ANUL II No. 450
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 91 16 A FIE-CAREI LUNI 91 8E PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
l\ nrcilliESCl La casa Administratiunei I\ TtRt: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei.
I* 8TRE1NATATK: La toate ofllciele poştale d.n Uniune, prin mandate poştale.
Pentru t an 50 lei. 6 luni 25 lei.
LA pahis: Segasestejurnalul cu «KCent. numerul, la Kioscul din rne Montrnartre 118 Bulevardul St. Gernmin No. 84.
manuscriptele nu se inapoiaza
REDACŢIA
IVo. 3. — IMnfn Episcopiei. — Mo. 3.
VĂMILE VEZDUHULUI
ANTIDINASTIGISMUL
POLITIA NOASTRA
CE ARE SE FACA NICHI
FEMEIA MORTULUI
I0RDACHE VULPESCU
Corpul profesoral din ţară e neliniştit.
Ştiri despre reaua impresiune produsă de ultimele acte de slugărnicie ale d-luî Dimitrie Sturdza, ne sosesc din toate centrele mari de dincoacî şi dincolo de Milcov.
In doue cuvinte se espunem cazul.
Regele proectase deja mai de mult dupe îndemnul guvernului, se facă o călătorie în Moldova. Se profită de sfinţirea Mitropolii din laşi şi proectul călătoriei se şi realisează. Oposiţiunea Iaşanâ, desamăgită de toate speranţele ce le pusese un moment în spiritul de înaltă ne-părtinire al regelui Carol, publică un manifest prin care sfâtueşte pe laşani se nu se grămădească în jurul cortegiului regal, compus din oficiali şi linguşitori.
Şi comitetul oposiţiunei din a doua capitală a ţeriî găsi o figură fericită ca se ’şi esprime acest îndemn :
«Faceţi gol în giurul regelui, zise el cetăţenilor, căci chiar de ’i-am eşi înainte, încă n’am avea ce’i o-feri: Românul nu mai are în traista tul nici pâine, nici sare».
Gel din urmă episod al călătoriei regale e cunoscut. Regele a fost şuerat.
In faţa acestor fapte mânia d-luî Dumitru Sturdza nu mai găsi bariere. D-sa uită că pe când făcea parte din clubul incendiarilor,—pe atunci în oposiţiune—insultase pe şeful statului într’un pamflet, semnat pe nemţeşte sub speudonimul Erdmann Rahn şi în româneşte cu acela de Iordache Vulpescu.
Astă-zî la putere, acest conspirator de uliţă se prefăcu în linguşitorul cel mai neruşinat.
Iordache Vulpescu a stat la laşi în dreapta regelui. A auzit şuerăturile, a mirosit merile murate. Prin urmare, resbunarea i clocea în suflet.
Ce se facă?
Se asmuţe poliţia în contra cetăţenilor şi se le frîngă oasele?
Nu poate, căci cu aceasta se însărcinase Radu Mibai.
Se trimită înaintea tribunalelor pe subscriitorii manifestului ?
Iarăşi imposibilitate; Stătescu luase această sarcină.
Asasinat poliţienesc nu : e rolul lui Radu.
Asasinat judiciar iarăşi nu : se supera frumosul Eugeniu, protectorul nostimului Smarandache de la
V. N.
Vulpescu inovează: alege de pe manifestul opoziţiunei numele profesorilor şi ’i dă în judecata Univer-sităţeî.
Pentru ce?
Requisitorul ministrului, capo-d'operâ de stupiditate oficială a fost publicat în acest ziar; în el am găsit motivele: profesorii sunt daţi în judecată pentru fapte imorale şi călcare de jurăm foit.

A DOUA EDITIUNEl
VINERI, 29 MAIU (10 IUNIE) 1887
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
15 BANI NUMBRTJL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRLDT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI
La Paris: la Agrnee Hnvas, place de la b curse, x.
Xernrc Lihre, rus Notre l)ame des Victoires 10, (Place de la Boursc) pentru Paris, Franrin, (•rrnianla, Aiislro-Ilngaria, Italia si Moroi» Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunoiuri si reclame pe pagina treia * lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
ADMINISTRAŢIA
Mo. 3. — l'inln Episcopiei. — Mio. 3.
H
must
Mi
Lăsăm la o parte insolenţa acestei tălmăciri dată netelor unor cetăţeni, care în eserciţiul drepturilor lor politice zic Suveranului: Sire, nu veni la noi căci n’avem cu ce te primi. Lăsăm la o parte şi calea de resbu-nare aleasă de Vulpescu, şi sperăm că membrii corpului universitar, vor şti se dea o lecţiune meritată ministrului, care în dispreţul legii transmite în judecata lor pe nişte profesori, învinovăţiţi pentru acte eminamente politice şi constituţionale.
Dar ne întrebăm :
Cine acuză ?
Iordache Vulpescu, satirul pamfletar din 1875 : acusatorul înveninat al regelui Carol.
Pentru ce acuză ?
Pentru călcare de jurământ. Şi aceasta o face colegul generalului Angeleseu, cel care a şters jurământul soldaţilor din livretele lor !
Aceasta e o culme : nu se poate judica.
Ei bine, culmea insolenţei şi a făţarnici», iată şi ullima ispravă a lui Iordache Vulpescu.
Zicem Universităţilor: sfârşiţi o-dată cu Vulpescii, ţara e sătulă de ei ; pălmuiţi cum se cuvine prin verdictul vostru, pe cel mai murdar dintre monştrii noştriî politici.
Caraiman.
TELEGRAME
A GEMI A HA VAS
Berlin, 8 Iunie.
împăratul a avut o noapte bună ; dar doctorii ti recomandă din noQ odihnă.
Berlin, 8 Iunie.
0 explosie de foc grisu s'a întâmplat în mina din Hihernia, aproape de Gelsenkir-clien. Până acum s’aO scos 28 de morţi.Se crede că numărul victirqelor se va ridica Ja 00 aproape.
Berlin, 8 Iunie.
Comisinnea Reichstagului a acceptat cuu-nanimitate mal puţin patru voturi,proiectul de lege In privinţa impositulul asupra rachiurilor, care va intra în vigoare de la 1 Octomhre.
Din ziua promulgării legel, drepturile de intrare vor fi lisate pentru coniacul şi romul în butoaie la 125 mărci şi peutru cele-l-alte rachiuri, la 180 mărci.
Belgrad, 8 Iunie.
Postul ministru al Serbiei la Londra, d. eristici, va pleca în Engiitera, în misiune specială, spre a asista, în numele regelui Milan, la jubileul reginei Victoria.
AGENŢIA LIBERA
Pesta, 8 Iunie.
Ziarele din Viena şi din Pesta publică fără nici un comenLariu următoarea ştire: «La 2 Iunie, Blasius Orban, locuitor din Kaszonfalva în comitatul D’Essig, Irecînd fruntaria a fost ucis de o sentinelă romînă. Autorităţile din Essig au raportat telegra-ficeşte cazul ministrului de interne.»
Paris, 8 Iunie.
Ziarul «La llepublique francaise: zicecă Europa urmăreşte cu îngrijire evenimentele care se desfăşură Ia Berlin. Soarta Prusiei, zice ziarul parisian poate depinde de o răceală, sau de o operaţiune chirurgicală. Insă nu face nimic. Moştenitorul împăratului Wilhelm va dispune tol-d’a-una de o armată puternică şi cestiunea de a se şti cine va fi viitorul rege al Prusiei este din cele mal ameninţătoare pentru Europa.
Viena, 8 Iunie.
Mgr. Galimberti, noul nunţiii al Papei la Viena, a presintat astă-zî scrisorele sale de acreditare.
Bonia, 8 Iunie.
Erl parchetul a confiscat două-spre-zece ziare care reproduceau discursul rostit de d. Cavalolti la Caprera şi în care politica guvernului este atacată cu multă vioi* ciune.
Grenada, 8 Iunie
Un mare cutremur a avut loc aici şi a produs o mare panică printre locuitori. Din fericire n'au fost stricăciuni.
VĂMILE VEZDUHULUI
D. Al. Odobeseu adresează ziarului Românul următoarea scrisoare:
Multă ciuda şi mirare m’aa prins când din întâmplare am aflat erl ca, în ziarul Epoca din 24 Maia, s’a vorbit cu oare-care . amănunte, nu tocmai bine potrivite, despre o visită ce m’am încumetat a face, sunt acum vre-o şease saO şeapte săptămâni, d-luî Ion Brâtianu în retragerea sa de la Florica.
Nu prea înţeleg de ce tocmai mie, om cu totul înstrăinat de luptele ziaristice, ’ml-a făcut acea foaie nemeritata onoare de a mă alege ca exemplu pentru a descrie vămile prin care negrişit vor fi trecând toţi cel care află prilej saO simt dorinţa de a se abate din calea lor la Piteşti, la Câmpu-Lung ori la Curtea de Argeş, spre a face o visită de politeţă sad de interes primului ministru. Strejile carechezăşuesc repaosul relativ al d-luî Brâtianu erad bine cunoscute tuturor cu mult mal bine ca puţin primejdioasa mea persoană să ie (î ispitit curiosita-tea; — fârăde a olua prea mult asupră'ml— mărturisesc că nu’mî vine a crede că tocmai eu dintre câţi merg şi sunt primiţi la Florica vo'iu fi semănând mai mult a un făcător de rele.
Totuşi, despre partea mea, sunt tare încredinţat că nici ziarele nici cititorii lor, nu pot câştiga ceva aflând cum şi în ce fel am pătruns şi am vorbit eO la d. I. Bră-tianu, prieten de odinioară ai familie) mele. Doară poate numai că ar voi cine-va să tragă din fapte aşa de neînsemnate o nouă adeverire a vorbei francese :
«Mals’y prend qui s’avise de relancer le solitaire dans s’a bauye !•■ Ceea ce, pe româneşte, ar cam însemna : «Pe viiăr să nu te ducă păcatele să’l calci în vizuina tul; că ai să te câeşlî 1»
Tocmai de aceia, mie unuia ’ml e cam teamă, zSO, acum cu toată acea vorbă ce s’a făcut de prisos, se nu’mî fie de piază rea, mal ales că ea, biet, d’o cam-dată nu port altă grije mal mare de cât aceea de a’ml urmări în ticnă lucrurile mele literare.
Iacă de ce am şi venit se rog pe Românul, unde am fost şi voia fi pururea, sper, ca şi a-casâ la mine, să me despăgubească de vorba ce, fără ştirea mea, s’a făcut aiurea despre mine, şi sfi se grăbească a tipări aceste rânduri.
Poate că, prin ele, voi isbuti încă sS’ml suflu de diochi şi se remân, precum doresc a fi, adică curat, luminat, trecut prin toate vămile vesduhuluî şi aşezat cu bine şi cu pace, la loc de linişte, )a loc de odihnă, la loc de lumină, acolo unde lipseşte orî-ce trudă, osebit de acelea ale ştiinţei, singurele cărora, d’o cam-dată şi pe cât mS vor înlesni împrejurările, le duc păsul. •
Primeşte te rog, iubite d-le Rosetti, ale mele mulţămin şi prieteneşti salutări.
Odobeseu.
Mai întâiu de toate mulţumim d-luî Al. Odobeseu pentru că consfinţeşte, şi chiar cu prisos,cea ce am spus noi despre modul cum e păzit cancelarul la Florica, cea ce de altminteri nimeni nu desminţise.
Ne vom permite însă a releva în scrisoarea d-lui Al. Odobeseu, plină de duh de la început pînă la sfir-şit, cele ce zice despre nepotrivirea a-mănuntelor noastre, şi aceastanumai pentru a recunoaşte că într’adever am făcut reu d’a cita tocmai cazul d-sale, cea ce l’a sustras poate pentru un moment de la ocupaţiunile sale literare.
Mai recunoaştem că a fost nepotrivit d’a cita pe d. Odobeseu. înfăţişarea sa simpatică nu tre buia se provoace bănuelele strejilor, a căror linişte e continuu pusă la grea încercare, de mutrele suspecte ale Iul Carada-Sehylock şi Râducu-Toboc.
In deşert esploatează d. Ion Brft-tianu situaţia anormală ce s’a creat ţării, atribuind’o antidinasticismulul, şi sg preface că el cu «colectivitatea» acoper regele nepopular, cu creditul lor democratic....
Nimic nu’i mal neesaal; adevărul este că regele, cu autoritatea coroanei sale, se usează acoperind nişte oameni aşa de urlţl şi de decăzuţi, în cât când 11 va părăsi nu vor mal găsi un singur colegiu electoral în tară, chiar pentru fruntaşul lor.
Intr’o asemenea eventualitate, nu şiiCi zeu dacă nu ar fi prudent ca d-nii I. Brâtianu, E. Carada, D. Sturdza, E. Stătescu şi Radu Mihai se facă, vr’o câţt-va ani, o călătorie de plăcere pi’in străinătate pentru ca să lase timp să se potolească animosităţile mari ce au suscitat în contra lor pretutindene.
Dacă în manifestaţiile nemulţumire! publice se amestecă, de cât va timp persoana regelui, este pentru că oamenii aceştia o pun tot-d’a-una Înainte ca să le servească de paravan, şi să arăte că ei se bucură de nemărginita’! favoare. Pe de o parte ei lovesc cu străşnicie pe toţi cei ce li se opun, de altă parte, prin toate mijjoacele, caută să isbească spiritul public vulgarisând credinţa că regele Carol nu are să se mai despartă de d. Ion Brâtianu 1...
Resultatul acestor uneltiri face ca lumea în loc să se domolească sau să se resigneze şi să plece capul la pământ, se Îndârjeşte şi se exasperează, deprinzendu-se să confunde pe rege cu d. Brâtianu şi să urce răspândirea până la tron 1
Acesta ’i singurul servicid positiv ce face astă-zî omul de la Florica, regelui şi dinastiei.
In fapt însă, precum am mal spus’o, nimeni în (ară nu are interes se susci-teze chestiunea dinastică şi să atace din principiu autoritatea regelui, dacă miniştrii nu l’ar amesteca în treburile lor 1) şi dacă regele «ar arăta In fapt» că se mănţine în rolul seu de arbitru politic equitabil şi nepărtinitor.
Românii nu ad temperamentul revoluţionar, şi caracterul nostru nu se Împacă cu agitaţiunile sterpe şi per-turbaţiunile sociale care se văd pe aiurea. Şi dacă frământările de astă zi, In unele împrejurări iad acest aspect, un observator sincer lesne se poate convinge că nesocotinţa guvernanţilor pare că Înadins caută să scoată lumea din firea ei cnmpătată şi liniştită.
De alt-fel taru nu este nici dinastica nici antidinastica.La 1866, s’a făcut cu dinastia, nu o căsătorie de amor, dar o căsătoi'ie de raţiune, şi nimeni nu s’a gândit şi nici gândeşte se ceară şefului statului Întreprinderi e-roice ca muncile lui Hercule. Românii nu au visat penLru şeful dinastiei, pe care au aşezat’o pe tron, un rol de pa-ladin de roman 2 ,o misiune providenţială de cuceritor şi de mare căpitan, pentru ca se facă acum salturi sentimentale de la o estremitate la alta a gamei pasionale, cum se întâmplă oamenilor cu iluzii nebune.
Românii se mulţumesc cu puţin, cu lucruri simple şi cu caracter esenţial-mente omenesc, şi pentru ca să fim satisfăcuţi cu toţii, regele nu are să se urce In nori, ci să stea pe pămlnt Împreună cu noi. Sarcina este uşoară şi la Îndemâna or carul muritor, destul numai ca muritorul să fie cu mintea aşezată şi cu sentimente oneste.
Ş’apol modelele nu lipsesc, Leopoid
1] Dovada, intre altele, scrisorile periodice |»’ care d. Ion Ural ia mi. Ia tle-caro aniversare de iu Maiti, pune pe rege se le adresele „Scumpului si iubitului seu preşedinte ut consiliului“ căruia i jnullumesle, coran: popule, de nepreluilele'i servicii... Aceste .scrisori suni cu toiul nepolitice si nu dovedesc alt ceva de nil lluola cu care şiroiul politician învârteşte pe rege dupe cugetele sale. Asa Judeca lumea. Iar oamenii serioşi se mira cum de primeşte regele un rol a-tât de desavanlogios pentru perspicacitatea sal
2 Cu asemineavisuri sauimbalai nenorocitul prim Alexandru de llalemlierg, care se credea menii la des tine strălucitoare si aspira chiar la Irunul Rizuntiu lui!.. In urma urmelor inse a cazul Ca un aventurau de la inailimeu nehunielor lui minunate, rama ind im liou ral pentru dea pururea cu ruşinea nelea-11 in Ui si a ingrautudinei calre bine facalorui seu. si liljeralorul Bulgariei... Căi pentru naivii Bulgari el se slmciuma acum încurcaţi in tesalura intrigilor meşteşugite alo duşmanilor lor. pierzând proiecţia nepre-luii» a marelui imperiu care iau scos din sclavie la lumina vietei de popor liber.
I al Belgiei şi Bernadote al Suedo-Norvegiel aii reuşit pe deplin în acest rol modest : et au făcut şi fericirea popoarelor peste care aii domnit şi pe a-ceea a Însuşi familiei lor. Urmaşii lor afi asts-zi tradiţii şi se bucură de încrederea populară. Şi noi românii nu cerem regelui Carol de cât lucruri raţionale, practice, nepretenţioase şi prin urmare uşoare de îndeplinit ; rolurile de cuceritor şi de mare capitan, pe lângă că ori cine nu le poate îndeplini cu succes, mai au şi desavantajul că nu se conciliază cu cerinţele timpului nostru.
Chiar marea Germanie, nu se ştie de va putea susţine po3iţiunea ei dictatorială şi daca nu va fi redusa la o stare mai modestă, conformă interesului general al Europei. Apoi tocmai noi românii, o ţară cu totul modestă, se voim se jucăm roluri mari, nepotrivite cu aplicările, şi puterile noastre?..
Dacă am fi atât de nesocotiţi şi umflaţi de ambiţie, nu ne-am acoperi noi oare cu ridicol—făcând pe tapajoriî şi pe neastâmpăraţilînOrientul Europei?.
Deci poziţia rege'ui nostru este cu totul comodă. Caşi Şwiţerenu şi Belgii noi dorim liniştea şi pacea în năuntru şi să trăim în bună şi leală amicie cu toţi vecinii noştri. Dar caşi Şwiţerenil şi Belgii, suntem hotărlţl să apărăm li-bertâţele noaste interne şi drepturile suverane ale ţării noastre, când le-ar ataca cine-va.
Când D-l. Ion Brâtianu excitează a-morul propriu al regelui, când linguşeşte pasiunele şi slăbiciunele lui omeneşti, implicându’l în complicaţii aventuroase In afară, Incuragindu’l să aibă o politică ocultă,—care nelinişteşte ţara—sub falaciosul pretext că aşa «se satisface idealul românilor» face răii serviciu regelui.
Mal întâi pentru că ’l face să piardă In cele din lâuntru nepărtinirea sa de judecată şi libertatea acţiunelor sale faţă cu acest om prefăcut; regele se vede silit să închidă ochii la toate abuzurile lui, să ’I tolereze dictatura sub pretext că cu densul are să realiseze în sfîrşit lucruri mărişi minunate... 1) Daco-Ro-mânia , imperiul Bulgaro-Român, 2) Împingerea Rusiei peste Nistru—mai ştiau eu câte alte copilării I...
Când omul apuca a se ameţi odată de fumurile mărirelor închipuite, trebuie se aibă o adevărată bărbăţie ca se revină la cugetări sănătoase, la dreapta raţiune şi la sentimentul recel realităţi.
Vicleanul revoluţionar de altă dată s'a făcut acum dinastic, şi ce dinastic mă rog?... Tronul este «altar» ear regele «Mare căpitan» şi «Om providenţial»! Precum altă dată acest om lipsit de conştiinţă exploata credulitatea populară ca se parvie la putere, tot astfel, parvenit acum, exploatează încrederea şi favoarea regală îmbogăţiadu-se cu precipitarea unui lichidator de moştenire.
Dar oare convine adevăratelor interese ale regelui? Acesta'! fondul politicei regelui, să părăsească ceia ce’I sigur pentru cel ce este nesigur şi să lase ţara In jaf pe mâna unul om fără conştiinţă?
Cum de nu vede regele că d-nul Ion Brâtianu cu aerele de flaterie servila şi de supunere ipocrită, I’a impins încet încet Intr’un idealism inzezisabil şi irealisabil, pentru aşi rezerva sie’şl şi amicilor sei de casă Întreaga stăpânire de fapt asupra unul domeniu mai pro-saic, dar positiv şi sigur? Cum de nu vede că d-nul Ion Brâtianu, împingân-
IJ In războiul (lo la 1878, dupece soldaţii nostrls'au bătut ca leii, am nimicit 10,000 de oameni si am sleit visteria. am ajuns se esim demnembrati ca si Turcia
cea iijvinsa... Noi am pierdui Basarabia care era tara
româneasca ai am primit in compensaţie o provinţie străină, asupra caruia stăpânirea noastra este efemera, iar Grecii care n'au ars o cartuşe si-au marii teritoriul eu o palrimc mai mull in condiţii de trainici*...
SJ Anul Irecut am vozut un fost ambasador, dându-sc de inspirat al Curiei, desfăşurând un inlreg plan de campanie pentru Remania, ca se luam din peninsula balcanica o bucata pana in linia caro coprinde
Rusuiukul si Varna......colectiviştii acum răspândesc
in tatua ştirea cum-cu in curând regenţii Bulgari au se alunga pe regele României rege al Peninsulei balcanice si ca pentru aceasta a fm ut pe d-l. Ion Bra-tianu Cancelar, case alba uiai multa libertate da se
ocupa cu politica cea marc!......
Cu asemenea apucaturi se nu netrozim intre zi. ca in loc se se iutinza boturile noastre peste teri Si mari, ele se se restrângă, deoparte pana ia Şiret si de alta
până la 011.... _	, ,
L«ctia rezbelului din ia77-7o ar trebui so sarvţasşn da iRveiainâtili căci it luai gtţravMtai
www.dacoromanica.ro
EPOCA 29 MAI U
du’l în abstracţiunele politicei mari, caută să'l ocupe şi să’l distreze aşa că să nu se mal gândească la datoriele luî constituţionale, la prerogativele şi sarcinele coroanei şi să nu mai înţeleagă că 1 compromite, ridicând furtuni de nemulţumire care espun tronul săli?
Atâta 'I de adevărat acâsta încât multor oameni serioşi le-a Intrat în minte, că regele se teme de d nul Ion Bră-tianu şi de colectivitatea lui şi că de acea nu cutează se facă nimica; el cred că regele este prisionerul colectiviştilor!
Eacă de ce efl mă tot Întreb: care’I politica regelui?
A. I). Holbau
POLITIA NOASTRĂ
Fie-care zi ne aduce câte o nouă do vada că partea administraţiei noastre cea mai slaba şi cea mai destrăbălată este poliţia.
Dacă, luând o carte de drept administrativ am citi lntr’ensa ce se înţelege prin poliţie, şi apoi am căuta să ne dăm seamă dacă în România, agenţi care represintă această ramură a administraţiei, îndeplinesc măcar o părticică din atribuţiile ce au, am putea zice imediat: N’avem poliţie!
Nu p mare nevoe să ne înmulţim exemplele spre a dovedi că aceste spuse aii temeiul lor. S’aQ făcut destule omoruri, destule spargeri şi furturi. toate rămase nedovedite, sunt destui păgubaşi în Bucureşti care sunt gata să mărturisească că cea ce’i a surprins mai mult de câte ori aii avut nenorocirea să reclame Poliţiei, a fost nepăsarea celor mari şi neghiobia celor mici.
Prefectul şi aghiotanţi lui cred că daii mare dovadă de activitate pentru că cutreerâ toată ziua şi toată noaptea stradele şi gradinele capitalei, şi pentru că din adâncul pântecelor lasă să isbucnească câte o înjurătură muscă-lească.
Fie Radu Mihal, fie Moruzi, nici unul n'a produs nimic spre a organiza serviciul poliţiei ast fel, în cât să aducă ceva foloase pentru siguranţa publică, ceva Înlesniri pentru dovedirea făcătorilor de rele.
Şi cu toate acestea sunt multe de făcut, multe de Îndreptat mai ales, spre a schimba rolul de sfărleâzâ ce joacă astă-zi comisarii poliţieneşti, spre a împărţi serviciul in două categorii ca pretutindeni şi anume : comisarul care stă în buiroul seu, dă instrucţiuni, dresează acte la caz de trebuinţa şi a-gentul activ care urmăreşte, care veghează, care dovedeşte faptele.
La noi comisarul poliţienesc este de toate. El este alfa şi omega; e comisar, e sergent, e agent secret, ba este chear şi bătăuş; din care pricină nu îndeplineşte şi nu poate Îndeplini conştiincios nici una din numeroasele sale atribuţiunl, afară de cea din urmă.
Dacă vre un prefect de poliţie sau vre un comisar ar lua hotârîrea să’şi scrie memoriile spre a se tipări, fie ch ar peste 50 de an', generaţiunele viitoare ar găsi în această scriere cu-
rioase destăinuiri asupra activităţel intelectuale a poliţiei de sub domnia d-luî 1. Brâtianu.
Ar vedea spre exemplu acolo, ca îndată ce Regele mergea la curse, toţi comisarii părăseai! secţiele lor ş’ să duceai! să mărească alaiul sergenţilor de oraş îmbrăcaţi civili care de *se-menea ’şi părăseai! posturile.
Ar vedea că zile întregi Bucureştiul putea să fie prădat, că locuitorii puteai! să fie jefuiţi ş tâlharii puteai! să trăiască liniştiţi, pentru că prefectul ţinea mai mult ca urechele Suveranului să nu fie supărate de zgomotul fluerilor,de cât ca pielea Românilor să fie apărată de cuţitul ucigaşilor.
Ar vedea în sfîrşit toate toboceştile şi ulmeneştele atribuţiunl ce aveau de îndeplinit toţi păzitori ordine! publice de la mic şi până la mare.
Nu e vorba, poliţia se arată altmintrelea pretutindeni : nu poţi să mal răsufli, Iară să ’ţî miroase a poliţie.
Dacă e un incendiu, găseşti la faţa locului şi pe prefect şi pe inspector şi pe primar şi pe sergent, şi pe epistat; dar ce credeţi că fac acolo? Dau ajutoare? scapălumeade primejdie ? Iau măsurica să nu se fureobiectele scoase din casă ? îngrijesc de cel răniţi ? Nu; nu fac nimic din toate acestea, nu fac de cât un singur lucru : înjură de mumă şi de răscruci pe sacagii care dai! cu biciul lntrio nenorocită mârţeagă şi distribuesc ghionturlcurioşilor care se adună spre a privi.
Apoi se retrag mulţumiţi şi mândri că şi-aft îndeplinit datoria.
Pentru constatarea delictelor, pentru constatarea crimelor, urmează aceiaşi procedură neschimbată parcă ar fi înscrisă în codicele de procedură penala.
Actualul prefect de poliţie a mal avut lunele trecute o idee tot atât de nenorocită ca acelea pe care le are de obicei ; A pus sergenţi de oraş să înveţe mânuirea armelor şi să facă instrucţie, ca soldaţii sub ord;nele unul ofiţer de la jendarmî.
Inchipuiţi-vă că aceşti nenorociţi păzitori stau 12 ore la postul lor, apoi 2 ore dimineaţa la cazarmă şi 2 ore seara tot la cazarmă, unde fac raportul şi primesc ordine, cea ce represintă deja 16 ore din 24. Mal socotiţi 4 ore pe zi necesare pentru curăţirea muniţiunel, a hainelor, pentru mâncare, şi vedeţi câte ceasuri rămân acestui om ca se se odihnească. II rămân patru ceasuri.	#
EI, de trei ori pe săptămână, aceste patru ceasuri, sergenţii sunt ţinuţi să le sacrifice ca să facă la dreapta împrejur şi ca să mânuiască puşca !
De aceia mulţi dezertează, ceH’alţT... dorm la postul lor!	,
Alt-fel nu e vorbă, poliţie avem ; precum spuneam mai sus : Nu poţi să mal răsufli fără să’ţl miroase a poliţie!
CRONICA
CE ARE SE FACA NiCHI
Mulţi se întreabă ce are s£ facă Nici)i cu suma de 5000 lei pe care i-a câştigat printr’o puternică luptă de obraz. După autorii cel mal competenţi in
materie, se spune ca Nichi ierea holâ-rlt din capu locului ca să deschidă mai multe cârciumi in satele mai din apropiere de Bucureşti şi unde se fac de obicei!! târguri. In urma unei consul-taţiuni prealabile cu cârciumaril parti-dulur, ca Simulescu, Carada şi alţii i se asigurase lui Nichi un câştig de cel puţin 500 la sută.
Treaba ierea aproape sflrşită când, nu ştiQ cine. dete peste legea circiumelor şi acolo văzu că ovreii n’afl dreptul a ţine circiume prin comunele rurale. Semi-semitul o păţi!
A doua combinaţie.
Nichi voi să cumpere colecţia de cea-soarnice şi de moncte antice a lui Moruzi de la poliţie.
Căci Nichi rumegă următoarea socoteală :
Să fac şi :eu ca Kogălniceanu, să a-dun antichităţi peste antichităţi şi în urmă să le vând Statului pe preţuri fabuloase.
Din nenorocirea lui Nichi s’a întâmplat ca ceasoarnicele lui Moruzi să fie stricate, însă să nu fie de loc vechi, căci bâtele indignaţilor le-a putut turti capacele, dar nu le-a putut înapoia data f&bri cărei.
O altă mare nenoricire pentru Nichi mai fu şi svonul răspândit în zilele a-cestea, că conul Mihalachi, anticarul soseşte la ministerul de interne şi Moruzi Kneazul, este hotărît ca să’i iasă la bariera podului Mogoşoai cu antichităţile pe o tavă, întocmai cum să ess cu pane şi sare înaintea suveranilor.
A treia combinaţie.
Nichi s’a hotărît în sfârşit ca să se apuce de o meserie pentru care nici să nu fie gonit din oraş, nici să nu se Înşele asupra calitâţei mărfurilor. Nichi s’a hotărît ca să se facă negustor en gros de haine vechi, în piaţa pleoşni-ţelor.
Nichi vrea să întreprinzi ceva pe un picior mare de tot, vrea să facă concurenţă tutulor coreligionarilor săi şi să'i omoare, nu alt-ceva.
De aceea Nichi. oprindu-se la a-ceastă idee, a Închiriat o jumătate din hală şi să ’şi-a aprovizionat magasinul cu o mulţime de haine vechi, care în aceiaş timp au şi un caracter istoric.
Dumineca viitoare, se zice, că se va inaugura acest nou magasin unde va figura glorioasele zdrenţe ale actualilor puternici al zilei.
Pentru hatârul Iul Nichi, i s’au dat de către stăpânii săi următoarele haine vechi:
Radu Miiial ’i-a dăruit o pereche de pantaloni de dril, cu care au fost de-jurnă de la Octombre 1873 şi până la Martie 1874. Aceşti pantaloni poseda mal multe bandaje multicolore, şi seamănă mult cu drapelele unor regimente Întoarse de la războiu, ceea ce dovedeşte că nenorociţii ah trecut prin multe lupte crîncene.
Carada i’a dat o căciulă de imitaţie de astrahan, eşitâ sub acţiunea unul puternic soare de luna Iul Cuptor, vreme în care dlnsa acoperea craniul actualului milionar.
Candiano Popescua pus la dispoziţia lui Nichi o boneta frigiană, reparată, şi transformată în bonetă de poliţie.
Majestalea Sa cu istoria brânzei a dat un moudir incolor, care purta în-tr’ânsul nişte dulci suvenire, de pe vremea când actualul rege al României era, «precum citim în Lupta», ulan prusian. Am zis, «precum citim în Lupta», pentru ca să nu fifl tras 1n judecată şi acuzat ca am insultat pe M.
S.	ieamintindu’I trecutul cel plin de cartofei, cîrnaţl cu hrean şi halbe de bere.	»
I. C. Fundescu a dat un pahar spart cu care mânca capuţinele fără corn la Fialcowsky, căci Fundescu vinea la cafenea în tot d’a-una cu paharul săQ în pozunar. fiind ca ast-fel capuţineru! costa cu 5 parale mal puţin.
In sfîrşit ce să mal înşir. In prăvălia lui Nichi, se poate vedea fizionomia de acum 12 ani a actualilor colectivişti îmbuibaţi.
Par’că’l văd pe Nichi cu un tartan la subţioară pîndind muşterii în colţul Pasagiuluî.
Radu Tandără.
IN FORMAŢIUNI
Aflăm că vestitul Andronic urmărit pentru mai rnuite escrocherii şi liberat pe o cauţiune de 16,000 lei pe când judele instructor a cerut
550,000,	ar li plecat din ţar». A-ceasta ni s’a spus de o persoană ce ’l-a văzut luând trenul de Verciorova.
Pentru ce o li plecat oare? Ga se aducă pentru tovărăşie un nou transport din acea vestită apă de aur de la Pesta, sau na se fugă de urmărire? Aceasta ar putea se ne-o spue d. prefect Moruzi, care cu câte va zile înainte se plimba cu densul în trăsură pe calea Victoriei.
Ar fi nostim de tot ca după ce victimele au fost frustrate prin liberarea luî pe o cauţiune ridicolă, în cele din urmă nici justiţia se nu poată pune, cel puţin pentru pedeapsă, mâna pe densul.
Gând vedem pe d. Panu urmărit şijudecatde urgenţă, pe d nil Balş şi Filipescu trimişi în 24 ore înaintea justiţiei pentru o palmă dată lui jupan Niki Xenopolo, când vedem că li se refuza de tribunal liberarea pe or-ce cauţiune, pe când luî Aridronio îi se dă drumul pe 16,000 lei, când vedem că d nil Balş şi Filipescu, cari au trebuit se se constitue pri-souieri, sunt puşi alături cu făcătorii de rele şi duşi cu duba la casaţie. fie când prefectul poliţiei ae plimbă cu escrocbil în trăsură pe uliţă, ce lucru nu mai e posibil sub acest regim Iară ruşine ?
*
Ailâm că în Doroho; situaţiunea este de o gravitate escepţională. Gele petrecute la 3 Mai acolo n’au fost îndestul semnalate opiniei publice distrasă şi ocupată esclusiv de grozăviile săvîrşite la Galaţi. D. Radu Mihal însuşi nu ş’a putut stăpâni mânia contra prefectului Gortazzi pe care l’ar fi destituit dacă nu isbuc-niau scandalurile bandei luî Tachi Anastasiu şi dacă necesitatea de a acoperi aceste scandaluri nu cereau imperios, — ca lumea să nu pună în conexitate bătăuşii mărturisiţi de la Dorohoi cu bătăuşii tăgăduiţi de la Galaţi — se fie acoperit şi confratele în abuzuri şi asasinate din Moldova de sus. Ştim din sorginte po-
zitivă că darea afară a d-lui Corlazzi nu mai e de cât o cestiune de timp. De ocnmdatâ nu mai sunt trei oameni jpendenţi în acel judeţ cari să îi i încă mâna prefectului, şi în I . crimelor şi infamiilor comise fără ruşine toţi oameni de bine de ori-ce nuanţă sau strîns în jurul idee! că trebue curmate odată zilele unul regim unde nici libertatea, nici viaţa, nici onoarea cetăţenilor nu mai sunt sigure.
*
Corespondentul nostru din laşi ne scrie ca Rectorele Universităţel de acolo este zilnic rugat de persoane din societatea ieşană ca se le dea bilete de intrare în aula Universi-tăţei pentru zioa când se va judeca acuzarea adusă de ministrul Cultelor profesorului Pastia.
Pamfletul ministrului cap al Instrucţiune! publice, adoagă corespondentul nostru, are se fie analisat şi comentat după cum merită.
Corpul profesoral indignat şi intimidat a început a se întruni şi a discuta asupra soartei ce’i aşteaptă sub acest minis'.er In care legile sunt aşa neruşinat prostituite, şi călcate în picioare.
tt
Aflăm că d. Petre Missir, unul din profesorii de la Universitatea din laşi pe care sorţii îl au desemnat pentru a face parte din juriul chemat se judece pe d Pastia, a cerut se fie scutit de această sarcină.
X
Ministrul de rezbel a hotărît înfiinţarea unei scoale speciale de telegrafie militară. După terminarea cursurilor, elevii acestei scoli vor fi ataşaţi la diferitele biurourl telegrafice ale Statului pentru a face practică.
X
Noul ministru al lucrărilor publice, d. Aurelia» a hotărît să se încredinţeze prin el însuşi de chipul cum se execută diferitele lucrări mari întreprinse de departementul seu. In acest scop, d sa va începe în curînd o călătorie de inspecţiune. Prima vizită a d-lui Aurelian va fi pentru lucrările canalului de la Giurgiu.
X
O notă bună d-lui V. Gheorghian, Ministrul Agricultureî, industriei, comerciului şi domeniilor, care în-tr’adevăr pare a fi hotărît se se pună serios pe treabă. D-sa, recunoscând inepţia mesurei luată de predeee sorul său prin supresiunea chiar a micului serviciu de statistică ce e-xista, se ocupă cu alcătuirea unui proiect de lege pentru reînfiinţarea acestui serviciu şi organizaţiunea lui în condiţiunî ast fel ca să poată răspunde importantei sale chiemări.
X
In ajunul finitului anului şcolar, d-nii Sturdza şi Haret, ’şi continuă vi legiatura de agrament prin munţi.
Pe la ministerul instrucţii nu întâlneşti nici puiu de pisică.
X
Negociaţiunile pentru încheierea convenţiunei de comerciu între România şi Spania merg cu mare repeziciune. înţelegerea este aproape stabilita asupra tuturor punctelor şi e probabil că convenţiunea, bine
bas*
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(98,
ALEXIS HOUVlKIt
FEMEÂ MORTULUI
PARTEA treia
XVII
O mama
Toate aceste fura ziselntr’un suflet şi mal făiă a respira. Simon se uită la gendarm şi remase cu gura căscată..,. Nu înţelegea de fel.
—	Mă rog, cum al spus ?
—	Ţ am dat sigualaineutele.
Simon tăcu ; se apropiase de ca
sarma. Era foarte emoţionat matelotul, şi, pregâtindu-se a da ochi cu aceia care ’l iubea, Iş mqja degetile şi se netezea pe păr, căci voia să pară frumos, să placă.... Iş trăgea blusa, îş < regea gulerul, se ştergea la gură cu mâneca, şi In sfârşit să pregătea să facă o a-dâncâ impresiune asupra spiritului reginei sălbatice care venise atât de departe spre al vedea. Găcî el era sigur că b princesă din insulele cele mal depărtate lş perdusecapul spre dânsul şi ajunsese a sări gardurile dupe al întâlni.
'Ondarmil Ineft o luase drept o hoaţă.
Insfârşil intrară în odaia în care se alia prisonieraşi atunci mirarea, zăpăceala bietului matelot nu să poate descrie.
—	Simon, zise Genevieva, spune sunt eO o hoaţă ?
Simon făcu câţi va paşi înapoi strigând :
—	Doamne !... D la. .. Pe d-ta le-aii arestat I... Cum se poale ? Cine a f cut aceasta ?
Şi matelotul se uită, încruntat la cei dimprejur, apoi deodată trecând de la mânie la Înduioşare, se aruncă la picioarele nenorocitei Genevieva bocin-du se şi zicând :
—	D ta eşti d nă.... AI să te întorci la noi, nu-I aşa ?... AI să vii să săruţi pe Jeanua d tale, care are nevoe de mama eî.... Vino, d-nâ, vel fi primită bine.
Mare fu mirarea şefului de gendarml, a burghezului care le slujise de călăuză şi a agenţilor care arestase pe biata femeie, lulndu-o drept hoaţă. Fără a le da vreme să mal Întrebe ceva matelotul apucă pe Genevieva de mână şi o luă Înainte zicându-I:
—	Vino..., vino, d-nâ locotenentă.
Genevieva tulburată şi ea de emo-
ţiunea credinciosului matelot, mişcată de prietenia Iul, îl urma cu lacrămile ’n ochi. Tot drumul Simon vorbea de .leanna fără a înţelege el Însuşi ce spunea, atât era de încântat de ceia ce se întâmplase.
Gând Bjunseră în faţa casei, zise :
—	An ajuns, d-na.... Al e'o vezi chior
acum.
Şi văzând tulburarea Genevievei, a-dause :
—	Numai să fii tare !
—	Voii! fi ! zise Genevieva lmbăr-bătându se.
Matelotul deschise portiţa de la grilaj şi el intrară.
Genevieva, zicând că va fi tare, voia să se încredinţeze pe ea însăşi că în a-devăr nu vn slăbi ; dar în realitate era sdrobită, nu mal avea puteri. Gât timp fusese vorba de a lupta spre a ajunge Ia re sultatul dorit, fusese tare; hotărâtă la or ce ; acum însă când să afla pe însuşi câmpul luptei, cu armele In mână, ÎI era frică I II venea să se dea înapoi.
Cu toate acestea urma pe matelot, care urcă peronul, deschise uşa antre-tulul şi o introduse în lăuntrul casei. El simţea redeşteptându-se In sine dragostea ce avuse mai Înainte pentru stăpâna lui şi voi să pue mal curând capăt unei stări de lucruri care nu 11 plăcea. Jeanna II tot vorbea de mama sa şi ’l înduioşa ; era vreme să i-o înapoieze. De aceia el mergea repede, drept înainte, fără a se Îngriji de nimic.
Era de tot întuneric, şi toţi dormeau, afară de Pierre, care citea în salon, lungit pe o canapea. Printre crăpăturile obloanelor de la ferestrele acelui şalon eşau raze de lumină. Matelotul ştia că în fie-care seară, stăpânul său, înainte de a se culca, petrecea acolo un ceas, două, citind aaâ scriind. Până atunci
acest lucru i se părea ciudat, nelnţele-gând cum locotenentul său putea să peardă cu. asemene nimicuri, cu c muncă zadarnică, timpul pe care l’ar fi putut întrebuinţa la somn.
Somnul 1 era cel mal plăcut lucru pentru Simon, căci îi aducea visuri, II făcea bogat, plin de onoruri. Trebuia să fie nebun cine-va ca să citească cînd putea dormi. Acum însă matelotul era mulţumit de ceia ce numea năravul locotenentului.
El zise Genevievei :
—	Stai colea.. Nu fă sgomot.. Mă întorc îndată....
Şi luând mâna Genevievei, o călăuzi prin umbră, şi o aşeză înaintea uşel zicând :
—	Nu te mişca. Stal colea.
Ear el plecă. Biata femeie tremura ; abia respira, fu nevoită a se rezema de perete. Acum ÎI era fricăfde ceia ce dorise atât de mult; se temea să dea ochii cu bărbatul el, cu fiica ei chiar.
Minutele i se păreai! secole.
In timpul acesta Simon ajunse la uşa salonului apucând pe din dos şi bătu în ea. Pierre se sculă de pe canapea, şi zise :
—	Intră I
Văzând pe matelotul săO nu se miră, dar perdu răbdarea :
—	Ce cauţi la ceasul ăsta ? îl întrebă el... De ce nu te-al culcat ?
Matelotul, Încurcat, Înainta şi ros-punse gângănind :
—	Voiam să dorm ; dar n’a fost chip... Este ceva noii.
Pierre văzând turburarea Iu) Simon, apucăturile sale stranie, greutatea cu care vorbea, înţelese că în adevăr trebue se fie ceva, şi de aceia uitându-se la mat 111 întrebă iarăşi :
—	C te Simon ? Ge vrei să zici ?
—	Vom să zic.... Voiu să zic.... Mi-e greii se spun, fiind că ştiu ca al să-mi respunzi nu, şi cu toate aceste, pe coarnele dracului, trebue să sfârşim odată!
Pierre dădu de o parte cartea sa, şi se uită cu nelinişte la servitorul său, lntrebându-se daca nu cumva a lne-bunit.
Simon, luându-ş! inima în dinţi, ho-tărându se la or ce, strigă :
—	S’a sfârşit 1 Nu mal poate merge aşa. Este cine-va care vrea să te vadă, şi nu trebue să zici, ba.
—	Cine vrea să mă vada......Ce în-
seamnă comedia asta ?
—	Cine....? Comedie...? Uite, d-le locotenent, fâ-ml ce ’l vrea, goneşte-mă, supără-te pe mine... Dar pe Dumnezei! din ceruri... nu mal pot Îngădui. Copila ceia mă face să plâng cerându-ml pe maică-sa, trebue să-I o redăm.
Şi pornind în fugă, eşi din salon, deschise uşa, apoi luând pe Genevieva de mână, o aduse în odaie, zicând :
—	D-na locotenent», vrea să te vadă.
(va urma)
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,,EPOCA ‘
Tlratrlu 6.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurl pe pagina IV, linia 30 bani
Anuneiuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
atitudinea Incorecta a acestui poreclit represenlant al societăţii.
Dănsul după ce a făcut câte-va laude asupra conduitei foarte corectă a sbi-rului, spre mal marea mirare a auditorului a cerut condamnarea cu circumstanţe atenuante, motivate pe escesul de zel.
O satisfacţiune mare se vedea de feţele tuturor, în urma pronunţare! sentinţei.
Onoare magistraţilor conştiincioşi.
Ce vor mal zice acum c'el de la V. N. cari calificau pe membrii opoziţiei de criminali, ear pe sbiri de victime.
DIN DISTRICTE
înţeles de oc&m-dată provizorie, va fi iscălită chiar zilele acestea.
*
S’a zis este cât va timp că deşteptul director general al telegrafelor şi poştelor, d. Colonel Paslia va reintra în rîridurile armatei active ca se facă stagiul cerut de lege pentru înaintarea la gradul de general Aceasta inse, din nenorocire, n’a fost de cât un zgomot neîntemeiat căci ilustrul egoist naţional continuă a prezida la dezorganizaţiunea serviciului telegrafo-postal.
Nue zi de la Dumnezeu în care se nu avem a suferi un neajuns, datorit, când adîncel nepriceperi,când reutâţel fără nici o trebuinţă a d-luî Pastia.
Facem un ultim apel la cei în drept pentru a îndrepta lucrurile căci situaţiunea ce o face d Pastia celor cari fiind siliţi se se slujească de poştă au nenorocirea d’a nu face parte din turma colectivistă a sjuns de nesuferit.
*
In curând vom începe publicarea interesantului roman : Măcelul de la Crucea roşie, de A. Mattey (d. Arthur Arnould).
Acest roman a cărui publicaţiune a făcut mare sensaţiune în Franţa va interesa, suntem siguri, cu deosebire pe cititorii noştri.
Primim de la corespondentul nostru din DodohoiB următoarea scrisoare:
Din ce !n ce începe a se face lumină asupra infamiilor comise de administraţie,de membrii parchetului ajutaţi de judecătorul de instrucţie, cu ocasia ultimelor alegeri. Arestările ilegale, se-questrările de persoane, teroarea de care erafl coprinşl toţi cetăţenii din a-cest nefericit judeţ, se dovedeşte în mod strălucit dinaintea justiţiei.
Toţi cetăţenii, fără distincţiune de culoare politica, vin să depue ştiinţa lor, asupra mişeliilor comise de prefect împreună cu toţi agenţii lui.
Din cele ce auzi, din ce în ce te con-vingl,că trăeştl nu în o ţară constituţională, şi cu legi liberale, dar în o ţară despotică, unde cetăţeanul nu mal are nici un sprijin de la aceia pe care ÎI , plăteşte cu sudoarrea frunţii pentru al protege onoares, viaţa şi averea.
Aici cetăţeanul a remas fără nici o protecţiune. El este torturat, martiri sat. Despre aceasta s’a convins cu toţii, cu ocasiunea desbaterilor, a două procese corecţionale deschise contra lui G. Hasnaş, sbirul şi bătăuşul de la a-legerile trecute, adus aicea de prefect, cine ştie de pe unde, pentru a conduce bandele de bătăuşi.
Pe acest specimen de individ care a fost de mal multe ori ertat de judecată precum s’a dovedit erl Înaintea tribunalului, pe acest scăpat din penitenciarul BisericanI prefectul l’a numit comisar de poliţie, şi i-a dat pe mână toată autoritatea poliţienească, pentru ca să aibă mai multă putere.
Erl la 22 curent, precum v’am spus, s’a judecat la trib. d’aiel două procese corecţionale intentate contra acestui comisar ; unul pentru călcarea de domiciliu, exces de putere, şi insulte comise asupra cetăţeanului O. Gher-ghel şi altul pentru arestarea ilegală contra cetăţeanului Sofronescu.
Tribunalul în complect de 3 judecători, în urma unei pledoarii foarte mişcătoare a d-lul avocat G. I. Dimitriu (deputat) ascultând şi deposiţlile martorilor, a condamnat pe numitul la o lună Închisoare şi amendă.
Însuşi procurorul Petrovanu, destul de cunoscut lumel prin infamiile sale de la laşi, Botoşani şi Dorohol, după ce s'a Încercat mal Întâi al apăra, cerând, fiind Inculpatul absent, amânarea procesului, pentru a se chema martori nişte agenţi poliţieneşti, a fost forţat !n faţa probelor sdrobitoare se conchidă la condamnarea sbirulul. Întregului auditor ’I a fost milă de
II
Alegerile ele la Bârlad
Alegerea, în balotagift, a colegiului întâia de Tutova, va remânea ca o pată infamantă pe drapelul partidului guvernamental, şi ca o ruşine vecinicăpe frunloa colectiviştilor de la Bârlad. Iritaţiunea nes-flrşită şi dispreţul fără margini al concetăţenilor lor, sunt resplata meritată a a-celor nelegiuiţi,cari s’aB făcut vinovaţi de acte de sechestraţiune, de buzunăreală, de pugilat asupra alegătorilor colegiului întâia. Excesul nelegiuirilor lor este dovada tnvederată a discreditului în care ah căzut, a spaimei ce i-a cuprins.
Corpul electoral de la Bârlad este Independent, în marea Iul majoritate. Iu re-peţite rânduri, el s’a manifestat, în mod hotărît, In conţi a amăgitorilor Iul vicleni de alLă-dală, deveniţi esploataloril Iul lacom! de azi. Alegerea colegiului ai douilea din 1884, alegerile comunale din 1886, alegerea de deputat la colegiul al treilea, precum şi acea de la 26 Aprilie trecut a colegiului întâia, sunt atăte dovezi puternice şi invătleratc că nemulţumirea este generală, că iritaţiunea cuprinde din ce In ce mal mult spiritele, că opinia publică de la Bârlad ştie să despreţuiască pe şarlatani, după cum ea este holărîtâ să tnfrîneze întreaga turbă de precupeţi ce o exploatează şi desonorează de atâta timp.
' întreaga bandă de angaril colectiviste din localitate cunoaşte pe deplin această pornire a spiritului public; ea se vede nu numai urgisilâ, nu numai isolatâ de inlregul corp electoral, dar a ajuns a crede că nici vicleniile, nici falsificările de tot soiul, singura el resursă de până acum, nu mal sunt în stare se o proteguiască niclsă’i asigure un viitor liniştit. Iu această disposiţiune sufletească, coprinsă pe de o parte de lacomia nesfârşită a [uiterel si de dorul nemărginit al tuturor foloaselor cu care se îndoapă de atâta timp, coprinsâ de altă parte de groaza unei resturnărl apropiate şi a unei responsabilităţi înfricoşate, banda colectivistă nu mal cunoaşte margini. Ea nu mal cunoaşte nici lege, nici morală, nici dreptate Ea a părăsit chiar practica el i-pocritădealtâ-dată; ea nu mal respectă nici formele aparente, ea a renunţat pînă şi la faţarnicia el proverbială care, cu toate acestea, era pînă astă zi unicul el capital activ.
îndoită alegere a colegiului întâia, din ziua de 3 Mal, este, fără îndoială,prevestirea fasel celei noul, de sigur cea de pe urmă, în care se aruncă colectivitatea, şi din care nu va eşi, am încredere, de cil cu gâtul frînt.
Cînd un guvern înstrăinat de ţară, cînd o admiuistraţiune coruptă şi perfidă, au îndrăzneala se recurgă la ultimele limite ale desfidului, la mijloacele eslreme ale a-păsărel şi ale violenţei brutale, aceasta este un semn înbucurâtor : ora resbu-nâreî se apropie 1
Pînă acum resursele colectivilăţel în a-legerl erau de două soiuri : La început el ademeniad^promiteau favoruri şi foloase, corumpiaQ, ameninţaO, persecutau. Mal la urmă, văzând că toate mijloacele lor de mal ’nainte remâneau fără efect, el au recurs la falsificarea pe toată linia a actelor alegerel, precum alterarea listelor electorale, violarea procedurel electorale,introducerea plicurilor transparente, a buLetinilor de diferi te mărimi şi de diferite culori. Toate acestea astă-zl nu mal preţuesc nici un ban. Colectiviştii au trebuit să inventeze noi expediente pentru a mal prelungi agonia guvernului lor şi pentru a înbălsăma pe cât-va timp putreziciunea partidului lor.
Sechestraţiunea personală, individuală a alegătorului; confiscaţiunea persoanei acestuia; transformarea lultntr’un obiect fără voinţă, fără conşlinţă, bun de pus la popreală în ziua alegerel, şi escortat până în sala votului de un sbir poliţienesc; apoi apucat de gât şi dus, sub bună pază, până la o casă vecină unde i se cere seamă de buletinul ce are asupra’I.
Aceasta este cea din urmă invenţiune colectivistă, în procedura electorală. A-ceaslă batjocură, acest atentat criminal s’a practicat pe o scară întinsă, în ziua de 3 MaiO, in oraşul Bârlad. Casa d-lul Cos' tache Bali, vecină cu primăria, era transformată Intr’o peşteră de bandiţi. Din zori de ziuă se întroduseserâ pe furiş, în ea, prefectul Capeleanu şi toţi sbiril colecli-vitâţel.
Cu tot desgustui ce am de a înşira aici numele acestora, sunt dator a o face, pentru a desemna dispreţului public pe toţi acel nenorociţi care sau făcut vinovaţi de o adevărată forf.it ură. lancu Codreseu,
Iancu Slurdza , fon Popescu directorul scoalcl normale, au sosit cel d’întâiO; el aO organisat goana şi sechestrarea alegătorilor. Lascar Costin avocatul statului, George Vidrea, administratorul creditului agricol, Ion Antonescu, presidentul comitetului permanent, Toader ioan, primarul oraşului, Sterian Neculau, primul ajutor al primarului, Lupu Costachescu, directorul general al penitenciarelor, însoţiţi de o droae de agenţi administrativi şi poliţieneşti, aO adus la îndeplinire planul infam conceput de cel d întâio.
Este de observat că printre toţi aceşti nelegiuiţi nu se afiă nic! un om independent : Toţi eraQ numai agenţi de al guvernului, direct inttfresaţl, prin poziţiunea şi beneficiile lor, la menţinerea stăreî actuale de lucruri. Toţi luptaâ, luptă desperată, pentru asigurarea poziţiunel lor, toţi se svârcoleab pentru înfrângerea ma-joritâţel alegătorilor, pentru dobândirea unul vot în conlradicţiune cu voinţa corpului electoral.
Mai mult de patruzeci dc alegători din colegiul întâiu, atât din oraş cât şi din judeţ, ab fost luaţi de pe la locuinţele saO gazdele lor şi duşi, unul câte unul, cu voe fără voe, în casa d-luî Bali. Aci eraO, mal întâia, trecuţi tnlr’un registru ţinut înadins de un funcţionar al prefecturel, numit Alanasie Paşa Apoi fle-care alegător era adus înaintea cenaculul colectivist; era admonestat în modul cel mal aspru, ameninţat ou cruzime, când de prefect, când de Ianou Codreseu, când de Lupu Costachescu, când de Ioan Popescu, când de mal mulţi de o dală, cari se repe-ziaU, în grămadă, ca o haită turbată, a-supra celor ce li se păreaO mal recalcitranţi.
Când alegătorul începea a’şl perde cumpătul, îngâlbinea de frică, uuul din sbiri ’l băga mâna în buzunare, ’l căuta în toate părţile, I lua buletinele candidatului opoziţiunel; apoi sub bună escortă, mal adese-orl întovărăşit de avocatul statului, de presidentul comitetului permanent şi de directorul general al temniţelor, era dus până dinaintea presidentulul biroului electoral. Alegătorul trecea în camera secretă, punea un buletin în plic, băga pe al douilea în buzunar după cum i se poruncise, eşea ; şi din nob era Înhăţat de cel ce ’l aduâeserâ care îl reconduceaa în casa lui Bali. Aci, din noO.era buzunărit pentru a se vedea dacă în adevăr are asupra’! buletinul candidatului independent, şi din noO era notat în registru.
Acest manegiOs’arepeţit în nenumărate* rânduri. Cel mai de frunte comercianţi din oraş, ca şi micii proprietari din judeţ, aa suferitaceastă degrădătoare batjocură, această criminală atingere a liberlăţel lor.
Ca să nu (iu Lacsal de esageraţiune.arăl aicea numele unora din cel cc aa trecui prin controlul organizat în casa lui Bali : D-nil T. Codreanu, Ivanciu Boiu, Chiriac Tomovicl, G. Atanasiu, I. Teohari, M. Gheorghiu şi alţii, toţi comercianţi fruntaşi din oraş. Fraţii Malahi, I. Vârgolici Micu, preotul Ghiricuţă, preotul Ghelţ, N. Creţu, llie Ciuchi, A. Tiron şi alţi proprietari din judeţ.
Fapta aceasta criminală, acest atentat nelegiuit la persoana şi conştiinţa alegătorilor, conceput cu o temeritate escep-ţională, a fost esecutatâ cu un zel, o neruşinare şi o ardoare bestială de toţi colectiviştii şi de agenţii mal de căpetenie al adniinistraţiunel. Oraşul întreg a rămas înmărmurit înaintea acestor infamii.
Desgustui şi iritaţiunea publică suntatît de vil, protestaţiunile atât de unanime, în cât unii din autorii cel mal perfizi al acestei crime aB început deja se ’şl dega-geze responsabilitatea şi să arunce culpa numai asupra subalternilor Jor. încercare zadarnică! Oraşul întreg, martor al a-cestor nelegiuiri, ’l învălueşle pe toţi în reprobaţi unea sa.
Iu numărul viitor voia denunţa seclies-traţiuriile la domicilia ale mal multor alegători bănuiţi de independenţi.
Tutoveauu.
ULTWEIM OIOIVNIM
J fJuriul universitar pentru judecarea d-lor Mârzescu şi Tzoni nu s’a putut constitui azi din pricina că unul din profesori urmând, conform hotărîrei sorţilor, se facă parte din acest juriu nu a respuns la chemarea rectorului universitaţei. Constituirea juriului s’a amânat pentru o alta zi care se va fixa de d rector.
Profesorul care a lipsit este d-nu doctor Kalinderu.
Pe de altă parte aflăm că atât d. Kiriinderu cât şi d. doctor Sutzu vor căuta a se scuti cu or-ce preţ de sarcina d’a judeca pe colegii lor de la laşi. Cel d’intâiu ar fi decis chiar se meargă pân’a invoca calitatea de profesor provisoriu.
De alt-mintrelea, un curent foarte favorabil d-lor Mârzescu şi Tzoni domneşte în tot corpul profesoral, fără deosebire de opiniuni politice.
Un amic al nostru a auzit chiar pe un profesor de drept, colectivist din cei mai convinşi, zicând ca d. Sturdza a voit se facă o rentate dar n’a făcut de cât o prostie care nu va avea urinari neplăcute de cât pentru densul.
Starea senetăţii d-lui prezident al
consiliului trebue se se fi îmbunătăţit. Pentru înteia oară, de mult timp, d-sa care se află în Bucureşti, a fost vezut az! circulând prin oraş fără a fi însoţit de vestitul Ghiţâ şi de mitocanul cel gros. Mulţi din cei cari ’l au întâlnit nici n’au voit a-’l r«cu-noaşte, atât li s’a părut de ciudat se’l vază fârâ suita sa obicinuită.
Ni se asigură că d. ministru al agriculturei, industriei, comerciului şi domeniilor s’a hotărît în sfîrşit se plece urechia la plângerile elevilor şcoalei de arte şi meserii din Bucureşti şi a însărcinat pe d. Marin Pe-trescu, şef de diviziune în departamentul seu, se facă o anchetă la acea şcoală. Remâne acum cad. Petrescu se facă cercetările sale cu nepârti-nire lăsând la o parte simpatiile ce poate avea pentru directorul şcoalei, d. Pavelescu, cu care se zice că se află In strinse legături de prieteşug.
Curtea d’apel din Bucureşti a a-mânat din nou, pentru mâine, pronunţarea hotărîrei sale In procesul d’intre primăria capitalei şi consorţiul împrumutului municipal cu lozuri din 1869.
•
Am spus, este cât va timp, că a-vem cuvinte serioase d’a ne teme că lucrările pentru distribuţiunea apei în Bucureşti nu vor fi gata la termenul fixat prineaetul de sarcini care a servit de temei la adjudica-ţiunea lor. Un confrate oficios ne-a desminţit. Cu toate acestea prevederea noastră s’a realisat, căci primăria Capitalei a acordat o prelungire de termen de 9 luni pentru terminarea acelor lucrări Se dea Dumnezeu măcar ca această prelungire se fie cea din urmă
9
Consiliul miniştrilor va ţine mâine sub prezidenţa d-lui Ion Brătianu o şedinţă care va fi consacrată numai esaminărei raportului comisiuneî de anchete asupra întâmplărilor din zioa de 11 Mai la Galaţi.
•
O schimbare totală se va face in curend în mersul trenurilor. Nego-►ciaţiunî în această privinţă se I urmează între direcţiunea generală a C. F. R. şi administraţiunile de căi ferate Austro-Ungare pentru fixarea corespondenţelor.
D. inginer Mănescu este însărcinat cu aceste negociaţiunî.
•
Un amic al nostru avend azi o afacere urgentă la ministerul cultelor şi instrucţiunei publice n’a găsit pe nimeni cu cine se vorbească, afară de un odăiaş care a spus că d-nu Sturdza şi d-nu Haret fiind în in-specţiune la Buzeu (se ştie că aceşti domni se plimbă acum prin munţi) se vie din nou când s’or întoarce dumnealor, căci amploiaţii, chiar când sunt la cancelarie, n’au dreptul se primească pe nici un particular. Cerând amicul nostru se vadă pe unul din membrii consiliului permanent al instrucţiunei publice, i s’a respuns că nici Consiliul nu ţine şedinţe în lipsa Miniştrului şi a Directorului.
Şi d. Şturdza trece de cel mai e-xact d’între colaboratorii d -lui Brătianu !
•
Neue Freie Presse, publică o corespondenţă din Belgrad din care reiese strălucirea deosebită cu care s’a serbat jubileul de 25 ani al carierei diplomatice a d-luî de Persiani, Ministrul Rusiei la curtea Serbiei.
Regele Milan a dat în palatul cel nou, extraordinar de pompos împodobit un prânz de gală îu onoarea re prezentantului Ţarului, la care au luat parte corpul diplomatic cu tot personalul legaţiunilor, Miniştrii actuali, cum şi toţi foştii Miniştrii de externe ai Serbiei, între care s’a observat foarte mult d-nu Ioan RisticI, căruia regele ’i a acordat o atenţiune particulară.
Regele Milan a ridicat un toast pentru fericireajub laruluî adâogînd cuvintele : «pentru bunul meu prieten personal Domnul de Persiani.»
Demonstraţi unea aceasta se priveşte ca o noue dovadă despre o apropiere a Regelui Serbiei de Rusia, şi dă loc la cele mai vii comentarii în cercurile diplomatice. Ştirile despre o criză ministerială se împrăştie din nou cu consistenţă.
D. Coco Dumitrescu, noul membru al Consiliului permanent al instrucţiune! publice, a intrat, zice România Liberă, In eserciţiul funcţiune! sale.
Am dori se ştim dacă perpetuul aspirant la minister a săvârşit legiuitul jurământ, more mosaico, potrivit neamului seu.
Mâine la 12 ore expiră termenul do înscriere pentru cursele de Duminecă, 31 Mai.
Alergarea birjarilor va fi în trea-păt, şi dupe cursa cu obstacole.
O notă emanată de la comitetul alergărilor comunică că pentru cealaltă cursă în treapăt, deşi este vorba de treapăt călare, proprietarii câzend de acord pot alerga şi înhămat.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Berlin, 9 Iunie. —Doctorul Macken-sie a făcut erl o nouă operaţiune prinţului imperial, şi a scos o parte din tumoarea ce gena coardele vocale. Operaţiunea a reuşit perfect.
Principele imperial va pleca la Londra Sâmbăta viitoare. Doctorul Ma-ckensie 11 va însoţi.
Londra, 9 Iunie. — Se anunţă din Odesa ziarului «Daily-News» că nişte ştiri din sorginte sigură semnalează ordinul dat la 23,000 de oameni de infanterie şi la 3000 de oameni de cavalerie din garnizoanele caucasiene, de a fi pregătiţi să plece la Askabad (frontiera Persieî).
V lena, 9 Iunie. — Nişte depeşl din sorginte privată, venite din Berlin, zic că, în cercurile bine informate, se declară fără temeifl ştirile puse In circu-laţiune In privinţa proiectului de o întrevedere a celor trei împăraţi. Se neagă existenţa de fapte pozitive dovedind vre o alteraţiune în raporturile Rusiei şi ale Germaniei.
Aceste raporturi n’aQ suferit, de mult timp, nici o alteraţiune; asemenea nu este loc de a se presuma că un apropiat viitor trebue să modifice situaţiunea actuală. Speranţele de pace aQ mal mult ca tot d’auna dreptul de a exista.
Aceleaşi cercuri politice nu atribue nici o valoare conflictului ce există, în Asia centrală, între Rusia şi Germania.
AGENŢIA L1BEHA
Alliena, 9 iunie.—Regele George şi principele moştenitor trebue se plece astă-zi la Londra.
Regina se va duce direct de la Athe-na la Wissbaden, unde va face o cură.
Berlin, 9 Iunie.—împăratul nu este încă pe deplin Însănătoşit. Erl nu a apărut la fereastra istorică şi nu a primit raporturile după obiceia.
Berlin, 9 Iunie.—Reichstagul va mal ţine încă câte va şedinţe. Se va ocupa mai cu seamă de proiectul de lege privitor la primarii din Alsacia-Lorena
Proiectul de lege asupra drepturilor de intrare la cereale, pare a fi lăsat pentru viitoare sesiune.
Viena, 9 Iunie. — Neue Freie Presse anunţă că Rusia concentrează 23,000 oameni de Infanterie şi 3,000 cavaleri la Askabad, staţiune principală a liniei transcaspiene.
Borna, 9 Iunie. — Se zice că ministrul de justiţie va cere parlamentului autorisarea de a urmări ped. Gavalotti pentru crimă de lesâ-majestate din causa discursului ce a rostit la Gaprera.
Belgrad, 9 Iunie.—Se consideră aici eventualitatea unul minister Ristitch ca foarte probabilă.
Paris, 9 Iunie. — D. Iohn Lemoine, publică în ziarul Le Mălin un articol In care zice că partida de şah care se joacă actualmente Intre diplomaţia Papală şi diplomaţia italiană, va ţine mult timp. Franţa va avea timp să trăiască.
Paris, 9 Iunie. — Remăşiţele d-lui Thiers aii fost exhumate şi transportate în monumentul ridicat vechiului preşe dinte al Republicel la Păre-la-Chaise.
Londra, 9 Iunie.—Discuţiunea bi-lului pentru Irlanda a durat erl până In seară la Camera Comunelor, fără să se poată ajunge la vre un resultat.
Dublin, 9 Iunie. — Isgonirile continuă în toată Irlanda.
La Badyk ofiţerii de justiţie sunt spăimântaţl de sălbăticia arendaşilor isgoniţî.
St. Petersburg, 9 Iunie.— Situaţia emirului Afganistanului este din cele m&I critice. Se tem de rescoale la Balk şi la Herat.
Madrid, 9 Iunie.—Nu este de a se regreta nici un accident de persoai <: la Grenada. Cutremurul n’a causat de cît oare care stricăciuni materiale puţin importante.
Lisabona, 9 Iunie.—Camera a discutat chestiunea căsătoriei ducelui de Bragance şi a adoptat In urmă proiectul de buget.
IU’ I L Y7 \ I) L materialul vechlu IM, luMinr, «li» (hsu din coltul stradelor Scaunele sl Batiste, fostaCasaCosla-foru. Ase adresa pentru Informaţii la administraţia ziarului «EPOCA.»
DE VENZAREK^tî'^
se adresa Calea Victorii No. 204 51».
www.dacoromanica.ro
SPOCA -29 MAlU
fost şef de clinică la profesam Ga/ezows/îi din Paris
1>» consuli a tiuni pentru boalc de OCHI, CKCCHI si SIFILITICE si fa»ce operaţiuni de liirui-gie oculara.
Bucureşti, Strada Carol I I\'o. 18, de la orele2—4 dupe anii */..
Pentru seracidiniiu.dela 8-0.
sin de lângă Poliţie sul) iirma I.A icAlill.OM i si eh de azi inainte acest magasin, va purta numele de
MARE MAGASIN
LA LUVRU DIN PARIS
şi că voilî vinde eftin lot ca până acum fiind dcvisa uiagasinulul n ruinpira eftin si a vinile eftin-
Comptes pe o numeroasa clientela ţi senine» res-pectos
xm*v
ŞCOALA COMERCIALA
IN VIENA
inaugurează la 15 Septembre a. c., cursuri nuol de Coinptabilitalea simpla si dupla Aritmetica comerciala. Corespondenta comerciala, Caligrafin. Stenografia si liiulii streine. Tinerii care vorbesc puţin saiî de loc limba germană, învaţă această limbă în câte-va luni şi pot să obţină într’un an de zile certificate In toata regula.
Afara de aceea pot să intre patru tineri la directorul scoale! cu întreaga întreţinere şi avend o supraveghere serioasă.
Şcoala aceasta exista deja de 23 aut şi a dat cultură solidă la mulţi Români.
IOHANN SCHWALBL
DIRECTOR
Wien, Salvatorgasse No. 6.
Tipografia Ziarului „iipooa"	Gerant responsabil,ţC. Geortfescu.
www.dacoromanica.ro


REGOM A.NDAM
LEGA TOGI A DE CÂRTI
n w ii
X0
X
STRADA BISERICI IENEI No. in, CASA BISERI El OINTs'O ZI BIXTKEST1
In acest atelier se esevuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papeiarie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectuează Registre de Comptabtlit&te, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
X
m
x
x __
OXmm
iXOXi
X
X©
Snb-semnalu
unt onoare a aduce Ie cunoştinţa generalaen
dumineca la io m iu
AM DESCHIS
HOTELUL SI RESTAURANTUL FOST 1IUGUES
SUB FI IUI,V
IORDACHE N. IONESCU
x
m
X	PROPRIETARUL SI LOCATARUL ACESTUI IMOBIL
Nu voiQ- cruţa, catn tot-d'auua, nici osteneli nici cheltuell pentru desăvârşită mulţumire a onor. mei clienţi
BUCĂTĂRIE FR.ANCESA SI ROMANA A IA OARTE
MARE ASORTIMENT DE V1XUR1 INDIGENE S I STREINE
Cu deosebita stimă, lOHDAt HEj X. lOSKSCU
Proprietarul Restaurantului din Str. Covaci No. 3.
®'A
X
©
X
)
SOCIETATEA de BASALT ARTIFICIALsioeCERAMICA
DE LA COTROCEN1
Sorletate anonima eu un capital de l,r,OO.noU lei in tifltMI reţinui a leî 850
întreg lilierate
Usina situată la Bucureşti, Colroceni, Şoseaua Pandurilor peste drum de Asilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealu - Spirea.
DIRECŢIUNEA SI DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STRADA REGALA NO. 17
Depăşite sehundare : I.a Galaţi d. S. E. Soiuutari/.a, la Calnrasi d. S.B. TaiTaloinei
In
DEPOSITE SECUNDARE
In Bitciiresll, CdlettOrivilzn, \'o. cs.—tn liraila la D. <1. Grosovick, piatza SG Arhanghel. Cruiova la l>. G. Vournay, hanguer.
Industria Naţionala ale cărei produse au obtinut la Exposjtiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensa :
DIPLOMA DE ONOARE CLASA I-a
E stras din preţurile curente, pentru Bucureşti
FELUL MATERIALULUI	Nr. bucăţilor necesare pentru unitate de mesua			H K	E 1	FBI	E	E
			cai. l		Cal. 2		cal. 8	
			pentru mie	pentru unitatea de mAsură cu aşezare	pentru miej	pentru unitatea de mesura cu aşezare	peutru mie	•J. 3 P 4/ ^ O 3TÎ . U Z «* *= 5 tn c/> £ 2 o * CL C
Pavele penti u b< ird urc.	la m. 1.	10	350	4.25	352	4.00	300	3.75
Pavele pentru pavagifi.	la m. p.	50	270	15.00	250	14.00	230	13.00
Lespezi pătrate . . .	la m. p.	25	380	11.00	360	10.50	320	9.50
Pătrate felurite . . .	la in. p.	36	210	10.00	210	9.00	180	8.00
Borduri de grădină .	la m. 1.	10	150	—	130			100	— 	
Cărămizi retractare .	la m. c.	420	320	—	—	—			__ 	
Cărămizi cu 6 găuri .	la m. p.	80	05					
Sc aduce la cunoştinţa Onor. Public că în Bucureşti şi Oraşele In care eseeută lucrări pentru Comună, Societatea ee însărcinează si cu esecutarea. garantând întreţinere a un an si că se mai afla la usina materiale vechi si disform.
PRETURI FORTE REDUSE —
— < l
FABRICA MECANICA DE ULEIU
GEORGE ASSAN
BARIERA MOŞILOR, SOSEAUA ŞTEFAN CEL-MARE
Oferă uleia fee! sl nefert pentru enlori,
curat şi limpede de o calitate superioară ce lui care se aduce din streinătate, in or-ce cantităţi cu preţuri moderato, predat la do miciliu pentru oraş, şi predat la gările d'aici pentru staţiunile de cale Tarată.
Costul se achita la predare, şi vasele se plătesc deosebit.
UN AGENT
Se caută UN AGENT pentru ramura dro-gueriel, care voiajazâ şi prin provincie 0-ferte să se adreseze: IlAHHKHV *11 puste restante. Unu. Steierinark.
li.\ RUCâHIC ROMAN SRKlKS i'SS:
ilureştea se augaja ia uu domn proprietar care posedă mal multe locomobile, spre a le conduce şi esecuta separaţia lor. Asemenea s'ar angaja şi cu tinerea crmptabilitătei la necesitate. Auresa la Redacţia acestui ziar.
ANUNCIU IMPORTANT
PENTRU
HORTICULTORI
Gradina d-lui Căpitan Bt&r&mberg din Str' Polonă No. 1U6, cu nu teoen Foarte vast cu trei florării pe o întindere de 7& metri şi cu locuinţa, pentru grădinar este de indaia de cedat graur şi pe mai mulţi ani unul horticultor pe simpia contiiliune numai ue a întreţine zisa gradina in buna stare.
o casă cu patru camere ue stapăni şi patru de servitori, pivniţa, uuuo magazii, gruuinu spaţioasa cu pomi roditori situata ia strada l'rlini uaNa Ao. 12.
Doritorii se vor a dresa la proprietăreăsă in fundul curţei sus-zisei case intre orele a ş 5 p. m.
WX*
©x;
A SE FERI
SUCCESELE OBŢINUTE l\
MW
U
CUI Uit FUMA TREI SECERATOARE
ppkRRl A N CE
V\l. CV M INTRCI TA
aă tndemnat pe unii fabricanţi din streinătâte a contraface aceste masiue spre a le putea astfel introduce in comerţ
Adevăratele seccratorl ADFtIANCE poartă următoarea marcă de fabrică şi se
CONTRAFACERI
--v
A SE FERI
DE
CONTRA-FACERI
găseşte de vănzare numai la agentul gene.ral al fabrice!.
IOHN PITTS
Bucureşti. Str. StH&rdan \o. 8. si la agenţii sci din provincie
DE VEftZARE
UTIL PENTRU TOTI
BALSAM DTSANATATE
al farmacistului
I. ElTEL din Râmnicu-Vâlcea
Analisat si aprobat de onor. Consiliu Medical superior din Romănia
Prcscrvativescelinte al sănătăţii contra diferitelor maladii contagioase, mai cu seama in timpuri epidemice, ile cholera, de friguri, si Remediu foarte bun contra boalelor de stomac, de licatsi consecinţele lor precum: iudigeatiuni, lipsa de apetit, ragai.la, grsata, ilegma, lîatulenta, durerea ue stomac, colica, ingreunarea de stomac, constipatia, cougesti-uni,galbinare, venin, bemoroido ţtrănji), hi-doliondrie si melancolie iprovenitedin deranjamentul mistuirei), indisposiliune, durerea de splina, ameţeala, durerea de cap, friguri, acornut, ulcere etc etc.
Balsamul de saualate Filei, superior tu-tulor produselor similare, se reoomauda pentru ori-ce casca cel mai bun si cel mai util medicament de casa tutulor persoanelor in general si In special celor departati de ajutoare medicale.
Balsamul de sanatatc Fitel, se poate întrebuinţa in or.-oe timp si lara deranjament în afaceri.
Pret'iui unui flacon însutit de instrucţie 1 si SO bani
Se gaseste de venzare la celle mai multe farmacii si la principalele Drogherii din teara.
INYATIATORUL PENTRU TOII
ZIAR LIMBISTIC SEPTAMANAL
limba germana fara profesor
Redactat de un comitet de profesori
Redacţia Strada Giementel Uo. 1.
Abonamentul pe un an 30 Lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 7 lei şi 50 bani.
TIt! ADniTlAT1 Moşia Lomotest.-Căinau UE AflUIlDA. I proprietatea d-lui Alec-aandru Lenş Pilipescu, judeţul ilfov, aieturi de şoseaua dintre Bucureşti şiulleniţa, situ.ta la jumătatea drumului dintre aceste localităţi şi care moşie are ca la patru mii pogoane a-rabile, de cea mai bună cuaiitate de pament, cu trei sate pe densa, cu două : perechi case de arendaş, din care cele de la Lomoteştl sunt mobilate, cu ban mane, eăreiuma, magazie de bucate încăpătoare şi în cele mai bune condi-ţiunî, cu eleşteu de pescuit,, vii cum şi moară cu patru roţi In cea rnai buuâ conditiune pe Dămbovitâ. Se arendează pe termen de 5 ani cu incepere de la Sf. Gheorghc 1888, doritorii de a o lua in areudă se pot adresa la proprietarul moşield. Alexandru Lenş Filipescu Piaţa Amzi No. 2, in toate zilele de la 10 până 12ore sad la d. Sevescu Strada Minerva No. 16 de la 8—10 ore dimineaţa.
W
* DEPOU GENERAL *
]	DE
I lîOlîVIZ \M BORSZEK j
G. G1ESEL
|	FA1NARIA	i
|! Calea nVEosilor, 29 k>is tj
-A. IP IE L E GAZOASE
că în laboratorul m ă cu toiul special, am fondat şi o secţiune a apelor gazdse
l'OST VACANT
P. 1 . Cu ondro fac cunoscut, simple şi medicinale.
Cele simple in sifdne elegante preparate cu tdtă acurateţa reclamată, de bunele reguli ale kigieneî, şi care In calitatea mea de farmacist sunt obligat a le sci şi păstra mai mult de cât orî-care altul.
De acea rog pe onor. consumatori adu pr >rinri sifdnelor mele ce portă inscripţinnea FARMACIA ROMANAi CHR- ALESSANDRIU
Se găsesc de vlnijare numai la principalele localuri de debit de vinuri, restaurantnri, şi cofetari distinşi.
Cele medicinale in sticle, după proseriptiunea d-lor doctori, a cărora formulă şi eficacitate le e cunoscută, se trftmii la domiciliu.
Aceste ape prin eficacitatea lor şi prin preţul minim cu care se vînd fac a fi întrebuinţate chiar de persdne cu
ui ij iovele cele mai rcstiinse.
APA 'LÎTINATÂ	(GAZOASA)
KT E CEA MAI BUNA Şl FOLOSITOARE CURA
Aci'stă apă are proprietatoa de a disolva depositul de Acid Dric, şi substanţa ce se produce în în-cheieturole membrelor, la personele atinse de Gută sau Reumatism.
Dosa de la 2 —4 pahare pe di, urmând indicaţia d-lor doctori.
In Bucuresci, dusă la domiciliu, flaconul de 1 litru 1 leu. Sticlele înapoiate se umplu a 60 bani.
In cele alte oraşe, unde e calea ferată, se trămite în lădî de 50 sticle a 1 leii franco gara locul cerut.
Indigestia, şi cele alte maladii uşdre ale stomachului se curarisesc prin
APA ALCALINA	(GAZOASA)
Ca apă acidosă (răcoritore în timpul vere!) înlocuesce cu prisosinţă, şi pot afirma că Giesshiibler, Kroudorf Vicliy, nici nu şi-ar mai avea loc de a fi întrebuinţate, de 6re-ce Apa Alcalină gazdsă însu-şesce aceste proprietăţi digestive şi răcoritore.
Orî-cine întrebuinţez;! apele ma! sus notate, de curiozitate, să ceră şi să încerce Apa Alcalină gazosă atât ca gust cât şi ca efect şi se va convingş că meţit încuragiarea pentru sacrificiile ce am făcut aducând din Paris cele ma! perfecţionate maşini pentru acesta industrie.
Dosa de la 2—4 pahare pe cji, urmând indicaţia d-lor doctori.
In Bucuresci, dusă la domiciliu flaconul, de 1 litru 80 bani. Sticlele înapoiate se umplu a 40 ban!.
In cele alte oraşe unde e calea ferată se trămite în lăi}! de 50 sticle, a 80 bani franco gara locul cerut
La comande mai Însemnate se face nn rabat esoepţional.
La un magasin de mode şi manufacture se
-r - —	-----------cauţă un impiegat cu
cunoştinţi şi practică tn această branşă. 0-fertc cu menţiunea pretenţiunilor şi cu certificatele de serviciu anterior a se adresa la magasin.
Ba/.ar Auglai* tn Galaţi.
BAASEN (FELSO-BAJOM)
BAIA SALINI COtTINEND IOD Sl BRONIURE
IN COMITATUL KLEINHQCKLER, TRANSILVANIA
Sursele numeroase de vindecare a institutului de bai din Baasen, abondente in iod si Hromura au dovedit eficacitatea tor
la toate Felurile rlr reumatism, podagra. la ţoale felurile de scro-fule. Ia sifilis învechit, la slaniafunea provenit.i din prea mnlla inirebuinlare a mercurului, la nevralgie si iscliias, ia boalele cronice de femei, la boalele cronice al • pielei Ekzen, Lupus, Psoriasis si Phachitis.
Cura se poale face din bai de putina reci si calde, bai de na-IIIoj si cura cu apa de băut
liaia c situata la o depărtare de 3/4 ore de .staţiunea Mediasch [iledgyes] a cailor ferate ale stalului r. ungar iuti o vide inposunta încoronata de dealuri cu păduri si vii.
Legătură cotidiana cu postla din Mediasch. Reducere de preciu pe linia cailor ferate ale stalului r. ungar.
Locui inele bine mobilele Buratarieexelen La cu pre.ciuri modcrale. Pentru dlstraei ic sa luai mesuri ase avea o buna musica Tombola, diferite feluri de danturi. Prospecte se trimit gratis la cerere.
DESCHIDEREA BAEI LA 25 MAIU
I>r. FHFI 7. FOI.BF.lt I II	UiriM-tiiinea Ba“.
Medicul buci	’
Cererile să se faeă numai la
FARMACIA ROMANA
CUR,. ALESS AIST'DR.I'CT, Farmacistul Curţii R.egale, Buouresoi.
In Bucuresci contra Carta postată, se trămite la domicilia, muie se phUosce. Iu cele alte oraşe, unde e cale ferată, contra carta poştală şi însoţită de Mandat postat, se trămite franco locul cerut.
APELE O- .A
O iA
»o
GRADINA FILIPESCU
800 OALE cu plante de CAPSIUNI încărcate cu FRUClE mari extra-Hne, parte deja CO.tl’TE.
«OO FHAXUAF1HI IX OALE aleşi cu tulpina inalLâ, specule cele mal renumite se pot planta loaiă primâ-vara până la 15 iunie.
FLORIDETRAXDAF1RI boboci, sau desvoltuti pentru buchete, butoniere, jardiniere.
COPACI roditori calităţile cele mal bune cunoscute de vînzare la linele toamnei şi la Începutul primâvereî fie câruiaan.
10AX VERMEULLLX.
Grădinar Strada Dionissie No. 42
iiiii’l â Fii fvi dist. OItu, plasaSerbanestl iUUljlfi VliLtilll partea, D-lui Nicu Moscu in întindere de 2fl00, pogoane din care 226, semanute grâu de toarna si 60 orzu. Se arendează de la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis.
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 28 Maiu 1887
Cump.
Vând.
5 0/0 Renta amortisabilă. . . 94 1/2
5	0/0	» română perpetuă.
6	0/0 Oblig, de Stat (Rur. conv.) 87 1/2 Impr. cu prime Bucur, (iei 20; 33
7	0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 78 1/4 10 lei Oblig-Gasel pens.(1.300) 212
5	0/0 Scrisuri funciare urbane 87
6	0/0 »	»	»
7 0/0»	»	»	103	3/4
5 0/0	»	rurale	»	92
7 0/0»	»	»	îoe	i
Aur oontra Argint sau bilete. 14 1/4
95 1/2
88 1/4 36 79 2 ÎS
87 51/
104 1/2 93 107 14 3/4
I0AN G. G H ICA
ADVOCAT
IAŞI, strada Carp, No. 4,
MOŞIA STUAMBl minu te depărtare de gara Faurel, s6 arendează cu incepere 23 Aprilie 1888 Doritorii sfi pot adresa zilnic. Bucureşti Strada Mercur No. 4 bis, de la 8 până la 10 oare dimineaţa la d-nu N. A. lacoavky
II» RAŞCA "Tr* GRAI
(afo
neaua j,uauvai	*-«■ uiu
se închiriază de la SC. Gheorghe v se adresa Strada BAT1ŞTE No. 11.
ROMERBAD
(GA8TAIXUL STIRIEl)
DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N.
Situală pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat sâ ajunge de la Viena în 8 1/2 ore, de la Triesl în 0 ore) Băl puternice de 30—31° It pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 bectolitre, loarle eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, btfll de femei, mcnslrunaţiile, esu-daţil Învechite, boli cronici de cataruri băşici etc. Basin mare, bai de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (în Maiu şi Sep. cu 33 0/0 mal eftin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din noii construite, Conducte de apa de bâut din munţi, reservoap do apă rece. Medicul băel: I). consilier sanitar Dr. H. Mayerlwfer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat îu Viena 1. lvrugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia Băilor Romerbaii Steiermark de jos. De la 1 Maiti trenul accelerat se opreşte aci
A X li T RECE C U V E DEREA
X©
Sub-somnatul proprietar al fostului Maga >in IOX [*i;\. . (OVIO cu mărfuri de nouveaute-. din Strada Lips ani T. No. 24, am onoire a aduce la cunoştinţa onor. public ** şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Gbeorgb*- a.|
..... ...nlnt nenjf mâffooln i o ('iînnonnl ?il