ANUL’.l Nu 454 mmm t£> vNî MIJM ERUL abon mentele ÎNCEP IA t IB A 1 !- AREI LUNI 31 3C PLATE3C ' ’-D AU JA ÎNAINTE ■ ni | i •>. I casa Administratiunei |v -| ,•,!■ -i idate poştale. ini 90 lei, 8 luni 10 lei. ■ - \\i . ■ ! La Wte oftlciele pos- ftali- i* r-, ’ii i : mandate poştale. ■f. ;i i a îj • le*. 6 luni 25 lei. % -*1 t ito jurnalul cu Ir.Om. n ruf Montinurlre H3 firnnatn IVo. SI. H N!," ■ u L . NU SE INAPOIAZA IPS J A. C T I A ■ i', :i Iuta Episcopiei. — IVo. !l. A DOUA EDITIUNE MERCUR! 3 (15) IUNIE 188" APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 1 F> m ANI NUMEHUL ANUNCIURILE DIN ROM ANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Paria: la Agente II a va», place de la hjurse. 8. Agencr Libre, rue Xolre Dame des Victoires 50, (Place de laBourse) pentru Pari», Frauda, liermania, Austro-l njjaria. Italia si Marea llritanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclama pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRAŢIA IVo. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. C f.Sl lRATORII A CUVP REGELUI LORICA NOi _ !, STER SERBESC SI KATKOF /.LEG • ELE LA BERLAD t s; PE DOS! U A RUGEA ROŞIE _ _____________ vLl i CON ^IK ATOMI Se ne nsj Sunt dou sisteme d’a conlucra i'i ■ t & af ii ■ -lice, fie în guvern, în oposiţioe. Prim ui si Vru constă în a res-jpi-eta ordi, v 'egalitatea în toate c»cbs:i 'ile, ■ .ndul, în a conspira tar--, preget ş ’ "ă scrupul şi la putere şi deper ue dânsa. Care din « »t-e doue sisteme formează li’ i ! de conduită, şi iai ir. •>: (> se strîng conspiratori ioată mea o ştie. P. gir din oria celor din urmă 17 ani, to jjisod ) cai i'tiu trecut toate e-i olil de la 1870 pănă ac s'a vi ncă bine, în cât lai ii 'Mii tai r- ine ’şî aminteşte faptei Un "aţ ■ de nebunie declarată pre .. ţie i:-:70 rostogoliri a Iul brătiar î d*a guvern. Trecură câte * luni di asta ş> m alt fost lainistru, 171 i ană S75 viaţa lor e plină de curse, de intri î în ţară şi în a a ă. Rolurile -e dis ribuiră. U-nul esploată cu perfidi a0uiorul propriu i1 o nai: epizo Iul luării Tran silvani i aprinşi ceri naivilor. Altul luă sar> (> . ua inspRa Coroana în lotru, -itul in afară1 Un al cincilea complota to *■' r I colegul lui resvrătia do u.ţiî, Couspirato'1 e org tniv„3eră: a-veau şi gen ism ii . -0nt şi candidat la Domnie. Negreşite, lin ptuţctui .•>:■ de vedere, conspirator', l.-s.î cr. nizaţi 1 lată cum a ■; V , t >t i’a-una unde ve sunt eomitettle centrale şi provinciale care se ’mbete publicul cu bandelebulgareorculuareaTransilvaniei? Agitatori prin temperament şi prin educaţie, o-dată ajunşi la putere, au rămas credincioşi vechii sisteme. Fie care departament astă zi, reprezintă un club de conspiratori. Injustiţie se conspiră; magistraţii mobili au ordinul nu se împartă dreptatea, ci se execute în numele justiţiei pe toţî câţi St&tescu îi de-seamnâ răzbunării sale. In administraţie se conspiră: a-geriţii poliţiei sunt membri ai Ca-morreî, nu păzitorii ordinei şi legalitate!. In finanţe se conspiră: un Carada dă ordine, un Nacu le executaşi cu toţi în întuneric fac şi desfac averile cetăţenilor. La externe se conspiră: aci titularul găsindu se prea slab şi nedi-baciu, un altul duce firele. In biserică se conspiră: strivin-du-se pănă şi independinţa spirituală a Episcopatului. In instrucţie se conspiră: ce alta înseamnă procesele,contra profesorilor, de cât lupta ocultă în contra conştiinţelor, şi în contra legilor? Drept este că sunt organisaţi cei din Colectivitate. Când sunt la guvern conspiră contra poporului, precum rând sm l oposiţie conspira contra tronuk Şt sunt organizaţi atât de st. atât. de solid, în cât regele Ca roi de vârtej, conspiră şi el: în c r-1' iiei iui puteri. .ci cât astâ-z1 putem zice : Belgrad, 13 Iunie. Dupe un L'Uas regal, mul cabinet este ast-fel format : D-nil Risticl, Preşedintele consiliului şi Externele, Miloicovicl hternele, Vasilie-vicl Instrucţiunea publică, AvacumovicI Justiţia, Miloîlavlevicl Comerţul, VuicI Finanţele, Valimirovicl lucrări publice. Belgrad, 13 Iunie. Generalul BogicevicI este însărcinat provisorift cu gerarea nrnislerulul de resbel. Programa noului Cabnet se resumă In punctele următoare : Re/isuirea constitu-tiunel, menţinerea celoi mal bune raporturi cu toate statele, eccnomil In finanţe, îudeplinirea conştiicioaiă a obligaţiunilor contractate de stat. cotii j.utere nu jiră. se guvernă, e s Caraiuian. rgaru tidelor pu dru-,ul de-t, nici şa for- colectivitateu o politice. Se dtduce de mul acesta roi s sorganizaţî; oe. e că aspirăm vre u mula de guv. Negreşit că menea ordine am fost astă I munale ; de3i grama amicii curea In alege' Şi când foile cons ik^oril >r ne toi; întreabă: unde n> , vroynniul ? prin aceasta ne ca cm cu • mai n. » o d^tâ la o nămâ'ijj. J(>'' i >! ..upe o ase-desorganizaţi Aimia laalege ’ile co-'“iat şi !a> , pro-‘'■•■. ki aii luptai pe alo-ju ieţene. trebue se înţel care ve este gene j careseamenir de pronunciai.. candidatul car 'ui In mata : şi se fu gata Unda vd este v t IELE GR A M L AGENŢIA HA VAS Berlin, 13 Iunie. >j Reichstagul, dupe o lungă discu.iune a; adoptai primul articol al proeclului u imposit asupra alcourilor. Berlin, 13 Iunie- ■; «Monitorul imperiului» confirma ameliorarea slărel sănătăţii împăratului. Paris, 13 Iunie b. Develle, candidatul oportuniştilor, a fost ales vice-preşedinle al Camerei. Dreapta a sprijinit alegerea sa Paris, 131 io. ■ Ministrul de comerţ a desmintit Înaintea Camerei sgomotul dupe care guvernul a , fi hotărît de a amâna Exposiţiun > din! 1889. Paris, 13 un> D Batbie senator, fost ministru, a murit. Sofia, 13 ie. Nişte jurnale reproduc, dupe «Sivet> o adresă aşa zisă semnata de G500 b l^&ri şi trimisă prinţului Alexandru spre n i reproşa că el este causa stârci actuale Bulgariei. Suntem automaţi a di-aiinu existenta unei ast-fel de adrese. Ziarul «La Libertă» publici o se 1 soare a colonelului Zacaroll', ataşat milii . p lângă agenţia rusă în timpul resu ruă prinţului Alexandru, şi adresată mn.j ru lui Gruelf,, autorul loviturel de stat. a-ccastâ scrlsoaie a fost confisca I. cesta din urmă. Ea conţine consilii în privinţa conllscărel telegramelor şi com1 nicatiuni or de făcut consulilor. La > berte» adaogă ast-fel o probă m .1 mult că Rusia puse în lucrare element loviturel de stat şi conduse această tiu ne. Se vorbeşte de întoarcerea apn ,>, .16 . d-lul Stoilolf. Berlin, 13 lume. M. S. împăratul a părăsit palatul la ameazî. Perechea moştenitoare va pleca dra astâ-seară. Lipsea, 13 Aslă-zl a Început procesul loc fior din Alsacia-Lorena, care sunt me >> . li gel patriotice francese, şi care au ut bcu-sati de înaltă trădare. EI deda că i .1 nunt puipablll AGENŢIA LIBERA Belgrad, 13 Iunie. D. Ristici a primit să formeze noul cabinet. A propus Regelui jonstiluirea unul minister compus din elemente radicale şi liberale. Noul cabinet ar (1 compus în modul următor : D. Risticl preşedintealconsiliului şi ministru de externe. D. Mibjkontch, interne. D. Avakumovitch, justiţie. U. Vasiljevitcli culte şi instrucţiune publică. D. Sava Gruictcb rezbel. D. Vufci finanţe. D. Veli-mirovitch lucrări publice, b. Milosarlje-vitch comerciO şi agricultură. Cel ciuci d iutâiu suni liberali, cd-i alţi trei radicali. Se aşteaptă pentru azi decretul Regal anunţând formarea cabinetului. Buda-Pesta, 13 Iunie. Pester-Loyd. vorbind de venirea probabilă la putere a d-lul Risticl zice că nici un muiimi sârb or-care ar fi, nu va putea politica '.xlerioarâd Serbiei Beijgrji.d, 18 lume. oficial ptţfcnuă ' fitâ^ui regai .a- aumlrur :aGIÎiettibi5 Rtstitch. se compune din persoanele al ur .c v.iru telagrallal deja. Tilu- ■ rn ut. ru portofoliul de r&sboi nu este numit. Gene: aiul bogitchevitvli in-.-te provisoriu funcţiunile acestui uament. Bruxelles, 13 Iunie. i-0 lucratori cutreerâ suburbia Cureg-hc , <■■■ drapelul roşiu în cap şi cântă Ma seilhsa. Toţî reclamă amnistia. Ordinea n’& fost tulburată. Paris, 13 Iunie. i >mera deputaţilor a ales pe d. Develle ca ice preşedinte înlocuind pe d. Spuller. i Nurteur este numit secretar al Ca-. el iu locui ud pe d. Etienue. îac.i dep ii O JI' I A FJLORICA (linie indirecta) Soni maî mulţi bdnavl, de a căror au-gn.tta sf. Rate toată suflarea este acum ne- 1 liruştitf. Avem intâio pe Inpfiratul german, nonagenarul1 Vilhelm, care de mal multe zile se găseşte în piada unor dureri ne-. v . .e uât de Intense, în cât doctorii un moment disperaseră ce remedii şi publica- ră buletine foarte desnadajduite. K.r mprinţul a fost un moment în pericol. Â..um şi unul şi altul, şi împăratul şi mo-uTiiorul, sunt ceva mai bine. Augustul im. a părăsit patul şi augustul S6Q tio por-eşte si Londra. I ntr'o direcţie avem dar linişte, o finite relativa, ce’i drept. Dar avem şi noi bolnavul nostru. Si aii ea Cancelarului de la Florica ins-frft mari îngrijiri. Firul telegrafic de la fele? e t^ontinuu pus în mişcare din astă rrit:. Străjile s’aO îndoit la vămile vUzdu-/:(!)/ ■ j nedicit atl primit ordin sO păstreze ■..islcit absolut asupra progreselor ce face bia,?, soi tarului. >1 rele noutăţi ce-am putut căpăta ne Viiff. ale cam indirecta, atii .fiimul buletin : Dure- acute la creerl; spaima de com-pl, i şi asasinate face progrese. ac ie ritul refuza de a vorbi cu cine-va. Co ii i !e de miniştri sunt amânate fără terme-. . . niştriî careaO fost se'l visiteze n’aO punt runde până la dânsul, ai. .tea lui Ghiţa e excelenta, CUVENTUL REGELUI Nu vor frece multe zile şi Monitorul oficial al Românie! are s5 publice un notl decret subsemnat de aceeaşi mină augustă care a iscălit atâtea acte anticonstituţionale şi nedrepte, atâtea fâ-gaduell făcute şi neîndeplinite, atâtea dovezi care micşorează activul şi îngreunează pasivul Regelui Carol l-iu. Monitorul oficial are s6 publice decretul prin care generalul Berendei este perTutat de la inspectoratul geniului la comandamentul unul corp dearmată, ear generalul Radovicî este transferat In Dobrogia. Şi unul şi altul, aâ declarat că vor privi aceste permutări ca o pedeapsă, şi unul şi altul au lămurit că vor cere sg fie puşi în disponibilitate dacă Regele ar decreta un asemenea act nedrept. Nici unul nici altul n’au făcut alt nimic de cât datoria lor cu prisos şi prisosul In datorie n'a fost privit nici o dată până în ziua de azi, ca un motiv de disgraţie. Regiile maî avea dreptul pînă la un punct oare care, la iubirea oaste! pentru care părea că lucrează cu dragoste. Acum el caută se slăbească şi această legătură sacrificând ofiţeri de armă specială pentru a satisface poftele nu prea curate ale unor puternici. Regele a început prin a făgădui generalului Radovicî că aceste permutări nu se vor face, precum de sigur făgăduise tn ajun generatului Pilat ci se vor face. GicI f o bea constituţională a Suveranului Dosi a acest uârav de a’şi da mereâ cuvântai deonoare, şi astâ-zLpe ouzeie osiaşilor ca şi a tuturpr românilor, când i) vorba de cuvântul de o noare al Regelui C&rol, nu se aude de cât proverbul românesc : Cuvfinlul E ca vântul, Nu s’ajunge nici cu armăsarul Nici cu ogarul. Acest cuvent de onoare, l’a dat atât de des Regele în cât acum nu’l mai are. L’a dat revoluţionarilor când luptau în contra conservatorilor şi conservatorii când luptau contra revoluţionarilor, l’a dat şi unora şi altora de o dată. L’a dat magistraţilor permutaţi şi ameninţaţi cu nedrepte destituiri. L’a dat văduvelor care cereau pensiuni, orfanilor care cereau ajutoare, prigoniţilor care cereau sprijin. L’a dat d-lul Mârzescu care cerea Curtea de Casaţie pentru laşi; l’a dat la dreapta, la dat la stânga şi pururea neţinut a rămas. Aeurul'a dat unui militar care poartă la mână şi pe umăracelaş galon de aur ca şi densul. Precum nu’şl a ţinut cuvântul de onoare odinioară, Regele nu’l va ţine nici acum. Puţin ’i pasă de ce se zice, de ce se simte, de ce să sufere I Regele nu’şl ţine cuvântul de cât a-lunel când este în joc bozunarul său. Dacă mâine va fi vorba de vre-un nou drum de fer Strusberg, de vre-o nouă răscumpărare, de vre-un alt apanajiu sau de vre-un serviciii pentru Berlin, Regele ’şî va ţine cuvântul de onoare dat lui Bismarck. Dar aici In ţară, se schimbă treaba. Aici, numai cuvântul d-lui I. Brâtianu face parale. Românit ad obiceiul să zică în bătae de joc : Vodă vrea sSi llăncu ba! NOUL MINISTER SERBESC Firul telegrafic ne aduce o ştire la care ne aşteptam în adevăr de mai mult tirnp, şi care este de o mare însămnă-tate. Criza ministerială în Sârbia, latentă de un timp încoace, a găsit sftr-şitul eî. In urma demisiunel d iui Ga-raschanin şi aimposibilităţeî în care se găsea d nu Nicolae Cristici d’a compune noul cabinet, regele Milan a fost silit pentru a limpezi situaţiuneaîncurcată, să încredinţeze d-lul Risticl, misiunea a’a forma noul cabinet. Deja acum câte-va săptămâni, cu ocaziunea ultimei crize ministeriale, noi am a-nuoţat, ca avend ce! mai mulţi sorţi de izbândă In momentele actuale, combi-naţiunea ministerială pe care ne-o a-duce azi firul telegrafic. Ast-fel întreaga politică a Serbiei, primeşte o direcţie cu totul nouă, a cărei efecte se vor simţi şi peste hotarele Serbiei. Se cunosc în adevăr ideile politice ale d-iut Risticl. Împreună cu d-nu Radiovi, d-nu Risticl represintă acel partid politic, care-şî dă numele de partid naţional, şi care de aproape 10 ani, a stat depărtat de afacerile publice ale ţă-rel sale. In urma tratatului de la San-Stefano, regele Milan, văzându se sacrificat cu totul de oamenii de stat ai Rusiei, care stipulase o Bu'garie mare, fără a da Serbiei nici o compensaţie, a crezut că trebue să caute sprijinul lui într'o a-propiere intimă cu impeiiul austro-ungar. Din acel moment influenţa-pînă atunci preponderentă a d-luî Risticl, f>: st regent al S rbiei, la timpul minoritate; regciaiUdkaa. şx ramtni credincios vechilor sale tendinţe rusofile, fu cu totul nimicită. Toate cabinetele care afl urmul, dupe aceea au prirpit ca o dogmă pul iieă, a-liupţa cu Austria, cu toate că majoritatea populaţiei a fost şi este cu totul ostilă unei asemenea direcţiuni. Se ştie sacriAciele ce regele Milan a făcut acestei politici, trimiţând în exil până şi pe venerabilul Mitropolit Mihail, stâlpul ortodoxiei şi ai slavismului în Sârbia. Astă-zî însă, eminentul om de stat, d. Risticl, a luat iar în mâinile sale frânele guvernului, şi or câtă osteneală şi-ar da jurnalele austriace, pentru a micşora acest eveniment, credem că venirea d-lul Risticl la putere, semnifică In afară, înlocuirea influenţei nenorocite a Austriei, prin influenţa Rusiei, iar în iăuntru o politică constituţională şi fermă. Nu ne este cu putinţă să nu ne a-mintim în această împrejurare că din Serbia a plecat în 1876, scânteia care a dat foc conflictului oriental. Schimbarea cabinetului sârbesc se poate dar să fie preludiul unor evenimente ce se pot desfăşura în scurt timp în astă încercată parte a Europei de răsărit. Această zicăloare trebue schimbată, căci In anul mântuirei 1887, Vodă numai vrea nimic de cât pentru dânsul şi porunca vine de la llăncu — adică de la ministrul fără portofoliO! Aga. GIERS SI KATKOF O scrisoare di n Moscova conţine unele detailuri asupra luptei politice dintre Gieis şi Katkof, căreia nu lipseşte un interesdramaticoare-care. Ast-fel după această scrisoare motivele pentru care Giers n’a primit ordinul Sf. Vladimir ar fi fost următoarele : Katkof venise la Gatschina spre a se justificaşi nu găsise la început pe lingă Ţar o primire prea bine-voitoare ; a-junsese în fine ca să convertească pe Ţar la ideile sale, în cât primise ordinul să se întâlnească cu Giers, spre a discuta cu ministrul despre situaţiunea politică. Katkof merse la Giers, dar a-cesta nu voi să T primească sub cuvânt că este foarte ocupat. Katkof se duse apoi la şeful departamentului ministerului de Interne, Sinowjelî, care crezând că Katkof se întâlnise deja cu Giers spre a’i face scuzele sale, luă în d'scuţiune cudânsul apărarea lui Giers, Katkof răspunse ca nici nu gândise să vie la Giers sore a ’l c*re «cuze n6 www.dacoromanica.ro EPOCA 3 IUNIE m- a venit numai după ordinul espres al Ţarului spre a ’l desvolta ideile sale politice. Când Giers se presintă apoi a doua zi la Ţar, acesta îl întrebă daca văzuse pe Katkof şi păru foarte supărat că ministrul n’a voit să primească pe Katkof. Giers profită de acest prilej pentru a oferi Ţarului din noii demisia sa, sub cuvânt că în asemenea împrejurări sfatul seu nu m ti poate fi folositor direcţiunii politicei generale a imperiului. Tarul se supără şi răspunse d-lul de Giers ca: Ţarul numeşte pe miniştrii s6i şi ’î Momeşte când găseşte el de cuviinţă, iar nu dupSplacul lor. rResultatul a fost că brevetul care conferise deja d-lul Giers ordinul Sf. Vladimir a fost rupt. Corespondenţaadaogaînsăcăîn urma ultimei crize ministeriale din Franţa, politica rusească s’ar fi schimbat iaraşi în favorul ideilor lut Giers. CRONICA PE FAŢĂ ŞI PE DOS I Consiliul universitar întocmit de ministerul insfrucţiunel publice spre a ad -ministra o pedeapsă profesorilor care aii subsemnat un manifest făcând pe Regele cu ouă şi cu oţet, are să’şl decline competenţa. Cel puţin, aşa susţin mal toate ziarele. Hotărîraa consiliului universitar este foarte naturală. Dacă ne vom da osteneala să cugetăm numai câte-va momente, vom constata imediat că majoritatea juriului în chestiune se compune din doctori, în a căror atribuţiuni intră mai mult consultaţiunilemedicale de cât sentinţele disciplinare. Prim urmare, de vreme ce d-niî Mârzescu şi Tzoni n’au arătat dorinţa să asculte poveţele doctorilor Kalen-deru, Mâldărescu şi Şuţu spre a şti la ce băl ar fi bine să’şi petreacă vara, aceşti membri ai juriului se vor ocupa de alte afaceri. In desbaterile lor, are să vie şi o chestiune de istorie naturală foarte im-pcH uni" de a «« şti ce parte a trupului arc mai multa valoare pe scara comparaţi unei: obrazul direcl Voinţei Saţujfin > s».Q neobosiţi /emlai d iul Rob-iscu,stâlpul per naţional şi mal ales al d-lui C. 1 bescu ? Dibouţiuuea va fi foarte iub işi se vor ivi negreşit muTte contre atât din punctul de vedere medical cât şi din cel legal. In cea ce priveşte volumul, ar trebui să fie cine-va cu desăvârşire chior ca să nu declare îndată ca un Kefereii ii la Robescu face de două ori cât un obraz â la Nichi. Te poţi pronunţa pe nepipăite, prin urmare fără să te coste 4 luni închisoare şi 5000 lei despăgubire, Trecând la calitate, consiliul va a-junge să dovedească superioritatea deputatului asupra ziaristului, resultat ce se poate deduce din simpla raţiune ca pielea lui Nichi trebue să fie negreşit mucava pelîngă aceeaaluî Robescu. Intr’adevăr salvatorul d-lul Rrătianu a avut pururea smeritul obicei de a’şi a-coperi obrazul număru două cu o îmbrăcăminte de postav, pe când Nichi Fremdensohn nu poarta nici cel puţin umbrela ca să'şi apere obrazul număru unu. Conclusiune : Numărul două îşi conservă faţa rumenă, durdulie; numărul unu e prăpădit şi sbârcit de ploae, de vânt, şi de arşiţa soarelui care nu pătrunde până la număru două al lui Robescu. Să trecem la alte probe mal vedite, adică mai positive; la probe băneşti. Gând s'a comis atentatul în contra vieţei d-lulBrătianu şi mai ales în contra aşezământului robesc, victima con-stituindu-se parte civilă, a cerut peste 20,000 de lei despăgubiri. Această cerere a fost făcută prin organul d-lor Cantilli, Stanian, Stoicescu, care făcând evaluarea pagubelor posterioare ale clientului lor, se pronunţau negreşit în cunoştinţa de causă. In procesul cu obrazul lui Nichi, d-nu Aristid Pascal n’a îndrăsnit să ceară de cât 5000 de lei, mărturisind singur că a cerut mai mult de cât se cuvine ca să dobândească ceva mat puţin. Apoi, ce mai încape multă discuţie. In această materie, jurisprudenţa este stabilită şi de înalta Curte de Casaţie care s’a pronunţat pentru superiorita-tea aşezământului robesc, faţă cu obrazul directorului Voinţei. Curtea de Casaţie a hotărît că a te atinge de Kefereul Robescu este o crimă şi a trimis pe Stoica Alexan-drescu la munca silnică, ear a plesni Kefereul de sus al Iul Nichi este un simplu delict şi a trimis pe aulorl la închisoare. Deci catarama lui Robescu a turtit obrazul lui Fremdensohn. Dus ist colossal f cum zice neamţul. Birfbi IN F OR MATIUNI Domnul şi doamna Lascar Ca-targiu, care acum se află pe deplin restabilită, au părăsit Galaţi', eri Luni 1 Iunie, la orele 2 şi 1/2 p. m. dueându-se la Golaşei. D Lascar Gatargiu, împreună cu d. Al. Lahovari, care a sosit în Galaţi Duminecă 31 Mal, pentru a se intălni cu d Cata^giu, u visitat victimele silei de lâ 11 Mai, ji pe membrii opoziţiei. D-nu şi d-na Gatargiu, In timpul şedereî lor în Galaţi afi primit numeroase visue Asemenea şi d nu Al. Lahovari, a primii visitele inembri-_iyr d' •.Ci-' ..j Brăila D. Lascar Gatargiu, va veni în Bucureşti în cursul săptămânei viitoare, spre a se înţelege cu cei l’alţî capi ai opoziţiei asupra unei acţiuni e-nergice de întreprins în vederea a-legerilor viitoare. X D. Al. Lahovari s'a întors azi dimineaţă în Bucureşti, venind de la Galaţi. ft Astâ-zi se înfăţişează înaintea juriului universitar din laşid. profesor Pastia. Avem cuvinte d'a spera că juriul, dupe cererea aperărei, se va declara neoompetent d’a judeca pe d. Pastia. faptul imputat acestuia de către d. Uimitrie Sturdza putând constitui, cel mult, un delict politic, dar nici o-datâ o depărtare de la îndatoririle unui profesor. X Cu toată afirmaţiunea contrarie a unul confrate, persist un a crede că d. doctor Kalinderu nu va lua parte la luerârille juriului universitar care va judeca pe d nil Mârzescu şi Tzoni: d-sa s’a pronunţat într'un mod prea categoric în contra dreptulu1 profesorilor provizor. d’a face parte din un asemenea juriu, pentru a putea reveni asupra pârereî sale. * Miniştrii su plecat azi dimineaţă la Florica pentru a ţine consiliu sub prezidenţa d-lui Ion Brătianujmâine se vor duce probabil la Sinaia pentru Consiliu pe care ’J prezidează obicinuit Regele Mereurea. O adevărată trupă de comedieni ambulanţi eari merg se dea repre-zentaţiuni îi provincie au Bjuns miniştrii noşthi. * Negociaţiinile pentru incheiarea convenţiune' de comerciu între România şi Spania sunt terminate. D niî Feridiidi şi marchizul del Moral vor iscăli mâine sau poimâine instrumentil definitiv. * Acelaşi Alrian Popesou care pen tru o palmă dată unui ovreiaş parşiv, a osîndt pe d-nii Balş şi Fiii pesen la 4 lini de închisoare a achitat. în ziuade20Mai, ţie Gheorghe Drâghioesci , negustor braşovean din strada îărăţieî dat în judecată, dupe plângirea unei doamne Mărită loneseu, peitru violare de domiciliu, bâtaie şi albie. Faptele imputate lui Drăghicesci erau dovedite într’un chip netăgăduit, între altele prin depoziţiunea a 4 martori. Este adevărat încă că Drăghicescu, colectivist el însuşi este rudă cu fraţii Boambă colectivişti influenţi. X Voiţi începe insiino n publica sub titlul d otiroen1 :>IN DISTRk wi —■_ la. J_ uida de sceleraţi care sugrum toefi ,*l-fi au1 încetează de a susţinea cu li urftz «ilă, cu neruşinare, că marea i i iritate a corpului electoral este cu ; ce i jsesc la toate alegerile care afi « it 1 co c- vitatea are în inima majorit&ţe i-1 jgelo ilor; că poporul român recum c-ăto .e atâtea fericiri ce guvernul actu. r<>\ Lrsi de un-spre-zece ani asupra ţârei ne nronunţâ de bună-voe, la fie-care alege;«. iienlru sprijinitorii stărel actuale de luc nrl. Compania de esploatatori de la Bârlad, Pi sa- ru! ■14- « lor elit ime i sa lin- şi ea, după pilda cu1 ■ (•■» la •Ml us-ţino că majoritatea alecăiu- or ■ !• cu dânsa, că lancn Cod re- cu ,î Iul «unt adevăraţii represen'mii nim ei |>ip-blice de la Bârlad. Să cercetăm puţi aoe te ■:«!&- flrmaţiuni ale uno; « ace t • oc il gaţiunl ale altora. S msţ viştl cu însuşi fapte-. Mal întâia dacă vo\ >o .• « . avijpţl încredere că majoritatea ale? ori) ţară este cu voi, p< ntru c , 1 k-c si taţi pe alegători c urne, le pr:i iP W. i ameninţaţi, '1 terorleaţ' i jj?' bătăuşii voştri ? Pentru oe ; A' alegerile, pentru ce violaţi sece- \ tulul? Dacă voi, colectivi?. 1 de Btrlad. c; \ :e' deţl, In sinceritate i eugetup ii majoritatea conce âţeuilor mşi -s1 ea voi, că el nu vă uri ic pi.nt r^_' voastre, că el nu ui dospi d iriaf ’e‘ voastră infami, ci1 el l i ir •' I In voi, pentru ce v voslru, aveţi încredere t i i nc." ţi voşt pentru ce vă temeţi devr cl u io;* i< tru ce falşlflcaţl vro nU ! Pentru ce Iancu Ce-’ < i litiguşitfl de altă-dală, călăul dt a t-.gi « • r« ţenilor săi; pentru ce. < t ttre Inen-le în alegători, dacă ajo - nu ’i este înstrăinată, jn t c-•-adăpostul adminis raţi- , u se cu uju vroinţa oraşului şi a ,ju e i 1 Pentru cechianiâ i>e ; ăior! In r.>u--şi le ordoană să u ie v - ■: şi , a iţ ‘ăţi- şat opiniei publice ' kşte oamentf răi, perverşi şi necinsti- Pentru ce preferi u ipeleanu . iljrăz-neştesă aducă, la n isia vsă, ie -.el mal de frunte comerci i ic- um N. Mani)iî0, Mitre Neacşu şi *!ţ' ;r • ,,r ,,,>.(itarl din judeţ precu ovrei şi alţii, ca să ’l ameninţe şi m' preti. iă de a nu veni să voteze ? Pentru ce aţi espet!!, tn deţ p pre-sidentul comite u n ■ ■ şi pe administratorul credili 'ui i. nc- .cu ordin de a cutrcera ji r de a visita p. toţi alegătorii, de a - or ii |. cine vor pu-Lea; ear pe acel ale. ilca li se vor părea Indoelnicl să’l î edire dea veni In oraş, în ziua ai -. ... Dacă aveţi în - .- aletri-onlo neutru 'X nu vfe m ’ l* -eiie or, ară se i a. . a ou oeamă Ophf'd - ui 7 Au .teCuV aceast a este ce a; mare injurie ce se , P le face unul oe ?an ? mlru ce nu uniaţi voi pe ia casele • . '.nilor, d«.câ % U- ruâna şi dacă mal . ., ojuai ? Peni; oe ţnmeteţi pe poli-,-e subprefec, pe directorul temni-ţ» pe toţi apeţil publici ? 1 î ce aţi sheslrat opt alegători, zii; alegere!, (casele lor, fără să le permitoţ' Pentru alegere!, ciunt f Peni' i oamei r Kl VO '.afV ... ala# % ■ le . ; l» primărie ? ;c lupii cin ‘ 'aş, In ziua i- ii. ’.heorgkiu, comer- l. AŞ ? ţi .-uzat comisari, tn casele nil a'i Im eca d'a veni rdcaa: primarilor de la gători să vie la tm1—ffgapauttf .na! celor trei de la vot ? ofiţeri FOIŢA /.IARULUI «EPOCA» (2) A. MATTHEY — (ahthur arnould) CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE PROLOG - MĂCELUL _ 11 ISABI2LA Acest din urmă cadavru zăcea isbit lângă cămin pe spate, cu mâinele întinse, cu degetele depărtate unele de altele In semn de groază. Picioarele II erah sproape de cămin, pe când restul corpului se depărta de el urmând o linie perpendiculară. Nenorocita fusese lovită pe la spate în momentul când se repezea spre cămin, pentru un cuvânt pe care 11 vom spune îndată. Un glonţ Ii străpunsese inima. Era o tânără femeie, cam de vr'o două zeci şi doi de ani ; blondă, ru ochii mari, şi nu semăna cu nici unul din cadavrele care o Înconjuraţi. Ea născuse de curând, şi alăpta Insa. : cuplu! agfl, precum dovedea sî nul el. Uude vra aco*t copil ? Ochii mamei oarătafi, o spuneau ; o-chil săi cel mari, deşchişi Încă, şi a căror privire remăsese aţintă spre un ungbiu al căminului. In acel unghii! ascuţit,în care intrase capul său moale,zăcea copilaşul cu gura Inca plină de cea din nrmă a sa picătură de lapte cald şi hrănitor. Nimic mal uşor de a ’şi închipui ce trebuia să se fi întâmplat cu un ceas mai nainte. In peripeţiile luptei, cineva răpise copilul din braţele mumei şi ’l aruncase In spre cămin unde capul Iul întâlnise un unghiu ascuţit, ceia ce ’l sdrobise cu lotul. Mama,nebună, desperata, se repezise la asasin şi aceste li respunsese cu un glonţ In pept. Am zis că crima se săvârşise pe la două din zi, precum dovedea ceasornicul care se oprise la acea oră fatală; acum putea să fie trei şi un sfert, trei şi jumătate cel mult. Pâcla devenea din ce In ce mal desă ; lumina scădea mereO şi acum nu se mal distingea de cât feţele palide ale morţilor. Tăcerea era adâncă. De cât va timp nu să mal auz«a nici chiar acele delunărî slabe csre anunţai! ultimele peripeţii a bătăliei, susţinute In mijlocul Parisului, de către republicanii învinşi contra armatei bete de alcool şi de sânge. 1 ouis Nfiunleon Pnnensrtn pr« ne de-l pliu Învingător. Oraşul iiigrozif de-; venise cu totul mut. De odată un sgomot slab tril; n isc liniştea In locaşul unde z&> eur. eh şease cadavre. E* venea dinspre pat şi p a c. ise din dosul movilei de cerceu ir . na-pome şi perne care formaţi ca o n-cadă In mijlocul odaei. Maî întâiu întreaga movile :*e *d că In sus, apoi un sul alun câ, i?-:ând Intre saltele şi o grămadă e p< . o mică deschizătură, In cai se şutea vedea strălucind doi ochi, j u \ ia ţa de astă dată ! Deschizătura se mări cu un cap 8păru, mal întâi Ci In,ui". urcare In curând deveni mal i . t ■ ;t din mijlocul movilei, plecă r’o parte şi înalta, privind p.r.i i I, ascuUâud Faţa 8cestu! cap era Îngrozi' de palidă In • • i A l ' ijarl ■ Icsfârşil o fetiţă ca vr’o ®I-sp e-zece . ni. i.J’hipi genui . .re-murâiui, -u: or-ind se, spr!: imdu s< cu mâinile pe parchetul umedlnc-ă. Un păr fir* şi ulond ,em fi ţaconjura obrazul u oval ; dar In h: <: • . fi lncârlionţat, prucum trehiit să fii judecând dupe fineţea lui, e’c de la şuvi. itproip ui - pe um ril s ;-de e lungul oLnajilor, Ochii să) crah nbgri,C8 şi ret! aice uî mai ui - o. tin -ri ii al tinerei fete cu • a fin gă «a. şi ace, st arii ■ juns, c ' r d ia - lips- ac ul fa; , i 'iei, cu n- ţe vadă şâ este rad .rel vie m Acelaş sînge curgea prin vinele a-ceslor patru persoane. Faţa fetei ex-pnma spaima ajunsă la ultimul ei gra-L apropiată de nebunie. N plângea, nu zicea un cuvânt. Stâlp, n loc sguduită de un tremur con-vuis v, uitându-se merefl spre uşa stricat.! ca şi cum s’ar fi temut să nu vază venind cine-va prin acea deschizătură; ..por lş Îndreptă ochii spre cele din lăut tru. Atunci să ridică drept In picioare, recunoscu părul alb al bătrânel femei moarte, se repezi la ea şi se arunca pe coupul el strigând : — Mamă 1 o ! mamă I Apoi clătină capul nemişcat al moartei, in speranţa nebună de a o deştepta, şi puse buzele sale arzătoare pe cele reci ale mamei sale. Oara răceala cadavrului o făcu să ţipe ; lăsă să cadă acel cap pe care ’l luase In mâni, să ridica tn picioare din ni â, şi punându-şl mânile la ochi ca să nu vadă Înfiorătorul spectacol al măcelului, sări peste cele două cadavre care ’l stăteai! In cale, eşi din odae, trecu prin antret şi coborâ scările, tn fuga mare, ca gonită de o nălucă 1ns-aimântătoare, şi totuşi ffiră a ’şl da ;:eamă de ce face. Dupe ce ajunse la vârful de jos să ipri, rcsutlând cu grefii obosită, cu părul vâlvotâ. Era Întuneric. Ea mal ascultă ca să adă daca nu cumva acel de care se Lunea n’ati de gând »ă se întoarcă • a- poi mal sigură uiu partea ceia, trase cloi <şe. din toate pu- tori NO'., t car s-. ipiară de acea uşe.. a unor oameni 'i /.iţi; şi să auzi şopţiDL, tru 1 ăel: - [)H iiid' , zicea cine-va. - Nu; nai IntâiO cine ’l a- colo.... Llfcs hide mai bine... Să nu strice uşa !.... — Al Luptate l . eschise şi In umbră a; : ru ui rd c n sfiicios şi îngrijit. D o , lui 1 vedeah umbrele a , înrobi ’ ' ţineah una lângă alta. u;,: ' ' ebă omul, care In- ctrr.u să-ş! iuiăreascâ glasul văzând cu cine avea ** — Ol d-te-. rog, zise fetiţa ru- gâudu-3, «?u . no 1 — Cim- pştld-ta? — Isabelji • ţ.'.dri 1 '.■«!.* .< ’... Nu cunosc 1 Isat'ilâ Mrnon........ Vino sus, te ro. i , , nama......Ad ucis pe fr , ':ie., .' o hi şi pe femeia Iul........ ea... şi pe alţii Încă... nu ' hi o.. Poate vel putea, In- grij . ij mi-e frică......Poate ti ,*! .. ed nu cutez... De r 1.1,:. ci u va cel 1 alţi ! (va urma) t www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA" Tlrnglu 6.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Pentru ce &tl permutat, cu trei zile înainte de alegeri, pe comandantul regimentului XII, şi l'aţl silit să părăsească oraşul chiar In dimineaţa alegerel? Pentru ce această supremă injurie a-dusă armatei române,tocmai de către voi, linguşitorii el făţarnici şi ipocrit,! ? Pentru ce vă servili de ademeniri co-rumpătoare şi viclene ? Pentru ce aţi înfiinţat acel control infam şi ruşinos asupra alegătorilor, In ziua votului, dacă, precum ziceai, avei,! încredere lu el ? Pentru ce aţi transformat casa Iul Bali la peşteră de bandiţi, unde desbr&caţl oameni! până la piele, le întoarceri buzunarele pe dos, pentru ale fura buletinele candidaţilor iudependeţl ? s Pentru ce permiteţi unor oameni declasaţi, nemernici, tâmpiţi şi idioţi, ca Ste-rian Neculau, să facă oficii! de hengherii!, să prindă pe alegători pe stradă şi să ’l tnchidâ In casa lui Bali? Ce? Nu cum-va vă închipuiţi, că lumea ofensată şi brutalizată ast-fel, va arunca răspunderea numai asupra uneltelor voastre, şi că vă va absolva, pe voi, adevăraţii sceleraţi? Pentru ce, dacă în adevăr credeţi că con cetăţenii voştri mal ţin la voi, mal ascultă de povaţa voastră; pentru ce din ademenitori blânzi, făţarnici de altă-dată, aţi devenit calâl brutali, zugrumătorl infami, fără ruşine, fără esitaţie, fără scrupul? Pentru ce, văzăndu-vă remaşl 1n minoritate, escamotaţi In mod nelegiuit vro-inţa majorilăţelşi vă menţineţi, prin usur-paţiune, in nişte posiţiunl pe care trebue să le ocupe numai acel ce se bucură de dragostea poporulul.de iubirea lui, de încrederea lui desăvârşită ? A! vă e lesne să ziceţi că voi represenlaţt majoritatea, şi, drept dovadă, să arătaţi rezultatul unor alegeri violentate şi fal-şi Beate 1 Dar ce? credeţi voi oare că aţi tâmpit Intr’atât pe concetăţenii voştri, In cât el se nu fie În stare de a vedea şi judeca jocul vostru infam, cutezanţa voastră nelegiuită? Dar le este destul, pentru aceasta, se'şl dea numai seamă de schimbarea procedărilor voastre. Voi, altă-dată, alergaţi singuri pe la alegători ca să’l rugaţi, să’l poftiţi să’l ademeniţi, să'l linguşiţi, să’l amăgiţi. Astâ-zl — sa schimbat boerul I — astă-zl voi aduceţi pe alegători acasă la voi pentru a'l înspăimânta ; astă-zl trimeteţl la casele lor pe sbiril poliţiei, pentru a’l sechestra şi a’l teroriza; astă-zl voi, în loc se poftiţi pe alegători la vot, trimeteţl pe sicarul vostru să le ordone de a nu veni la vot! Nul şi faptele voastre şi schimbarea năravurilor voastre, sunt dovezi neîndo oase că încrederea voastră a dispărut, că vă simţiţi în imfimă minoritate. Iar spaima voastră grozavă, nemărginită, este dovada cea mal invederată că era resbunărel se apropie. Violenţele voastre, obrăsnicia voastră nesftrşilă sunt, pentru voi, ca o necesi late fatală. Ele vi se impun, după cum se impune hoţihu de codru necesitatea de a sugruma victima după ce a jrafuit-o, pentru a face se dispiră singurul martor al faptei sale criminale Hoţul de codru pentru-< în Sul uşi o crimă, este nevoit se comită alt .al mare. Voi, pentru a înăduşi usurp unea de care v’aţl făcut vinovaţi sug ornaţi vroinţa corpului electoral. înainteI Asemene crimeiau rămân nici-o-datâ nepedepsitei , lutoveumi. • • COVURLUI Corespondentul nostru din Galaţi ne scrie: D. avocat Gh. Nicorescu, fost preşedinte de tribunal, fiind invocat ca martor, în reclamaţia ce adatd. N. Vlaicu parchetului, contra miserabililor care l’afl bătut în ziua de H MaiG, şi fiind chemat la judecătorul de instrucţie cab. No. i, acesta, care este d. Pancu, nu a permis d-lul Nicorescu să mărturisească cum a voit d-sa, şi de aceia d. Nicorescu a refusat de a iscăli declaraţia, ast-fel cum a fost făcută de d. judecător Pancu. Aceasta a impresionat foarte mult o-piniunea publică Jn Galaţi, lumea ne aştept&ndu-se la un ast-fel de lucru din partea d-lul Panou. Unii zic că vestitul Sârăţeanu, ar fi dat ordine d-lul Pancu,asupra modulul cum să se instruiască siceastă afacere. Ne vine greii a crer'te că tocmai d. Pancu să se presteze 1 a un ast-fel de iucru. Mişeliole celor de la GHaţî încep a se Întinde până şi asupra şcoalelor pri mare. Galaţii în numărulsău din urmă alia că comisarii Brăiloiil şi Tătari) colportează prin despărţirea IV şi V o peti-ţiune către ministerul instrucţiune! publice, In potriva d lui profesbr 1. P,ă-vănescu, silind pe părinţii elevilor de la şcoala IV a Statului să iscălească acea petiţiune. Pe unii 11 Intimidează, altora li se surprinde buna credinţă. Asupra acestei noul infamii practicate în potriva unuia din cel mal vechi şi mai demni profesori din oraşul nostru, vom reveni cât de curând. Pe de alta parte, subscriitoril peti-ţiunel de darea în judecată a amicilor noştri, regretând faptul c’aQ fost înşelaţi, ’şl retrag semnăturile, unii adre sând în această privinţă scrisori ziarului guvernamental local, alţii ziarelor independinte; aşa d. loan lonescu a a-dresat următoarea scrisoare ziarului Galaţii: Domnule Redactor, Sub-semnatul loan lonescu, locuitor în despărţirea V, acest oraş, declar că In-tr’una di nopţile trecute, s’aîi presintat la domiciliul med dd. comisari Brăiloiu şi I. Tataru, propuindu-ml să subscrii! o hârtie, ce spunea d-lor că e un protest în potriva alegere! colegiului al doilea comunal, pătată de neorânduell şi bătăi. Fără a mâ lăsa sâ citesc, am subscris. AsU-zl aflu că acea petiţiune nu era un tiiHjtest c.i o r«clninaţiune către d. preşedinte al curţel cu juraţi de Covurlul, prin care se cerea darea în judecată a mal multor persoane din oposiţiune precum ; Robescu, Kessu, Mihăilescu, Catargi ş. a. Mă grăbesc a declara în public prin a ceasta, că iscălitura mi-a fost smulsă prin surprindere şi înşelăciune, de aceşti doi comisari, şi o declar nulă şi de nul e-fect, de oare ce nu cunosc nimic din cele ce se impută d-lor de mal sus. loan lonescu. Galaţi, 1 Iunie 1887. * « * lata acum numele magistraţilor care compun Curtea: D. G. C. Şişman pre-şe inte, dd. C. Algiu şi N. Filipidi as-sesorl. ACTE OFICIALE - Sunt numiţi la direcţiunea generală a căilor ferate ale statului: D. inginer Lehliu Constantin, din serviciul lucrărilor noul, în postul de şef de secţiune. D. Burky Victor, din serviciul lucrărilor noul, în postul de inginer asistent. D. Popescu Constantin I, în postul de şef de biuroO. — D. B. Vasilescu. actual revisor în serviciul de intreposite şi d. d. Moscu Câm-peanu, actual revisor în serviciul exterior ai vămilor, sunt permutaţi unul în locul altuia. D. Gr. Rămurescu, este numit verificator clasa I îa serviciul casierielor generale. SmiETVfLî (lEOŞAFICi ROMANA Conformându-se dorinţei D-lor Donatori, Biuroul publică următorul concurs : 1) Se institue trei premiurl de 500 lei fie-care, pentru cea mal bună prelucrare a unul Dicţionar geografic, topografic şi statistic pentru or-care judeţ din România, afară de judeţele deja premiate, adică Dâmboviţa, Dorohol şi Tutova. 2) Acest Dicţionar va coprinde descrierea judeţului, plăşilor, (ocoalelor, plaiurilor,) comunelor (oraşelor târgurilor, satelor, cătunelor,) locurilor istorice, a rîurilor, păraelor, gârlelor, lacurilor, insulelor, munţilor, dealurilor, şesurilorşi apelor minerale. 3) Descrierea judeţelor, a plăşilor, plaiurilor se va face pe larg arătându-se situaţia, hotarele (naturale sad artificiale,) Întinderea,clima,calitatea solului, munţii şi rîurile, producţia agricola, industrială şi comerciala, a căilor de comunicaţie, împărţirea admims-trativă, judiciară, militară şi bisericească, precum şi centrurile cele mai populate şi mal productive. 4) La descrierea fie cărei comune (oraş, târg, sat sad cătun) se va da ; a) Numele actual obicinuit şi oficial (în transcrierea fonetică) precum şi numele ce l’a mal avut în vechime. b) Situaţia naturală, flxându-se pe rîurl şi munţi, precum şi atitudinea lor d’asupra nivelului mării, pe cât va fi posibil. c) Populaţia şi etuografla (atât pe comune, cât şi pe sate şi cătune, dântiu-se numărul contribuabililor, a familiilor şi a sufletelor). d) Producerea agricolă, industrială şi comercială. Numărul vitelor pe comune, sate şi cătune. e) Arătarea institutelor de cultură, de bine-facere, a fabricelor precum şi a BPOttfc - 3 iu;iie monumentelor ce’or mal însemnate. Numărul bisericilor şi a deservenţilor, precum şi a şco ilelor cu statistica elevilor. /V Istoricul comunei, nrătându-se e-venimentele cele mai însemnate în istoria tării care s’au petrecut Intr’lnsa. 5) Pentru elaborarea Dicţionarului penlru or-°are juduţ,se dt un termen până la 1 Decembrie 1S87. 6) M muscriptele se vor trimite la vice-preşedinlele Societâţir cu numele autoru’ut sigilat şi cu un moto. 7) Manuscriptele nepremiate devin proprietatea Societăţi. 8) Manuscriptele nipremiate se vor înapoia după cerere; Societatea Insă îşi reservă dreptul să utiliseze părţile ce va crede decuviinţa din lucrările nepremiate. Vice-preşedinte : GENERAI. tt. MÂNU. Secretar general : (i-orgrl. Lahovari. Bucuresci in 15 Februarie 1)87. Gr. G. DD. Tlieodor Rostiţi, George Cantacuzinu, G. Ea. Lahovari, Pallade, au fost, înt'e alte persoane, de au visitat azi pe amicii noştri la Văcăreşti. D. loan G. Ghika din Iaşr, va re-presenta ziarul noitru în ancheta ziariştilor la Dorohti. D sa se va întâlni mâine la Paşcani cu redactorii care pleacă astâ-seară din Bucureşti 0 Consiliul miniştrior care trebuia, ca de obiceiu, se fie ţinut mâine la Sinaia sub preziden,a Regelui, a fost amânat pe Joi, duna cererea d-lui Iou Brâtianu oare doreşte se ia parte la acel Consiliu. 0 Prezidentul Consiliului care făgăduise se asiste la inauguraţiunea oficială a liniei fente Piatra Drăgă-şani-Rîmnicul-Vâloea, a revenit a-snpra hotârîrei sale. Se vede că d. Brâtianu se teme ca ovaţiunile ce’i vor face Vâlcenii se nu’i ostenească mult. De acea va evita chiar, în mergerea sa la Govora, d’a trece prin Rîmnic. 0 Ministrul de rezbel a hotârît ca una din ambulanţele. militare de convalescenţi se meargă estimp la Govora. Această «mbulanţă va avea de şef pe doctorul Popesou-Zorilianu. Ast-fel se vor putea, fără ca se bată prea mult la ochi, trimite la Govora, pe timpul şederei d-lui Brâtianu, soldaţi de care are trebuinţa se fie înconjurat ca se doarmă liniştit. 0 D. general Radu Mihai, ministrul de interne, a cerut colegului seu de la resbel pedepsirea unul oficer în garnizoană la Dorohoî care ’şi-a permis se răspundă cum se cuvine la o impertinenţă a prefectului Gortazzi. Sperăm că şi generalul Anghe-lescu va răspunde cum se cuvine la cererea fostului prefect de poliţie al Bucureştilor care Îşi închipueşte negreşit că oficeriî trebue se fie toţi ca cutare maior şi cutare căpitan cari, sub pretext că sunt ataşaţi la serviciul poliţiei, fac ca şi cum n’ar fi de cât agenţii acesteia. 0 In timpul absenţei d-lui Trandafir Djuvara a cărui plecare la Belgrad a fost hotârltâ pentru Joi, direcţiunea ziarului l’Etoile roumaine va fi luată de d. Papinius; lucrul a fost comunicat redactorilor acelui ziar. D. prefect al poliţiei în uniformă de căpitan de călăraşi a asistat azi la eserciţiile militare ale sergenţilor de oraş. Spectacol mai caraghioz decât ca poliţ kneazul judecând mişcările făcute de bieţii sergenţi cari abia se ţineau văzut. pe picioare, nici nu s a mai trimite situaţiunea casei pe ziua de 31 Maiu 1887. La această dată «Providenţa» a-vea un capital de lei 146.907,60 In fonduri de stat şi lei 389,27 bani în numerar. Regula şi puntualitatea cu cari sunt încheiate aceste socoteli fac onoare admistraţu acestei Societăţi. 0 Pentru anul curent se vor libera bilete cu preţuri reduse şi pentru următoarele staţiuni balneare : Câm-pina, R. Vâlcea (Olâneşti şi Gâli-măneşti), G.-Lung (Bughea), Paşcani sad Pialra din Neamţu (Bâlţă-teşti). 0 Aflăm cu plăcere că directorul marelui Hotel Carol I de la Constanţa a fost depărtat şi înlocuit cu un altul sosit de curând din Englitera. Această ştire va fi primită cu mulţumire de public, căci dese şi numeroase plângeri se ridicaseră anii trecuţi în contra fostului administrator. 0 La 2/14 August se va inaugura şi deschide la Graiova exposiţia cooperatorilor din Ţară graţie stăruinţelor şi activităţii preşedintelui eî,d. Dem. G Butculescu. 0 Sumarul Revistei Române Literare.— «La ce bun?!» Lusignan.— «Vremea» Ion Niculescu.— «Vino» Dor.— «Poezii de V. Micle» Mogoş. — «De pe fol» N. «Joachim Murat» Calina. — «Cristino Vergara» (traducţie) Aurelia.— «De pe o prefaţă» Calina. —«Poşta Redacţiei». 0 minune de necrezut 1 In urma descoperire! unor abuzuri comise de dânsul, comisarul de poliţie Miclescu a fost destituit. Trebui se ’i fi purtat sâmbetele pentru alt ceva vr’un mai mare al lui. Guvernul a hotârît se înfiinţeze pe timpul băilor un serviciu zilnic de vapoare Intre Călăraşi şi Cernavoda, aşa in cât drumul de la Bucureşti la Constanţa să va mal scurta cu câte va ceasuri. 0 Ieri s’au evadat din penitenciarul de la Bucoveţ 12 condemnaţi, după ce au rănit grav pe un soldat. In urma măsurilor luate prinderea lor este asigurată. 0 D. N. Mandrea, preşedintele societăţii de bine facere «Providenţa» ne ULTIMA ORA \(.I \ 11 V IIW AS Paris, 14 Iunie.—0 depeşe ce ziarul «La Republique franţaise» a primit din Londra zice că lordul Salisbury a adresat lui Sir 1). Wolff şi Iul Sir W. White instrucţiuni In vederea de a obţine cu ori-ce preţ din partea Sultanului, înainte de 20 Iunie, ratificarea convenţiunii egiptene. Sofia, 14 Iunie. — Riza Bey a declarat că Poarta consideră ca inoportună, In ast-fel de moment, convocarea unei mari Sobranie, de oare ce crede câ întrunirea acesteia ar da loc în Europa la tot felul de comentarii. Belgrad, 14 Iunie.—După jurnalele noastre, noul cabinet se caracteriză ca o coaliţiune de liberali, de radicali şi de dinastici. Formarea noului cabinet a fost primită de populatiune cu en-tusiasm. D. RisticI, primind o deputaţiune a aia că principiile de care se va inspira politica sa,vor fi de a face finanţe bune şi de a menţine drepturile naţion ale. Agram, 14 Iunie. — Se cunoaşte până acum resultatul a 38 alegeri; 29 aparţinând partidului naţional, 2 dreptei, 1 centrului şi 1 nici unul partid. Partidul naţional a câştigat 8 voturi. Paris, 14 Iunie.—Un ziar din Viena a anunţat că guvernul frances ar fi întrebat pe puterile străine dacă ele ar participa la exposiţiunea universală în cas când deschiderea el ar fi amânată pentru anul 1890. Această ştire este inexactă. Nici un demers de această natură n’a fost făcut de guvernul frances. M. S. a putut să se scoale şi să şadă cât-va timp afară din pat. Inflaţiunea ochilor este pe sfârşit. Berlin, 14 Iunie. — Prinţul imperial Ş' princesa Victoria aii plecat erl de la Spandati la Londra. 7 ORE Belgrad, 14 Iunie. — Programa oficiala a cabinetului Risticl-Veliruiso-viticl conţine următoarele puncte ; Revizuirea Constituţiei, menţinerea bunelor relaţiunl existente cu toate puterile, economii în flnantelele Statului şi respectul angajamentelor luate cu străinătatea. Belgrad, 14 Iunie.—Astă noapte s’ah făcut aici manifestaţiunl în favoarea noului cabinet. Aceste manifestaţiunl ah ajuns la excese regretabile. Poporul a percurs stradele strigând.«TrăiascăSerbia,trăiască Rusia, trăiască cabinetul Ristici, jos Garaşanin, jos progresiştii, jos Austro-Ungarla.» Mulţimea s’a adunat înaintea casei d-lui Garaşanin şi a spart geana, virile strigând : «Jos autorul înfrângerii de la Sli-vnitza! «Jos Austria! D. Garasanfn a tras patru locuri asupra poporului si a rănit pe un tfnar. Alesuri de ordine au i'ost luate de indaln. dar eniotiunea poporului a fost cu greu liniştita. CA8SA DF, SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU AGENŢIA LIBEBA Viena, 14 Iunie.— La Belgrad, constituirea unul cabinet liberal sub pre-şedinţa d-lul Ristici, nu îngrijeşte pe nimeni. Există convingerea că Serbia nu va modifica politica sa exterioară. Berlin, 14 Iunie. — Reichstagul după o lungă discuţiune a adoptat primul paragraf al legel privitoare la imposi-tul asupra băuturilor spirtuoase. Borna, 14 Iunie. — O manifestare imposantă a avut loc la Universitatea unde profesorul Labriole a rostit un discurs din cele mal tari contra lmpă-cârel Italiei cu Papa. Studenţii s’aO răspândit prin strade unde aO strigat: «Nu voim Împăcare». I.ondra, 14 Iunie.—Camera Comunelor Sir Fergussan, sub secretar de statla departamentul afacerilor străine, răspuuztnd d-lul Hausburg, zice că re-ţeaoa căilor ferate ruse în Asia, este depărtată de cel puţin 130 mile de fruntaria afgană. Camera Lorzilor. Lordul Gross secretar de stat pentru Indii, respunzănd lordului Roseberry, zice câ nici o Incăe-rare n’a avut loc de curănd între trupele Emirului din Afghanistan şi Ghil-zanl. Madrid, 14 Iunie. — Ziarele din Bilbao atrag atenţiunea guvernului a-supra propagandei carliste. Ziarul Zorilisl «El Progresso» a Încetat de a apare. Berlin, 14 Iunie.— «Monitorul Imperiului» anunţa că sănătatea împăratului este pe cale de îmbunătăţire. No. 83, Strada Lipirăm, No. 83 Cursul pe ziua de 2 Iunie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 92 1H 94 3/4 5 0/0 » romănă perpetuă. 6 0/0Oblig.deStat(Rur. conv.’i 88 88 1/2 hnpr. cu prime Bucur, (lei 80) 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 33 36 78 1/2 79 to lei Oblig. Casei pena (1.300) 214 218 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 88 88 1/2 6 0/0 » >» » S6 1/2 97 7 0/0* * * 104 104 1/2 5 0/0 * rurale » 91 3/4 92 1/4 70/0 » » » 106 I/2 107 5 0/o Scrisuri func. urb. laşi 78 3/4 79 1/4 Acţ. Băncel Naţ. a Rom. (500) Diverse Aur contra argint sau bilete 14 1/2 15 Fiorini val. Austriacă . . . 2,00 2,011 2 Mărci Germane 124 125 Banc-note francese .... 100 100 1/2 Ruble ruseşti 220 230 u mmm. (Districtul Bacău) DI. 1\( HI1UAT un apartament mobilat în vila d-lul SLel-lorian, compus din trei camere şi ate-nanţe. A se adresa Calea Victoriei No. 51 Iris. DE VHU.MES'&ÎS^ Iul slrndelor Scaunele si Batiste, fosta Casa Cosla-foru. Ase adresa pentru Informaţii In administraţia ziarului «EPOCA.» CASA DE SCHIMB ALEI. GR. 101SCIJ & B. MĂRCI Strada Lipscani, No. IE bla Bucureşti, 2/14 Iunie VALORI Scad..,. II™* “ cuponelorj] mAdiu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 oc 92 Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Or 95 Renta rom. (rur. eoni 6 0/0 1 Mai 1 No 881/4 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iui Idem idem 5 0/0 idem —_ Imprum. Stern 1864 7 0/0 1 MarlSep lmpr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 Iul — Agio — 14 85 ÎMPRUMUTURI DE ORARE Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 b 0/0 1 lan 1 Iu) 79 1 Mai 1 No 93 impr. or. B. ou prime loz f. 20 — 36 VALORI D1VKR8K Credit Fonoiar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iul 107 Idem Idem 5 0/0 Idem 92 Cred. Fon. Ur.din Buc. 7 0/0 Idem 104 Idem idem 6 0/0 Idem 96 3/4 88 1/4 Idem idem 5 0/0 Idem Cred.Fonc. Ur.din laş i6 0/0 Obl C&a Dana. fr. 800 10 Idem 791/4 21 5 < Mal Noi ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 40. — Bucureşti MORI FABRICI mSPIRT si TOT FELUL DE MAŞINI Uarr dcpoNlt dc toate uneltele nI ne eesorllle pentru exploatarea fabricelor PIETRE de MOARA CURELE. CAUCIUCURI GAZE DE NIATASE, LUMINA ELECTRICA, B0L.ELE SIFILITICE Neputinţa bărbătească Vindecă după cele mal noul metode, radical fără durere şi împiedicare; după experienţa de 17 ani. Specialist in boale lumeşti DR THOR Strada Emigrat No. 3, intrarea din Calea Vie toriel prin strada sf. Voivozi. Consultaţiunldi 8 dimineaţe păna la 8 seara. Loc d'aşteptar separat pentru Ue-eare. www.dacoromanica.ro 1» f SFOCa - 3 IUNIE ***** ■-. - URMUOAREIE PUPARATE fOMPUSE DE: WMiWS&l&fyh DIMITRIE G. GHERMAN UI ZEU 8b gase.se in; Ku.orwti numai la tl. Miurielalt‘a d a inlarl gingiile, laec se dispar» iosiala gingiilor si singerarea lor. In treiine curăţenia si fa»; se dispar* pinlra si mirosul gurei; asemenea se recomanda ea gargara plinirii durerile de guK anglna si lll llamaliunile gurei. — Slicla edita l leu l’oiiiiida ric Chinio» împiedica raderea perului si I fure sp ereasea Boreanu lei Pomăda Heliotrop Tiss. boquet) lioreanu 1 Jen Prafuri albe si ro*i pentrudinţi Are proprietatea de a întări gingiile si laro se slralueeasra si se aIlieasea dimii. — Cutia 50 hani, t leu, 2 si 2,25 V p a (1 e C li i ii i n a rurala si impudica raderea perului. Flaeorm I si 50 hani Fadru Virginie Mu eonlOie litri o suhslauta vatamaloare pentru Ifteia si dantura, adiea sărurile de plumb. mereur. dtipe emu suni preparate a proape toate pudrele. Eslerecorttoafe. Albeşte si fnfnunuseteaza faeia, Piciul lei. l*asta pentru dinţi are proprietatea a albi si a reda luciul smal-Iului dfnlilor. — Cutia 2 Ici. raşca ""p.-r.........gradina se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATISTE No. li. INSTITUTUL medical 6.- BUCURESTI -STRADA VESTEI—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3 mthopedie—4. Gimnastici medicala—5 Orhalaţl-—6. Masaj ia sistematic—7. Ser viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higieaica i Bae abur . ....... 2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente..............1.— 1 duşe rece sistematică cu basin i.~ BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea L OBLIGAŢIUNI SE JOCi FARA SE PERZI NICI ODATĂ ! SE JOC! FARA SE PERZI NICI ODATĂ ! SE JOCI FARA SE PERZI NICI ODATĂ! m m «mr f SE JOCI FARA SE PERZI NICI ODATĂ ! Gu plăcere atragem în deosebi atenţiunea cititorilor £ a elimţilor noştri asupra obligaţiunilor împrumutului cu prime nom-bati-Biisilica emise de Ministerul cultelor şi a Instrucţiuni pudice (lin Rog. Ungariei, în virtutea unui decret sepcial şi cu aprobarea Mtjesl. sale imperiele Regale şi Apostolice, Aceste obligaţiuni de o siguranţa indiscutabila vor particip* încă la99 trageri care vor avea loc de 3 ori pe an la 1 IU MIE, 1 DECEMBRE, 1 dVIAFUTIE etc. etc. in presenta clelec;atiloi* guvernului regal ungar si al publicului 1ATA IX HETAIL IMUNELE MUNCII*ALE CE SE POT CASTILIA O PRIMA DE 400,000 FRANCI IN AUR 1 primă 1 » 1 » t » 13 prime 35 ». 47 » de 200,00) » 150,000 » 120,000 » 100,000 >. 40,000 » 30,000 » 20,000 franci 3 prime de 10,000 franci )> » 76 258 083 2430 26 44 2 2,000 1,000 200 100 60 50 an plină la ' ăm or-ce ntru eli- Câştigul cel mal mic cu care fle care obligaţiunetrebue nţreşit să iasă de 6 floriml astăzi şi să vă urcă din an în ar 10 florini, încât or-cepcrdcre a capitalului e cu neputoţâ. Pentru mal mulţii siguranţă ne angajăm să schimbi obligaţie eşită cu cel mal mic câştig şi inirlAndltnabruInostr» cco obligaţie ne eşită încă fără nici o cheltuială pe entii noştri. Vindem fie-care obligaţie originala piriând semnătură auloritatilor compelinie cu 20 franci platiti imediat ZECE OBLIGAŢIUNI COSTA NUMAI 195 FRANCI Sâ poate de asemenea cumpăra 10 obligaţiuni pentru 240 M nlătibili in 12 plăti mensuale de 20 francîfle-care. îndată ce se vor plăti cel dăatăl 2) franclcumpărâtorul ve primi numerele jelor 10 obligaţiuni a le sale şi va participa singur la tragerile şi la totalitatea primelor. IOO obligaţiuni costa2 200 franci platlbilf In 11 plaţi mensuale de 200 franci TRAGEREA VIITOARE Va AVEA LOC LA I IUNIE 1887 Prima principala 400,000 franci iu aur* Urcarea acestor obligaţiuni fînd aproape sigură şi inevitaiila nu vom putea mult timp menţine preturile sl conditSuuile mai sus arătate. Sf se adeseze cererile intovârăşite de costul obligaţiunile* in bilete de băncă, mandate-poştale, cecuri, sau Umpre poştale din toate ţările la: KIONITEUR DE LA GHfiNCE (1NIVERSELLE LA VIENA (Austria) NOTA, Primim biletile de bancă şi timbrele române un leu 18 b. drept un franc. S© poate seri in Româneşte MEDALIE DE AUR Yienu 1888 Autorisatu dc consiliu deliygiena si sufuVjtab dentXlina ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DiNTI ule De. S. KONYA chimist Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicala pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 llacon, dentalina 3 Iranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zur ne)', I. 0-vesa, liruss Stela si Branndus— Kruila Fabini, —Botoşani, Ilajnal, — liorokoi, ilaque. VI D EC ARE A BOALELGB SECRETE CAPSULE ANT1BLEN0RHAG-ICE preparate de l.Oswnldcu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contră Poalelor secrete, scurgeri vechi si noi, catar de vesiea, etc. Preţul miei cutii lei 4. Dcposit principal, la Craiova, farmacii I. OBWaLU. BucurescI farmacia Aurora din str. Batiste No. 14 bis şi ladrogueriiled-lorUra» şi Ovcsa, şi ia nlal multe farmacie din tară Comandeie făcute prin poştă, insoliţi de lei 4.30 in mărci sau mandat poştal, » efec uez ezact. asscssaffl MAŞINI DE ÎMPLETIT MAŞINI l>E ÎMPLETIT DIN CEA MAI VECHE Sl RENUIUITA FABRICA LAUE & TIMAEIJS DIN DKESDA Itecomandi ni cu deosebire pentru fumilii aceste maşini cu care se pot inpleti: GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri TRICOURI Talie si Pantaloni SI ALURI MÂNUŞI, PLAP0K1E SI BONETE Prin aceste maşini se poate câştiga esistenta unei numeroase familii. Un maestru in aceasta arta industriala se alia la dispositiunea amatorilor pentru instruirea lor. Detalii se pol lua la Kepresentantii generali pentru România si Bulgaria, RYSERet BRATEANU Bucureşti, Calea Moşilor Tio. 28. „NAŢIONALA" OCIEfATE GîH IRALA OF ASI6JL IN 3 UCUREST Capitol social . . . «,000.000 lot Prima emfaiufte . . a.UOu.unO lei Din care . . 1,000,000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RE SERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , iVYTIO.XAL.Y” ASIGURA: în contra iiureiuliuliii.griiidineî, spargere! geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra vietci omului se pri-mesc in toate conibinatiunUe usitate, precum: cus dc moarte, supra vieţuire, zestre si rente. „Aatiouala” a plătit până la linele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 10,600,006 lei despăgubiri Reprcseutaulu generala Strada Smardau, No. 18 Oirectiuuca generala Strada Carol 1, Mo. y. Cai. V ictorii P al. Dac.-Rom. LA ORAL :i  LA VIS L * AVIS IMPORTANT IVI FI S DEPOSIT DE VINURI VECI# 1 d © si Negre ţ cu 50 b. litru. Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public ffl&RE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa Anizi, No. Ii Aranjat din noD foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. Cazi tul se închiriază pentru ba- ,i 6»C •IN A y I IEMNEÎ vis-d-vit de -ib. 8oce« Recomandam onorabilei noast toarele noutăţi*. Rufarie pentru Doamne si Doini Feţe de masa, şervete si prosoape i Olanda veritab. de Belgia si Rut i nrg Madapolain frantzuzese de toate < si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe rate Ciorapi de Dame si Domni de Fii 1 o ini de bumbac, de lâna si de mutase j • -..t Avem onoare a informa pe .ie--. , apa; ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ( M •tliuntutr ei soliditate urma-; amasi ei ismeneîde lâna după -«fesorului Dr. li. Jacger. "himu fason, .imu fason, veritabile. <»>''• iip’- u fidautatl. i copii. ir , ■ Hn-usta, oteluri i»0 NOSTRU LA Q]li ASUL ] I EN A CALEA VICTOR' DL . )ACiA-ROMl vis-Z .» uc 'fc> varia Sococ HOV ^MilUBIia—CMBWKMBB^^^BBWII. IUI li—ITH^'^ REGC3VI A.INfDA.IVÎ ^ LEGATORIA DE CÂRTI f sil STRADA BISERICA IENEI HO. 10, CASA BISERICEI DINTh'O ZI BUCUREŞTI lji si eiier ee osccuta ori-ce luorari de Le-ţ l. rit. Pur■ :s* ' Galanterie si Cnrtonage, asemenea efectuau. Registre de Comptubtlitate, t ti aii ,• a, Paspaiuri si Rame pentru Căci de ori-i ie si li: atnra mecanica cu pre- dării • le ; iderer X # X ŞCOALA COMERCIALA IN VIENA inaugurează la 15 Septembre a. c., cursuri nuol de Comptabilitatea simpla si duplaAritmetica comerciala, Corespondenta comerciala, Caligrafia, Stenografia si limbi streine. Tinerii care vorbesc puţin safi de loc limba germană, învaţă această dmbăîn câte-va luni şi pot sfe obţină tntr’un an de zile certificate tn toată regula. Afară de aceea pot s6 intre patru tineri la directorul scoalel cu întreaga întreţinere şi având o supraveghere serioasă. Şcoala aceasta există deja de 23 ani şi a dat cultură solidă la mulţi Români. I0HANN SCHWALBL DIRECTOR Wiexi, Salvatoi’gasee 3Vo. 6. mx x Sub si mna onor i U mx i mure a adur0 îs r. i» • ră de lti %f. G iu ca .ml a iu nunti No CâJR 1 lnCTORIBI —>iNo. Vis-ivVlt e i BCir aâî I40 UN ELEGANT IfttON Gt rftlSERi ±^ .: ilSTXF : t L V -1-JE F1 AiUtt.lt I I*. l^il iL tl. MAI JldUI indrapli \j s-Criza u,. .-.fi, P o Salnt-Honori, 207. jlScfV s O L I D UF I E E O PAR FUMURI CONCRETE Ut !iniâ«. SA l.JtiA.; ti: . » IA ÎRAMIA SI IA STRLIAATATU ţJ AHT l ’MUt:, ..' fiB- .-Ol • preparate prinU’un procedeu E at, posed p. gra•). o.'ioen' ' . iue si de suavitate p&n’acuma necunoscut! .’! ■ ■■ni fil.'ii'.a* »'ib I'": a. Creau, t Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de ţoale s',!‘ •rh' «ml • ■ -tr- 1' teste Creioane-P&rfiunuri nu se evaporează, si se pol b lecţii io lubui isfc -u midusui avani .ii ,u . nnipia ■"■ nur- sui lor, fura a le inmuia sau a le strica, obiecte!. supuse I» «ObIadul 1 r t ■ i i t j .t:t:A U80K PENTHU A PaRFL'MA IN DATA. V ~i Tipog ăf.t u.i „Epoca" OarâD i Georjjeaou. I www.dacoromanica.ro