ANUL II No. 449
15 BANI NUMERUL
A DOUA EDITIUNE.
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 16 A FJE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
IN RfK'i’RESd La casa Aciministratiunoi IN raha: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei.
IN S1RE1NATATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei.
LA PARIS: Se găseşte jurnalul cu ISCent. numerul, la Kioscul din mc Montrnartre 113 Bulevardul St. (•eriuain No. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
JUOI, 28 MAIU (9 IUNIE) 1887
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA 8E PRIMESC DIRECT LA ADMINI3 TRATIA ZIARULUI
I.a PnrlN: la Agcnre Havan, place de la bourse, 8.
Ajjruee Lihre, rue Notre Dame des Victoires S0, (Place de la bOUTse) pentru Paria, Frauda, (iermanla, Austro-l'ngaria, Italia Si Marca Itritanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anuncinri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
REDACŢIA
No. îl. — Pintn Episcopiei. — No. îl.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
■DO
.oii i„
ADMINISTRAŢIA
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.

BIETUL CARADA !
SCRISOAREA D-LUI FLEVA
UN DOCUMENT IMPORTANT
PROCESUL PASTIA

UIM MISTER
KATKOF SI REGELE CAROL
FEMEIA MORTULUI
BIETUL CAUA DA!
Afacerea împrumutului de 16 milioane a dobândit iarăşi un caracter de actualitate.
Pe zi ce trece, se ivesc noui destăinuiri, se fac noui descoperiri în cestiunea aceasta. S’ar zice că pânza groasă ce acoperea încă carul cu gu-noae ale regimului, a început se putrezească şi că fâşii dintr’însa ru-pându-se, lasă se apară în forma lor înrăutăţită toate isprăvile ilegale, toate influenţele insolente, ale unor persoane, fără care nimic nu se poate mişca în ţara aceasta.
Astă-zi,nu mai este vorba de a a-reta condiţiunile dezastroase în care s’au săvârşit împrumutul de 16 milioane.
Documentul pe care îl publicăm mai departe. înfăţişează cestiunea cu totul sub un alt aspect.
Importantul nu este acum a se şti că rău s’a apărat interesele oraşului In 1884, ci a se cunoaşte din care anume cauze s’a ajuns aci.
In această privinţă scrisoarea d-1 ui Gerkez, adresată de d-sa, în calitate de loc-ţiitor de primar, în luna Iulie 1881, d-lui Nicolae Fleva, aflat pe atunci în străinătate, cuprinde o mulţime de notiţe interesante.
Gel mai bun lucru de făcut este 55 analizăm puţin această scrisoare. \ 6 Care este nota dominantă di/i corespondenţa d luî Cerkez ?
Este amestecul neîntrerupt, de la început pînă la sfârşit, al unei persoane, în tut ce se mişca la Primărie, privitor la contractarea împrumutului.
In toate şi pretutindeni Garada e nelipsit.
In şedinţa de la 1-4 Iulie 1884,Consiliul comunal a stabilit bazele împrumutului, fără de a prejudeca întru-ceva cestiunea agiuluî, pe care a lăsat'o netranşată. Imediat după aceasta vine Carada, zice d. Cerkez, şi provoacă un nou consiliu pe ziua de 18 Iulie. In această zi s'a întrunit consi/iuasistat de Carada, adaogă d. Gerkez.
Acest : a asistat de Carada» e un giuvaer, in adevăr, consiliul comunal nu mai era stăpân pe actele lui; d. primar Fleva, o dată plecat în străinătate, nu se mai găsia nici un consilier în stare să puie piept la toate pretenţiunile Iul Garada. In a-ceastă situaţiune, Consiliul a capitulat şi s’a pus sub epitropia d lui Carada.
Aceasta este evident. Prin urmare, In şedinţa delal8Iulie,eând s’a hotărât definitiv bazele împrumutului şi s'a tranşat cestiunea agiuluî, (adică în lipsa d-luiAleva) n’a fost şedinţa unul consiliu deliberativ, ci scena mişcătoare, a unui minor care imploră cu lacrimi în ochi ver un serviciu tutorelui seu.
Însuşi d. Cerkez descrie scena
In aceste cuvinte cari vor rămâne ;
După mal multe rugăciuni ale Consiliului, Carada a primit se n» plătească în mână 87.25 ('Este o eroare deeondeiu, ţifra 97 25din scrisoare).
Cine cunoaşte pe fostul ajutor de primar, d. Cerkez, nu se poate un moment gândi că d-sa a putut se exagereze ceva. D. Cerkez e un tânăr cu un fond atât de onest, în cât ’i ar face cine-va o insultă să crează că n’a fost cu totul credincios adevărului în aceste rânduri.—Se poate ca d. Cerkez, din causa delicateţei sale extreme să fi făcut servicii odată unor persoane care au abuzat de amabilitatea şi onestitatea d sale; nimeni insă nu se va găsi care se se plângă de ver o nedelicateţâ venită din partea sa.
Acesta fiind autorul scrisorii şi astfel stând lucrurile, suntem autoriza p a zice :
lată o persoană (Carada) despre care se zice de zece ani de zile că este amestecată în toate tripotagele, în toate samsarlicurile, şi care cu toate acestea, cu răceala indiferenţei şi cu insolenţa dispreţului, ’ţî res-punde continuu : neadevăr spui; eu stau departe de orî-ce afaceri, nu sunt nici samsar, nici întreprinzător, ci 'mi sacrific viaţa pentru prosperitatea Băncei Iraţionale !
Negreşit, nimeni n’a dat nici până acum cel mai mic crezâment protestărilor de neamestec şi dezintere-zare ale lui Carada.
Dar de astă dată, opinia publică e pusă în stare a face un pas ’nainte.
Scrisoarea d-lui Cerkez zugrăveşte pe Carada cu colorile meritate.
Vedeţi ce tip aveţi înainte : un samsar, când insolent, când linguşitor, dar tol-d'a una perfid şi neo-n est.
Cu cei mici şi servili—de pildă Consiliul comunal—se poartăc’o aroganţă nespusă şi face se fie rugat ; cu cei mai inteligenţi şi independenţi se face mic, dar perfid.
Intâiu se lasă să fie rugat de membrii consiliului comunal ; — dar vede că afacerea tărâgâneşte,se teme ca se nu’i fugă prada din mână şi atunci devine însinuător până la umilinţă; puţin îi lipseşte se poseze în victimă.
Şi de câte nu e capabil când e vorba de perfidii I
Aşa, când a văzut că condiţiele împrumutului, odată cunoscute în biurourile primăriei, au început să fie criticate şi temându-se ca să nu intervie d. Fleva in cauză şi să ţie în loc afacerea, Carada fără nici un scrupul, şi fără se se gândească ce zice, spune d-lui Cerkez: grăbeşle-te căciperd afacerea, s’au supărat bancherii, cad cursurile şi nu ştim ce o se se întâmple...
Mai Edaogâ că a pus pe Banca Naţională să joace la bursă ca se ţie cursurile, sau că a mijlocit el însuşi ca să aranjeze treaba, dar trebuie grabă şi iar grabă.
Şi toate acestea pînă ademeneşte pe d. Cerkez şi’i fură semnătura.
Ce să mai zici de un asemenea om, de cât că e în finanţe şi afaceri, ceacee RaduMihaiîn administraţie.
lată dar desvâluit pe Radu Mihai al gheşfcfturilor, cum e de cunoscut şi Radu Mihai al indignaţilor.
Ce va face Carada de acum înainte ca se’şi mai ascundă treburile ?
In alegeri s’a ascunssub d. Cerkez.
Mai de una zi profită de reputaţia şi numele respectat al unui general spre a se pune la adăpost de or ce critice.
Când asemenea servicii de complezenţă ’i lipsesc, aleargă la canalul obicinuit al insultelor, la Voinţa Naţională.
La ce şi la ciryî va avea recurs ca să nesocotească de astă data afirmările sincere ale d-lui Cer kez ?
Şieurgentă necesitate s’o facă, căci în ajunul alegerilor comunale, noi am fost cei d’întâî care afn adresat cele mai aspre, dar şi cele mai drepte acuzaţiunî acestui om.
Ce ’i drept, scrisoarea de astă zî nu era cunoscută înainte de alegeri.
Aşa dar, iată cum întâmplarea a făcut să se resolve definitiv şi această enigmă a sfiiciosului şi dezinteresatului Carada.
De acum, nu seva mai putea zice că nu venim cu probe netăgăduite, asupra rolului necalificabil pe care prietenul bolnavului de la Florina ’l joacă în toate afacerile ţării.
Toate faptele abjecte ale colectivităţii, toate insolenţele administraţii, toate capitulările conştiinţelor, se proiectează şi se execută prin puterea ocultă, prin mâna de traficant a lui Carada.
Şi d. Cerkez'l mai numeşte: bietul Carada 1
E clasic şi va rămâne acest: bietul Carada !
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Berlin, 7 Iunie.
împăratul a dormit bine, starea sfină-tăţel sale nu inspiră nici o nelinişte.
Berlin. 7 Iunie.
Nu se ştie încă dacă prinţul .moştenitor va merge la Londra cu ocasiunea juDileu-lul Reginei Vicloria, pentru că călătoria prinsului e subordonată consiliului doctorului englez Mackensie, a cărui sosire este anunţată pentru astă seară.
Vîena, 7 Iunie.
Dupe «Corespondenţa Politică» Poarta a trimes represeutanţilor set din străinătate nuol instrucţiuni, îndemnându-1 să continue silinţele lor, pentru a aduce puterile la un schimb de idei asupra cestiu-nel bulgăreşti.
Moscova, 7 Iunie.
O circulară ministerială ordonă că de acum înainte învăţământul, în provinciile baltice, să fie predat în limba rusească.
Paris, 7 Iunie.
D. Etienne e numit sub-secretar de stat Ja departamentul Coloniilor.
Scghedin, 7 Iunie.
Cu toate silinţele lucrătorilor, pentru a combate inundarea, stăvilarele din Pon-ganz s'ati rupt. Comuna Toldak este i-nundată. Multe case ad fost distruse. Comuna Lelă este asemenea tare ameninţată.
AGENŢIA LIBERA
Londra, 7 Iunie.
Se telegrafiază din Cairo cu data de astăzi: Majorul Sir Evelyn ISaring, a fost chemat pe neaşteptate la Londra de către ministrul de externe. El pleacă aslă-zl. Această plecare neaşteptată a provocat multe comentarii şi cauzează «are cari îngrijiri printre membri! coloniei străine. In sferele militare se credecă armata care o-cupă Egiptul va fi foarte mult redusă.
Londra, 7 Iunie.
Lord Lyons va fi mănţinut ca ambasador la Paris.
Petersburg, 7 Iunie.
Ziarul «Petersbowskie Viedomostie»con-sideră ca ueadevăiată ştirea privitoare la o apropiată întrevedere a celor trei împăraţi.
Acelaş ziar adaogă ca pretinsa isolare a Rusiei este trebuincioasă şi este chiar folositoare faţă cu Austria.
\ iena, 7 Iunie.
Un credit extraordinar pentru gendar-merie a fost votat.Suma va fi exclusiv întrebuinţată la crearea a 38 posturi noul de gendarmerie pe fruntaria Austro-Rusă în Galiţia.
Londra, 7 Iunie.
Isgonirile continuă în comitatul Lyme-rick. Desordinele se înmulţesc, trupele şi poliţia sunt sub arme pe locul desordinel.
Bruxelles, 7 Iunie.
Reluarea lucrului este generală Ia Char-leroi ăi la Liege.
Londru, 7 Iunie.
Doctorul Mackenzie care caută pe principele imperial al Germaniei la larynz, a declarat Reginei Angliei şi lordului Salis-bury ca afecţiunea principelui moştenitor esţe din cele mal grave,
SCRISOAREA JKll SI. ELEVA
Am anunţat zilele trecute câ am primit o importantă scrisoare de 1#dr N. Fleva. Până astâ-zî am fost nevoi VKa'amăna publicarea el, chiar cu învşw^a d-lul Fleva din cauză că cestiunile zilei, cum a fost teroarea de ia Galaţi şi procesul Vâlcenilor, ne aii ocupat tot spaţiul. Pe de altă parte, am voit ca publicul să dea toată atenţiunea documentulut care provoacă această scrisoare şi în mijlocul evenimentelor din zilele din urmă, citirea lor putea să nu se facă cu Leată stăruinţa ce merită şi să fie sacrificatătfntru cât-va.
V
bomnulc Redactor,
In urma polemice! provocată anul trecut, de ziarul d-v şi relativă la nenorocitul împrumut comunal de 16 milioane, am căutat mult prin hârtiele mele o scrisoare ce ştiam că am primit atunci de la colegul meu d. Cerkez, şi care ’mi aminteam că conţine detalii importante.
Această scrisoare am găsit’o abia acum, şi fiind-că e relativă la un interes general, mă cred în drept şi chiar dator a o da publicităţii. A-ceastă publicare nu poate întru nimic formalisa pe fostul meu coleg d. Cerkez, de oare-ce printr’însa buna sa credinţă este încă o dată pusă în evidenţă.
Lăsând la o parte o eroare în care se găsea colegul meu, că în şedinţa de la 14 Iulie, când eu me aflam în ţară, s’ar fi pus înainte şi discutat cestiunea agiuluî propusă de Banca Naţională, lucru de care nu se făcea nici o menţiune în procesul verbal al acelei şedinţe, din acest document rees următoarele:
1.	Că cestiunea agiuluî s’a propus şi tranşat în şedinţa de la 18 pe când eu nu eram în ţară, asistat fund consiliul de d. Carada;
2.	Că după mai multe manopere speciale financiarilor, sau mai bine speculatorilor, d. Carada a ajuns se convingă pe colegul meu, că operaţiunea cade, dacă nu va fi terminată în opt zile, adică pe cât timp eu nu voiu fi în ţară;
3.	Că cu toate acestea, colegul meu a insistat se se amâne facerea contractului până la sosirea mea, şi d. Carada a refuzat, stăruind şi obţinând contractul, într’o Duminică, şi aceasta, pentru ca se nu remâe la mijloc nici o zi, în care se poată sosi răspunsul meu, la cele ce ’mî telegrafiase colegul meu Sâmbătă.
Cred că acum lumina este făcută pe deplin.
Alătur şi scrisoarea în cestiune.
Primiţi vă rog încredinţarea deosebitei mele consideraţiunî.
N. Fleva.
UN DOCUMENT IMPORTANT
Dragă Domnule Fleva,
Văd că este o încurcătură şi o neînţelegere în privinţa împrumutului. N’aş vrea să crez că am dăpăşitins-trucţiile care mi le ai dat. Iată cum s’au petrecut lucrurile.
La şedinţa de 14 Iulie in care ai luat parte s’au hotărît bazele împrumutului şi s’au desbâtut cestiunea agiuluî propusă printr’o scrisoare a Băncei Naţionale.
Imediat dupe aceasta vine Carada şi spune că nu se poate admite condiţia de plata dobândeî 3 0/0 pentru sumele ce ar rămânea la banchier. Am convocat imediat consiliul, şi la 18 Iulie s'a întrunit consiliul asistat de Carada. S’aii hotar ăl atunci definitiv bazele împrumutului şi s’au tranşat cestiunea agiuluî, după rnaimulte rugăciuni ale Consiliului, Carada primind sâne plătească înmână97,‘4â0/0'
Acest vot după stăruinţa luî Carada s’a transmis imediat Băncei Naţionale oficial printr’o scrisoare făcută chiar de Kirilov.
Carada a transmis la rândul lui aceste voturi la băncile din străinătate, care au suscitat fel de fel de dificultăţi ca să nu se mai primească împrumutul văzând că hârtiile noastre căzuse la 94. Bietul Carada ’şîau dat atunci cele mai mari osteneli ca să îndrepte lucrurile. A pus pe Banca Naţională să ridice cursul hârtiilor noastre şi după multe tratative a ajuns să primească voie de la băncile străine, se iscălească împrumutul, dând termen numai opt zile ca acest împrumut să fie semnat şi a-probat de minister, alt fel retrăgeau propunerile.
Carada a venit să 'mi spuie aceasta într’o Sâmbătă.
Ne am dat «rendez-vous» peadoua zi Duminică pentru a semna hârtiile trebuincioase.
In aceiaşi zi Kirilov ’mi înaintează un raport arătând că Primăria va pierde cu acest împrumut: m’am dus deci cu acest raport la Carada, ru-gându’l ca să amâne lucrurile până la întoarcerea dumitale. Mî-a spus că este imposibil, şi se iscălesc, de nu, trebue să renunţăm la împrumut Mi-a discutat în urmă raportul lui Kirilov arătând că este greşit punct cu punct, şi convingându-mă, că aşa cum era făcut acest împrumut, era în cele mai bune şi avantagioase condiţii pentru primărie ; afară de aceasta se miră cum după ce s’au transmis voturile consiliului de mai bine de o lună şi el a luat cu cre-ancieriistreini, angajament, atât în privinţa împrumutului ca şi in privinţa agiuluî, am vrea acuma să revenim asupra lor. Am iscălit cu reserva a face cunoscut toate aceste consiliului, care se întrunea a doua zi Luni. Consiliului ’i-am arătat raporturile lui Kirilov şi contractele ce iscălisem, şi consiliu a aprobat intru toate cum lucrasem şi ne-a autorisat dinaintea ministerului spre aprobare. Depeşile d-tale şi scrisoarea ’mi a sosit în urma acestora şi probabii în urma scrisorilor ce vei fi primit de la Kirilov.
In realitate, sunt sigur că am făcut o bună afacere şi această idee este împărtăşită de tot consiliu, a-fară bine înţeles de Ionescu (Muscă) care, cu toate aceste, şi el a înmu-iat’o după esplicările ce i se va fi dat de Procopie Dumitrescu şi alţii.
Depeşa neiscâlită care ai primit’o trebue să fie de la Carada.
al d-tale devotat Gr. Cerkez.
Bucureşti, 30/8 1884.
PROCESUL PASTIA
Consiliul universitar din Iaşi, la care afi luat parte şi profesorii cu titlu provizoriii, care, dupe legea Instrucţiune!, n’au de cât vot consultativ, In şedinţa de la 24 curent, convocat fiind de D. Rectore Culiano, spre a delibera asupra cestiiineî de a şti: dacă profesorii ca titlul provizoriu pot face parte din comisiunele de judecată a profesorilor dafinitivi şi inamovibili care, cu cuvânt sau fără cuvânt, ar fi daţi în judecată de Ministrul de Culte şi Instrucţiune
publică ?.....după o animată discu-
ţiune, în majoritate de 10 contra 7 a adoptat părerea susţinută de d-nil Suciu, Densuşianu, Alexandrescu-U-reche şi Mârzescu : că profesorii provizoriinu pot face parte din comisiunile de judecată a profesorilor definitivi.
In consecinţă, Consiliul generalUni* versitar de Iaşi chiemat pentru prima dată a opina asupra unei asemenea ces<
www.dacoromanica.ro
9
EPOCA - 28 MA1U
tiunl, a găsit eronată şi contrarie legeî instrucţiunel pubfice, interpretată în mod raţional, procedura urmată până acuma.
D-nil profesori Mârzescu şi Ţoni în-nainte dea se începe discuţiunea asupra acestei cestiunl la deschiderea şedinţei ad făcut întrebare d-lul Rector: Dacă Rectorul universităţei de Iaşi a primit vre-o încunoştinţare oficială de la ministerul de culte şi instrucţiune publică că sunt daţi în judecată ... Şi numai dupe ce d. Rector a declarat că nu are nici o comunicare oficială, d-nil Ţoni şi Mârzescu au luat parte la o asemenea desbatere provocată de d. Rector al universităţel.
Credem de prisos de a mal menţiona aci ca d-nil profesori Stravolca, Poni şi Vizanti aQ opinat ca votul consiliului universitariu se fie supus aprobărei ministeriale.
Ortodoxia aceasta guvernamentală a displăcut chiar d-lul Rector, carele a procedat îndată la tragerea la sorţi a comisiunel de judecarea profesorului de geografie, Dimitne Pastia.
Sorţii aă desemnat în conmiunea de judecata pe următorii profesori definitivi : Petru Suciu, Niculae Culianu, Ştefan Şendrea, Petru Missir şi Alexandru Xenopolu.
D. profesor Pastia îşi are deja desemnaţi apărătorii săi pe profesorii
N. Ionescu, Gheorghe Tocilescu.
CRONICA
UN IVTISTlfCiR
De cât-va timp, acum în urmă, d-nu ]. C. Hrătianu nu mal are un singur minut de linişte. Să crede persecutat de toată lumea. In privirea cea mal liniştită a trecătorilor citeşte gânduri de resbunare. Figura lui Pietraru şi a lui Stoica o vede pretutindeni, lucru care l’a făcut într’o zi se întrebe pe d. Radu Mihaî, dacă nu cumva numiţii atentatori au fost graţiaţi fără ştirea sa. Intr’o noapte trecând pe stradă s'a întors acasă în o stare nervoasă exasperata. I se păruse că fusese fluerat de şi nu auzise de cât fiuerăturile vardiş-tilor şi ale drumului de fier. A poruncit alunei lui Rădpcu ca să oprească pe vardiştl d’a mal fiuera.
Dacă se zideşte vr'o casă prin apropierea consiliului de miniştri e şi mal lată. Giocăniturile, bubuiturile, chiar cele mal mici zgomote îl bagă în fiori. Intr’o zi a spart un odăiaş un pahar cu apă şi primul ministru s'a sculat repede şi cu pârul vâlvoiu de la masa sa de lucru, întrebând speriat, galben ca ceara, tremurând din cap până ’n picioare: «Ce e? Ce s'a ’ntemplat? Dinamită? Exploziei Ce e?»
Cu toate asigurările date de poliţie că n’are să se teamă de nimic, d-nu Brătianu e în o continuă agitaţie. Vântul care trece uşor prin barbă 'I îl sperie, II cutremură. Dacă s’ar întâmpla să calce pe o boabă de cireaşă şi să alunece, e în stare să desehiză anchetă şi să urmărească pe marele necunoscut care a pus înadins boaba de cireaşă In drumul săli.
Ceea ce 1 a exasperat Insă cu desă-vîrşire şi l'a silit să rămâie a noua roata la car, a fost următorul fapt:
De vr’o lună de zile avea noptea visuri urîte. şi fel de fel de nsgode şi de vedenii »nu ’l lăsaQ să doarmă. Din această pricină se scula cu noaptea n cap şi venea la consiliul de miniştri unde nu găsea pe nimeni. Aci era singurul loc unde putea să fie liniştit şi să răsufle în tihnă.
Dupe vr’o săptămână, începu însă şi aci să auză eşind ca din perete un sgo-mot sinistru, un ţăcănit curios, ceva ca sunetul produs de un danţ macabru. Din când în când auzea câte un trosnet sălbatic. La început făcu pe curagiosul şi nu zise nimic. Lucrul însă 11 neliniştea grozav, fiind că se repeta mereu. Spre a se asigura de natura zgomotului lipea adesea urechea de perete şi asculta. Şi în fie-care zi descoperea note noul, accente înfiorătoare, o gamă drăcească. începu să vie mal rar la consilia şi în cele din urmă remase dupe cum ştia toţi, ministru fără portofolifi.
De şi fricos, totuşi curiozitatea 11 frământa şi 11 hotărâ în cele din urmă să facă cercetări amănunţite spre a afla pricina acelui sgomot.
Intr’o dimineaţă plecă însoţit de Ghiţă, de d. colonel Bibescu, de Niţă, de d. Radu Miliaia, de Xenopol şi de d. Ferichide.
Colonelul ca mal îndrăzneţ apucă î-naintea tuturor cu un prea frumos şi vechia pistol în mână. Dupe dânsul venea generalul, pe urmă primul ministru şi la urmă de tot Nichi. Acesta din urmă, făcându-şl calculele sale, găsise de cuviinţă să se ferească de pericol şi să vie pe urmă. Când numiţii domni ajunseră la locul cu pricina, d. Brătianu puse degetul la gură şi le zise: Ascultaţi I Toţi îşi opriră până şi respiraţia şi ascultară cu evlavie.
Când primele ronţăituiri se auziră, colonelul Bibescu făcu câţî-va paşi înainte şi sparse cu piciorul o uşă care da într'o odăiţă nelocuită de nimeni. Cel l’alţi II urmară. Toţi se opriră de o data Încremeniţi în prag 1....Ce văzuseră ?
La o masă, într’un colţ întunecos al cdail, d. Mitiţâ Sturza spărgea la alune şi mânca. D’abia rad mai putut zări ascuns fiind între mormanele de coji de alune şi d’abia l'ad mal recunoscut: Părea o maimuţa din cele mai schi-loade.
Cuinii.
INFORMATIUNI
Astâ-zî s'a înfăţişat la înalta Curte de Casaţie secţ. II recursul d-lor A. Balş şi N. Filipescu în contra sentinţei tribunalului Ilfov secţ. IV care îi condamna la 4 luni închisoare, 300 lei amendă şi solid&riceşte la 5000 lei despăgubiri civile.
La 12 ore Înalta Curte intră în şedinţă.
Ea era ast fel compusă:
Preşedinte, d. G. Creţeanu.
Consilieri : dd. N. Predescu, Tăcu, Alex. Giani, Opranu, Stefanescu.
D. Ciru Economu ocupă fotoliul ministerului public.
Dupe doue alte recursuri respinse fără aiscuţiune, se cliiamă recursul
d-lor Balş şi Filipescu în contra ho-târîrei secţiune! a 4 a a tribunalului de Ilfov.
D. Tăcu dă citire raportului în cauză.
D. Fleva cere se schimbe formularea unui motiv de casare şi d. N. Blaramberg cere a depune un nou motiv.
D. procuror cere amânarea pentru a studia aceste doue motive.
înalta Curte amâna procesul pe poimâine, Vineri, 29 Mai.
*
Astă-zi era înaintea Curţii de Cn-saţiune recursul d-lor Balş şi Filipescu în contra sentinţei tribunalului în afacerea palmelor d-lui Xenopol.
Din cauza procesului Comunei Galaţi cu d. Gr. Eliad, dd. Vernescu şi C. Boerescu, care pledează pentru d. Eliad, precum şi d. Al. Lahovari care pledează pentru comuna Galaţi nu vor putea asista pe dd. Balş şi Filipescu.
D-lor era asistaţi de dd. N. Blaramberg, N. Fleva, Ioan Lahovari, Gr. Paladi, Take Ionescu, Ioan Grădiş-teanu.
X
Membrii opoziţiuneî Gâlâţene, victimele din ziuade ii Maiu, sunt ho-târîţî a face denşii ceea ce guvernul, cu toate angajamentele luate in primul moment, refuză se facă, adică se urmărească pedepsirea agenţilor colectivişti organizatori şi conducători ai bandelor de bătăuşi. Ei vor cere ca procurorul general Sâră-ţeanu se fie adus înailea justiţiei împreună cu complicii seî Malaxa, Costin Varlan şi cei-l-alţi.
Hotărîrea este foarte bună şi dacă mai există justiţie în România nu ne îndoim că guvernul va regreta că nu s’a ţinut de vorbă.
X
Miniştrii au fost chemaţi la castelul Peleş pentru a ţine consiliu sub preşedinţa Regelui.
X
Persoana căreia datorim informa-ţiunea ce am publicat acum câte-va zile despre noile cumpărători făcute de către stat de la d. Mihail Kogâl-niceanu ne trimete răspuns că am greşit spuind că două figuri de tuci au fost plătite împreună 6000 lei: fie-care din ele a costat această sumă şi 12 iar nu numai 0000 mii lei a primit coconu Mihalake.
Ne grăbim a rectifica.
X
D. general Anghelescu, ministrul de resbel, a inspectat cele două regimente de infanterie de linie sosite pentru a ţine garnizonâ în Bucureşti şi a rămas pe deplin mulţumit de ţinuta trupelor cu toate ostenelile unei lungi călătorii.
Complimentele noastre d-lor coloneii Voinescu şi Holb&n.
X
lată ce aflăm în privinţa conflictului iscat între d-nil Spiru Haret şi Vitzu.
Cu ocaziunea inspecţiunei făcută la o scoală din Buzeu, d. Vitzu constatând mai multe neregularităţi grave în sarcina unuia din profesori acelei scoale a cerut formal darea lui în judecată.Profesorul încriminai fiind însă unul din protegiaţiî d-lui 1-Iarel, acesta a refuzat d’a ţine sea-
mă de cererea inspectorului general al instrucţiune! publice. De aci mare ceartă între ambii favoriţi ai d-lui Mitiţă Sturdza. Se crede însă că stăpânul va isbuti se’i împace.
*
Cerem cu stăruinţă de la d-nu V. Gheorghian noul ministru al agri cultureî industriei, comerciulul şi domeniilor care, de la intrarea sa în cabinet, a dat mai multe dovezi că voeşte a face se se uite vremea când era dispensatorul favorilor colectiviste la laşi, se se ocupe de cele ce se petrec la şcoala de arte şi meserie din Bucureşti. Elevii acestei scoale, zilnic maltrataţi în modul cel mai crud de către directorul lor, sunt ajunşi la cea mai de pe urmă margine a răbdârei şi Dumnezeu ştie la ce mijloace extreme desnă-dâjduirea îi poate împinge dintr’un moment într’altul.
X
Ni se spune că d. Dim. Simulescu ar fi manifestat dorinţa să părăsească prefectura judeţului Vâlcea. Numai se’i dea voe d-nii Vilacros şi doctorul Măldărescu.
X
Consiliul sanitar superior care se ocupă în momentul de faţă cu revizuirea reglementelor asupra hi-gieneî halelor şi tîrgurilor şi asupra Înmormântărilor, este în ajunul d’a termina aceasta însemnată lucrare. Se zice că ea a fost făcută cu o deosebită îngrijire.
X
Călugăriţele de la Monastirea Pa sărea nemulţumite de stanţa lor, s’au resculat în contra ei, au depus'o şi au ales o alta.
Mitropolitul Primat, uieunoştiinţat despre aceasta a însărcinat pe Vicarul I. P. S S. a face o anchetă. Vicarul a şi plecat ieri la Pasărea.
Ni se spune că ancheta va da la lumină multe fapte foarte nostime.
Vom căuta a afla şi noi ceva din ele pentru a le împărtăşi cititorilor noştri.
X
Primăria s’a hotărît în sfirşit să se gândească şi la luminarea cheiu-rilor Dîmboviţei. Un proiect a fost alcătuit în această privinţă şi supus esamenulul Consiliului technic de pe lingă ministerul lucrărilor publice.
X
Din eroare am anunţat ieri că re-presentaţiunea în folosul victimelor de la Opera-Comică din Paris va fi dată Sâmbătă viitoare.
Această serată va avea loc, poimâine, Vineri.
Persoanele care ar dori să reţină locuri sunt rugate a se adresa, până Vineri la orele 12 din zi, la d. C. Olă-nescu, 7 bis Str. Fontâneî.
X
Mâine, Joui, la circul Sidoli, beneficiul eminentei călăreţe de şcoală înaltă, d-şoara Adela Drouin, de la hipodromul din Paris.
Amatorii de equitaţinne vor avea o surprisă, căci d-şoara Drouin va călări pentru prima oară un armăsar arăbesc alb de toată frumuseţea.
X
Mâine Joui la teatru Dacia se joacă revista «Zeflemelele» care a a-vut atât succes astă-iarnă.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA LIBERA Berlin, 8 Iunie.—«Natzional Zeitung» anunţă că guvernul francez a comunicat marilor Puteri refusul său de a a-proba convenţiunea anglo-turcă.
Vienn, 8 Iunie.—ErI a circulat sgo-motul la Bursă că împăratul Wiihelm şi principele de Bismarck sunt ambii greii bolnavi.
Berlin, 8 Iunie.—Generalul Gourko, comandantul şef la Varşovia, a publicat un ordin care interzice ovreilor din Polonia de a dobândi imobile.
Berlin, 8 Iunie. — împăratul Wil-helm a petrecut în linişte noaptea. Afară de guturaiul care îl are, mai suferă încă de o uşoară inflamaţiune ca-tarhală 1 ochi.
Rer:	8 Iunie.— Principele impe-
rial va ;i rge la Londra dacă doctorul Mackenzieî! va autorisa să facă această călătorie.
KATKOF SI REGELE €4R0L
D.	Katkof, vorbind despre călătoria Regelui Carol la laşi, scrie următoarele tn articolul de fond al ziarului sfu, Moscouakje Vjcdomosti :
Or cât de dorit ar fi fost sg se ascundă scandalul Întâmplat în Iaşi, însg şi jurnalele din Europa centrală afl fost silite a comunica adevărul. Nu e destul numai atât, s’a dovedit că trista primire a Regelui în Iaşi nu a fost o întâmplare, nu a fost efectul unui oare care ţipăt politic sad anarhist: prin ea s’a esprimat simţimîntul representan-lanţilor societăţeî celei mal bune, şi a mujoritâţel inteligenţei moldovene ce se frământă pentru soarta viitoare a patriei, deturnată prin politica Hohen-zolernă a Regelui Carol din calea istorică a desvoltărel sale, din credinţa el strămoşească, din avânturile şi simpatiile el populare.
Din momentul ce s’a râsplndit ştirea că Regele Carol este decis a pleca în Iaşi, cu scop de a lua parte la Sfinţirea nouel Mitropolii, toţi membrii din oposiţiunea unită, sau adunat la prinţul Alexandru Cantacuzen şi sub Preşedinţa prinţului Alexandru Mavro-cordatu au, hotărât a publica o proclamaţie către popor, sub care s’aii iscălit persoanele presinte la deliberare şi care sunt din cele mal însemnate persoane din ţară, anume : Prinţii Ghica şi Sturza ; Mârzescu, Cogălniceanu, Balş, Negruţi, Aslan, şi alţii. Această proclamaţiune a fost lipită pe stradele oraşului Iaşi şi conţinea următorul apel către popor : (aci se reproduce cunoscuta proclamaţie a opoziţiei iaşene).
Acest document nu conţine nici un cuvânt care ar îndemna pe popor la o acţiune violentă, aceasta nu este o pro clamaţiune revoluţionară, ci un protest patriotic Îndreptat conţi a acţiunilor nelegale a unul guvern străin ţârei, ce s'a înfipt în ea şi care ţine puterea sa prin forţa combinaţiunilor politicei dinafară ce nu corespund nici spiritului, nici simpatiilor populaţiunel române.
Fiuerăturile ce a fi resunat prin stradele laşului pe timpul intrărel Regelui Carol se vor uita, Insă protestul fierbinte a notabililor Moldoveni contra
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(97)
AIJEXIS BOL VIER
t
FEMEA MORTULUI
PARTEA TREIA
XVI
Itig face curs «le «•liirurgiiie
Acesta îşi scoase capul repede dintre perdelele sale ; simţind ploaia caldă care îl isbi în obraz, se dădu jos din pat. Zărind pe Rig în picioare, în cămaşă, plin de sânge, el alergă spre dânsul, crezând că bătrânul nebun lş făcuse vr’o rană ; 11 luă scalpelul difi mână şi luându-l în braţe îl duse în patul săQ. Bătrânul Rig nu se împotrivi. Liniştit, zicea, crezând fără îndoială că vorbeşte fiinţei nevăzute pentru care tăcuse Îngrozitoarea experienţă :
— Da, du mă, sunt obosit. A ! treaba a reuşit; acum a scăpai: aerul, intrînd în dorlă, a dat putere sângelui... Internii vor lega rana, ce a fost mal greii
s’a făcut... AI văzul, era mort, dar
l’am făcut să se ridice.... A scăpat, răspund de el 1
Păzitorul, dupe ce M culcă, fugi să cheme pe internul de servicii! şi pe «oră ; el sosiră fără întârziere. Când
intrară se înspăimântară de câtimea de sânge ce acoperea pereţii, perdelele, mobilele şi chiar tavanul.
—	l-a tăiat artera, zise îndată internul alergând spre pat.
Des văliră pe bătrânul Rig şi cu mirare văzură că n’are nimic. Sălbaticul lăsă să ’l întoarcă şi să ’l cerceteze, fără a se împotrivi ; el urma convorbirea :
—	Şi al văzut, nici o suferinţă 1 Ştii pentru ce ? Azi dimineaţă l’am împuns cu un ac muiat în curare. De aceia pă-reamort.ApoI l’am operat şi i-am redat viaţa. Gheorghe, să spui judecătorului că banii pe care i-al luat sunt al mei ; Gheorghe vel spune că aurul Ize! este
al meu.... şi Ţi voi reda viaţa..Vrei
Gheorghe ?
—	Ce Înseamnă asta ? întrebă internul dupe o lungă observaţie.
In acest moment, o tăcere adâncă domnea în dormitor; cei de fată, riu vorbeau nici nu se mişcau ; de odată auziră căzând câte-va picături pe seîn-durl, apoi cloncănirea unei cantităţi mici de apă. Ei se priviră, şi păzitorul, luând lampa, se duse spre patul de unde părea că vine sgomotul ; când ridică lampa ca să lumineze patul Iul Fernand, dădu un strigăt de spaimă.... Toţi alergară şi la rândul lor se îngroziră.
Corpul scurs de sânge, alb, vânăt, a-coperit pe ici pe colea cu pete roşie, era Întins pe pat, ţeapăn, cu faţa con-tratatâ, ochii sticloşi, aproape eşiţl din orbită. In partea stângă, o rană mare, deschisă, presărată de ace vârâte prin-
tre piele, lăsaâ să se vadă inima fume-gândă încă.
Toţi îş acoperiră faţa strigând de groază; apoi săriră să dea ajutor nenorocitului ; dar totul era zadarnic, Fernand Sâglin murise.
Omorâtorul săii nu-î supraveţui mult. A doua-zi când îl puseră cămaşa de nebun spre a ’l transporta la Şaranton, avu un acces grozav. Coprins de o furie nebună, luptându-se necontenit cu un duşman nevăzut, bătrânul sălbatec remase Într’o dimineaţă întins în patul săii. Când deslegară cămaşa, văzură că Rig murise ; plecase să se întâlnească cu victimele doctoriei sale secrete.
XVII
O imuna
Simon, pe când mergea alăturea cu gendarmul, căutase să se Împrietenească de îndată cu dânsul,oferindu-I o bonboana de ale lui ; dar cel-l’alt se strâmbase aşa la vederea el, încât ma-telotul văzu că are atace cu un om de nimic, un om care umbla pe pământ, cum ziea el de cel care nu erail marinari.
Cu toate acestea, Îmboldit de curio-sitate, îl întrebă :
—	Ce e femeia care m'a chemat ?
—	E o femeie care dădea ocoale de mai multă vreme casei d-voastră. Am pus mâna pe dânsa când se acaţa de zid ca să sară tn grădină.
—- Să sară la noi? O femeie ? Şi se acaţa ?
— Da.... Am areslat’o ; dar când am vrut s’o ducem la d-voastră, ea n'a voit.... Insfârşil, întrebată fiind, a zis că venea la d-ta.
Malelotul Simon nu era palid de felul lui; obrazul II era mal mult trandafiria, nazul era In floarea bujorului şi urechile sângerate, şi cu toate aceste se roşi aşa că părea acum aproape negru. Biue T părea atunci că din causa nopţei cel l’alt nu ’l vedea încurcătura. Simon era foarte ruşinos. Ştia el că e frumos, ÎI plăcea lui mutra ce ’l dăduse Dumnezeu, dar nu da voe nimănui să ’l iubească. Totuşi II măgulea faptul a-cesta că o femeie venise dupe dânsul, căutând să pătrundă In grădină spre al
vedea pe el, Simon......In povestirile
sale spusese adese-orî că princese de toate soiurile umblase nebune dupe dânsul. Dar atunci spunea ceia ce visa, şi ştia bine că nimic nu era adevărat. Insă de astă dată nu mal era minciună.
O femeie îl iubea pe ascuns ; trai! lângă dânsul nişte ochii arzători care sorbeai! privirile sale şi el nu văzuse nimic. Cu mare emoţiune întrebă pe gandarm :
—	Ia spune-mî, e tânără ?
—	Da... are de la 25 la 30 ani.
Simon fu nevoit să 'şi pue mâna pe
inimă spre a ’I domoli bătăile.
—	Pare a fi o femeie bogată? Seamănă a streină ?
Simon se întorcea la visurile sale....
Gândea îndată la vr’o regină, vr’o princesă dintr’o insulă încântătoare,
care, înfruntând toate pericolele, ex-punându-se la tot felul de suferinţe, străbătând lumea întreagă, venea să-I ceară de bărbat.
Gendarmul era un om positiv, obicinuit a vedea totul dinlr’o aruncătură de ochii!; el răspunse :
—	Are o rochie de lână, un şal de dantele, cercel de aur.
Cercei de aur! Simon nu mal putea de bucurie; aştepta sfârşitul frazei ; gendarmul tăcea. Atunci ’l Întrebă sfi-icios :
—	Dar In nas ce are ?
Gendarmul se opri pe loc şi ’l privii
supărat ; credea că malelotul vrea să ’l ia în râs.
—	Ce vrei să spui ? zise el răstit.
Simon pricepu. «Dacă e o princesă,
gândi el, s’a Îmbrăcat prost şi a scos inelul din nas ca să nu fie cunoscută.»
—	F îoasă e ? întrebă el cu mal mart 'â încă.
Gena..* -ui zâmbi şi clipi din ochi, arătând ast-fel că prisoniera era pe gustul lui:
—	Are ochi albaştrii, nasul drept, gura mică, bărbie rotundă, pârul blond, faţa palidă. Nici un semn deosebit.
9
(va urma)
www.dacoromanica.ro

EPOCA -28 MAIU
I
PUBLICITATEA
ZIARULUI	EPOCA“
Tlraglu 6.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
t
T ',
guvernului Regelui Carol.nuse va uita.
El nu poate fl înăbuşit nici prin aresturile cu forţa, nici prin relaţiunile oficiale date de d-1. Brătianu, care sub motiv de boală s’a reţinut prin prudenţă, de a merge cu Regele la Iaşi.
O scrisoare pe care am primit’o din Bucureşti despre evenimentul din Iaşi, din isvor foarte sigur, ne da următoarele lămuriri:
In telegrama din Bucureşti (Nr. 114) se zice că In laşi n’a fost nici o desor-dine, că nici o dată a doua capitală a Regatului nu a întâmpinat pe Regele cu mal mare entusiasm etc, etc.
Toată aceasta telegrama din primul cuvânt până la cel din urmă, este o minciună boacănă.
Pentru ca, deja toţi ştiafl despre primirea ce se prepara In Iaşi, anunţată de către opoziţie prin manifestul el pu blicat, iscălit de 50 persoane din nu mărul familielor celor mal bune din Moldova; de aceia guvernul a şi trimis d’aci la Iaşi un transport întreg de aşa numiţi bătăuşi (din corpul deciomăgaşl de aici, ce se află la disposiţiunea poliţiei d lui Brătianu) Cu toate acestea, scandalul a fost In plină formă.Nudes-crifi amănunte, pentru că ele ab reuşit deja a aluneca In presă, prin urmare sunt universal cunoscute. La răsu-narea fluerăturelor de la început, trăsură In care şedea Regele şi dl. Sturdza a pornit’o In fuga prin şirurile armatei. Feţele la amândoi, ce şedeau In trăsură, erab mal albe ca pânza, cu toate că nu se prevedea nici un atentat, şi In sens fisic demonstraţiunea s’a mărginit In aruncarea a câtor va mere murate In trăsură.
Această fugă prin strade a fost foarte mult observată şi nu a produs bun efect.
Ab fost arestate 3 persoane dintre care d. C. Balş (numele Balş este unul din cele mal vechi şi mai respectate In Moldova). Poliţia şi bătăuşi s’ab purtat cu dânşi foarte brutal, ast-fel că până să fie aduşi la poliţie capul d-lui Balş a fos sângerat, aproape zdrobit.
Este destnl de ciudat, chipul autoritar şi categoric cu care s'ab desmin-ţit Întâmplările din Iaşi, In străinătate, sub semnătura agenţiei Havas, pe care ziarele străine le au publicat fără scrupul, neputând bănui agenţia de a colporta minciuni.
D-nu Sturdza ministrul instrucţiei publice a avut impudenţa a se lăuda, că însuşi este autorul acestor telegrame falşificate, cea ce indică ce fel de consilieri are regele Carol.carlT duc la peire căci: «Quos Jupiter per-
dere vuit prius dementat»....
Despre cele ce preced toată lumea vorbeşte pe stradele Bucureştilor şi comentariele 'şl urmează avântul.
DIN DISTRICTE
lneepsm azi publiealiunea unei serii de scrisori pe care ni le adresează corespondentul nostru din klrlad.
Alecjerile de la Bârlad
I
.......«Si prin provinciile noastre sunt
«personalităţi politice neresponsabile care, «ca alchimiştii de alta-data, se retrag ii la-»boratoriile lor din mahalale ; si acolo, in «mijlocul alambicurilor de lot soiul, fac si «desfac intrigile electorale, perturbeaza spiritele, respândesc calomniile, invenineaza «vrajbele si corump si altereaza întreaga uuiata publica.
*Si noi, la Bârlad, avem un fel de mare «descântător care pune neîncetat in practica «acea axioma vicleana : Dracul sta Iu «deal si reatoarna carul la vale.»
Acesta este portretul generalului esui-ţilor colectivişti de la Bârlad, Iancu Co-drescu; portret făcut; după natură, de către unul din deputaţii independenţi al oraşului Bârlad.
D-1. N. Nicorescu, In două ocaziunl deosebite, In sesiunea trecută a Camerei, a sfâşiat masca perfidă, a spintecat conştiinţa hidoasă a acestui şarlatan emerit, slugă vândută a tuturor guvernelor infame, instrument laş de asuprire al conce-
tăţenilor săi, calăb nelegiuit al libertăţilor noastre cetăţeneşti.
Se vede bine că d-1. Nicorescu cunoştea, în perfecţiune, subiectul săb. Cuvintele sale afl fo9lxao adevărată profeţie : Iancu Codrescu a profitai de cea d întâib oca-ziune ce i se presinia (tndoita alegere a colegiului întâiu de Tutova) pentru a dovedi concetăţenilor lui că inima sa veninoasă, că sufletul săb negru, n’ab altă lege de cât săturarea poftelor lui nesfîr-şite prin mijlocul crimelor celor mal îndrăzneţe.
Multe alegeri violentate am văzut In o-raşul nostru, multe nelegiuiri am văzut săvârşindu-sede agenţii desfrânaţi al unor guverne fără scrupul. In ziua de 3 Maib Insă, am văzut desfâşurându-se o crimă infamă, ne mal pomenită. Condeiul ’ml tremurâln mână,sufletul meb debordează de indignare când ’ml propun se fac descrierea orgiilor electoralo din ziua de 3 Maib; căci adevărată orgie infernală a fost îndoilaalegereacolegiulul întâi de Tutova.
Oraşul Întreg amăgit, surprins, amărât până în adâncul inimel, nu are de cât un glas pentru a stigmatiza şi a chema la răspundere pe făptuitorul atâtor nele-giurl şi pe complicele săb, pe Iancu Codrescu, uneltitorul inTam, şi pe loan Po-pescu, unealta tâmpită.
Acel om blestemat, urgisit de toţi concetăţenii Iul, tnconjurat de întreaga bandă colectivistă din localitate (veţi vedea mal târzib din ce elemente necurate ea este compusă) acel suflet vândut, pentru a face pe cheful celor ce’l plătesc şi'l îndoapă,a batjocorit un întreg oraş,a veştejit colegiul tnlâib al unul din cele mai independente judeţe ale ţărel.
Colegiul tnttiu de Tutova fusese chemat să aleagă un deputat In ziua de 26 Aprilie trecut.
Banda colectivistă din localitate, compromisă şi discreditată cu desăvârşire, ştiind că opinia publică o respinge cu desgust, având conştiinţă deplină şi de enormitatea păcatelor saleşide resistenţa hotărttă a corpului electoral,unul dincele mal oneste şi mal independente din ţară, organizează în pripă, cu complicitatea ad-minislraţiunel o (ntreagăreţea de apăsare asupra alegătorilor colegiului întâiu.
Alegătorii din oraş sunt aduşi, unul câte unul, la prefectură. Prefectul Cape-1 leanu, un fel de hermafrodit viţios, un fe de feteleb fără energie ca şi fără onestitate, fără miez ca şi fără conştiinţă, un fel de lichea căpătuită, încearcă cu perfidie, cu insinuări de reptilă, cu subînţelesuri de sbir, se câştige, se ademenească, se ameninţe, se înspăimânte pe comercianţi. El ordonă la cel mal mulţi, la cel mal de frunte alegători, să se absenteze de la vot. Nici otncercare decorupţiune precum aici un mijloc de inlimidare n’aQ fost cruţate. Alţi alegători, din oraş, erau aduşi la Iancu Codrescu pentru a fl supuşi aceloraşi întreprinderi criminale.
De altă parte, judeţul întreg este bântuit de agenţii colectivişti. Toţi alegătorii din judeţ, toţi fără nici o escepţiune, primesc, pe rând, visitele sub-prefecţilor, a preşidentulul comitetului permanent, a administratorului creditului. Unii din a-legătorl, sub amoninţarea celor mal grele şi mal imediate persecuţiunl, sunt somaţi se vie se voteze pentru candidatul colectivist, supuindu’şl votul la un control implacabil, imaginat tnadins, şi pe care ’l voib descrie mal la urmă. Iar altor alegători li se ordonă se nu vie la vot. Şi pentru mal bunăgaranţie aceştia sunt daţlîn paza primarilor cu ordine aspre de a nuî lăsa să iasă din comunele lor piuă după alegeri.
Cu toate aceste procedări infernale îndeplinite în public, fără ezifaţie, fără scrupul, cu un scepticism şi o neruşinare uimitoare, de Loţl funcţionarii influenţi şi de toţi agenţii mal insolenţi al colectivi-tăţel, puşi sub ordinele absolute ale celor doul mercenari, I. Codrescu şi I. Popescu, cari au comendat de la început până la line aceasta batjocură de alegere, şi cari aveau sub imediata lor ascultare toată haita colectivistă, începând In frunte cu Lascar Costin (cunoaşteţi moralitatea a-cestuia) şi sfîrşind în coadă cu Slerian Neeulau şi alţi lachei. Cu toată insolenţa desfăşurată de colectivitate care ca o bestie flămândă se aruncă asupra alegătorilor, cu toată criminala apăsare, candidatul opoziţiunel întruneşte majorilatea absolută a votanţilor şi majoritatea absolută a voturilor espi-ese, după cum zice legea.
Peripeţiile primului vot sunt cunoscute. Majoritatea biuroulul, înţelegând rău dis-posiţiile art. 109, refuză proclamarea deputatului ales şi declară balotagiu.
Această faptă neînţeleasă a majorilăţel biuroulul, acest vot nedrept şi In contradicţie flagrantă cu legea, este punctul de plecare al unor grele încercări pentru oraşul şi judeţul nostru.
Banda colectivistă, compusă din elementele cele mal necurate ale oraşului nostru; această adunătură de mercenari vânduţi cu sufletul şi inima, de transfugi şi renegaţi al tuturor partidelor şi grupurilor politice, de patrioţi de contrabandă, de Înşelători de resptntil, de amăgitori şi e9ploatător1 al credulitâţel publicului; această turmă de oameni fără scrupul, al căror obraz de mult nu malcunoaşlc ruşinea,din care cel mal mulţi s’ab ridicat la onoruri şi s'ab îubogăţil speculând patriotismul ca pe un fond de comerţ privat al lor; acoaslâ amesteculâde sperjuri şi ipocriţi, văzând resultalul primului scrutin,
este, cu drept cuvânt, cuprinsă de turbare.
Ea ştia bine că opinia publică î este in-9treinată; ea avea cunoştinţa deplină şi de discreditul In care demult este căzută, şi de revolta conştiinţei alegătorilor ; dar ea'şl clădise, şi de astâ-dată, lot edificiul speranţelor sale pe spaima şi teroarea alegătorilor.
Profitând de regazul ce ’i dădea hotărî-rea de balotagib a biuroulul banda colectivistă jură că la scrutinul al doilea va triumfa cu orl-ce preţ de resistenţa majo-rilâţel colegiului, fie chiar cu preţui unei crime ne mal pomenile Încă. Ea s a ţinut de cuvânt! A înfrînt, la balotagib, voinţa colegiului. Vom vedea însă, în numărul viitor, prin ce mijloace infame oa a putut ajunge la acest resultat.
Tutovennu.
ULTIME IfOIIMI
Membrii comisiuneî de anchetă asupra celor întâmplate la Galaţi în zioa de 11 Mai s’afi întrunit din nou azi la Ministerul de interne. Această întrunire afost cea din urmă şi mîine raportul Comisiuneî va fi remis în mâinile d-lui Radu Mihai.
Vorba lui Fundescu : lithurghie cu braga !
•
Se anunţă pentru mâine venirea în Bucureşti a d-lui prezident al consiliului.
•
D doctor Vignard care a ocupat un lung şir de ani postul de medic al comisiuneî europene a Dunărei a părăsit eri ţara noastră pentru a merge se se stabilească din nou în Franţa.
Plecarea d lui Vignard care a ştiut se ’şi facă amici din toţi oei care îl au cunoscut va lăsa de sigur regrete unanime.
D-nii Alexandru Balş şi Nicu Fi-lipescu care ceruseră se fie presenţi la cercetarea recursului lor în ca-saţiune contra sentinţei secţiunei a
4-a a tribunalului Ilfov în afacerea pălmuirei lui jupîn Niki Xenopol, au fost aduşi de la penitenciarul Văcăreşti la Curte în trăsura celulară.
Aceasta a făcut o impresiune foarte neplăcută asupra publicului, compus în cea mai mare parte de magistraţi şi de membri ai baroului, care se găsea de faţă când amicii noştri s’au scoborît din trăsura rezervată pân’acurn criminalilor celor mai de rînd. Toata lumea se întreba, şi cu drept cuvînt, de ce a-tâta rigoare.
Membrii juriului universitar chemat se judece pe d-nii Mârzescu şi Tzoni sunt dispuşi, se zice, se’şi decline competinţa pentru cuvântul că faptul de care colegii lor de la laşi sunt învinovăţiţi are un carac ter curat politic.
In tot cazul, chestiunea va fi pusă chiar mâine, în prima întrunire oficială ce membrii juriului vor ţine, şi cel puţin doi dintre profesori vor susţine necompetinţa.
•
D. Aurelian, noul ministru al lucrărilor public, se ocupă foarte serios cu studiarea mijloacelor de în fiinţare a unei companii române de navigaţiune pe Dunăre. D-sacare a ri dicat deja chestiunea în Senat, prin-tr’o lnterpelaţiune adresată predecesorului seu d. Radu Michai, pare hotârît se seziseCorpurile legiuitoare, chiar în viitoarea lor sesiune ordinară, de o propunere de lege în a-ceastă privinţă.
Circulă prin oraş sgomotul că în sferile guvernante s'ar fi primit ştiri, din cari ar rezulta ca sănătatea Împăratului Germaniei a Început din nou se inspire o nelinişte serioasă medicilor cari îngrijesc pe augustul betren. Pe de altă parte depeşile transmise azi de agenţii nu ne aduc tocmai bune noutăţi despre sănătatea moştenitorului coroanei Germane. Faţă cu gravitatea acestor sgomote, lumea e în drept a se în-chieta.
Ambulanţele rurale destinate judeţelor Ilfov, Muşcel şi Ialomiţa sunt deja complect organisate şi gala a începe se funcţioneze în or ce moment. Ele vor pleca din Capitală în ziua de t iu iunie după ce vor fi fost inspectate, în ajun, de către inspectorul general al circomscripţiunei sanitare a corpului al 2-lea de armată.
•
D. Miliail Kogălniceanu va părăsi Bucureşti mâine pentru a merge în Dobrogea. După o scurtă şedere a-colo d-sa va pleca în streinătate pentru a’şî căuta sănătatea.
«Monitorul Oficial» de azi publică modificările făcute convenţiunei comerciale cu Germania împreună cu tarifele anrxate.
Această convenţiune va intra în vigoare după trei săptămâni cu începere de azi.
•
Intre miniştri care vor lua congediu pentru străinătate tn vara a-ceasta este şi d. C Nacu. D-sa va pleca către 15 Iunie la Eaux bonnes.
In timpul absenţei sale, interimul ministerului finanţelor va fi ţinut de d. Aurelian, ministrul lucrărilor publice.
• . .
D de Coutoully, ministrul plenipotenţiar al Franţei care trebuia să părăsească Bucureşti împreună cu familia sa, şi-a amânai plecarea pe Marţea viitoare.
m
Agiul 14.60. — Băncile Naţionale 1037.— Construcţiele 117.—Daciele
239 1/2.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Londra, 8 Iunie.—D. Gladstone s’a Întors la Londra. El a fost primit, pe tot drumul săfl, Intr’un chip intusiast, de către populaţiune, In toate localităţile ce le a străbătut.
SI. 1‘etersburg-, 8 Iunie. — Ştirea unei apropiate întrevederi a celor trei împăraţi este desminţită lntr’un mod formal In toate cercurile noastre politice.
Londra, 8 Iunie.—Contrarii! spuse lor ziarelor ruseşti, Corespondentul berlinez al ziarului Standard, menţine că cel trei Împăraţi vor avea probabil o Întrevedere în luna lui August viitor.
Berlin, 8 Iunie. — Gazeta Naţională anunţă că guvernul francez a făcut să se comunice marilor puteri ca nu poate să adereze la convenţiunea egipteană, dar că e gata să ia parte la Intrevorbi-rile ce s’ar Începe asupra acestei ces tiunl.
Acelaşi ziar zice că dacă Rusia refusă să subscrie la această convenţiune, este evident că o face In scopul de a sili pe Englitera să acorde concesiuni In cesti-unea bulgărească.
Berlin, 8 Iunie. — Proiectul unei întrevederi a celor trei împăraţi se is beşte încă de piedici nebiruite. Cu toate acestea, In cercurile noastre politice, se constată mai bune disposiţiunl din partea Rusiei faţă cu Germania.
Honia, 8 Iunie. — Circula ştirea ca Prusia, Bavaria, Austria şi Spania s’ar fl învoit, pentru a participa la un congres ce s’ar ocupa de cestiunea papală.
SPECTACOLE
MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR MITRA3EVSKY
Strada Polltzii \o. 1
IN TOATE SERILE
REPRESENTAT!I EXTRAORDINARE
IVlerouri si SAxxik>at.a
HIGH-LIFE GRADINA DACIA
JOI LA 28 MAIU 1887 NOUA TRUPA ROMANA DE VODEVIL SI COMEOIE Direcţiunea D-lui A. L. Bobescu
Director de scenă d. P. S Alexandrescu Se va repres. cu autorizaţia autorului frumoasa piesă;
ZEFLEMELE
Revistă politică şi umor. & anului 1886, cu cântece tn 3 acte, de I. C. Negruzzi şi D. R. Rotetti.
Sâbala 60 Mai se va juca:
THEMENELELE

AGENŢIA LIBERA
Bruxelles, 8 Iunie.—Intr’un discurs rostit la Cameră, ministrul de răsboiii combate conclusiuniled-lulFrăre-Orban care susţinea că, cu scopul de a menţine neutralitatea sa, Belgia ar fl silită de a tmpedica drumul pe Meusa Intre Franţa şi Germania.
Ministrul adaogă că Belgia dispune de o forţă armată de 130,000 oameni.
Madrid, 8 Iunie. —Ministrul finanţelor a declarat că guvernul primeşte suprimarea taxelor de intrare ssupra zaharurdor coloniale cari sosesc în Spania sub pavilionul naţional.
Londru, 8 Iunie. —Şedinţa Camerei Comunelor consacrată la discuţiunea bilului irlandez s’a prelungit foarte tîr-ziu noaptea. Sir Bulfour, secretar pentru Irlanda, răspunzând d-luî Dillon unul din capii partidului irlandez,a declarat că guvernul nu va întârzia a întrebuinţa forţa ca să stabilească ordinea în Irlanda.
D" SALTE R
de la facultatea din Viena
SPEC.: BOALE de FEMEI şi
S Y F îl 1 S
S A MUTAT
No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 LANGA FARMACIA « CU SFINŢI »
( Calea Moşilor )
Consultaţiunî în toate zilele de la — 2 — 5 p. m. —
iii: mim
material ui vechiu din Casa din coltul stradelor Scaunele si Batiste, fosta Casa Costa foru. Ase adresa pentru informaţii la administraţia ziarului «EPOCA.»
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltci, 40. — Bucureşti
MORI
FABRICI se SPIRT
HI
TOT FELUL DE MAŞINI
Atare depoult de loate uneltele al accesoriile pentru exploatarea fabrieelor
PIETRE de IVI O A. FIA. CURELE, CAUCIUCURI BAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA,
BOLELE SIFILITICE
Neputinţa barbateasca
Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă de 17 ani. Specialist in boale lumeşti
R THOR
D
Strada EmiKrat No. 3, intrarea din Calea Victoriei prin strada sf. Voivozi. Consultaţiunî de 8 dimineaţe pănă la 8 seara. Loc d'aşteptare separat pentru iie-eare.
^ |
I
mniLi.miL mural
De laBaltatesti (jud. Neamtu)
Calitalfle apelor minerale de la Baltalesli, instalaţia si confortul ce 7 poseda fac ca acest stabiliment sa fle unul dintre cele d’intâiu stabilimente balneare ale tarei.
Apele cloruro-sodico-bromurata sunt recomandate contra boalelor scrofuloase voclii si grave, boale de ochi, de urechi, abcese reci, ulcere, llstuie, nrlrlle, tumori albe, periostite, oseite, etc.
Asemenea si toate Poalele cronice ale femeilor, me-trite cronice cu granulalie si ulcere, leucoree, tumorile si durerile de mitra si de ovare sunt cu toiul vindecate. Paralisiile, reumatismele arlrietice, sillli-sul tertiar, găsesc o indicatiune speciala in băile de la Baltatesci.
Slăbiciune generala a copiilor, anemia si cloroma-nia feciolor, dispare prin apele de la Baltalesli si a-erul.de la inunle imbalsamit prin mirosul brazilor, skboln&viii si redobândesc, in curănd sanaiatca.
sorgintea Cuza-Voda prin caiilatile saje purgative si diuretice este cel mai bun remediu contra tutnlor boalelor cronice ale stomacului, ale intestinelor, ale Uratului si ale constipalillor cele mai grave.
Restaurantul este incredintat unei persoane speciale sub controlul meu, se mandnea duna învoiala sau prin abonamente după voinţa visitatorilor, cu un preţ moderai.	«
Iii timpul sezonului este o farmacie, un medic, un birou tefegraflic si posta, musica, baluri si afle multe distr acţiuni.
I’retut drumului de fer dus si intors este redus pe Jumătate.
In anul acesta s au mai făcut multe imhuualaliri. Sezonul incepe.de la 85 Maiu si dureaza pana la I Septembrie.
Pentru a'sl procura cinc-va odăi sau ori-ce alte informai iun i, sa se adreseze la Piatra sau Ui Baltalesli la.
Br. Cnntemir.
N. li Sărurile de Bnllalesti purgative efervescente si pentru bai se găsesc la farmacistul Berbereaun deposilaml pen»rM la Pestr si la toii farmaciştii din tar,.
D DAVIDOVICZ
de la facultatea din Viena
SPEC. BO LE INTERNE.DE COPII
SI DE GAT
Strada Sf. Vineri IVo. 14
(vis-â-vis de biserica Sf. Vineri) ord. 3 - 5 p. m.
i	i
SURZENIA
Recomandam cu tot dinadinsul persoanelor lovite de surzenie. Microphonul aurii-cular Imperceptibil inventat de D-nul Doctor Mâine din Paris. Acest precios instrument acustic este aprobat de Academia de Medicina din Paris şi a obţinut medalii de aur la exposiţiunile internaţionale din Paris şi Anvers. El se adaptează la conductul auditif se pune şi se scoate dupC voe, permite de a lua parte la o convorbire generala, redă organului celui mal rebel funcţiunile sale şi vindecă sbikr-nii I urile, Se poate zice despre microphonul auricular că el este pentru urechii cea ce sunt ochelarii pentru ochii. Aceste resultate sunt dobândite fără remedii şi faru o-peru ti uni şi apăratul nu pricinueşte nici supărare nici durere. Se primesce franco prin poşte înpreună cu instrucţiunile necesare trimiţând un mandat poştal saO uncek de (cinci zeci) franci la inventator. D-nul Doctor Mâine 142 Rue Legender Paris.
VIU li CiMPl-Llli
6 camere mobilate complect. Grădină-Vedere splendidă. Informaţii Bucureşti Strada l'olona No 35.
www.dacoromanica.ro

BPOCA - 27 MAiU
KM

X#
aduce I a cunoştinţa X
X Snb-semnalul uni onoare a
generala ea
DUMINECA LA IO IVEA IU
AM DESCHIS
HOTELUL NI RESTAURANTUL FOST IIUGIES
X
m
x
#x«
SUB FIRMA
IORDACHE N. I0NE8CU I
PROPRIETARUL SI LOCATARUL ACESTUI IMOBIL	X
S'u voii cruţa, ca!n tot-d auua, nici osteneli nici cheltueli pentru desăvârşita mulţumire a onor. inel clienţi
BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ROMANA A LA CARTE
MARE ASORTIMENT DE \ l.NUKI INDIGENE SI STREINE
Cu deosebiţii stimă, loKDA* HE; \. lOMNii; a Proprietarul ItoslaiiranluluidiuSlr. Covaci No. :i.	X
asii
ŞCOALA COMERCIALA
IN VIENA
inaugurează la 15 Septembre a. c., cursuri nuol de Comptabiliiaten simpla si dnplaAritmetica eomerriuln. Corespondenta comerciala. Caligrafia, stenografia si limbi streine. Tinerii care vorbesc puţin saii de loc limba germană, Învaţă această dmbă tn câte-va luni şi pot s6 obţină tnlr'uu an de zile certificate tn toată regula.
Afară de aceea pot s6 intre patru tineri la directorul scoale! cu întreaga înlreţ nere şi avdnd o supraveghere serioasă.
Şcoala aceasta există deja de 23 ani şi a dat cultură solidă, la mulţi Români.
IOHANN SCHWALBL
DIRECTOR
Wien, Salvatorgasse No. 6.
{A"**
X
m
RECOMANDAM
LEGA T0R1A DE CÂRTI
«k ®f ® V
STRADA BISTRlCă SENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTi-'O ZI BltntKSTI
In acest atelier se csecuta ori-ce lucrări de Le- X gatorie, Papelarie, Galanterie si Cartonage, asemenea -efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pledurile cele mai moderate.

__ K
«■Xf)
r-Tii-rr • -—ii' 9 n .-uHftyuLuwew.
Farfumerie - Orna
U. LKORAND, PARIS, rus Salnt-Honore, 207.
PARFUMURI CONCRETE
Mvmităt SISTEMATICA BREVETATA IX I HAXCIA SI IX STHE1XATATE
PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, preparate printt’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut]
Ele sunt incluse sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot înlocui in tuburile Tor, când sunt usale.
Ele au imensul avantaglu de a umple cu mirosiţi lor. fara a le inmuin sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FKECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IN DATA.
v
A,
A
o>
«•	v	A
«'-TA* a	a	T	V
sijoate obiectele de LINGERIE, de PAPETARII' DEPOSITE IN TOATE PARFUMERIILE PRINCIPALE DIN LUME
A»
«>
' etc.,
Co
o
*
V
«•
o
£
V
Catalogul Parfumurilor ou preciurile sunt trimise FRANCO la cerere

M. S C H W A R T Z
OPTIC
Strada CafoL I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal line, fabricaţi după indicaţiunilc medicilor 0-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminel, asemenea şi lot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate.

DR- STAUCEANU
Piatza-Amzi No. S
NU Ml ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dpntifric
AL

IM’. SA m\m\ BENEDICTIN
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don MA NUELONNE, Prieur ‘2 MEDALII DELIR: Bruxella 1880, Londra 1884
cele mai înalte recompense
INVENTAT»
IN ANUL
1373
DE PAR. PIERRE
boursand
întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe căre i albeşte, consolisân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGU
RUE ''GUERIE,
BORDEAUX
Deposit la toate farmaciile, parfumeorî şi Coafcorl representante pentru Ri-mâma, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala Franceză din Galaţi si
suciirsAlf»!#» oi.

DUPĂ 0 LUNA DE LA S-tul GEORGE
VA APARE
IN EDITURA TIPOGRAFIEI CAROL GOBL
ANDABDL BDCDRESCILOB
PE 1887-88
COPRINp£ND:
Firmele tuturor comercianţilor fi industriaşilor din Capitală, luate de pe Registrele onor. Tribunal de Oomerciu; adresele autorităţilor fi funcţionarilor superiori, Caselor de Credit, profesiunilor libere, scdlelor şi profesorilor, per-st'melor distinse, etc. ; Mersul trenurilor fi vapârelor, tarifele telegrafelor, poştelor fi căilor ferate; stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, după alfabet, Con-venţiunile încheiate de către guvern în cursul anului 1886—87,pină la apari-fiune, eu statele străine, Calendarul pe 1887—88, etc. etc.
A.isrxjisroxxjRix.E
SE PRIMESC LA
Tipografia CAROL GOBL strada Ddmnel, 14
C0 PREŢURILE URmAtORE :
1 pagina 20 lei; >/, pagină 12 lei; ‘/« pagină 7 lei O simplă adresă 2 lei 0 pagină întreg» dă dreptul 1» un Anuar.
Domnii comercianţi şi industriaşi, cari vor voi să aibă anunciul d-lor în Anuarul Bucureştilor, sunt rugaţi a’l trântite cât mal neîntârziat,, spre a putea apare la timp.
Asemenea domnii comercianţi şi' industriaşi precum şi profesiunile libere, cari ’şî-au schimbat domiciliul, sunt rugaţi a ne trămite adresa d-lor esactă, spre a o putea corigia.
Chitanţele liberate la plata anunciurilor vor purta numai semnătura Carol Cobi.

A SE FERI DE C 0 N T R A-F A C E R I
sucrfiSEM: (titrixiTi: ix fki im fuma trei avi. ci xiixthitti
SECERATOARU
MS
,(7 z7
un i a m CE
aQ îndemnat po unii fabricanţi din streinâtate a contrafacc aceste masice spre a le putea astfel introduce in comerţ
Adevăratele seeersturi ADRIANCE poartă următoarea marcă de fabrică şi se
A SE FERI
DE
CONTRAFACERI
A SE FERI
DE
CONTRAFACERI
n
#
x
găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabrice!.
IOHM PÎŢTS
Um-iiresti. Sir. Smărdaii \u. S, si la audiţii M’i din provincie
fost şef de clinică la profesorii Galezoioski din Paris
Daconsultatiiiui peni u boule de OCHI, UltF.C III si SIFILITICE si face operaţiuni de ltirurgic oculara.
Bucureşti, Strada Carol I IVo. lS,de la orele2—4 «lupe unii z.
Pentru seracidimic.dela8-9
r	<*
DEPOU GENERAL §
Ţ	DE
| IlORVIZ DIN BURSZRk f
G. GIESEL
I	FAINARI.V	t
(jp Calea Mos lor, 29 Jois $

PRIMUL ATELIER DE TfcMPLARIE
S. EMANUEL
x
No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda
Efectuiazâ ori-ce mobilă sculptată şi nesculptata pentru Saloane, ca-mere de culcare biurour! etc.
SPECIALITATE DE LAMPEUM
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Cnmandele se efectuează prompt după modele.
BAASEN (FELSO-BAJOM)
BAIA SALINI COHTIKENO 100 Si BROMbRE
IN COMITATUL KLEINHOCKlER, TRANSILVANIA
8ursele numeroase de vindecare a institutului de bal din Baasen, abondente in iod si liromura au dovedii elluneilaUta lor la loate felurile de reumatism, podagra. la loale felurile de scro-fule. la sifilis invecliit. la slăbiciunea provenita din prea multa întrebuinţare a mercurului, la nevralgie si ischias, la boalele cronice de femei, la boalele cronice al» pielei ikzen, Lupus, rsoriasis si Pliachitis.
Cura se poate face din bai de putina reci si calde, bai de nămol si cura cu apa de băut
Baia e situata la o depanare de 3/4 ore de staţiunea Mediasch [McdgVes] a cailor ferate ale statului r. ungar intro vale inposanta încoronai,! de dealuri cu păduri si vii.
Legătură cotidiana cu postia din Mediasch. Reducere de preciu pe linia cailor ferate ale stalului r. ungar.
Locuinţele bine mobilate Bucătărieoxeioniacu prcciuri moderai».i’en-Irn dislrarlies a liiat masuri ase avea o bunamusica. t ombola, diferite feluri do danturi. Prospecte se trimit gratis ia cerere.
DFSCHIDEPEâ BAEI LA 25 MAIU

Dr. I RIT/, i m.Itl.KTII
Medicul baci
Uirectiuuea Baci.
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
LÂ VILLE DEVIEI
vis-ă-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinntate si soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam lrantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe st colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosso, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismpne de lâna după sistemul profesorului Itr. G. .tuf ger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsouri complecte pentru fidantati. Layettes siTrousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restaurauturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGC NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRI3IIS ORI-CUI VA FACE «'EHERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA; VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Socec
mf,
„NAŢIONALA"
QE|EfAT£ GINciULA Df ASIGJI. IN B UCJREST
Capital social . . . «,000,000 iei
Prima emisiune . . 0,000,000 lei Din care .	... 1,000,000 » ca
fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată.
RE SERVE UE PREMII
si
FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI
, NAŢIONALA» ASIGLU V :
în contra inceudiului, grindine!, spargerei geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori.
Asigurări asupra vietei omului se pri-mescintoalecomOumtiunitc usitate, precum: cas de moarte, supra vieţuire, zestre si rente.
„Xatiouula" a plătit până la linele anului 1886 in diferite ranture de asigurare peste 10,000,1)00 lei despăgubiri
Represcutanta generala
Strada Smardao, No. 18
Direcţiunea generala
Strada Carol 1, Mo. a.
MAŞINI
DE
ÎMPLETIT
MAŞINI
DE
ÎMPLETIT
DIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA
LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA
Recomandam cu deosebire pentru familii aceste maşini cu cure se pot iupleli:
GILETCE, FUSTE
CIORAPI
groşi si subţiri
TRICOURI
Talie si Pantaloni
SI ALURI
MÂNUŞI, PLAPOME
81
BONETE
Prin aceste maşini se poate câsliga csistenta unei numeroase familii.
Un maestru in aceasta arta industriala se alta la disposiliunea amatorilor pentru inslruiroa lor. Detalii se pot lua la Kepresentantli generali pentru România si Bulgaria,
RYSERet BRATEANU
Bucureşti, Calea Moşilor No. *9.

ixmmx
A A II T II E C E C U V E D E lt E A
m
a •+
a
J
Xg
X
n
v

mm FOARTE IMPORTANT
Sub-somnntul proprietar al fostului Magasin lt»X PEX-COVICIcu Hiărfurt de uouicautds din Strada Lips-ani No. 24, am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public şi bogatei mele clientele ca de la Sfântul Gheorghe a. c. am mutat acest magasin in cunoscutul meu ntaga-sin de lângă Poliţie sub firma LA BAHlLOXIA şi că do azi inainte acest magasin va purta numele de
MARE MAGASIN
LA LUVRU DIN PARIS
câ.voiu vinde eltip lot ca până acum IiinU devisa gasinulu! a rumpera eftiu ai a \in<le eftiu. iomptes pe o numeroasă clientelă şi semnez res-:tos.
I. MOISEKCIJ.
Ş-X
A \ II T lt E C E C H V E 1> E lt E A
ROMERBAD
(GASTAINEL STIHIEI)
DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N.
Situată pe calea feţjată de Sud (prin trenu accelerat să ajunge de la Viena în 8 1/2 ore, de la Triesl în 6 ore) Bă) puternice de 30—31“ R pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 heclolltre, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, esu-daţit învechite, boli cronici de cataruri băşici etc. Basin mare, băl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (în Maiu şi Sep. cu 33 0/0 mal eftin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din noO construite, Condui te de apa de băut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul băel: D. consilier sanitar Dr. ti. Mnyerhofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de că-
tre Direcţia Răilor Romerbad se opreşte aci
Steiermark de jos. De la 1 Maifi trenul accelerat
marele
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mal mare şi elegant liotei clin ţară, situat pe Calea Victoriei în faţa stradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, «st-fel în cât loate ferestrele rcupăndesc m stradă. Cu desăvârşire nou montat, dupe sistemul cel mai modern, având restau anfsi cafenea foarte epaţ oasâ, berărie şi alte confort ri, curăţenie cea ma eseiup ara. balon pentru soarele, nunţi, bancheturl şi altei-. Ţoale lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţifri moderate şi serviciul cel mal prompt.
FUE-I. HUGO
ANTREPRENOR
PROPIETAHDL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA
Tipografie Ziarului „Epooa‘
Gerant responsabil,,C. <;eorge»cu.
www.dacoromanica.ro