ANUL II No. 447 A DOUA EDITiUNt DUM NEGĂ, 24 MA1U ţ5 IUNIE; 1887 15 B ANI IST UM ERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 9IIB A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE l\ BICI KI'SCI La casa AdminiStr&tiunei l\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an* 40 lei, 6 luni «0 lei, 3 luni 10 lei. IA Sl KFINATATE: Ta toate offlciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segaeestejurnalul cu IE Cent. numerul, la Kioscul din nit Montmnrtre 11 tl Bulevardul St. Fiprmaiu No. SI. manuscriptele nu se inapoiaza 15 BANI N UMERUL ANUNCIURILE DIN ROMAN'A SE PR.MESC DIRECT LA ADMINI9 TRATIA ZIARULUI I.a Paris: la Agence Ilavas, place de la bourse, S. Agrnee Libre, rue Soire Dame des Victoires 50, (Place de la Bourse) pentru Paris, Franci», lirriuania, Ausiro-Lngaria, Italia si Marea llritanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. !1. — IMntn Episcopiei. — No. îl. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. îl. — l’iatn Episcopiei. — No. îl. NEBUNIA CANCELARULUI ONORABfLITATEA DL0R RBDU MIHAI SI TACHE ANASTASII) EVENIMENTELE DIN D0R0H0I SE ’XCHEIE Olt! \U SE WCHEIE? FEMEIA MORTULUI 11 Este evident că ţara aceasta, cu sentimentele el bune şi cu poporul săii atât de negălcevitor şi de guVernabil, nu poate trăi Intr’o stare de lucruri aşa de violentă şi de anarhica care exasperează temperamentelecele mal paciente ş’ mai liniştite. Bărbaţii noştri politici din divanurile ad-hoc, tocmai pentru a înlătura cauzele acelor perturbaţiuni periodice care puneau la fie-care domnie lotul în ces-tiune şi ţineau societatea intr’o perpetuă tnchietudine, s’au gândit la inaugurarea unei monarhii străine constituţionale. Ei aă sacrificat tradiţiile noastre istorice şi marele avantagilale domnielor pământene, spre a da ţării o stare normală parmanentă, ştiută şi consimţită de toţi fără distincţiune de clase şi de opinii. Ei bine, când vedem halul In care am ajuns astă-zî, sub o Constituţie lnţe leapta, rămânem uimiţi.... căci suntem malrăâ decât sub cele mai rele domnii. lată de ce întrebam mereu :*care'i politica regelui ?.. .. şi aceasta cu atât mai mult cuvânt cu cât însuşi «principele străin» când s’a legat cu noi, a Înţeles situaţiunea în tocmai cum au în-ţeles’o bărbaţii noştri politici din generaţia trecută. Acum estelntre noiamestecarea lim-belor ca la turnul lui Babei, nu ne mai înţelegem în verbă.... Să ne întoarcem dar un moment pri-virele de la spectacolul miseriilor actuale şi să vedem ce s’a făcut în 1886 La finele lui Iuniâ 1866 preşedintele Adunării Constituante—regretatul Ma-nolachi-Coslachi-Epureanu — presen-tând principelui Carol de Hohenzollern pactul politic al ţării, i-a adresat aceste memorabile cuvinte : «Prea înălţate doamne «In ziua de 10 Maiâ, etnd înălţimea «voastră v'aţi suit pe tronul României, «ţara a văzut realizată cea mai vie şi «cea mai scumpă a sa dorinţă; acea zi «care a întemeiat pentru ţară începutul «unei ere noul, ţara asalutat’o ca inaugurarea regimului monarhic caie sin-«gur poate garanta României consoli-«darea Statului şi bine-facerile unui gu-«vernăment sLabil. «Adunarea geloasă — pe de o parte «de a aşeza principiul monarhic pe baze «nestrămutate,—şi, voind de a/tăparte «a înconjura acest principiu cu toate «libertăţile compatibile cu ordinea, de-«pltn c . nvinsâ că regimul constituţional «a devenii pentru România nu numai «o conditiune de existenta si de pros-«peritate,dar tot-o-data si garanţia «cea mai solida a consolidare! «tronului Măriei (ale, s a grăbit de «a vota pactul menit de a ajunge pe de-«pîin acest scop. «Constituţia ce ara onoare apresenta «M&riel tale — In numele adunăreî — uda o legitimă satisfacere acestor aspi-kraţiuni ale ţârii, consacrând pentru «România principiile admise în statele «moderne cele mai înaintate pe calea «civilizaţiunei. «Plin de speranţă că nouile institu-«ţiunl vor pune capăt suferinţelor unui «trecut dureros, Românii uniţi intr’un «simtimănt unanim de concordie şi de «frăţie, vor întrebuinţa silinţele lor cele | «mai stăruitoare intru a apera aceste «principii şi a da cugetărilor Măre! tale «tot concursul lor cel mai sincer şi cel «mal devotat. ! i «Călcând pe pământul ţârii noastre, «aţi spus Românilor că aţi devenit «român fi astă-zi România Constitu-«tionala ve răspunde, prin organul re-uprescntanţilor ă, ca Maria Ta ai de-«venit pentru ea simbolul nationa-«litatei sale. «Să trăeşti Măria Ta. «Să trăiască România». Iată acum tn ce termeni solemni a răspuns Domnitorul,preşedintelui Constituantei primind Constituţia: «Domnule Preşedinte, «Domnilor Deputaţi, «Actul ce s'a îndeplinit, este cel mal «însemnat în viaţa unui popor. Prin «Conslituţiunea ce dăm asta-zî statului «român, realisăm aspiraţhinile legitime vale naţiunei, garatând interesele tu-«turor stărilor, precum şi toate drepturile ce cetăţeanul trebue se găsească «într’o societate civilisată. «Acest act, pentru mine în parte, ueste cel mai solemn al vieţei mele, «cad el este pactul definitiv care «mc leaga pentru tot-d'a una cu «destinele nonei mele patrii, cu Ro-«mânia. «Dacă naţiunea română a putut trece «peste atâtea secole de suferinţl şi în-«cercâri grele, fără a’şi perde esistenţa «el, aceasta o datoreşte nu numai va-«lorfei braţului strămoşilor noştri, dar «şi Înţelepciune! şi răbdării care au ca-«racterisat In toate timpurile pe acest «popor. El a ştiut să ’şi apere ţara şi «drepturile, menţintndu-şî aspiraţiunile «în cercul putinţei şi în limitele tn-«semnate de posiţiunea sa geografică. «Sdruncinată prin luptele anterioare, «naţiunea română a alergai la princi-«piul Unirel, al principelui străin, ca «la singurul liman de scăpare, ca la «singurul mijlo: de consolidare şi de «prosperitate. Astă-zi când această do-«rinţă este îndeplinită prin abnega-«ţiunea şi persistenţa românilor, as-«tâ-zî în sfârşit când prin Constituţiune «basele legilor noastre sunt fixate si «statornicite, trebue se ne dam mâna «cu totii, si strânsi uniţi se inenti «nem, să desvoltăm, se întărim ceea «ce am dobândit. «Nu suntem aliatul nici unei puteri, «şi voim prin toate silinţele noastre «a nu crea nici o dificu/ta e puterilor «vecine. Interesul nostru cere să trăim «în cea mal bună armonie cu dânsele. «Ţinta preocupărilor şi a lucrărilor na-«ţiuneî, trebue se fie desvoltarea puteri-«lor ei morale şi materiale. «Ridicarea bisericel române, resta-«bilind’o pe basa canoanelor, şi întă-«rirea sentimentului religios în inimile «noastre, o justiţie si o administraţi ie buna , care se stârpească «toate abusurlle, ordinea si eco-«nomia în finanţe, pentru a face să în-«ceteze strâmtorarea de care suferă «astă-zi societatea şi pentru a da un «nod sbor înavuţirel naţionale, îmbu-«nătâţirea agricultură, isvorul cel mai «mare al bogăţiei noastre, înmulţirea «căilor de comunicaţie şi înfiinţarea in-«stitutelor de cred^ ca singurile mij-«loace pentru a da o impulsiune co-«merciului; iată problemele ce trebue «să resolvăm. «Tara a intrai intr’o stare nor-«mala. Un guvern monarhic eonstitu-«ţional este aşezat. Să stăruim dar cu «toţii ca prin leala si sincera a-«piicare a principiilor acestei «eonstituliuni ea se poala pro-«ducebine făcătoarele ei roade. «Domnilor deputaţi, strein la ori ce «lupte, trecutul pentru mine nu con-«sistă de cjât tn faptele frumoase ale a-«cestel naţiuni.Cu această sacră avere, «toţi uniţi,ivom putea merge cu înlesnire şi siguranţă pe calea ce este des-«chisă lnaipte-ne.» Am amiţitit aceste solemne declara-ţiuni, pentru că ele au o mare însemnătate politicft în vremurile nenorocite în AGENŢIA I.IItEltA careamajunsa trăi. Ele dovedesc o perfectă învoire Intre ţară şi dinastie, învoire care a consfinţit pactul făcut. Şi eti, ca şi Măria sa, cred că numai Constituţiunea din 1866 este «pactul definitiv» care leagă pe ţara cu dânsul şi dinastia sa ; fiind că prin această constituţie se garantează interesele tuturor treptelor şi toate drepturile cetăţenilor, şi întorcându-mă către rege zic : De ce laşi ca nesocotiţii dă la guvern să sfâşie pactul care leagă ţara cu Maria ta De ce permiţî Măria ta ca o mână de lacomi îmbunălori să abuzeze de putere şi se sdruncine bazele regimului monarhic constituţional prin o «neleală şi nesinceră» aplicare a principiilor Constiluţiunii ce şi-a dat ţara, pentru că să se poată des voi ta liniştită în atmosfera vivifianti a legalităţii? Declaraţiile solemne făcute ţârii de principele Carol la 1866, când a primit Constituţia din mâinele preşedintelui Adunării, impun Măriei sale o obligaţie de onoare : căci lui i s'a încredinţat Kivotul Legei, şi el este chezaşu! contractului încheiat. M ăria sa a zis atunci : «trebuie să «ne dăm mâna cu toţii şi strîns uniţi «se menţinem, se desvoltăm şi se întărim Constituţia...», noîastă-zlam a-lergat toţi din toate părţile, fără deosebire de partid, ne-am amintit cuvintele M. S. de la 1866 şi ne am ţinit ca să apărăm Constituţia şi drepturile înscrise într’ânsa...; de ce Măria sa, lasă să fim trataţi ca duşmani ai păceî publice, când avem făgăduinţa concursului săfi leal ? Pentru ce suntem trataţi de perturbatori şi anlidinaslicî, noi cari nu facem în realitate alt-ceva de căi. să ne opunem guvernului care sfâşie mereu legământul dtfinitiv dintre dinastie şi ţară ? Vedem că rolurile sunt intervertite : cei ce luptă în numele respectabil al legalităţii sunt supuşi tuturor neomenie-lor unei puteri fără frîujvedem că Măria să se uită indiferent b spectacolul săl-bâtăcielor ce uneltesc miniştrii şi, cu drept cuvîntîngrijaţî, întrebăm: care e tu sflrşit politica regelui, de oare-ce nu se potriveşte ceia ce ni s'a făgăduit a-tuncl cu ceia ce se face acum ? A. II. Holbau. TELE GRAME AGENŢIA IIAVAS Berlin, 3 Iunie «Gazeta Germaniei de Nord» publică un comunicai care spune că ştirea după care d. de Radowitz, ar fi venii în 1875 la St. Petersburg pentru a sonda Rusia asupra intenţiunilor sale în cas de un răsboiO franco-german, nu e de cât o fabulă inventată do prinţul Gorciakolf şi pusă în circulaţiune cu ajutorul d-lul deGonlanl-Biron. Esle un fapt cunoscut,—zice comunicatul,—că împăratul şi consiliarii săi n’au avut nici o dată inteuţiunea, de la 1871, să atace Franţa. Iiiel, 3 Iunie, Azi s'a făcut ceremonia inaugurării, de către împăratul, a lucrărilor de couslruc-ţiune a canalului menit să lege Baltica cu Marea Nordului. împăratul este aclamat pretutindeni. Hoinu, 3 Iunie. In cursul discuţiunii bugetului, ministrul de ră3boifi a declarat Camerei, că guvernul va menţine principiul ocupării Masuabulul.care este comercial şi politic, dar că crede indispensabil se rădice prestigiul armiilor italieneşti, şi va înfăţişa un proiect de credit în acest sens. D. Grispi a declarat că cabinetul actual nu va ordona retragerea trupelor din Masuah. Camera a acceptat în urmă, cu aproape unanimitate, o ordine de zi înfăţişată de d. Lacava, şi care ia act de declaraţiuuile guvernului. Paris, 3 iunie Sculptprul Carriet-Belleuse a murit. Paris, 3 Iunie. Prefectul de poliţie a prescris diferitelor teatre, mal cu seamă teatrelor BoulTes şi Palais-Royal, să transforme sălile lor, şise le pună în stare de a satisface măsurile de siguranţă ce se impun azi. Londra, 3 Funie. Se zice că în schimb pentru cedarea insulei Cypru, Anglia va renunţa în favoarea Turciei laclausa convenţiunel ce’l asigură un drept de protectorat asupra Egiptului. Sir Drumond Wollf a primii ordinul d a remâne la Constantinopole până la ratificarea convenţiunel anglo-turcă. In cercurile diplomatice ruseşti se arată o vie nemulţumire din pricina înţelegerel intervenită între Turcia şijAnglia, a căror alianţă pare a fi acum mal strânsă de cât or-când. Bruxelles, 3 Iunie. La Camera deputaţilor s'a urmat discutarea creditelor militare. D. Frâre Orban a sfârşit discursul săO în contra fortifi-ca.ţiunilor de pe Meuse. Nici Franţa nici Germania, a zis capul partidului liberal, nu doreşte a avea la spatele lor o armată duşmană numărând o sulă mii oameni. Iiiel, 3 Iunie. rmpăratul Wilhelm a sosit aici cu principii Wilhelm şi Leopold spre a asista la punerea pietrei fundamentate a canalului Mârel de Nord. I’esta, 3 Iunie. Inundaţiile causatede rîul Tissa aQ luat proporţii înspăimântătoare. Amănuntele care sosesc din provincie sunt din cele mal întristătoare. Pesta, 3 Iunie. Alegerile pentru Reichstag vor avea loc la Budapesta la 17 Iunie. Petersburg, 3 Iunie. Colonelul Ridgeway, preşedintele comi-siunel ruso-afgane a plecat la Londra cu instrucţiuni speciale. Paris, 3 Iunie. Camera Duputaţilor. Discuţiunea orga-nisărel militare a fost amânată pe mâine. Generalul Ftrron, ministrul de resboiu, a declarat că primeşte modul de recrutare propus de generalul Boulanger. Borna. 3 Iunie. Papa este dispus a se pune în relaţiunî diplomatice permanente cu Anglia şi va supune condiţiunile sale. Paris, 3 Iunie. Duce’e de Padoue a fost desemnat ca singurul represenlant al partidului imperialist la Paris. NEBUNIA CANCELARULUI Boala d-lui Ion Bratianu — Preşedinţia consiliului fara portofoliu —Frimul-ministru la Florica Boala d-lui Ion Bratianu De cât-va timp deja se vorbea că sănătatea preşedintelui consiliului este foarte sdruncinată. Toată lumea ştia că d. Ion Bratianu se află de câtă-va vreme într’o stare de slăbiciune îngrijitoare, datorită mal cu seamă perde-rilor de sânge foarte abundente de care suferă. Adevărata boală, însă, a d-lui Brătianu,pe care doctorii şi amicii săi caută să o ascunză cu multă îngrijire, este un fel de nervositate, de surexcitaţi-une extremă, care a provocat deja mai multe crize şi care inspiră medicilor temerea ca ea să nu se transforme într’o stare de adevărată nebunie. Ceia ce caracteriseazâ starea de spirit a preşedintelui consiliului este o frică grozavă de persecuţiuni imaginare, care a ajuns la dânsul o monomanie. Am spus că d. Ion Brătianu a avut mai multe crize. Să cităm un singur fapt : Cum a devenit d. Bratianu ministru fara portofoliu D.Brătianu şi cei l’alţî miniştrii se a-flau, acum câte-va săptămâni, întruniţi în sala preşedenţieî consiliului. Fereastra era deschisă. De o dată se aude o detunătură afară. Ce să Întâmplase ? CâţI-va lucrători erau ocupaţi cu o reparaţiune, alături chiar, dacă nu ne înşelăm, de scara cea mică de din dos pe care eşad. Brătianu ca să jtneargă acasă, trecând prin curtea casărmei jandarmilor, fără a mai a-vea nevoe d’a eşi pe uliţă. O grindă căzuseşifăcuseacelzgomot. Auzind vuetul acela, d. Bratianu să sperie şi întrebă ce s'a întâmplat. ’I se răspunse că nişte Unguri care lucrau afară lăsaseră să cază o grindă. Dar d Brătianu, coprins de o emo-ţiune extremă, striga mereu : A ! Ungurii! Ungurii! Vedeţi că mă persecută Ungurii. Vor să mă omoare! Colegii preşedintelui Consiliului încercară, dar în zadar, se ’l calmeze. D. Brătianu fu dus-acasă într’o stare de surexcitaţiune indescriptibila. A doua zidd. Stâlescu şi Radu Mihaî merseră la dânsul şi după multe stăruinţe, îl hotărîră să rămăe ministru fără portofoliu, spre ase putea odihni, asigurându’l de devotamentul lor şi a-rătându’i că tot d-sa va conduce politica guvernului. După dd. Radu Mihaî şi Stătescu, interveni şi d. Sturdza, care asemenea stărui de primul ministru ca să renunţe la portofo'iul Ministerului de interne. Atunci se hotărî d. Brătianu să scrie Regelui acea scrisoare care apăru peste două, trei zile, In Monitor. Acestea sunt împrejurările, în care se produse acest fapt de oare-care însemnătate, înfiinţarea pentru prima oară în România a postului de preşe-d;nte al Consiliului fără portofoliu. Primul Ministru la Florica De când d.Ion Bratianu este descărcat de funcţiunea de Ministru de interne, el îşi prelungeşte cât se poate de mult şederea sa la Florica, unde doctorii săi ordinari, doctorul Cantacu-zino, ginerile d-sale, şi doctorul Rîmni-ceanu, îl sfătuesc să şază cât mai mult spre a se odihni. Aicea d. Brătianu este supus la un regim. Cea-ce mai cu seamă II se recomandă de către doctorie liniştea cea mai complectă. Să povestim un detalifl interesant. Spre a ’i să evita, pe cât este cu putinţă, ori ce emoţiune, şi spre a ’i să da deplină linişte la moşie, s’a stabilit de la Florica şi până la o distanţă de o jumătate de oră cu trăsura, pe drum, o serie de pichete care opresc pe toţi călătorii ce merg în acea direcţiune şi ’I supun la un interogatoria în regulă şi câte-odatâ chiar la perchisiţiuni. Aşa mai deună-zi,d. Al. Odobescu, membru al Academiei, venit de curând din Paris în Bucureşti, s'a dus la d-nu Brătianu la Florica, ca să’l întreţie despre o lucrare cu care să ocupă. Ajuns pe drumul de la Goleşti, la o distanţă de aproape o jumătate de ceas de la Florica, d. Odobescu fu oprit de un pichet. — Unde mergi? ’l întrebă sentinela. — La d. Brătianu, respunse d. Odobescu. — Aşteaptă, mai lntâiu puţin. Omul care era pus acolo în facţiune să duse până la un alt pichet; vorbi câte-va momente, pe urmă să întoarse, şi d. Odobescu, după cinci minute de aşteptare, putu să'şi urmeze drumul până Ja un alt pichet, unde reîncepu aceiaşi comedie, şi aşa merse până la locuinţa primului-ministru. Toate aceste detalii, ne aşteptăm să fie desminţite de ziarele oficioase: noi Insă afirmăm absoluta lor exactitate. ONORABILITATEA D-LOR RADU MIHAI SI TACHE ANASTASIU Voinţa Nalionalaziced eri într'un articol în privinţa acusaţiunilor că d. Tache A-nastasiu ar face gheşeflurî cu d. Radu Mi hal,că lucrul e alît de absurd in cât nici nu e nevoe casă respunzâ la o asemenea acusaţiune. Foaia guvernului, precum se vede, să preface că a uitat vestita scrisoare a d-lul Tache Anaslasiu. Reproducem dar »cea scrisoare care,are cu atât mal multă importanţă, cu cât d. Radu Mihaî a ajuns minislru de interne şi d. Tache Anastasia e pus îu evidenţă prin evenimentele de la Galaţi. lată acea scrisoare: Fraţi Radule, Precum ’ţ-am telegraflat ier! din Galaţi, unde am stat dou zâle şi undi mam ocupai a dejiuca toate planu« www.dacoromanica.ro EPOCA 24 MAIU o rile şi intrigeli lui Mihâilescu et compania,aduse contra guvernului,şî tot-o-dată am organizat noi partisani, oameni cinstiţi (?) şâ desinteresaţi [T)cu care am regalat planul de bătae spre al nimicsi pe ştiuta clică şâ a le da pe fa Nanu ! X Doctorul Sergiu a prezidat pentru Iftteia oară eri seacă consiliul sanitar superior. Gu această ocaziune d-sa a pronunţat un speech în care a făgăduit câte ’n lume şi’n soare pentru îmbunătăţirea serviciului în capul căruia a fost pus. A zecea parte din fâgsduelile sale se ţină doctorul Sorgiu şi toţi îi vom fi recunoscători. Dar ne este mare frică să nu fie şi discursul noului director al serviciului sanitar ca Mesagele anuale de deschidere a Corpurilor Legiuitoare. X Semnalam iu programul alergă-gildr de Duminică 31 Maiu două schimbări de natură a înlesni îus-crierele cailor. Pentru Premiul Nucet rezervat ofiţerilor, pot fi înscrişi or-ce cai aparţinând ofiţerilor, fie ei cai de serviciu or numai cal de preumblare. Pentru alergarea in treapât, caii vor fi călăriţi, iar nu numai înhămaţi. Lipsa de material, trăsuri de curse, au depărtat mulţi troitori care astă dată vor putea alerga. Merge de sine că dacă proprietarii i înscrişi cer în urmă toţi ca cursa să fie în treapet înhămat, li se va face dupe plac. X Pentru că vorbim de curse, spre a se înlesni pariurile, se va deschide o a doua baracă rezervată sumelor mai mari. Totalurile însă de la toate baracele se vor însuma ast-fel ca dividendul să fie uniform. X In privinţa contractului încheiat de direcţiunea generală a teatrelor pentru representaţiunea de operă şi de op< r Te pe scena Teatrului Naţional, în cursul viitoarei stagiuni, ni se asigură că informaţiunea noastră despre ilegalitatea acestui contract este inexactă. Vom căuta să ne informăm esact şi vom comunica cititorilor adevărul EVENIMENTELEM DOROHQI Primim de Iu d. Callimaki următoarea scrisoare : «O foaie din Bucureşti, a publicat zilele trecute o dare deseamâ desprecele petrecute In Dorohoiu la alegerile pentru Consiliul judeţean. Ne având până acuma cunoştinţe de zisele acestei fol n’am putut răspunde mai de timpuriu. Foaia se numeşte Voinţa Naţională, iar darea sa de seamă coprinde atâtea sfruntate minciuni pe cât şi cuvinte. Toţi acel, chiar aşa numiţii Colectivişti, ce se aflaU la Dorohoiu In timpul alegerilor de Ia 3 MaiU, mărturisesc in famiele săvârşite de prefectul Cortazzi care ş’a bătut joc de toţi şi de toate, a-vând ca ajutor pe procuror, judecătorul de instrucţie şi pe comandantul garnizoanei. Simţind că i se pregătea la alegerile pentru consiliul judeţean o înfrângere de potriva celei care căpătase la alegerile pentru consiliul comun8l,d-l. Prefect spre a justifica măsurile de Înfricoşare ce aU de gând a lua, răspân deşte ştirea că comitetele de opoziţie din DorohoiU şi din Botoşani avea de gând a răscula mahatalile din DorohoiU şi pe sătenii din judeţ. Îngrijirea, chiar prefăcută, a administraţiei atât la DorohoiU cât şi la Boto şanl despre o răscoală a clasei muncitoare, dovedeşte In de-ajuns starea de sărăcie şi de mişelie In care se află a-cea nenorocită clasă. In urmă, d. prefect împănează toate drumurile din Prejurul Dorohoiulul cu soldaţi. Mahalalele sunt cutreerate de agenţi poliţieneşti care ameninţă, închid şi bat ia poliţie pe nenorociţii mahalagii presupuşi oposanţl. Po'iţie se numeşte la Dorohoiu, un loc unde pentru a li se stoarce hani sau pentru răsbunare, se Închide de către administraţie oamenii ridicaţi după stra-de, cărora atât procurorul cât şi judecătorul de instrucţie, cu toată a lor bunăvoinţă, nu le-ar putea găsi nici o vinovăţie î nenorociţi odată Închişi, li se pune i Iu gură,şi sunt sdravăn bătuţi cu ,. rumente anume născocite ca să nu lase semne pe trup. Tot timpul cât aU ţinut alegerile, birjarii care umblau cu membrii din oposiţie, precum şi cel ce prin afacerile lor eraU In contact cu opozanţii, erau aduşi la poliţie, bătuţi şi cercetaţi de urmările a-cestora. D-uu deputat Stroici va putea mărturisi că unul din cel sdrobiţl In bătae de către poliţie a fost şi birjarul d-sale. Groaza Intre mahalagii ajunsese atlt de mare In cât mulţi părăsise oraşul şi se ascunsese pe la moşiele învecinate. , Unul dintr’enşiî,alegătorla colegiul 1-U, a stat ascuns la mine tot timpul alegerilor. Ar fi prea lung de a Înşira toate nelegiuirile şi grozăviile petrecute In a- t£t m — Nu mai al trebuinţă de mine, doamnă Davenne, mă cobor... Dar la nevoe, numai un semn şi sunt aici. Şi zicea Încet In sine: Marinarul! Poate voi afla ceva. După plecarea portâriţel Genevieva luă lntr’o secundă o hotărîre îndrăs-neaţă. Işî luă un şal pe spate si se coborî păşind aproape pe urmele portâ-riţel; se uită pe fereastra de la scară. Sirnon era acela care eşia cu Augustin; bătrâna femeie Intră In odaia sa şi începu să se îndeletnicească cu gospodăria el. Genevieva se cobori fără sgomot, ferindu-se de a fi văzuta. Dupe aceasta să îndreptă spre piaţa de birje, să sui Intr’o trăsură şi ’I spuse să stea pe loc In faţa bisericei Sainte Efisabeth. De acolo Genevieva putea să vadă pe Si-mon şi pe Lucas care ciocneau în cârciuma din colţ. Ea nu’i perdea din ochi. Fără îndoială malelotul să informa de cele ce se petrecuse de mal multe zile. El stătu mal bine de un ceas la vorbă, apoi conduse pe Augustin acasă, ear el plecă vesel, fericit. De sigur avea cuvinte de a se bucura; părea mal gras şi falca i se făcuse de două ori mal mare; căci oferise o bonboauă Iul Augustin şi acesta refuzând’o, el o alăturase lu porţia obicinuită. Genevieva spuse birjarului să’l urmărească; acesta puse trăsura la pas. Simon apucă spre bulevarde, le străbătu până la Mad ‘ sna isbiud, pe ici pe colea, pe câte u. _'ălor ,u u,r- re'e ■ale c*.te Ttfţp >juns acolo tirada Tronchet, apoi se opri pe piaţa Havre, la gară... Genevieva era foarte Încurcată... Se cobori, plăti birjarului, şi ferindu-se de a fi văzută, se puse pe urmele lui Simon. Ea se temea văztnd că matelo-tul are de gând se ia drumul de fer. Voia el să se ducă la vr’un port? Departe de Paris pleca ? Ce va face ea In acest caz ? Nu era pregătită pentru o călătorie şi din altă parte nu voia să peardă singurul mijloc ce’l remăsese pentru a’şl atinge scopul. Dar văzu că mateiotul nu să Îndrepta spre birourile liniei celei mari, adică spre sbada Amsterdam ; ea se grăbi a lua un bilet pentru cea d’IntâiU staţiune, cu gândul de a ’l urmări dacă se va duce mal departe, plătind pentru drumul făcut la coborât. Mateiotul se urcă d’asupia vagonului ; ea luă loc In năuntru Iul ca să ’l poată vedea câud s’a da jos ... N’aş-teplă mult. La cea IntâiU staţiune, la Aanierâs, Simon se coborâ. Gând II văzu gata aş da biletul, se dădu jos la rândul el şi ’l urmă. El apucă spre Gourbevoie. Aci era o greutate. In slradele Parisului, Înţesate de lume, putea să urmărească pe Simon fără a fi văzută ; nu era tot aşa In strada largă şi pustie care merge de la drumul de fer la Goubevoie ; abia patru saU cinci călători apucase a-ceastâ cale. Genevieva se Înfăşură In şalul sâU, tş truse viului pe obraz şi se ţinu ceva ... d demitebt Simon se opri la Courbevoie şi intră Intr’o vilă de toată frumuseţea, de curând clădită lntr’un parc. Insfârşit Genevieva ştia unde locu-eşte Jeanna. începu să ocolească casa şi la un moment crezu că are să cada din picioare ; auzise strigâtile de. bucurie ale unui copil care se juca şi recunoscuse vocea Jeanneî. Iş puse toate puterile pentru a se opri spre a nu a-lerga spre casă, de a nu suna pentru ca să i se deschidă şi să intre In grădină : strigând: Jeanna I Jeanna 1 Şi când copila va fi In braţele el s’o ia şi să fuga cu dânsa. Ea se depârtâ din potrivă, pentru a nu fi surprinsă; dar spera că cine-va va eşi cu copila spre a o plimba. Insă de o dată portiţa de la grădi nă se deschise şi Simon apăru cu nişte stropitori In mână. Venea să ia apa pentru a stropi grădina. Genevieva rătăcea mereu, lu depărtare, ne ştiind la ce să se hotărască. Acum se gândi săi plece pentru a se latoarce a doua zi ; apoi lş schimba ideia, revenia fără voie spre acee casă, atrasa de o putere neînvinsă. li era frica să nu i se Ifure copila îndată ce nu va mal fi ea pe ^colo... A-cum c’o auzise voia s'o şi vada ! Începuse a se face noapte, trebuia să se hotărască tntr’un fel. Ce să facă ? Dacă lua lucrurile mal repedle putea să strice tot ; nu era mal bine se aştepte până a doua zi ? De mal nuilte ori fuse aproape de a'şl atinge scopul şi din causa neprevederel, grăbirui sale, nu isbutise. Nu era mâl cuminte de a i 1 1 asigura de concursul cui-va care, la nevoe, ar putea să mărturisească In faţa judecăţel despre cele ce a văzut ? Da, aşa trebuia să urmeze. Să întoarse spre casa ca să se plimbe câte va minute, cu speranţa că va mal auzi vocea copiiei sale, cântec slăvit pentru o mamă. Dar nu auzi nimic. A-, tunel privind la zid o idee nebună li veni In minte. Inoptase de tot, nimerii nu era pe acolo, zidul nu era de cât de un metru şi jumătate, şi de asupra lui era un gard de fer. Ea se urca pe dânsul şi se uită printre grâtiele gardului. Ce plăcere simţi atunci, nimic n’ar putea s’o exprime : lş vedea fiica ! cât era de frumoasă I cât i se păru de mare ; o vedea lusfârş't I Dar In acelaş timp o durere amara o copriuse. Lângă copila el sta o tânără .femeie. Ea se juca cu Jeanna şi aceasta II zlmbea ; Genevieva era să strige, să cheme pe fiica sa, când acea femeie plecându-se spre copilă lş aduse obrazul la lumină. A-tuncl nenorocita mamă tresari şi strigă: — Ea !... ea I... şi ea se răsbună ! Şi sdrobitâ, lipsită de puteri, era să cadă, căci mâinile sale se desiipise de gratie, când simţi că cine va o ia pe sus. o dă jos şi II apucă apoi mâinile, zicftndu-1: — Ce faci aici ? Aşa-I că te-am prin» oâud voiai să sări peste gard V r va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA 21 MA1U i PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA" i Tlraglu 6 000 rl© f©1 ANUNCIURI SI RECLAME;: Anunciuri pe pagina IV, linia jj 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina ij 111 linia 2 lei. junul şi !n tot timpul alegerilor. MS voi mărgini a povesti unele dintr’lnsele. Cu câte-va zile înainte de alegere se aflai! veniţi la Dorohoiu [cu interese particulare, doi BotoşenenI: d-nilHăn-ţescu şi I. Buzdugan. Sub cuvânt că a-ceştl doi Însemnaţi membrii al opozi-ţieldela Botoşani,sunt primejdioşî pentru ordinea publica din Dorohoi, d. prefect Cortazzi pune într’o seară de’I ridicădin odăile lor, II trânteşte In două trăsuri, fie care înconjurată de patru călăraşi înarmaţi şi'l duce plnă In a propiere de Botoşani unde’I leapădă pe ia miezul nopţii In mijlocul şoselei. Comentarii la asemenea faptă sunt cred de prisos. D. Burghelea este la Dorohoifl cel mal influent membru al opoziţiei. Fost procuror, mare ofiţer al ordinului St. Stanislas, membru In consiliul comunal, advocat însemnat, cu relaţii toarte întinse şi preţuit In toate clasele so cietâţel. Un asemenea om trebue depărtat cu ori ce preţ. Eată mijlocul închipuit de prefect,procuror şi judecătorul delnstrucţie.Pe clnd dimineaţad. Burghelea sta la masă şi lucra, un comisar de poliţie întovărăşit de doi oameni intră In odae şi’l întreabă dacă nu’I trebue o slugă.—Nu’mi trebue,zice d. Burghelea.—Ba Iţi trebue, răspunde comisarul.—D. Burghelea plin de mirare, ridică atunci ochii şi zfireşte la spatele comisarului acel doi oameni cu Înfăţişare de hoţi. Pricepe că i se caută pricină, se aruncă asupra unui revolver şi strigă : Eşiţl că trag.—A-tâta trebue procurorului şi judecăto ruluî de instrucţie pentru a Îndeplini dorinţa prefectului. ’I se face d lui Burghelea o acţiune de Încercare de. omor, 11 ridică cu putere de la un a-mic al s6a şi’l închid cu un mandat de depunere. Tot timpul alegerilor,d. Burghelea a stat la închisoare unde zilnic d. Cortazzi mergea voiniceşte de îşi bătea joc de dânsul. Nu voi mal aminti infamiele Îndeplinite cu d-nil Calcantraur, Semaca şi Corbu, nici arestarea la bariera Doro-hoiulul a d-lor G. Stroicl, C. Stroicî, I. Vasescu, I. Gherghel, Incuragiaţi de patru-zecl dorobanll ca nişte făcători de rele. Toate ziarele de bună credinţă aii descris cu prisosinţe aceste nelegiuiri. Cât despre cele ce se ating de mine, iată în scurt cum s’au petrecut lucrurile : Drumurile pe care se credea că voi veni In Dorohoi, erau cuprinse de călăraşi şi săteni Îmbătaţi, dintre care unii steteail ascunşi sub poduri de mă pândeaţi. Cu toate acestea apucând pe drumuri piezişe, am putut pătrunde In Dorohoi, întovărăşit de trei amici, In ziua alegerii. Pieţele oraşului erafi pline de oameni, beţi, cu ciomege In mână. S’a constatat în urmă că acel oameni eraţi parte slujbaşi al d-lui D. Moruzi cu bucătarul săti In cap, parte slugi ale prefectului, precum şi pompieri îmbrăcaţi In sumane. La toţi aceştiali se platea5!el pe zi de fie-care. S’au descris pe larg în nenumărate ziare cele ce sau petrecut In urmă, deci nu mai este nevoe se mal amintesc de dânsele. Cu toate acestea doresc a da cea mal formală desminţire cuvintelor următoare din Voinţa Naţională: Acum pentru a termina, zice numita foao, se spuneai adevărul şi în privinţa d-lui Callimak D sa, după ce 'şi a eser-citat dreptul şeii de alegător, tocmai în momentul de a pleca fu oprit la marginea oraşului de vre-o 1 O săteni, delegaţi ai colegiului lll-lea (delegaţii din comunele depărtate veniseră cu câte va sile mai înainte), care i se plânseră contra vechililor d-sale că nu’i plătesc regulat; aceşti delegaţi sunt săteni chiar de pe moşia d-lui Callimak dupe cum însuşi îi a recunoscut şi afirmat. Atâtea minciuni câte cuvinte. Nu este adevărat să fi vorbit eii cu vre un sătean tul timpul cât am stal In Dorohoi. Nu esle adevărat să se fl plâns ■ cine-va că pe moşiele mele nu ar fi lucratorii plătiţi regulat. Nu este adevărat că de pe moşiele mele să fl fost vre un sătean ca del jgat la co'egiul al lll-lea. Cu totul din potrivă, ori ce lo cuitorde pe moşiele mele a fost alungat din oraş; chiar delegaţii la colegiul III-lea de pe moşiele rudenielor mele aii fost alungaţi de sub prefectul Sam-sonovicl, sub cuvânt că nu avea administraţia încredere în votul lor. Şi fiind că este vorba de săteni şi de obijduirea lor, pentru a’şf da cine va seamă la câte impilărl şi nelegiurl sunt aceşti nenorociţi supuşi, meargă la moşia d-lul prefect Cortazzi saiî la moşia d-lui Dimitrie Moruzi. La acest din urmă, sub-prefectul îndeplineşte rolul de administrator cu ajutorul neîntrerupt al călăraşilor. Ne am îndreptat către miniştrii spre constatarea faptelor de care ne plângem, spre Infrănarea celor vinovaţi; ne vom îndrepta şi către Rege. Ear la urmă lipsiţi din toate părţile de dreptate, cu toţi uniţi, proprietari, orăşeni şi săteni, vom căuta a dobândi drepturile noastre prin alte mijloace. I . (alliimiki CINE SUNT CINSTIŢII SL MUNCITORII COLECTIVIŞTI DIN GALAŢI Principalul organ colectivist Voinţa Naţionala şi toate codiţele sale asurzesc lumea într una , în urma atrocităţilor comise în Galaţi la 11 MaiCi, că cel ce au făptuit grozăveniile din această zi, sunt «un grup'de oameni cinstiţi-si muncitori cari s’au strâns tohi ta o lalta pentru a scapa comuna Galaţi de ruina in care se afin. Ca toatealirmaţiunile Voinţei privitoare la evenimentele din Galaţi, aşa şi aceasta, este un sfruntat neadever. — Probe ?— tată-le : Mal întâiQ să ne Întrebăm cine formează stalul major al bandei colectiviste din Galaţi? Ca paravan este pus în frunte d. Nicolae Hagi Nicola, care a a ajuns la bătrâneţe xenamorisit de primărie, din causă că negoţul îl merge foarte prost, apoi vin d-nil C. Malaxa, Cosim Vârlan, G. Cava-liotti, Mihail foan, profesorii G. Codreanu şi A. Radu, precum şi alţi câţl-va ejusdem farinae. Şeful real Insa al bande! e d. C. Malaxa, foarte celebru în analele primăriei de Galaţi şi a parlamentului român. Voinţa Naţionala spune ca, revoltătoarea stare de lucruri data pe faci la comuna Galaţi de către diferitele comisiuni de ancheta, a trebuii se umple de amărăciune su-flletul tutulor Galateniloroneşti si muncitori. Da aşa este, nu Lâgăduim un singur cuveni. Unde sunt (nsâ acel Gâlftţeni omsti si muncitori, amărâţi de starea comunei lor? Iu tabăra colectivistă? Nu, nici de cum. Nu pot fi aici, căci ei sunt autorii a-celei stări nenorocite a comunei. Voinţa Naţionala poate să publice în extenso memo-riele comisiunel pentru luarea socotelilor comunei Galaţi ae la 1861 până la 1870, câte sunt isprăvite până azi, memorii a-llate câte un exemplar şi la ministeriul de interne. De ce nu face aceasla, dacă e sinceră? Noi am fi prea bucuroşi de asemenea publicaţiuue, căcls ar vedea tn mod neîndoios că autorii desaslrelor comunei Galaţi sunt tocmai principalii colectivişti de astâ-zl. Cine nu ştie că de la i864 până la 1870, primăria de aici a fost esclusiv pe mâna hagiilor cu d. Hagi Nicola In cap. EI bine, spre a Înlesni convingerea publicului, ceea ce nu face Voinţa Naţionala, vom face noi în parte. Vom lua conclu-siunea memoriului comisiunel de socoteli din 1865, când la primărie era d. Hagi Nicola, şi vom dovedi cine a adus comuna Galaţi la ruină. Iată acea conclusiune : «A descrie ou de a mânuntul toate abaterile de la lege ale primarului şi ale «Consiliului comunal, toate neregularitâ-«ţile săvârşite de agenţii comunei, carelu-«crau fără nici un control, a constata ban «cu ban toate risipele săvârşite de această «administraţie, ar fi să facem o lucrare «uriaşe, care ne ar lua foarte mult timp, «fără să poata trage vr’un folos comuna «din ea. «Când primarul a trecut peste lege, cinci «consiliul comunal a făcut încheerl şi a «dispus de o avere a cetăţenilor fără com-«petinţâ, prin un simulacru de Consiliu, «câte trei si patru membr din totalul de 17 «membri, când serviciul Primăriei n’a ţi-«nut nici un inventar de lucrurile mobile «şi imobile ale comunei, când casierul n’a «ţinut nici o socoteală de cine era dator, «mărginindu-se a încasa numai ce i se a-«ducea, când consilierii erau si furnisori de «materialesi fabricantide dovezi controlicesti «lesne se poale închipui starea de mizerie tn «care era comuna pe atunci si influenta de-«saslroasa ce a avut până azi.« 1) Iată tn ce priveşte Hagiul şi grupul săii. Să venim acum la trufandalele cu care s'a garnisit Hagiul pentru alegerele comunale şi judeţene.—Şi aceste sunt foarie bine notate în analele isprăvilor colectiviste.—Unde anume?—Ia tot tn pârdalni-cele cele de memorii, şi tncâ în memorii nu Inedite, ci tipărite şi împărţite la mulţi orăşeni din Galaţi. Aceste se intitulează •• Memoriile Duca Rescanu asupra administra-tiunei financiare a comunei Galaţi pe anii 1871—76. Ce găsim tn aceste memorii ? — Găsim mal la fie-care pagină numele de C■ Malaxa şi Mihail loan amestecate tn toate afacerile murdare şi desastroase comunei Galaţi ;—căci din păcate asemenea oameni conduceaţi pe alunei trebile acestei mult Încercate comune. — Aşa, de pildă, şeful bandei colectiviste de astă zl, «cinstitul si muncitorul d. C■ Malaxa al « Voinţei Naţionale», este acel care împreună cu vărul săd P. Boţan, deputat colectivist, dispărut tn condiţiunile ruşiuoaseştiute, a eliberai intreprenorulul canalurdor Gr. Eliad o-bllgaţiunile definitive contra stipulatiuni-lor contractului si fara aprobarea Ministerului de interne, fapt care. a adus asupra comunei Galaţi desastrul ce se continuă şi astă zl sub numele de procesul canaturilor. -Tot el este acel ce ca ajutor de primar şi executor de lucrări publice tn acelaş timp,tn mod ilegal si fraudulos, a păgubit comuna cu lei 2S.24S de la grilajul vadului Rănceanu.—El făcea,şi cu alţii de stofa sa, pe când eraţi la Primărie, anul de 480 de zile, numai ca săi-a diurne. — lutr'un cuvânt activitatea lulC. Malaxatn comună de la 1871—76 este un lanţ de abuzuri şi fapte ilegale. Sub regimul actual acest om a primit un grad mal mare ; a fost numit deputat şi aspiră să fie prefect. Ales tn 1883 cu a-julorul bâtelor başi-buzuceştl ale prefectului de urîlâ memorie Cerchez ca deputat In Camera de revisuire, nu s'a distins prin alt ceva, de cât că a propus si cotat apanajele. — D'alt-fel acesta-1 singurul titlu, cu care Malaxa cu neruşinare spune tn public că trebuie să i se dea situaţia în Galaţi. In Camera ordinară nimenea nu i a auzit guriţa vr’o dată. Nu s'a arătat că trâeşte absolut prin nici un fapt Ba, pardon, s'a tnsemnat cu ce-va. Anul trecut şeful coleclivităţel l’a făcut în plină Cameră «misei si prost», şi Malaxa a tăcui ca peştele până la atentatul din strada Vămel, când a felicitat telegrafic pe stăpânul şi Insultătorul săO, urăndu-i cu credinţa si devotament mulţi ani sanâtosi pentru fericirea patriei, s» conjurâmluT se meargă pe calea apucata, inferând trădătorii!,.. (Voinţa Naţionala din 10 Septembre 1886). Iată primul om «cinstit si muncitor», care s’a pus In capul bandelor de bătăuşi pentru a scăpa comuna Galaţi de starea revoltătoare in care se afia ('ti) Un alt ipochimen de trampa lui Malaxa este d. Costiu Vârlan. Şi acesta a fost deputat tn Camera de revizuire şi a votat apanajele. Preţul votului pentru apanaje era şi la 1884 tot sărmana Primărie de Galaţi, care tn adevăr li s’a dat pe mână după aceasla. Acest Costin Vârlan a fost şi primar vr'o 17 zile; spre nefericirea lui însă, din această din urmă calitate a fost îmbrâncit tn 1885, In urma celebrei scrisori a paşel din Tecuciu către fratele Radu de la lucrările publice, scrisoare publicată tn România şi prin care paşaua făcea pe d. Vârlan şi toţi cetaşil săi clica potloga-reasca. Aslâ-zl se vede că fostul primar potlogar a Intrat din nou tn graţia paşa-lel. In decursul celor 17 zile, cât a fost primar n'a făcut nimic alt ceva decât şi-a comandat imprimate la tipografia sa Cooperativa tn sumei de lei 2500 Tot acestui specimen de colectivist i s'a făcut imputare In public, la o întrunire ţinută la Malaxa în ajunul alegerilor trecute, de către un alt colectivist d. C. Ionescu (recte Papadopuloâ) că a luat când era la Primărie, mai multe mii de lei mita de la antreprenorul tăbliţelor de slrade. In ceata colectivistă am spus că figurează şi ponderosul d. G. Cavaliotti. Şi a-eesta a trecut pe la Primărie, lăsând urme care numai a om cinstit si muncitor nu miroase. Ast-fel dânsul şi-a prunduiteurtâ cu prunzişul cărat cu carele primăriei, şi ori de câte-orl se ducea la Bucureşti în înfăţişările cu procesul canalurilor, presinla la lutoarcere compturl de mii de lei cheltuiţi numai in două trei zile de şedere iu Capitală, de şi d'all-fel este de o sgârcenie proverbială în viaţa sa. Tot el, cât a fost primar, a scos afară din posturile comunale pe funcţionarii vechi români şi ’ialnlocuit cu o droae de greci neîmpământeniţl şi cari nici n’au învăţat măcar în şcoalele noastre naţionale. Despre advocatul Mihail loan, ce face parte şi el din clica colectivistă, nici nu merită să vogbim. E un om perdut, care nu se dă in lăiurl de la nici un act compromiţător. Profesorii, A. Radu şi G. Codreanu fac şi el parte din colectivitatea gălăţeană. A-ceştia sunt nişte oameni de mult certaţi cu orl-ce simţ de ruşine şi de demnitate. Doritori de îmbogăţire fără muncă, lacomi de viaţă uşoară şi comodă, deprinşi a cheltui mai mult de cât le produce profesia, sad asvirlit In mocirla colectivistă, ca doar s’ar căpăluica mulţi alţii. De altmintrelea însă, aii fost de toate colorile şi partidele politice, şi pe toate le-au susţinut şi Înjurat pe rând Lot cu acelaş zel şi bună-credinţă. In special colectivistul Radu e un tip rar. El este foarte bine fotografiat într’o broşură apărută In Galaţi anul trecut şi Intitulată: Un colectivist din provincie. Extragem din această broşură partea privitoare la caracterul Iul Radu: «Linguşitor greţos a tututor puternicilor «zilei, nestatornic şi laş detractor. —Nu «vânează în toate mişcările sale de cât «interesul material şi egoistic. — Scuipă «foarte lesne ceea ce a lins, şi linge ceea «ce a scuipat.—Vorbeşte tot d’a-una nu-«mal în superlative, şi ’l place a se lăuda «că e amicul intim a tuturor oamenilor în-«semnaţl din ţară. Cuvintele de morali-«tale, românism, libertate etc. le poartă «prin gură mai des de cât ori cine; şi cu «toate aceste nu este om la care aceste «vorbe să fie mal fără înţeles şi mal des-«miuţile tn viaţa sa proprie. Afectează că «e omul cei mal pacinic şi mal iubitor de «armonie, şi totuşi tn fapt esle caracterul «cel mal turbulent, şi elementul cel maldi-«solvant, al ori cărei armonice vieţuiri.» Acestea formează, precum am spus,stalul major al colectivităţel din Galaţi.—El sunt «cetăţeni oneşti si muncitori», cari s’au grupat ca să scape comuna Galaţi de ruină. Cit despre cel l’alţl câţl-va nenorociţi comercianţi, ce sunt nevoiţi a figura în colectivitate, el nu pot fi număraţi nici ia un fel. Vama şi Banca Naţională îl ţine de păr, nu’i iasă să se mişce nici cârc afară de cercul colectivist. Lăsăm acum să judice lumea ce preţ trebue să pue cine-va pe afirmările «Voinţei Naţionale.—S’a isprăvit lucru 1..—Ori cc va spune un ziar colectivist, Irebuesă înţelegi cu Lotul d’andoasele.—Ast-fel, de Iţi va spune vorbele cinstiţi, muncitori , etc, trebue se înţelegi gheseftwi, potlo-gari, leneşi ele. El bine, aşa e caşul şi cu | cele spuse despre afiliaţii colectivişti din ! Galaţi. Calaţi, 22 Mal. Verax. ANCHETA DE LA GALAŢI Primim prin poştă şi prin telegraf următoarele ştiri despre modul cum lucrează comisiunea de anchetă trimisă de guvern Ia Galaţi : Azi Vineri comisia de anciietă a chemat pe membrii opoziţii. Faţă erea toată comisia interimară şi cel 3 miserabili, autorii scenelor de vandalism de la 11 Mai, dd. Malaxa, Variau şi Cavaliotti. Membrii oposiţib tn faţa comisiunil şi a colectiviştilor aii făcut declaraţiile lor. Vfcd In timpul acesla multe figuri posomorite şi comisia cam jenată. Vezi Epoca din zy Martie 1887. D. Ganea preşedintele comisii ia note, consultând însă mereil pe dd. Moscuna şi Costescu. Comisia a făcut constatări, pânâ la orele 4 1/2 şi va urma tncâ mâine. In urma reciamaţil d-lul Nicu Vlaicu, s’a ordonat chemarea d-lul major Sache Po-roianu, comandantul pieţil, care a declarat, fără a ezita, ca d. Nicu Vlaicu na fost bătut înaintea armatei ţi, pe când d. Gh. Ni-corescu şi alte notabilităţi ad afirmat că d. Vlaicu a fost bătut, faţă fiind autorităţile civile şi militare. D. N. Vlaicu a cerut să se cheme mâine şi ofiţerul Popovici la care d-sa s'a adresat casă 7 dea concursul şi care îl la refuzat. Vom vedea acesta ce va declara. Lumea este indignată de toate acestea. Nimeni nu-şl faceilusiede modul cum ancheta se va face. Spiritele sunt foarte su-rexcitate. Pe când comisia de anchetă îşi urmează cercetările sale, tn sala de alături se întrunesc pentru prima oară consilierii judeţeni al col. 1, care sunt al opoziţii, şi consilierii col. II, ce ati fost aleşi de bătăuşi. Sala şi ograda primăriei sunt înţesate de lume. Preşedenţia să dă d-lul Nicu Calargiu, ales al col. 1. Când secretarul primăriei voi a da citire dosarului de alegere, consilierul col. II. d. Al. Radu luă cuvântul şi declară că aleşii col. II să retrag. Părăsind sala, el să duc tn camera de alături unde se află comisia de anchetă. Consilierii col. I procedează la verificarea lillurilor şi invalidează pe represin-tanţil col. II, or mai bine zis a bătăuşilor. In urma discursurilor d-lor Robescu şi Mihăilescu, întrerupte de aplausele sgo-motoase ale unui numeros public, să declară binealeşl, represintanţil col. 1. Să cliiamă tn mod oficial prefectul, spre a se depune jurământul. Prefectul refuză. Să reclamă la d. Moscuna care o presinte şi care se mulţumeşte a da din umere. Preşedintele trimete ministrului o depeşe Iri care expune caşul; apoi printr’un proces-verbal se constalâ refusul prefectului şi adăslarea răspunsului ministrului de interne. Răspunsul ministrului am să vi'l telegrafiez. La 9 ore seara dd. Moscuna, Costescu şi Ganea afl invitat la locuinţa lor pe d. Ga-mulea şi cel 12 membrii al grupului co.-lectivist de la Dunarea de jos. Otelul National, unde aQ tras membrii comisiunil de anchetă e păzit de 15 gardişti şi 4 comisari. Scopul acestei întruniri este d’a se tm-păca grupul de la ziarul Dunarea de jos cu grupul d-lul Tache Anastasiu. Agenţii poliţii şi funcţionari administrativi cutreeră în trăsuri oraşul pentru a aduna pentru mâine oameni tocmiţi cu bani, ca să facă declaraţii de porunceală în contra membrilor oposiţil. Membrii comisiunil de anchetă au fost avisaţl despre aceasta. Drept or-ce răspuns însă, el se mulţumesc a da din umeri. Primim din Galaţi următoarea telegramă ; Procesul intentat de membrii opozi-ţiunii miserabililor care au comis infamiile de la 11 Mai, va veni înaintea curţii cu juraţi la 4, 5 şi 6 Iunie. Vă voi da detalii prin poştie tri-meţându-ve şi o copie dupe cererea de dare în judecată. ţ O persoană care a avut ocazia se citească adresa d-lui Sturdza către Rectorul Universităţii privitor la darea în judecată a d-lor Mârzescu şi Tzoni, ne spune că această adresă e un cap de operă de slugărnicie şi de neruşinare. D. Sturdza acuză pur şi simplu pe dd. Mârzescu şi Tzoni de a fi comis fapte imorale. Regele şi Regina care au plecat azi ca se se instaleze pentru vară la Sinaia, vor veni de mai multe ori în Capitală în cursul lunei lui Iunie pentru a asista la examenele diferitelor scoli publice. D. Dim. Sturdza a cerut aceasta de lu. M M. L.L. pentru ca tinerimea se vază mai de a-proape pe iubiţii eî Suverani. Rugăm pe d. ministru de rezbel se facă a se cerceta cazul unui farmacist. militar asimilat la gradul de locotenent care sta de 5 zile la arest, unde a fost pus de un mai mare al seu, tot farmacist militar, pentru că nu a voit să’şi tae mustăţile. Cazul este destul de nostim' pentru a merita ca d. ministru de resbel se se intereseze de densul. D. ministru al Justiţiei va întruni în cursul sâptămânei viitoare comisiunea pentru reorganizaţiunea serviciului portăreilor. Azi s’a întrunit la Ministerul A gricultureî,industriei, comerciuluî şi domeniilor, comisiunea instituită conform legei pentru încuragiarea industriei naţionale. La această şedinţă în care s’au rezolvat mai mulie chestiuni importante, d. Ion Kalin-deru n’a asistat. Se spune că d sa îşi ar fi dat demisiunea, alte ocupa ţiuni reclamând tot timpul seu. Un nou exemplu de chipul cum se ţin de către administraţiile publice licilaţiile pentru întreprinderi de lucrări, furnituri ş. c. a ni’I dă următorul fapt petrecut de curând la Comitetul permanent al ilfovului. Se publicase licitaţia pentru adjudecarea lucrărilor de împietrire a uneia din şoselele judeţene. Membrii Comitetului inse, ţiind ca Întreprinderea acestor li 'rări se se dea vestitului Ghiţă Vo 'cu ('Hengherul) şi 3 nu altuia.au prevenit pe protegiattil lor că în zioa hotârîtă pentru finirea licitaţiuneî ei nu vor veni la cancelarie de cât la 4 ore şi îi au zis ca nici densul se nu vie mai ’naintecu oferta sa, de şi, conform publicaţiei, ofertele trebuiau depuse la 2 ore cel mal târziu. Membrii comitetului credeau că concurenţii, dupe mal multă aşteptare, vezend că licitaţia nu se deschide, se vor impacienta sau vor crede că licitaţia a fost amânată şi se vor retrage; apoi viind eî la 4. se nu găsească alt concurent de cât pe Hengheru şi se primească oferta acestuia. S’a întâmplat însă că u-nul din concurenţi mai stăruitor, un israelit, se aştepte şi, la sosirea membrilor comitetului, se ’şi depue sumisiunea. Ce se se facă în fata acestei încurcături? Hengheru îşi ia înapoi sumisiunea deja presintatâ şi o înlocueşte prin alta în care 0-feră se esecute lucrarea cu un scă-zăment de 1 la sută asupra preţului celui mai mic cerut de alt concurent. 0 sumisiune în asemenea con-diţiuni era nulă şi trebuia respinsă Comitetul permanent însă, o primeşte şi adjudecă lucrările lui Hengheru. Ceea ce se face în'mare prin mi-nisterii se face pe o scară mai mică în toate celeTalte administraţii publice. a Se anunţă căsătoria d-lui doctor Romalo, de curînd numit medic al arondismentului Sulina(judeţul Tul-oea) şi al comisiunel europene a Dunărei, cu d-ra Alexandria Bâlă-ceanu, fiica ministrului plenipotenţiar al României la Constantinopol. Vizitând Joi azilul Elena Doamna, Regina a fost foarte plăcut surprinsă de progresele făcute de acest institut în puţinul timp de când el se află sub direcţiunea d-rei Felicia Racovitzâ. M. S. a felicitat viu pe d ra Racovitzâ şi’i a esprimat Înaltele sale mulţumiri. • Aflăm că d. Paladi, nu primeşte postul de prefect de Rimnicu-Serat Ieri a avut loc la maternitatea din Bucureşti ultima probă clinică a concursului pentru catedra de obstetrică de la facultatea de medicină din Iaşi. Juriul se va pronunţa zilele a-cestea între cei trei candidaţi, doctorii Bastaki, Zamfirescu şi Bejan. fc Rugăm pe confraţii noştrii care ne împrumută informaţiunî şi depeşe particulare, se aibe cel puţin buna-voinţă d’a cita isvorul infor-maţiunelor lor. Conflictul dintre d. Câmpineanu şi doi din consilierii municipali, conflict despre care am vorbit în numărul nostru de eri, a fost împăcat, mulţumită intervenim d-lui Ion Brătianu care a trimis pe d-nu Caradase dojenească pe cei doi consilieri şi se’i invite a fl mai supuşi primarului. Aseară, la representaţia circului Sidoli, dată în beneficiul clownului Barker (August), nimic nu a lipsit pentru a înveseli publicul, nici chiar un mic scandal urmat de o corecţiune pe cât de meritată, pe atât de sever aplicată. Un amploiat de la prefectura poliţiei, S..., găsind nostim se redice rochia d-nei Strakay cu virful bastonului, fu văzut de bărbatul artistei şi primi din parte-î o splendidă pereche de palme. Publicul crezu că se bătea un covor, atât de tare fu sgomotul palmelor. Numai câod zisul S .. fu văzut cu fălcile umflate, se înţelese că covorul nu era alt de cât obrazul agentului poliţienesc. Acesta, văzend că publicul, în u-nanimitate, aproba lecţiunea ce’i dăduse d. Strakay, o şterse pe aci încolo. ULTIMA ORA AliEKTIA LIBERA Berlin, 4 Iunie. — Kreuzzeitung zice că generalul Boulanger, sdrobit cu desăvârşire, nu mal este pericolos. Ast-fel, la Berlin se crede la mânţine- rea păceî. Berlin, 4 Iunie. — Relaţiunele Rusiei cu Germania sunt îmbunătăţite. O apropiată intrevedere acelor trei împăraţi nu este peste putinţa. Paris, 4 Iunie. — Poliţia germană a ordonai negustorilor de a desfiinţa toate firmele In limba franceză şi a le înlocui cu firme germane. Berlin, 4 Iunie. — Proectul care a fost depus la Reichstag şi despre care se face mare mister este privitor la drumul de fer la Magenţa. AUEiMIA IIA VAS Berlin, 4 Iunie. — Gazeta Coloniei semnalează asemenea o «ropiere Intre Rusia şi Germania, f www.dacoromanica.ro 1 * . 1 8.P0CA — 24 MAJU 'i'.î : ■ v>Mffi«er«ţpK»#5nn»m Xt«K x® X A VI I n E C K C IJ V T. D 1 |{ EA X V < MM FO «TE IMPORT IM ii A _ Subsemnatul proprietar al fostului Mhk ' in IOT HK\ COVTri cu mărfiirl do ai>aveaut6s din Strada Lips ani * ÎA /\ £ No. 24. am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ^ If i > şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Gheorghe a jk |U K X c. am mutat acest magasin in cunoscutul meu magR- u sin de lângă Poliţie sub Urma l.A B tltn.o\lA si că A. mm de azi înainte acest magasin va purta numele de P®1 X W u MARE MAGASIN ,x pi) v 1 Z LA LUVRU DIN PARIS V mm şi că voiii vinde eltin tot c.a până acum liind devisa giv S magasin ului a cumpăra eltin si a vin ţie eftin. r* iv 0? (iomptes pe o numeroasa clientelă şi semnez res pectos 1/ I. MOISESCti. i ROMERBAD (GASTAIML STIHIEI) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N, Situata ne calea ferată de Sud ! prin trenu accelerat. s6 ajunge de la Viena în 8 1/2 ore, de la Triost tn 6 ore) Băi puternice de 30—31° tt pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 liectohtre, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, esu-datil învechite, boli cronici de cataruri băşici etc. Basin mare, băl de mai-mora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (în Maia şi Sep. cu 33 0/0 mal eftin) positiune muntoasa foarte plăcută, promenade din noii construite, Conducte dc apa de băut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul biei: D. consilier sanitar Dr. H. Mayerhofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia Răilor Romerbad Steiermark de jos. De la 1 Maia trenul accelerat se opreşte aci '■*m u» BAASEN (FELS BAIA Si.LIN 1 CO ’TINEND IOD SI BROMURE IN COMITATUL KLEINHOCKlER, TRANSILVANIA Sursele numeroase de vindecare a institutului de bai din Baasen, abondento in ion si liromura au dovedit eftcarilalealor la (oale telurile ilf reumatism, podagra, la loalc felurile de scro-fule la sifilis invechit. la slăbiciunea provenita din prea multa inlrebuintare a mercurului, la nevralgie si ischias, la boaicle cronice de femei, la boalele cronice al» pielei Ekzen, Lupus, Psoriasis si Phachitts. Cura se poale face (lin bai de putina reci si calde, bai de nămol si cura cu ana de bani Baia e situata la o depărtare de 3/4 ore de stalinnea Modiascli Medgyesl a cailor ferate ale statului r. ungar inl'ro vale inposanta încoronata de dealuri cu păduri si vii. Legătură cotidiana cu postia din Mediasch. Reducere de preolu pe linia cailor ferate ale stalului r. ungar. Locuinţele bine mobilate liiiralarieextdenla cu preriuri moderate. Pentru distracţie ş a luai mesuriaseaveaobunamusica Tombola, diferite feluri de danturi. Prospecte se trimit gratis la cerere. DESCHIDEREA BA El LA 25 MAIU IRIT/. FOI.Itr.RTH Medicul baei Direcţiunea Raci. I D-RUL A. VIANU fost şef de clinică la profesoru Galezov)ski din Paris Daconsultfttiuni peni n Itoulc dc OCHI, URECHI si SIFILITICE si fiice operaţiuni de liiriirgîe oculara. Bucureşti, Strada Carol I IN’o. 18,de laorele2—4 dupeami»?.. I'cntru seraeîdimin. de la 8-9 M. SCHWART OPTIC Strada Carol I No. ii Ochelari cu sticlele cele mal line, fa bricati după indicaţiunite medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi Lot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. i ll\S WTIUM.I ELEV Al PROFES. DR. M ’.RCOV CI MAX FISCHER După o p: nctică de mal mulţi ani în clinicele speciale din Paris şi Viena, stabilindu-se în Bucureşti, str. Doamnei, 15, dă consultaţiunl pentru boale de Vare No. 38 BUCUREŞTI Strada Patriei PIELE, SIFILIS SI FEMEI de la orele 4 până la 6 posl-merid. Sub-scnmatul are onore a aduce la cunoştinţa onor public şi clientelei melc că delaSf.Gheorghoainslalat cu totul din nună No. 50. - CALEA VICTORIEI — No. 50 X Vis-a-vis de Pasagiu! Român UN ELEGANT SALON DE FRISERIE (PENTRU CAVALERI AKAMdAT Dl PE SISTEMUL CEL MAI HODLRX PRECUM SI UN MAG A SIN DE PARFUMERIE FRANCE SA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m'am bucurat pe timpul cât fn am aflat in magasinul d-lul Moisescu, precum şi sacrifloiele făcute pentiu a satisface pe onor. visitatori ine indreptă ţeste a spera la o numeroasă clientelă. Ca deosebita stima, I. IilALSCt Fost in magasinul d-luî Moisescu, Calea Victoriei, 50 Vis-a-vis de pasagiuI român. DEPOU GENERAL i DE i mm m t i ŞCOALA COMERCIALA IN VIENA inaugurează la 15 Septembre a. c., cursuri nuol de ComptabiUlalea simpla si duplaAritmetica comerciala, Corespondenta comerciala, Caligrafia, Stenografia si limbi streine. Tinerii care vorbesc puţin saă de loc limba germană, învaţă această limbă în câte-va luni şi pot să obţină într’un au de zile certificate în toată regula. Afară de aceea pot să intre patru tineri la directorul scoalel cu întreaga întreţinere şi având o supraveghere serioasă. Şcoala aceasta există deja de 23 ani şi a dat cultură solidă la mulţi Români. IOHANN SCHWALBL DIRECTOR Wien, Salvat.orga.sse No. 6. G. GIESEL FAINARIA Calea IVXosilor*, 20 lois $ x®xi RECO IVI A.ND A(M X LEGA TORIA DE CÂRTI STRADA BISfRIC» IENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR'O 71 BtltJBKSTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Pape'arie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ee mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X X ... ECAMC ROMAN ticainlurtriaiZi; doreşte a se angaja la un domn proprietar care poseda mai multe locomobile, spre a le conduce şi esecuta separaţia lor. Asemenea s ar angaja şi cu tinerea crmptabilitâtei la necesitate. Adresa la Redacţia acestui ziar ANUNCiU IMPORTANT PENTRU HORTICULTORI Gradina d-lul Căpitan Blaramberg din Str' Polonă No. >06, cu nn teoen foarte vast cu trei florării pe o întindere de 75 metri şi cu locuinţă pentru grădinar este de îndată de cedat gratir şi pe mal mult! ani nnul horticultor pe simpla conditiune numai de a in-tretine zisa gradină in bună stare. 4 4 „NAŢIONALA OCIEIATE GENERALA DF ASIGUR. IN BLClFESl Capital social . . . Prima emisiune . . Din care . ... fond de garanţie pentru i ilor de viată. (>,0(10,000 Ici :t,000,000 lei 1.ooo.ooo » ca ramura asigura- RESERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , AATIOAALA" ASIGURA: în contra iuecudiiilui,grin)iinci,s|>ai-gcrci geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra vietei omului se primesc in toate eombţnatiumle usitate, precum: cas de moarte, supra vieţuire, zestre si rente. „Naţionala” a plătit până la linele anului 1886 in diferite rainure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri Hepreseutantn generala Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generala Strada Carol i, Mo. 9. 1 i m iul mmm TOII 2 AR LIMBlSTIC SEPTAMîNAL LIMBA GERMANA FARA PROFESOR Redactat de un comitet de profesori Redacţia Strada Clementei tio. 1. Abonamentul pe un an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 7 lei şi 50 bani. imiu VMimvr*"ss&strt. IVII ! îl Uimii caujă un Impiegat cu cunoştinţl şi practică în această branşă. 0-ferte cu menţiunea pretenţiunilor şi cu certificatele de serviciu anterior a se adresa la magasin. Bazar Auglais în Galaţi. MOŞIA VALEŢIdi8- 01~’; pla??Serlwnfslî partea, D-lui Nicu Moscu in intindere de 2600, pogoane din «are 226, semănate grâu de toama si 60 orzu. Se arendează de la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. OBLIGAŢIUNI SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA! •1 *1 *1 SE JOCI FARA SE PERZI NICI ODATĂ! SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA Cu plăcere atragem în deosebi atenţiunea cititorilor şi a clienţilor noştri asupra obligaţiunilor împrumutului cu prime Dom-bau-Basilica emise de Ministerul cultelor şi a Instrucţinel publice din Reg. Ungariei, în virtutea unul decret sepcial şi cu aprobarea Mijest. sale imperiele Regale şi Apostolice, GRADINA FILIPESCU Aceste obligaţiuni de o siguranţa indiscutabila vor particip* încă la99 trageri care vor avea loc de 3 ori pe an la 1 IUNIE, 1 DECEMBRE, 1 MARTIE etc. etc. in presenta delegaţilor guvernului regal ungar si al pul oii cnlui I UTA IN DETAIL PRIMELE PRINCIPALE CE SE POT CÂŞTIG A O PRIMA DE 400,000 FRANCI IN AUR 800 OALE cu plante de CAPSIUM încărcate cu FRUCTE mari extra-fine, parte deja COAPTE. 900 TRANDAFIRI IIV OALE aleşi cu tulpina înaltă, speciile cele mal renumite se pot planta toată primă-vara până la 15 Iunie. FLORI DE TRANDAFIRI boboci, sau desvoltati pentru buchete, butoniere, jardiniere. COPACI roditori calităţile cele mal bune cunoscute de vînzare la finele toamnei şi la începutul primăverel fie căruia am IO AN VERMEULIJN. Grădinar Strada Dionissie No. 42 1 primă de 200,000 franci / \ 3 prime de 10,000 franci 1 » )> 150,000 »> L 76 » 2,000 » 1 » » 120,000 100,000 » \ / 258 » » 1,000 » 1 » ») » \ > 983 » » 200 » 13 prime » 40,000 » i ţ 2430 » 100 » 35 » »> 30,000 » ' \ 26 » » 60 » 47 » » 20,000 » \ J 4412 » » 50 )) Câştigul cel mal mic cu care fie-care obligaţiunelrebue negreşit să iasă de 6 fioriml astăzi şi să vă urcă din an în an până la 10 florini, Încât or-coperdere a capitalului e cu neputinţă. Pentru mal mulţă siguranţă ne angajăm sâ schimbăm or-ce obligaţie eşită cu cel mal mic câştig şi purtândtimbrul nostru 6c o obligaţie ne cşitâ încă fără nici o cheltuială pentru clienţii noştri. Vindem fie-care obligaţie originala purtând semnătură autorităţilor conipetiute eu 20 franci plutit! imediat ZECE OBLIGAŢIUNI COSTA NUMAI 195 FRANCI SC poale de asemenea cumpăra 10 obligaţiuni pentru 240 lei plătibili in 12 plăti mensuale de 20 fr&ncKie-care. îndată ce se vor plăti cei dântăi 20 francîcuiupărătorul vc pruni numerele celor 10 obligaţiuni a ie sale şi va participa singur la tragerile şi la lotalitatra primelor. 100 obligaţiuni costali 200 franci plătibili in 11 plaţi mensuale de 200 franci TRAGEREA VIITOARE VA AVEA LOC LA I IUNIE 1887 IPr-inia principala 400,000 franci in am- Urcarea acestor obligaţiuni find aproape sigură şi Inevitabila nu vom putea mult timp menţine preturile si condltinulle mal sus arătate. SC se adesezo cererile întovărăşite de costul obligaţiunilor in f ilete de băncă, mandate-poştale, cecuri, sau tlmpre poştale din toate ţările la: WIONITEUR DE LA CHANCE UNiUERSELLE LA VIENA (Austria) NOTA.JPrimim biletile de bancă şi timbrele române un leu 18 b. drept un franc. Se poate sori in Româneşte lllttlilLllL lflLUllIil BUCUREŞTI 6—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala i, Hydrotherapia —2. Electrizare —3. Inthopedie— 4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajib sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienioa 1 Bae abur...................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente.............i._ 1 duşe rece sistematică cu basin i.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notăi. Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la ‘7 ore dimineaţa ptnâ la 2 post-meridiane. Preţurile ia secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea FABRICA MECANICA DE ULEIU GEORGE ASSAN BARIERA MOŞILOR, SOSEAUA S1EFAN CEL MARE Oferă iileiu fert si uefert pentru culori, curat şi limpede de o calitate superioară celui caro se aduce din stieinătaie, in or-ce cantităţi cu preţuri moderate, predat la domiciliu pentru oraş, şi predai la gările d'aicl pentru staţiunile de cale faratâ. Gost.l se achită la predare, şi vasele so plătesc deosebit. UN AGENT sp. caută UN AGENT pentru ramura dro-gueriel, care voiajază şi prin provincie 0-ferte 8 fi se adreseze: MABBF.BY *«(> poşte restante, Graz. Steiermark NUMAI 10 LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SEREATORI PORTRETE m MĂRIME NATURALA Se efectuează foarte exact duţ. PORTRETE CASSA DE SCHIMB JOANNiAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 23 Maiu 1887 m VALORI Cump. IC MA1UME NATURALA isă. executarea în ce! a uit Vând. y 4 1/4 fotografia .seminar! ui triatele imănc neatinsă. â> fotografiei trebuc . 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0Oblig, de Stat (Uur. cunv.) 87 i/2 Impr. cu prime Bucur, (lej 20) 33 7 0/0 Impr. Mume. Emis. 1883 78 10 lei Oblig. Casei pensei. 3u0) 212 XI 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 87 6 0/0 » it» 7 0/0 » » » 103 1/2 5 0/0 » rurale » Oi 1/4 7 0/0 » » *> 106 Aur contra Arg.nt sau bilete. 14 1/2 95 88 1/4 37 79 220 87 3/4 104 1/4 9t 1/2 io ; 15 MEDALIE DE AUR Viena IHH‘3 Ailtorisala de consiliu dehygiena si salubritate DENTALINA eusenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Di-. S. KONYa CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de diuţl, boalele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 Iranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrner, /. 0-vc sa, Uruss Stela si Hranndus—Uruita Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, Uaque. v» maurului „Epooa" VIDECAKEA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENOREAGICE preparate do I.OsuaUlcu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra bualelur secrete, Kcurgeri vechi si aol, catar Ue vcsica, etc. 1‘rctul unei cutii lei 4. Deposil principal, la Craiova, farmacia I. OSWALÎ). BucurescI farmacia Aurora din str. Ba-tişte No. 14 bis şi la droguâmle d-lor Bras şi Ovesa, şi la nlal multe farmacie din tară Comandele făcute prin poştă, insotite de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efec.uez ezact. Gerant raspon«&bil,lC. Georgeticii. www.dacoromanica.ro I