ANUL 11 No. 418. A DOUA EDITIUNL MERCURl, 27 MA1U (8 IUNIE) 1887 15 BANI NUM K BUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-D'AUNA înainte I!\ BUCUR ESCI La casa Administratiunei i\ tar*: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 Iei, 6 luni ’0 lei, 3 luni 10 lei. I,\ 31HEINATATE: I.a t«ate odtciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 le1. 6 luni 25 lei. LA PARIS: Se găseşte jurnalul ou 4 5t>nc. nurnerul, la Kioscul din me Kontinartre 44 3 Bulevardul St. Gcrmnin !\o. 84. 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANI* SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI9 TRATIA ZIARULUI la Paria: la Agence Ilara*:, place de la bour se, 8. Agence Li lire, rue Notre Dame des Victoires 10, (Place. de. la Bovrse) pentru Paria, Frauda, Germania, Austro-l ngaria. Italia si Marea Britanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri ai reclame pe pagina treia 2 lei linia MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 3. — 1‘iata Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — l’iala Episcopiei. — No. 3. BSC3»SMRBBaHB3T£ PERSECUTIUNI INFAME JUSTIŢIA Velcen-Tecucm-Gnlati ACTUL DE ACUZARE ---- ----------- NENEA M1HALACHE! -------«49»-----' FEMEIA MORTULUI G4RET POLITICA REGELUI?... III Preşedintele Constituantei din 1866 adresându-se Măriei Sale zicea : «Plini «de speranţe că noile instituţiuni vor «pune capăt unui dureros trecut, ro-«mânil uniţi Intr’un sentiment de con-«cordie şi de Înfrăţire, vor Întrebuinţa «silinţele lor cele mai stăruitoare Intru apărarea acestor principii..»; iar Măria Sa respunzănd acelui care atunci exprima cugetul ţârei , îi zise: «Lin «guvern monarhic conslitulional «esle aşezai:ţara aintrat îritr’o stare «normală. Să stăruim cu toţii ca prin o «leala si sincera aplicare a princi-upiilor acestei constituţiuni, ea se poată «da roadele-i binefăcătoare.» Rugăm respectos pe rege să se re-culeaga In conştiinţa sa şi să judece singur, dacă ceia este astă-zi în România, se poate numi «stare normală» şi dacă favoritul săfl,d. Ion Brătianu,face o sinceră şi leală aplicaţie a principiilor constituţiuneî ?.. 11 rugăm să spue, daca acei ce se Încearcă să useze de drepturile constituţionale nu sunt trataţi ca «paria» în statul român ?... De la Dorohoiu ptnft la Galaţi, de la Turnu plnă la Velcea, teroarea este legea, ciomagul şi baioneta,instrumente de guvernământ... Şalele de vot s’au transformat în câmp de lupte sângeroase, unde domnesc pretorianiî. Bine voiascâ regele se cerceteze cu scrupu-lositate şi nepărtenire şi va vedea că peste tot locul, fără excepţiune, se petrec aceleaşi infamii. Ţara parcă’i supusă unei invasii de başibuzuci, şi oamenii onorabili nu mai ad siguranţa persoanei lor ; bărbaţi cu posiţii considerabile, ca d-nii Galimaki şi Docau, nu pot circula, fără riscul d’a fi măcelăriţi, prin judeţele lor. Aceasta’I intolerabil 1.. Aceasta însemnează că guvernul sa hotărî! să ridice ţara In contra regelui şi să Împingă lumea, cu d'a sila, la acte de desnădăjduire. Această politică se face ea cu aprobarea regelui ?.. Şi dacă nu are aprobarea sa, de ce o tolerează ?... De ce lasă ca nişţe oameni corupţi şi îmbătaţi de putere să îndrâsnească totul şi să facă tot ?.. La Galaţi, ministrul de interne văzând că oposiţia reuşeşte şi că la balo-tagiu va fi Învins, a dat poruncă să se adune artiştii electorali din Moldova, acei ce ’şi-au câştigat o tristă celebritate In privinţa violenţelor. Ce ah căutat acolo d. Tache Anastasiu de la Tecuciă şi d. Costicâ Christodulo Cerchez de la Iaşi ? Galaţul este cel Întâii! port al ţărei, unde resideazâ şi autorităţi streine ; Întrebe regele pe oamenii cei mai ne-b&nuiţi, ceî mat nepărtenitorî, de ce s’ail Însângerat stradele acestui mare oraş, iu ziua da 11 Maiu? Care’i culpabilul : oposiţia safl guvernul ? Noi nu cerem nimica, nici o favoare, uici o protecţiune, dar avem dreptul să rugăm pe rege să bine-voiască a eşi din inerţia părtinitoare în care se ţine, şi sâ’şi eserciteze Înalta sa priveghere, pentru ca să afle adevărul şi să facă In fine justiţie politică pentru toţi. Are vr'un interes regele să lase lucrurile să meargă din răii în mal răQ, până la incalculabile consecinţi l Or Jioale crude regele — ccsia cs i spune favoritul său d. Ion Brătianu — că cu ajutorul bâtei şi al asasinatelor judiciare va isbuti să învingă şi să in-frîngă toate împotrivirile oamenilor oneşti!... Asemenea sfaturi daca ar găsi ascultare şi aprobare ar fi o nenorocire — deja este prea mult ca s’a tolerat a se face cea ce s’a făcut. Dinastiele tinere nu se consolidează cu asemenea mijloace; chiar vechile case domnitoare, cu tradiţii istorice,au plătit scump des-frăul favoriţilor. Exemplele nu lipsesc chiar în Istoria noastră contimporană. Românii ştiu că nu e nimic de câştig-a! din revoluţiunT, şi că estetot-d’a-una rătt ca o ţară să fie impinsă la asemenea regretabile extremităţi; de acea noi vedem cu mâhnire că regele s'a înconjurat cu nişte oameni asupritori şi excesivi ce Întărită pe toată lumea. Noi stăruim, pe cât stă In puterile noastre, să se Înlăture de la ţara noastră eventualităţile funeste; noi, acei ce ne ţinem departe de palat, zicem că regele Carol ar face o mare, foarte mare greşală, să’şî lege soarta sa de soarta acestor oameni. Regele Caro! trebue să se convingă în fine, că d. Ton Brătisnu şi-a sleit de mult efemera’! popularitate ; că d. Ion Brătianu, lipsit de capacitate şi de însuşirile serioase care constitue pe bărbatul de stat, este redus numai la es-pediente vulgare. El nu se menţine astă-zi de cât prin violenţă şi favoarea regală. Deci mă întreb ce folos are şeful statului se andoseze responsabilitatea unui mofluz politic? Ce interes are el să ’şî useze creditul săâ personal şi să'şî compromită prestigiul pe care trebue să’l păstreze Întreg în ţară, acoperind pe un om desăvârşit ruinat, care nu’i poate fi bun de nimic astă-zi ? A admite aceasta este ilogic, dar fiind că, de altă parte, văd pe rege că stă impasibil şi că impasibilitatea a-ceasta încurageazâ pe d. Ion Brătianu să îndrâsnească tot mai mult, mă întreb ed cu mirara: care e politica regelui?... A. 1). Holbau. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Couslantiuopol, 4 Iunie (cale in.) Cestiunea bulgară intră într’o nouă lasă susceptibilă, se crede, de a ajunge la o soluţiune. Poarta face actualmente un ultim demers, spre a face ca Rusia să desemneze un candidat. Dacă acest demers nu va is-buli, cum este probabil, Poarta va lua ea singură iniţiativa de a presenta Puterilor un candidat pe cât se va putea de plăcut Rusiei. Acest caudidat, chiar dacă nu ar reuui de cât sufragiile câtor-va puteri, ar merge să ocupe tronul Bulgariei, şi ar pregâti voturile pentru a-şl câştiga con-simţimântul puterilor dissidente, mai cu seamă al Rusiei. Acest plan, ce ar fi pre-conisat de câtre Germania, ar avea aprobarea EDgliterel, a Austriei şi a Italiei. Athena, 4 Iunie. D. Trir.upis a făcut cunoscut Camerei încheierea împrumutului. El a adăugat că guvernul se pregăteşte a face să se construiască trei bastimente cuirasate cari vor costa 30 milioane. St. Petersburg-, 4 Iunie. împăratul şi împărăteasa vor pleca la Dauemarka înainte de luna Septembro. Constantin opul, 4 Iunie. (Cal. indir.)—DeputaţiUnea şi conlra-deputaţiunea cretene au sosii astâ-zî; dar şi aci lucrează Germania. In adevăr, după informaţiuni sigure, d. de Radowilz ar îndemna Poarta să nu facă nici o concesiune Cretenilor. Constunlfnopol, 4 Iunie. (Cal. indir.)—Relaliv la convouţiunea Anglo-turcă tu privinţa Egiptului, se asigură din sorginte bună că Poarta arfi primit as gurareaîncâ oficioasă, dar formală, că Franţa n'ar adera. Acest refus, indicat îutr'uu mod neted de acum şi care ar a-vea de efect să Întârzie tntr'un mod ne-Ufwiii evv. jni.iuaea engleză, anulândast-•c; en-iisti pr.-in... a UonYonţiunii care clausă este în adevăr reiaţi vă la evacuare, pare a fi vifi emoţionat pe Sullanu şi Poarta; căci Sir WoltT, care a plecat Joi spre a a merge să se instaleze la Therapia, a fost ajuns în drum de o scrisoare a Marelui Vizir, chemându’l în toată graba. Perspectiva eternisăril oeupaţiunit engleze, în urma refusulul Franţei, este de natură de a face pe Sultan să esiteze, în momentul de a ratifica convenţiunea. AGENŢIA LIBERA Londra, 5 Iunie. Ziarul Frtemaut pretinde că guvernul ne mal având încredere în legea ce a propus pentru Irlanda, caută să negocieze cu partidul irlandez. Ducele de Norfolk a fost însărcinat cu o misiune pe lângă Vatican. Londra, 5 Iunie. La Singlelon, în comitatul de Walles, partidul liberala făcut o mare demonstra-ţiune. 35,000 persoane s’ail întrunit şi d. Gladstone a rostit un mare discurs. Guvernul actual, a zis fost prim-ministru, este de vină pentru toate desordincle ce se produc de cât-va timp. Legea ce propune este o lege rău înţeleasă; nu se poate guverna b-landa prin coerciţiune. Va veni o zi când poporul englez va da dreplale revendicărilor irlandeze. Londra, 6 Iunie. Se speră că misiunea de care ducele de Norfolk este însărcinat pe lângă Papa va aduce resolvirea mal multor cestiunî pendinte. I.oudra, 6 Iunie. The Times zice că convenţiunea turco-englezâ privitoare la cestiunea Egiptului ar putea da loc la grave complicări. Ambasadorul Rusiei la Constantinopole a exprimat Portei nemulţumirea guvernului săfl. Din parlea sa, ambasadorul Franciel a cerut explicări. Dublin, o Iunie. Nou! isgonirî de arendaşi vor avea loc astă-zi. Se crede că arendaşii isgoniţl vor opune o resistenţă disperată. PERSECUTIUNI INFAME Când guvernul comite câte-o infamie oare-care şi când se vede prins cu mâua în sac, el se năpusteşte asupra nevinovaţilor de care a vrut să se slujească şi care s’ab refuzat să depărtaşi la infamiile sale. MaldeunâzI punând mâua pe nişte cărţi de alegători, falşiiicate, purtând nişteis câliturlce sunt adevărate plastografii, am obţinut de la câţl-va cetăţeni iscăliturile lor adevărate şi le am reprodus faţă în faţă cu iscăliturile falşiiicate, casă dovedim falşul comis de agenţii guvernului actual. Mal multe sute de alegători de la col. II de Ilfov, ’şl-ab văzut ast-fel iscăliturile plastografiate şi s’au văzut trecuţi ca alegători care ab votat, de şi el nu se duseseră la vot. Dintre toţi aceştia, patru ab avut cura-giul se afirme că nu au luat parte la alegerea col. II pentru consiliul judeţean şi ab avut ne mal pomenita îndrisnealâ să arate care este adevăraLa lor iscălitură. Pentru aceasta el se văd de câte-va zile persecutaţi îutr'un mod îngrozitor de poli ,ie, adică chiar de cel ce îşi permiseseră se comită faţă cu dânşii nişte acte pedepsite de condica penalâ. Cine ar fi avut dreptul să fie revoltaţi, ar fi fost acel a.egătorl, batjocoriţi de poliţie, şi care îşi văzuseră iscălitura plas-tograliatâ în scop de a se comite adevărate escrocherii. In lo:de aceasta tot poliţia se revoltă, şi acel nenorociţi cetăţeni sunt chemaţi zilnic la secţie, şi persecutaţi. Unuia dmtr’ânşil i s’a zis «că a avut îndrâsneala să dea pe guvern în judecată». ProLeslăm din toate puterile în contra acestor infamii. Câţl-va avocaţi dintre amicii noştril, se vor pune la disposiţiunea acelor demni şi curagioşi celâţeul nedreptăţiţi şi insultaţi de poliţie, şi iu acelaşi timp persecutaţi tot el pentru mişehile comise de acelaşi cinstit guvern. JUSTIŢIA V A LCEA-TECUCI-GA LA TI (LINIE DIRECTA) Ni să afirmă din sorginte autorizată, că s’a cerut de către colectivişti strămutarea procesului intentat de membrii oposiţiunil din Galaţi, bătăuşilor care s’ab ilustrat In ziua de li Mal. Mai mult. Ni sâ asigură că Sftrfiţeanu şi lonta banda de la Galaţi, vor ca procesul sâ fie strămutat la Tecuci, chiar lu paşalîcul «potlogarului» Tache A-nastasiu. Cum rămâne dar cu aflrmaţiunile colectiviştilor, cum că opiniunea publică gălăţeană e cu dânşii ? Daca această alegaţiune e întemeiată, pentru ce recurg ei la aceste subterfugii, pentru ce vor el să sustragă a-ceastă afacere de la judecarea juraţilor din localitate, a căror verdict ar trebui să aibă pentru dânşii o îndoită valoare: de a fi pronunţat mai în cunoştinţă de causă şi, al doilea. — opinia gălăţeană fiindule atât da favorabilă—de ai face să fie şi mal sigurî de succesul lor. Cea ce caută colectîviştir, încercând să obţio strămutarea la Tecuci,e să tri-meaţă acest proces înaintea unei curţi alcătuită cu juraţi de porunceală, aleşi pe sprinceană de Tache Anastasiu ; este pur şi simplu reeditarea infamie-lor de la Rtmnicu Vâlcea. Scena numai e alta, şi câţi-va actori sunt schimbaţi. Simuiescu e înlocuit cu Tache Anastasiu, şi Sârflţeanu ţine locul lui Di-mitriu. Diferenţă, este evident, nu exista. Precum se vede asistăm acum la actul al doilea a dramei de la Galaţi, la partea infamielor judecătoreşti. Şi ştim aci la ce trebue să ne aşteptăm. Procesul Oroveanu şi procesul de la Vâlcea ne-au luminat în aceasta privinţă. Aşa dar afacerea de la Galaţi, e departe de a fi terminală. Ea intră acum într’o faşă nouă, încă mai ignobilă poate de cât fasa d’înlâi. Un moment s’a crezut că guvernul va da satisfacţiune GâlăţenPor, şi spiritele să mai liniştiseră puţin. Astă-zl însă,nu mai poate fi nici o îndoială. Nici o satisfacţie nu să va da gfilăţenilor, şi avem perspectiva d’a a-sista la nişte «noiprocesescandaloase.» Agitaţiunea trebue dar să reînceapă, o nouă campanie trebue Întreprinsă a-supra acestei cestiunî. ACTUL DE ACUZARE REDACTAT DE «MINISTRUL STURDZA contra Profesorului Dimitrie Paslia din laşi Vineri, 22 Mai reetorele Universi-tăţei de Iaşi a primit acest act de acuzare model şi de stupiditate constituţională şi de servilitate către Tron. Considerentele din acest act de acuzare merită un studiu şi din punctul de vedere medica), dar se’l reproducem pentru astă-zi în întregimea sa fără de nici un comentariu Probabil că acest act este identic cu cel îndreptat în contra d-lor Mâr-zescu şi Tzony, profesori la Universitatea din Iaşi. Nădăjduim că profesorii de la ambele Universităţi care vor figura in Comisiunile de judecată vor şti se dea o lecţiune bine meritată guvernului şi în special mintosului ministru de culte şi instrucţiune publică. 20 Maia 1887. Diviziunea S«-oalelor No. 5917 Domnule Rector, D-nul Dimitrie Pasl ia, profesor la liceul din Iaşi, a subscris alăturatele două apeluri tipărite al căror conţinut este o ofensă comisă în contra persoanei M. S. Regelui, precum şi o aţîţare de a se scula în .contra autoritâţel Regelui. Având în vedere, Că numitul profesor prin sub-senerea acelor apeluri a călcat jurământul lui de fldel'elilate şi de credinţă către Rege, şi prin urmare una din datoriile ce le impune legea instrucţiunel, compromiţând ast-fel şi demnitatea caracterului lui, Având In vedere, Ca profesorii depun la numirea lor jura-mântui de fidelitate ti de credinţa câtre Rege, ast-fel precum e prevăzut lu art, 383 a legei instrucţiunel publice, că membrii corpului didactic sunt obligaţii de articolul 396 al legei instrucliunei publice, a nu calea datoriile ce le sunt impuse prin lege, între care se află expres enumerate fidelitatea şi credinţa către Rege, că membrii corpului didactic mai sunt obligaţi de acelas art. 396, a nu compromite tntr'un mod oare-care demnitatea caracterului lor, ceia ce e evident că se face, când el calcă peste un jurământ dat; Având în vedere că profesoratul este i:n sacerdoţiu, căci ei nu numai dă învăţătură celor fără de cunoştiriţl,dar se impune lot de o datăîn şcoală ca un exemplu de imitat: că învăţătura şi exemplu trebue să flede natură a da tinerimel o direcţiune spre fapte bune şi morale şi a le insufla repul-siu ne pentru tot ce este răb şi imoral; având tu vedere că formarea caracterului tinerimel spre făptuireabinelul'şîaredebază practicarea adevărului, iar călcarea jurământului dat este practicarea vădită şi făţişă a minciu-ncl, prin urmare o faptă rea, că călcarea jurământului dat a fost în tot timpul şi în tot locul reprobată nu numai de prescripţiunele moralei, dar chiar de legele penale. Că călcarea jurămintelor este un fapt a-supra căruia nu pot exista aprecieri diferite şi care nu poate 11 primitorii! de cât de o reprobare generală, Având în vedere că una din datoriile principale ale unul membru ,al corpului didactic este a sădi în inimele tinerimel respectul datoriei, respectul legilor, respectul instituţiunilor ţării, că de această datorie este strîns legată obligaţiunea membrilor corpului didactic, de a ’şl da toată silinţa a forma cetăţeni, care să respecte ordinea stabilită în stat şi să ştie să se mânţie în marginele acelei discipline sociale, fără de care nu esistâ de cât anarhie, câ puţine fapte mal grave să pot imputa unul membru al corpului didactic, de cât aceia dea distruge în tinerimesimţimîntul datoriei şi al probitâţel prin exemplul dat al faptei cele rele, Având în vedere câ esle un fapt reprobat şi de morală şi delege, câ membrii corpului didactic, remuneraţi de stat câ funcţionarii publici şi care ca atarl au depus jurământul de fidelitate şi de credinţă datorit Suveranului, se calce acest jurământ dând şcoalel exemplul scaudalulul, desordinel şi nedes cipliuel. Avend în vedere, câ datoria membrilor corpului didactic este a deprinde tinerimea la o muncă menită a întări, iar nu la o lucrare de distrugere a Regatului României, că dacă ofensa făcută Suveranului, pe şi l’a dat naţiunea şi care este espresiu-nea 6ea mal înaltă a suveranităţel naţionale, prin aceasta chiar, ca El este pus mai presus de orl-ce lupte şi declarat inviolabil, câ dacă acea ofensă este reprobată de codul-penal pentru toţi cetăţenii, cu atât mal mult, ea este reprobată pentru membrii corpului didactic, cari ca funcţionari, este mal mare şi mal gingaşe în faţă cu societatea tntreagâ, în faţă cu naţiunea, Având in vedere câ libertatea ce ab membrii corpului didactic de a cugeta, de a'şl manifesta i-deele, de a avea opiuiuul politice şi de a’şl esercita drepturile cetăţeneşti, nu’I autorisă a’şl călca jurământul de fidelitate către Rege, ofensând pe Suveran şi a-ţîţând pe cetâţenl iu contra autorilâţil lui, câ prin acte, ca acele ale subscrierel a-pelunlor menţionate, membrii corpului didactic au trecut peste drepturile cetăţeneşti, călcând jurământul dat, nesocotind respectul d atorit Suveranului ţării, făptuind în contra legei instrucţiunel publice, şi înfruntând insâşl Constituţiuuea, câ pentru ca şcoala să nu devie teatrul luptelor politice, spre dauna Învăţământului şi a educaţiunel poporului, se impune membrilor corpului didactic ca una din cele mal principale a lor datorii, ca el se nu iasă din limitele, ce le sunt trase iu mod espres de lege. Având în vedere, că autorilâţil superioare a instrucţiunel publice incumbă datoria, de a feri şcoala de consecinţele morale ale faptelor unul membru ai corpului didactic, desbrâcat de simţul datoriei şi a misiunel iul, fiind câ mal presus de datorie şi de misiune el a pus irilaţiuuile, patimile şi interesile Iul personale, câ e necesar pentru liniştea şi prosperi* lalea scoalei, ca membrii corpului didaţ- www.dacoromanica.ro cu degetele parcă ar fl luat tabac, dar n'a zis pis. Era ocupat cu vânzarea unor statue din grădină ; se mai jertfea Încă o dată ca să Înavuţească museul naţional al ţârei, unde va sta Înscris cu slove de aur de căte ori s’a cumpărat câte ceva din prăvălia Cogălniceanu. Museul d lui Cogălniceanu e fără fund, este tocmai ca butoiul Danaidelor : acest din urmă nu se putea umple nici odată, cel de al doilea nu se poate goli nici o dată. Or cât al cumpăra, tot se mai găseşte ceva de vânzare. Nenea Mihalache este In stare să ’şî vânză şi nădragii, convingând guvernul că aă o mare valoare politică şi istorică, de oare ce a-cest vesmlnt a avut deosebita cinste de a ’l Impcdica să 'şl dea pe faţă şi arama şi catarama (sistem C. P. R., brevetat de guvern.) Trebue să recunoaştem Insă că d. Cogălniceanu le face toate numai pentru patrie. Nenea Mihalache plânge pentru patrie, râde pentru patrie, se şterge la nas pentrn patrie, mănâncă pentru patrie, face crailâcurî pentru patrie, tşî face chiar diferite operaţii pentru patrie. E un mare patriot, care n'a avut şi nu va avea pururea de cât o devisă, şi a- nume : «Patria şi...punga mea /» Max. INFORMAŢI UNI O foae guvernamentală n zis că dd. Ba!ş şi Fi li pese u aii de gând se meargă se petreacă vara laOstanda. Dovadă că afirmaţiunea reptilei guvernului este o calomnie e că dd. Balş şi Filipesou se constitue azi pri-sonierî. Mâine va veni recursul lor în ca saţie. X Dd. Filipesou şi Balş constituin-du se azi prisonierî, rugăm cu stăruinţă pe toţi amatorii de vânătoare d’a nu vâna coţofenile în apropiere de Văcăreşti. Ne permitem se mai dăm o povaţâ celor ce sunt încă novici în arta cinegetică : Coţofenile nu se vânează cu gloanţe ci cu alice. X Un confrate a anunţat că d. Ion Bratianu va pleca mâine la Aix-les-bains. Noi aflam însă că nu numai ziua plecărei nu este Fixată până acum, dar nici locul unde prezidentul consiliului va merge se ’şî caute sănătatea nu este definitiv hotărît. D-sa ar voi chiar se renunţe cu totul la o călătorie în străinătate şi să se ducă şi estimp la Govora, dar e probabil că în cele din urmă va ceda stăruinţelor medicilor săi şi familiei sale şi va merge la o staţiune balneară peste graniţă. X D-nii Ath. Moscuna, directorul ministerului de interne şi Al. Cos-tescu, directorul ministerului justiţiei, care au făcut parte, împreună cu d. Gane, prefectul de Iaşi, din comisiunea de anchetă asupra neo rînduelilor întâmplate în ziua de lt Maiu la Galaţi, s’au reîntors în Bucureşti. După cât am putut afla, ceea ce am prevăzut acum trei zile d-ja, se va realiza : comisiunea de anchetă va conchide în raportul seu, la nevinovăţia administraţiuneî aruncând toată greşeala asupra opoziţiunei. De altmintrele nici nu poate se fie alt fel, fiind data compoziţiunea co-tnisiunei şi chipul cum dânsa a procedat în cercetările sale. X Primim clin R.-Vâlcea următoarea telegramă : întors de la moşie aflu îmbucură-toarea veste despre casarea Verdictului juraţilor în procesul tinerilor Vâlceni. Vom şti pe viitor a spune or cărei administraţiuni asupritoare că avem judecători la Bucureşti. Trăiască membrii înaltei curţi de Casaţie; unesc omagiile mele cu ale prietenilor mei baroului Bucureş-tean şi presei, căci au susţinut o causă dreaptă. Constantin X. Ilerescn X Consiliul universitar din laşi a fost convocat pentru azi 26 Maiu în şedinţa plenară spre a discuta cestiu-nea daca profesorii provisori pot face parte din comisiunea de judecată a profesorilor daţi în judecată de d. Dim. Sturdza. D. Menelas Gh^rmani a fost ales membru în consiliul de administraţie al societăţei de construcţii, în locul d-lui G. Gr. Cantacuzino, care din cauză de sănătate a declarat că nu mai poate face parte din Societate. X Acţionarii societăţii de construcţie nu vor primi pentru anul 1886 nici un dividend. X S’a răspândit az în oraş vestea dureroasă că ar fi îne-tat din viaţă marele nostru post Eminescu. Am căutat sene informăm positiv în aceasta privinţă şi n’am putut afla nimic. D. Maiorescu până az; dimineaţa, nu primise nici o ştire în aceasta privinţă. X Astă zi se judecă de tribunalul din laşi procesul d-lui G. Balş învinovăţit d’a fl fluer«t pe Regele. X Primăria Capitalei a însărcinat pe d. Gucu, inginerul şef al oraşului, se meargă la Budapest pentru a vizita întrepozitele şi diferite lucrări mari de edilitate din acel oraş. X Un mare număr de persoane din societatea bucureşteanâ s’au întrunit Duminecă la d. Dr N. Kalenderu pentru a lua iniţiativa unei sărbâri în favoarea victimelor de la Opera Comică de la Paris. Erau acolo dd. Ion Câmpineanu, G. Gr. Cantacuzino, generalii G. Mânu, C. Budişteanu, Cernat, Fal-coyanu, Creţeanu, principele N. Bi-besr.u, colonelul N. Bibescu, dd. C. Olănescu, Stâncescu, Dr. Clement, Dr. Stefânescu Saehe, G. Em. Lalio-vary, G. Boerescu, N. Filipesou, St. Velescu, C. Esarcu, Vintilâ Rosetti, Dr. Asssky, Gr. Cerkez, Al. Marghi- loman, N Cerkez, C. Mânu, V A. Urechin, G. Dum. Mirea, C. Mi-clescu, etc. Adunarea a ales următorul comitet care se organizeze serbarea: Preşedinte: d. G. Gr. Cantacuzino. Vice preşedinţi : Dr N Kalenderu şi general Budişteanu. Casier: d. C. Olănescu. Membrii: dd. G. Dum. Mânu, V. A. Ureehia. Dr Stefânescu, Al. Marghiloman, Gottereau, N. Cerkez, C. Bsicovanu, G. Em. Lahovary, col. Budişteanu, C. Mieleseu, A. Davila, St. Velescu, M. Vâcăreseu, etc. Comitetul s’a întrunit ieri la d. Dr. N. Kalenderu şi a hotărît programa unei reprezentaţiuni ce se va da la Teatrul Naţional Sâmbăta viitoare. Astă-zi la 12 ore, el s’a întrunit din nou la d. G. Mânu pentru a se ocupa de serbarea (Kermesă) ce va avea loc în grădina Cismegiu. lată programa re prez-, n taţi unei de la Teatru Naţional: 1. Concert: d-na Maria Chrisenghi, d. Delin. 2. Lcs suites d'un premier Ut, comedie în un act de E. Labiche, jucată de membrii coloniei franceze. 3. Concert: d-na Cocortscu (piano), d na Irena Vladoyanu, d. Delin. 4. Sfredelul Dracului, comedie în un act localisatâ de V. Alexandri, jucată de artiştii Teatrului Naţional. X Iot te declaraţiunile de căsătorie publicate în ultimul număr al «Monitorului Oficial» relevăm pe aceea a d-lui colonel lacob N. Lahovary cu d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino. X Înfiinţarea de posturi noi pentru căpătuirea favoriţilor urmează pe o scară întinsă la primăria Capitalei. Ultimele creaţiuni sunt 4 locuri de comisari sanitari, un loc de inspector însărcinat cu percepţiunea taxei la podul de descărcare dela Vitan şi un al nu ştim câtelea loc de comisar la hala Ghica. X Societatea pentru învăţătura Poporului Român. (Secţiunea centrala).— La 7 Iunie ora 10 a. m. fiind ziua hotârîtă pentru întrunirea «dunărei generale, Comitetul cu onoare roagă pe d-nii membri să bine voiască că în ziua fixată se se întrunească in localul Societăţei (Curtea Bisericei Sf. Eoaterina) fiind laordinea zilei: o) Modificarea unor articole din Statute. b) Darea de seamă a Casierului despre gestiunea anului trecut. c) Votarea bugetului pe anul financiar 1887/88. d) Alegerea Comitetului. e) Alegerea comisiunei verificatoare. X Excursiuni şcolare.—Profitând de ziua de sărbătoare precum şi de un timp frumos, elevii cursului Superior de la Liceul Matern Basarab precum şi Normaliştii Societăţii pentru învăţătura Popor. Român, au făcut ieri o excursiune până la Gălugareni şi hu visitat şi monastirea Gomana, sub conducerea profesorului Dr. B. C mslantinescu. Corurile, cântecele patriotice şi jocurile naţionale executate de elevi, au contribuit foarte mult la veselia generală. Această zi petrecută aşa de frumos nu se va mai şterge în toată viaţa din amintirea acelora, care au luat parte la această petrecere şcolară. X Duminecă s'a întrunit In fosta casă Vilara adunarea generală a acţionarilor societăţei de construcţiune. Con trarih de ce se p -trece de ordinar pe la asemenea societăţi, de asta-dată a fost destulă discuţiune asupra gestiu-nel consiliului societăţei pe anul 1886. Resultatele acestui an ah fost deplorabile: s’a perdut aproapa 600 mii lei, s'a sleit fondul de reservă şi s’a atacat capitalul. Acţionarii Îngrijiţi şi indignaţi de această stare de lucruri ah cerut amânarea adunârel, până ce vor studia cu deamfinuntul socotelile presintate lor abia In ziua adunărei. Insu’şld. avocat Alexandru Vlădescu ale carul relaţii de simpatii politice cu maioritatea, dacă nu cu unanimitatea consiliului de administraţie, nu sunt un secret pentru nimeni, s’a ridicat şi a cerut amânarea, spreaseface—acesta e motivul său— lumină In privinţa a-cestei societăţi pe socoteala căreia cir-celă atâtea sgomote defavorabile. Consiliul prin organul d-lul Costinescu s’a opus la amânare, bazându-se pe nişte consideraţii pe cât de neîntemeiate pe atât de ilegale, şi propunerea de amânare s’a respins. Discuţiunea asupra raportului consiliului a dat ocasiune unul domn acţionar să critice modul degestiune al consiliului căruia nu’i a ajuns nici şease ani de experienţă spre ase Învăţa să admii; eze cu pricepere şi cu prudenţa a. cerile societăţei. D-l. Costinescu, obicinuit de cât-va timp de a nu primi nici un fel de obiec ţiunl, or de câte ori e vorba de com-petinţa sa, a primit de astă dată blamul cel mal meritat. Toate silinţele sale de a scuza reoa gestiune a Consiliului In care d-sa figurează ca prim factor ah fost zadarnice, căci motivele puse In-nainte erah neîntemeiate şi In fapt şi In drept. A trebuit intervenireadirectă a principiului Dim. Ghica ca să solveze situaţia. D-sa, cu un cavalcrizm ce ’l face o-noare, a mărturisit că In adevăr s’a comis greşeli şi că s’a pierdut mulţi bani, dar spera ca lucrurile se vor îndrepta. Numai această declarare francăşi fără ocoluri a mal mângâiat puţin pe acţionari, cărora şi atitudinea şi cuvântarea d-lui Costinescu—care se credea la Cameră—Ie făcuse cea mal trista impre-siune. Toţi,şi Intre aceşti toţi se găseau mulţi d n marucomereianţial pieţil, ’şizicead: Costinescu declina, Costinescu e pe drojdii. Numai cu suficienţă şi cu noroc, o-mul nu merge departe I... DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HA VAS Paris, 5 Iunie. Generalul Le Flâ a scris o scrisoare In care menţine toaLe afirmaţiunile sale In privinţa misiunii şi rolului d-lul Radovitz la Petersburg In 1875. Loudra, 5 Iunie. Nişte depeşl din Bombay anunţă că tur-burărl ar fi isbucnit la Taşkend, cu oca-siunea perceperii impositelor. Uamenil sar fi bătut în timp de două zile pe stradă. Perderile ar fi fost serioase, atât In partea Ruşilor cât şi a indigenilor. Ordinea s’ar fi sLabilit, graţie interve-nirii Molaliilor. (Aceasta este numele ce se dă la Arabi şi Turci, şefilor religiunil, şeicilor, jurisconsulţilor, şi în general oricărui om recomandabil prin ştiinţa saa pietatea sa). Berlin, 5 Iunie. împăratul, In urma consiliilor medici- mm tic sâ ştie po9itiv şi neîndoios, că şcoala nu poate fi arena faptelor rele şi imorale, arena unde se deslânţuesc patimile şi urele, că e de cea mal mare necesitate ca fapte ca acele de care s'a făcut vinovat numitul profesor, să fie pedepsite, pentru ca şcoala să rămâe focarul moralităţii şi a patriotismului, iar nu locul unde se răspândesc idei laxe de moralitate şi datorie. Pentru toate aceste considerante, Auzind pe Consiliul permanent al instrucţiune! publice, pe basa articolelor 383, 396 şi 398 din aceaş lege, Am onoare a vă ruga să procedaţi la constituirea comisiunei de cinci membri prevăzută de articolul 398 din lege, care se aibe a se pronunţa asupra pedepsei desliluirel de aplicat d-lul profesor Di-mitrie Pastia. Primiţi vă rog, domnule Rector, asigurarea prea distinsei mele consideraţiunl. Ministru D STURDZA Sef. flivisiei (Nu este iscălit) CRONICA NENEA MIHALACHE! E om norocos nenea Mihalache Cogălniceanu. La d-lul acasă e ca la moşi; se gflseşte tot d’auna câte ceva de vânzare, ba săbii, ba pistoale, ba pietre cu inscripţii â la Tocilescu , ba monede vechi care se preschimbă cu înlesnire In monede din ziua de azi. Nu poţi să intri In prăvălia unde nenea Mihalache stă la teşghea din pre-una cu conştiinţa sa, fără să fit nevoit să’I faci saftea. Întrebaţi şi pe d-nu I. Bratianu, dacă nu mă credeţi pe mine. E negustor pişicher d-nu Cogălniceanu, nu e tofolog. Stă In pragul uşef, bate toba mare, plânge safl rlde dupe pofta muşteriului, t’l suceşte, l’l învârteşte, până când l’l aduce în prăvălie şi’l face să cumpere ceva. Nenea Mihalache mal are şi un mare merit: riu se uită de ce neam şi de ce coloare politică e muşteriul. Bani se iese, In colo puţin Vi pasă. E cosmopolit, sau mal bine zis ghe-şeftaropolit şi se lnebuneşte dupe versurile lui Scribe: ...cuisinier cosmopolite Partout. j'ai changii mes ragouts Selon VappetU el Ies gouts! Aşa face şi el: are pentru toţi câte ceva de vânzare. A vândut şi sub Ca-targiu, şi subl. Ghica,şi sub Brâtianu, chear şi sub dânsul. Apoi mai ştie şi un lucru. Ştie că vorba multă este sărăcia omului, şi de acea tace înfundat, nu vorbeşte de cât lăzile mari, când vânzarea la dugheană a mers strună, sah la vremuri grele când bagă de seamă că muşterii au uitat drumul prăvăliei. Acum o săptămână, când s’au întâmplat scenele de pacinică-cetăţenie la Galaţi, când locuitorii acestui oraş se aşteptau să auza glasul d-luî Cogălniceanu, să’l vază luptând pentru dânşii, d nu Cogălniceanu n’a vorbit. S’a scărpinat pe frunte dupe obicei, a dat brănciu ochelarilor In sus spre chelie, i’a tras iar In jos, şi’a scuturat nările FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (96; ALEXIS BOUV1EH PARTEA TREIA XV Doctoria ba t renul ui Rig- Genevieva remase atât de mirată Încât nu putu respunde nimic... Privi cu ochii fix! pe cel care o ţineah. Erah doi agenţi şi un burghez care le zicea : — 0 pândesc de două ceasuri ; pregătea lucrurile şi sunt sigur că nu e singură. — O 1 Doamne ! protesta Genevieva, vă Înşelaţi 1 Drept cine mă luaţi ? Burghezul râse zicând : — Drept cine te luăm ? drept o hoaţă. — Vă spun cft vă înşelaţi! Lăsaţi-mă, strigă nenorocita femeie, ne voind să meargă, sunt o femeie cinstită. Mă uitam la nişte oameni pe care ’i cunosc. — II cunoşti 1 Atunci, aidem la dânşii, să vedem ce or spune şi el. La ideia de a se Înfăţoşa înaintea lui Pierre Intre doi agenţi, ca o hoaţă... ca Ea, rivala sa.... că fiica sa o vor vedea In această stare, să Inllorâ şi striga repede : Nu, nu, mal bine luaţi-mă. In acest moment portiţa dela gră- dină se deschise ; cine-va auzise sgo-mot şi venise să vadă ce este ; ea se apropie şi mai tare şi trase de haină pe agenţî, zicându-le : — Aide, aide, mal iute ! Aceştia miraţi o duseră la postul de gendarml. Un sfert de ceas în urmă un gen-darm bătu la portiţă. Simon veni să-I deschidă. — D-ta te numeşti Simon Rivel ? — Cum aşa, zise matelotul minunat. — Atunci, bine voeşte sâ mă urmezi. — Îndată.... Fără sgomot, prietene. Să nu se afle nimic pe aici. Dar ce am făcut de mă arestezi ? — Nu te arestez, o femeie te cheamă ca să mărturiseşti că o cunoşti. — O femeie, zisa Simon zăpăcit.... Aide, aide, să vedem ce e. Şi muşcând din bomboana sa, scăr-pinându se în cap pentru a descoperi de ce putea fi vorba, să luă dupe gen-darm. La jumătate dr\im, strigă : — Lasă ! lasă 1... ştih ett... mă prind că e sălbatica ! XVI Klft 1 ace curs tle chirurglile Clnd butrâuul Rig adormi în odaia infirmeriei tăcerea se întinse odată cu noaptea. Se aprinse singura lanterna care se afla In faţa patului lui Fernand. Numai două alte paturi eraO ocupate. Nu se auzea de cât horăitura păzitorului şi respiraţia greoaie a bolnavilor. * Pe la 10 ceasuri, păzitorul veni să şl facă inspecţia şi un infirmier aduse doctoriile cerute. Păzitorul se uită la fie-care pat pe rând; bătrânul dormea strâmbându-se, adică ztmbind In felul lui. Se vedea că visa ceva frumos. Fernand nu dormea, dar sta nemişcat, înţepenit de para-lisie, ca şi mort ; numai privirea sa era vie. Din când în când, ochii săi care se Întorceai! arătau că sufere, dar nici un membru nu-I se mişca. — Mal bine să mori, de cât să fii aşa, gândi păzitorul după ce ’şî isprăvi rondul. Sigur că bolnavii săi sunt liniştiţi, că toate erau în regulă, ordonanţele executate, să culcă In patul său şi trase perdelele spre a nu fi supărat de lumină înainte de a adormi. Câte-va minute după aceia horăia şi sala infirmeriei redeveni tăcută. .. Pe la 12, batrl-nul Rig să deşteptă, zlmbea încă; se aşeză pe patul său, şi, vorbind încet cu un om pe care el '1 vedea foarte limpede, zise : — Vezi, e foarte lesne, de înţeles, ai murit de mult, lovtura ’ţî-a străbătut plămânii, sângele te-a Înăbuşit, n’al putut zice un cuvânt...şi al rămas a- colo.... Dar inima, inima e Întreagă, neatinsă, şi cât timp inima nu e Încă atinsă, tot se poate face ceva. Vrei ?.... Eşti lovit prea de de mult ca să’ţi putem da respiraţia printre ţesături.... Trebue să redăm aer plămânilor tăi chiar prin plămâni...Nu crezi... E foarte uşor.... Ai să vezi.... Vino.... M ai ier- tat, Gheorghe nu’J aşa ?. ... Vino să vezi. Şi bătrînul Rig să sculă fără sgomot. In cămaşa infirmeriei, prea lungă şi prea largă pentru el, era ceva mai puţin de cât o nălucă; era un schelet Înfăşurat In giulgiul său care mergea Încet In dormitor, urmat de fiinţa nevăzută pe care delirul o adusese la căpătâiul său şi cărei vorbea cu jumătate glas. Rig să îndreptă spre dulapul în care văzuse că servitorul din sală pusese instrumentele de chirurgie după plecarea doctorului. El luă trusa, o deschise şi cu degetele sale lungi şi deşirate alese un scalpel, un bisturi şi nişte foarfeci... Cu aceste unelte In mână, sâ duse la patul lui Fernand, ridică perdelele şi fără a se uita la nenorocitul, vorbind mereu cu acela care’i să părea că e lingă el, zise : — Vezi, omul ăsta e mort... Ei bine, priveşte... El dădu la o parte plapoma de pe paralitic şi cu foarfecele lui tăie cămaşa de sus până jos; apoi puse degetul pe inimă, strigând : • — Tot e aici 1 Daca Rig ar fl fost întreg la minte, dacă ar fi putut vedea limpede In delirul său, s’ar dat îndărăt îngrozit faţă cu privirea nenorocitului; ochii T eşiau aproape din orbita, părul i se ridica vâlvoi pe cap. In infirmerie nu s'auzea de cât respiraţia regulată şi horăitura sonoră ale păzitorului care dormea. Rig luă scalpelul săQ şi zise ; j — Vino, pleacă-te... Se plecă el însuşi şi dinţi’o lovitura înfipse scalpelul şi taie pielea... Din gura iul Fernand eşi un gemet slab... In zadar voia să ţipe, numai lacrimile curgeaQ pe obrajii săi... Bătrînul Rig, liniştit, cu sânge rece, urma operaţia zicend : — Uf! aşa ! derma şi plnă la pătura celulară sub-cutanee. Vezi... Sîngele o să ne Încurce. Aida ! Şi cu o lovitură puternică bătrînul Rig descoperi inima; eată-o. Mâinile ’I erau pline de sânge, dar el nu’l vedea, scormonea necontenit şi împingea scalpelul In carne, despărţiDd, cu degetele sale de schelet, pielea de muşchii de un roşu negru şi micile făşil de nervi strălucitori ca sideful pe care sângele curgea fără a’I putea păta. — lata, iată 1 zicea Rig, tăind mereu, şi desvălind cu totul inima, strigă, a-rătând dorta descendentăşi vasele cele mai mari : — Pe aici Ii voi reda viaţă; şi dintr’o lovitura de scalpel,(taie. Îndată curse un şiroi de stnge caie umplu toată odaia. Ar fi zis cine-va că ţlşneşte dintr’o pompă; asta ţinu vr’o trei, patru secunde rare ajunseseră spre a acoperi păreţ I perdelele. Şi 1 iand se ridică Intr’un cot, cu ochii i mnţâlorl. cu gura Încruntat». PrinL ^ { forţare peste fire dădu un ţipăt groaznic pe care, numai bătrânul Rig nu’l auzi, dar care deşteptă pe bolnavi şi pe păzitor. (va urmaj www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Hrafciu 6,000 de Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani . Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. lor sel, cari i prescriu sS se cruţe, a renunţat de a merge la Liegnitz, unde trebuia s6 asiste la jubileul regimentului care tine garnisoană tn acest oraş. St. Petersburg;, 5 Iunie. Contele Schouwaloll' se va întoarce, tn calitate de ambasador la Berlin. Se afirmi de alţi parte ci guvernul imperial nu se gândeşte de loc de a rechema pe d. Hitrowo. Kissingeti, 5 Iunie. Principele de Battenberg esle aşteptat aci tn curând. Soda, 5 Iunie. Unul din regent!, d. Mulkurolf, a plecat la Philipopol. D. StambulofT, care tot mal este convalescent, remine la Sofia Berlin, 6 Iunie. Se vorbeşte de plecarea prinţului şi a principesei imperiale la Londra, care plecare ar fi fixaţi pentru 12 ale acestei luni. Roma, 6 Iunie. Comemoratiunea morţii lui Uaribaldi a fost celebraţi azi la Caprera de multe mii de patriot! veniţi spre a visita locuinţa şi mormântul generalului. Paris, 6 Iunie. D. Valentin, oportunist, a fost ales deputat a Iserulul. New-York, 6 Iunie. Se anunţi ci d. O’Brien, în interesul causel irlandeze, a refuzat de a participa la marea manifestatiune a partidului de lucru, de oare-ce a fost preş daţi de d-nu Mackmokiu, care s’a declarat de curând partisan a! dinamitei. Sofia, 6 Iunie. Ştirea lansată de «Express-Orient», că regentul JivkofT ar fi fost arestat la Siştova, din ordinul colegilor sâl din Sofia, este o răutăcioasă iventiune. Regentul JivkofT a sosit astă seară la Varna pentru afaceri de familie. Paris, (5 Iunie. «La Defense» din Versailles zice ci coroana Bulgariei a fost încă de curând oferită ducelui de Alencon care a refusat’o. Londra, 6 Iunie. Ziarele fac a se presimţi o apropiali şi mare reductiune în efectivul corpului de ocupatiune în Egipt. Petersburg, 6 Iunie. «Gazeta Moscovei» zice că recentul complot descoperit în palatul din Yldyz-Kiosk contra Sultanului este opera intrigelor engleze, în vedere de a asigura înoheerea aranjamentului relativ la Egipt. Berlin, 6 Iunie. In urma călătoriei sale la Kiel, împăratul suferi de un guturală care nu este însoţii de simptome grave, dar care sileşte pe Majestalea Sa de a sta în casă. Berlin, 6 Iunie. împăratul s a odihnit mal mult ca de o-biceiu. Împăratul va asculta asti-searâ raporturile, apoi va cina cu Marea Ducesă de Baden. AGENŢIA LIBEBA Sau-Francisco, 6 Iunie. Autorităţile au trimes notă consulului Francez interzicând debarcarea condem-natilor la munca zilnică la Noumea. D. O’Brien a primii din Philadelphia scrisori în care îl ameninţă cu moarte. Brucxlles, 6 Iunie. 400 mineri ş'au reluat lucrul în basinul Charlerol. La Liâge şi la Gând, liniştea este restabilită. Paris, 6 Iunie. D. Spuller, noul ministru al instrucţi-unel publice ş’a dat demisiunea din vice preşedinte al Camerei. Paris, 6 Iunie. Sindicul agenţilor de schimb desminte ştirea că d. Wilson, ginerele d-lul Grevy, ar fi fost excutat la bursă. Viena, 7 Iunie. Ieri la deşchiderea bursei circula sgo-motul că împăratul Germaniei era grav indispus. Berlin, 7 Iunie. «Reiohsanzeger» anunţă că M. S. împăratul Germaniei a răcit pe timpul călătoriei sale la Kiel. Starea sa nu presinţâ nici o gravitate, dar îl sileşte de a sta tn casă. Berlin, 7 Iunie. Împăratul va primi astăzi după umiazl pe marea ducesă de Baden. Majestalea sa va lua parte la prânzul la care este invitată marea ducesă. Berlin, 7 Iunie. Se zice că principele imperial va pleca Duminică împreună cu familia la Londra, ca să asiste la jubileul Reginei Victoria. Berlin, 7 Iunie. Se asigură că noua călătorie a comitelui Schouvalolf la Petersburg stă tn legătură cu viitoarea intrevedere a celor trei î mpăratl. CORESPONDENŢA DE LI IHUŢI V’am făcut deja cunoscut cum noul consilia comunal a procedat în ziua de 22 MaiCi la verificarea titlurilor noilor consilieri şi a invalidat poreclita alegere a col. II. V'am mal spus că a invitat apoi pe delegatul guvernului pentru a asista la prestarea jurământului, însă că acesta a refusat să se presinte înaintea consiliului şi că apoi i a telegrafist ministrului de interne. Iată, acum, ce s’a mal întâmplat de atunci: Sâmbătă seara, d. Nicu Catargiu a primit o telegramă din partea d-lul Radu Mihaifi,prin care acesta îl anunţă că a însărcinat pe prefect să comunice consilierilor, respunsul ministrului la telegrama ce i s’a adresat. Duminică a sosit şi acest răspuns pe care vi '1 alăturez aci : PREFECTURA DE COVURLUI N° 4,667 Galaţi 24 Mai 1887 Domnul meii Domnul Ministru de interne prin ordinul No. 7014 mă invită a vă face cunoscut că în virtutea art. 10 şi 17 din noua lege comunală, membrii unul consiliii comunal din noO aleşi nu pot intra în funcţiune şi presta jurământul legiuit, de cât dupe ce se vor fi pronun-at autorităţile compelinte asupra con-testaţiunilor ivite. Că în basa art. 01 din legea electorală comunală, dreptul de a judeca a-ceste contestaţiunl relative la alegerile efectuate în comunele urbane,reşidenţe de district, aparţine exclusiv ministrului de interne a cărui hotărâre motivată trebue să fie dată în termen de o lună, de la expirarea termenului de contestaţiunl, art. 59 legea electorală comunală. Că dacă ministrul a înaintat comi-siunil interimare contestaţiunile primite de dânsul, aceasta a fâcut’o în scop de a înlesni noilor aleşi calea de a face Înscris Întâmpinările lor, conform a«t. 00 din acea lege, iar nici de cum ca d-lor Inşi le să ’şî pronunţe validarea a-legerel lor. Că în vederea acestor ronsideratiunl, ministru nu a putut a mă autorisa a asista la prestarea jurământului d-lor membrii, înainte de a se da hotărârea asupra contestaţiunilor ivite. Aceste ca respuns la reclamaţiunea ce d-voastră aţi făcut ministrului contra mea, că nu am voit să asist ia jurământ. Primiţi vă rog stima ce vă păstrez, (ss) prefect I. C. Theodorescu Resultft d’aci că d. ministru de interne, opreşte, în contra legel, pe consiliul comunal a se constitui. Iu adevăr iată ce spune legea comunală, Art. 16 : «Membrii consiliului din nou aleşi vor intra în funcţiune îndată dupe validarea alegerii.» Cine acum validează ale area ? Art. 57 sună ast fel : «In comunele urbane, reşedinţe de judeţe, consiliul comunal lş verifică singur alegerea». In faţa acestei călcări de lege din partea ministrului de interne, noii consilieri comunali,s’au întrunit Duminică seara, într’o adunare intimă spre a hotărâ ce au de făcut. Părerea multor dintre ei, este că nu mal e nimic de făcut pe calea legală şi că prin urmare ar trebui să restitue a-legălorilor mandatul ce le-a încredinţat. Aflăm că d. Lascar Galargi a părăsit Parisul şi se află deja la Viena. D sa va sosi mâine în ţară şi or se va opri o zi, doue la Bucureşti şi pe urmă va merge la Galaţi, or va merge d’a dreptul la Galaţi se se informeze despre tot ce s’a petrecut acolo şi apoi va veni în Bucureşti. • Se zice că întregul sistem al întăririlor Capitalei va trebui se fie schimbat şi că însemnatele lucrări de teresament şi de zidărie deja executate nu vor mai putea fi utilizate. Cauza ar fi descoperirile recente de noi materii explosibile, descoperirea meneliteî mai ales, şi hotărlrea ar fi fost luată în urma poveţelor generalului Brialmont el însu’şi la care, precum se ştie, a fost trimis, este cât-va timp, unul din cei mai distinşi ofiţeri superiori din corpul nostru pe geniu. Rectorul universitâţei din Bucureşti a invitat pe profesorii desemnaţi de sorţi ca judecători al d-lor Merzescu şi Tzoqi.se se întrunească Joi la 11 ore de dimineaţa pentru a se constitui în juriu şi a hotărî ziua EPOCA - 27 MAIU judecăţeî. E posibil oă se va fixa termenul cel mai scurl|posibil, căci aceasta este dorinţa d-lui Sturdza. © Ni se povesteşte un conflict foarte nostim ce s’a întâmplat acum câtva timp între d. Dim Propopescu şi Gr Olănescu şeful vămilor. D. Olănescu, fiind bolnav luase câte-va dosare ca se le studieze la densul acasă. D. Protopopescu pentru aceasta făcu d-lui Olănescu, aspre mustrări, zieându-î, drept conclusiune, «că nu mai pot merge lucrurile ast-fel». «Ia vezi! zise d. Olănescu d-lui Protopopescu că ’ţi trântesc aceste dosare în cap, daca mai spui seva». # Se vorbeşte despre un conflict foarte serios care s’ar fi iscat între d-nii Spiru Haret şi Vitzu şi în urma căruia d. Vitzu ’şi ar fi dat demisiunea din postul de inspector general al instrucţiune! publice. Timpul lipsindu-ne pentru a ne informa azi despre cauzele acestui conflict vom reveni mâine. • Procesul intentat de membrii o-poziţii bătăuşilor de la Galaţi, a fost amânat după stăruinţele acestor din urmă pe ziua de 8 Iunie. Este mai mult de cât sigur acum, că guvernul nu va lua nici o măsură în contra funcţionarilor publici care au organizat şi făptuit infamiile de la Galaţi. Ce zice d. Mihail Kogălniceanu care a încredinţat pe un amic al seu că d. Ion Brâtianu îi a făgăduit formal destituirea lui Serăţeanu? In privipţa sgomolulul care circula azi în oraş şi pe care ’l înregistrăm mal sus, despre încetarea din viată a poetului E-minescu care se află la Botoşani, d. Ma-iorescu a primit din Iaşi şi a bine-voit sfe ne comunice următoarea telegramă : Am primit numai ştirea telegra-^ fică că Emineseu este greu bolnav;^ până acum nu ştim nimic mai mulţi D. Ministru al rezbelului a constituit următoarea (omisiune pentru examinarea căpitanilor aspiranţi la gradul de major : General C. Budişteanu, comandantul diviziunei de infanterie din Tirgovişte, prezident; colonelii Chi-riţescu, Marculescu, Mihail Popescu şi Argentoianu membri. Comisiunea se va întruni la 5 Iunie. Aflăm că, în urma excursiunei ce au făcut la viile de la Dealul Mare, ministrul agriculturei, industriei, comerciului şi domeniilor şi membrii comisiunei superioare pentru combaterea phyloxerei, încredin-ţându-se că în adevăr întrebuinţarea naphtalineî este mai mult vătămătoare decât folositoare, precum aâ susţinut tot d’auna şi proprietarii viilor philoxerate, au hotărît se se renunţe definitiv la această întrebuinţare. Cum remâne acum cu enormele sume de bani chieltuite de d. Sto-lojan ? m D. doctor Măldărescu a avut azi o lungă întrevedere cu d. Ministru Sturdza. Gurele cele rele comentez mult această întrevedere şi nu tocmai într’un chip favorabil d-lui Mâl-dărescu care, precum se ştie, face parte din juriul chiemat a judeca pe d-nii profesori Mârzescu şi Tzoni. • Vestitul paşă de la Tulcea, fratele iubit al d-lui ministru al justiţiei, se află în Bucureşti. D-sa a venit, se zice, se reguleze chestiunea fondurilor pentru destrucţiunea locustelor, fonduri din care, toată lumea în Dobrogea o ştie, cea mare parte remâne în buzunarul paşei. va sprijini prin presenţa sa lăudabila iniţiativă luată de direcţiunea generală a theatrelor. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Londra, 7 Iunie. — «Daily News» crede că, conform cererii Rusiei, negocieri se vor începe cu scop de a face ca regenţii să fie înlocuiţi printr’un principe provisoriu, care ar guverna până la restabilirea stării normale a afacerilor în principat. Principele ar numi miniştri responsabili luaţi din toate partidele, şi ar convoca o nouă Sobranie. AGENŢIA LIBEHA Londra, 7 Iunie.—Parlamentul 'şl a reluat erl lucrările. Puţină lume în ambele camere. După o discuţie de două ceasuri, Camera Comunelor a votat bugetul veniturilor. Apoi a votat, tn a doua citire, legea privitoare la datoria publică. Londra, 7 Iunie. — The Postmaster anunţă că în curând eşantilioanele streine vor fi primite de poşta engleză. Roma, 7 Iunie. — Papa nu primeşte să admită pe lângă Sfîntul Scaun un diplomat englez cu titlu oficios, precum propune lordul Salisbury. «Voesc, a zis Papa, sau un ambasador, sau un ministru, sau nimeni.» Stnttgarl, 7 Iunie.—(Cale indirectă). — O mare mişcare domneşte acum în Wurtemberg, din pricina unei schimbări în succesiunea tronului ce o pregăteşte guvernul. Principele Wilhem, moştenitor pre-sumptiv, ar trebui se renunţe la dreptul său pentru că nu are moştenitori. Ca viitor rege, se vorbeşte de ducele Albert, nepotul archiduceluî Albrecht de Austria. Viena, 7 Iunie. — In cercurile diplomatice se vorbeşte de o învoire care ar fi în ajunul de a se încheia între Rusia, Germania şi Austria cu privire la Bulgaria, şi la care Anglia ar consimţi. Până acum Insă nimic nu s'a terminat, dar se asigură că mari concesiuni aQ fost făcute Rusiei. Londra, 7 Iunie. — In vara anului 1889 o exposiţiune internaţională de ştiinţe, arte şi industrie va avea loc la Glascow, Petersburg;, 7 Iunie. — Se aşteaptă la 11 Iunie, emiterea, aci şi în streină-tate a obligaţiunilor de 3 0/0 a companiei cailor ferate trascaucasiane pentru o valoare de 30 milioane ruble argint. Viena, 7 Iunie. — Împăratul şi împărăteasa Austriei, la 19 Iunie vor merge la Gastein pentru a întoarce visita împăratului Geimaniei. Se speră că indisposiţia Împăratului nu’l va împedica de a merge la Gastein la epoca indicată. Berlin, 7 Iunie. — împăratul se află mal bine. Nu are de cât un greu gutu-raiu care nu presintă nici un pericol. Londra, 7 Iunie. — Doctorul Ma-ckenzie a glecat erl la Berlin unde a fost chemat de principele moştenitor, Doctorul englez va sta la Berlin o septămână şi va opera pe principele imperial care recunoaşte că o operaţie este absolut necesara. Paris, 7 Iunie. — Azi noapte Primăria din Elboeuf a luat foc. Arhivele au fost scăpate, dar edificiul care era foarte frumos a fost distrus. SPECTACOLE Ni se scrie din Giurgiu că zileh acestea protopopul Mirea al judeţului Vlaşca, fiind într’o stare anormală, s’a luat la bătae în piaţă cu vizitiul seu. Ignoranţa acestui protoereu e de pomena, nu ştiam însă că e şi vi-ţios până a face de rîs caracterul sacerdotal, în cât e de mirare cum ’l mai ţine Mitropolia în capul clerului unui judeţ. © Regimentul al 2-lea de infanterie de linie viind din Dobrogea a sosit Duminică seara în Capitală unde va ţine gnrnizonă. Direcţiunea generală a theatrelor ne rqugâ se anunţăm că a organizat pentru Vineri 29 Mai curent, o re-presentaţiune extra-ordinarâ în folosul victimilor incendiului Operei Comice din Paris. La această representaţiune vor da concursul lor pe lângă artiştii socie-tâţeî şi pensionari ai theatrului naţional şi mai mulţi artişti amatori. Sperăm că publicul bucureştean MARELE CIRC SIDOLI IN EAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Politzii No. t IN TOATE SERILE REPRESENTATH EXTRAORDINARE IVItsi-oixr*i si Sâmbătă HIGH-LIFE GRADINA DACIA JOI LA 28 MAIU 1887 NOUA TRUPA ROMANA DE UODEViL SI COMEDIE Direcţiunea D-lui A. L. Bobescu Director de scenă d. P. S Alexandrescu Se va repres. cu autorizaţia autorului frumoasa piesă: ZEFLEMELE Revistă politică şi umor. a anuluî 1886, cu cântece tn 3 acte, de I. C. Negruzzi şi D. R. Rotetti. .Săltata 30 Mai se va juca: THEMENELELE a IU lTMIpr nmterlnh.1 vechlu llL I L.1//1I5L din tusa din coltul strndelor Scaunele si Batiste, fosta CasaCosta-foru. Ase adresa pentru Informaţii la administraţia ziarului «EPOCA.» ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Colici, 49. — Bucureşti MORI FABRICILE spirt TOT FELUL DE MAŞINI Mare «leposit de toate uneltele «I accesoriile pentru exploatarea fabricelor PIETRE de MOARA. CURELE. CAUCIUCURI GAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA, BOLELE SIFILITICE Neputinţa barbateasca Vindeci după cele mai noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţa de 17 ani. Specialist in boale lumeşti DR THOR Strada Emigrat No. 3, intrarea din Calea Victoriei prin strada sf. Voivozi. Consultaţiun! de 8 dimineaţa până la 8 seara. Loc d’aşteptare separat pentru lie-eare. V | D" DAVIDOVICZI j| de la facultatea din Viena (|j { SPEC. BO LE INTERNE.DE COPII f | SI DE GAT i | Strada Sf. Vineri No. 14 | ţţ (vis-ă-vis de biserica St. Vineri) ord. 3 — 5 p. m. STABILIMENTUL MURAL De la Baltatesti (jud. Neamtu) Calitalili' apelor minerale de la Baltatesti. instalaţia si confortul ce I poseda fac ca acest stabiliment sa De unul dintre cele d'intâiu .stabilimente balneare ale tarei. Anele cloruro-sodico-hromurale sunt recomandate conli n boalelor scrofuloase vechi si grave, boale de ochi, de urechi, abcese reci. ulcere, fistule, artrite, lumori albe, periostite, oseite, etc. Asemenea si toate poalele cronice ale femeilor, me-li ite cronice cu granulalie si ulcere, leuraree, tumorile sl durerile de mitra si de ovare sunt cu totul vindecate. Paralisiile, reumatismele artriclice, sifilisul lerliar, găsesc o indicatiune speciala in băile de la Kaltalesci. Slăbiciune generala a copiilor, anemia si cloroma-nia fecielor, dispare prin apele de ia Baltatesti si a-erul de la munte imbalsamit prin mirosul brazilor, si boinaviii si redobândesc in curând sanalatea. Sorgintea Cuza-Voda prin caiilatiie salt- purgative si diuretice esle cel mai bun remediu contra tutulor hoaţelor cronice ale stomacului, ale intestinelor, ale ficatului si ale conslipatiilor cele mat grave. Restaurantul este incredinlat unei persoane speciale sub controlul meu. se mănâncă după inroiala sau prin abonamente după voinţa visitatorilor, cu un prel moderat In timpul sezonului este o farmacie, un medic, un birou tefegrafiic si posta, musica, baluri si alte multe distractiuni. Preţul drumului de fer dus si intors este redus pe jumătate. In anul acesta sau mai făcut multe îmbunătăţiri. Sezonul începe de la 25 Maiu si dureaza până la 1 Septembrie. Pentru a’si procura cine va odăi sau ori-ce alte in-formaiiuni,sase adreseze la Piatrasau la Baltatesti la Br. Cauteuilr. N. B. Sărurile de Baltatesti purgative efervescent» si pentru bai se găsesc la farmacistul Berbereauu. depositarul general la Peatra. si la loti farmaciştii din tara. D‘ SALTER de la facultatea din Viena SPEC.: BOALE de FEMEI şi S Y F ÎL 1 S S A MUTAT No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 LARGA FARMACiA « CU SFINŢI » ( Calea Moşilor ) ConsullaţiunI în loale zilele de la — 2 — 5 p. m. — ăeee AS »******,«♦ nC UCW7 A RF i>iano> m°hileşiun ^ ^ V LI1LH nL ioc de venzare. A es adresa Calea Victoriei No. 204 bis- VIU U CAIPII-Lllii &ritl 6 camere mobilate complect. Grădinâ-Ve-dere splendidă. Informaţii Bucureşti Strada Polona No 35. CASA DE SCHIMB Ntrad* lipscani, No. IS bis Buouresti, 26)7 Maiu VALORI s..d.»«rc™r cuponeior[| mejlu FONDURI DK STAT ROMAN Renta rom. per. 4875 5 0/0 1 Ap I Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. con) 6 0/0 t Mai I No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 t Ian 1 Iul Idem idem 6 0/0 Idem imprum. Stern 186* 7 0/0 t MarlSep Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian i Iul Agio ÎMPRUMUTURI DK ORASK Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 Ian t Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai t No Impr. or. B. cu prime loz f. 20 VALORI D1VKRSK Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Or. din Buc. 7 0/0 Idem Idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Crud Fonc. Ur.din l»ţ 15 0/0 cbl l-a» /IU* ÎL gâfi WG 10 1 Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem fia) 911 / 2 95 8S 143/4 781/2 93 36 106 3/4 92 4/4 104 97 88 791/4 21!t www.dacoromanica.ro KPOCft. 27 MAlU ■X# X Snli-soiniialiil nni onoare u aduce 1 icunostinla X generala ca DUMINECA LA IO MAIU AM DESCHIS numii. SI RENTAI ItAMtL FOST IIIUI'ES I IOKMCHE NJONESCU I X PROPfilETAflUL SI LOCATARUL ACESTUI IMOBIL X INu Voifi cruţa, caln Lot-d’auua, nici osteneli nici clicltuell pentru desăvârşita mulţumire a onor. mei clienţi BUCĂTĂRIE FR ABCES A SI ROMANA A LA CARTE MARE ASORTIMENT DE Vl.ftURI INDIGENE Sl STItEINE Cu deosebita stimă, !OROAURE(X. u>~*'<=«'U l*ro|irielarul Keslanranluluiilin Slr. Cova ■ pX<«l9WIUUg9)^S ŞCOALA COMERCIALA IN VIENA inaugurează la 15 Seplembre a. c., cursuri nuoi kg A * <*> co * V g* o /C * V g O 60 Si toate obiectele de L1NGER1E, de PAPETAR1F,' etc., ele., ele. DEPOSITE IN TOATE PARFUMER1JLE Catalogul Parfumurilor cu preciurile PRINCIPALE DIN LUME sunt trimise FRANCO la cerere M. SCHWART Z OPTIC Strada. Ca rol 1 No. 22 Ochelari cu slicleie cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunilc medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Baromelre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesuri metrice etc. cu preţuri foarte moderate. A DR- STAUCEANU Pialza-Amzi No. s NU Ml ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea eloxirului dentifric AL P.P. 8.8. PĂRINŢI BENEDICTIN! din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur *2 MEDAI.Il DEUR: Bruxella 1880. Londra 1 884 cele inşii iuulte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOURSAND Întrebuinţarea zilnică a Elexirulul dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosâ de câte-va picături în apă, previne şi vindieă căreia dinţilor, pe careu albeşte, consolisân-du-î, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIIi 3, RUE ''GUERIE, BORUEAUX Deposit la toate larmaciiie, parfumeorl şi Coafeori represenlante pentru Ro-| mânia, Serbia şi Bulgaria; Agenţia ComercS&Iă Frâncezfl din Gftlâti *>i ] sucursalele ci. ranaMBMiHBi DUPĂ 0 LUNĂ DE LA S-tul GEORGE VA APARE IN EDITURA TIPOGRAFIE! CAROl GOBL ANUARUL BUGURESGILOR PE 1887-88 COPRINp£ND: Firmele tuturor comercianţilor fi induslriaţilor din Capitală, luate de pe tlegisire.le onor. Tribunal dc Comerciu ; adresele autorităţilor ţi fimcţionarilor ui/nriorl, Caselor de Cr/dit, profesiunilor libere, scitelor ţi profesorilor, per-ji'.n, ir,r distinse, etc.', Meryul. trenurilor fi vapor el or, tari lele telegrafelor, foselor ţi răilor ferate; stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, după alfabet, Con-enţ uni le inebeiate de către guvtrn in curau) anului t8S6—S7,pină la apari-(tune, cu statele str/inrf Calendarul pe 1887—88, etc. etc. AisrxjisroxxjRiLE SF. PRIMESC I.A Tipografia CAROL GOBL strada Domnei, 14 CC PREŢURILE CRmAtOre : 1 pagină 20 lei; '/, pagină 12 lei; */, pagină 7 lei O simplă adresă 2 lei 0 pagină întriigă du dreptul la un Anuar. Domnii comercianţi şi industriaşi, cari vor voi să aibă imundul d-lor în Anuarul Bucur oscilor, snnt rugaţi a’l trâmbe cât mai neînt&rijiat, spre a putea apare la timp. Asemenea domnii comercianţi şi industriaşi precum şi profesiunile libere, cari 'şi-aii schimbat domiciliul, sunt rugaţi ane Ir.imite adresa d-lor esaotă. spre a o putea corigia. Chitanţele liberate la plata anunciurilor vor purta numai semnătura Carul («iibl. pnw VMIINT #5,aaas."5 * Vv/ l | .iU( I cauţă un Impiegat cu cunoştinţă şi practică în această branşă. 0-forte cu menţiunea pretenţiunilor şi cu certificatele de serviciu anterior a se adresa la magasin. Ita/.ar Angluis în Galaţi. IMATIATORUL PINTHU TOTI Ziar limbîstic septamanal LIMBA GERMANA FaRA PROFESOR Redactat de un comitet de profesori Redacţia Strada Clementei Uo. 1. Abonamentul pe un an 30 Iei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 7 lei şi 50 bani. nmu' ASE FERI DE CONTRA-FACER IX® n SUCCESE!,!.: Old l M I I IX CEI I»l\ I ltlU TREI AM. CU XKIXTHUI TA SECER ATO AIIE au îndemnat pe unii fabricanţi din streinătate a contraface aceste masir.e spre a le putea astfel introduce in comerţ Adevăratele «eeeratori ADRÎANCE poartă următoarea marcă de fabrică şi se JC ® % ^ A SE FERI .4Nfc 5 DL 1 —i . DE CONTRAFACERI ^ WIFfeYX CONTRA-FAAERI găseşte de vânzare numai la agenlul general al fabrice!. IO HIV PITTS Bucureşti. Str. Snuirdnn Xo. ii. si la agenţii scl «lin provincie PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 4, Str. Luterana, No. 4 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază ori-ce mobilă sculptată şi nesculptată pen tru Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţurh escepţionale. Comandeie se. efectuează prompt după modele. IffkdIA VIIFYf dist. Oltu, plasaSerbancst TIUlM/l VilLl'jllI partea, D-lui Nicu Mosc.u in intindere de 2f,00, pogoane din caro 226, semăn te grâu de toama si 60 orzu. Se arendează de la23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. raMECiNl(lR(IMMfS„skauSKî; doreşte a se angaja la un domn proprietar care posedă mal multe locomobile, spre a le conduce şi esecuta separaţia lor. Asemenea sar angaja si cu tinerea crmptabilitătcl la necesitate. Adresa Ia Redacţia acestui ziar. BAASEN (FELSO-BAJOM) BfliA StUNl COniNENO IOD SI BROMURE IN COMITATUL KLEINHQCKlER, TRANSILVANIA Sursele numeroase de vindecare a institutului de bai din Baasen, abondente in iod si Bromura au dovedii .-licacilatealor la loate felurile ife reumatism, podagra, la Ipale felurile de scro-fule, la sifilis invechit, la slăbiciunea provenita din prea umila întrebuinţare a mercurului, la nevralgie si ischias, ia boalele cronice de femei, la boalele cronice ale pielei Ekzen, Lupus, Psoriasis si Phacliitis. Cura se poale face din bai de putina reci si calde, bai de nămol sl cura cu apa de băut Baia e situata la o depanare de 3/4 ore de staţiunea Modiascli [Medgyes] a răilor ferate ale stalului r. ungar int’ro vale inposanta încoronata de dealuri ru păduri si vii. Legătură cotidiana cu postia din Mediasch. Reducere de preciu pe linia cailor ferate ale stalului r. ungar. Locninlelebinemobilate Bucătărierxclenlaeupreuiiirimoderate.Pen. Iru distracţie s a lualmesuriaseaveaobunamusica Tombola, diferite feluri de danturi. Prospecte se trimit gratis la cerere. DESCHIDEREA BA El LA 25 MAIU Br. FRIT7. I OEBKRTH Direcţiunea Rad. Medicul baci Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA Â LÂ VILLE DEVIENNE vis-ă-ois de I.lb. S»ccc Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatnte al aoliditate urma-toar'felo noutăţi: RuTarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzosc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. U. •laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru lidnntati. Uayettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAUOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OR1-CUI VA FACE TEREBE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec „NAŢIONALA" DCiEFAIE GcNîRÎLA OF ASlGJ.t. IN BUCjRESf Capital social . . . «,000,000 lei Prima emisiune . . 3,000,000 lei Dm care ... 1,000,000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata. RE SERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , NAŢIONALA" AS1ULKA: In contra iuceudiului.griudiuei, spargere! geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra victei omului SC pri-mesc in toate conitnautiunile usitate, precum: vas de moarte, supra vieţuire, zestre si rente. „Xatiouala-- a pialit până la linele anului 1886 iu diferite ramure de asigurare peste iu,600,000 iei despăgubiri Kepreseutautu generala Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generala Slrada4Carol 1, Mo. y. MAŞINI DE ÎMPLETIT MAŞINI DE ÎMPLETIT DIN CEA MAI VECHE Sl RENUMITA FABRICA LÂUE & TTMAEUS DIN DRESDA Recomandam cu deosebire pentru familii aceste maşini cu care se pot inplcti: GILETCE, FUSTE CIORAPI g-rosi si subţiri MÂNUŞI, PLAPOME SI PĂLĂRII Prin aceste maşini se poate câştiga asistenta unei numeroase familii. Un maestru in aceasta arta industriala se atla la dispositiunea amatorilor pentru instruirea lor Detalii se pot lua ia Representantii generali pentru România si Bulgaria, TRICOURI Talie si Pantaloni SI ALURI RYSER et BRATEANU Bucureşti, Calea Moşilor No, 20. ixmKi A N Li T It E C E CU VEDEREA IX® mx h mm F0.1BTE IMPORTANT > * y A 2 Sub-somnatul proprietar al fostului Maga-.in ÎOX FEX- Y A - iO\H l cu mărfuri de îiouveauteH din Strada Lips ani A 'i - No. 24, am onosre a aduce la cunoştinţa onor. public [ ] şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Gbeorghe a. \J Xr c. an» ■■■iitai acest magasin in cunoscutul meu magasin do lângă Poliţie sul. Urma I.A K A li II.OM A şi că «X m dc azi iuaihte acest magasin va purta numele de m MARE MAGASIN < X t \ Qe LA LUVRU DIN PARIS K 'mr i V - şi că voiQ vinde eftin tot ca până acum fiind devisa R mv. V magasinulul n cumpera efliu si a vinde eftin. rr % r Gomples pe o numeroasă clientela şi semnez res-pectos. 1. MOISESCIJ. * l A X U 1 1» E C E C U V E 1» E 1! B A X ROMERBAD (GASTA1NUL STIME») DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N. Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat să ajunge de laViena tu 8 1/2 ore, de la Triesl în 6 orc) Băi puternice de 30—31“ El pentru oameni debil!, consumaţia zilnica 20,000 hectohlre, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, bol! de femei, menstrunaţiile, esu-daţi! învechite, bol! cronic! de cataruri băşici ele. Basin mare, băl de marmora, separaLe şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (în Maiti şi Sep. cu 33 0/0 mal eftin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din noO construite, Conducte de apa de bfut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul băel: D. consilier sanitar Dr. U. Mayerhofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena 1. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia Băilor Romerbad Steiermark de jos. De la 1 Maiti trenul accelerat se opreşte aci iXt M a R E L E HOTEL DE FRINCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Gel mal mare şi e'egant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei' în faţa stradei Lipscani, din nou (lari it, având patru faţade, - st-fel în cât toate ferestrele respândege în strada. Cu desăvârşire noii montat, dupe sistemul cel mai' modern, având rostan antsi cafenea foarle spaţ oasâ, berărie şi alte confort ri,curăţenie cea ma osetiip ară Salon pentru soarele, nunţi, bancneturl şi altei . Toate lucrurile de consumaţie do n inm calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mai prompt IPH. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA •Xi Tipografia Ziarului „Epooa' Garant rBspt)n«abil.,C. Goorjfţsscu. www.dacoromanica.ro