ANUL II No. 45i A DOUA EDITlUNt SÂMBĂTĂ 30 MAIU (11 IUNIE) 1887 1& 13 ANI NUM E FIUL abonamentele NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE 1* BUCUBESC1 La casa Administratiunei I\ TARA; Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei. 6 luni ’O lei, 3 luni 10 lei. I\ siHiciAATATK: La toate ofllciele poştale d;n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS: Se găseşte jurnalul cu lECmi. numerul, la Kioscul din rne Montniartre 113 Bulevardul St. ticriiiaiu No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMEF3UL ANUNCIURILE DIN ROM ANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI La Paris: la Agenre Havan, place de la i nurse, 8. Agenţie Ubrc, rue Notre Dame des Viiiloires so, (Place de la Hoursc) pentru Pari», Franci», Uermanla, AuMtro-Lngarla, Italia si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B v REDACŢIA \o. “lu Pinta Episcopiei. - No. 3. name. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. IN ÎNCURCĂTURĂ LITURGHIE CU BRAGA GOGORIŢA 9 BĂTĂUŞII din GALAŢI irite, nuT mal rămâne guvernului, ca se nu fie sdrobit de un verdict de achitare, de cât d’a aduce iarăşi în scenă pe Rege, ca se scape co lectivitatea printr’un nou decret de amnistie, or d’a căuta se obţie condamnarea amicilor noştrii, prin mijloacele infame, date pe faţa In procesul CRoveanu şi în cel de la Vâlcea. 1»IX NOTELE LUI MUŢII FEMEIA MORTULUI IN ÎNCURCĂTURĂ Afacerea de la Galaţi, e preţioasă, din multe puncte de vedere, pentru oposiţie. Pe lingă cele-l’alte foloase ce dînsa nr a adus, această afacere, mai este pentru noi un indiciu despre starea sufletească a regimului. Atitudinea colectivităţeî în această împrejurare, nu mai poate lăsa nici un fel de îndoială, că guvernul ce are în fruntea sa pe istericul de la Florica, şi-a pierdut cu desăvârşire minţile. In adevăr, ce ar fi făcut un guvern înţelept în aceste circumstanţe? Văzând că nu numai dreptatea nu este în partea sa, dar încă că a-genţii săi au avut nedibâcia să lase în mâinile oposiţiei, dovezile cele mai neîndoioase despre culpabilitatea lor, vezend că chiar o parte din partisanii săi din localitate, au înfierat atitudinea partidului colectivist din Galaţi, un guvern ctre ar mai fi avut un dram de bun simţ, ar fi sacrificat pe agenţii săi cei mai compromişi, şi ar fi căutat să despartă responsabilitatea guvernului central de răspunderile ce incumbă Serâ-ţenilor şi Anastasiilor. Această atitudine ar fi căutat de sigur să o aibe un guvern, care mai este încă în stare să ia o resoluţi-uue înţeleaptă, şi astă-zi o putem mărturisi, această atitudine dacă ar li adoptat’o guvernul, este acea care ar fi creat oposiţiî mai multo dificultăţi, ca se restabilească adevărul şi se fixez? răspunderile. Cum însă să presupui, că un creer bolnav ca acela al d-luî I. Brătianu să producă alt-ceva de cât Insanităţi ? Cum se pretinzi de la un Stătescu or de la un Sturdza, la care răutatea fire! lor, întunecă chiar puţina inteligenţă ce ar putea avea, de la un sbir poliţienesc ca Radu Mihai, se adopte soluţiunile pe care prudenţa, Înţelepciunea şi tactul politic ar trebui să le dicteze ? Era dar natural ca Sârăţeanu, (după ordinele, bine înţeles, ale lui Stătescu) se fi povăţuit pe judecătorul de instrucţie Pancu, să urmărească pe toţi membrii oposiţiei Gă-lăţene. Ast-fel toată elita oraşului Galaţi a fost chemată la instrucţie; ast-fel guvernul şi-a pus in spinare această afacere de care nu va putea scăpa fără a fi umilit. Căci guvernul se afiâ într’un adevărat impas. Ori ce soluţiune ar adopta el azi, este deopotrivă rea pentru densul. A renunţa astă zi de a urmări pe membrii oposiţiei din Galaţi, este a recunoaşte că amicii noştrii care au tras cu revolverul au fost provocaţi de bătăuşi, este a mărturisi în mod oficial organisaţia bătăuşilor, este a recunoaşte că juraţii ar da un verdict de achitare. Alt-fel, mergând cu urmăririleîna- Şi, în acest din urmă cas este tot ce putem dori mai bine ; căci, cine crede ca atunci când s’ar trimite în închisoare toţi membrii oposiţiuneî gălăţene, o asemenea mişeîie n’ar fi pântru oposiţie puntul de plecare al unei ere de agitaţiune? Şi apoi am putea avea un minut de odihnă până n’am scăpa prin or ce mijloace pe amicii noştrii?! TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Berlin, 9 Iunie. Slarea sănătăţii împăratului este fără schimbare. Majestatea Sa s a sculat azi dimineaţă la 10 ore şi a primit vizita prinţului moştenitor. Consultaţiunea medicală al cărei obiect era principele moştenitor, şi la care a a-sistat medicul englez Mackenzie, a dat un resultat pe deplin satisfăcător. AGENŢIA LlItEltA Belgrad, 9 Iunie, 8 ore seara. Cabinetul Garaşanin şi-a dat demisiu-nea, In urma neînţelegerilor ivite între miniştri. Regele Milan a conferit astă-zl cu mal mulţi bărbaţi politici. I’aris, 9 Iunie. Tratatul între, Franţa şi Corea a fost ratificat. Trimisul guvernului Francez şi ofiţerii de marină ati fost primiţi de către rege. Belgrad, 9 Iunie. Causa principală a demisionăril cabinetului Garaşanin a fost neputinţa de a deslega situaţiunea financiară care este foarte Încurcată. Regele a chemat telegrafic pe representantul Serbiei la Viena, d. Milan Bogilchevitc, şi a conferit cu el în privinţa formărel unul cabinet. AQ mal luat parte la conferinţa consiliului de stat d. Nicolae Christilch şi generalul Pro-tictcb. Până în momentul de faţă, crisa ministeriali n a primit nici o soluţiune. Consilierul de stat d. Chrislitch a declinat misiunea de a forma un cabinet. Belgrad, 9 Iunie. Bande înarmate dearnăuţl au năvălit în ziua de 3 luuie în districtul Toplica, şi aCx atacat caraula Kajkobile. Laîncăerarea ce a urmat un soldat din cordonul şerb a fost ucis. In ziua de \ Iunie, Arnăuţil, de astă dată împreună cu Nizaml şi sub comanda lui Iusbischa Mehmed Efiendi, atacară pe comandantul sârbesc. Populaţiunea se a-ftă într’o mare fierbere şi e indignată din causa indolenţei guvernului care nu a înştiinţat la timp cordonul militar. Bruxelles, 9 Iunie. Pedepse aspre se vor pronunţa în contra greviştilor arestaţi. Lucrătorii nemulţumiţi organizează un mare meeting de protestare. Paris, 9 Iunie. Ştirea cum că ministrul de resbel, generalul Ferron ar retrage proiectul de mobilisare elaborat de generalul Boulau-ger este inexactă Generalul Ferron se va înţelege cu comisiunea bugetului şi va cere în urmă creditele necesare. Paris. 9 Iunie. Ştiri private sosite din Berlin anunţă că starea principelui imperial ai Germaniei este foarte gravă. Se zice că medicii l'afl condamnat. LITURGHIE CU BRAGA Ne soseşte la cunoştinţa un fapt, care e de natură a compromite din temelii instiluţiuneacea mai populară, cea mai democratică, din câte are ţara — cel puţin în formă. E vorba de amestecul administraţiu-nel pe o cale largă şi fără ocoluri în mecanismul delicat al juriului. Et, aşi 1 Cestiunea pusa în aşa termeni nu ne arata nimic nott. Vâlcea e de faţă, şi ne spune : ce mal vorbiţi de suveranitatea juriului, când aţi văzut cât a fost el de tăvălit cu tinerii independenţi de acolo? Ce mai vorbiţi de compunerea Comisiunel de judecată, când se ştie că prefectul Si-mulescu ’şî-a pus toate creaturile, pe toţi argaţii, în cap cu Măciuceanu, se judece p? cel ce afl avut curagiul să facă oposiţiune şi se critice actele lui mişeleşti! • Aşa este : acestea au trecut în domeniul adevăruri'or absolute. Totuşi mai e şi ceva nou. In adevăr, până acum influenţa ad-miniştraţieî în ale justiţiei să marginea la aceste puncte : a) să dea cât se poate de puţină publicitate, s’o suprime chiar, când e vorba de compunerea comisiei juraţilor ; b) să Introducă în listă câţi mai mulţi slujbaşi din administraţie; c) magistraţii se aplice tot-d’auna maximul pedepsei. Acum este vorba a se face un pas înainte, şi iata ce s’a proiectat. După legea constitutivă a jurielor, fac parte din listă toate profesiunile libere.Intre cari întră negreşit şi institutorii primari urbani. Ge este mal mult, aceştia sunt cel mal numeroşi. Apriori putem spune că institutorii, prin cultura lor şi prin pozfţiunea lor socială, manifestau de cele mai multe ori veleităţi de indeperidinţă: foarte cu greu un institutor jurat se poale influenţa de poliţie. Prin urmare, faptul că institutorii figurau de drept în juriu, aU neliniştit adine pe prieLeuul lui Smsrandache (pentru cei din colectivitate, Stătescu) în cât s’a hotărît s’o pue la cale şi cu dânşii. Eată dar lucrul mal nod care e pe cale de a se realiza : adică du acum încolo institutorii nu vor mai fi înscrişi în listele juraţilor. Faplul acesta, negreşit, e de o gravitate necontestată şi pentru a'l săvîrşi, adică pentru a face din instituţia populară a juriului un birou de înregistrare al ordinelor unul Radu Mihal-Sturdza-Stătescu, tribuni ai poporului, s’a procedat In modul următor. Legea recunoaşte institutorilor dreptul de a fi juraţi; Curtea de Casaţiune l’a rîndul el a confirmat în mai multe rîn-durl acest drept: deci Stătescu fără o lege interpretativa (afacerea cheiurilor de la Galaţ ) nu poate să facă nimic ca să suprime acest drept. Recurge dar la alt mijloc: cere colegului seu de la instrucţie să I vie în ajutor. Când e vorba de infamii, Sturdza de la instrucţie este de o amabilitate e-semplară. Sturdza da ordine lui Haret şi Haret da ordine ta inspectorii şcolari şi aceştia dau ordine la revizori, ca să dea ordine la directori de şcoale, ca să dea ordine institutorilor să ceara ştergerea lor din listele cu juraţi, amenin-ţându’I că de nu se vor conforma, pe unii i va muta, pe cel însuraţi i va desparte de neveste — trimiţând pe soţie la Mizil şi pe bărbat la Ostrov ; altora le va opri leafa, şi pa toţi la opunere i va avertiza şi desLtui. Nu inventam, nu esageram. Mulţi institutori în faţa acestor ameninţări au şi solicitat ştergerea lor din liste ; prefecţii se înţelege că le au satisfăcut cererea fără cea mal mică o -punere. Iutr’un cuvânt, graţie lui Sturdza, a ajuns Stătescu să ocolească şi legea şi jurisprudenţalnaltelCurţtde Casaţiune. Se cuvine dar să înregistram pe lingă manoperile administraţii ca să compromită instituţia juriului, manopere practicate cu atâta cinism la Vâlcea, tacă una şi mai ilegală şi mal infamă : una din clasele cele mal inteligente şi mai conştiincioase ale societăţii nu va mal figura de acum înainte pe lista juraţilor. Ce mal rămâne deci acolo ? Câţi-\a bătrâni, mulţi Indatoriţl la Creditul agricol, funciar şi Banca na-ţionalfi, primarii, casierii, slugile Iul Simulescu şi aşa mai departe. In astă situaţie, juriul nu va mal fi instituţiunea care va garanta averea, onoarea şi viaţa cetăţenilor, ci o curată liturghie cu bragă. Sunt acestea fapte, iar nu vorbe ? GOGORIŢA 9 Intr’un articol de o coloană şi jumătate apărut erl seară în Voinţa Naţională, ziarul cancelarului trece sub ochii cititorilor săi gogoriţa resbu-nărei şi caută să dovedească că dacă s’ar schimba guvernul gheşeftarilor de astă-zî, n’ar fi de nici un folos pentru ţară şi ar fi chiar un pericol pentru statul nostru. Casă ajungă la acest resultat, V. N. face un mic resumat, un fel de di secaţie asupra celor scrise în ziarele opoziţiei şi cu ceva fâşii de frase luate din dreapta, luate din stânga, scoate la maidan gogoriţa răsbu-nârei. Sperie pe toţi colectiviştii care ar avea poftă să părăsească stupul cu . miere, spunându-le că ar fi rău de tot dacă conservatorii ar isbuti să restoarne pe d l. I. Brătianu, căci ar începe imediat răfuiala socote-lelor. începutul articolului în chestiune e nostim de tot şi dovedeşte că apărătorul companiei Carada e singur speriat de toate călcările de legi făcute până azi, ba chiar le mărturiseşte singur. Iată acest început: Mai întâia de toate avem mărturisirea d-luî Maiorescu, în broşura intitulată: Precedente constituţionale create de ministerul I. Bralianu. D. Maiorescu, după ce arată în ce constau aceste precedente pe cari d-sa le găseşte foarte rele, termină zicând: La timp nc vom aduce aminte de dânsele. Cu alte cuvinte, noî conservatorii când vom veni ia putere, vom înţelege practica constituţională tot ast-fel cum aţi înţeleso d-v. E ! Ce? Se sperie Voinţa Naţională dacă cum va un alt partid de cât acel de astă-zî, ar înţelege practica constituţională după tipicul Brătianu ? Pentru ce nu se bucură, din contra, văzend că principiile colectivisle au făcut puii şi nu sunt menite se rămâe fără prăsilă? Dar aci nu e vorba nici de a scuza, nici de a acuza, cea ce a fost scris de un an încoace în ziarele oposiţiei. E vorba de a răsturna gogoriţa răsbu-năreî cu care Voinţa caută să bage frica în inimile nevinovate şi prea curate ale colectiviştilor. Argumentarea acestui ziar este curat piramidală. Pentru fie care cuvânt scris de Epoca sau România Liberă, V. N. are nişte comentarii demne de un repertoriu de drept care ar desvolta mii de controverse, dar care ar fi semnat de Aristid Pascal sau Danieleanu... sau Atana-siadi. Spre ecsemplu dacă am scris noi sau altul ; «Vae victis» imediat Voinţa tălmăceşte că prin aceasta am înţeles : «că persecuţiile vor curge, bătăile vor ploa gârlă asupra capetelor liberalilor.» Colectivişti dormiţi în linişte! Nu vă speriaţi de gogoriţa resbunăreî 1 Când oposiţia va veni la putere, va căuta să pue stavilă cumulului, va căuta să aibă judecători cinstiţi şi alt unde-va de cât la Casaţie. In cea ce privesc bătăile, Toboci au mers pururea cu voi, au făcut parte din neamul vostru, iar nu din al nostru, prin urmare n’aveţî de ce să vă temeţi. E vorba de răfuealâ ? Negreşit că o să iie şi o rufue&lă. ■>—IWWBM—B8M——Mi Negreşit că o se cerem socoteală de milioanele risipite şi împărţite în buzunarele Carada-Stătescu, Radu Mihai et C-ie. Ne vom răfui cu stăpânii, nu cu slugele lor şi dacă judecătorii vor găsi cu cale, cum zicea mai de ună-zi tot Voinţa Naţională că : ageneraţiu-nile viitoare vor trebui să ridice mo-numente acestor bărbaţi», vom vedea dacă aceste monum nte vor urma să fie ridicate pe piaţa Teatrului, la Florica şi Costeşti, sau în temniţele de la O.inele mari ? Dar directorul Voinţei n’are pentru ce să se turbure. El va putea să doarmă liniştit şi atunci în sinul lui Abrahaam, sau în acel al lui Evghenie Stătescu, dacă’i place mal bine 1 BĂTĂUŞII DIN GALAŢI ____ 9 lată petiţia adresată primului Preşedinte al Tribunalului de Covurlul, de către alegătorii colegiului al 2-lea din Galaţi, pentru a cere trimiterea înaintea Curţel cuju-raţt a bătăuşilor de la li Mal. Domnule Prim Preşedinte, Sub-semnaţii Alegători al Colegiului II-lea pentru Comuna şi judeţ din Galaţi. Văzând că, Ministerul publicn’a luat iniţiativa de a urmări şi a da în judecată, pe funcţionarii publici, agenţii administrativi şi poliţieneşti, care aQ organizat bandele de bătăuşi, compuse majoritatea din gardişti poliţieneşti Îmbrăcaţi în haine civile,—şi care bande în ziua de ii Maiu corent, cu ocazia a-legerilor consilierilor colegiurilor al II, pentru judeţ şi comuna, s au năpustit asupra alegătorilor, i-aă bătut într’un mod Îngrozitor, oprindu’i prin violenţe, lovituri şi ameninţări, de a ’şl exercita în libertate, dreptul cetăţienesc. Având în vedere că aceste bande erau conduse de către: Cemandirul Gardiştilor: Collea Athanasiu, Comisarii: C. Brâiloiu, Tachi Gânescu, Ştefan Anghelescu, A. I. Athanasiu, subcomisarii : lancu Anghelachi, Iorgu Viorescu, GhiţaA. Vasiliu, GhiţâCons-tantinescu şi ajutorul Comandirulul Gardiştilor, Tachi Marin, Iar ca membrii al acestor bande, s’aă putut observa : Gardiştii poliţieneşti: AlecuŢiganu, Leon Ghiorglre, Dimitrie Anghelachi, Ghiţâ Vârban, Ioniţă Dumbravă, O-bâncă Toboşaru, DimitrieIrimia,Roşea C. Grigoraş, Dim. Ghiorghiu, Manole Constantin, Grigorie Ioan Necolae Ba-beş, Condurachi Petrachi, Costaşu Ioan Ioan Jarcă,Ioan Carp,Vasile Vasilache, Alecu Turcu, Dimitrie Constantinescu, Ioan Sârbu, Alecu Ioan, Spânu Ioan, Thoader Davidescu, M. Costa şi Mun-teanu Stavru. Funcţiorarii vamali: Ştefan TatovicI, şi A. Davidescu, precum şi următoarele persoane particulare şi anume : Dimitrie Anghelach Cismaru, Oran Soare Geambaşu, Mihai Cornea, Nicu-liţă Costăchescu, Anton Iamandi, Eu-geniu Constantinescu, Mihfiluţa Florea, Vasile Pruteanu, Ilie Gh. Sacanagiu, Marin Rachieru, Ghiţă Anghelache, Slanciu Paraschiv, Dimitrie S. Macry şi Dimitrie Prifan, inginerul Comunei. Iar autorii intelectuali, cu organisa-rea şi comanda acestor bande, sunt : d-nii CostacheP. Malaxa,Costin Vârlan şi Alexandru Radu. Având in vedere că aceste bande de bătăuşi, eraO staţionate la distanţe atlt pe stradele din prejurul biurourilor e-lectoraledelaşcoalâşi primărie.cîtşi ’nă-untrul Primăriei, în scop d’a opri prin violenţe şi teroare pe alegători, d’aşl putea exercita dreptul lor cetăţenesc, şi spre a ajunge la acest scop, aă bătut Într’un mod barbar, pe d-nii : Pe-trache Botez, membru la biuroul electoral al colegiului 11-leadejudeţ, Lascai Cernat, Moise Pacu, N. Vlaicu, Petru Xenly şi Alecu Ţâru, precum asemu- www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 80 MA1U nea ab ameninţat şi sărit asupra d-luî Costache Ressu candidat a! colegiului 11 comunal. In cât alegatorii independenţi şi lipsiţi de protecţiunea autorităţilor, ab fost nevoiţi de a nu se putea presenta la vot, şi nici a depune buletinele oposiţiunii la biurourl. Considerând că asemenea fapte, con-slitue delictele|prevăzule şi pedepsite de art. 120,128 şi 129 din legea electorală, combinate cu art. 95 din Codul penal. In vederea tuturor acestora şi In puterea dreptului ce ni se acorda prin arţ. 134 din legea electorala, cerem : Darea In jtWecată înaintea curţei cu juraţi, pentru delictele comise şi a-nume enunţate mai sus. a d-lor Collea Athanasiu, comandantul gardiştilor, comisarii; C. Rrăilohi, Sache Gănescu, Ştefan Anghetescn, Athanusic I. Alha-nasiu , sub-comisarii : Iancu Anqhe-lachi, lorgu Viorescu, Ghi(ă Al. Vasi-tiu, Ghiţă Constantinescu, ajutorul co-uiandirului de gardişti, 'făclie Marin, Dimitrie Trifan, inginerul comunei, a-semenea şi pe gardiştii: A/ecu Ţiganii, Leon Gheorghe, Dhnitrie Anghelachi, Ghiţă Vâr ban, Ioniţă Dumbravă, O-bâtică Toboşarii, Dumitru ir imiea .Roşea C Grigoraş, Dimitrie Gheorghiu, Ma-nole Constantin, Grigorie Joan, Nicolae Rabeş, Condurachi Petrachi, Costaşu Ion Ducă, loan Carp, Vasile Vasi-lachi, Aleea Şapca, Dimilrie Constanti-nescu, loan Sârba, Aleea loan, Spâna loan, T/teodor Davidescu, Munteanu Sta vâr,* Anton Popovici şi Al. Costa, precum asemenea şi pe agenţii vamali: Ştefan Satovicî şi A. Davidescu, asemenea şi pentru urmăloarele persoane private, ce f&ceaQ parte din bandele de bătăuşi şi anume: Dumitra Anghelachi Cismaru,Oran Soare Geam-başu , Mi hai Cornea plugar, Nicoliţă C ostăch eseu, A nd ou i Iamandy, Eugen iu Constantinescu, Vasile Pruteanu, Mi-hăltiţă Clorea, llie Gh. Sacanagiu, Marin Unchi era, Ghiţă Anghelachi. Stan-ciu Paraschiv, Dimilrie S. Al acri, C. P Atala.ra, Costin Vâr lan şi Alexandru Radu. Iar pentru constatarea faptelor ce vin In greutatea numiţilor inculpaţi, invocăm de martori, p: d-nii Gh. C. Robescu, deputat, G. Mihailescu deputat, Nicu Calargiu deputat, C. Bp-şilă senator Dimitrie Nicolau advocat, P. Haşloreseu advocat, M N. Mihăi-lescu advocat, Al. Mulcocî Petrescu advocat, N. Madgiaru comerciant, Pe-trache Costăchescu, Emanoil Caracaş, Slavru Tbanoş, Ilaraiamb II. Dracu, I. Plăvănescu, P. S. Martin, loanGhior-gliiu, llie Doiciu. Enache Macri căpitan In retragere, Pompiliu louescu, Emanoil Flondor advocat, Dimilrie Lefter, N. Istrali, Aiaironiu Zamfir, I. Pruncu şi N. Algiu judecători, Gh. Theodo-rescu, D-na Folinus, Constantin Di-milriu, Vasile Prigalor, A1. Vladicescu, Dimitrie Canacliy, Al. Zamfirol, Gh. Gamulea, Gh. Podaşcă, Iancu Nica, Gh. Nicorescu, N. Hagi Nicola, G.Gior-gesco, loan Pagu, Costache Ivanolf, Dumitru Nedelcu, Constantin Teodo-rescu, Iancu Alexie, RudoUZepp-Geanv secretarul consulului rusesc, Dr. II. Nicolini, Dr. T. Piacefschy, Gh. August in inLcndi ntul spitalului E.isabeta M * Doamna, Vladomir Anton şi Ştefan loan cismar, toţi din Galaţi. Ve rugăm d-le Prim-preşedinte, în conformitate cu legea electorală, se bine-voiţl a trimite de urgenţă caşul, Ie cercetarea şi judecarea Curţei cu juraţi locala Cu stimă, (ss.) Leonida Stereo advocat, Iancu Vărzaru advocat, C. Şerbescul advocat, loah Jipa comerciant, Petracho Rotez comerciant, Marin Gh. TecucianU comerciant, Victor Rejan proprietar, loan’ Codreanu proprietar, Mihalache Guriţă comerciant , Al/hailStefanescu proprietar, loan Cernohorschi, lorgu lo-nescu, 1. Peptenaru, Petrache Dorovich, Gh. Panaitescv. ÎNFORMATIUNI Aflăm în fie-nare zi, lucruri din ce în ce mai îngrozitoare cu privire la situaţiunea în DorohoL Administraţia s’a pus acolo pe scandal pe faţă, iar membrii din oposiţiune ameninţaţi în libertatea şi chiar viaţa lor sunt hotărîţ5 aşi apăra libertatea şi viaţa cu disperare. D. prefect Cortazzi a declarat pe faţă unuia din capi oposiţiuneî, în faţa primarului, că’i va pune plumb în cap. Se ştie la Dorohoî că actualul prefect e cap&bil de toate. Astă iarnă unul din cetăţfnii l)o-rohoeni, d. Gorovei a fost ast fel năvălit noaptea pe stradă de necunoscuţi făcători de rele, agenţi ai poliţiei, lovit şi maltratat şi lăsat leşinat pe stradă. Nici-odată parchetul nu ş’a dat osteneala a cerceta măcar care se fie autorii acestui a-tentnt. Opinia publică însă nu ş’a făcut iluziune nici-odată. Fiind că vorbim de DorohoL se relevăm şi un fapt recent care dovedeşte ca pe lăngă abuzuri se cultivă acolo şi gbeşefturl. In ziua de 26 Maiu, servitorul d-1 al O. Gherghel, Tonder Roşea, trimes de stnpânu seu cu parale in târg se cumpere cele necesarii casei, este ridicat de poliţie şi dus cu parale, cu coşniţâ, cu tot... la moşia Văculeşti, proprietatea prefectului pentru a face aco'o praşila. şi acesta nu e un caz unic. Sunt zeci, sunt sute. \Să plare? * Aflam din Galaţi că vestitul procuror general Sărăţeanu, a dat pe sub mână, poliţiei locale, ordinul d'a întârzia cu remitere citaţiunilor atât câtre bătăuşi cât şi către persoanele maltratate. Prin acest mijloc Sârâ-ţeanu speră se ajungă la o noue a-mânare a procesului sorocit pentru 8 Iunie. * Bătăuşi colectiviştilor, se plimbă pe stradele principale ale oraşului Galuţî, căutând pricină membrilor opoziţiei. Se ved1' că şeliî lor States.ui şi Radu Mihai voesc cu ori-ce preţ a avea o revoluţie în GaiaţL Nol îi garantăm că ce vor sămdna dânşii, tot ei vor culege ! X Pentru ştiinţa prietenului nostru din provincie care a avut treabă la miuisleral cultelor şi instrucţiune! publice dar n’a găsit acolo pe nimeni la cine se se adresez*, de şi era zi de lucru şi ceas de cancelarie, anunţăm că d. Dini Sturdza şi credinciosul seu Spirala s’au reîntors din preumble rea lor prin munţi. X Aflăm că d Prezident a! consiliului a renunţat deliuitiv la o călătorie în străinătata şi că d-sa îşi va face şi estimp cura la Govora. X Se pare că consiliul comunal al capitalei nu este tocmai dispus se ratifice, prin votul seu. prelungirea termenului de predare a lucrâriţor pentru distribuţiunea apei in oraş, prelungire acordată deja întreprinzătorilor de câtre d primar. 1. Câm-pineanu care aflând despre aceasta a cerut întervenirea d lui Radu Mi-haî pe lângă membrii cei mai dîrji ai consiliului, declarând că dacă va fi dezavuat, d-sa se va retrage. Se vedem 1 X Se vorbeşte prin oraş despre o corespondentă destul de vie care ar urina de câte va zile între guvernul român şi guvernul austro-ungar ; această corespondenţă ar fi fost provocată de nişte măsuri de curând luate de ministerul nostru de resbel în privinţa poliţiei porturilor. N’am putut afla încă nimic precis, dar ni s’a spus că, într’adever, exe-cuţiunea unor dispoţiuni relative la poliţia porturilor a fost suspendată, de şi aceste dispoziţiuni nu datau de cât de foarte puţin timp. X . D. Emil Ghiea, ministrul plenipotenţiar al României la Belgrad a dobândit un congediu de doue luni. In timpul absenţei sale de la post, d Trandafir Djuvara, şeful di vizi linei politice la ministerul afacerilor streine, îl va înlocui în calitate de însărcinat de afaceri. D Gbica va sosi paste puţine zile în ţară unde se afla deja soţia ri sale. DIN DISTRICTE Alegerile de la Berlad IU Din scrisorile mele precedente s a văzut ce desordine morale predomnesc Ja alegerile de la Berlad. S’a văzul cum o mână de mercenari, unii plătiţi înadins pentru aceasta, alţii trăgând foloase directe din înfrângerea voinţei alegătorilor şi din falşi fl ca rea alegerilor, operând fără gri.je la adăpostul unei ndmmislraţiuni criminale, şi în complicitate cu dânsa, isluiLesc, de şi fiind în minoritate, să escamoteze cele mal dc căpetenie manifestaţiunî publice, să altereze resuilalul scrutinului, să sc monţie într’o siluaţiunc usurpată numai prin fraudă şi înşelăciune. Aceasta denotă o stare de lucruri cu desăvârşire anormale: Pe de o parte un popor blând, timorat, umilit, naljocoril, sârâcil şi esploatal; un popor fără energie, fără acţiune, fără conducători mal cu seamă, care să ştie să’l inbărbălczc şi să’l facă resistent. Pe de altă parte o tovărăşie de sceleraţi, puţini la număr (la Bârlad nu sunt mal mult ile 20) dar obraznici, vicleni, fără ruşine, fără suflet; uneltind cu îndrăzneală, dar l'ărâ primejdie şi fără risic, căci vecinie sunt adăpostiţi sub scutul putere! publice şi al administraţiunei- Iu asemenea condiţiunl se desfăşură luptele electorale !a Bârlad . tot ast-lel se desfăşură ele mal in toată ţara. La Bârlad majoritatea alegătorilor din toate colegiile, de mult s a emancipat de tnrturirea vicleană şi ipocrită a câtor-va speculanţi perllzl care, pe de o parte amăgiaO buna-credinţă a publicului, iar pe de alta'şl vihdeaO suHetul şi trădaCi interesele ţărcl In mâna acelor cari ’1 plâ-tiafi şi ’i sprijineau. De mult îneft majoritatea alegătorilor a ştiut să se emancipeze de influenţa şi ademenirile admiuistraţiu-nel Partisanii coleclivitâţel sunt reduşi, de multă vreme, tu infimă minoritate. Ei o şlifi aceasta, şi toate uneltirile lor, toate svărcolirile, toate tertipurile lor, riu mal aO astă-zi, de scop, întărirea lor prin recrutarea unor noul psrtisanl. Nu! el aO părăsit cu desăvârşire şi mijloacele ademenitoare şi ameninterile ipocrite. Et au adoptat un sistem eroic, infaibil : el sugrumă corpul electoral, ’l apucă de gât, ’1 trântesc la pământ, ’i pun genuchiul pe pept. Când Întâlnesc majorităţi hotârîle pe împotrivire, el le atacă cu brutalitate, le descompun, le paraliseză, le împrăştie; anihilează totul; întocmesc apoi, dintr’o mână de oameui improvisaţT, majorităţi factice, false, nelegiuite; isbesc cu turbare In cel ce mal iesistă încă; inspăimântă pe cel mal mulţi; isbutesc a face golul în jurul urnei; şi întocmesc ast-fel, după ce aQ călcat în picioare şi legea şi morala şi conştiinţa publică, întocmesc resultate mincinoase, fruct al păcatului şi al crimei. Am arătat în ce consistă cea din urmă inveuţiune colectivistă, în materie electorală. S a văzut cum alegătorul este bântuit, gonii ca o Ceară sălbatecă, prins şi pus la popreală ca un făcător dc rele, introdus sub escortă în sala votului, insultat, ■ batjocorii, înspăimântat, înhaţat apoî de sbiri şi supus unul control ruşinos. Ast-fel s’a făcut alegerea, în balotagiu, a colegiului tntâitt de Bârlad, în ziua de 3 Mai. Prin asemene fapte sălbatice şi criminale s’a putut ajunge la falsificarea votului, la iuvingerca candidatului independent care. era şi este sprijinit dc adevărata majoritate a colegiului. Deja, preliminările alegcrel se fâceaQ de colectivişti cu procedări atâl de desor-donate; insolenţa şi brutalitatea lor erau atât de făţişe; prigonirile, lovirile de tot soiul, atâl de dureroase, încât un mare număr dc alegători aO fost nevoiţi să se abţie chiar de la primul scrutin. Vom nota, între altele, acest fapt caracteristic din toate puntele de vedere: Intre alegătorii colegiului intâiu de Tutova, sunt trei olicerl superiori şi mal mulţi oll-ccrl inferiori. Ei bine, toţi oliceril inferiori au fost îngăduiţi să se presinte la vot, se facă ast-fel act de suveranitate cetăţenească. Ofiooritor superiori ti-a fost ridicat acest drept prin ordine esprese şi directe. Prefectul Uapelcanu, însuşi, a îndrăznit să se presiute la domiciliul unul din aceşti bravi olicerl, şi să’l ordone de a nu veni la vot . Un altul, un colonel, a fost permutat, cu trei zile înainte de alegere, cu decret regesc, la un alt regiment, şi a fost silit se părăsească oraşul în dimineaţa alegerel şi prin urmare să se absenteze de la vot. Aceste prigoniri au aruncat o adevărată spaimă în oraş, şi mal cu seamă printre rudele şi amicii olicerilpr superiori. Cu toate acestea şarlatanii care ne g"u-verneazâ nu înceteaz'k un minut cu linguşirile lor făţarnice pentru brava noastra armata pentru care, este învederat, el păstrează, în fundul inimel lor, cel mal suveran dispreţ. Brava noastră armată şi ofiţerii el, cel superiori mal cu seamă, ar trebui să vadă să simţească o dată, că ea nu este de cât o jucărie în mâna nelegiuită şi patricidă a paieţilorde laguvern şi a complicilor lor. Dacă ordinele, verbalisaCi scrise, puteai! fi ascultate de soldaţi, chiar de cel superiori, sechestraţiunea brutală, materială, personală, era singură eficace pentru alegătorii civili. Este de observai că mal nicăierea, nici prefectul, nici Iancu Codrescu, nici ceilalţi lingăi colectivişti nu cerşitoriafi voturi pentru candidatul colectivist. Toată acţiunea ior premergătoare se mărginea, fie prin ademeniri, (le prin ameninţări, în a împiedica pe alegători de a veni la vot. Cunoaştem alegători cărora li s’a promis de a fi numiţi membri în comitetul permanent numai dacă se vor abţine de de la voi; cunoaştem alţii care afi fost ra unul din aceştia am văzut, noi înşine, un snb comisar rari a stal toată ziua în magazia Iul, penlru a l privighea de aproape, a'l terorisa prin tot soiul de ameninţări, şi pentru a'l împedica materialmente, la ne-voe, de a merge la primărie. lată cum s’a făcut alegerea colegiului tntâiii (lela Bârlad. Iată mijloacele infame ce ştiu să întrebuinţeze, pentru sdrobirea concetăţenilor lor, domnişorii Iancu Codrescu, loan Popescu, Iancu Slurza. lata cum oamenii aceştia, înfluibaţ!, alintaţi, onoraţi multă vreme de concetăţenii lor, şlifi să râsplătcască#acesl bun şi generos oraş. O ceată de bandiţi, de hoţi, de ini-, ceri, cari ar năvăli pe capul nostru, pentru jaf şi prădâciuue, pentru devastarea şi lerorisarea oraşului, n'ar săvTrşi crime mal sălbalice nici mal revoltătoare, Conştiinţa publicâ.adînc revoltată, slig-matiseazâcu dispreţul el suveran acele nelegiuiri ; ea şl întoarce cu desgust privirile de la făptuitorii lor infami. Ea va şti să le aplice, la rea tnttifi ocasiune, o lecţie teribilă dar meritată. In număful viitor vom face mal de a-proapc cunosciuţă cu colectiviştii de la Berlad. Tuloveanu. PROCESUL BALS - FILIPESCU-XENOPOL înalta curte de casatiune A udienţa de la 29 Mai 1887. Şedinţa se deschide la orele 12 1/2. Curtea fiind compusă din : d-nil 1 din codul penal, şi relativ la complicitatea d-lui N. *'Faptele sunt cunoscute, d. Balş insultat, cere explicftrl directorului ziarului V. Naţionale, d. Xenopol. Aceste explicaţiun! ai'i avut de epizod mergerea d-lor Balş şi Fdipesu la Xouo-polul. Acesta primeşte o palmi şi la rondul sfii descărcarea revolverulln d. Balş, care nu scăpă de cit ca prin minune. Ce e mal mult. Xenopolul trise.se bine şi cu intense. Un d. deputat Stroici a mărturisit ci Xenopolul 'l-ar ti manifestul părerea de rfO ca n’aculcat la pămîut pe Balş şi Filipescu. Chiar un prieten al d-lul Xenopol, anume avocatul Disescu a venit singur sf declare ca a zis atentatorului : ce eşti nebun, erei se omori pe asii oameni! Acestea sunt faptele adifte ’naintea justiţiei. UU. Balş şi Filipescu compar tn judecata pentru ca primul a administrat o palmi Iul Xenopol, pe când acest din urma se vede nesupirat de nimeni pentru descărcarea revolverului. D. Balş a zis se mergem, dacă e vorba de justiţie, ambii înaintea judecăţii co .-form ari. 238 din codul penal. Eu pentru palma data, dar şi Xenopol pentru gloanţele îndreptate în contra-mi. Dar aşa se prezintă afacerea ? Balş şi Filipescu sunt aduşi în trăsura celulară U bara justiţiei, iar Xenopolu primeşte 5000 lei despăgubiri. Dreptate, echitate este aceasta ? D. Lahovari vine la d. Filipescu. Holul sfii a fost cât se poale de mărginit. D. Filipescu era la cafenea la Capşa, într o seara când d. Balş a venit s6 1 întâlnească într’o stare de mare surescitare, mal cu seamă pentru cuvântul de laş, ce i se adresa In numărul din acea seară al V. N. D. Balş vrea sf meargă la Xenopol. D. Filipescu n’a putui sf 'I disuadeze şi sf cGnieze pe amicul său. Se duc împreună la <1. Xenopol. Sună şi vine. feciorul. Întâmplarea a făcut ca feciorul sf întrebe tntfthl pe d. Filipescude nume: d-sa îşi dă numele. Intrând în casă, d. Filipescu stă nemişcat şi când Xenopolu ridică revolverul, a-tuncl numai intervine şi voeşte sf oprescâ peXenopolu. Acestea sunt faptele în sarcina Iul Filipescu. D. Lahovary analizează cartea judecătorului de pace spre a se vedea cc fapt a relevat acesta spre a’l ţace pe d. Filipescu, complicele d Iul Balş. Singurul fapt relevat de îjudecălor, este ca d. Filipescu s’a anunţai numele si ca prin aceasta a inl*su t comiterea delictului ile complic Hale. — Faptul nu e tocmai esact, dar (ie, afirmarea judecătorului e suverană. Judecătorul merge mal departe: i se părea că pedeapsa de 2 luni de închisoare (ari. 50) nu e suficientă şi do acea el mal face o alirmaţiune ca fără Wilipescu delictul nu s'ar fi consumat. Ce a autorizat pe judecător se facă a-ceastă simplă alirmaţiune, pe care numa juraţii sunt în drept a o face? Aceasta afi.rmatiu.ne nu se poate sustrage controlului casaliunei Jurisprudenţa consacră acest principia. Aşa eDalloz. No. 1763-64 şi urm. la cuvântul Casalion. Nu sunt daţi în judecată d. Balş şi Filipescu pentru faptul de violare de domicilia, in care caz afacerea mergea direct la Tribunal şi Curte şi atunci se evoca poate un precedent neplăcut. D-lor ab fost daţi în judecată pentru singurul fapt de păimuire şi complicitale. Daca e aşa, faptul sevârşil de d. Balş se putea perpetra fără d. Filipescu, căci Balş putea pălmui pe Xenopol pe stradă, în cafenea, în drumul de fer. Adevărata teorie a legii noastre în astă privinţă e ceva mal complicată dar mal umană de cât legea franceză. Legea dă complicelui o pedeapsă c’ungrad mal jos, afară de cazul când cooperaţiunea com plicelul e. do natură aşa că fără ea faptul nu se poatesfvârşi. Dar nuacesl din urmă e cazul d-lul Filipescu. Exemplele abundă asupra cazurilor dc complicitate necesară : aşa sunt comploturile, găzduirile etc. Prin urmare calificarea faptului Iul Filipescu de complicitate necesară e o violare flagrantă a art. 51. din codul peual Pentru a arăta rolul Casaţii în astă privinţă d. Lahovari citeşte pe Dalloz la No. 1231. D. Lahovari se întinde mal mult în expunerea stării jurisprudenţil asupra celor douf sisteme relative la aplicarea art. 51. In Franţa sistemul d’inteiă după care controlul Casaţiei nu s’ar putea esercita In privinţa afirmărilor unor judicălorl pasionaţi şi arbitrari, n’a durat de cât până la 1831 şi de atunci s’a adoptat al doilea sistem care recunoaşte controlul Înaltei Curţi de justiţie, instanţa care ne a adus alinări în atâtea ocasiunl: Peroraţia-d-lul I. Lahovari a fost admirabilă. Al 2-lea motiv Pledoaria d-lui Ioan Gradisteanu lî o nenorocire când se întâmplă ca o ho-tărîre nedreapta în fond se fie regulată în formă. E o fericire dartn cazul de faţă că formele n au fost conform legel, şi între alte neregularilăţl d-sa se propune ades-volta motivul privitor la violarea ari. 204 şi 205 pr. c. penal. Aceste articole cerca în afacerile penale sfe se citiească un raport al judecătorului prin care să se espue împrejurările şi natura delictelor. In astă privinţă d. Grâdişteanu citeşte un paragraf din Rol. dc Villargner, din care re-sultă că nu numai raportul trebue făcut ci chiar citit. Dar chiar şi jurisprudenţa e conformă doctrinei. D. apărător citeşte un pasagiu din F. lielie care arată că necesitatea raportului ecerută şi In caz de ceştii prejudiciabileşi în cestiunl de fond şi că acest raport trebue să fie oral şi public, şi lipsa astor formalităţi atrage nulitatea (Gas. Fr. 6 feb. 1846). D-l. Grădişleanu dovedeşte apoi in fapt ca nu s'a citit raportul şi aceasta o constată din procesul verbal al Şedinţei. Dealt-fol, d-sa afirma că in adevăr nu s’a citit. D-nii avocaţi, Toţi afirmăm D. Gradisteanu, citeşte procesul verbal, care tace. In astă tăcere e o probă suficientă. Jurisprudenţa e constantă tn astă privinţă. Mal rămâne o singură cestiuue. Poate va veni d. procuror şi va zice că art. 204 şi 205 din proc. penală sunt pri-viloare numai la Curte, iar nu şi la Tribunal In privinţa aceastad. Grădişleanu arată că rcgulele acestea sunt co prinse sub titlul Tribunale, şi acestă numire e generică Pe lângă aceasta legea judecata* ii lor de o-coale care dă acestora judicarea delictelor e posterioara legel dc procedură civila. Insă, când legiuitorul pentru înlesnirea jusliţiabililor a dat în 1878, judecat orilor de pace oare-care fapte pe care să Ic judece ca delicte, n a voii să rănească preveniţilor garanţiile de justiţie, între care intră şi raportul ctal. Gândul legiuitorului, pentru cuvântul deînlesnire, n’a putut merge până să suprime acest drept. O hotărtre a Ina tel Curţi de Casaţiu ie S. II. NT. 400/80 e dată în acest sens. • î). Grădişleanu citeşte astă hotărtre. Mai suni şi alte hotărtrl No 291/81, o alta ilin 1882 şi altele. 1). Grădişleanu zice că poate on. repre-sentaut al ministerului public va veni cu o hotărtre a casaţii din anul acesta. Da>’, în această hotărîre e vorba de o sentinţă poliţienească, căci chiar tribunalul zice, că e aci vorbi de o sentinţa co-rec'ionala. D. Grădişteauu a susţinut motivul săd cu mullă claritate şi cunoştinţă. Al H-lea motiv Pledoaria d-lui N. Fleva Motivul ce ’şl propune a desvolta e de cca mal înaltă importanţă, căci e vorba de publicitatea desbalerilor. Acest principiu enunciat,chiar dc n’ar 11 pus în lege, n’ar constitui o c-'esie, căci tutr’un stat. constituţional , publicitatea e cea mal mare garanţie a dreptului de apărare. O hotărtre a In. Curţi de Casaţie a aplicat chiar art. 118 din proeed. civilă într’o afacere corecţională. Acest proces are o însemnătate mare; partea civilă vrea să se îmbogăţească, cere o despăgubire dc 15 mii lei şi procurorul o pedeapsă cât de marc. Ca şi la Vâlcea s’a ivit aceaş precipitare din partea justiţiei, şi graţie acestei justiţie precipitate, care e mal rea de cât o justiţie şchioapă, noi cerem astă-zl sfă-rîmarea acestei sontinţ'. D. Fleva, com-plectează dcsvoltarea motivului d. Lahovari,citând o hotărtre a înaltei Curţi, dată în afacerea sergenţilor de oraş, care ho-lărîrc casează verdictul juraţilor fikjid-că ambele complicităţi nu afi făcut obiectul a 2 întrebări separate, cea ce constitui, un principiu In materie de complicitate. Venind la publicitate, d. Fleva citeşte sentinţa trih. intitulată sentinţa trib. de la 29 şi 30 Aprilie, şi tn care jos se coprinde formula: Dată şi citită la 30 Aprilie. S'aCi citit oare ambele sentinţe în o singură zi ? Ce e mul mult, poate rezulta de aci că dacă sentinţa de la 30 Aprilie a fost. publică şi cea de la 29 a fost tot publică? Procesul verbal ţinut de grefier ne zice că la 29 Aprilie s'a deschis şedinţa în audienţă publică şi acesi proces verbal c foarte importantdevreme ce a consemnat resolvarea cesliunilor de competenţă, cărora urmează chiar a ii se consacra holă-tîri anumite. Şi din procesul verbal nu se constata că Tribunalul s’a pronunţat asupra declinalorielor de competenţă în şedinţa publica. De unde rezultă învederat că legea a fost violată în procedura dictată de codice, căci procesele verbale articulează numai că asupra declinalorielor tribunalul a respins escepţiunile ridicate, fără a se zice că s’a pronunţai tn şedinţă publică că conform formulei sacramentale: «Data si citita in şedinţa publica» ele. Formula care s'a întrebuinţat numai la pro-cesul-verbal al audienţei de la 30 Aprilie clnd s’a pronunţai tribunalu numai asupra fondului. Ast-fel fiind cu prisos Aion-st.alat, că publicitatea n a fost observată de tribunalîn toate desbaterilc preurmale, legeas'acălcat tn formalităţile consacrate D-nu Fleva termină amintind Gurţel, că acum câţî-va ani un criminal a omorîl un om zioa mare în preajma Curţel de Apel din Bucureşti, şi înalta Curte a casat sentinţa Curţel cu Juraţi neţinînd seamă de grozăvia crimei, pe motivul că deplina publicitate n a fost observată. Cere dar casarea sentinţei tribunalului, cu toate câlremură cugetând că se vor putea găsi tribunale cari sâ condamne din nou pe recurenţi şi chiar să le mărească pedâpsa. La ora 2 1/2 şediuţa se suspenda pentru câte-va minute. Al 1-Ien motiv Pledoaria d-lui Paladi Şedinţa se redeschide la 3 ore D-nu Paladi desvoltă motivului al patrulea relativ la violarea art. 153 pentru că martorii n'au jurat conform formulei prevăzută de lege. De oare-cc ’naintea judecătorului dc pace, martorii n au prestat jurământul prevăzut de lege, cum rezultă din actele dresate de judecător, care zice sub propria sa semnătură că martorii au jurat conform art. 53 din lege care se referă la alt cc-va, şi citarea acestui articol nu e o scăpare din vedere, de vreme ce chiar în formularul tipărit de judecător se vede citat art. 33 dupâcure au depus jurământ martorii, se vede că este o eroare, de fapt, o doclrină urmată de judecător; deci iregularitatea şi iieîudepliuirea formalităţilor sub pedeapsă de nulitate exisLă şi ast-fel legea a fost violată prin călcarea proeedurel consacrate. De unde reese cu îndestulare eroarea în constatarea făcuLă de judecător, care prin aceasta e nulă şi atrage şi nulitatea hotă-rlrei ce a fost dală pe temeiul acestor con-statărî. Dar se va zice, că iregularitatea s a petrecut la judecătorie şi trebuia ridicată la tribunal. Această însâ nu privea pe preveniţi câcl ar li monstruos a se, cere părţilor s6 chieme la îndeplinirea exactă a datoriei lor pe magistraţi. Nu mal încape însâ îndoială, că instrumentul legal pentru obţinerea probei cu martori de judecător e jurământul şi dacă acesta nu sa prestat conform legel, holâ-rîrea luată e nulă. Objecţiunea ce s'ar putea face, că tn materie corecţională nu s'a stipulat anume formula jurământului, nu se poate susţine de vreme ce tu acel caz, urma a se căuta la sediu materii în condica penală şi s’ar li aliat formula jurământului co-muu. In ori ce caz prin invocarea art. 53 fiind dovedit cu prisos că nici o formulă n’a fost păzită prin urmare cere casarea hotărtre!. Al 5-lea si al (1 lea motiv Pledoaria d-lui N. Blaramberg D. N. Blaramberg, constată mal tntâ 0 că s’a violat do tribunal art. din lege, do oarc-ce sentinţa sa nu a fost motivată căci s’a mărginit a nu susţine botârîrea ce a luat tn lipsă, declarând câ menţine sentinţa opozatu care tu puterea art. 183 nu mal avea fiinţâ. Prin urmare aceasta un argument peremptoria de vreme ce sentinţa se referise la un ce, ce nu mal avea fiinţă, şi altă motivare a sentinţei condamuatoare tiu mal există. i'ăşiud la cele-l-alle motive de cassare, d. Blaramberg spune că mijlo *ul intemeiaA pe art. 105 din constituţie e de o capitală însemnătate, câcl d-nil Balş şi Filippscu pot sâ dispară ilar societatea, va remâne şi este constant,că faptul petrecut în casa d lut Xenopol, care aQ dus pe recurenţi înaintea justiţiei s’a produs dună o polemică politică prin ziar. Şi art. 105 al constituţiei e forma), că delictele politice se trimit la juraţi. Prin urmare urmează a se examina mal tutâifi cee un delict politic? Lucruaproape mal indefinit de legea noastră, aşa că, se cade înaltei Curţi a examina ce e un delict politic si dacă în cazul de faţă nu există delictul politic. Asemănarea între delictele po'itice şi cele comune va exista lot-d a una şi tocmai de acea jurisconsulţi cor judecătorilor a face alegerea lor după împrejurările ce înconjoară faptul. Aşa cine ar putea sâ admită ca fapta patrioţilor Moldoveni cari aQ furat corespondenţa prinţulm Vogoridi lucru ce a schimbat fata •ţârei noastre, că s’afi făcut vinovaţi de delictul de furtişag vulgar de drept comun ? ! Faustin HiHie, o categoric, el spune că or-ce delicte comise cu ocasiunoa unei acţiuni politice sunt de sigur delicte politice. Dacă dar legea ar enumera diferitele delicte politice, evident că procesul acesta urma a se judeca de juraţi. însă constiluţia a prevăzut aceasta tn termeni generali, şi tribunalul a fost destul de ciudat respingând exeepţiunea, pe motivul că faptul imputat, recurenţilor nu s’a petrecuL cu prileju unei acţiuni politice, de oare-ce delict politic ar exista când acţiunea ar tinde la resturnarea formei de guvern ! Şi ast-fel recurenţii au fost trădaţi judecătorului amovibil,destituabil spre a statua de soarta lor, faţă de un uacţionar superior al guvernului pe care I combat. D. Blaramberg, cere voe înaltei Curţi să citească pe scurt din polemica urmată în ziare, din care s’a produs faptul, căci împrejurările n’au fost destul de bine expuse, spre a face să reiasă tntr’un chip neîndoios caracteru delictului. Dacă am face abstracţiune de împrejurări de mobil, scop, ocasiune, spre a certifica un delict, apoi atunci dupe ce am putea distinge delictele politice? 4 ore C. Boerescu, ia loc pe D. banca Al 7-lea motiv aperarn. Vine cest iu nea concomitenţel delictelor şi a legitimei deferise. Când ne judecă ju decătorul de pace, cel de instrucţiune crea sezisal de o plângem tn contra d-lul XenopolJ relativă la o tentativă de omor. Judecătorul de pace a făcut o violare a principiilor de conexitate şi de litispen-denţă. Noi am venit c un certificat înaintea judecătorului de pace cum că esistă o ces-tiune la judecătorul de instrucţie. Ce trebue el se facă ? Cel puţiD să aştepte ordonanţa judecătorului de instrucţie. Dlnsul însă nu numai că n a făcut aceasta, dar a făcut mal mult : un fals Iu cartea de judecată. Ni se poate obiecta ce interes avem ca se ne prevalăm de acţiunea înaintea judecătorului de instrucţiune, cu toate astea interesul era marc căci în momentul când judecătorul de pace ne-a judecat, s’a putut ca holârtrea sa sc influenţeze ordonanţa judecătorului de instrucţiune. Al N-leu motiv Acesta e tn legătură cu motivul a! 7-lea deja desvoltal, câcl e privitor la tenlaliva de omor care atrăgea necompclinţa judecătorului de pace. Al H-lea motiv Mărturiseşted. Blaramberg că e cestiune controversată acea din al 9-lea mo iv privitor la ijuantumul despăgubirilor civile. Ar fi o anomalie dacă pe calea accesarulul s’ar admite că judecătorul dc pace poate se dea despăgubiri civile ori cât de mari. Dacă d-sa uu pune atâta coalienţă tn asl ultim motiv, cauza e ca cesliunea e controversata. La ora 4 1/4 d. Blaramberg termină im portanta sa pledoarie. Se suspendă şediuţa paulru cîle-va minute. Pledoaria pârtii civile D. Aristid-Pascal. Leagă motivul 1 cu motivele 7 şi 8. Dacă s'ar admite teoria exe-minăriî caracterizării faptelor de Curtea de Casaţiune, atunci această instanţă ar trebui sâ examineze chiar faptele. Teoria aceasta nu e admisibilă şi cu tot respectul ce are pentru celebri autori ci taţi de apărare.în sprijinul motivelor lor, să fie zis în treacăt, d. Pascal denaturează cu totul spiritul motivului desvoltat de apărare. D-sa, în modestia sa (Pascal modest ! crede că Curtea poate să admită rnodu de a vedea al apărării. EI bine, chiar faplele dovedesc că rolul d-lui Filipescu a fost se introducă incasa lui Xenopolu pe d. Bals. Adică cum crede d Pascal că Xenopol e aşa dc sus pus în cît să nu poată nimeni pătrunde la dânsul fără întroducătorl ? D. Filipescu ştia că d. Balş se ducea la Xenopol ca se l lovească şi prin urmare motivul l-iu nu putea li susţinut. Asupra motivului resullat din delict ui politic, d. Pascal zice că judecătorul esu-voran, neesistâud o lege în caracterizarea delictelor. Şi pe lângă aceasta faptul e destul de comun. Şi apoi delictul nuc politic; în sprijinul săd i-a exemplu cu doul de-putaţl care s’ar bate. D. Xenopol na tras cu revolverul cic’o jucărie, si tot ce s'a zis de gloanţe este o gluma o păscălcală. Atât apragio în afirmările sale e prea prea din partea lui Aristid şi de aceia gluma sa provoacă surîsurl. Altă noesactilate de fapte când afirmă d. Pascal câ judecătorul n’a fost sesizat de conexitatea delictelor. Din păscăleală în păseăleală, d. Aristid trace ae la un motiv la altul. Raportul s a citit. D. N. Fleva. Nu s'a citit, afirm aceasta. D. Pascal rîde. Ilîsul Iul Aristid ca şi afirmarea sa ne-esactă e o infamie. Lipsa do publicitate o iarăşi o glumă. Ce s’a făcut a doua zi se considera câ s’a făcui tot tn ziua întâiQ, tn cât daca a fost şedinţă 2 zile nu trebuia să se puc la fiecare. tnclieere de incidente formula : data si -citita in şedinţa publica. Motivul d-lul Fleva, zice Pascal, e cu toiul insutenabil din toate motivele desvol-tate. Bietul Aristid uită ce zisese singur mal înainte ca aceasta a doua serie de motive i se pare serioasa. Motivul tras din cuantumul despăgubirilor civile i se pare iarăşi nesulevabil a-vo :atulul lui Niki. Nu e nici un păcat câ s’a violat ari. 183. D-lul Pascal nu i se pare enormă ţifra despăgubirilor. Asupra erorel grosiere de fapt, d. Pasca! numeşte aceasta: guerelle a'Alternând. Avocatul Iul Niki provoacă continuu rî-sul auditorului şi termină cerâudcheltuell de judecată. Conclusiile Procurorului Patru din motive sunt relative la ne-competinţă şi cele l’alte cinci la lipsa de formalităţi ce atrag nulitatea hotărtre!. I se pare nefundat motivul delictului politic şi art. 105 din constiluţiune nu poale fi invocat. Neînţelegerea dacă s’ar fi mărginit în organele de publicitate şi n’ar fi avut epilogul de la 10 ore noaotea atunci recunoaşte câ ar li fost un delict po’itic. Motivele al doilea şi al treilea aii acelaş obiect, şi sunt relative la concomitenta delictelor. Incidentul a fost respins de tribunal, dupe d-sa cu drept cuvânt, căci d-nil Balş şi Filipescu n’aveafi nici un interes să rădice acest incident, de vreme ce .judecătorul de instrucţie adusese, când s’a înfăţişat afacerea la tribunal, o ordonanţă de neurmârire. n privinţa cuantumului despăgubirilor, zice : principiul fiind pedeapsa şi despăgubirile accesoriul, judecătorul de ocol eca competent să de.a or câte despăgubiri. Trece :a motivele de fond. RecunoaşLe că judecătorul când face a-plicarea legel trebue să arate clar elementele din care resulta caracterisarea faptelor. Dar cartea judecătorului de pace pe care o citeşte,arată că fără cooperarea d-lul Filipescu, d. Balş n’ar fi fost primit de Xenopolu. D. Ciru (Economii crede ma! mult ca d. Filipescu a fost un coautor tn asta afacere. Citează pe Boîtard ca să arate cc însemnează complicitatea simplă. Asupra motivului dedus din lipsa raportului zice că teoria curţel e formată în sensul că nu e nevoe de raport. Asupra publicităţii d. procuror zice câ Înalta Curte ar fi liotărîl că singura inserţie a formulei data si citita in şedinţa publica, care figurează la finele sentinţei, acoperă toate lipsurile cele-l’alle. Asupra motivului tras din eroarea grosiera de fapt zice că n’a fost de cât. o scăpare din vedere, o eroare materială şi tn sprijinul său invoacâ o hotârîre a Curţel în care e vorba de neascultarea martorilor tn apel. Asupra motivului tras din nemotivarea despăgubirilor civile, recunoaşte că motivarea lipseşte din sentinţa dată contradictoriu, dar că ea esistă în sentinţa dată în lipsă. Găseşte recursul nclniemeiat şi conchide la respingerea lui. La orele 6 fără un sfert Curtea intră în deliberare. La O ore si 20 minute d. preşedinte George Crelzeanu ţreintra in sedinla si declara ca, in unire cu cunciiisiiiuile d lui procuror, Curtea respinge recursul * *. • fu cea mai perfectă tăcere publicai a ascultat rezultatul. Un fior rece trecea în acel moment prin inima spectatorilor. — Nu uita se nu trimiţi şahul la Văcăreşti, zise d. Balş, unui prietin. Se’mi aduci cărţile, adăogă şi d. lescu. Cu aceste cuvinte, valoroşii noştri camarazi de luptă, care afl fost el cel d’tntâiii sâ sufere şi sâ plătească per-secuţiele regimului, părăsiră sala. Tot în cea mal mare tăcere şi cuviinţa publicul Însoţi pe d-nii Balş şi Filipescu până la eşire. — Birjar slobod eşti, zise d. Filipescu,du-ne la Văcăreşti. D-nil Balş şi Filipescu îmbrăţişaţi călduros de numeroşii amici de aci şi dincolo de Milcov care veniseră la audienţa, se urcară în trăsură. Un odăiaş de la penitenciar ia loc pe capră. In acest moment, d. Fleva se apropie de trăsură: — Când un soldat voi sâ Înfigă steagul în Griviţa, un glonţ ’i străpunse mâna. — Nu e de ajuns, strigă soldatul, şi luând stindardul în stânga ’1 infipse In redută. * * * Trăsura porneşte în mijlocul unui ura puternic al numerosului public aflat pe piaţa Tribunalului. In timpul acesta Nichi Xenopolu se făcuse nevăzut. Mihaî în cap nu stăruit ca aceste eon -cluziuni se fie aprobate şi ca opozi ,iunea din Galaţi să se urmărească cu cea ma'extremă rigoare. D Radu Mihaî a mers pînă a declara că dacă opiniunea sa nu va prevala îşi va da demisiunea. • Cu o zi înainte de a se trage la sorţ juriul care va judeca pe d nil Vlârzeseu şi Tzoni, d-rul Mâldârescu a strigat îngura mare, chiar în cancelaria Universităţei că : «d&câ va face parte din juriu, are se’i condamne ohear la spânzurătoare //» Delicat bărbat 1 cum zicea reposa-tul Marcovicî. • Lh 5 ore trecute, Curtea d’apel din Bucureşti nu pronunţase încă hotă-rîrea sa în procesul dintre primăria capitalei şi consorţiul împrumutului municipal cu lozuri din 1869. Curtea delibera de la 12 ore şi jumătate. • Ministrul de Interne a cerut te legrafic tuturor prefecţilor se ’i dea asemenea telegrafic ştiinţe despre starea recoltelor. Îndată ce aceste ştiinţe ar fi fost publicate în Monitorul Oficial nu vom lipsi d’a le comunica şi noi cititorilor noştri. • D. prezident al Consiliului, însoţit de unul din fii sei, s’a reîntors la Florica. D. Theodoreseu, prefectul demi-sionar al Covurluiului, se află în capitală unde a fost chiemat de d. Radu Mihaî. Se zice că densul ar fi cerut se vază pe d-nu Ion Brătianu dar că acesta ar fi refuzat se’l primească. D. Mihail Kogâlniceanu se reîntoarce Marţi din Dobrogea pentru a pleca apo5, peste câte va zile, în streinâtate. Numerul persoanelor muşcate de câini turbaţi se înmulţeşte pefîe-care, zi mai ales la ţară. Astă-zi încă au fost aduşi în Bucureşti nişte ţărani din Prahova care se găsesc în acestă tristă situaţiuno. Ei au fost instalaţi în spitalul Brâncovenesc până când consiliul sanitar superior va fi decis în privinţa trimiterei lor la institutul Pasteur. • Vasile Thănâsescu, şeful agenţilor secreţi care odinioară umbla pe capra trăsurei d-lui I. Brătianu şi a-vea 90 de lei leafă pe lună, stă bine de tot. D-nu Radu Mihai l’a pus tovarăş la furnituri de pietriş şi acum Vasile Thănâsescu stă bine de tot. Are moşie peste Olt şi a cumpărat case pe strada Dionisie. Ga se nu pară treaba prea boacănă de tot, aceasta din urmă cumpărare a fâeut’o pe sub mână, servindu-se de cumnatul seu Farinoşeanu un tener lefter de tot. Ni se spune că agentul secret lancu Brâdeanu care a spart capul d-lui G. Balş la laşi, s’a întors în Bucureşti şi face mii de gheşetturi şi înşelătorii pe la Tribunalul Ilfov, secţia de notariat. Atragem atenţiunea d-lui preşedinte Carp asupra acestor daraveri de spion. Aflăm din izvor autorizat că comitetul partidului Voinţei Naţionale stăruind în hotărîrea d’a depărta pe jupâu Niki Fremdensohn, vulgo Xe-nopulo, de la direcţiunea organului seu oficial, această direcţiune a fost oferită d-lui Bibicescu. D. Bibicescu inse a refuzat ne voind se încredinţeze în mâini streini ziarul Unirea pe care ’i a fondat d-sa. D. Lascar Gatargiu a plecat de la Vtena direct la Galaţi unde d-sa va sosi astă seară. Juriul chiemat se judece pe d-nii Mârzescu şi Tzoni a desemnat de prez dent al seu pe d. Petre Cernă-teseu, decan de virstâ. Juriul se va întruni probabil din nou Luni pentru a se pronunţa asupra cereri d lui doctor Kalinderu d’a fi dispensat de sarcina ce ’l au impus soiţii, d-sa stăruind in părerea că nu are calitatea de profesor definitiv şi că prin urmare nu poate face parte dinjuriii. Luând cunoştinţă, în Consiliu, sub prezidenţii d-lui Ion Brătianu, de raportul comisiunel care a fost însărcinată cu ancheta de la Galaţi, miniştrii nu s’au putut pune de a-cord în privinţa urmărei de dat a-cestul raport O parte dintr’înşii, între care prezidentul Consiliului, s’a pronunţat contra concluziunilor d-lor Moschuna, Al. C 'steseu şi M. G inea pe cînd cei l’alţî, cu d. Radu ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Belgrad, 10 Iunie. — O nouă crisfi ministeriala a isbucnit. D. Garaşanin a'dat demisiunea sa. Regele a conferit cu d. D. Nicolas CristicI şi RogişovicI, ministru al Serbiei la Viena. Siî asigură ca d. Gristici a refuzat de a forma un cabinet. Belgrad, 10 Iunie. — Se semnalează un act de violare a teritoriului sârb de către Arnăuţi şi NizamI, cari ar fi masacrat un comandant din serviciul Serbiei. AGENŢIA LIBEBA Belgrad, 10 Iunie. — Prin cercurile oficioase s’a respândit sgomotul că Rusia facaln Ru'garia o mare propagandă în favoarea candidatureî la tron a principelui Kara-GeorgevicI In speranţă de a forma sub acest principe o uniune personală Intre Bulgaria şi Serbia. Acâ ită ştire n produs rea impresie tn Serbia: şi se crede că va avea drept re-sultat venirea apropiată la putere a d-lul Nicolae Kristid care e considerat ca un ministru cu mâna saşi temut din această causl. www.dacoromanica.ro am ŞCOALA COMERCIALA IN VIENA inaugurează la 15 Seotembre a. c., cursuri nuol «io Coinptnbilitalea simpla si duplaArltmetica comerciala, Coresponfleiilu comerciala, < nli"i-nlid. Stenografia si limbi s reine. Tinerii care v rbeso ; uliu saO «le Iog limba germană, învaţă această trnbâîn câteva luni şi poL să obţină Intr’un an de zile cerlilicale tu toată regula. Afară de aceea pot să intre patru tineri la directorul scoale! cu întreaga întreţinere şi avend o supraveghere serioasă. Şcoala aceasta exista deja de 23 ani şi a dat cultură solidă la mulţi Români. IOHANN SCHWALBL DIRECTOR Wien, Salvatorijasse No. €3. Sâsse-tjeci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita eflicacitate a Vinului lui Gilberi Seguin, fiăcn întăritor în convalescente, sirScia sângelui, scro-fule, chlorosă, anemia, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; iiă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împeneca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vfirstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL \ Pharmacia G. SEGOlli, 31, rne Salnt-Honore. PARIS XX N U M A I 1 O LEI * CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI V PORTRETE in MĂRIME NATURALA PORTRETE A in MĂRIME NATURALA & Se efectuează foarte exact dup .v.ogr.ti . imisă. Executarea în cel mult 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. ba trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. k Atelier artistic premiat n Siogfxne «I B ocLasoh er I WIEN II. Grosse. Pfarrgasse 6 VIDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENORHAGI CE preparate de I.Oawaldcu aprobarea eon siliului medical superior. Sunt cele mat bune capsule in contra boalelur secrete, «curgeri vechi si noi, catar «le vesica', etc. Preful unei culii Ici 4. Deposit principal, la C-aiova, farmacia I. OSWALT). Bucurcscl farmacia Aurora clin slr. Ba-tişte No. 14 l>is şi Ia drogueriile d-lor Itrus şi Ovesa, şi la mai multe farmacie din tară Comandele făcute prin poştă, insotite de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efec.uez ezact. ®x®~ MARELE HOTEL DEFRANCE No. — BUCUHESTI — 5, CAt.EA VICTORIEI, No. 5. Gel mai mare şi e egant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei în faţa stradei Lipscani, din nod i ladit, avănd patru faţade, *sl-fel în cât toate ferestrele respăndesc în stradă. Ou desăvârşire noii montat, du pe sistemul cel mai modern, având restau ant si cafenea foarte spaţ oasă, berărie şi alte confort ri,curăţenie cea nia esemp ară. Salon pentru soarele, nunţi, bancneturi şi altei.-. Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mal prompt. IPH. HUGO ANTREPRENOR PRQPIETAHUL HOTELULUI HLGO DIN BRf.IL» Sub-sciniiiitiil nm onoare a aduce lacmiostiiita generala ca DUMINECA LA IO MAIU AM DESCHIS HOTELUL El III Sili l!t\l li FOST HUfiUES SI B I IBH V IORDACHE N. IONESCl PROPRIETâflUL SI LOCATARUL ACESTUI IMOBIL Nu voit! cruţa, ca In tot-d'anua, nici osteneli nici cheltuell pentru desCvârşită mulţumire a onor. mei clienţi BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ROMANA A LA CARTE MAME ASORTIMENT DE VINURI INDIGENE SI STREINE Cu deosebită stimă, IOBDACHE; N. IOXESCl Proprietarul Restaurantului din Str. Cu vaci No. 3. J MEDALIE DE AUR Viena 188» Autorisata de consiliu dehygiena si Salubritate DEN TXL 1 N A ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Or*. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt romedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor. Ele consorva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri l franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrnţr, I. 0-vesa, Bruss SU ta si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Dorolwi, Ilaque. Farfumerie - Oriza l» LBQRAND, PARIS, rue Salnt-HonorB, 207. mmm® r i z a&s,p ltd iei e e PARFUMURI CONCRETE UVrniIUAIE SISTEMATICA «BEVETATA IX I'BANtlA SI IN STREIN ATA1E PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printt’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut] Ele suni incluse sul) forma de Creioane sau Pastile, in nisle 11 a coane mici sau culii de loate genurile ce suni foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot inlocui in tuburi le lor, când sunt usate. Efe au imensul avanlagin de a umple cu mirostii lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA USOIt PENTRU A PaRFL'MA IN DATA. ţ: 0 X$#Xi A SE FERI DE C O N T R A-F A C E RI SUCCESELE OBTINITE IA <11 I*IA ER.UA TBEI A VI. CE M IM IU I I A SEC ER VTOAKE P(>h D R1A IVI C E aă îndemnai pe linii fabricanţi din streinătale a contraface aceste maşine spre a le putea astfel introduce in comerţ ^ Adevăratele «eeeraturi AD1UANCE poarta următoarea marcă de fabrică şi se ^ A SE FERI] DE CONTRAFACERI ADFăHC A SE FE RI H DE CONTRAFACERI găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabrieel. IOHN PITTS Bucureşti. Str. Siuărdau \o. 8, si la agenţii sci din provincie A.VIÂNU fost şef de clinică la profesorii Galezowski din Paris Dacousulluliiiui peni u boule de OCHI, UKECHI si SIFILITICE si face operuliiini de liirurgie oculara. »tueuresti, Strada Carol I No. 18, de la orele îi—4 dupe amioz. Pentru seracidiiniu.dela 8-9 I»»**^**»^**. ****** a* 4 mm dist. Oku, plasaSerbani st I/ILLIU partea, D-lui Nicu Moscu in întindere de 2^00, pogoane din care 226, semanite grâu de toama si 60 orzu. Se arendează de la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. X * RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI STRADA BIS RICt IENEI No. 10, (ASA BISERICEI OINTh’O ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecula ori-ce lucrări de Le-gatorie, Pape'arie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Compiubtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderare. X m x mx x Sub-scmnatul are onorca aduce la cunoştinţa onor public şi clientelei melecâ de la Sf. Glteorghe a instalat cu totul din nuou No. 00. - CALEA VICTORIEI — No. 50 Vis-a-vis de Pasagiu l Român UN ELEGANT SALON DE FRISERIE PENTRU CAVALER ARAM4IAT IM PE SISTEMI I. CEL MAI HOltLHX PnFXUM SI UN MA.GASIN DE PARFUMERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA Încrederea de care m’am bucurat pe timpul căi m am aliat, in mspasinul ri-lul Moisescu, precum şi sacriliuiole Tăcute pentru a satisface pe onor. visitatorl ine Îndreptăţeşte a spera la o numeroasă clientelă. Cu deosebita stima, I. lOMOSt l Fosl in magasinnl d-lui Moisescu. Calea Victoriei, 50 Vis-a-vis de. pasagiul român. Kt' MX X CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipirăm,No. 33 Cursul pe ziua de29Maiu 1887 VALORI Cu mp. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 5 0/0 ■> română perpetuă. 6 0/0Oblig.deStaKRur. conv.) Impr. cu prime Bucur. (Iei 20) 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 11 lei Oblig.Casei pens.(1.300) : 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 » » » 7 0,0 » » » 5 0/0 » rurale » 70/0 Aur contra Argint sau bilele. 94 1/2 95 1/2 88 88 12 33 36 78 1/2 79 1/2 212 218 88 88 1/2 104 104 1/2 92 93 106 1/2 107 14 1/* 1 14 3/4 LA ORAŞUL VIENA Cal. V ictorii Pal. Dac.-Rorn. lALAVILLEDEVtENNE; vis-d-vis de ,ib. Sscec Recomandam onorabilei noastre clientele toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. pentru ieftinatate «I soliditate urma- Flanele, camasi si ismene'de lâna după sistemul profesorului Dr, hofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugcrstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia Băilor Romerbad Steiermark de jos. De la 1 Maiu Lrenul accelerat se opreşte aci A N U IX&&X T 11 IÎCE CE V F, 1» E K EA mm FOiRTE IMPORTANT Sub-semnatul proprietar al fostului Magasin ION' PE.V t'OXUTcu mărfuri de mmvrautes din Strada i,ips ani No. 24, ani onoore a aduce la cunoştinţa onor public şi bogatei mele clientele că de Ia Sfântul Glteorghe a c. am mutat acest magasin in cunoscutul meii magi-sin de lângă Poliţie sub Urma LA babilonia şi ea de azi inainte acest magasin va purta numele de MARE MAGASIN LA LUVR U DIN PARIS şi cit voift vinde eftin tot ea până actitn flitul devistt — magasinului a cuni|ieea eftin «i a vinile eftin. ~ Comptea pe o numeroasă clienlelă şi semnez res ^ pectos ________________________I. HOISESC » A N E I II E C E C E V E 1) E H E A Tipog-rafia Ziarului „Epooa“ G#re.nt r#*ponsabil.,C. www.dacoromanica.ro