ANUL II No. 458 MARŢI, 2 (14) IUNIE 1887 «El WWSS9 A DOUA ED1TIUNL 15 13 A.NI NUM ERUL ABONAMENTELE NCEP la I 8118 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE ÎS BlM'ljRESCI La casa Administratiunei IA t Alt v : prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 loi, 6 luni *0 iei, 8 luni 10 lei. -ini HlBEINATATEi La toata ol'ficiele poştale d.n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei. VA PARIS: Segaaestejurnalul cu 4SCent. numerul, la Kioscul din rue Montmartre 4 43 Bulevardul St. (.«iînnin No. 81. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA IVo. 3. — IMata Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU CUM E DE FĂCUT? BIETUL D. GR. CERKEZ ---------------- ALEGERILE DE LA BERLAD — ---------------- BIETUL NICHI! CRIMA DE LA CRUCEA ROŞIE Radu Mi hai şi Stătescu bateau în palme văzând că au isbutit se ne răpească ziarului, pentru patru luni, pe d-nii Filipescu şi Balş. «Epoca va mari» era refrenul sgo-motelor lor de bucurie. Scrisoarea de mai jos, căreia cu satisfaeţiune ne grăbim a’i da locul de onoare, respunde azi cu putere şi cu demnitate cavalerilor de la guvern «şi cu frică şi cu pată.» <«Epoca va trăi,» ziceam noi a doa-zi după Văcăreşti. «Epoca trebue se trăiască» vin azi şi ne declară bărbaţii eminenţi, luptători hotărîţi cari, făcând u-se cu noi solidari în luptă, sporesc prin unire puterile noastre de resistenţă. Le mulţumim din suflet pentru concursul preţios ce ne oferă, pentru convingerea ce au că suntem a-perătorii unei cauze drepte şi oneste. Iată scrisoarea: Domnilor redactori, Despotismul care apasă asupra tu* tulor şi violarea zilnică a Constitu-ţiunii şi a legilor ţării, împinge opo-ziţiunea către o acţiune din ce în ce mai încordată. Maşina guvernamentală eşitâ din mersul el firesc, ameninţă se nimicească cele din urmă manifestaţiuni de independenţă ce se mai pot arăta; opera el de distrugere va fi în curând împlinită dacă membrii opoziţiunii nu vor fi solidari în luptă, şi nu vor şti sâ’şl sporească prin unire, puterile lor de resistenţă. De şi prigonită şi indicată de regimul actual agresiunilor brutale chiar, Presa este singura armă de luptă ce ne-a mal rămas. Liberali convinşi şi prieteni statornici ai libertăţii presei fără îngrădire şi fără rezervă, suntem hotă-rîţî se purtăm forţele noastre, acolo mai ales, unde loviturile sunt mai învierşunate. Ori ce organ de publicitate, independent şi curagios, va fi lovit de guvern, făţiş sau lăturalnic, ne va afla gata a’l sprijini. Ziarul «Epoca» fiind cel dinteiu organ care lovit prin machinaţiu-nile regimului, a fost în acelaş timp privat de doi din redactorii săi fruntaşi, ne punem la dispoziţiunea sa şi’i oferim colaborarea noastră activă, pe timpul detenţiune! d lor Filipescu şi Balş. Pentru a nu jigni însă convinc-ţiunile politice personale ale nimănui şi pentru a acoperi răspunderile respective, articolele noastre vor fi toate semnate. C. C. Arion, A. lilui'aiiibcrg, A. Iljuvarn. N. Fleva, Indie lo-uescu, Cătun Lecea. CUM E DE FĂCUT? i Dacă te abţii de la alegeri eşti a-cuzat că conspiri contra stăreî de lucruri esistente, că nu recunoşti reforma constituţională, că lucrezi pentru răsturnarea regelui şi o sumă de aşa lucruri care toate se resumă în formula că te ai pus afară din lege. De sigur lucrul nu e tocmai aşa, dar în sfîrşit aşa eşti acuzat şi capul justiţiei îţi spune, ca o consecuenţă logică, după cum pretinde el a pur-tărei tale, că legile ţereî nu te mai ocrotesc. Dacă din contra te duci la alegeri, dacă lupţi pe această cale pentru ideile tale, ar urma, dupe teoria celor ce te acuză, că eşti un bun cetăţean, care primeşti ce s'a făcut, care nu cauţi se restornî nici pe rege nici dinastia lui, dar care numai întru atât te deosibeştî de cei pe care legele ţereî îi ocrotpsc, întru cât nu împărtăşeşti vederile lor politice. Aceasta ar urma dupe premisele pe care colectiviştii le susţin ca drepte şi întemeiate. Ei bine, nu urmează de loc aceasta, nu aceasta este consecuenţă logică a participare! tale la eserciţiul drepturilor cetâţieneştî. Dacă te duci la alegeri tactica se schimbă ; acolo îţi iese înainte o bandă de tâlhari compusă din sergenţi poliţieneşti, din comisari şi subcomisari care, armaţi cu ciomege şi beţi de vin şi de rachiu, năvălesc ca nişte turbaţi asupra ta, îţi sparg capul, îţi sfărâmă trupul până ce isbuteso a te alunga de la alegere şi a rămînea colectiviştii singuri stăpâni pe terenul de luptă electorală. Şi dacă cutn-va îţi trece prin minte se ’ţi aperi eserciţiul dreptului teu cetăţenesc şi viaţa ţa, ameninţate amândouă de către chiar cei însărcinaţi a te păzi şi apăra, dacă ’ţi trece prin minte se rezişti în contra agresiune! bandei de tâlhari asmuţită contra ta, atunci lucrul se complică şi mai mult. A-tunci eşti acuzat tu că ai pus bande de bătăuş', că ai împiedecat alegătorii de a veni la vot, că eşti un a-sasin, şi actul a^ doilea al acestei drame mişeleştî începe cu intervenţia unei justiţii degradate şi scârboase, care lasă pe vinovaţi în linişte şi pace, care implică în delicte şi crime imaginare pe victime şi care, ca culme a ruşinei şi a infamiei, îşi procură dovezile pentru stabilirea eulpabilităţei tale de la chiar cei culpabili. Cu desăvârşire ateu dacă ai fi, încă nu poţi se nu ridici ochii către cer şi prin o căutătură mută şi sfâşii-loare se Întrebi: Cum e de făcut? Iţi rămâne o ultimă nădejde. Regele, îţi zici, care este a tuturor, care nu poate avea interes de a păi tini pe unii şi a nedreptăţi pe alţi?, care e arbitrul luptelor politice dintre cetăţeni, regele mă poate scăpa. Şi apelezi la dânsul. Cu un surîs ironic şi despreţui-tor, Mxjestatea Sa îţi răspunde : «Eu sunt domn constituţional, nu mă privesc aceste lucruri». — Dar Sire, ’i zici, aci nu mai e vorba de discuţii politice, nu mai e vorba de un abuz sau de călcarea vre-unei legi, aci e o luptă de exterminare ce s’a început; viaţa, onoarea mea şi a familiei mele sunt în primejdie ; sunt pus, Sire, afară din lege ; umanitatea te obligă se intervii. —• Se poate, ’ţi respunde regele, dar aceasta nu mă priveşte pe mine. Şi din nou te uiţi către cer şi pui aceiaşi întrebare : Cum e de făcut? Ear dacă în desperarea ta scapi un cuvent mai aspru la adresa celui ce e dator să pue fcapăt ororilor ce se comit şi nu voeşte se o facă, atunci .... atunci ţi se întâmplă ca lui Panu care are doi ani de puşcărie şi care s’a expatriat spre a nu cădea în mâna calâilor Iţii, ca lui C. Balş căruia i s’a spart capul, a stat o lună la puşcărie şi care are perspectiva a cine mai ştie câtă vreme de închisoare, ca lui MârzesCu, Ţoni, Pastia a căror proces începe acum. Şi pentru a treia oară te întrebi: Cum e de făcut ? Da, cum e de făcut ? lată întrebarea ce trebue să ne punem toţi. De la soluţiunea acestei chestiuni atârnă acum de a se şti, nu cum vom putea schimba guvernul d. Brâ-tianu, lucru ce cade în al doilea plan, ci anume cum vom putea evita de a nu fi sau ucişi sau întemniţaţi, cum vom face ca bătrânii, cafemeele şi copiii ce ’I avem pe lângă noi să nu rernâe singuri şi fără pâine. Trebue să resolvim această chestiune, şi e pericol în întârziere; trebue se o resolvim îndată chiar. C. Hessu. TELEGRAME AGENŢIA IIA VAS Cousl anliunpol, 11 Iunie. Cale indirectă. — Respunzând la ultimul demers al Porţel relativ Ia Bulgaria, d. de Giers a declarat din noii că Rusia refuză de a negocia cu regenta. Dar d. de Gersa insinuat un nou mod de solutiune care ar consista, ca prima măsură, în înlocuirea Regenţei ac.uale printr’un regent unic. Propunerea d-lul de Giers va face o-biectul unor nuol negocieri, mal cu seamă în ceea ce priveşte alegerea unul regent unic. Se constată un reveriment al puterilor relativ la Bulgaria. Oare-carI puteri păreau până acum a voi să lucreze fără Rusia, sperând că prin aceasta o vor sili să lucreze şi ea, de vreme ce azi, în faţa demersurilor repetate de către Poartă, puterile ar li declarat că nici o soluţiune n'ar isbuti fără consimţimăntul prealabil al Rusiei; că, prin urmare, Poarta trebue să se înţeleagă cu aceasta din urmă. Constantinopol, 11 Iunie. Gale indirectă. — Cestiunea ratificârel convenţiimel egiptene Lot mal este în suspensie. Sgomolul că Englitera ar fi acceptat de a modifica arLicolul 5 este ine-sact. Nu s'ar fi înţeles încă în privinţa principiului unei modificări. De o cam-dată ratifi.-area Engliterel soseşte Luni prie curier special. ErI d. de Montebello a fost primit în audienţă de către Sultan; n’am putut să a-llâm încă nimic în privinţa acestei audienţe, care na trebuit să fie de natură a împrăştia esitaţiunile Sultanului. Berlin, 11 Iunie. Starea prinţului imperial este satisfăcătoare. Conform dorinţei exprimate de către împărat, principele imperial,în timpul şederel sale la Londra va fi tratat de Dr. Mackensie cu concursul medicilor ce vor însoţi pe moştenitorul tronului. Se aşteaptă la o amelioraţiune înceată dar sigură asupra stăreî bolnavului. Principele de Bismark a făcut visilă prinţului imperial imediat dupe cousultaţiu-nea medicilor. Principeleşi princesa Wilhelm vor pleca la Londra la 16 ale corentel. BIETUL D"11 GR CERKEZ Domnule Redactor, Nu ştia pentru ce d. Gr. Cerkez, s’a supărat aşa tare că am publicat o scrisoare a d sale relativă la Împrumutul de 16 milioane, pentru ca să meargă până a zice de mine : «Bietul Fleva şi-a perdut cumpătul» şi săml aplice şi mie, însă cu maliţie, epitetul pe care II aplicase cu atâta naivitate d Iui Carada. Să cercetăm puţin pentru ce s'a supărat d. Cerkez ? Pentru că aş fl lipsit regulilor de delicateţa publicând o scrisoare intimâ, trimisă , zice d-sa, de la prieten la prieten ? N'are dreptate. Mal întâia cea ce afirma d-sa nu este esact. Documentul ce am publicat, nu este o scrisoare intimă, ci o corespondenţă de şi privată însă de afaceri, trimisă de la ajutorul de primar, la primarul absent şi al cărui loc îl ţinea d. Cerkez. Dovadă chiar termenii cu care îacepe scrisoarea în ces-tiune: «Vid că este o încurcătură cu cestiunea împrumutului şi n’aş vrea se crezi că am depăşit instrucţiile pe care mi le-aî dat». Şi apoi curioasă epistola intimă de la un amic care nici macar întreabă cum merge sănătatea amicului săă, sau a consoartei sale, care plecase cu densul greu bolnavă din ţară 1 Şi chiar de ar fl fost o scrisoare intimă, cum mi s'ar fi putut tăgădui dreptul de a o publica, când ea era relativă la un interes genera', şi când justificam cu dânsa ca nu ed sunt răspunzător de vînzarea celor 16 milioane de aur ale comunei, cu un agiu de 2 0/o pe când el era de 6 0/o pe piaţâ? Responsabilitatea acestei vlnzărl se aruncase de d. Cerkez in public asupra mea şi eu voiam să o resping pentru că nici pot, nici cred, că este de a-juns, pentru a scăpa de o răspundere să afirm ca d-sa, că d. Carada nu a ţinut de loc să ia aurul comunei, şi că a trebuit pentru aceasta să fi rugat de consilia. D. Carada a fost rugat, nu ca să ia aurul, ci să mal dea 25 bani la 0/o căci nu oferise de cât 87 lei în bilete. Şi In tot caşul un asemenea argument ar fl fost prea naiv, ca să nu zic lipsit de bun simţ, pentru a se susţine cu dânsul că propunerea Băncii era avanta-gioasă pentru comuna, şi că nu Banca sad d. Carada, ci Primăria a câştigat din această diferenţă de curs, peste 1/2 de milion 1 Pentru ce s’a mal putut supăra d. Cerchez? Pentru că am compromis reputaţia d-saie de scriitor, publicând o epistola privata cu stilul neglijat, şi nu destul de d'Chisită pentru a fl scoasă în public? Mărturisesc că această consideraţie nu m’ar fi oprit în drum pentru a lumina opiniunea asupra unei cestiunl aşa de importante, şi pentru a uza de dreptul meu de apărare. Dar nici aci nu are dreptate, nici chiar interes de a se plânge d-nul Cerchez. In adevăr: când în epistola d-sale publicată în foaia oficioasă de la 31 Mai, epistolă preparată negreşit cu îngrijire, d. Cerchez, vorbind de împrumutul în cestiune şi de tratativele cu d. Carada, zice că nu s'a vezut nuntă fără ginere, făcând asl-fel pe d. Carada ginere şi pe comună mireasă, când zice «Bietul Fleva şi-a perdut cumpătul» şi alte lucruri frumoase de asemenea natură, înţelege ori cine că pe lângă multe cualităţl ce poate avea d. Cerchez, are Insă un cusur, sau mal bine o nenorocire: aceea că cu cât îşi sludia’ză mal mult stilul, cu atât îl scoate mal puţin dichisit în public. De geabă dar s’a supărat d. Cerchez, daca este adevărat, precum pretinde, că din epistola d-sale rees lucrurile aşa cum le a afirmat d-sa. Aceasta Insă nu este, şi aci e buba sad mai bine supărarea d-lul Cerchez. Din scrisoarea ce am publicat se constată: Că cestiunea agiului s'a tranşat la 18 Iulie, în lipsa mea din ţară. Că consiliul în acea şedinţă a fost a-sistat de d. Carada, partea interesată, lucru ce eh nu aş fl permis nici o dată. Că d. Cârada ’l a dat numai opt zile pentru a fl totul terminat. Că d. Carada, văzând ca mi s’a tele-grafiat de d- Cerchez Sâmbăta, ’J a ce- 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRLCT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Pari»: la Asjcnce llavas, place de la bour se, ». A arunce Litirr, rue Soire Dame des Victoires 10, (Place de la Bourse) ppntru Pari*, Franci», Rrrmanla, Auxtro-lingarin, Italia si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciurl si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRAŢIA No. 3. — I’inta F.plsoopiei. — No. 3. rut şi obţinut Duminică iscălirea contractelor. Că d. Cerchez, deşteptat de contabilul comunei printr’un raport asupra pagubelor la care era espusă cu propunerea d. Carada, s’a dus tot la d. Carada cu acel raport ea să’l lumineze. Că de şi d. Cerchez, ajutorul med, a cerut d lui Carada să aştepts şi să amâe lucrurile până la întoarcerea mea, bietul Carada care nu ţinea de loc se facă afacerea, nu a priimit nici de cum amânarea, şi, ce este mal mult, nu a per-nrs nici să treacă 24 ore până să sosească răspunsul meii. Câd. Cerchez speriat că cade operaţia a cedat tutulor acestor insistenţe, şi iscălind contractul imediat, a făcut singur, ca depeşa mea să sosească prea târzifi. Că cel răzpunzător în realitate de con-secuenţele păgubitoare ale acestui împrumut pentru comună nu sunt nici eu, care de la început m’am dus să le espul d. P. Ministru şi Ministru de interne atunci, nici d. Cerchez care, or-ce ar zice şi or cât ar protesta, a fost tras pe sfoara, ci d. Carada, directorul sad mal bine guvernatorul şi omnipotentul Băncii, care de la început s’a opus la facerea împrumutului în ţara, a mijlocit să se facă în străinătate în aur, şi în lipsa mea a izbutit să i-a aurul comunei cu o pagubă pentru ea de peste 1/2 milion. Şi d. Cerchez în loc de a recunoaşte acestea, şi a se supăra pe cel ce ’I ad tras pe sfoară, se supăra pe mine, fiindcă sunt nevoit, ca să mă apăr, să puia toate acestea în evidenţă I Şi nu numai atât. Pentru a degaja acea răspundere or cât de mică ce ’I incumbă, pentru inesperienţa d-sale în asemenea afaceri, se obstinâ a pretinde ca operaţia a fost strălucită, aşa de strălucită în cât tot în aşacondiţiunl caută să se facă şi acum ^adică noul împrumut să se facă tot în aur, şi aurul să se vlnzătot Băncii, saud-lul Carada, cu o bonificare de 4 0/0 asupra cursului zilei) ; că cea ce d. Carada i-a spus ca bancherii din Berlin nu a-cordâ de cât 8 zile, era aşa In realitate, iar nu o manoperă, sau un lucru aranjatul hoc ; Câd. Carada nu ţinea să facă afacerea şi să ia aurul comunei aşa eftin, ci a fost rugat de consilia, de şi-a pus cea mal mare insistenţă ca să obţie contractul într’o Duminica, până să nu sosească răspunsul med. Că d. Carada a lucrat în fine cu cea mal mare desinteresare şi cu devotament mai mult pentru interesele Primăriei, de cât chiar pentru acelea ale Băncii, în numele cărora lucra şi care ’i erau încredinţate. Bietul d. Carad t! Fericită Primărie ! Şi acestea le afirmă d. Cerchez sus şi tare pe onoare şi conştiinţă. Nu ştid ce se mai zic. Eu m’am ferit să fac vre o acuzare d-lul Cerkez. Nu’l am făcut nici măcar imputarea, că nu a aşteptat răspunsul med ca primar la telegrama ce ’ml-a dat şi s’a grăbit a iscăli contractul. Ştiam cu cine a avut a face, şi mă aşteptam ca în cele din urmă se recunoască singur că a fost tras pe sfoară. M’am Înşelat. D-sa se obstină şi loveşte cu supărare In mine. De aceia se vede că proverbul zice : Mai bine cu un şiret la pagubă, de cât cu un nevinovat la câştig. Pentru ca nevinovatul, dupe ce se lasă a fi înşelat, atunci când îl.deştepţi asupra primejdiei, se opreşte In drum pentru a se povăţui tot cu acel ce ’I afi întins cursa ; şi în loc de a recunoaşte că a fost victimă, dintr'un amor propria rău înţeles, ia partea celui care l’a tras pe sfoara, ca să nu se zică nici măcar ca a fo3t înşelat. In faţa acestei scrisori, zic şi eu cu mâhnire: «Bietul Cerkez nu u avut nici odată cumpătul, ca să'i poată spune cine-va că ’l-a perdut». Primiţ<, d-le Redactor, asigurarea consideraţiunel mele deosebite, N. Fleva, www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 2 IUNIE CRONICA BIETUL NICHI îndată ce Curtea de Casaţie şi-a pronunţat Vineri 29 cerent hotărîrea că adică Nichi să încaseze cele 5000 de lei, stabilind ast-fel jurisprudenţa că o palmă pe un obraz al său costă 2,500 lei, directorul Voinţei Naţionale, a fost apucat de o groaznică emoţiune^ Nichi scoborî treptele Curţel de justiţie sărindu-le câte trei,'trei, se azvîrli Intr’o birjă şi se opri la o spiţerie din dreptul ministerului de finance, câcî era trecut de tot. Unii susţin că Nichi ceru în grabă farmacistului un medicament care să’I oprească bătăile stoachulul său emoţionat, de oare-ce inimă se ştie că n’are. Alţii pretind că Nichi a. cerut cu totul un alt medicament, propriu de a’î opri o emoragie problematică ca culoare şi ar fl compromis cu totul catarama lui C. F. R. dacă i ar fl împru-mutat’o din întâmplare. Pe lângă aceste două versiuni mai este şi o a treia. Se susţine adică cum că semi-semitu1 ar fl dorit o doctorie care să’l întărească stomachul pentru a putea digera suma de 5000 de lei, câştigaţi cu sudoarea frunţei şi obrajilor săi. In sfîrşit, cum şi ce fel, e constatat că stimabilul era atât de emoţionat în cât din galben cum e devenise tricolor la faţă. Dar Nichi nu avu să sufere numai atâta din pricina emoţiuuel sale. Se spune că una din măselele sale, care remăsese amorţită cu totul în urma tragicei întâmplări de la domiciliul săfl, se deşteptă de o dată ca prin minune sub influinţa sentinţei onorabilei Curţi de Casaţie şi nişte dureri înspăimântătoare începură a’l pătrunde pălmuiţii săi obraji. Fuga, deci, la dantistul Chibrik. Aci ajuns, de abia omul ştiinţei a-pucă obrajii cu pricina pentru a examina gura reptilei şi de abia măseaoa fu trasă, că de o dată semi-semitul sări în sus strigând : — Te-al atins de obrajii meii Vel plăti scump aceasta îndrăzneală I Curtea de Casaţie a stabilit astă zi jurisprudenţa că cine se atinge de dânşii trebue să plătească suma de 5000 lei ! Controversă nu mai încape 1 Alerg la judecătorul Adrian Popescu I In zadar bietul Chibi ik se rugă, imploră mila lui Nichi, în zadar II explică că o măsea nu se poate scoate fără a atinge faţa proprietarului ei, în zadar fură toate, Nichi erea inexorabil. Şi sărind din nod în birje, vesel că n’a plătit taxa dentistului, Nichi se repezi glonţ la parchet cu reclamaţie, ducând cu dînsul şi măseaoa cea extirpată, ca corp al delictului. Gel puţin Aristid Pascal s’a prins că are să dovedească această calitate a măsăleî înaintea justiţiei. De acolo Nichi dete fuga acasă şi se puse ca să scrie un articol ce se va publica în No. de mâine al Voinţei. Acest articol începe ast-fel : «Infamele ziare ale opoziţiunel au susţinut în tot d’a una şi mai ales în «cursul procesului med cu indivizii «Balş şi Filipescu, cum că ed suDt un «om fără obraz, Aceasta este o sfrun-«tată calomnie, căci, dacă mi-ar fl lip-«sit această parte a corpului individul «Balş n’ai fi putut ca să mă pălmuiască «peste dînsul şi Curtea de Casaţie, prin «verdictul el, n’ar fl stabilit taxa pen-«tru obrajii mei pălmuiţi la colosala «sumă de 5000 lei. «Descartes a spus: Cogito ergo sum; «Curtea de Casaţie a zis : Nichi Xeno-«pol a fost pălmuit deci are obraji.» «Iată mijloacele neleale, calomniile «şi neadevărurile de carlse slujesc zia-«rele de scandal ale opoziţiunel.» Acuma Nichi se gîndeşte la ce băl din străinătate să meargă de vară, pentru a se folosi de suma de 5000 lei. Totuşi, din spirit de economie, cred că va merge la băile de la Jigniţă. Radu Ţandăra. INFORMATIUNI Un prieten al nostru sosit erî din Bulgaria ne spune că o mare îngrijire domneşte acolo, ca şi cum nuoi turburări ar fi în ajun d’a isbucni. Regenţa pare a fi perdut orî-ce e-nergie şi nu lucrează de cât pentru a se menţine de azi până mâine. Penuria tesaurului public este ec-stremă. * Putem da ca positivă şlirea că prinţul Alexandru de Battenberg va merge în cursul vere! aceştia la Sinaia unde va petrece mai mult timp ca oaspete al Regelui şi Reginei României. tt Juriul universitar chemat se judece pe d nii Mârzescu şi Tzoni se întruneşte azi la unul din membrii sei pentru a se pronunţa asupra refuzului d-luî doctor Galinderu d’a face parte din juriu, de oare-ce d-sa nu este de cât profesor provisoriu. D. Calinderu nu va lua parte la întrunire. tt Ni se scrie din Iaşi, că procesul d-luî G. Balş este fixat pentru ziua de 11 Iunie. tt Ni se scrie din Galaţi : D. General Pencovicî, şeful ad-in-terim al corpului 111 de armată din Galaţi, a înlocuit pe ziua de 30 Mai, pe comandantul pieţei, major G. Po-roineanu prin d. major Livezeanu din regimentul 11 de dorobanţi. Asemenea şi sub-locotenentul PopovicI, adjutantul d-lui Major Poroineanu, a fost înlocuit prin d. sub-locote-nent Georgescu din al 11-lea de dorobanţi. Această mesură, luată de d-nu general Pencovicî, a fost bine primită aci. Ea este considerată ca o satisfacţiune dată de d-nu general Pencovicî, celor ce au fost bătuţi în ziua de 11 Mai, în faţa armatei fără ca cel doi ofiţeri mal sus notaţi se le dea vre-un ajutor. tt Afară de vre o împrejurare neprevăzută d. Ion Brătianu se va instala chear în săptămâna aceasta la Govora. Se zice că în tot timpul şedere! sale acolo, d. prezident al Con- FOIŢA ZIARULUI «EROUA» (1) A. MATTHEY — (arThur arnould) CRIMA 1)E LA CRUCEA ROŞIE PROLOG =~ IVI A. O E L U L — I CRIPTA! Pretutindeni sînge I De alungul pereţilor, stropilurî fine ; pe mobilele răsturnate, slrobite, picături mari; pe parchet bălţi şi pârae roşii. Uşa apartamentului era stricată. Pe jumătate scoasă din ţtţînl, atîrna în afară, scîrţtind îutr’un chip lugubru şi clatinându-se, de câte ori trecea o trăsură pe stradă sau vântul sufla mal tare. De la această uşe Înainte, în antre-tul cel strâmt, pe treptele de lemn ale scăreî, se vedeai! urme sângerate de paşi, ale căror semne, din ce în ce mal slabe, încetau de a fi vizibile de la e-tagiul de jos, căci apartamentul se afla la al treilea. Prin uşa deschisă, ca o rană largă, Mreai cu o aruncătură de ochii! două siliului se va bucura de sindrofia d-luî C. F. R. care pentru această ocaziune şi-a făcut o cataramă nouă. tt Jurnalul Telegraful de Sâmbătă 30 Maiu afirmă că articolul reprodus de noi în numărul din 28 Maiu după Moskovski Wiedomosii n’a fost publicat nici odată în acest jurnal ci a fi fost făcut ad boc în biurou-rile jurnalului nostru. Spre susţinerea afirmare! sale Telegraful citează mai multe corespondenţe ale zisului jurnal din 3, 8 şj 11 Maiu. declarând că alte articole nu exista în toată colecţiunea jurnalului. Telegraful a minţit precum este obiceiul lui. Articolul publicat de noi a apărut ca articol de fond în No. 130 din 13 Mal în Moskovski Wiedomosti şi ţinem a-cest numeral jurnalului ladispoţiu-nea lectorilor noştri spre a se convinge de adevăr. tt Să vede că d-nu Radu Mihai nu se mulţumeşte numai cu Ministerul de Interne. Acum eâte-vazile, o persoană destul de intimă cu d-sa, îl întâlni pe stradă şi’i zise : «Mă Radule, eşti deştept, eşti mai pişicher de cât cei l’alţi colegi ai tăi. Acum că ai ajuns ministru de interne, pentru ce nu cauţi se dai pe Brătianu la o parte şi sâ’i iei locul?» Ministrul de interne ’i răspunse : —«Lasă. nu avea grije 1 Ajung eu şi acolo, dar trebue să lucrez încet şi cu prudenţă I» Această convorbire este autentică. La nevoe vom numi chiar pe interlocutorul d lui Radu Mihai. tt încă o dovadă de chipul cum s’au adunat iscăliturile pentru protestul contra alegerilor colegiului l-iu comunal din Galaţi este următoarea scrisoare adresată ziarului Dunărea de jos: Stimabile D-le Redactor, Gâte-va zile rlupe alegerile comunale mi s’a presentat o hârtie ca protest pentru alegeri, pe care am subscris’o fârâ a mal citi, fiind-câ văzusem acolo iscăliţi mal mulţi cunoscuţi de al mei. Cu mare durere sufletească aflu acuma că acea hârtie ar fl conţinând lucruri în-greuetoare onorului şi posiţiunel unora dintre membrii oposiţiunil-unite din localitate. D-le redactor, n’am votat pentru acel grup politic, dar nici voesc a atribui unora dintre membrii acelui grup, fapte despre cari n’am absolut nici o cunoştinţă şi mat cu seamă de acelea despre care zisa jalbă se ocupă. Grăbindu mă a aduce aceasta la cunoştinţa cetăţenilor mul gălăţenl în folosul adevărului, vă salut cu deosebită stimă amicală. St. G. Ivimet. 1887 Maiă 25. tt D. doctor Bastaky a fost numit cu titlu provisoriu profesor de obstetrică la facultatea de medicină din Iaşi. tt Dupe mutatul mobilelor domnului Moscuna, a venit rîndul butoaelor d-lui ministru de interne. Sâmbătă, zece sergenţi de oraş e-rau trimişi de corvadă în curte la d-nu Radu Mihai, ca să’i bage bu-toaele cu vin în pivniţă. tt încă cinci indivizi muşcaţi de un câine turbat vor fi trimişi zilele a-cestea la institutul Pasteur, la Paris. Continuăm azi darea de seamă dupe ziare asupra procesului nostru: L’Indăpendance roumaine. După ce dă resultatul, confraţii noştri încheiă ast-fel: Ort ce ar zice adversarii noştri, ştim să respectăm justiţia ţării noastre, şi ori cât de aspră ar fl, ne închinăm înaintea a-cestel sentinţe. Cu toate acestea acest act de supunere n’ar putea se ne împedice de a plânge din toată inima pe confraţi noştri şi de a le trimite espresiunea profundei noastre simpatii. De şi dorm în închisoare, poate că nu sunt dânşii cari vor dormi noaptea asta mal neliniştiţi. DEPESI TELEGRAFICE Belgrad, 11 Iunie. Regelea acceptat în mod definitiv demi-siunea cabinetului Garaşanin. Paris, 12 Iunie. Azi dimineaţă un duel a avut loc între dd. Clămenceau şi Foucher, acesta din urmă redactor al ziarului «National», în urma unei polemice de jurnale. Două gloanţe afl fost schimbate fără resultat. Berlin. 12 Iunie. împăratul a dormit bine ; durerile afl scăzut. Strasburg, 12 Iunie. Dupe «Landes Zeitung» ştirea despre ec-silul deputatului La'ance din Mulhouse nu este confirmată. Constantinopol, 12 Iunie. Exportaţiunea cerealelor prin portul Samsun este oprit*. AGENŢIA LIBERA Herliu, 13 Iunie. Revista de Luni anunţă că starea împăratului Wilhelm nu inspiră nici o îngrijire. Majestateasa a primit erî mal multe vizite şi âslă-zl ÎI se vor supune raporturile de serviciO. Se fac pregătiri pentru plecarea împăratului la Ems, care va avea loc la 18 Iunie. Berlin, 13 Iunie. Familia principelui imperial va pleca astă seară la Londra. După serbătorile jubileului Reginei Angliei, principele moştenitor va petrece împreună cu familia sa câte-va săptămâni la insula Wigth. Berlin, 13 Iunie. Aflam din sorginte privita, dar autorizata, ca starea imperalului este foarte grava. St. Petersburg, 13 Iunie. Ţarul a primit alaltâ-erl în audienţă pe principele Karageorgevitch. Petersburg, 13 Iunie. Le Journal de St. Petersburg vorbind de convenţiunea între Anglia şi Turcia, cu privire la chestiunea egypteană, zice că Franţa nu este singura putere care va de-saproba această convenţiune. DIN DISTRICTE Alegei-ile de la Berlad IV La Berlad colectiviştii sunt de două neamuri : Unii, foşti conservatori, transfugi politici, renegaţi, flămânzi de slujbe şi de câştiguri nelegiuite; aceştia n’afl nici o idee politică în cap, nici un senlimentîn inimă. Foşti partisanl al guvernului d-luî Lascar Gatargiu când acesta era puternic, adoua-zi dupe căderea Iul s’au grăbit a părăsi partidul conservator, şi a se apropia de guvernul liberal. Nu ideile, nici preocupările politice, afl făcut pe aceşti oameni se îndeplinească această evoluţiune; el n’afl căuLaL se cultive opiniunea publică, ca în numele şi prin razimul el să se impună guvernului; el s’aO apropiat mal întâia de administraţie, aa pus mâna pe ceva funcţiuni, att adunat In jurul lor câţl-va proprietari mofluzi, din acel cari nici un minut n’ar putea trăi cu ţăranii de pe la mo- şiile lor fârâ sprijinul nelegiuit al zapcii'or administraţiei; şi ast-fel afl reuşit a In-şgheba o ceată de esploatatorl în jurul şi la adăpostul prefecturel. In fruntea acestora se află Costachi Nanu, fost vice-pre-şedinte în camera conservatorilor, actual vice-preşedinte în senatul d-lul I. Brâ-tianu; fost om de casă al d-lul Gatargiu, actualmente înbuibat de tot felul de favoruri şi de câştiguri nelegiuite. Lângă dânsul lucrează doul tovarăşi, Lascar Cos-tin şi Iancu Sturza, amândoi cunoscuţi în deajuns prin zelul cu care ştifl să se adă-posteascS, la umbra administraţiei, de discreditul cu care ’i acopere opinia publică din localitate, pe care au ştiut tot-d’a-una se o amâgiascâ, ear nicl-o-datâ se o respecte nici se o servească. Aceşti trei oameni, împreună cu rudele şi aderenţii lor, formează partea franca-mente brutală a grupului colectivist de la Bârlad. EI ştia ce vroesc, ştia ce urmăresc; şi mal cu seamă ştiu ce ’I aşteaptă când vor fi răsturnaţi de la putere; de aceia, pe faţă, fără ruşine, fârâ ipocrisie, el be-neflcieazâ de situaţiunea lor actuală, scontând viitorul. EI nu caută popularitate, căci ştifl că n’afl avut-o nici o-dată şi cu toate acestea afl putut să parvie ; el ştifl una şi bună, dominaţiunea brutală prin mijloacele de apăsare ce le pune la îndemână administraţia, cu toţi slujbaşii el. Corpul electoral nu ’l vrea, majoritatea a-legătorilor se pronunţă în contra lor, el intră cu toate acestea, prin fraudă şi falsi-(icare, şi în Adunarea Deputaţilor, şi în Senat, şi in consiliul comunal, şi în celju-deţan. Iar administraţia locală este fericită că găseşte asemenea creaturi, lipsite de orî-ce scrupul, asemenea complici îndrăzneţi care se pun înainte şi 'I maschează uneltirile el făţişe. Alăturea şi în paralel cu aceştia, se ridică a doua ramură a neamului colectivist, formată din câţl-va l'racţionişt! de alta dată, care afl părăsit vechiul lor domicilia politic pentru a’şl asigura, la sîuul îmbelşugat al colectivităţii, o posiţiune lucrativă din care el ştifl să tragă lot soiul de foloase, începând cu lefuri şi diurnegrase şi cu câştiguri băneşti de tot soiul, unele mal puţin avuabile de cât altele. Ramura fracţionistă formează elementul jesuitic al colectivităţii de la Bârlad. Capitalul el moral este făţărnicia şi duplicitatea. Pe cât cel-l’alţl sunt tndrăsneţ’, obraznici, provocatori, brutali, pe atât acastia sunt oncluoşl, ipocriţi, falşi, şarlatani. Şi unii şi alţii esploatează, in mod nelegiuit şi criminal, o siluaţiune politică pe care el n’afl creat'o, dar în care au ştiut să se strecoare la adăpostul priin-cios al administraţiunel. Deosebirea este numai în formă : unii muşcă, cel-l’alţl sug; unii procedează ca sbiril, cel-l'alţl ca lipitorile. Şi unii şi alţii ’şl fac trebu-şoarele, se îngraşe, împart între el demnităţile publice, funcţiunile bine retribuite, câştigurile băneşti de tot soiul. De-os .birea este numai în manifeslaţiunile esterioare: Pe când cel d’tntâiu afişează, cu ostentaţie, un lux neruşinat şi o sete învederată de dominaţiune, discipulil lui Loyola şi al lui Tartuf afectează o modestie aparentă, o smerenie ipocrită, o sărăcie vroită dar falşe care ’l face cu a-tât mal desgustătorî înaintea publicului. Cel d’întâia înfruntă opinia publică, ceştî-l'alţl vroesc să o amăgească. Jocul acestora însă este atât de puţin dibaciu, lăcomia lor atât de nesăţioasă, fondul sufletului lor atât de neruşinat, în cât la tot momentul lăcomia ’l trădează, perfidia ’I dă de gol; şi, de unde punctul lor de plecare este făţărnicia şi ademenirea, resultatul acţiunii lor este falşificarea voinţei publice. odăi care dădeau din una în alta ; cea întâiu destul de mică, slujind de antret saQ de odae de aşteptare, în care fusese puţine mobile : câte-va scaune, o masă acoperită cu un covor verde, acuma bucăţi, călcat în picioare, udat, pătat, ca o cârpă care ar 11 fost muiată într’un licuid vîscos şi des,apoi călcată cu nişte cisme mari pline de noroiu. Masa, isbitâ cu putere, căzuse pe o parte lângă o fereastra, cu picioarele înainte, dintre care unul, stricat, spânzura în jos şi arăta albeaţa frânturei sale săvârşită de puţin timp. Prin uşa de comunicaţiune, ruptă cu desăvârşire şi aruncată la pământ, un pîrăfl larg de sînge cursese până la un loc al parch tului unde era o mică înfundătură şi acolo se lăţise formând un fel de bâltoagă rotundă, de unde porneau în toate direcţiunile, mal multe dâre din ce în ce mal lungăreţe. Dar în odaia din fund spectacolul era cu deosebire înfiorător şi întrecea tot ce imaginaţiunea poate concepe. Acolo avuse loc o luptă vie, îngrozitoare fără milă. Era un iatac a cărei mobile dovedeau că locuitorii ei se bucurai! de o oarecare avere ; era chiar ceva luxos ; acel care locuia acolo trebue să fl fost hol teiâ. Patul era de ştejar bătrân, precum şi dulapul cu oglinda şi biblioteca plină de cărţi de medicină. Pe cămin, de asupra cărei era o o-glindă prin care trecuse un glonţ, se vedea o pendula de bronz resturnată pe o coastă şi oprita la două ore. Gandelabrele dispăruse, dar mai multe.bucăţi din ele, sucite, zăceafl la diferite distanţe, lângă uşe, arătând că ele servise la o luptă desperată,mtntu-ite de nişte oameni aproape de agonie. Lângă cămin o tabacheră din care e-şeaQ firele de tutun ca şuviţele unui păr vulvoifl ; mai multe pipe steteau pe o etageră lipită de perete. Riuroul din mijlocul odâei fusese resturnat, dimpreună cu tot ce era pe el ; tot ce se afla pe pat, perne, cearceafuri, plapomâ, saltea, formafl lângă el o movilă, plină de sânge pe ici pe colea. Nici un scaun nu scăpase nestricat, nici unul din tablourile aninate pe pereţi nu remăsese neatins de vr’o lovitură, nestrăbătut de vr’un glonţ. Pereţii eraQ ca şi ciuruiţi. Cât despre dulapul cu oglindă şi toaleta, ele păreafl a fi suferit de loviturile unor săbii. Toate acestea erau îngrozitoare şi dădeau flori. Totuşi era ceva mai groaznic încă. Nu suferise numai lucrurile neînsufleţite, nu dovedeaţi numai ele că o crimă nepomenită se întâmplase In a-cel mic apartament de la al treilea e-tagifl al unei case vechi din respîntia de la Crucea Roşie, la Paris, pe la două ceasuri dupe ameazi, In ziua de 4 Decembre 1851, adică atuncîc ând Republica căzuse sub lovitura de stat a lui Napoleon Bonaparte. In mijlocul acestui chaos, zăceau îm- prăştiate In diferite posiţii care arătat! peripeţiile luptei, şease trupuri omeneşti. Doi bărbaţi, trei femei, un copil de ţâţă. Bărbaţii erai! nişte tineri, pe cât se putea judeca sub sângele si rănile de care eraQ acoperiţi. Mâinile lor subţiri şi delicate, hainele lor de postav negru, ghetele lor elegante, tot în ei arăta că aparţineau claselor nalte ale societăţei. Unul din el întins lângă cămin, primise în cap dinainte un glonţ care ’I spărsese tigva şi T aruncase creerul a-fară. Nu ’l se mai puteau distinge trăsurile dar se vedea că era tânăr. Cel l’at din contra, aşezat dealungul uşei, cu braţele încrucişate, cu obrazul contractat încă de mânie şi ameninţare, trebuia să fl căzut în momentul când se repezise înainte ca să se împotrivească năvălitorilor,sau, mai bine, pentru a apăra pe o femeie bătrână, pe care o acoperise în parte cu corpul săfl, căzând, şi a cărei păr alb, desfăcut se amescase cu părul negru al tânărului Acesta primise drept în inimă, mai multe gloanţe şi două lovituri de baionetă dupe cum se vedea din forma şi înfăţişarea rănilor deschise. Ochit săi, încă plini de lumină şi de indignare furioasă păreau că ameninţa. Coloarea lor era neagră ca şi acea a părului şi a sprincenilor sale. O mustaţă subţire, ceva mai deschisă, acoperea buza de sus a gurei sale, a cărei zâmbet trebue să fl fost dulce şi blând, de şi puţin cam mîndru. Aceste două capete, acel al bărbatului care părea să n’aibă mai mult de 28 ani şi acel al femei, In vârsta de vr’o 50 safl 55 ani, apropiate în căderea lor, se asemănau foarte bine. Fârâ îndoială era mama şi fiul 1 Intre primul grup, aşezat mai înainte, lângă uşe şi care, se vede, dăduse pept cu năvălitorii şi corpul întins în fundul camerei, în direcţiunea căminului, se vedeau două corpuri de fe-mee ; unul era al unei tinere fete de 10 safl 17 ani, culcată pe o parte, faţa resturnată, privind spre uşa de intrare şi destul de apropiata de grupul principal. Părul său cel lung, de asemenea negru se despletise ca şi la cea bătrână ; dar sângele ’l lipise pe tâmple şi pe umăr, stnge eşit dintr’o rană larga făcut cu un instrument «contondent» cum zic actele de acuzaţiune. De şi ochii săi erau închişi, se ghicia că erau negri, dupe culoarea sprincenilor şi a genelor foarte Închise şi chiar dupe pieliţa obrazului. Ori cine putea cunoaşte că ea era rudă cu tânărul şi bătrâna pe care i-am descris. Cât despre corpul celeM’alte femei, el cere o descripţie deosebită. (va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA 2 IUNIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI „ EPOCA' Tiraglu 6,000 de Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. De şi plecând pe câl diferite, de şi lucrând cu mijloace deosebite, scopul străduinţelor lor este acelaşi: sugrumarea corpului electoral, conliscarea In prolltul lor a orl-cărel manifestaţiunl publice, es-ploatarea lntregel situaţiunl politice, In ciuda majoritftl.il alegatorilor, şi tnteme-indu-se numai pe sprijinul unei adminis-traţiunl complice. O singură deosebire realft se poate face Intre unii şi alţii: Cel d'Intâiu sunt mal cinici de cât ceşll-l'alţl; cel de al doilea sunt mal grcţoşl de cât cel d’Intâiu. Opinia publică de la Bârlad nu le cunoaşte alte semne de distincţiune. Capul foştilor f'racţionişll sperjuri, renegaţi, vânduţi, este acea flintă dublă şi vicleană porecliLâ Don Basilio, acel instrument venal al tuturor guvernelor, acel Irîntor leneş, lacom şi egoist care se rhia-mă lancu Codrescu. Lftngftdtnsul se tine, In al douilea plan, un fel de cavaler al Cristei ftgur>, loan Popescu, care pare că nu are altă menire, pe acest pământ, de cit afe fie In veci admiratorul celui tflnlâiQ şi esecutorul promt al vicleniilor Iul. Când priveşti, cu băgare de seamă, a-ceastă pereche, nu potl se nu te glndeştl la cel doi vestiţi eroi al Iul Cer van/esjlre-bue Insă se recunoşti că aici rolurile sunt intervertite : Sancha Panza, tn rolul de mare pontif, este şeful şi Don-Ckisot este aghiotantul. Altă deosebire nu’i ! In jurul acestora mişue trei patru satelit! de a cincea mână, oameni fără caracter, fără nici o vrednicie, incapabili de a avea voinţa lor, ori vre o opiniune proprie. Ca se vă faceţi o idee despre valoa rea acestora, se vă prosint pe unul din el, luat din întâmplare. Abuno d’sce om-nes : La începutul carierei sale roşu înfocat, deputat guvernamental ales de vechiul colegiu al patrulea; apoi fractionist ipocrit; consilier judeţean ales de administraţie sub conservatori; independent o bucată de timp, câtă vreme era tnţercat de la onoruri; actualmente colectivivist ca toii colectiviştii. Românul are o vorbă pitorească şi foarte nimerită, pentru a califica aceste scliim bftrl la faţă periodice: s’a făcut din cal magarl Acesta '1 Stroe Beloescu, ales consilier judeţean în fruntea listei guvernamentale. Mă opresc aci. De alt-fel schimbările la faţă formâzft fondul caracterului colectivis-ştilor de la Bârlad. In toatft potaia lor nu vel găsi un singur om consecinţe,convins, cinstit tn purtarea lui politică. Natură de cameleoni, de acrobaţi,de saltimbanci, de şarlatani de bâlcifl, el păstrează o opiniune politică atât timp cât ştia că ea le este priincioasă, că le foloseşte, că ’I îmbogăţeşte. Pe dată însă ce simţesc că vântul se schimbă, că opiniile de mal înainte pot să ie aducă supărare, oh 1 atunci nu găseşti pe faţa pământulnl oameni cari, mal re pede de cât dânşii, se sfarme idolii la la care s’au închinat, se spurce icoanele ce au sărutat, să lingă mal cu gust unde au scuipat 1 Aţi făcut cunoştinţa colectiviştilor de la Bârlad. Să nu vă mândriţi cu aceasta căci aţi făcut o cunoştinţă rea. Tutoveaiui. A DOUA INTRUNIRK Duminică Si Mai De mult nu se văzuse la noi două întruniri de curse aproape consecutive. Publicul se temea că a doua Întrunire să nu semene în tot cu cea d’ântâifl, de oare-ce a-ceiaşl cal s’ar presinta pe ipodrom. Din fericire, publicul s'a Înşelat şi acel care de frica vremel sad de alte temeri nu s’au dus erl la Băneasa, o vor regreta mult, căci alergările au fost cu mult mal interesante şi cu mult mal frumoase chiar de cât în prima întrunire Lasă că jiu aceiaşi cal s’aO luptat pentru a disputa premiile, dar luptele au fost crâncene, şi premiul Queen Mai y, unde herghelia de la PâşcanI avea să a-lerge din nofl In potriva Iul Pajlasne, noua importaţiune a d-lor A. şi M. Marghiloman, pasiona foarte mult lumea sportului. Dar tuainle de a vorbi de această alergare, să procedăm cu ordine şi să începem de la început. • • l’remiul Nucet pentru ca! de servicii! şi de plimbare aparţinând d-lor ofiţeri şi călăriţi de el. 2000 metrii. Premiul 1-10 700 lei ; premiul al 2-lea 200 lei ; premiul lea 100 lei. Şase cal s’aO presintat pe hipodrom. Afl eşit : 1. Pilgrim al d-lul Lt. C. Vftcârescu, călărit de Lt. col. Vl'.doianu, 86 kiI. 2. Cicosh, al d-lul Lt. Constantinescu, călărit de S. Lt. Holbau, 70 1/2 kil. 3. Bonbonel al d-lul L. Mancash, călărit de proprietar, 71 1/2 kil. Pilgrim a câştigat foarte lesne cu 5 lungimi ; al treilea la 3 lungimi. La prinsoarea mutuală, Pilgrim lua 5 plus 7. Deşi purtând 17 kil. mal mult de cât greutatea reglementară, Pilgrim a condus cursa şi a sosit reţinut din toate puterile de escelenlul său călăreţ, d. Lt. col. Vlă-doianu, a cărui reputaţiune de sportman nu mal este de făcut. Premiul Queen Mary, pentru armăsari şi epe de pur sânge din toate ţările şi de or ce vârstă. 3.000metrii. Premiul 1-iO, 2500 lei; premiul al 2-lea 500 lei. Trei cal erau înscrişi şi toţi trei au a-lergat. AQ sosit : 1. P. L. M. din herghelia de la Paşcani, călărit de Ioniţă Ene 55 1/2 kil. 2. Vijelia, din herghelia de la Păşcanl, călărit de Clough, 65 1/2 kile. 2 Pajtasne, a d-lor A. şi M. Marghiloman, călărită de Voodhouse, 58 kil. P. L. M. a câştigat cu dibăcie cu 1/2 lungime ; un gât Intre al 2-lea şi al 3-lea. La totalisator, 5 plus 18 P. L. M. Revanşa luată de herghelia de Paşcani asupra Iul Pajtasne a fost, dupe cum se vede, complectă; amândoi caii acestei herghelii au bătut eapa d-lor Marghiloman, care s’a condus tnsă pe cât se poate de bine. P. L. M. luase capul şi conducea alergarea cu o iuţeală nebună. Dar Pajtasne nu căzu In această cursă şi se menajă, ştiind bine că goana asta o să se sfâr-ş ascâ când P. L. M. va fi obosit. Văzând însă că nu este urmat de cel-1-alţl, Ioniţă care călărea pe P. L. M- moderă aliura calului şi I dădu ast-fel timpul să resutle puţin. Când ajunse la ultimul ocol, P. L. M. mal avea Încă 4 luugiml înainte şi era odihnii. Lupta începu. Pajtasne,admirabil condusă de Woodhouse, căuLa să întreacă pe Vijelia şi să prinzi pe P. L. M. Dar cu loată greşeala ce comise Clough de a încerca să Ireacă între coardă şi P. L. M. în loc să o ia pe linia exterioară, iapa de la Păşcanl, care perduse prin aceslă eroare aproape o lungime, reuşi totuşi să’şl păstreze avanlagiul asupra Iul Pajtasne. Ioniţă Eue, temându-se ca nu cum-va Vijelia să piarzâ cursa, luptă din răsputeri şi ajunse la parul sosirel bătând cu o jumătate lungime pe concurenţii săi; şi în-tr’adevăr abia era un cap diferenţa între Vijelie şi Pajtasne. Publicul erea uimit de înfrîngerea Iul Pajtasne dar pe deplin salisfăcut că P. L. M. favoritul sâtt printre caii de la Paşcani era învingătorul zilei. S’aO întrebat câte-va persoane de ce Vijelia purta primele culori, dacă P. L. M. trebuia să căştige. Explicaţiunea se vede din chiar detaliul cursei; apoi, eronată sau ba, părerea proprietarilor a fost şi re-mâne că Vijelia e mal bun cal de cât P. L. M. Vom vedea la toamnă. * * * Premiul Canotier pentru cal de orl-ce vîrstft şi deorl-ce proveninţă. De reclamat. 1600 metri —Premiul 1-itt 1500 lei, premiul al 2-!ea 500 lei din vînzarea cîştigă-torulul la licitaţie publică. AO sosit : 1. Good-Bye din herghelia de la Paşcani, călărit de Clough, 63 1/2 kil. 2. Pbalanga, acelaşi proprietar, călărită de Stefânică, 18 kil. 3. Devinez-ex-Surprise, a d-luIM. Marghiloman, călărită de Woodhouse. Cometa, a d-lul L-t. Arhip, călărită de proprietar, nu a putut lupta. Cîşligat foarte greO cu un gît; al 3-lea la 20 de lungimi. La totalisator : 5 plus 13. Good-Bye, pus tn vtnzare, a fost cumpărat 2500 lei de dd.N. Eleva şi Malla. I * ;• * Alergare de citi în trap călăriţi. 3 00 metri.—Premiul I-iu500 lei; al 2-lea 100 lei, al 3-lea 75 lei. Din 12 cal Înscrişi, 9 au alergat; afl eşit: 1. Donato, al d-lul S. L-t. Plâvălescu, călărit de proprietar. 2. Donna, al d-lul L-t. Manolescu, călărită de d. S. Lt. C. Filitis. 3. Fulger, al d-lul Mend), călărit de James Pottak. Cîştigat foarte lesnecu 10 luugiml; al 3-a la o lungime. La totalisator : 5 plus 65 (13/1) La totalisator: 5 plus 13 Last-Love. Alergare în treapnt pentru cai înhămaţi. 3000 metri. Premiul 1-iu 300 lei; al 2-lea '00 lei. Patru cal s’au presintat. Ah sosit: 1. Vlasca al d-lul C. Parriano, mânat de Petruşca Razinca. 2. Horosch, al d-lul maior Mitescu. mânat de 1.-colonel Vladoyanu. 3. Fulger, al d-lul Mendl, mânat de un viziliO. Sultan al d-lulMatac,eradeparteînapo1. Câştigată cu mâeslrie de Vlaşca al cărui conductor era Najiiznic (jockefi pentru curse de trap înhămat) în Rusia înainte de a fi proprietar de birjl la Bucureşti. Totalisator: 5 plus 5 Vlaşca. * * * Alergare «le birje, la trap,2500 metri. Premiul 1-ifl 200lei; al 2-lea, 100 lei; al 3-lea 50 lei. S’aQ prezintat trei birjl. 1. Nr. 68 (Anton IvanofT). 2. Nr. 28 (Carp Ihirnolf). 3. Nr. 151 (Alex. Porumb). Câştigată lesne. Totalizator: 5 plus 7 Nr. 68. IJUPA 0 LUNĂ DE LA S-tul GEORGE VA APARE IN EDITURA TIPOGRAFIEI CAROL GOBL ÂNDABUL BDCURESCILOR PE 1887-88 COPRINpSND: Firmei« tuturor comercianţilor fi industrialilor din Capitală, luate de pe Registrele onor. Tribunal de Cornerc\ fi; adresele autorităţilor fi funcţionarilor superiori. Caselor de Credit, profesiunilor libere, ecâlclor fi profesorilor, per-sânrlor distinse, etc. ; Jfer ml trenurilor fi va pârelor, tarifele telegrafelor, roitelor fi căilor ferate; stradele Capitalei Împărţite pe secţiuni, după alfabet, Con-venţiunile încheiate d« către guvern tn cursul anului 1886—87,pină la apari-ţiune, eu statele străine, Calendarul pe 1887—88, etc. etc. A3srxjisrc!Xxmii,E SE PBIMESO LA Tipografia CAROL GOBL strada Domneî, 14 OU PBEŢUBILE ubmătObe : 1 pagină 20 lei; */s pagină 12 lei; ‘/< pagină 7 lei O simplă adresă 2 lei O pagină întregii dă dreptul la un Anuar. Domnit comercianţi şi industriaşi, cart vor voi să aibă anunciul d-lor în Anuarul Bucureştilor, sunt rugaţi a’l tră-mite cât mai neînt.ârdiat, spre a putea apare la timp. Asemenea domnii comercianţi şi industriaşi precum şi profesiunile libere, cari ’şt-aă schimbat, domiciliul, sunt rugaţi a ne trămite adresa d-lor esactă, spre a o putea corigia. Chitanţele liberate la plata anunciurilor vor purta numai semnătura Carol Cobi. SOCIETATEA de BASALT ARTIFICIAL st de CERAMIC A DE LA COTROCEN1 Societate anonima eu nu capital . G. Grosovich, pialza Sf. Arhanghel.—In Craiova la O. G. Poumay, banquer. Industria Naţionala ale cărei produse au obtiriut la Expositiunea Cooperatorilor din Bucureşti D IP L O IVE A DE cea mai inare recompensa ONOARE CLASA 1 - a Eslras din preţurile curente pentru Bucureşti FELUL MATERIALULUI Nr. buca-tilornecesare pentru uni tale de mesua P R oal. 1 E T U R 1 Cai. 2 1. Cal. 3 pentru mie pentru unitatea de mCsurâ cu aşezare pentru mie! pentru unitatea de mesura cu aşezare pentru mie pentru unitatea de mesurâ cu aşezare Pavele pentru bnrdurc. la m. 1. 10 350 4.25 352 4.00 300 3.75 Pavele pentru pavagifl. la m. p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pătrate . . . la m. p. 25 380 11.00 360 10.50 320 9.50 Pătrate felurile . . . la m. p. 36 210 10.00 210 9.00 180 8 00 Borduri de grădină . la m. i. 10 150 — 130 — 100 — Cărămizi refractare . la m. c. 120 320 — — — — — Cărămizi cu 6 găuri . la m. p. 80 65 — — — — Sc aduce la cunoştinţa Onor. Public că în Bucureşti şi Oraşele In care esecută lucrări pentru Comună, Societatea se însărcinează si cu esecutareaf garantând întreţinere a un an si că se mal alia la usina materiale vechi si disform. — C|J FIIETURI FORTE REDUSE — BAASEN (FELSO-BAJOM) BAIA SALIN\ COHTINEND IOD SI BROMURE IN COMITATUL KLEINHOCKlER, TRANSILVANIA Sursele nnmeroase de vindecare a Institutului de bai din Baasen, abondente in ion si liromura au dovedii Iio:i!■ 11o!.-. lor la toate felurile de reumatism, podagra. la loalefeluriledo scro-fule. la sifilis inveeliit. la slaufciimea provenita din prea midia inlrebuintare a mercurului, la nevralgie si isclilas, la boalele cronice de femei, la boalele cronice ale pielei Eitzen, Lupus, psoriasis -i Phacliitis. Cura se poate face din bai de pulina reci si calde, bai de nămol si cura cu apa de hăul Baia e situata la n depărtare de :t/i ore de staţiunea Mediasch [Modgyes] a cailor ferate ale stalului r. ungar inl'ro vale inposanta încoronata de dealuri cu păduri si vii. Legătură cotidiana cu pustia din Mediasch. Reducere de prociu pe linia cailor ferate ale statului r. ungar. Locuinţele bine mobilate Bucătărie exelonta cu pl eduri moderate. Pentru distracţie s'a luatmesnnaseaveaobunamusica Tombola, diferite feluri de danturi. Prospecte se trimit gratis la cerere. DESCHIDEREA B/\EI LA 25 MAIU I»r. l ltl 1/ FOLBERTH Direcţiunea «ari. Medicul baci BO£ PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 4 coltiul Stirbey-Voda Efectuiazâ ori-ce mobilă sculptată şi nesculptatâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc. SPECIALITATE DE LAMPEUM Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. Cal. V ictorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA ALAVILLEDEViENNEi vis-ă-vis de Jb. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatnte «i soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritaF. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calităţile si lăţimile. Batiste do olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene' de lâna după Misteniul profesorului Dr. 6. .lacger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fidautatl. Layettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMAN IA» ___— vis-ă-vis de librăria Socec „ NAŢIONALA “ OdETATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUC'JftESr Capital social . . . <8,000,000 lei Prima emisiune . • 3,000,000 lei Din care . ... 1,000,000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RE SERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , NAŢIONALA" ASIGURA: In contra iueeudiului.griiidinei.spargerei geamurilor, in coutra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra vietei omului se pri-mesc in toate combin,diunile usitate, precum : cas dc moarte, supra vieţuire, zestre si rente. ,,Naţionala-- a plătit până la linele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri Uepresentaiita generala Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generala StradaJCaroI i, Alo. 9. MAŞINI DE ÎMPLETIT MAŞINI DE ÎMPLETIT DIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA Recomand-m eu deosebire pentru ('tuniIii aceste maşini cu cure se pot inpleti: GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri TRICOURI Talie si Pantaloni SI ALURI MÂNUŞI, PLAPOME SI BONETE Prin aceste maşini se poate câştiga esfstcnla unei numeroase familii. Un maestru in aceasta arta industriala se afla la dispositiunca amatorilor pentru i Detalii se pol lua la Representantii generali pentru România si Bulgaria, RYSER et BRATEANU Bucureşti, Calea Moşilor No. 89. VIDECARKA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANT1BLEN0RRAGICE preparate de I.OKwaUl cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mai bune capsule in contra hoaţelor secrete, scurgeri vechi si noi. catar tic veslca, etc. 1‘retul unei cutii lei 4. Deposit principal, LD. Ia Ctaiova, farmacia I. OSWaLI Bucureset farmacia Aurora din str. Ba-tişte No. 14 bis şi la drogueriile d-lor Urus şi Dresa, şi la niaî multe farmacie din tară Comandele (acute prin poştă, insolite de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efec uez ezact. F1ECCMANDAM LEGAT0R1A DE CÂRTI X X rav 9 m mi, STRADA BISERICA IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTh'O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-wanea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X X & Sub-st mnatui are onore a aduce la cunoştinţa onor public şi clientelei mele că de la st. Gheorghe a instalat cu totul din nuou No. 50.- CALEA VICTORIEI - No. 50 Vis-a-vis de Pasagiul Român UN ELEGANTSALON DE FRISERIE Kpentru cavaler ABAAia.AT Dt PE SISTEMUL CEL MAI MODERA FIlKGU&l Sl UN MAGASIN DE PARFUMERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA Încrederea de care m'am bucurat pe timpul cât m'am aliat in msgasinul d-lul Moisescu, precum şi sacrilfoiele făcute pentru a satisface pe onor. visitatori mO indreplâ-ţeşte a spera la o numeroasă clientelă. Cu deosebita stima. I. IONESIT Fost iu magiisinul d-lui Moisescu. Calea Victoriei, 50 Vis-a-vis de pasagiul român- •X ■X XI MEDALIE DE AUR Viena <883 Autorisalade consiliu deliygiena si salu'n ilate I DENTALINA ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Dr. S. 1ALOIVYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur. sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurel si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 tlacon, dcntalina 3 franci; 1 cutie ou prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, W. Zvrncr, I. 0-vesa, Bruss Stela si Brunmius—Braila Fabini, —Botoşani, Ilajnal, — Dorohoi, Uuque. Farfumerie - Oriza Lb LBQRAND, PARIS, rus Salnt-Honort, 207. ţ.ErŞ S. - o R I Z ÂAS-Q/UI; DJLF I EŢ;E|I PARFUMURI CONCRETE MVrmTlUftiE SISTEMATICA BREVETATA IN FBANCIA SI IN STREINATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, preparate printc’un procedeu nou, poseda un grad de concentratîune si de suavitate pân’acuma necunoscuţi Ele sunt inchise sub forma de Creioane sau Pastile in nişte flacoane mici sau cutii de loale genurile ce sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Farfumuri nu se evaporează, si se pot inlocui in tuburile lor, când snnt nsate. Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTKU A PaRFUMA IN DATA. M '¥'* , ~ A* T $ o A V <8 O' O) £ sl toate obiectele de L1NGER1E, de PAPETARIE, etc., etc., etc. DEPOSITE IN TOATE PARFUMERllLE Catalogul Parfumurilor cu preciurile K * r O PRINCIPALE DIN LUME sunt trimise FRANCO la cerere DRUL Ă.ViANU fost şef de clinică la profesoru Galezoivski din Paris DaconsuUatiuni pentru boalc de OCHI, URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni de liirurgde oculara. Ifueuresti, Strada Carol I No. 18, de Ia orele2—4 dupe amitz. Pentru seruci dinii u. de la 8-JI. A DR STAUCEANU Pialza-Amzi No. 2 •i&sm NU Ml ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL P.P. 8.8. PĂRINŢI BENEDICTINI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don M A NUELONNE, Prieur 2 MEDALII DELIt: Bruxelta 1880, Londra 1884 cele tnai înalte reconijieiiwc INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOURSANO întrebuinţarea zilnică a Elexirulul dentri-fric al P. P. S. S. par BenedictinI, cu o dosâ de căte-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe cărei albeşte, consolisân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIH 3, RUE 'GUERIE, BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi Goafeorî represenlante mânia, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala Franceza din sucursalele ei. A 1X99X1 RECE CLVEDER EA ANIM FOARTE IMPORTANT , 3 Sub-semnatul proprietar al fostului MagasinlON FEN COVICIcu mărfuri de uuiiveautCs din Strada Lips ani No. 24, am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Gheorghe a. c. am mutat acost mngasin in cunoscutul med maga-sin de lângă Poliţie sub Urma LA BABILONIA şi ca de azi inaiiite acest magasin va purta numele de MARE MAGASIN LA LUVRU DIN PARIS şi că voiţi vinde eftin tot ca până acum fiind devisa magasinului a riunprru oftin si a vinde elTiu. Comples pe o numeroasă clientelă şi semnez ros pectos I. MOISESCIJ. A N LI T BECE CU V E D E 11 E A :xmmxi ROMERBAD (G ASTA INUL STIHIEI) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N. Situată pe calea ferată de Sud (prin treuu accelerat să ajunge de la Viena în 8 i/2 ore, de la Triest lu 6 ore) Băi puternice de 30—31° R pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectolitri1, foarte eficace la petagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, esu-daţîl învechite, boli croutcl de calat urî băşici etc. Basin mare, băl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de pulina, locuinţe confortabile, (tn MaiG şi Sep. cu 33 0/0 mal eftin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din notl construite, Conducte de apa de băut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul băel: D. consilier sanitar Dr. U. Mayerhofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat In Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate Împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia Băilor Romerbad Sleiermark de jos. De la 1 MaiO trenul accelerat se opreşte aci Sub-scmnatul am onoare a aduce Iaciiuo.*slinta generala ca DUMINECA LA IO MAIU AM DESCHIS HOTELUL HI RESTAURANTUL FOST IIUGUES SUR FIRMA IURMCHE N. I0NESCU PROPRIETARUL SI LO.fA 1 AH ;L ACESTUI IMOBIL Nu voiţi cruţa, călit tot-d'auua, nici osteneli nici cheltuell pentru desâvârşită mulţumire a onor. mcl clienţi BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ROMANA A LA CARTE MARE ASORTIMENT DE \ IN URI INDIGENE Sl STREINE Cu deosebită stimă, IOHDAUIIE] N. IONESC'U Proprietarul RestaurautuluiUinSU'. Covaci No.fl. Xipoţji'ufiu. Ziarului „Epoou" Ggr&nt reepomabil, C. Georsesou. www.dacoromanica.ro