“i ANUL II No. 455 A DOUA EDITIUNE JUOI, 4 (46) IUNIE 1887 15 13 ANI ISTITIVr EHUL ABONAMENTELE încep la i si ie a fie-carei luni si 9e plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE BUOIIRESCI La casa Admlnistratiunei IN T.lli V: Prin mandato poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. i\ st ni:t\\T ,v i K: La toate oflioiole poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 le'. 6 luni 25 lei. CA PAKlSs Segasestejurnalul cu ISCent. numerul, la Kioscul din roe SSuntiiiartre 113 Bulevardul St. Germuiii Alo. St. 15 BANI N TJIVn3 RUL ANUNCIURILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADM IN19 TRATIA ZIARULUI t.a Pariu: la Agciice Havas, place de la bwrsc, 8. tiţriii'f (Jbrr, rue Notre Dame des Victoires SO, (l’Utcc dc la Bolii se) pentru Pariu, Franci», Germania, Auuti-o.l avaria, Italia 91 Marea Britanic. Anunciun pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri ai reclame pe pagina treia 2 lei linia MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA IVo. 3. - Pintft Episcopiei. — IVo. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA IVo. 3. Plata Episcopiei. — IVo. 3. DISIDENŢII JURAMENTUL DE FIDELITATE DIN MISTERELE POLITII CAPITALEI FI RIT I SE LI PR ECEDENTE COLECTIVISTE CIUMA DE LA CIU CEA HOME DISIDENŢII Foaia colectivităţii—am numit Voinţa... d-luî Ion Brătianu — In numărul de ieri, cercetează şi oslndeşte hotărî-rea ce am luat de a da sprijinul nostru ziarului Epoca, pe timpul detenţiunii d-lor Filipescu şi Balş. «Am prezis de mult, zice organul oficios, evoluţiunea făcută de disidenţi, mal IntfiiCi câtrt. junimişti şi acum către conservatori, lată că In sfârşit s’ad dat pe faţă: disidenţii ad trecut în rindurile Epoceî; din colectivişti înfocaţi s’ad făcut conservatori». Mărturisesc că cea ce ma supărat citind articolul «Voinţei» este vorba : colectivist. Sunt întradevăr cuvinte care ro-tindu-se în oare-carl sfere de corup-ţiune morala priimesc cu vremea un Înţeles particular, deosebit de sensul lor propriii. Oamenii cu purtare îndo-ioasă strînşl împrejurul urlcioaselor lor îndeletniciri, Îşi plâzmuesc cu timpul un limbagiu, un vocabular propriu, vorbesc acea ce în Franţa se numeşte argat. Cuvînlul colectivist cu care Logofătul Dreptăţii a botezat gruparea de la cârmă aparţine unui limbagiu de ace-iaş soiu. De ce ne numeşte Voinţa colectivişti? Dacă am fi fost colectivişti, am fi rămas în colectivitate, unde ceasul a-propriat al lichidării generale solicita sprijinitorii guvernului la un jaf des-ordonat al bugetului; dacă am fi fest colectivişti, am fi rămas să strângem ^bani albi pentru zile negre». ” Să stabilim dar lucrurile: liberali, /amăgiţi de colectivitate, am fost; colectivişti, nicl-o data. Deosebirea între un liberal şi un colectivist este într’adevăr mare. A critica monopolurile când nu eşti la cârmă şi ale înmulţi dupe ce al a-juns la guvern ; a făgădui magistraţilor independenţa şi a face în urmă dintr'Inşiî nişte instrumente oarbe ale puterii executive ; a te numi naţional, şi a subscri umilirea ţării în afară cu acte ca Convenţia consulară şi altele ; a susţine ca desordinea care domneşte în finanţele statului este prosperitate; a pună oposiţiunea în afară de ocrotirea legilor şi pe sprijinitorii guvernului mal presus de lege; a face parte din stăpânirea de fapt impusă ţării pnn violarea zilnică a Constituţiunii şi a legilor; s vorbi în fine în numele ţării şi a princip iilor şi a lucra numai pentru tine, iată ce vrea să zică a fi colectivist. De aceia în tabăra de la cârmă găsim oameni ce au fost în toate partidele şi care ah sfârşit grămădindu-se In colectorul ce se poate numi cu drept cuvînl: «partidul stomacului». A iubi însă libertatea, nu numai pentru tine, ci pentru toţi; a o apăra cu putere, nu pentru ca se te slujeşti singur de ea, ci pentru ca să poată şi adversarii tăi lupta în numele el; a fugi cu desgust de la b nchetul deşenţat al cumularzilor şiatelridruma pe caleasănă-toasă a muncii; a trece din tabăra Forţei sugrumătoare, în câmpul Dreptăţii asuprite ; a lupta din resputerl în potrivă acelora cari călăuzesc Ţara câtre un faliment sigur; — eata ce vrea să fcică a fi liberal. Şi, dupe cura liberalul nu poate se înţeleagă firea colectivistului, dupe li cum liberalul nu poate pricepe cum de sunt oameni cari ’şi vând conştiinţă pentru o favoare sau pentru un codru de pâine; tot ast-fel şi colectivistul nu poate înţelege firea liberalului, nu poate pricepe cum de sunt oameni care ’şl sacrifică liniştea şi se expun prigonirilor, pentru binele ţării. Acel cari nu’şl manifestă solidaritatea de cât în apărarea traistei cu grăunţe, pot el înţelege pe acel cari proclamă solidaritatea Ia luptă desintere-sată şi în suferinţe ? Boldul nevoii, nesaţiul de plăceri trândave pot şti ce este sfânta patimă a binelui obştesc ? Cârceii stomacului pot el pricepe avânturile sufletului? Negreşit că nu. Pe cine vrea dar se ademenească Voinţa cu presupunerile cinice ce face pe socoteala disidenţilor? Fiind că simţul moral al colectiviştilor s’a tocit cu desăvârşire, fiind-că noţiunea de cinste politică nu ’şl poate găsi loc în mintea guvernanţilor ’şî închipuesc el oare că toată ţara este ca dânşii? Sermană Colectivitate, prostituata fugarilor din toate partidele, purismul de contrabandă, nevinovăţia ipocrită ce arăţi, nu ţi vor reda virginitatea politică ce al pierduţi Sermană ColectivitateI Daca te-ar părăsi transfugii, daca prietenii nestatornici al regimului trecut te-ar lăsa, daca s’ar duce foştii procurori cari aii mărturisit cu cinism că votase de frică cu conservatorii şicarlastâ-zlau devenit colectivişti înfocaţi, daca zestrea guvernamentală — acest putrigaiu al politicii noastre — nu te-ar mal ajuta, ce »r mal rămânea din tine, Colectivitate? Armai iămânea pamfletarii de odinioară, deveniţi corectori al presei parlamentare ; revoluţionarii de acum li ani târându-se în brânci pe scările palatului; desculţii deveniţi milionari, desnădăjduiţil de pe câmpul libertăţii deveniţi Cancelari de carton, baronul de Hann iscălind decretele alături cu regele Carol şi... câţl-va foşti republicani, bolnavi de stomac... fiind că ad mâncat prea mult I Iată cine ar rămâne să sprijine liberalismul şi democraţia română. A căuta dar în faptele asociaţilor care ne stăpânesc, urme de liberalism, arfi o muncă zadarnică. Gruparea de la cârmă nu mal formează un partid : oamenii care o compun nu sunt nici liberali, nici conservatori, sunt... colectivişti. Aceasta este atât de adevărat în cât organele partidului conservator chiar, ad încetat de mult a pune în sarcina liberalismului isprăvile guvernamentalilor. Mal poate fi dar vorba acum de liberali, conservatori, junimişti sau disidenţi ? Lupta pe care oposiţiunea este silită să o facă împotriva stăpânitorilor de azi mal poate avea caracterul unei lupte Constituţionale ? Unde este Constituţiunea ? Ea este sfâşiată şi pătată de sânge. Falşificarea voturilor, corupţiunea şi teroarea respândită de administra ţiune, au suprimat alegerile. Tronul, nu mal răspunde la apelul desnădâjduit al victimelor. Mai poate fi dar vorba de luptă normală între partide ? Astă-z! naţiunea întreagă este despărţită în două tabere: de o parte stau cei ce mănâncă, cei ce risipesc, îmbuibaţii şi cumularzii; de partea cea-l’altă stau cel ce plătesc, cel ce duc sarcinile, cei ce suferă. Colectivistsau desmoştenil, complice sau victimă, iată alternativa care aşteaptă, care ameninţa pe tot românul. Cetăţeanul nu ’şi mal aparţine, el este un ce al puleril esecutive !—Corpul e-lectoral plămădit prin mii de presiuni fără seamăn, a devenit un aluat inert şi docil în mâinile prefecţilor. Tot me-canizmul Statului s’a transformat în-tr’o poliţie ocultă care corupe, fură sad prigoneşte. O raţea puternica împresoară, desfiinţează forţele vil ale naţiunii; o mină de fier — mâna brutal* şi violentă a dezpotismulul — înibuşâ, încearcă să suprime conştiinţa "evoltată a ţării. In asemenea conriţiuni, Întreb, nu ar merita toţi oamenii politici aî opo-ziţiunil blamul cei rml severdaca armai sta se discute teoriiconstituţionale cu Tac.he Anastasiu, Jlmeanu, Carada, Toboc, Xenopolu, B«du .Vlihal şi alţi... specialişti de soiul lcr ? Bârfească dar Vdnţa...... d-lui Bră- tianu, Disidenţii ’şî 'or face datoria. Alexandru O. I) iu vara. In mijlocul unei mulţimi de mârşăvii trezite, Voint; Naţionala de a-seară strecoară pe ftriş, o infamie la adresa redacţii zianlui Epoca. Foaia cavalerului pălmuiipune această întrebare bărbaţilor eminenţi cari nc au oferii concursul Io-: «I)e ce nu declară că şi redactorii Epocei care a sustras icre din prăvălia d-lui Oprescu a operai lot în mtrginele libertăţii presei fără îngrădii? şi fără rezervă.» Somăm pe foaea guvernului, zisă Voinţa Naţionala,esplictîn mod limpede şi pe faţă ce înţelege şi pe cine deseamnă prin cuvintele redactorul Epocei care eţci. In cas de tăcere, facqu răspunzător pe directorul acelei fin de infamia adresată nouă. Redacţia. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS I»aiis, 14 Iunie. Regele Greciei a sosit. Cuf-ia, 14 Iunie. Camera a respins prin322 voturi contra 201 propunerea de a suspenda suprataxa asupra inlrărel grânelor. D. Barbe a declarai ci urcarea actuală asupra grânelor nu poate fi de cât trecătoare, recolta trebuind a Ii favorabilă. Iterlin, 14 Iunie. Camera a acceptai proeclul de imposit asupra alcoolurilor până laarticolul 45. Ministrul de finanţe a arătat că reforma impositelor nn e terminată prin proeciele supuse deja Camerei, D. Bennigsen a exprimat speranţa că Camera nu va fi sezisată de nuol proecle de imposit în perioada legislativă actuală. AGENŢIA LI RE lt A i’etersbui-g-, 14 Iunie. Novoe Wremja zice că couvenţiunea anglo-turcâ n a isbutit, mulţumită atitu-dinel Franţei care nu va perde nimic pentru că a aşteptai. Rusia nu are nici un interes ca să caute a fi plăcută cabinetului englez. Din altă parte, Gasela Moscovei sfâlueşte pe guvernul rusesc să ia iniţiativa unei acţiuni spre a sprijini revendicările Franţei. Paris, 14 Iunie. In cercurile oficiale, ministrul RisticI este primit cu mulţumire. JIRAMENTIL DE FIDELITATE «Noi care luaţi în parte suntem de-o potrivă cu tine, noi care cu toţii împreună suntem mai mari de cât tine, te recunoaştem de Rege, şi-ţi jurăm credinţă dacă păzeşti legile şi drepturile noastre. Dacă nu, nu.» Când un rege se urca pe tronul regatului de Aragon, cel mai mare dintre notabilii regatului, rostea în numele tuturora, cuvintele pe care le-am citat mai sus. Regele departe de a se supăra, era mândru d’a domni asupra unor oameni aşa de zeloşi de libertatea lor,şi afacerile regatului nu mergeau de loc mai rău, din această pricină. Aşa se petreceau lucrurile în fericitul regat de Aragon. Tempi passati! De şi mica frasâ citată mai sus, conţine miezul Intregei teorii constituţionale, azi vedem în ţara româ-nască trei profesori daţi în judecată pentru că ad pus tn practică principiul pe care se rezeinu regatul a-ragonez. Ne pare foarte bine că dd. Mâr-zescu, Tzoni şi Pustia au fost daţi în judecată pentru manifestul de la laşi. D anteiu pentru că ştim cât de puţin îi pot atinge persecuţiunile guvernului, apoi pentru că guvernul se desconsideră prin această n uă nelegiuire, în fine pentru că această urmărire, va permite ca se se elucideze, un punct rămas până acuma obscur îndiscuţiile politice,şianume: ce este o constituţie, şi până unde merge datoria cetăţeanului d’a respecta jurământul de fidelitate depus în mâinile unui rege constituţional ? Vom discuta această cestiune în-tr’un număr viitor, dar ne vom mărgini de o cam dată a constata un singur lucru. Admiţând chiar că cestiunea e resolvatâ, admiţând că un jurământ de fidelitate nu trebueşte călcat, şi că cei care’i calcă trebuesc pedepsiţi, nu suntem oare siliţi se admitem tot d’o dată că cei mal mari culpabili trebuesc pedepsiţi mal în-tâiu, şi pe lângă aceasta că un om nu poate fi pedepsit de cât numai daca a comis fapta încriminată? Şi în acest caz, ne este permis se ne mirăm, cînd vedem că Regele şi-a ales ca ministru de resbel tocmai generalul care ştersese jură-mîntul de fidelitate din livretele soldaţilor, ce avea sub comanda sa. Ne e permis se ne mirăm, când vedem miniştri sub Regele Carol tocmai pe acei care susţineau odinioară,sus şi tare că asasinarea principelui Carol e neapărat necesară pentru fericirea ţereî. Dar se presupunem că valurile vreme! spală multe pete, că strălucitorul fluture regal a uitat păsurile crisalidei princiare, că regele Franţei,—ca se întrebuinţăm o eitaţiune clasică.—a uitat injuriile ducelui de Orleans. Se spunem că ce-a fost a fost, şi că numai de a i înainte, se va pedepsi or ce călcare a sacrosanctului jurământ de fidelitate. Prea bine ; dar în acest caz pentru a se putea pedepsi cine-va, ar trebui cel puţin ca acest cine va se-şi fi călcat în-tr’adevăr jurămîntul de fidelitate. Ce prescrie jurămîntul de fidelitate ? D’a urma pe rege pretutindeni, d’al îmbrăţişa, d’a se boboci cu dînsul, d’ai face peşcheşuri ? In acest caz, semnatarii manifestului de la Iaşi, ar fi culpabili, căci au recomandat cetăţenilor se facă golul în jurul regelui, se nu mauifeste nici o bucurie de venirea lui, şi se nu-i dea nici pâine nici sare. Dar din păcate, jurământul de fidelitate nu implică altă obligaţie, de cât acea d’a fi fidel, adică d’a nu lucra la răsturnarea monarhului căruia a fost prestat jurământul. Desfidem însă pe cel mai înfocat colectivist d’a susţine că faptul d’a face golul în jurul regelui, şi d’a nu manifesta o bucurie nebunească la venirea lui, poate fi interpretat ca o tentativă de răsturnare. Ga un semn de antipatie şi de neîncredere da, dar nimic mai mult. De aceia denegăm absolut guvernului : 1. Dreptul d’a da în judecată pe or ce semnatar al manifestului de la laşi, pentru călcarea jurământului de fidelitate. 2. Cu atât mai mult dreptul d’a deferi unei juridicţiunî excepţionale, cetăţeni care au uzat de un drept înscris în constituţie. 3. D’a inventa o crimă, un delict, sau o greşeală ce nu e prevăzută tn-tr’o anume lege, cea ce s’a intimplat în cazul de faţă. www.dacoroniaiiica.ro Şi spunemîneă o dată guvernului, că prin persecuţii oarba şi prosteş ca cea de azi va grăbi cea ce eau a înlătura acuma, şi anume calcar jurământului de fidelitate. Şi această călcare va fi atunci \ ditâ şi reală, şi sa va face nu de a mână de oameni, dar de ţara î treagâ. BELGRADUL ROMAN O telegrama din Belgrad sosita aset. ,i anunţă că în noaptea de Luni spre Ma I s’ao făcut manifestaţiunl în Capitala regatu lui Sârbesc, în favoarea noului cabinet. Pe când poporul striga: trăiască Ristici o parte din mulţime s’a adunat înaintea c sei fostului ministru Garaşanin şi spârgâ-du-I geamurile, făcea sfi alterneze jos (iar şanin 1 cu aite intonări neplăcute. D. Garaşanin a descărcat revolverul mulţime şi-a rănit pe un tânâr. N’am făcut această istorisire, de cât sp a se vedea cât sunt de schimbăcioase luările pământeşti. Ca mâine, bătrânul sinistru şi va avea dânsul Belgradul sâO. Boala de care suferă nu’t va da însă de tulă forţă ca să scoată revolverul. Am ninţat de mulţimea nenorocită în timp de ani de risipă, solitarul nu va putea fi în siguranţă nict în singurătatea sa de lânţ Goleşti. Să fie însă pe pace. ’I vom da deşt gendarmî care să’i păzească oasele. DIN MISTERELE politiei um ut Paserile si muzicele mecanice ale lui Andronic lnşălâtoriile lui Andronic sunt oadt vârâtă halima. El trecea de mecanic I faţa victemelor sale şi pentru aceast.-îşi aşezase în casa sa un atelier corn plect de ceasornicărie, şi în plus, pe di ferite mese, în acel atelier şi în toat cele alte camere, avea marele şarlatar o sumă de păseri şi muzici mecanice Pâserile mecanice constat! Intr’u buchet artificial compus din florile cel mal alese, având la mijloc o lalea I care este aşezata o păsărică mică, fie ct nar, colibri pasărea muscă, sad chia o privighatoare. Buchetul este aşezat într’un vas bu . de porcelan cu desemnurî frumoase p din afară, şi în care este instalat u mecanism cu fire metalice cari corei punde cu pasărea şi o fac sâ cânte, co păsările pe care ea le represintă. Muzicele sunt nişte cutii mari, frt moaşe, cari ca şi păsările se pot pun în or ce salon elegant. Păsările şi muzicelele aducea Andronic de la Paris şi costă: păsările ca la 200 lei bucata, eară muzicele de la 300 —50 ' lei, dupe mărime. Când vre-o victimă cădea în mânii asociaţiunil (al cărei şef este Prefecţi poliţiei Capitalei) meşterul nostru spunea că toate acele mecanisme suc lucrate de el, ear florile de nevasta k care cu o mină de modestie aproba ţi spunea că ar face şi mal multe dac n’ar fi ocupată şi cu casa, şi ea poate fac domnului (victimei) dacă voeşte, bu chetul şi pasărea care II vor plăcea; se înţelege că victima, la asemenea buni t&te, răspundea prin a se mulţumi a avea un buchet din cele gata, care i s şi da îndată dacă era mai chiabur, sa dacă anticipase vre-o sumă de ban însemnată. Păsările şi muzicile mecanice ma serveau meşterului nostru, pentru al da cadouri la înalţii săi patroni sad tovarăşi. Ast-fel: Escelenţa sa prefectu poliţiei capitalei Prinţul Mor uzi poseda o sumă de pasări şi muzici de acest fel. Mal posedă asemenea minunat' lucrări eşite din mâna mecanicului An dronic şi Ministru, (se înţelege uni dupe când erau Prefecţi de Politie) iară alţii prin prefectul poliţii; uni din foştii procurori ai tribunalulu Ilfov; şi unii din domnii avocaţi; a cestora le dedea la început, făcându’I pe urmă pe uni să aştepte pentru ţ)-noraritt mult şi bine. • EPOCA ■P'HM 4 IUNIE Esceptând advocaţii şi victimele, toţi cel care sunt posesori de asemenea lucruri sunt sad funcţionari ai parche-,ilm sah funcţionari al poliţii. Pentru că de zece ani de când Andronic aduce asemenea lucruri, nu se cunoaşte să fi vândut \re-una cui-va până astă-zl. Prefecţii politii capitalei dejucând pe «l-nu judecător de instrucţie Când d-nu judecător de instrucţie a arestat în bună pază la poliţie pe Andronic, a rugat pe d-nu prefect să ’I P ! moneda ci pentru cumpărarea unei maşini. Acelaş ordin dtndu’l judecătorul să aducă şi pe d. Vlădescu, (altă victimă căruia se dăduse înscrisul de 10,000 Comisarul a spus câ nu îl găseşte, st în fine silit a 6-ea zi, să II aducă ?- Poliţie, însă l’a Introdus mal tntâiu ie Prefect pentru a’î recomanda cea ce trobue să vorbească. ' s Comisarul Theodorini, de la Secţia cel care făcea surprinderile de codă la Andronic, d. Prefect l’a apărui. lestul de bine, aşa câ acel Comisar nu a putut fi nici arestat nici măcar sus iendat până astâ-zi, şi motivul este foa te simplu : Comisarul Theodorini, . ici ta ce ar fi fost arestat, ar fi spus ca arprinderile le făceacu ordinul sau cu ştiinţa Prefectului, şi din cea ce je-de la victime în asemenea cuali-d. Prefect lua negreşit o parte mal are, fiind şi slujba şi igemoniconul ■ i sale mal mare. Daca Prefectul nu avea frică de Cornii său, toată lumea să fie sigură Ciî chiar densul ar fi stăruit să îl vîre afund. 1 -»ate acuma judeca or-cine că d. june i nstructor nu avea să lupte numai cu nişte tâlhari ageri şi cu mari protecţii, dar în dovedirea tâlhăriilor lor, gasea de acurmezişu chiar pe şeful lor, care dejuca Instrucţia, şi o dejuca ast-fel, în cât să nu se poata descoperi nimic. Spre nenorocirea Prefectului însă, s’a găsit un singur lucru care este corp al delictului, şi desvăleşteîntreaga Societate şi pe d-sa ca şef al el. Acesta este faimosul înscris de 10,000 de lei pe nume deschis smuls de către comisarul Theodorini de la d. Ilie Tabacu, chiar în casa lui Andronic, şi care Înscris s’a păstrat cu mult grijă de d. prefect ca şef al asociaţiuneî, (căci asociaţii nu prea se încredeah între el, şi numai şeful lor avea dreptul să păstreze lucrurile de valoare mal mare,) aşa că chiar d-nu judecător ’l a primit de la d-sa. După ce Andronic a fost depus la Văcăreşti, a făcut de acolo patru petiţii către prefectul poliţii Capitalei chie-măndu’l spre al face destăinuiri în a-facerea instrucţiunei ; acele petiţii după regulă s'au trecut mal întâih în registrul penitenciarului şi apoi una câte una s’au înmânat domnului prefect. Ce s’a făcut în urma lor? Nu putem şti daca d. prefect a fost să vază pe Andronic la Văcăreşti, şi de asemenea daca a fost, nu ştim ce a vorbit, întrebarea este: Prefectul a spus judecătorului de intrucţie pentru ce l’a chemat escrocul? S'au daca n'a fost la escroc în penitenciar, a dat acele petiţii d-lui judecător? Şi în sfîrşit întrebăm pe d. ministru al justiţii : Cum se face ca prefectul poliţii Capitalei de la început până la sfîrşit, pretutindeni, să fie amestecat în această scandaloasă afacere şi nimeni să nu se agaţe de d -sa, când este prins cu mâna în sac? Şi când vedem asemenea lucruri şi vedem că nu se face nimic,pentru ce să ne mal mirăm că giuvaericalele cele de valoare ce s’au furat prin spargere de la d-nu Polichroniadi, proprietarul prăvălii «La Panduru», nu sau mai găsit nici până acum, şi după ce s'a prins toţi tâlharii şi s’a găsit şi banii asupra lor,a lipsit numai un singur lucru şi anume: giuvaerile cele scumpe. De ce să ne mirăm de spargerea de la d-1 Staicovicî căruia i s’a luat 47,000 lei, şi tot ast-fel de toate cele-l-alte tâlhării cari se comit In Capitală? Cetăţenii pot fisigurlcălndată ce \ >- (1 f se vor prinde poate h ţiîşi se voi ga? poate şi objectele daca w. h > valoare, iar când va fi ricale scumpe, atunci adâncile buzunare ale , . pom . la care şeful lor face ngi.U; inspecţu; poftindu-I pe urmă, petrec, şi explicări misterioase, la Vila Regală unde zilnic se regalează d-nu Prefect Regal. (Va urma). PRECEDENTE COLECTIVISTE Mişeliile sevărşite la Galaţi, asupra membrilor opoziţiunei de câtre banda colectivistă din acea localitate cu oca-ziunea alegerilor judeţiene şi comunale din 11 Mai, vor avea în curend un des-nodământ. Curtea cu juraţi din Covurluiu, este chiemata a judeca la S Iunie curent pe cel cinci-zecl bătăuşi cari ah stropit stradele Galaţilor cu sîngele membrilor opoziţiunei. Denunţătorii cart ah tntrodus acţiunea n’ah mal aşteptat ca guvernul să ia iniţiativa, câcl s ar condamna singur în faţa ţărei. de Dare-ce el a ordonat întrebuinţarea bâtei, mijlocul cel mal sigur de isbândă în alîgerl, şi pe care ’l practică de atâţia anT-Cât despre raportul comisiunel de anchetă — de se va publica veri o-dată — el nu poatea avea altă conclu-ziune, de cât ca cpoziţunea este vinovată, sau cu alte cuvinte «C’est le lapin qui a commenct». Puţin importă însă niţiativele şi anchetele servilor d-lul I. Brătianu, cunoscute fiind cât de părtinitoare sunt, şi ce însemnătate aC; cestiunea este dacă justiţia va fi lăsită a se pronunţa în toată libertatea el. Precedentele ce avan în procese de asemenea natură, ne autoriză a crede că guvernul nu va sti inactiv în faţa acestei acţiuni, mal cu osebire că de astă dată pielea lntiegei colectivităţi este în joc, de şi d-iul I. Brătianu a destinat temniţele pintru Balş, Fili-pescu, Ressu, Calim;ky, Panu şi toţi cel l’alţl membri al opziţiunil, pe când în realitate adevăraţi oaspeţi nu pot fi de cât un Tache Anastasiu, un Să-răţeanu, Malaxa, Săveanu, Simulescu şi toată banda. Ne aşteptăm dar c. colectivitatea să recurgă la mijloacele cele mal ilegale şi necinstite spre a înăbuşi justiţia. Mai întâi va căuta să strămute afacerea de la Galaţi—unle nu are nici un sorţ de isbândă—la o altă Cui te cu juraţi, şi care nu poate fi alta de cât aceea din Tecuci, siguri fiind făptaşii că prin vrednicia Paşeî Anastasiu, vor a-vea un jurih pe sprirceană şi ast-fel vor scăpa de osândă. De nu vor întrebuinţa acest expedient, sau nu vor isbuti, atunci le rămâne amestecul direct al Procurorilor în această afacere, de şi după lege nu au nici un rol, căci acţiunea aparţine numai denunţătorilor cari fac oficiul de Minister public. Caşul s’a petrecut la Focşani în procese identice judecate în anul curent. Gn plpirorilor comunale de la 2 Noembre, colectivitatea a orgeni-sat, ca şi Ia Galaţi, bande de bătăuşi, care au maltratat pe alegătorii independenţi * ’^FtîWt'cTe a vota. Apoi la alegerea nul deputat în col. 1 de Putna, mai raulţl indivizi înscrişi de ^uyiir'» fără di upţ tu iisie, au luat parte la vot făcând prin aceasta să is-butească candidatul guvernului Ghiţă Neculau, contra d-luî G. Apostoleanu, candidatul oposiţil. Pentru ambele aceste fapte, un număr de alegători independenţi au dat In judecata juraţilor atât pe cel una sută bătăuşi de la 2 Noembre, precum şi pe indivizii ce ah votat fără drept la alegerea de la 10 Ianuarie. Colectivitatea însă veghea, de şi îngrijită de soarta lor. La ziua judecăţel ah adus pe vestitul Sârăţeanu, sluga credincioasă a regimului. Denunţătorii cer Curţeî să elimineze pe procuror din aceste procese, fiind că FOITA ZIARULUI «EPOCA » A 1ATTHEY (3) (arthur arnoulu) CRIMA. DE I.A HUCEA ROŞIE PROLOG — MACELUL = 11 ISABELA uvintele eî eşeah întretăiate, pe ju-m Hate Înăbuşite din cauza tulburărel saie. Ea se ţinea cu mâinile de haina a-i bărbat care deschisese mal mult .iŞA i lui, se lipise de dânsul. Da, înţeleg, murmură omul mişcat, am auzit... Vra să zică i-au ucis pe Iuţi ? Da, da.... Vino... dă-ml ajutor, imul făcu o mişcare, gata a urma pi copilă care ’l trăgea de mâneca. Har una din femei, soţia lui desigur, se apropie de dânsul : — Eşti nebun, omule ? zise ea cu o v e înăbuşită şi supărată tot odată, să ţi se întâmple tot aşa? Dacă ,iva s’ar întoarce şi te-ar surprinde, ar împuşca şi pe tine 1 Nu vreah a-s gta. Fie-care pentru aine !. Pa după art.134 din legea electorală,acţiunea le aparţine lor şi prin urmare le incumbă şi toate atribuţ'unile,carl de or dinar cad asupra ministerului public Curtea Insă respinge cererea. Atunci Sârâţeanul nostru, intra în adevăratul său rol de apărător al bătăuşilor şi falşilor alegători. Recuză mal întâiQ pe toţi juraţii Independenţi, după o anume listă dată de administraţie, lăsând în comi-siune numai funcţionari şi favoriţii regimului. Când vine apoi rândul acusa-ţiunel, el o îndreaptă asupra denunţătorilor, apărând pe făptaşi şi în definitiv fără umbră de ruşine, cere un verdict de achitare, pe care ’l şi capătă, bine înţeles. In faţa acestor fapte, cine ne garantează cft în afacerea de la Galaţi justiţia nu va fi înăbuşită ? INFORMATIUNI Numărul nostru de mâine va coprinde întâiul articol datorit colabo-raţiunei d-lui Tache lonescu. X Ni se face cunoscut din Bulgaria că ştirea despre schimbarea Ministerului serbesc a produs o adevărată consternaţiune în sinul Regenţei şi al partizanilor ei. Venirea la putere a d-lui Ristici, considerată şi acolo ca triumful politicei ruseşti, a făcut se crească temerea de noul turbu-râri provocate de partidulzankowist. Judecând după măsurile luate de Regenţă, îndată după ce constituirea Cabinetului Ristici îi a fost anunţată, se putea crede, la Sofia, că izbucnirea unei răscoale nu este de cât o chestiune de câte-va ceasuri. Până în momentul însă când scrim nu ştim se se fi ivit vr’o turburare în Bulgaria. O lungă corespondenţă din Sofia pe care sperăm se o primim poimîine neva permite sedăm cititorilor noştri detalii despre cele ce se petrec acolo. X Aflăm că comunicându-se d-lui Dim. Sturdza de câtre prezidentul juriului universitar, chemat se judece pe d nil Mârzescu şi Tzoni, că doctorul Kalinderu persistă în refuzul d’a face parte din acel juriu, ministrul cultelor şi instrucţiunei publice a răspuns că d Kalinderu n are dreptul să refuze şi oă trebue se supună hotârîrei sorţului. Nostim ar fi ca d. Kalinderu găsind răspunsul d lui Sturdza eara-} gbloz, cum şi este; şi făcând de dân-miI caşul ce se cuvine, se fie şid-aa dat în udeo&tă. X Se vorbeşte despre un conflict care s’ar fi iscat între Mitropolitul primat şi Ministrul Cultelor şi instrucţiunei publice din cauză câ I. P. S S. voind se înlocuiască pe Vicarul Mitropoliei d. Uimitru Sturdza s’ar fi opus. Dăm această ştire sub rezervă. X D. Ferikidi, ministrul afacerilor străine a plecat azi la Sinaia unde va remânea pînâ mâine când toţi miniştrii, împreună cu d. Brătianu, se vor duce acolo pentru aţine Consiliu sub prezidenţâ Regelui. X Se zice că la 8 Iunie curent, Regele şi Rpgina vor veni pentru câ-te-va zile în Bucureşti. Generalul Pencovicl,comandantul interimar al corpului al 3-l«a de armată, a fost chemat de urgenţă In capitală de câtre d. ministru de rezbel. Se crede câ această chemare este în legătură cu afacerea turbu-rârilor de la 11 Maiu la Galaţi. X Azi a părăsit capitala ambulanţa rurală pentru judeţul Teleorman dupe ceea a fost inspectată de către d. doctor Theodori, medic inspector general al serviciului sanit- r al corpului al 2dea de armată. X D. Lupu Costaki, directorul general al închisorilor care lipsea tie mai mult timp din Capitală s’a reîntors azi la postul seu. u Noul director general al serviciului sanitar, doctorul Sergiu, aflând câ apuntamentele medicilor de plasase plătesc mai tot-d’a-una cu o mare întârziere, a luat dispoziţiuni pentru ca medicii se fie scutiţi pe viitor de acest neajuns. Foarte bine. Ar trebui însă luate măsuri şi pentru ca medicii să ’şi îndeplinească cu exactitate datoriile lor. Am putea cita mai multe sate, din diferite judeţe, unde epidemiile grozave au domnit timp îndelungat înainte ca medicii respectivi, cu toate chiemările ce li s’au adresat, să se hotărască a pune piciorul a-ifolo. X Onorabilul prim procuror Dulap (Andronesou) a cerut şi dobîndit un congediu de doă luni pentru a merge să se odihnească la Sinaia de ostenelile ce i au pricinuit afacerile Panu şi Balş Filipescu. Densul a ales Sinaia ca loc de vilegiatură pentru a fi aproape de stăpânul său, d. Stâ-tescu, care şi densul va petrece vara acolo şi grafie căruia speră că va fi pus în poziţiune se priimească direct de la Regele înaltele mulţumiri ale M.S. pentru osînda dobîndită contra d-lui Panu. X Directorul general al telegraphelor şi poştelor a cerut ministrului de interne creditele necesarii pentru înlocuirea aparatelor telegrafice astăzi *n serviciu prin altele mai perfecţionate. D. Radu Mii ai in8e,pnre puţin dispus a îndestul* cererea i- i lustrului egoist-national Negreşit â din cauză câ ar fi greu sesc încredinţeze furnitura nouilor aparate hiî Vornicu sau iui l'oboc Întreprinzători favoriţi aî ministrului. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Roma, 14 Iunie. La Cameră, ministrul de răsboih a Înfăţişat un proect de credit de 20 milioane pentrv a face faţă cheltuelilor militare tn Africa, trebuinţelor ministerelor de rfes-boiu şi de marină în timpul eserciţiulut 1887-88 şi formărel unul corp de trupe special pentru garnisoanele italiane din Africa. Berlin, 14 Iunie. îmbunătăţirea stărel împăratului face progrtse considerabile. Majestatea Sa s’a că ’l cunoaştem noi, pe oamenii aceia? Omul stătea nehotărât, luptând tntre frică şi milă, între egoism şi datorie. Dar femeia, respingând pe copilă, trase pe bărbatut el îndărăt şi închise uşa, cu mânie. Isabela, îngrozita, se uită la acea uşe neîmpăcată şi muta, se simţi iarăşi singură, făcu doi paşi spre a se urca pe scară, apoi se opri făcând un semn de groază nespusă, şi coborâ din noh. Ajungând acolo, mal stătu puţin pe loc, se uită la odaia portarului ; se a-propie de ea şi zise încet: — Doamnă! Doamnă! ajutor! ajutori Nu primi nici un respuns, întunericul îl mări spaima şi atunci, perzân-du şi în adevăr minţile, sări tn stradă, unde dispăru în pâcla cea deasă. 111 ZELIA De la plecarea micei isabela, casa întreagă se înfundase într’o tăcere a-riâncă şi nelntrepută de nimic. Casa aceasta avea şase caturi ; la caturile inferioare erah numai câte un apartament, dar la cele de mal sus, a-farâ de al treilea locuiah familii numeroase, care produceah de obiceih multsgomot şi multă vâlmaşeală. Cea mai mare parte din locatari a-parţineah clasei studenţilor sau Impiegaţilor, iar cel de la caturile superioare, compuse din odăi separate, a-fiem< nea cu dantele urni fagu" dc miere, erah din clasa lucrătorilor neobosiţi, dibaci, care fabrică acele nimicuri ce se numesc articole de Paris. De sigur, groaza Îngheţase ţoale i-nimile, şi fie-care sta ascuns, cătând a face să fie uitat, nevăzut, ne simţit de nimeni. S’ar fi zis că casa întreagă era în do-lth pentru cel şease morţi pe care ’l coprindea. Pretutindeni tăcere de moarte. Şase ore sunaseră. in acest moment, două persoane începură a urca scările, cu băgare de seamă, abia păşind, dibuind prin întuneric. — Cum dracu de nu ’s luminate scările, zise cineva, în cât intri aci ca pe piaţa publică, fără să te întrebe nimeni ? — Să nu ne plângem de asta.respunse mai încet o voce mal tânăra, nu puteam dori ceva mal bun 1 — De sigur... dacă nu cumva asta însamnâ că s’a întâmplat vr’o nenorocire 1 zise cea l’altă voce care părea că aparţine unul om cam în vârstă, de şi voinic încă. Amândoi urmară a se urca şi se o-prirâ în antretul catului al 3-lea. — Am ajuns, zise cel mal tânăr. — El bine, sună Încetişor. Urmă o tăcere. Se ghicia, mal mult de cât se auzea, că cine-va pipăia uşor păretele spre a găsi uşa. — Oloi zise unul din el, uşa des- 'ţhif * — Deschisă ? Nu se poate te aî înşelat. — Nu, aici e un singur apartament. — Atunci ne-am înşelat de cat, res-punse cel mal tânăr din visitatorî. — Sunt sigur că nu.., Am numărat... Şi apoi cunosc casa asta cum îmi cunosc buzunarele. — Abric... ăsta nu-! lucru firesc. Mi-e frică 1 El tăcu de o dată. — Ce al ? întrebă cel l’alt. — Nu’ţl miroase ciudat ? — Ba da. — S’ar zice.... miroase a slnge pe aici 1 Să ştii ca s’a întâmplat o nenorocire. — Să ’l strigăm.... Mă sperii ... Totul îmi pare ciudat. Totuşi nimeni nu ştie că el se află aici. — Nu, nu, să nu strigăm pe nimeni. Să vedem. — Dar de unde lumină? — Aşteaptă...am tot d’auna o lan- ternă cu mine. In curând larnterna fu aprinsă şi razele el palide făcură să se poată distinge feţele celor doi bărbaţi. Unul era un băiat voinic, de vr’o două zeci şi şease până la două-zeci şi opt de ani, cu talia de hercul, cu capul acoperit de un păr creţ peste care pusese o şepculiţa de postav negru. Trăsurile ’l erah pronunţate ; nasul scurt, gura larga, cu buze groase ; u-meril obrajilor eşiţl afară ; ochii mici, înfundaţi, gri Închis ; sprincenile dese, Purta Larbâ scurtă şi numai cât V-"- ţinea bărbia i r-'t r.p i un cap energic, fără regular; c". dovedea un caracter ui se! i- net1 , viol şi pe care obiceiuri! v t p i lesnicioase nu ’l muiase de loc Uorpu r i iu şi fără gingăşie, de şi bine făcut mâ' ile foarte mărişi as-pr i, ii ic . ni a, tot arăta că este uc h .• Jio: şi ume un lucrător în taclale, ' ,oe» ire mânuesc schija, ferul sah rotuţuL Cel 1’ ■ -coi. 'a, era în vârstă de cin-.:' zer destul de nalt şi el, da» ic,. '. . isb. âru ’l începuse a *1 în u, i u, >i.ii alba şi lungă, mâi-n.-.u i ş ear costumul săh, de posift\ omplectat prin un perd.miu ‘ ste m cu gulerul de ca-tit. ; ş. Aria sa naltă, ară- ta:- >;si» i ! c -bn lumea aleasa. Trăsni a lungâreţe,ascuţite, oc'i-i u ioa te vil, fruntea largă, gura expit si .. Stătea ui . - i apucaturile unul om orma,care a apar- ţini t e i ut i de aproape cariei e1 mi1 t ■< Ii pa ,of.ii > uardesiului purta o decoraţia Fur* a i cuvânt întoarse lanţ at viu. ->, ( le. — Vezi bin .octor, strig» Abric Inc.- ,in-„■ un •<* al treilea. — F. adevărat \ (va urmaJ www.dacoromanica.ro EPOCA - 4 IUNIE PUBLICITATE» ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlrafflu 0,000 d« fol ANUNCIURI SI RECLAMF. Anunciuri pe pagina IV, linia ; 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina ; III linia 2 lei. ? I sculat la amiazl şi a trecut în urmă în cabinetul săâ. Berlin, 14 Iunie, «Gazeta Germaniei de Nord» zice că programa cabinetului sârb proclamând menţinerea bunelor relaţiunî cu toate statele streine, şi principiul economiei în finanţe nu pot de cât să fie pretutindeni bine primită, pentru că promite se dea nuol garanţii pentru liniştea statelor orientale. AGENŢIA HAVAS Madrid, 4 Iunie. Joul va începe la Camera deputaţilor discutarea proiectului de lege priviLor la reformele militare. Ofiţerii conservatori se vor sili să împedice discutarea şi votarea acestui proect. Dublin, 14 Iunie. Meetingul în care a vorbit Dawik s’a dus apoi să facă o demonstraţiune Feakle, unde a fost primit cu Huerăturî. O luptă serioasă a avut loc între mulţime şi demonstranţi. AO fost 30 răniţi şi un copil de 14 a aii fost omorât în vâlmăşealâ. Situatiunea în comitatul Clare este foarte critică şi poate 11 comparată acelei a unei teri plină de inamici. CRONICA FIR1TISELI Câştigarea a celor 5000 de lei de câtre Nichi a produs în sinul colectivităţii un entuziasm năprasnic. Seara au fost banchete. S’au ridicat toaste. Bucuria se citea desluşit pe feţele roşcovane aie unor başi colectivişti. S’au cântat meterhanele pe la ferestrele pălmuitului, i s’au trimis mulţime de depeşî şi de scrisori care de care mai ugurlie. Pentru a satisface curiositatea publicului dăm aci câte-va din aceste scrisori: Scumpul nostru client, Bine cuvîntatft fie zioa când al primit memorabilele palme. Cu această zi a început pentru noi o eră noul. Nu putea fi un prilej mal nemerit pentru a sări gardu în grădina, plină cu toate bunătăţile lumeî, a colectivităţii. Iar tu al pus piatra fundamentală a unei averi colo-« i, Graţie temperamentului tSd nobil al s6 ajunai Inscurt un Rotşild. Se’ţl ajute D-zed! Terminând te mal rugăm încă sfi o dată nu ’ţl uiţi promisia : se pul o vorbă bună pe lângă d. Brătianu. Bani nu'ţl cerem căci nu ne trebue. Primeşte salutările noastre Aristică al Băbachi şi cel-l’alt. De la Alecu Xenopol a prii mit a-ceste renduri: Lie'jer Hraidăr, Al auzit că al chişligat proţest. Eî, vei I Di bichiril al tras un chintec de la psalmi. Mare şabâţ în Ttrgu Cucuiul ! Îmi pari tari rea că nu aa putut st vil sî pledezi iu. Ai fi fost tari spendid. Trimeti 2500 franci. AI mari nevoi mo-mîntan. Şi.. In fini dragă Nichi, Pe mini st n'al pichi Câ n’am ticul nimiciri I Achichi I. Achichi I. De la câţi-va cetăţeni indignaţi : Primeşte şi de la noi, stimabile, firitisell. Şi la mal mare I.. Nu ne îndoim că din cel 5000 de franci vel jărfi ceva şi pentru sufletele noastre. Andronic i-a scris şi el: Coane Nicule, Îndemnat de mal mulţi amici între care pot cu fala număra şi pe d. Prefect, am părăsit solul patriei natale unde n’am întâmpinat în greaua şi spinoasa mea carieră de căt indiferenţa şi batjocuri. Am luat drumu exilului. Cred câ streinii mfi vor îmbrăţişa şi adăposti cum se cuvine. Gând am sosit la Baziaşl am aflat că al câştigat procesu. M ara bucurat din suflet. Dacă m’oiO Înlesni, o se 'ţi trimit niţică apâ de aur ca să transformi cele 5000 de franci In napoleoni. Procedeu 11 ştie câţi-va din prietenii mei. D. Fuaiescu i-a trimis numai a-ceste râncuri: Te Pail chir al! Sa haleşt sănătoşel banii! Dabule binaual dabule şocardaua ! dabule pingeaua 1 Nici Turcii din Dobrogen nu l’au uitat. Unul din aceştia, liberal-na-ţional negreşit, îl scrise : Nicola Efendi! Haber biieda gheldi ane seninchin dandana sizini:in olmustîr. Alah teşiukir et-lîc. Ben Nahometa, Caraiman, Hahaler, epsi baraba dedic hogea ane Alahi geamie bir rigea etsin ane Alah teşiukiur etsin onumki iardirmak. Cioc iaşe Alah sana dişi versim beşlbine franc iczecsen epsinden ane sen istersin pilaf milaf, baclava, cadaif, taixiu, sarailie, tacâm-tacâm marflar.—Salam alechim 1 Bis epsi bizim taraftan ep naţiolan leveral ca-liorusi. — Hairola 1 — Mehmet Pehlivan Pentru conformitate Camll DIN DISTRICTE ROMAN Românul este informat ea s’a înfiinţat deja un grup oposiţionist în Roman. Un aiiir noii v« npu.ro chiar Juoi Votul Liber sub direcţiunea d lui Eugenia Ionescu, caro să zice că se va stabili în Roman ca advocat. Un club se va instala în casele d-lul Nicu Tomşa Naum, pentru care sfârşit s’a ales un comitet dirigiuitor compus din zece persoane, sub preşedinţia d-!uî Cos-tache Mortzun, fo3t prefect al judeţu-Roman. înregistrăm aceste toate ca din auzite, fără a le davr’o confirmare. COVURLUG Vocea C ivurluiului este informată în mod positiv, câ imaculatul poliţaiQ de Galaţi, d. N. Petrescu, a chemat la poliţie pe d. G. Panaitescu, unul dintre acei ce au iscălit cererea de dare în judecată a autorilor infamielor de la il Maiu. Acolo, energicul poliţaiu, a-jutat şi de comisarii Anghelescu şi Atanasiu, dupe ce a dăscălit pe d. Pa-naiteseu, ’l-a pus de-a iscălit o hârtie scrisă de d. Petrescu însuşi. N’am putut afli conţinutul hârtiei, dar nu încape aici o îndoială că trebue se fi fost vorb» de retragerea iscăliturel d-lul Panaitescu dupn cererea de dare In judecată a organisatorilor şi autorilor başibuzucielor ştiute. Imediat, în urmă, d. Panaitescu a fost numit sub-comisar la despărţirea II. Garantăm autenticitatea acestui fapt. VLASCA Citim în Stejarul din Giurgiu : D. Poliţaifi îndemnat poate de d. Poteca, sau din prea mult esces de zel a pus în mişcare pe toţi subalternii săi, de la sergenţi până la comisari, cu o-casia tipărire! ziarului Stejarul. Aşa nu trece o oră până a nu veni câte unul din aceştia prin tipografie ca să vază manuscripte sau cât mal trebue până se se termina imprimarea. Merg cu neruşinarea aceste fiinţe până acolo în cât s’au încercat să cumpere pe culegătorii tipografi şi daca afi văzut că nu reuşesc au început să’I ameninţe. Denunţăm aceasta celor mai mari, care poate n o cunosc. ACTE OFICIALE — D-tiil Ioan Gâtan, Gh. Z. Diaconescu şi Ioan Paraschivescu s’afi numit membrii în comisiunea interimară a comunei rurale Pojaru-de-Sus, din judeţnl Gorj. — D. Ioan Nicolescu este numit în funcţiunea de comisar poliţienesc la gara Brăila. — Sunt numiţi şi permutaţi: D. N. Mânu, licenţiat al facultâţel juridice din Paris, procuror la tribunalul Argeş- D. Al. Fostiro, olo, licenţiat al facultâţel juridice din Paris, supleant la tribunalul Argeş. D. N. 1. Philipide, licenţiat al facultâţel juridice din Bucureşti, supleant la tribunalul Covurluiâ. D. I. Ţepeluşî, licenţiat al facultâţel juridice din Bucureşti, judecător la ocolul Balta, judeţul Brăila. D. Dinu Teodorescu, actual judecător a-ocolulul Horezu, judeţul Vâlcea, în aceeaşi calitate la ocolul Urzicenl, judeţul Ialomiţa, în locul d-lul C. Sloicovict, care trei ce în postul ocupat de d. D. Teodorescu. D. C. Mârculescu, portărel la tribunalul Olt. Comisia pentru negocarea convenţiilor de comerciu s'a îitrunit din nou azi. Această comisie are aerul d'a lucra de cât-va timp cu o mare activitate, dar rezultatul acestei activităţi nu se vede de Dc. Dovadă instrueţiile pentru con veiţia cu Turcia pe care d. Bălăceam, Ministrul nostru plenipotenţiar la Constanţi nopole, le aşteaptădema multesep-tămâei. • Aflăm că mâine va apirea în Monitorul oficial raportul cctnisiunei de ancheta asupra celor înftraplate la Galaţi în zioa de 11 mai. E de mirare că acest document ria fost publicat mai înteiu în V. N după cum se urmează obicinuit cu toate actele oficiale. Facem cunoscut amicior d-lor A-Balş şi N. Filipescu că, emform dis-poziţiunilor administrativ luate, d. lor nu vor mai putea piimi vizite la Văcăreşti decât Joia şiDumineca. • Un confrate spune ci sgomotul despre darea in judeestă disciplinară a d-luî Pacu, profesor la Galaţi, este fără temei. C se fie cu totul esact, confratele a' fi trebuit se spună câ d. Dim. Stirdza a renunţat la acea dare în udecată şi nu tocmai de bună voe. Pe la sfârşitul acestei lini, d. Eug. Stâtescu, ministrul justţiei, va lua un congediu pentru a nerge la Ga-stein. Cine cunoaşte virtuta apelor de la Gastein va înţelege lesne de ce suferă d. Stâtescu. Se dă ca sigură apropiata numire a d-lui senator Chiriaciscu ca prefect al judeţului Teleoraan Această numire ar avea de scop d’a împăca pe d. 1. Poenaru Bordea, ale cărui raporturi cu stăpînirea bu sunt tocmai bune de cât va timp. Juriul chemat se se pronunţe a-supra cererei de destituirea profesorilor Mârzescu şi Tzoni se va întruni diseară în una din sălile Universi-tăţeî. In această întrunire juriul va hotărî procedura de urmat şi va fixa zioa judecăţei. Vineri va începe esaminarea căpitanilor din corpul al A lea de armată aspiranţi la gradul de maior. Comisiunea însărcinată cu această esamiuare şi care este prezidată de d. general G. Budişteanu, comandantul diviziune) de infanterie de la Tîrgovişte, pleacă diseară la Iaşi. Un mare număr de comercianţi din capitală, ne roagă să publicăm lista de mai jos a candidaţilor lor, pentru alegerile la camera de comerţ din 7 Iunie. Le îndeplinim dorinţa, cu atât mai mult câ suntem şi vom fi tot d’auna alături cu comercianţii, cari înţeleg a sferşi cu influenţele guvernului în alegerea representanţilor lor. Iată lista candidaţilor pentru Camera de ComerciQ a Capitalei Bucureşti şi jud. Ilfov, propusă de Comitetul de iniţiativă a Comercianţilor şi Industriaşilor, la întrunirea de la 2 Iunie 1887 : Banca Naţională; Ioan Marghiloman a-gricultor; Ştefan Ioanide, bancher; Petre Enciulescu, lipscan; Dimitrie Marinescu Bragadir, fabricant; ElieDemetrescu-Mirea, marchidan; Gh. Ionescu, toptangittde coloniale; Const. Porumbaru industriaş; Gr. Alexandrescu cavaf şi pielar; Dimitrie Lâ-zărescu, pânzar; Ion V. Socec, librar; C-Olmazu arhitecL şi fabricant; D. Petrescu. braşovean şi fabricant dc frânghii; I. M. Constantinescu tâbăcar; Dumitru Niculau chirisligia; Ioan R. Boroşiu, ferar lop-taugiQ; Chr. Alexandria, farmacist; Ioan Alessiu, galanlerier; Gh. Dobriceanu, industriaş; Petre I. Christescu, droghist; Ioan Căplescu, cismar ; Nae Dumitrescu, fabricant de lumînârl decearâ; Alexandru Ghenovitzt, comisionar; Nicolae 1. Lăzâ-rescu tapiţer şi plapumar; 1. O. Vladimir, croitor; D. Niculescu, brutar ; Ştefan lo-nescu fabricant de pălării; George Ionescu, ceasornicar. D-nil Alegători care vor prefera această listă sunt rugaţi a reproduce numai numele, pronumele şi profesiunea persoanelor propuse aci pe buletinul de vot ce va primi de la Biuroul electoral, care va fi la Primăria Capitalei în ziua de 7 Iunie când va fi alegerea. In privinţa cauzelor sinucidem d-lui Radoviceanu din strada Lnthe-ranâ care, eri câtre seară, şi-a tras doă lovituri de revolver în cap, ră-mâind mort pe loc, nu s’a descoperit încă nimic. Tot ce s’a putut afla de la soţia d-lui Radoviceanu este că de câte va zile acesta se părea foarte preocupat. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Vicna, 14 Iunie. — «Fremdenblatt» află din sorginte automata că ştirea dată de «Le Temps» cum ca Contele Kalnoky ’şî propune să faca reservele sale în privinţa Gonvenţiunil anglo-turceştf, îndată ce va fi primit textul 0-ficial al acestei convenţiunî, nu e de loc întemeiată. Roma. 14Iunie.—Contele de Solms a sosit eri. El va lua fără îndoialămîine posesiunea oficială a sarcinei sale de Ambasador al Germaniei. Agrarii. 14 Iunie. — Resultatele cunoscute actualminte dafi ţifrele următoare : 51 candidaţi al partidului naţional;— 3 partisani al dreptei ; — 3 independenţi; — 1 membru din Centru. Partidul naţional a câştigat 6 districte. Paris, 14 Iunie. — Se anunţă din Chicago o mare scădere asupra preţului grâului. O depeşe din Moscova anunţă că recolta va fi foarte bună în Rusia. AGENŢIA LIBERA Budapesta, 15 Iunie.—Se telegra-fiaza diu Bucureşti, ziarului Pester Lloyd că propunerile tarifale privitoare la încheerea unei convenţiunî comerciale, aQ fost expediate eri la Viena de către guvernul român. Vicna, 15 Iunie.—Die Presse publică un articol In care constată că guvernul român amână mereO negocierile privitoare la închierea tratatului de comerţ. Ziarul seîntreabădacă.în vederea esitaţiunilor din ce în ce mal accentuate a cercurilor agrarii austriace şi ungare pentru a încheia o convenţiune veterinară cu România, guvernul austriac va ajuta să facă a trece în ambele parlamente ale monarchiel, con-cesiunele propuse. Rudnpesta, 15 Iunie.— Uudapester Correspondentz, ziar oficios, zice că în cercurile competinte nu se ştie încă nimic despre o întrevedere eventuală a Împăratului Austriei cu Tzarul. Cu toate acestea este sigur că împăratul Frantz Iosef va visita la Gastein în cursul verel pe împăratul Germaniei. Această întrevedere va fi precedată de o întrevedere a comitelui de Kalnoky şi a principelui de Bismarck. Berlin, 15 iunie. — împăratul Germaniei este mult mai bine. A primit eri In audienţă pe prefectul de poliţie. Berlin, 15 Iunie.—Germania anunţă că guvernul italian pregăteşte un proect de lege care va acorda cea mare libertate bisericeî. Germania confirmă existenţa unul proect privitor la concesiunea unul mic teritoriu papei. Berlin, 15 Iunie.—Gazeta Germaniei de Nord zice câ programa cabinetului sârbesc afirmând menţinerea bunelor relaţiunl cu toate puterile va fi bine primita pretutindeni. Londra, 15 Iunie. — Diseuţiunea la camera comunelor asupra articolului 0 a bilului de coerciţiune pentru Irlanda a ţinut opt ore şi a fost amânată pe mâine. Londra, 15 Iunie. — Cu ocasiunea jubileului Reginei Angliei, mai mulţi condemnaţi militari vor fi graţiaţi. Bruxelles, 15 Iunie.—Camera a a-doptat proectul de lege privitor la for-tificărilede pe Meusa, cu 81 voturi contra 41. Au fost 6 abţineri. Madrid, 15 Iunie. — Nouă zeci a-mendamente au fost depuse la cameră asupra legei militare. Paris, 15 Iunie.—Germania procedă în toată liniştea la o încercare de mobi-lisare a corpului III de armată. Toate clasele sunt convocate, chiar cele. din 1880. MARELE MAGAZIN DE MOBILE A. GINSBERG STRADA CARUL I, 40, CASA BUDIŞTEANU Recomand Magasinul meQ asortat cu cele mal luxoase mobile, lucrate cu mare acurateţa în Lemu de Nuc, Malion, Palisandru, Par, S tejar, precum: sculptate, incrustate Boule, şi Marqueterie. Garnituri complecte de Salon Etacu sufragerie, Garnituri complecte pentru cabinet de lucru, asemenea şi diferite Pa-luri de Oronce, diferite Mobile de fer, Mobile de Trestie iu diferite nuance; Oglinzi iu diferite mărimi, poleite şi în lemn lustrat. Seprimesee si ori-ce comande de Tapeteric si Tâmplarie. 0 GUVERNANTA intr'o familie care petrece vara la l.aeu-Sarat. Ase adresa la biroul ziarului. (Districtul Bacău) IH l\< IIIUI YT un apartament mobilat în vila d-lul Stel-lorian, compus din trei camere şi ate-uanţe. A se adresa Calea Victoriei No. 51 tris. "i PACITun ciline alb (Pudei) ) H uWol I Proprietarul Iui sa se dreseze Calea Victoriei No, 104 CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipirăm, No. 33 Cursul pe ziua de 3 Iunie 1887 valori 5 0/0 Renta amortisabili. . . ŞO/.iL,.? pomana perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat (Rur. conv.) Impr. cu prime Bucur, (lei ÎO) 7 070 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig.Casei pena (1.300) 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 » » » 7 0/0 » a » 5 0/0 » rurale » 70/0 . » , 5 0/o Scrisuri func. urb. laşi Acţ. Bâncel Naţ. a Rom. (500) Diverse Aur contra argint sau bilete Fiorini val. Austriacă . . . Mitral Germane............... Banc-note francese . . . . Ruble ruseşti................ 94 1/4 87 3/4 33 78 1/4 214 87 1/2 ?6 1/4 104 91 3/4 106 1/2 78 1/2 14 1/2 2. 124 100 225 94 3/4 88 1/2 36 78 3/4 218 88 97 3/4 104 1/2 92 1/4 107 79 1/4 15 2,011/2 125 100 1/2 230 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 40. — Bucureşti MORI FABRICI m SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI Nare deposll ile toate uneltele «I accesoriile pentru exploatarea fa liricelor PIETRE de MOARA CURELE. CAUCIUCURI GAZE 0E MATASE, LUMINA ELECTRICA, CASA DE SCHIMB m. OR. IMCl) 4 R. MARDI) Strada Upataul, No. 1( bla Bucureşti, 3/15 Iunie VALORI Scadenţa cuponelor T6rg lib curs | mediu FONDURI DB STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc 92 Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc 95 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No 88 1/8 Oblig, de stat C. F. R 3 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem — Imprum. Stern 1864 7 0/0 1 MarlSep — Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 Iul — Agio — 15 ÎMPRUMUTURI DB ORAŞE Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 6 0/0 1 Ian 1 Iul 78 1/2 1 Mai 1 No 93 Impr. or. B. cu prime loz 1.20 — 36 VALORI DIVBR8B Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Or. din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 1 Ian 1 Iul Idem Idem Idem t* ; ţ Idem idem 5 0/0 Idem 1 *81/4 Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Ca» nana. fr. *00. 10 Idem 1 Mal No 1 79 1 / 4 1 Si a DE VEMÎI1E “j’lL ... tul stratlelor Scaunele si Batiste, fosta Casa Costa-foru. Ase adresa pentru informaţii la administraţia ziarului «EPOCA.» N. lOANID & C° BUCUREŞTI —3, Strada Lipscani, 3— APE MINERALE FRANCESE. GERMANE INDIGENE 18 8 7 COMANDE SE POT EFECTUA IN TOATA TARA Apolinaris . . . ...................... Apolinis............................... Apă de Buda . ......................... Bilin.................................. Balaruc............................... . Bourboule.............................. Bonnes 1/2............................. .» 1/2 .......................... Baiţateşii............................. Borszec................................ Capvern................................ Condillac.............................. Contrexville (le cler)................. Carlsbad (Mlihlbrun)................... „ (Sprudel) ..................... Crojidorfer (Btl. Bordeux(............. Câciulata ............................. Ems (Krancken)......................... „ (Victoriaquelle) . . . . Flopatak .............................. Fran/ensbad (Franzensbruun) . . . . „ Wiesenquelle)............. „ (Stahlquelle) ...... Giesshiibler Btl 1 Litru............... I Giesshiibler Btl I Litru............... ,, „ (Bordeaux............... Gleichenberg (Constantiquelle) . . . . Hali (Jodvasser)....................... Kissingen (Rakoczy).................... Mont Dore.............................. Marienbad (Kreutzbrunn)................ „ Ferdinandsbrunn) . . . Orezza ........... Preblauer-ISauerbrum................... POIlnauer (flacoane)................... Pyrmont (Stahlbrunn)................... Roncegno............................... . Rubinat................................ St. Galmier (Badoit)................... „ (Noel).................... Selters (flacoane)..................... Spa (source de Pouhon)................. Schvalbach (Stahlbrunn)................ Vichy (Grande grille).................. ,, (Ceieslins)............... ,, (Hauterive)............... „ (Hopital)................. ,, (Mesdames)................ Vais (Desiree.......................... ., (St. Jean).................... „ (Precieuse)............... „ (Rigolette) ...... „ (Magdeleine).............. ,, (Dominique)............... ,, (Pauline)................. Wildungen........................ . . . SĂRURI MINERALE . 1 — . —80 . I 90 . I 60 . t 40 . I 60 . 1 — . —80 . —90 . 2 — • ‘ 21 . 1 50 . I 20 . t 20 . —80 . —80 . 1 — . I IO . —90 2 — . I IO . I IO • —70 . —90 . I IO - I 21 . I 50 . I (O 90 90 • I 60 I 20 . —80 • I 21 I 40 . I 40 . I 20 1 20 • —90 . I 80 . I — 1 jO I >0 I 40 Sare de Karisbad ...... Flac. 2 50 ,, Athermala de Bal|aiejll. „■ 1 ,, pentru bat !, „ Cutia 2 ko. 2 ţo PENTRU FARMACII SE FACE UN RABAT Toate apele minerale ce nu sunt coprinse aci se pot procura prompt. AiH. Sticlele icoule ne |>riuie«r |ie preţ de «ece Boui. www.dacoromanica.ro >UA iU!S' mtmumammmmm mi mu 1111— rum w - ! D-""J.VUNIJ fost şef de clinică la profesorii Gatezowski din Paris î f f c l ş f r~»« l>acousullatiimi pent- u boule de OCHI, MU CHI si SIFILITICE si face operaţiuni de birurile oculara. nucnresti, Strada CaroJ I Xo. lS.de la orele 2—4 d lipcanii •/.. Pentru seraeidimi i.delaS-O \ MAX FISCHER GALAŢI Str. marc No. 5S BUCUREŞTI Strada Patriei »jk \ xo.