. Nu cred ca creerul să fie atins. A fost mai mult ameţită. Noroc că a perdut mult stnge. — Atunci nu e nici o primejdie ? — Nu ştid zăd, cftcl sguduirea morală a fost cu deosebire puternică. Cred că va trăi... dar cum ? asta n'o pot şti de o camdată. — Nu laţele. — Poale să fie nebună, idioată sad epileptica, când se va deştepta. Poate tot aşa de bine să n’aibă nimic şi peste 15 zile s'o vezi tn picioare... Uite, se mişcă.. întoarce ochii... A suspinat. Aide lucrurile merg bine. In adevăr tânăra fată se Însufleţea şi ridică pleoapele sale. Un moment ochii săi negrii străluciră dar tn curând se închiseră din nod. Pe când vorbea, doctorul lucra, &-dică lega rana, Înfăşură capul tn pînze, dupe toate regulele artei sale. — Acuma, urmă el, trebue să ne folosim de leşinul ei ca să o luăm de aici.... s’o ducem la mine. — Mergi nainte, zise Abric, ed oi puta-o tn braţe. — Nu, respunse Thevenin cu neputinţă. — Pentru ce 7 Locuieşti la doi paşi de aisi, strada Dragouulul... — Da, dar dacă te va întâlni cine va pe stradă, tn astă seară, cu asemenea sarcina pe spate, vei fl arestat, recunoscut.... şi ştii atunci ce te aşteaptă... or împuşcat or cel mal puţin Închis..... şi odată ce vor pune mâna pe d ta nu te mal scapă ei. Ceia ce a’a petrecut aici Iţi spune de ajuns că oameni a-ceştia nu se dad Îndărăt de la nimic şi sunt hotărâţi a scăpa de acel care îi supără sad li ameninţă, sad i-a combătut. Doctorul tăcu, ochii săi se îndreptase asupra mâinilor lucrătorului. — Cum 7 strigă el, nici nu ţ’ai spălat mâinile ! Eşti nebun se vede. — Mâinile mele ? respunse cel l’alt surprins. — El! da... nu le vezi pline de praf., ceia ce arată că te ai bătut din dosul www.dacoromanica.ro baricadelor astă-zi.. Aide spala-te iute. — Dar, d-şoara Zelia... — Fă ce-ţi spun... Zelia mă priveşte. Răspund de ea. Lucrătorul se supuse. Când constată că tovarăşul săd lş îndeplinise datoria, d. Thevenin zise ; — Acuma, ne trebue o trăsură. Nu putem trece pe strada cu corpul acesta pe spate... Mai cu seamă astă-zi... Dar unde s’o găsim ? De două zile nu vezi urmă de trăsură. — Cunosc pe un birjar, un prieten... strada. Săvres... mă duc la dânsul. — Nu, rămâid aici.... mă duc ed: ştid de cine vorbeşti. — Dar bine, d-le Thevenin, mai bine să stal d-ta lângă ea. — Nu se încape nici un : «Dar bine d-le Thevenin». Voesc să nu ieşi d’aci ca să nu te recunoască cine-va.. Destul câ te am lăsat să vii până aci cu mine.. Să nu facem o notţfe imprudenţă. Mă duc ed însu mi diipe trăsură. Te vel sui In ea împreună/ cu rănita ; şi odată la mine nu te mai/l&s să-ţi scoţi nasul afară din casă. ; Doctorul luase Iţa timpul acesta lanterna şi pornise sipre antret. — Mă laşi In îfntuneric ? întrebă lucrătorul supus, cşar cu o oare care frică pe care n’o putuj ascunde. — De sigur, lamina ar putea până la urmă să atragă;atenţiunea. (va urma) / EPOCA - 6 IUNIE sească. Influenta Austro-Ungariel va fi micşoraţi politiceşte şi comercialiceşte pe Armurile Savel. Serbia emancipaţi va putea d'azl Înainte si tnceapi afacer cu Europa firi intermediarul Austriei. Paris, 16 Iunie. Proiectul de lege privitor la perceperea unul imposit la lucritoril străini, a fost respins ac citre Cameri. U. Flourens Ministrul afacerilor străine a supus Camerei proiectul de lege privitor la organizarea unitâţi Sudo-Chinel. Paris, 16 Iunie. D. Rouvier, preşedintele consiliului şi d. Flourens au visitat pe regele Greciei. Berlin, 17 Iunie. Principele de Bismark a plecat la Frie-derichsruhe dupe ce a fost primit dimineaţa tn audienta de către Împărat. Berlin, 17 funie. Baronul Lok, vechii! diplomat, care a fost şi şef al partidului Ultramonlan a publicat un pamflet tn contra principalul de Bismark. Acest pamflet a provocat aici o mare sensatie. Solia, 17 Iunie. Dupe întoarcerea d-lul StoilofT regenţa va lua măsurile privitoare la convocarea Sobraniel. Este vorba de a o decide se a-leagv un singur regent. Candidaţii eventuali ar fi d. Streker şi Aleko-paşa. Lipsea, 17 Iunie. Curtea supremă a Imperiului va pronunţa măine judecata contra acusaţilor din afacerea conspiratiunel contra siguranţei publice prin manopere combinate cu liga patrioţilor din Franţa. CRONICA TIRGUL DE RIMATORI De unspre-zece ani şi mal bine colectiviştii afi dus’o tntr’un traiO şi 'ntr’o petrecere. Toate bunătăţile lumel aceş tia le ati avut cu prisosinţă. Ast fel fiind, era natural ca să facă gentele cu bani doldora şi să se tngraşe ca uişte purcel hrăniţi numai cu miez de nucă. Unii colectiv:ştI cari acum unsprezece ani erau slabi de i-al fi putut trece printr’un inel, acum au grosimea po loliscelor, afl pierdut or ce asemănare cu cel l’alţi oameni şi d’abia mal încap pe uşe. Având în toate asemănarea unor rîmătorl, d. I. G. Brătianu, după mature chibzuinţe s’a hotărît să înfiinţeze tîrgul de porci de la Severin. Acum se vedeţi ce l’a Îndemnat pe primul ministru să facă comedia asta. Credeţi că ÎI trebuia un cbor pentru partizanii săi spre a’f avea pe toţi la un loc, spre a’I număra în fie care zi şi spre a’I privighea de aproape după cum face or ce bun păstor ? Credeţi că a voit, după cum zicea mal alaltă-eri Voinţa Naţională, să adune după câmpuri, — pe unde stafi răspân dite infectând aerul, — aceste animale, şi să le strângă la un loc? Că a înfiinţat numitul obor spre a arunca nisip în ochii lumel, dând adică a Înţelege naivilor că ’l Interesează în cel mai înalt grad comerţul şi industria naţională ? Nici de cum. Singurul motiv care l’a Îndemnat pe cancelarul român la aceasta ad fost următoarele : D-sa observase că în judeţul Mehedinţi opoziţia e mal colţată de cât în toate părţile ; Văzuse că acolo cu toţi Ghelmegenil şi cu toţi bătăuşii el nu face nici o ispravă, de oare ce candidaţii guvernamentali fie pentru Camere, fie pentru Comună, fie pentru Consiliul judeţean cădeaţi ca muştele ; Văzuse că acest judeţ s’a sustras binişor din ghiarele colectivităţii şi că al-cătueşte un judeţ foarte curios ; Temându-se că restul ţării să nu se molipsească şi ascultând şi pe Ghelme-geanu de la prefectură, a hotărît în urma unul consilid de miniştrii foarte furtunos : Se va trimite câte-va legiuni de cel mal prima colectivişti la Severin şi li se va da cfartir în tîrgul de rîmătorl înfiinţat pentru acest scop. In aceste legiuni vor intra mascuri, rîmătorl bătrâni şi purcel de lapte, a-dică colectivişti de la paşopt şi de la şapşopt. El vor fi puşi sub direcţia d-lul Za voiti şi vor lupta la alegeri prin toate mijloacele posibile lor. Tîrgul de rîmâtor se va numi mai târzia Clubul Porcin şi va avea şi un organ de publicitate care, nu mal încape Îndoială, se va numi Telegraful. A băgat’o pe rnânica severineniiI... Caiuil CORESPONDENTA DIN GALAŢI Chestiunea la ordinea zilei este apa-raţiunea In Galaţi, a d-lor Dimancea şi V. Lascar; toată lumea se întreba : ce caută oare aceşti doi stâlpi al colectivi tăţil în localitatea noastră? Spre marea surprindere a tuturor să află că d-nil Dimancea şi V. Lascar, unul din Piteşti şi altul din Gorjid, fură uduşl ca celi-brităţie a baroului (?), pentru a pleda un proces însemnat; acest proces con stă lntr’o fraudă comisă de casa Vein traub din Galaţi,în prejudiciul statului, prin introducerea în contrabandă a unei însemnate cantităţi de mărfuri confecţionate şi r.econfecţionate; ast fel că statul reclamă suma du 220,000 de franci. înalte cuvinte tribunalul de Co-vurluiii, a fost sezisat de apelul lui Ve-intraub tn contra proc^suluî-verbal, dresat de agenţif vamali,cari cons alad aciaUă fraudă. In ac. asta situaţiune, văzăndu se strins cu uşa, bietul evreii, încrezător în justiţia ţării, ’şi zise că: «cel mal bun mijloc de-a sc.^pa din această încurcătură, ira de a alerga la oamenii eu influenţe In co ectivitate». Şi asl-fel vedem pe faimosul Dimancea transformat în avocat celebru. Am dori să vedem figura ministrului de justiţie când va afla că d-nil Dimancea şi Lascar a fost aduşi să pledeze la tribunalul de Covurluid. Am dori să’l întrebăm dacă nu se a-devereşte şi cu aceasta ocasiune că a-vocaţil Bă aleg de părţi, nu pentru meritele lor, Insă după gradul de influenţă ce aO pe lângă guvern şi dacă nu recunoaşte că d-nil Dimancea şi Lascar, aii fost aduşi numai pentru a influenţa justiţia. Am dori să ştim dacă d. Statescu, clnd s’ar afla în oposiţiunei n’ar fl sclrbit şi amărtl de acest spectacol întristător, tn cari justiţia, şi judecătorii, joc un ro' atât de înjosit. Nu ştiu ce va decide tribunalul, partea caraghioasă însă a acestei afaceri este că tn descoperirea acestei fraude a instrumentat şi omul Iul Sârâţeanu, primul procuror Costantinidis,aliasCer-piki, şi după legea vamală având o primă pentru descoperirea contrabandei, el, se uita cu ochi răi la cele două celi-britaţi colectiviste, de teamă să nu ’i şti argă locmaoa. Dar aceasta puţin ne importă, ceartă In familie pentru ghe-şefturi. Am să vă anunţ resultatul a-cestui proces. toarea scrisoire cărei ne grăbim al da loc In coloanele noastre. Domnule Preşedinte, înainte de a părăsi Bucuieştil, pentru a se duce tn congediul pe care i l’a acordat ministrul afacerilor streine, d. de Coutoly, v a scris ppntru a vă spune, cât a fost de mişcat de graba cu care membrii comitetului ce presidaţi, a luat iniţiativa săr-bărilor al căror produs e destinai victimelor de la Opera Comică din Paris. Mi se aduce li cunoştinţă un eveniment dureros, şi care s’a întâmplat chiar tn ţara d-voastră-: oraşul Botoşani este în (lacărl, peste 700 case sunt prada focului; familii tn regi sunt ruinate. In faţa unul asemenea eveniment, Fran-cia pe care am onoare să o reprezint în acest moment tn România, nu poale să mal primească darurile d-voastră şi tn numele el, iafl iniţiativa de a vă ruga să împărţiţi nenorocitelor populaţiunl din Botoşani, produsul serbărilor ce comitetul d-voastră a organisat. Veţi tnţelege lesne, că cu toate miseriile la care a dat naştere catastrofa Operel-Comice, nu pot tn Împrejurările de faţă să mal primesc bine-facerile d-voastră, pe când sunt alăţea nefericiţi de ajutat tn a-cel nenorocit oraş. Şti®, d-le preşedinte, că atât purtarea d-voastră cât şi aceia a comitetului care s’a adunat tn jurul d-voastră, este pornită din caritatea şi din simpatia d-voastră pentru Franţa. Fiţi încredinţat că de şi se schimbă locul de Întrebuinţare a ajutoarelor, legaţiunea Republicel din Bucureşti şi toată lumea în Franţa vă sunt recunoscătoare pentru sentimentele atât de delicate care v’aO eălâuzitîn aceste dureroase împrejurări. Diţi-ml voe să depui tn mâinile d-voas-trft 200 de franci pe care vă rog să ’I primiţi pentru participarea mea la serbarea din Cişmegiu. Primiţi ş. c. 1. Însărcinatul de afaceri aI Repub france se Charles Gachet Un alt scandal care se perpetuează de mal mult timp, este că Vasile Dobro-vici, colectivist din localitate, contestat fiind, înalta Curte de Casaţiune, prin hotărîrea sa, l’a declarat de strein şi ast-fel incapabil de a ecsercita drepturi politici. Toată lumea cunoaşte a-cest fapt Şi cu toate aceste, el funcţionează şi azi ca membru In comisia interimară. Ce-i pasă lui? Nu-î ocrotit el ca toţi cei l alţi? Acest fapt este atât de adevârat, în cât Dobrovicl.n’a votat la ultimele alegere, căci pe biroul electoral să afla certificatul Curţii de Casaţie, doveditor de exluderea şi incapacitatea celui. D. ministru de interne n’are de cât să examineze acel certiflat tn dosarul de alegere. încă odată, de ce să mal vorbim de legi, când ministru de interne este cunoscutul general Radu Mihai. INCENDIUL DEJL4 BOTOŞANI Azt dc dimineaţă am primit din Botoşani urmă toarea telegramă: De Mercurî, 2 ore dupe amiazî, pe timp furtunos, bătând un vent vio lent nord est sud-vest, arde oraşul central. Opt sute de clădiri cel pu ţin, sunt distruse cu desăvîrşire. Abia noaptea, pe la trei ore spre ziuă s’a putut localiza focul. Mii de suflete sunt fără adăpost şi fără hrană. Daunele sunt neapreciabile. Centrul comercial, magazinele şi depositele principale, ruinate şi distruse. Abia a opta parte a comer-ciuluî a scăpat de ruină. Pompierii locali, dinpreună cu pompierii din laşi, Roman şi Paşcani lucrează necontenit. Conduita lor e admirabila. Sunt mai mulţi răniţi între cari căpitanul Dimitriu, comandantul lor. Maiorul Mavrocordat a condus comanda cu un tact şi un sânge rece mai presus de or ce laudă. Ventul a încetat şi focul e localizat. Respunderea Întreagă este a administraţiei comunale. Daca ţara şi guvernul nu vor interveni, al treilea oraş al Moldovei este perdut pentru tot d’una. Ve rugăm se deschideţi suscripţil. Detaliuri mâine prin poştă. Ganea * * * D. Preşedinte al comitetului or-ganisator al serbârei pentru victimele de la Opera-Comică a primit din partea d-luî însărcinat de afaceri al Republicei Franceze urmă- I.ista dc subscripţie (continuare) Report 450—50 Ion Lahovari 100 Emil Lahovari 50 N. I. 8 D-na A. Z. 20 Catherina Golescu 20 L Paciurea 20 Christidi 5 M. B. 5 I. Martinescu 2 N. Demetriu 3 D. Hănsescu i F. Sturm 3 I. Baun 2 A. Veinfeld 2 Fr. Gologan 2 L. Pinsler i Muntzner 2 704-50 Se zice că Regele României va fi reprezintat la serbările jubileului de 50 de ani de stăpînire al Reginei Victoria a Marei Britranii de către d-nil Ion Ghică, ministru plenipotenţiar la Londra, V. Alecsandri, ministru plenipotenţiar la Paris şi general Barozzi, şef al casei militare a M. S. S’a respendit sgomotul că societăţile de asigurare au luat hotărîrea se nu mai asigure case contra incendiului, preteestând lipsa unui serviciu de pompieri bine organizat. • Societăţile de asigurare române au fost crâncen lovite de incendiul de la Botoşani. Se zice chiar că societatea Unirea ar fi ruinată de a-cest incendiu. Astă-seara pleacă la locul sinistrului represeritanţiî societăţilor Naţionala , Dacia-România şi Unirea pentru a face o anchetă şi a constata daunele iu mod oficial. m Comunităţile israelite din Bucureşti au luat hotărîrea a se întruni pentru a organiza o mare serbare în folosul victimelor incendiului de la Botoşani între care se află un mare numer de coreligionari al lor * Conform dorinţei exprimată prin scrisoarea d lui însărcinat de afaceri al legaţiunei franceze, remâue bine înieles că produsul serbărilor de la Cişmegiu va fi in folosul victimelor de la Botoşani. Afişele lipite pe strade vorbesc tot ast-fel şi Comitetul nu poate de cât se se conforme pe deplin făgâdue-lelor ce face publicului. • Miniştrii se Întorc de la Sinaia la 6 ore cu un tren special. E probabil că d. Ion Brătianu va pleca îndărăt la Florica chiar disearâ cu espresul de Vârciorova. • ErI d. Dim. Sturdza a fost se viziteze pe E. S. Alecu Paşa, la hotelul Capşa. Fostul guvernator al Ruoieliei 0- rientale a protestat contra opiniei emise de «Journal des Debats» că E. S. nu s’ar afla în Bucureşti de cât în vederea celor ce se petrec dincolo de Dunăre. E. S. a spus d-luî Sturdza că interese private l’au adus la no: şi a întrebat chiar pe ministrul instrucţiune! publice, în acelaş timp director al creditului fonciar, oare care detalii asupra ipotecarei uneia din moşiile sale. Totuşi d Dim. Sturdza a căutat se hotărască pe E. S. Alecu Paşa se facă o vizită regelui la Sinaia; E. S. însă a ocolit cu cea mai mare dibăcie propunerea d-lui Sturdza. • D-nii coloneii C. Crutzescu, comandantul reg. l-iu de linie şi N. Dimitrescu-Maican, secretar general al ministerului de resbel, au fost înaintaţi la gradul de general de brigadă. Nu cunoaştem încă destinaţiunea dată d-lui Crutzescu, In cât pentru d. Dimitrescu-Maican d-sa a fost numit inspector general al flotilei, funcţiune din nou creată prin bugetul eserciţiului curent. Se vorbeşte asemenea despre înaintarea d-lui Dona din marele stat-major, dar ştirea nu ni s’a dat ca sigură. • De şi ziarele oficioase pretind că călătoria ce d. Ion Câmpineanu va întreprinde zilele acestea la Berlin n’are de scop de cât afaceri de familie, putem asigura că cu ocasiu-nea acestei călătorii d. Câmpineanu va îndeplini o însemnată misiune financiară Un viitor apropiat ne va da dreptate. • Se crede că procesul autorilor încercare! de asasinat asupra d-luî MantofT, prefectul Rusciukuluî, proces care trebue se se judece mâine de Curtea cu juraţi din Ilfov, va fi amânat pentru a doa sesiune de Iunie. Cauza ar fi o lipsă de procedură. Aflăm că în postul de secretar al ministerului de resbel, devenit vacant prin înaintarea la gradul de general a colonelului N. Dumitrescu Maican, va fi numit d. colonel din cavalerie Sergiu Baicoianu care a ocupat deja mal mult timp acest post. • Sgomotul că d. Dim. Moruzi va părăsi prefectura poliţiei Capitale! pentru a merge la laşi în calitate de prefect al judeţului a început din nou se circuleze, respândit de către unii colectivişti. Pe de altă parte, intimii d-luî Moruzi încredinţez că nu este nici n’a fost vre-odată vorbă despre mutarea prietenului lor. Ce brumă face d. Orăşeanu? Cronicele insipide, colaborarea la ziarul lui Fremdensohn ’i răpesc atâta timp, încât n’are vreme se în-drepteze nici chiar greşelile de gramatică din misivile publice ale regelui ? Depeşa apărută azi în Monitor începe c’o asemenea eroare : flăcările mistuitoare ce pustii.... Ce pustie de ispravă face Niki-pereea ? de a cere Stfbraniel de a modifica con-stituţiunea ast-fel ca, în cas de vacanţă la tron sad de imposibilitate pentrupu-terr de a se înţelege asupra alegerii u-nuî principe In condiţiunile stipaîate prin tratatul din Berlin, Sobrania să fie autorisată să numească un regenta cărui realegere să se facă în fle-care an. Guvernul prepară pe lângă aceasta un raport asupra situaţiunii ţării; el va supunfTacest raport Sobraniel cu corespondenţa căreia a dat loc chestiunea de succesiune la tronul Bulgariei. AGENŢIA LIBERA Berlin, 17 Iunie. — Iniţiativa ce a luat’o Rusia în cestiunea bulgară e primită aici cu multă favoare. Pesta,17 Iunie.— Resultatulecunosj cut e până acum al alegerilor la Pesta şi tn provincii sunt favorabile guvernului. La Agraam oposiţiaeste Învinsă. D Starcsevicl, a căzut. Viena, 17 Iunie.—Nene Freie Presse publica textul unei telegrame adresată de d. StoilofT principelui Alexandru la Kissingen pentru al Întreba In numele Regenţei dacâ primeşte să fie pus ca candidat la tronul Bulgariei, şi res-punsui telegrafic al principelu care re-fusă de a se sluji cu numele săfl. iii: mim sţssrarst tul stradclor Scaunele si Batiste, fosta Casa Costa-foru. Ase adresa pentru Informaţii la administraţia ziarului «EPOCA » CASSA de schimb JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipseam,No. 33 Cursul pe ziua de 5 Iunie 1887 VALORI Cump Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 94 1/2 95 5 0/0 » română perpetuă. 87 1/2 6 0/0Obiig.deStat(Rur. oonv.) 88 Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 33 36 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 78 78 3/4 10 lei Ob’lig. Casei pens. (1.300) 212 218 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 87 1/4 88 6 0/0» » » 96 96 3/4 7 0/0» » » 103 3/4 104 1/2 5 0/0 » rurale » 91 1/2 92 70/0 » » » 106 1 2 107 5 0/o Scrisuri func. urb. laşi Acţ. Bănos! Naţ. a Rom. (500) Diverse 78 1/4 79 Aur contra argint sau bilete 14 3/4 15 1/4 Fiorini val. Austriacă . . . 2. 202 Mărci Germane 124 125 lîanc-note francese .... 100 100 1/2 Ruble ruseşti 225 230 ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Simit» 17 Iunie. — O revoltă a is-bucnit la 9 Iunie In garnisoana din Herat. Insurgenţii erad In număr de 500. Au fost80 morţi, din cari 50 rebeli. Cea mai mare parte din cel l’alţl insurgenţi au fost captivaţi şi şefii lor trimişi la Cabul. Londra, 17 Iunie. — Spre a Impe-dica ca Închiderea Camerei să aibă loc astă seara, deputaţii irlandezi ad luat resoluţiunea de a propune o serie de moţiuni,care ar putea să necesiteze ex-pulsarea lor. Se aşteaptă la o şedinţă furtunoasă. Berlin, 17 Iunie. — Reichstagul, In şedinţa sa de erl seară, a votat iaa doua lectură, după o vie discuţiune, legea In privinţa numirii primarilor In Alsa-cia-Lorena. Berlin, 17 Iunie.—Consiliul federal a aprobat prelungirea micei starel de asedid In Lipsea. Agram, 17 Iunie. — Resultatele actualmente cunoscute dad ţifrele următoare : 80 candidaţi al partidului guvernamental ; 6 independenţi; 8 partisanl al dreptei. Viena, 17 Iunie. — Se anunţa din Sofia ziarelor vieneze că boala d-lul StambulotT s’a agravat. După aceleaşi corespondenţe d. Ka ravelofl ar fi fost pus In libertate, o sumă suficientă fiind depusă In numele săd, cu titlu de cauţiune. De altă parte, regenţa şi-ar propune ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 49. — Bucureşti MORI FA BRICI de SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI Mare depoul» tir toate uneltele al accesoriile pentru exploatarea fabrleelor PIETRE de MOARA CURELE, CAUCIUCURI GAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA, CASA DE SCHIMB ALBI. GR. lONESCE 4 tt. MĂRCII Strada Lipscani, No. AS bis Bucureşti, 4/16 Iunie | VALORI FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. (rur. eoni 6 0/0 I Mâi 1 No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1864 7 0/0 Openheim 1866 8 0/0 1 lan 1 lui 1 Ian I Iul 1 Mai 1 No Impr. Agto ÎMPRUMUTURI de ORA8K Impr. oraş Bucurosci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. ou prime loz f. 20 VALORI DIVERSB Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem & 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred.Fonc. Ur. din laş i& 0/0 Obl. Gas. pena. fr. |Târg lift cure cuponelor mediu Scadenţa Ap 1 Oc Ap i Or Ian 1 Iul Idem IMarISep 1 Ud 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem io i Mal No 92 95 88 15 78 1/2 93 36 107 92 104 1/2 96 3/4 88 79 215 SURZENIA Recomandăm cu tot dinadinsul persoanelor lovite de surzenie. Microphonul aurii-cular Imperceptibil inventat de D -nul Doctor Mâine din Paris. Acest precios instrument acustic este aprobat de Academia de Medicina din Paris şi a obţinut medalii de aur la exposiţiunile internaţionale din Paris şi Anvers. El se adaptează la conductul auditif se pune şi se scoate dupe voe, permite de a lua parte la o convorbire generala, reda organului celui mal rebel funcţiunile sale şi vindecă sbikr-niiturile, Se poate zice despre microphonul auricular că el este pentru urechii cea ce sunt ochelarii pentru ochii. Aceste resultate sunt dobândite farft remedii şi fara o-peratiuul şi apăratul nu pricinueşte nici supărare nici durere. Se primesce franco prin poşte înpreună cu instrucţiunile necesare trimiţând un mandat poştal saO uncek de (cinci zeci) franci la inventator. D nul Doctor Mâine 142 Rue Legender Paris. www.dacoromanica.ro EPOCA — 6 IUNIE r D-"°L A. VIANU fost şef de clinică la profesorii Galczowski din Paris Da consuli utiuni peni 11 bunic de OCHI, URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni de Iiirurgic oculara. Hueuresti, Strada Carol I ÎVo. IS,de la orele2 1 dupe anii* a. Pentru se raci «linii n. de In S ff X ; MAX FISCHER GALAŢI Str. Mare No. SS BUCUREŞTI x~ Strada Patriei No. 10 dist Oltu, plasaSerbanesti llll.i V 11,1, II partea, D-lui Nicu Moscu in întindere de 2ş00, pogoane din care 226, semăn te grâu de toarnă si 60 orzu. Se arendează de la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. DE VENZARE ARM AS ARI si IEPE de prăsită, M.W'/I, CAI de Al ERGARE antrenaţi de par singe englezesc. A se adresa la d. Reimer la Paşcani,plasa Snagov (Ilfov). RAŞCA......r.“ GRADINA se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATIŞTE No. ii. M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o cui işti. Conserve de toate nuanţele pentru i nd ul circa Iu minei, asemenea şi toi felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurt metrice etc. cu presuri foarte moderate. K DEPOU GENERAL DE iioitYiz m wmm $ ki A SE FERI DE CONTRA-FACER & SUCCESELE OBŢINUTE I\ CEI l)l\ liUliA TREI AM. CI M IM lît l l \ SECERA TOAItK ggh D RIA IM C E 4 4 £7 €7 aO Îndemnat pe unii fabricanţi din strein'late a contraface aceste masi. e epre & le putea astfel introduce in comerţ : Adevăratele seeerutorl ADR1ANCE poarta următoarea marcă de fabrică şi se g A SE FERI DE CONTRAFACERI 1B*C , _ i'p r\'ÎB ’■! ■:. ff %^JBli A SE FERI Jţ DE CONTRAFACERI găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabricel. IOHN PITTS Bucureşti. Str. SniArdnn >0. 2, si la agenţii «ei din provincie •Hi !*• Şesse-^eci de armii de isbândă an demonstra L netăgăduita efOcacitate a Vinului lui Gil/jert Seguin, Hă ca întăritor in convalescente, sărăcia sân qc lui, scro-fule, chhrosă, anemia, portlerea poftei de mâncare, mistuiri 1/rele, secarea puterilor, nov rose, etc.; fiii ca antipe- riodic, pentru a tăia frigurile şi împeaeca întorcerea loc. Convine lutor temperamentelor slăbite de verstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAI. : Pliarmacia G. SEGUIN, 31, rue Saint-Honore, IOAN G. G H ICA ADVOCAT IAŞI, si,r*acia Carp, No. 42. Parfumerie - Oriza ÎL ^ v gî K PARFUMURI CONCRETE ixvrniiuivi; sistematica brevetata n ihamia si iî\ strein at a ie PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printc’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut! Ele sunt Închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genur ile ce sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot inlocui in tuburile lor, când sunt usate. Ele au imensul avantagiu de a umple cu mi roşu i lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA USOK PENTRU A PARFUMA IN DATA. *« ks V kj A* K V kj A. * V O cţ> O * v is $ ETSS Sub-scinnatiil am onoare a aduce la cunoştinţa generala ca DUMINKGA LA IO MA.IU AM DESCHIS HOTELUL SI RE STAU RAMUL FOST HUGHES st ii iuta a IORDACHE N. IONESGU PROPRIETARUL SI LOCATARUL ACESTUI IMOBIL Nu voiu cruţa, catn tot-d'auua, nici osteneli nici cheltuell pentru desăvârşită mulţumire a onor. mei clienţi BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ROMANA A LA CARTE MARE ASORTIMENT DE VliNUm INDIGENE SI STREINE Cu deosebită stimă, IORDACHEJW. lOAESt i Proprietarul Restaurantului din Str. Covaci No. 3. ROMERBAD (GASTAliVUL «TlItlEI) * DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat să ajunge de laViena în 8 1/2 ore, de la Triest în 6 ore) Băl puternice de 30—31° R pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectolitru, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, csu-daţil învechite, boli cronici de cataruri băşici ele. Basin mare, băl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băi de putina, locuinţe confortabile, (în Maifî «i Sep. cu 33 0/0 mai efî in) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din nod construite, Conducte de apa de băut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul băel: D. consilier sanitar Dr. H. Mayet hofer operator din Viena ţpânâ la finele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia Băilor Romerbad Steiermark de jos. De la 1 Maiu trenul accelerat se opreşte aci IN BAASEN (FELSO-BAJOM) BAIA SUINI C0NTINEND IOD SI BRONIiRE COMITATUL KLEINHOCKlER, TRANSILVAN//! iommmmtf OM) I SILVAN/A Sursele nnmeroase de vindecare a institutului de bai din Baasen, abondente in iod si hromura au dovedii eflcarilalea lor la loate felurile de reumatism, podagra, la ţoale felurile de Scro-fule. la sifilis învechit, la slăbiciunea provenita din prea multa întrebuinţare a mercurului, la nevralgie si ischias, la boalele cronice de femei, la boalele cronice alo pielei Ekzen, Lupus, Psoriasis si Phachitis. Cura se poate face din bai de putina reci si calde, bai de nămol si rura eu apa de băut Baia e situata la o depărtare de 3/4 ore de staţiunea Mediasch [Medgyes] a cailor ferate ale statului r. ungar int'ro vale inposanta încoronata de dealuri cu păduri st vii. Legătură cotidiana cu p ştia din Mediasch. Beducere de preciu pe linia cailor ferate ale statului r. ungar. Locuinţele bine mobilate Burat arie cxelenta cu preciuri moderate. Pentru distracţie s a luat mesuri ase avea o buna musica ) ombola, diferite feluri de danturi. Prospecte se trimit gratis la cerere. DESCHIDEREA BAEI LA 25 MAIU Dr, l'ltl LZ. UOI.BUHTH Direcţiunea linei. Medicul baei iwtt VIDECAREA BOALELQR SECRETE CAPSULE ANT1BLEN0RH AGICE preparate de LOswald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mat bune capsule in contra boulelor «ecrete, «curgeri vechi «i noi, catar tic vcsica, etc. Preţul uuei cutii ici 4. la Craiova, farmacia Deposit principal I. OSWaLD. BucurcscI farmacia Aurora din str. Ba-tişte No. 14 bis şi la drogueriile d-lor «rus şi Oveaa, şi la mai multe farmacie din tara. Comandele făcute prin poştă, insotite de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efec uez ezact. SSCOMANDAM LEGA TOFtIA DE CÂRTI L STRADS BIScRItJ IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTh'O ZI BUCUREŞTI Ia acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu preciurile cele mai moderate. w 4% X Sub-scmnatul are onore a aduce la cunoBlinţa onor public şi clientelei mele că delaSf. Gheorghe a instalat cu totul din nuou No. 50. - CALEA VICTORIEI — No. 50 Vis-a-vis de Pasagiul Român UN ELEGANT SALON DE FRISERIE PENTRU CAVALERI AKAMa.VT Dl PK SISTEMUL, CliL MAI MODERA PHECUM 81 UN MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m’am bucurat pe timpul cât m'am aflat in magasinul d-lui Moisescu, precum şi sacrifiaiele făcute pentru a satisface pe onor. visitatorl inâ îndreptăţeşte a spera la o numeroasa clientela. Cu deosebita stima, I. IOXESUU Fost in magasinul d-lui Moisescu. Calea Victoriei, 50 MEDALIE DE AUR Viena 188» Autorisata dc consiliu dehygiena sisalu'nitate DENTALINA ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENT.RU DINII ale Dr*. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele guretsi ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 Iranci; i cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, W. Zurner, I. 0-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Dorolioi, Huque. AMU FOlRTE IMPORTAM Sub-semuatul proprietar al fostului Magazin I<>\ PE\ COVIt'I cu mărfuri de nouveaute* din Strada Lips ani No. 24, am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Gheorghe a. c. am mutat acest magasin in cunoscutul meu maga-sin de lângă Poliţie sub firma LA BABILONIA şi că de azi inainte acest magasin va purta numele de MARE MAGASIN LA LUVRU DIN PARIS şi că voiu vinde eftin tot ca până acum fiind devisa 2 magasinulul n eumpera eftin «i a vinde eftin. ^ Comptes pe o numeroasă clientelă şi semnez res- j, pectos. ’ I I. MOISESCU. A NU TRECE CU V E l> E R E A ŞCOALA COMERCIALA IN VIENA inaugurează la 15 Septembre a. c., cursuri nuol de Cojuptabililatea simpla sl clupla ăriimctiea comerciala, Corespondenta comerciala, Caligrafia, Stenografia si limbi streine. Tinerii care vorbesc puţin safl de loc limba germană, învaţă această fimbă în câte-va luni şi pot să obţină înlr’un an de zile certificaLe în toată regula. Afară de aceea pot s6 intre patru tineri la directorul scoalel cu întreaga întreţinere şi avtmd o supraveghere serioasă. Şcoala aceasta există deja de 23 ani şi a dat cultură solidă la mulţi Români. IOHANN SCHWALBL DIRECTOR Wien, Salvatorgasse IVo. 6. HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mat mare şi elegant liotei din ţară, situat pe Calea Victoriei în l'aţtt stradei Lipscani, din noO dadit, având patru faţade, st-fel în cât toate ferestrele răspândesc în strada. Cu desăvârşire nou montat, dupe sistemul cel mai modern, având restaurant si cafenea foarte spaţ oasă, berărie şi alte confort ri, curăţenie cea ma esemp ara. Salon pentru soarele, nunţi, bancnelurişi altei:. Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mai prompt. F»H. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HIGO DIN BRAILA •xo oraş LA ORAŞUL VIENA Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. ALAVILLEDEV Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftiuatate «i «ofiditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzeso de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de fino albe ei colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camast si ismene' de lâna după «iHteinul profesorului Dr. G. .laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. TrouHouri complecte pentru fldautati. I.ayettes «iTrou«ouri pentru copii. Trounouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare & informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOG!) NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE t EHKRE. LA ORAŞUL VIENA CALEA, VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec INSTITUTUL MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STR AM VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3 tnthopedie—4. Gimnastică medicală—5. OrhalaţI—6. Masaj iii sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur...............2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente.............1.— 1 duşe rece sistematică cu basin !.— BAI DE ABUR Sl OE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 post-meridi&ne. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea MAŞINI DE ÎMPLETIT MAŞINI DE ÎMPLETIT DIN CEA MAI VECHE Sl RENUMITA FABRICA LAUE & TIMAEUS DIN DDESDA Recomandam cu deosebire peutru l'umilii aceste maşini cu care se pot iiipleti: GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri TRICOURI Talie si Pantaloni SI ALURI Prin aceste maşini se poale «Asttga esistenta unei numeroase familii. Un maestru in aceasta arta industriala se afla la disposlliunea amatorilor pentru Detalii se pot lua la Representantii generali pentru România si Bulgaria, MÂNUŞI, PLAPOME SI BONETE RYSER et BRATEANU Bucureşti, Culeu Moşilor No. 28. Tipogrufio Ziarului „Epoca1 G«r&at responsabil, C. Georgoscu. www.dacoromanica.ro