ANUL II No. 416 m A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ, 23 MAIU (4 IUNIE) 1887 15 BANI NUMEHUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA înainte IN BL'ClJBESri La casa Administratiunoi 1\ 1 AH \ : Prin mandate poştale. Pentru l an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IN SIREINATATEi La Wte ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS: Se găseşte jurnalul cu IS Cent. numeral, Ia Kioscul din rue Hoiitmarlre 4 13 Bulevardul St. Germaiu No. s I. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMAN*A SE PR.MESC DIRLCT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI La Paris: la Agonoe Havan, place (te la bsurse, 8. Agri,ce I.iiirr. rue Xolrc Dame des Victoires fO, (Place de la Bourse) pentru Pari», Franria, Germania, Austro-lKgai la. Italia si Marea Britanic. .Anunoiuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia £ lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piala Episcopiei. — No. 3. CĂRE I POLITICA REGELUI ROIVIANIA IN PATAGONIA TELEGRAMA DIN VELCEA PROCESUL VELCENIL0R Hotărârea înalte! Curţi de Casaţie în afacerea de la Velcea e o înfrângere din cele mai simţitoare pentru guvern. Ea dovedeşte până la evidenţă cea ce a dovedit verdictul de achitare al O.ovenilor, şi atnnis-tiarea silită a Botoşenenilor, adecă neputinţa absolută în care se află guvernul de a susţine în mod legal afirmaţiile sale, cum că opoziţia a eşit afară din lege. neputinţa absolută a guvernului d’a pune în practică declaraţia ministrului de justiţie, că opoziţia nu mal are drept la protecţiunea legilor. Intr’adever, dacă mizerabilii de la guvern ar fi stăpâni pe toate în ţara Românească, poziţia de con-demnat la moarte ar deveni mai plăcută de cât cea de opoziţionist. Multe unelte au în mâna lor. Deputatul le e bătăuş, şi procurorul călău. Magistratul se târâe la picioa-rile lor, şi administraţia nu e altceva de cât o bandă de hoţi organizată şi întreţinută de dânşii. Dintre alegător5, cei corupţi sunt cumpăraţi. Cei fricoşi sunt terorizaţi. Pare-că nu e nicăerî vre-un liman de scăpare. Dar în această vasfrân-gere a cinstei, a credinţei şi a vitejiei poporului român, două lucruri au rămas neclintite: conştiinţa câ-tor-va cetăţeni şi simţul datoriei al supremei Curţi. Celedouă instanţe extreme ale dreptului au fost consultate: Juraţii,adică supremul bun simţ al cetăţenilor, au zis în afacerea Oroveanu : Nu, a-cuzaţii nu sunt culpabili. Şi azi, Curtea de Casaţie, adecă suprema ştiinţă, zice şi ea : Da, administraţia a pus tot în joc ca să condamne pe aceşti oameni, da, aceşti oameni au fost judecaţi cu nedreptate şi cu părtinire. Şi atât juraţii, magistraţi din întâmplare, cât şi consilierii Curţei de Casaţie, magistraţi inamovibili, au pus piept guvernului, s’au împotrivit infamiei ce se pregătea , au dat dreptate unora, şi judecată dreaptă celor-l’alţî. Şi să nu ni se obiecteze că dacă juraţii din Bucureşti achitaseră pe Orovenl, juraţii din Velcea au con-demnat pe Zugrâvescu, Davidescu şi Apostolescu. Dupe hotărârea Curţei de Casaţie, nu mai e permis d’a da numele de juraţi fiinţelor care au judecat pe Vâlceni. Nu mai e permis d’a chema Curte instanţa care îi a condemnat. Aceasta nu a fost de cât un lupanar judiciar, unde formele sacre ale justiţiei au fost parodiate, şi luate îu râs ad majorem Colectivilatis gloriam. Nu e permis de a se face măcar o asemănare între oneştii cetăţeni care aujudecat în Bucureşti şi funcţionarii cumpăraţi la mezat, care a Ti executat la Rtmnic porunca sinistră a stăpânire!. Ca se revenim la decisiunea de a laltaeri a Curţei de Casaţie, vedem în acest înalt act de dreptate, cea mai teribilă înfrângere care o putea suferi guvernul. El comisese greşeala d’a se face solidar cu judecătorii şi juraţii de la Velcea. DecT, pal- ma dată de înalta Curte acestor traficanţi de justiţie, se resfrânge pe deplin pe cele opt obrazurî ale celor opt miniştrii. Dar pe d. Stătescu trebue să T usture mai grozav. Poate de acum înainte guvernul să tolereze procesele scandaloase. Curtea de Casaţie nu le va tolera. TELEGRAME AGENŢIA IIAVAS VIena, 1 Iunie. Lumea se aşteaptă la aceea ca Germania s6 formuleze la Pelersburg numeroase re-clamatiunt relative la restrictiunea decretată pentru strfini In dreptul acestora de a cumpăra bunuri imobiliare în provinciile ruse limitrofe teritoriului german. Berlin, 1 Iunie. «Oficialul» publică un aranjament intervenit între Franca şi Germania relativ la stabilirea unul sistem vamal în teritoriile limitrofe ce posedă pe coastele sclavilor. Aranjamentul zice că posesiunile franceze şi germane vor forma un teritorii! vamal unic. Paris, 2 Iunie. Camera a respins moţiunea Monseniorului Freppel, episcop din Angers, tinzend a face să se amâne pentru sesiunea viitoare discu^iunea asupra legii militare. Berlin, 2 Iunie. împăratul a pleat azi după amiazl la o-rele 3 la Kiel, unde va da prima lovitură de sapă inaugurând construc^iunea canalului destinat să lege marea Baltică cu marea Nordului. Roma, 2 Iunie. Ziarul «Osservatore Romano» publică numirea cardinalului Rampolla în postul de secretar de stat. Solia. 2 Iunie. Regentul Mulkurolfa. plecat la Filipopol, chemat fiind pentru afaceri de ordine privată. Situa^iunea nu s’a schimbat. Berlin, 2 Iunie Ziarul «Die Post» zice că acela care Ipue ca inevitabil un resbcl Intre Germania şi Frai^a, trebue să regrete demişi unea generalului Boulangf'r, a cărui presen^ă în capul armatei era o garanţie de victorie pentru Germania ; dar că acela care menţine speranţa de o ameliorare durabilă în raportul celor două state, trebue să se bucure de această demisiune, căci, cu generalul Roulanger, isbucnirea unul res-bel devenea în fie-care zi mal ameninţătoare. Atena, 2 Iunie. D. Tricupis a depus un proiect de împrumut, destinat să reguleze datoria llo-Lantă, şi a declarat că negocierile începute tu vederea unul împrumut, sunt pe bună cale. Atena, 2 Iunie. Camera a votato dotaţiune pentru principele regal, conform cererii guvernului. Segedin, 2 Iunie. Rîul Tissa a rupt digurile sale şi a debordat, inundând peste 103,000 arpanţl (larpant: 5100 metrii pătraţi) de pământ arabil. Desastrnl este imens. Inundatiu-nea urmând opera sa de distrugere, s'ati luat măsuri spre a pune populaţiunea la adăpostul ori cărui pericol. AGENŢIA LIBERA Paris, 1 Iunie. Astă-zl peste zi măsuri de precauţiune afi fost luate de teama unor noul manifestări. Trupele au fost consemnate înca-sârml. La Palatul dela Elysâe şi la ministerul de inLerne garda a fost îndoită. Seara a fost liniştită. Nici o manifestare n’a avut loc. Contrariu părerel ziarelor s a observat peste tot o mare desfăşurare de poliţie. Berlin, 1 Iunie. In cercurile oficiale se neagă cum că Germania ar avea de gând să Intervină în Belgia pentru a stabili ordinea turburată de către grevişti. Londra, 1 Iunie. Marchizul de Salisbury , preşedintele consiliului va fi înălţat la gradul de duce cu ocaziunea jubileului Reginei. Ilumburg, 2 Iunie. Pagubele causate de incendiul cea isbucnit în port erl se ridică la mal mult de ciad milioane. O femoe şi un copil aii fost în-necuţl. Berlin, 2 Iunie. principele de Bismarck, care In urma unei indispuneri a fost silit să stea în pat două zile astă-zl este restabilit. Berlin, 2 Iunie. Ziarele anunţă că în curând se va pre-senla un proiect de lege care ar da împăratului facultatea de a modifica, fără a consulta Camerilr, legileprivitoare la Alsacia- ' Lorcna. Berlin, 2 Iunie. Gazeta Crueei reclamă ridicarea taxelor asupra cerealelor ca măsură de represalie contra ukazulul Ţarului care interzice străinilor de a cumpăra moşii in Rusia. Berlin, 2 Iunie. Comunicatul publicat în Jurnalul de St. Pelersburg privitor la nota turcească ce tratează despre afacerile Bulgariei este privit aici în cercurile competinte ca punând capăt campaniei întreprinsă de Turcia în scop d’a aduce o soluţiune cestiunel bulgare. A lena, 2 Iunie. Mâine va intra în vigoare în Austro-Un-garia noul tarif vamal care este foarte protecţionist. Paris, 2 Iunie. Toate ziarele exprimă mulţumirea lor d'a vedea crisa ministerială sfârşită. Vor aştepta actele ministerului ca să le. judece. Paris, 2 Iunie Balul militar ce s'a dat la operă a produs 140,000. Această frumoasă recetă este destinată victimelor de la (Jpera comică. Paris, 2 Iunie. Numărul morţilor constatat până acum la Opera comică este de 81. Pesta, 2 Iunie. Circulă sgomolul că Sultanul a cedat Cypru Angliei. Se zite că actul tle cedare va fi publicat in acelaşi timp cu conven ţi unea încheiată intre Sultan şi Sir Drumond WoltL Londra, 2 Iunie. Ziarul Times acusă pe Parneliştl de com-pl.citate cu dinamitarzii. Marele jurnal lasă să se vp'leagă că guvernul cunoaşte planul lor care este de a comite o nouă crimă in ziua de jubileQ al reginei. TELEGRAMA IH\ VELCEA Primim din Vâlcea următoarea telegramă : Vestea casăreî hotărirei juriului d’aci care condamnase pe Aposto-lescu, Zugrâvescu şi Davidescu, victimele administraţiei noastre, ne a umplut inimele de bucurie noue şi tuturor oamenilor de bine. Tot judeţul aştepta cu impacienţă dreptatea supremei Curţi de justiţie a ţerei, şi această dreptate a fost ca un balsam bine-facator care ne a vindecat inimele noastre rănite. Bucuria a fost generală. Femeile care la judecata juraţilor s’au rugat cinci zile şi cinci nopţi cu icoanele în braţe ca Dumnezeu se inspire în bine şi dreptate, acum se roagă pentru fericirea judecătorilor Casaţiei. Un imn de binecuvântarea lor s’a ridicat la cer din toate piepturile. Mulţumim înaltei Curţi de justiţie pentru dreptatea făcută, mulţumim avocaţilor care au luat apărarea vic-timilor şi mulţumim d-v şi întregei prese independente pentru concursul şi simpatia ce tot dauna le aţi purtat. S. Călinescu, Achil Zamfirolu, Ioan Anghelescu, Bonciu, I. Sinescu, N. Epure. CUIE 1 POLITICA IICIltCIT/... Mă întreb — şi Împreună cu mine mulţi se Întreabă de câţi-va anî: care’f politica regelui? Acel ce cred In constituţionalismul a priori, şi care Închid ochii la realitatea faptelor, se vor mira negreşit de Întrebarea aceasta; căci într’adevăr re-ge'e constituţional nu are politica sa şi Întrebarea atunci ar fi o inutilă in-discreţiune. Dar In România Întrebarea are raţiunea el de a fi, pentru că resare din logica faptelor. Intr’o ţară Înzestrată cu un sistem de sincer «selfgovernement», fie-care partid ştie unde merge şi este In stare să dea răspunsuri categorice pentru toate cestiunile care agită opiniunea. Gestiunile aceste formează bazapro-gramelorcare au o semnificare practică şi o utilitate simţită, flind-că rlnd pe rlnd parlidele au facultatea se parvină la cârma statului unde pot realiza i-deile In care cred. Acolo experienţa vieţei dă, zică zi, soluţiunl treptate, formează capitalul bărbaţilor politici, căleşte caracterele şi face educaţiunea poporului; fiecare personalitate politică esfe silită se cugete la lucrul public, se studieze şi se descopere resortele maşinel sociale, se caute mijloacele de desvoltare a activităţii publice, se combine forţele poporului pentru a da resultate crescând folositoare şi un câmp mal vast şi mai fructuos munceî oneste. Programele partidelor sunt lucruri serioase, nu o alcătuire de frase umflate şi amăgitoare care sună a deşert. Discuţiile şi luptele vil ale opiniuneî nu sunt o înscenare teatrală ; presa şi întrunirile au un scop ; căci prin critică se cern ideile, se eliminează sistemele rătăcite saă premature, combinaţiunile utopice, şi opinia publică luminată ajută numai pe acel ce resumă mal bine necesităţile generale. In asemenea condiţii o ţară nu Întâmpină enigme insolubile, nu’r surprinsa nici tlrltâ de evenimente ; când un rând de oameni s’au tocit prin greşeli sad prin stârpiciunea întreprinderilor lor, ţara are In reservă alt rând de oameni care vin cu puteri nesleite se repare răul şi se puie inteligenţa şi devotamentul lor la serviciul statului. Aşa este în Anglia şi în Belgia care ne au servit nouă de model. Intr’o ast fel de ţară — precum Intr’o maşină cu abur «regulatorul» menţine In echilibru expansiunea forţelor mecanice,— şeful statului este marele arbitru politic, regulatorul suprem al forţelor morali; el se menţine peste partide şi d’asupra pasiunelor efemere, personificând justiţia politică şi raţiunea naţională... Un rol măreţ care idealisează coroană şi o incunjură cu dragostea şi devotamentul tuturor cetăţenilor; un rol care crează o tradiţiune de inviolabilitate morală suveranului, representantul născut al onoare!,lealităţii şi nepărtinireî. Intr’o asemenea ţară toţi cugetă, toţi lucrează şi se Întrec, In lupta o-nestă şi inteligentă a colaborărei la bi-nelegeneral: nimeni nu se închină unul om-providenţa, nici se supune lozinceî absurde: crede, supunele şi nu cerceta! ... care reaminteşte tradiţii condemna-bile din alte timpuri. Acest ideal s’a urmărit de Marele noastre Adunări Naţionale, numite Di-vanurl ad hoc, acest ideal au voit să '1 realiseze Românit prin Constituţia din 1800. Realisatu-s’a? Este adevărat ca «In formă» avem o organisaţie politică de excelent selfgovernement, dar «In fond» lucrurile nu respund Constituţiei ce ne-am dat. Noi nu mal putem avea astă-zl partide politice In adevăratul sens al cuvântului, nici programe; pentru ca nimic nu’I lăsat liberelimţiative şi nimenlastă-zinuT sigur pe nimic, nici chiar pe persoana sa. Cu cea mal mare bună-voinţă, oamenii noştri politici cel mal competenţi, sunt puşi In posiţiune se ignoreze lucrurile cele mal esenţiale ale politicei statului. Astă-zl, nu ştiu prin ce farmec, lumea politică e împărţită In două tabere:. dinastiei si nnti-diuastici; dinasticii sunt Îmbuibaţii de la putere, anti-dinasticit sunt asupriţii din ţară, adică marea majoritate. Astă-zl pentru a fi ceva In stat nu al altă resursă de cât a te face «curte-san». Noi In loc să progresăm cu nouile instituţii ce ne-am dat, am retrogradat; şi cu forme mal viclene şi jesuitice, am ajuns la o stare odioasă de lucruri: la «despotismul anonim» şi la politica o-cultă. Iar regimul constituţional a trecut Inlr’un stadiu de idealism morbid servind numai ca decor pentru a masca regimul personal şi a suprima datoria şi respunderea de pretutindinl In stat. Cât pentru asupriţf, deprinşi a aprecia lucrurile după normele oficiale a instituţi'lor politice, el trăesc lntr’o ne-domirire crescândă ; totul fiind In contrazicere, raţiunea se isbeşte necontenit de brutalitatea unor fapte neaşteptate , impotrivitoare, surprinzătoare !.... Este anarhia în toate lucrurile şi In toate conştiinţele — iar societatea lipsită de basolă nu ştie cum să se orienteze. Unde mergem? Ce are să iasă din astă stare de lucruri ? Cine o ştie I Problemadevine Insolubilă, ameţeala spiritelor în loc să se domoleasă.să măreşte prin Însuşi sforţările ce facem fie care p ntru a eşi din impas şi a ne recunoaşte în acest chaos. Ast fel se explică sbuciumările şi iri-t8ţiunile violente care sterilisează puterile sociale, incoherenţa ideilor, criticele amare şi acuzaţiunile ce’şl aruncă unii altora din toate părţile ; In fine a-cel neastâmpăr periculos de frământări contrazicătoare care augmentează tensiunea spiritului public. Or-cât ar zice îmbunătoril şi curti-sanil, aici nu’I o furtună într’un pahar cu apă, aici este un simptom grav, foarte grav, care denotă intolerabile suferinţi morale şi materiale. Caracterul românilor nu este atât de răă făcut, In cât să nu se Împace cu ordinea şi să caute pete In soare. Toţi voim să trăim în linişte să ne des-voltâm activitatea In pace; toţi avem interes ca să nu fim împinşi In aventuri incompatibile cu caracterul na-ţiunei noastre, care pot fi funeste ţării.... şi cel mal aprinşi şi care par mal violenţi, nu reclamă alt ceva In fond de cât legalitate si dreptate. Este aceasta o pretenţie atât de e-normâ In cât să nu o putem obţine cu buna-voinţâ şi fără a ne espune la strasniciele favoriţilor ? Pentru ce dar se crează cu premeditare duşmani a priori şi se Împarte, cu violenţă, ţara, In dinastici şi anti-dinasticî quand măme ? Sunt oare culpabili acel cărora li se refuză totul şi care manifestă, într’un mod puternic, îngrijirile lor şi esprimă cu accente resunătoare durerile ce îndură ? îngrijirile de viitor, preocuparea de present, apărarea legalităţii şi revendicarea dreptăţii, sunt drepturi elementare, sentimente pivotale ale i-nimelor oneste, care ies din domeniul politicei propriu zisa. Aceste sentimente trebue satisfăcute cu ori-ce preţ pretutindeni; pentru că ele formează fondul conştiinţei noastre de oameni înainte chiar d’a fi cetăţeni. Pe ele se bazează munca şi prin urmare esis-tenţa noastră de fiinţe cugetătoare şi inteligente, pe ele se bazează civilisa-ţiunea. Aceste sentimente aii înflăcărat luptele noastre trecute şi aii întrunit la un loc, Intr’un singur mănunchifi pe boeri şi pe plebei şi a creat prima egalitate Intre clase In ţară. 1) Se poate oare admite ca să le repu-diâm acum, tocmai când credeam că măcar acest «minimum» s’a asigurat prin instituţiile din 1866? Admit chiar, precum spun curtisa-nil, că noi asupriţii suntem o minoritate ; dar de când minorităţile lntr’o ţară n’au drept la protecţiunea legilor?... Şi daca suntem o minoritate, o infimă minoritate, de ce suntem hăituiţi de pe terenul politicei, de ce suntem puşi afară din lege, Într’un regim In care majorităţile sunt tot-d’a-una sigure d'a guverna, fără siluiri şi fără întrebuinţarea violenţii, prin singura autoritatea numărului? Dar dacă ar fi aşa cum pretinde n noi, daca noi suntem marea majoritate, de ce se acordă dreptul de cârmuire unei minorităţi neoneste şi devenite odioase ? _ In ambela caşuri, pentru ce s’a şuti Precum alunei românii au uilal deosebire!® do clasa si s au unii i u («Iii inii un »eo|> do mai» bina Seneral. asa si asla-ai oi au uilal divfalnnUe politico e conservatori si liberali si s’au grupai ia o lulta patilru revendicarea drepturilor elementare |>ei'-duto sub arest regim nefast. www.dacoromanica.ro EPOGA - 23 MAIU primat legalitatea pentru cei ce aCi o-piniî contrarii favoriţilor de la putere? Din toţi factorii politici care alcă-tuesc regimul Constituţional, nimeni nu mal este în stare astă-zl să răspundă întrebărilor acestora, afară de unul singur care e regele. Căci alegerile, s’a vădit acum ca din lupte curtene şi legale unde votul este arma, s’aO transformat în lupte de. esterminare a cetă-ţnnilor ce vor să rămăie independenţi. Ciomagul domneşte la urne şi trebue să ne apărăm viaţa cu arma în mină pentru a putea depune un buletin de vot ; presa nu are nici un efect,pentru că nimeni nu o bagă în seama în sferele guvernatisTe, şi spre a o supune i se trimet şi el bandiţi să o strivească; Întrunirile publice n’au fiinţă şi ah devenit de fapt imposibile, fiind că şi aici omul independent trebue să se a-pere cu revolverul contra bandelor poliţieneşti. In line în Cameră chiar,discuţia este suprimată pontru cel cesunl contrarii guvernului, şi s’au văzul în consiliul miniştrilor chiar organi-săndu se dueluri sinistre pentru a se suprima pe protivnicil d-lul Ion Bră-tianu. In justiţie s’au inaugurat un sistem de esecuţil judiciare şi ni se dovedeşte mereă că nu avem de sperat protecţiunea legel... Ei bine, cui să ne adresăm ? Căci In fine noi suferim şi nu se mal poate tăgădui că ţara se află în prada unei monstruoase asociaţii de exploatare rare nu se sileşte de nimic şi nu mal cruţă nimic, a unei asociaţii care a p:er-dul pînă şi simţul omeniei. Numai regele a rămas în picioare din toate instituţiile de la 1806 şi lui dici ne adresăm cu toată deferinţa şi‘1 întrebăm : care’î politica sa ?... căci noi nu mal înţelegem nimic în această anarhie moralăşi materială unde ni s'a impus să trăim. A. II. Ilnllmii DINTR’O ZI INTR’ALTA R O M AMA l\ I» A TAGOVI A Mai corect ar fi să zic în : Tierra del Fuego {la Urre de feu, (ara de foc). In adevăr la extremitatea sudică a Americii Meridionale, despărţită de continentul American prin slrîmtoaroa lui Magellan, se află insula puţin explorată încă, numită Tierra dcl Fuego. Această insulă situată la extremitatea antarctică a Republicii Argintine, este încă foarte puţin cunoscută chiar în zilele noastre. Cu vr’o două veacuri mal nainte, ^ara aceasta era considerată ca o regiune fabuloasă şi în Tabula Gen graphica Hegni Chile ă\n secuiul XVII a, părinţii Jesuiţl în descripţia lor despre diferite localităţi din Pantagonia,lntr’un desemn care reprezintă pe locuitorii Ţării de foc, îl arată cu o imensă pre lungire a sirii spinării. Această anexă caudală peste fire, o explicau prin ur mătoarealnscripţie: «Caudati homines hic!» Se credea pe atunci ca acolo e-xihtafi oameni cu coadă 1 Peste două sute do anilncă celebrul Darwin credea că a găsit în această rasă de oameni, punctul intermediar care lipsea în seria sa de evoluţiunl. Cu toate acestea nimic mal puţin exact de cât aceste afirmaţiunî mitice ! Negreşit că toaletele DoammdorPaUgone, reduse la cea mal simplă expresie, nu trebue să dea multă osteneală de ima ginaţiuiyi .Claymoorilor din Oshowia (Capitala Ţ’ăriT de foc) care ar fi ademe niţl să ledescrie; darde la simplicitatea costumelor, până a le atribui anexe caudale, cum făceafi Părinţii .Jesuiţîdin veacul alXVII-a, deosebirea este mare! Din potrivă Ţara de foc este o regiune cu un viitor economic însemnat şi asigura*, când guvernul argeniin se va ocupa serios cu exploatarea gise-menlelor aurifere şi cu creşterea oilor, pentru care această ţară oferă condi-ţiunl climatice foarte favorabile. Dar nu de prosperitatea viitoare, mal mult sad mal puţin depărtată şi problematică, a acestei regiuni, avem să ne ocupăm astâ-zi. Coace ne-a atras băgarea de noslrâ de seamă, asupra acestei terra incognito este faptul următor : In aceasta insulă depărtată, găsim denumiri geografice, care vor surprinde negreşit pe orl-care Român, pre cum ne-a surprins şi pe noi la prima Vedere; ast-fel citim pe charta acestei ţări: un şir de munţi, care poartă un nume scump tutulor Românilor! Sierra Carmen Sylva, mal găsim un rid denumit Rio Carmen Sylva, altul Rio Ureche, altul Rio Rosetti, negreşit In m ;tnoria marelui agitator, mai găsim în fine Punta (Capul) Sinaia şi altele. Este în adevăr surprinzător să gisim asemenea denumiri Româneşti la extremitatea antarctică a lume! cunoscutei Nu ştiii cftt de întinse pot fi cu- noştinţele geografice ale d-lut Ureche, dar de sigur că acele ale repausatulul Rosetti nu ajunsese până la Capul Horn, nici până la strâmtoarea Iul Magellan! Aceste regiuni antarcticei! erafi de sigur necunoscute. Acum că am arătat faptele, să espii-căm această enigmă Geografică. Tierra del Fuego formează un guvernământ al republicel Argenline, care însă nu trage încă mare folos din a-ceastă posesiune situata dincolo de Pa-tagonia, la extremitatea sudică a lume! cunoscute. Guvernul din Buenos Ayres care ştie că această reghine posedă o mulţime de râuri, încă necunoscute, cu nisipuri aurifere foarte avute, precum şi păşiunî întinse şi favorabile pentru creşterea oilor, a patronat în timpul din urmă mai multe explorări amănunţite a acestei lerrae incognitae. Ast-fel în toamna anului trecut d. inginer Ju-les Popper a întreprins sub auspiciile guvernului Argentin, o expediţie de explorare în «Ţara de foc». Ttnărul şi cutezătorul explorator a studiat în curs de mal multe luni a-ceastă întinsă regiune încă necunoscută, atât din punctul de vedere fisic cât şi economic şi la 5 Martie 1877, a expus într’o conferinţă ţinută la institutul geo. rafie argentin din Buenos-Ayres, înaintea unei numeroase adunări, rezultatele obţinute în cutezâtoa-rea şi reuşita sa expediţiune. D. J. Popper este născut în Bucureşti, în anul 1857 şi probabil crescut tot aici ; poate chiar în institui d Iul Ureche, ceia ce ar explica denumirea dată da d sa unui râu de la N. Insulei, H>o Ureche. 1J. Popper, ca orl-care explorator a dat diferite numiri rîurilor, munţilor etc., ce le descoperea d-sa pentru în lâia dată. Ast-fel în cursul conferinţif domniei-sale zice : «La premiăre de ces «chatnes, h la quelle j’ai donnâ le nom «de Carmen Sylva, efi l’honneur de la «Souveraine de Roumanie....» Conferinţa d Iul I. Popper a avut un imens succes în Buenos-Ayres şi a fost tradusa în franţuzeşte de d. G. Lemar-chaud. Din aceasta broşură am extras notiţele de mal sus. Noi am adresat o scrisoare de felicitare curagiosului explorator şi sperăm a avea dc la d sa un respuns prin care să ne arate prin ce serie de împrejurări a ajuns tocmai în « Ţara de foc » A-tuncî nu vom lipsi a ’l propune de membru onorific al societăţii geografice Române. Georgc I. Lahovarv. IN F OR MA TI UN I Ancheta de la Galaţi. Ni se serie din Galaţi, cu data de 21 Maiu ; ErI Mercuri 20 mai, cu trenul de 5 ore, au sosit în Galaţi dd. Moscuna şi Gostescu, şi seara cu trenul de 8 ore a sosit din Iaşi d. Matei Ganea, prefectul acelui judeţ. îndată dupe sosirea d-lui Moscuna s’au presintat la el, prefectul Teo-dorescu, precum şi câţi-va colectivişti, între care d. Malaxa, Variau, Cavnlioti, autorii infamiilor de la 11 Maiu. Se zice eă d. Moscuna i-ar fl privit cam reu, şi ar fi reproşat în special prefectului, că pe faţă a transformat întregul său personal poliţienesc in bătăuşi. Azi la orele 9 dimineaţa, eomi-siunea de anchetă s’a dos la primărie, unde au început cercetările. Faţă au stat tot timpul, membrii comisii interimare,-oeî trei colectivişti mai sus arătaţi, şi agenţi de ai poliţiei. Sau ascultat mai multe persoane Iară însemnătate, pe care le căra comisarii, nu ştim de pe unde şi pe care îi instruia la uşe dd. Hagi Nicola, Vârlan, Mihiil Ion, etc. Nici un om mai de valoare, şi nici un membru din oposiţien’a fost nici chemat nici ascultat până acum. Dupe cum se face anchetase pare •că nu se urmăreşte descoperirea a-deverului şi că comisiunea va fl a vând instrucţil de la Bucureşti, ce se scrie in raport. Vom vedea dupe publicarea raportului (daca se va publica vre-o dată,) de ce fel sunt a ceste instrucţiuni. Lumea râde de această anchetă, si nu o consideră de cftt ca o peh-livânie colectivistă. Toţi bătăuşii poliţieneşti până la cel din urmă gardist, stufi ne atinşi pe la locurile lor. In schimb sunt daţi în judecată victimele lor. Comisarul Brăiloiu a’a reîntors erî In Galaţi împreuna cu dd. Moscuna şi Gostescu. Culmea cinismului colectivist. Corespondentul n-ostru din Galaţi a aflat erî seară în ultimul moment că comisia de anchetă a chemat ofi cial pentru azi Vineri la9 a. m, în sala primăriei, următoarele persoane : dd. Nicu Catargiu, G. Robeseu, G. Mihăilescu, deputaţi; C. Buşilă senator; Nicu Vlaicu, Lascar Gernat, M. Pacu, D. Nicolaij,, advocaţi, şi Andrei Panaitescu. De asemenea au fost chemaţi şi dd. judecători Pruncii şi Algiu, preşedinţi biurourilor ecletornle X Victimele lui 11 Maiu la Galaţi au adresat plângerea, lor parchetului, încăpui parchetului fiind însă chiar autorii principali a' faptelor care fac objeetul plângerei, adică d nii Sâ-râţeanu şi Gonstantinidi, cercetarea nu este însă nici începută. Pe de altă parte mai mulţi alegători ai colegiului al 2-lea comunal şi ai colegiului al 2-lea judeţean, au cerut darea în judecată a făptuitorilor infamiilor din ziua de 11 Maiu. Acest proces se va judesa de Curtea cu jurat’.In capul listei persoanelorîncri-minate figurează naturalmenteMalaxa, Varlam etc. etc. X . Ni se spune că vestitul Sârăţeanu, dupe povaţa sprijinitorului seu, Ministrul Justiţiei, s’ar fi dus se vază pe d. Brăîianu dar că acesta ar fi refuzat de a’l primi. Ga se credem aceasta ar trebui se credem mai Intel că în adevăr prezidentul consiliului Miniştrilor desaprobă. dupe cum unii din intimii seî îşi dau multă osteneală se spue, purtarea nedemnă a autorităţilor din Galaţi în zioa de 11 Mai. Dar noi suntem din potrivă convinşi că d. Brătianu nu numai nu blamează dar încuviinţează tot ceSărăţeanu şi compania au făcut la Galaţi şi un viitor apro piat ne va dovedi, suntem siguri, ca avem dreptate X Prezidentul Consiliului Miniştrilor, s.-sit eri de dimineaţa în Bucureşti, a făcut din nou o lungă vizită d Iul Mihail Kogălniceanu, dupe ce mai înte', fusese primit în audienţă de Regele. X Ni se asigură că comandantul corpului al 3 lea de armată, gene raiul Pencovicf, care lipsea din Galaţi în zioa de 11 Mai, a fost foarte supărat când. la întoarcerea sa, a aflat amănuntele celor petreeuto şi mai ales cazul bâtăiei d lui Nicu Vlaicu, în faţa armatei şi fără ca vre un militar să intervină. Drsa a manifestat oh;ar intenţiunea d’a cerea schimbarea maiorului Poroi-neanu, comandantul pieţei Galaţi. X Regele a venit azi la palatul din Capitală unde a întrunit pa miniştrii în consiliu sub prezidonţa sa. D. Ion Brătianu a asistat la acest consiliu. Agenţia Havas ne comunică următoarea notă: L'Eloile roumaine, în numărul său de la 20 Maiii (1 Iunie) impută de două ori «A-geuţiel Havas» căreia reproşează că n'a dat la timp util abonaţilor săi, lista noului cabinei frauces. Reclamatiunile ziarului l’ Etnie roumaine eraţi cu totul fondate. Abona(iI noştri n'aO avut, în adevăr, comunicarea depeşei noastre de cât eri Mercuri, dupe amiazî. Dar causi acestei întârzieri nu ni s’ar putea imputa. Telegrama ce ne-a adus lista ministerială ne-a fost expediată din Paris, Luni seara, ta orele 0.20. Am li trebuit prin urmare să o comunicăm abonaţilor noştri Marii dimineaţa. Din nenorocire, adm mistreţul ue& telegrafelor nu ne-a transmis'o de cât, Mercuri, La anuazi, adică cu o în-târzi- re de peste 30 de ore. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIIIEilA Berlin, 2 iunie. In sferile diplomatice retragerea generalului Boulanger nu eite privită ca un fapt care trebue să modific situaţiunea. Se crede după ştiri positive, că atitudinea ameninţătoare a Germaniei va rămâne a-eeaşl de vreme ce generalul Per roti menţine programul prede tescrulul său. I’aris, 2 iunie. Se organizează pentru Duminică la Hois dc Boulogne serbări îu folosul victimelor delaO pera-Comică. Succesul va fi colosal. Petersburg, 2 Iunie. Vani anunţat grevacarea isbucnil printre lucrătorii din minele de cărbuni de la Bakmule tn Husia meridională. Greviştii aCi jefuit o berărie engleză şi mal multe mari deposite de vinuri. Sunt morţi şi răniţi. S’au arestat 40 din capii grevei. Bruxelles, 2 Iunie. «Camera Deputaţilor». Ieri d. Frăre Orban a rostit un mare discurs tn contra forti ilrnţiilor de pe Meusa, şi va continua şi sfârşi astăzi. Pariu, 2 Iunie. După iuforrnaţiuni particulare, orlea niştil u'au Îndemnat dreapta de a vota resturnarea ministerului Houvier. Numai Vaticanul şi Germania doresc reîntoarcerea la aLcerl a d-lul Ferry, cu scop de a puica obţine neutralitatea Fran ciei în caşul unul conllict între Germania şi Rusia. PROCESU1 a VELCENl LOR înalta curte de casatiune s. ii Audienta de la 20 Mai 1887 Pledoaria d-lui G. Vernescu Espune cum s’au petrecut lucrurile la Vâlcea. In Iulie s'a comis faptul; în August tinerii Vâlceni au comunicat prin directorul arestului lista martorilor propuşi. Directorul nu le-a transmis lista din închisoare, din acea închisoare, umedă unde câte-odată se strecoară şi câte un glonţ. Ce s’a făcut cu lista ? Directorul penitenciarului declară judecătorului de instrucţie că a imanat'o prefectului Simulescu. Ce a făcut prefectul cu dânsa? Să se întrebe Simulescu. Se mal dovedeşte aceasta din chiar declaraţia directorului, care a spus că ar fi rupl’o fiind-ca ar fi fost un act necuviincios Iată cum s'a începui lupta înLre închişi şi autoritâţia locală. Lucrurile nu s’afi mărginit aici. La 8 Decembre o noă listă de martori s'a dat de aceşti oameni preşedintelui Curţel de juraţi. — Ce s’a urmat? Totul erea aranjat, precum voiu demonstra, si asi voi ca d. procuror general se releve acest cuvlint, se vedem ce va res-punde. La judecătorul de instrucţie, s’a refuzat de a se da voe avocaţilor ca să prizinte lisla de martori. Mal târziii eănd a pre-zinLat’o din nofi, judecătorul a refuzat’o iarăşi zicând că instrucţia e terminată. La 15 Decembre, bieţii închişi înmânează magistralului din Craiova venit să presi-deze curtea din Vâlcea, d-nu Bildirescu, o listă de martori, pe care d. preşedinte a scris «se va avea în vedere la ziua infa-tisarii.» Ce erea acest înalt magistrat ca se sugrume ast-fel apărarea ? Din fericire afacerea s a amânat atunci. La 6 Martie 1887, tn a 2-a sesiune, s’a dat altă petiţie ca să se cliieme martori-Preşedintele puse din nou resoluţie: Se va avea in vedere la ziua infatiserii.» Disperaţi tinerii Vâlceni se adresează procurorului general din Craiova cu o listă de martori. Procurorul trimite petiţia preşedintelui Curţel din Vâ cea, şi preşedintele scrie din nou : se va avea in vedere la ziua infaliserci, formula care va li pentru posteritate un indiciu de ruşine al autorităţii chomale a ne trimele la închisoare, dar in acelaş limp a ne acorda dreptul sfint de apărare. Curtea din Velcca prin procesul verba din 22 Martie 1887 respinge chemarea martorilor, sub cuveni, ca nu au fost cerutzi la insti'uctzie. Cine dă Curţel astă putere? căci în tot cursul procesului puteam se’I propunem. Cum nu’î am propus la instrucţie ? Dar s’a arătat lupta teribilă care am a-vul’o la instrucţie, şi deci este neesactă şi asta afirmare. Se găseşte, de all-fel în acest proces-verbal şi o preţioasă mărturisire: Curtea zice că martorii fâceab parte din lista trienală a juraţilor. Dar ce însemueazâ acest motiv? Din ce lege saQ jurisprudenţă s aCi luat. Ce mal face apărarea ? Din 22 martorii propuşi la Instrucţie, lipsesc 6 la înfăţişare.— Apărarea cere Curţel ca să aducă pe cel-i-alţl, cari deja fuseseră citaţi în regulă. Curtea răspunde: Să se puie la dosor ca fiind uidata. Ce înţelege Curtea prin vidala 1 Dacă a respins pe cel necitaţi la instrucţie, era un motiv să nu admită pe cel citaţi ? Apărarea s'a înscris chiar în falş în contra registrului de la penilenciar, dar Curtea zice că aceasta face obiectului unul uit proces iar că cel de faţă să continue. Acestea sunt faptele. Să vedem acum dacă şi legea ne viue în favoare. Ari. 240 din c. p. prevede că lista trebuia notificată cu 48 ore înainle de cercetare. Care e cercetarea? Negreşit că înainte de desbaterile Curţii cu juraţi. U. procuror general, afirmă aceasta. D. Vernescu. Preşedintele însă nu a primii cererea noastră. E da or nu violat art. 340 ? D. apărător citeşte apoi art. 346. Nici aci nu se vede vruu termen fatal la chemarea martorilor. Pe ce dar se bazează Curtea ca să refuze martori care n’aCi fost citaţi la instrucţie? Şi daca legea cere 48 ceasuri pentru notificarea martorilor, o face pentru garantarea societăţii şi ca să dea şi procurorului putinţa de a cerceta moralitatea lor: acesta e un principiu de utilitate publică, spre a nu se surprinde ministerul public. Această teorie e primită şi tn Franţa, unde eraţi cuvinte de îndoială, din cauza textului art. 324 francez, şi astă di vergin ţa priveşte numai termenul de 24 ore, de notificare. La noi, lipseşte condiţia din art. 324 fp. şi se dă o latitudine mulL mal mare dreptului de a propune martori. D. Vernescu, citeşte un pasagiu din F. Helie prin care se confirmă teoria susţinută de d-sa. Duloz tn paragrafele 420. 424. 428. 429. 430. 432.459. 461,arată jurisprudenţacons-tantă asupra acestei cesliunî, că martorii trebuesc ascultaţi de Curte chiar dacă n’afj fost ascultaţi la instrucţie. Pentru complectarea acestei demonstraţii, d. Vernescu dă citire unul pasajiu din F. /talie în care se arătă că dovada marto' • e cea mal însemnată şi care trebu ii mult respectată. Citeşte şi unui pe „raf din Duloz asupra aceleiaşi teze. In virtutea acestor motive, espuse astăzi, d.Vernescu roagă pe înalta Curte de Casaţie ca să anuleze verdictul juriului din Vâlcea, de oare-ce cu toate legile ce avem, tinerii Vâlceni aQ fost judecaţi fără apărare. D. Vernescu a plecat din Vâlcea cu inima zdrobită, căci vedea că acolo nu era Cu’-te de juraţi ci Curte dc execuţie. — Trebuie sfărâmată aslă hotărîre care nu-şl găseşte seamăn în analele justiţiei. • * Savanta şi puternica pledoarie a d-lul Decan al baroului Bucureştean a făcut cea mal vie impresiune asupra auditoriului şi Curţel. t • La ora cinci Preşedintele suspendă şedinţa pentru câte-va minute. Concluziunile procurorului general La ora 5 1/4 d. Filitis are cuvântul. D-sa seva ţine strictîn mijloacele deca-sare. Poziţia d-salc e foarte grea ca să răs-punzâ cu succes la toate motivele susţinute cu multă abilitate de ilustraţiele baroului Bucureştean. D. Procuror general va cerceta motivele dupe lista prezintatâ. 1. Aşa, primul motiv trecut în listă e că casierul general Mâciuceanu, care a flgu^ ral ca jurat, depusese înainle ca martor. D. Procuror susţine că n’a depus ca martor Măfiuceanu, ci că acel casier general s’a mărginit se dea ştiinţele ce i s’a cerut de judecătorul de instrucţie şi le-a dat ca autoritate iar nu ca martor, deci motivul e nefundat. 2. Al doilea motiv e p-ivitor la concentrarea călăraşilor din Vâlcea. D. procuror crede în privinţa acestui motiv că chiar nulitate de ar fi, ea numai poate fi invocaia azi de oare- ce aparacea a renunciat la dCnsa prin tăcere. Şi apoi care e interesul informaţie! ce se cerea? Deci acest motiv e nefundat. 3. Al treilea motiv priveşte alterarea formulei jurământului. D. procuror general recunoaşte că alterarea poate atrage nulitatea, însă in cazul de faţă, ea nu era de natură se altereze interesul juramin-tului. Curtea de casaţie a mers mal departe şi a zis că chiar când se alterează formula dacă Insă se vizeaza articolul, nu poate li motiv de casare. D. Paladi. Nu se vizeiză articolul. D. Procuior general, admit că nu se vizează, dar formula nu sa alterat, deci cere respingerea ş! celui d’al 4-lea motiv. 4. Al 4-lea motiv e neesacl tn fapt, zice d. procuror general. Aşa, e adevărat, zice d-sa că lista juraţilor nu figurează la dosar, dar că cerând o prin tc.egraf i s'a înaintat şi a găsit în-tr ânsa că figurează şi d'. Budârescual cărui nume se susţine că s'a alterat. Deci cere respingerea motivului. 5. Al cincilea motiv e privitor la necom-patibilitatea lui Mâciuceanu de a figura pe listă In calitate de casier general. Toată pledoaria făcută, zice d. Fiiitis, a fost să se dovedească că Mâciuceanu e mânuitor de bani publici, pe cănd incom-patibilităţile din art. 263 privesc calităţile şi atribuţiunile persoanelor, care din causa funcţiunel lor nupot paraşi serviciul. D. procuror, îşi dă silinţele de a combate molivul incompatibilitâţ»! susţinut de d. Fleva, fi cere respingerea motivului. 6. Al şeaselea motiv privitor la propunerea unor martori ca juraţi, d. procuror ’1 declară neesact în fapt şi deci treime să aibă soarta celor Talie motive. D-sa raţionează ast-fel: Curtea a admis cererea cluderil unor martori dintreju-raţi, şi :â nu a esclus pe toţi câţi apărarea rut, nu trebue să se facă ovină instanţei dc fond, cu atât mal multcă tendinţa apărării de a amâna procesul se manifestă în această cerere. 7. Trece dar la al 7-lea motiv, privitor la tragerea la sorţi a juraţilor în public. Legea noastră, zice d. procuror, nu prevede tragerea listei juraţilor tn public, şi daca legea n’o spune, pe nedrept se acuză preşedintele că n a făcut aceasta. D Filitis aminteşte că o hotărîre recentă a Curţel de Casaţie e dată în acest sens. — Deci, d-sa cere respingerea şi a-cestul motiv. • 8. Al 8-lea motiv priveşte recuzarea d-lul Crăsnaru, care de şi recusat a tras la sorţi lislajuraţilor. Or, operaţia tragerii la sorţ! nu e attt de imporlantâ ca să aibă motivul ver o importanţă, zice d. Filitis. 9. Al noulea motiv e relativ ia incidente asupra cărora nu s’a dat apărării ultimul cuvânt. Ori, aceste incidente nu aă fost de cât nişte reclamaţii ale apărării la care a răspuns procurorul, căci nu era loc de replică, prin urmare opinează peutu respingere. I Motivul privitor la comunicarea listei juraţilor are aerul de a zice casarea cu ori ce preţ, căci ea s’a comunica! chiar Înainte de termen. Trece dar mal departe. 10. La motivul zece s'a renunţat, el priveşte nesubacrierea proceselor verbaledş acuzaţi. www.dacoromanica.ro EPOCA - 23 MA1U PUBLICITATE» ZIARULUI „ EPOCA' Satisfacţia generală în auditor e ne-descrisft. De repetate ort răsuna cu putere cuvintele: Traiasca justiţia Terii! Trăise a membrii Casatiil In mijlocul unul tunet aplauze. de Tlraelu 0.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME | Ariunciuri pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina j III linia 3 lei. 11. Motivul al unsprezecelea e privitor la publicitatcn incidentelor. Aceste incidente s'aQ produs cu ocazia compunerii comisiei juraţilor, deci curtea nu era compusă în acel moment, şi prin nrmare incidentele nu puteaQ să fie resolvate în public. Trece mal departe. 12, 13, 14 Motivele acestea privesc violarea dreptului de apărare. E adevărat că tn sistemul nostru penal legiuitorul a admis că desbaterile trebue să fie publice şi orale şi că proba prin martori e cea mal importantă. Dar legea îngăduind dreptul apărării, nu e permis a trece peste el. D-nul procuror general ca om deplânge şi pe Popescu şi pe victimele don închisoare, dar ca magistrat e dator nu să acuze ci se apere legea. Tendinţa de a se paraliza cursul justi- | ţiel reese din partea apărării, zice procurorul general, în tot acest proces. Aci d-sa întră în analisarea faptelor descrise de d. Vernescusub aceea teribila formulă. «Se va avea în vedere de Curtea de juraţi.» Din asta espunere d. procuror general conchide că voinţa apărârel era să amâne afacerea. Ce valoare au aceste motive de casare? D. Filitis recunoaşte că se pot chema ori câţi martori. Dar se naşte întrebarea: Din care lege resultă astă obligaţie de chemare şi modul de chemare ? Nu esista nici o lege. Uzul decide. Un regulament al Curţilor cu juraţi prevede la art. 10 norma de chemare. Uzul acesta, admite procurorul e observat, dar obligaţia chemării devine facultativa, după punerea procesului în stare de a fi judecat. D. procuror general citeşte, în sprijinul tesel sale un pasagiu dintr’o lucrare a unul judecător din Franţa; pasagiul e privitor la modalitatea aducerea martorilor cu cheltuiala Statului. Mal adoagâ d. procuror general că nu e obligată Curtea să amâne un proces pentru nevenirca martorilor; dar încă o dată recunoaşte că doctrina şi jurisprudenţa aO stabilit în mod unanim ca apărarea are dreptul de a cere amânarea. D. procuror general citeşte mal multe paragrafe din Dailoz din care reese dreptul apărării de a propune martori. 15. S'a renunţat la motivul 15. 16. Privitor la faptul că câţl-va din juraţi ’şl manifestaseră încă mal din înaintea opinia lor. D-sa nu ştie dacă persoanele semnate în adresa publicată tn ziare sunt tot persoanele ce afl fost în com'sia juraţilor. Şi apoi incapacitatea aceasta nu e prevăzută de lege. Singura garanţie dată părţilor, constă în beneficiul recuzării şi daca acuzatul nu sa folosit de dânsa, el nu se poate plânge tn casaţiune. D. Palladi. Ne epuiasem dreptul. D. procuror general Filitis, conchide la respingerea recursului din cauză că nu vede nici un motiv, din cele susţinute de apărare de natura a putea, conform legel, atrage casarea hotărîrea Curţel cu juraţi din VSlcea. • • In lungul săi! discurs, care a ţinut a-proape doă ore, d. procuror a păstrat un ton liniştit, o atitudine rece cari ah contribuit mult a da o solemnitate necontestată cuvântării sale. Se citea pe faţa procurorului, lupta cea mare care se petrecea într’ânsul. De o parte cugetul sau, inima sa ’l indemnau a fl uman şi drept, în acuzarea cu Vâlcenii; de altă parte situaţia sa delicată, ’l împe-dica de a eşi din reserva sa obicinuită şi interpretarea prea riguroasă a legel. — Cu toate acesLea, d. Filitis nu a esitat de a face elogiele sale apărării pentru talentul deosebit cu cari a susţinut motivele de casaţiune. * ♦ La 7 1/4 Curtea întră tn deliberare. Publicul sta nemişcat la locul seă impacient să cunoască rezultatul. La orele 8, preşedintele, d. Creţeanu, întră în şedinţă şi citeşte jurnalul prin care: Curtea, pentru motivele de casare trecute in conclusiele d. procuror general la No. 5 si No. 11, adica calitatea de casier general a lui Maciuceanu si nepublic Halea incidentelor ivite înainte de constituirea Curiei cu juraţi, admite recursul si trenate din noua-ţacer ea în judecata Curiei cu juraţi din Dolj. | D. Ion Bâlâceanu, ministrul plenipotenţiar al României la Constan-tinopole, priimind. în sfirşit, instrucţiunile de care avea trebuinţa ca se poată relua negociaţiunile pentru încheiarea convenţiunei de co-merciu cu Turcia, va pleca Duminecă la postul seu. • Intre avocaţii cari vor apera pe d. Const. Balş det în judecata tribuna lului din laşi pentru că ar fi fluerat pe Regele, va fi şi d. Nicolae Fleva. ■ • D. Alex. Degre declinând onoarea d’a înlocui pe d. Aurelian în comi-siunea pentru negociaţiunea con-venţiunilor de comerciu, se zice ca d. Aurelian nu va mai fi înlocuit pentru lucrările comisiunei în Bucureşti. In delegaţiunea inse care I va merge la Viena, d.Olânescu, însărcinatul de afaceri al României va lua locul d lui Aurelian. * I)in Rusciuk ni se scrie că zilele acestea s’au adus ucolo însemnate cantităţi de articole de echipament militar comandate în Germania Încă din vremea prinţului Alexandru de Buttenberg. Lumea se întreabă, cu drept cuvânt, de unde s’au luat banii pentru plata acestor articole .de echipament, de oare ce şi lefile funcţionarilor şi solda armatei continuă a nu fi plătite pe mai multe luni trecute. Un maior din armata otomană, artileria gardeî imperiale, numit Ibrahim EfTendi se află de eri In Rusciuk şi’pare dispus a remânea mai mult timp acolo. Prezenţa lui şi, mai ales că dinsul s’a pus imediat în relaţiune cu autorităţile locale, este comentată în diferite chipuri. • Aflăm din isvor autorizat că o mare parte a şedinţei de azi a consiliului de miniştri, ţinut sub pre-şedinţa Regelui, a fost consacrată e-saminărei ultimelor comunicaţiuni primite de la Viena relativ la starea negociaţiunilor care se urmăresc a-colo pentru înlăturarea greutăţilor împedicând închcerea convenţiunei de comerciu d’intre România şi Aus-tro-Ungaria. Aceste comunicaţiun' ar fi, dupe cât ni se spune, destul de mulţumitoare. Ast-fel că plecarea la Viena, a delegaţilor români nu mai poate întârzia mult. • Mâine de dimineaţă Regele şi Regina vor părăsi Capitala cu un tren special pentru a merge se’şî ia rezidenţa de vară la castelul Peleş (Sinaia) tul de Senator ce ’i-a încredinţat d. Micescu prefectul judeţului Muşcel. • D. Gheorgho Bongescu, întâiul Secretar allegaţiuneî României laParis. este aşteptat zilele acestea în Bucureşti. Un concediu de doue săptămâni îi a fost acordat pentru interese de familie. m Toţi acei care se aflau dinaintea cofetăriei Râdulesou din piaţa Episcopiei, au putut vedea pe la 10 ore în seara|de Marţi pe prefectul poliţei Moruzi plimbându-se în birje cu vestitul Andronic. Tovarăşi şi la treburi şi la desfătări. • Curtea d’apel din Bucureşti a a-menat pentru 27 Mai curent pronunţarea hotârîreî sale in procesul dintre Primăria Bucureştilor şi consorţiul concesionar al împrumutului municipal cu lozuri din 1869. Dacă primăria va câştiga acest proces ea va trebui se fie foarte recunoscătoare d-luî consiliar municipal Bibicescu care a pus o rară stăruinţă în apărareă drepturilor ei. • Comitetul alergărilor a organisat pentru Duminecă, 31 Maiu o a doua alergare. Se va alerga pentru următoarele premiurî: unu pentru ofiţeri,cursă de con8olatiune pentru cei înscrişi în Premiul Fulger, de oare-ce învingătorul acestuia este exclus ; douH a-lergărî plate în galop, o alergare cu obstacole, o alergare in treapăt înlăturat şi o alergare în treapăt pentru birji. Aceleaşi înlesniri de transport cu calea ferată ca şi Duminecă trecută. Baracele pentru prinsori se vor îndoi pentru a îrnpedica afluenţa cea mare la un singur totalisator. Putem prezice acelaş succes ca şi la cursa precedentă. Sâmbătă la 23 Mai se va juca pentru prima oară în grădina Dacia renumita piesă: Domnia femeilor Mare Vodevil în 3 acte. Musica de Jonas, tradusă de C. Radu. O însemnată comandă de trăsuri complect instalate pentru serviciul telegrafiei militare, a fost esecutată pe seama ministerului român al resbelului de casa Teirich |şi Leo-poldner din Bucureşti. Se spune că colonelul Argetoianu însărcinat cu recepţiuaea ca acestei comande, ar fi fost foarte mulţumit de modul e-xecuţiunei. tinzând la stabilirea unei supra taxe pe 35 0/0 asupra grânelor streine. Banca statului se va interesa cu 200/0 tn regia tutunurilor şi alte stabilimente de credit cu 30 0 0. Copenhaga, 3 Iunie.—Deschiderea canalului mărel Nordului a cauzat o nelinişte în Danemarca. Se propune a se declara Copenhaga ca port-franc. Bruxelles, 3 Iunie. — Liniştea a tn-ceput a se restabili. Mulţi lucrători ş’aQ reluat lucrul. Athena, 3 Iunie. — Regele trebue să plece săptămâna viitoare, probabil ia 9, pentru a merge să asiste la jubileul Reginei Angliei. I.omlra, 3 Iunie. — Ştirea că Sultanul a cedat definitiv insula Cypru Angliei, pare a se confirma. Madrid, 3 Iunie. Cale indirectă.— In marea Întrunire ce a avut partidul liberal reformist, şi care s’a ţinut sub preşedenţia generalului Loper Domninguez şi a d-lui Romero Robledo s'a hotărlt a deschide în Spania o mare supscriţiune In favoarea victimelor de la Opera Comică, pentru a plăti datoria de recunoştinţa ce Spania a contractat către Franţa care a venit atât de generos, In ajutorul inundaţilor din Murcia: «Este o datorie sacră ce trebue se implinim câlre Franţa, soraşiamica noastră» a zis d. Romero Robledo, al cărui discurs a fost acoperit de aplause. NUVELE FINANCIARE Agio se urcâ la 14.90. —x— Streinătatea ne transmite de doufe zile cursuri din ce tn ce mal ferme. —x— Rublele de hârtie s’aG urcat la 186.10. La Viena creditul Anstalt 284.70, (închiderea de Joui).; Napoleonul însâ se scumpeşte, 10.09. —x— Iu piaţa noastră transacţiile suut aproape nule. Băncile Naţionale singure daţi naştere la câte-va afaceri la cursul de 1C©6. Daciele 235. Construcţiile în cădere, oferite cu 119. BOLELE SIFILITICE Neputinţa barbateasca Vindeca după cele mal noul metode, radical, fără durere şi Împiedicare; după experienţă de 17 ani. Specialist in boale lumeşti DR THOR Strada Emigrat No. 3, intrarea din Calea Victoriei prin strada sf. Voivozi. Consultaţiunl de 8 dinnneaţe până la 8 seara. Loc d'aşteptare separat pentru (le-eare. Se vorbeşte priu oraş despre o dis-cuţiune foarte vie, aproape o alte-rcaţiune, care ar fi avut loc eri Intre primarul Capitalei şi doi consilieri municipali din pricină că aeeşt: din urmă pretindeau de la d. Gâmpi-neauu, pentru unul din capii de bătăuşi o favoare atât de scandaloasă tn cât d. Câmpineanu a refuzat’o net. Discuţiunea s'a terminat prin ameninţări mutuale de demisiune. Azi primarul n a fost la biuroul seu dar s’a dus la d-nu Brâtianu cu care a stat mai mult timp. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Catana, 31 Maiu. — (Prin Cores pondenţs.) O mişcare s’a produs în craterul Etna. Actualmente totul se mărginesce tn aruncarea de vapori ăi de cenuşă. Erupţiunea pare a se desvolta. Caii nes. 31 Maifl.— Prin C-or.) D. Pierre Milliere, savantul naturalist cunoscut prin lucrările sale asupra lepidopterieî, a murit. Itoma, 3 Iunie. — Ducele de Aosta va pleca mâine la Londra, unde va representa pe regele Italiei, la serbările ce se vor da cu ocasiunea jubi leului reginei Victoria. Masuali, 3 Iunie. — B'ocurile decretate de guvernul italian pricinuesc comerţului perderl Însemnate. Veni turile vărnel ce se ridicau mal înainte la 100.090 de franci, pe lună, au scăzut la 40.0Q0 franci. Lisabona, 3 Iunie. — Ministrul fi nânţelor a renunţat într’un mod defi nitiv la proiectul de lege relativ la spo rirea drepturilor de importaţiune a a-pelor minerale. Copenhaga, 3 Iunie. — Ducesa de Chartres a sosit la Copenhaga, unde a venit se visiteze pe princeaa Mafia. Ea este însoţita de marchisul de Bouillâ. Madrid, 3 Iunie. — Senatul a respins cu 89 voturi coalra 36, propunerea ce tinde a lovi cu o suprataxă, grăurile de pruveniuţâ străină. Ulei, 3 Iunie. — Împăratul şi principii Wi helru şi Leopold au sosit aci. Mulţimea le-a făcut o primire entu-siasta. ConslanUnopol, 3 Iunie. — Se aşteaptă sosirea comisiunei Cretene Însărcinată de a veni să se înţeleagă cu Poarta asupra chestiunilor ce ad produs ultimele turburărl. Atena, 8 Iunie. — Serbările făcute cu ocasiunea aniversarii a 50 a, a U-niversitâţil s’au terminat. Ele ad fost foarte strălucite. N. ÎOANID & C° BUCUREŞTI —3, Strada Lipscani, 3— APE MINERALE FRANCESE. GERMANE INDIGENE 18 8 7 COMANDE SE POT EFECTUA IN TOATA TARA Apolinaris...........................i — Apolinis.............................—6ţ Apă de Buda..........................—8o Bilin........................ —90 Balaruc . . .........................i oo Bourboule............................i 40 Boones l/l...........................1 60 > i/>........................1 — BălţftteşlT ............................—80 Borszec............................... —90 Capvern .......... ........ a — Condillac..........*.................ta; Contrexville (le cler)...............I 50 Carlsbad (MOhlbrunl..................1 ao „ (Sprudel).................... 1 ao Crondorfer (Btl. Bordeaux)...........—80 Caciulata............................—80 gms (Kranchen).......................1 — (Victoriaquelle)...............1 10 Elopatak............................ . —90 Franzensbad (Frunzensbrunn) ........ 1 — „ (Wiesenquetle)..........I — ,, (Stahlquelle)...........1 10 GiesshObler Btl I Litru . ...........1 10 GiesshUbler Btl I Litru..............—70 ,, „ (Bordeaux.............—90 Gleichenberg (Conslantiquelle).......1 to Hali (Jodvasser).....................1 aţ Kissingen (Rakoczv)..................t to Mont Dore.......................... . 1 (o Marienbad (Kreutzbrunn) .............I — „ Ferdinandsbrunn) .... 1 — Orezza............•..............• 1 60 Preblauer-fSauerbrum.................1 ao PQIlnauer (flacoane).................. —80 Pyrmont (Stahlbrunn)..................1 aţ Roncegno.............................. 1 40 Rubinat...............................1 40 St. Galtnier (Badoit)................1 ao „ (Noel)..................1 ao Selters (flacoane)...................—90 Spa (source de Pouhon)...............1 80 Schvalbach (Stahlbrunn)..............1 — Vichy (Grande grille).............. „ (Câlestins)............. „ (Haulerive)...............( I ;0 „ (Hopital)................ „ (Mesdames)........ Vals (Desiree.................. ., (St. Jeao)........ „ ţPrecieuse) ..... ,, (Rigolette)...............ţ 1 jo „ (Magdeleine) .... „ iDominicjue) .... „ (Pauline)............... Wildungen.............................I 40 SĂRURI MINERALE Sare de Karlsbad...............Plac. a 50 „ Alhermală de B&lţâteşll. ,, 175 ,, pentru băl „ „ ,, Cutia a ko. a 50 PENTRU FARMACIŞTI SE FACE UN RA8AT Toate apele minerale ce nu sunt coprinse aci se pat procura prompt. [\B. Sticlele goale se primesc pe preţ de zece Ba ui. De laBaltatesti (jud. Neamtu) Calitalile apelor minerale de la Baltatesli, instalaţia si confortul ce 7 poseda fac ca acesl stabiliment sa fie unul dintre cele d'inlăiu stabilimente balneare ale tarei. Apele cloruro-sodico-bromurale sunt recomandate contra boalelor scrofuloase vechi si grave, boale de ochi, de urechi, abcese reci, ulcore, fistule, artrite, tumori albe, periostite, oseite. etc. Asemenea sî toate boalele cronice ale femeilor, me trile cronice cu cranulalie si ulcere, leucoree. tumorile si durerile de mitra si de ovare sunt cu totul vindecate. Paralisiile. reumatismele arlrietice, siflli sul lertiar. găsesc o indic,aliune speciala in băile de la Italtatcsci. Slăbiciune1 generala a copiilor, anemia si eloroma-nia fecielor. dispare prin apele de la Battalesti si flerul de. la munte imbalsamit prin mirosul brazilor si bolnaviii si redobândesc iu curând sanalalea. Sorgintea Cuza-Voda prin ealilatile sale purgative si diuretice este cel mat bun remediu contra înţT boalelor cronice ale stomacului, ale intestinelor, (lealului si ale ronsllpatiilor cele mai grave. Restaurantul este incredlnlat unei persoane speciale sub controlul meu. se mănâncă după învoiala sau prin abonamente după voinţa vishatorllor, cu un preţ moderat- In timpul sezonului esle o farmacie, un medic, un birou tefegrafllc si posta, musica, baluri si alte multe dislraetiuni - Preţul drumului de fer dus si întors esle redus pe jumătate. In anul acesta s'au mai făcut multe imbunataliri. Sezonul începe de la if. Maiu si dureaza până la I Septembrie. Pentru a’si procura ci ne-va odăi sau ori-ce alte in formaţiuni, sa se adreseze la Piatra sau la BaUalesti la Dr. Canlemlr. N. B. Sărurile de Ballalesti purgative efervescente si pentru hai se găsesc la farmacistul Berbereanu. depozitarul general la Pealra, si la toii farmaciştii din lara. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI FAŢA BĂILOR MITRA3EVSKY Strada Politzii Xo. î IN TOATE SERILE REPRESENTAŢII EXTRAORDINARE ÎVIei'Oui'i si S li 1x1 k> ta tu HIGH-LIFE ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 4tt. — Bucureşti MORI FABRICILE spirt TOT FELUL DE MAŞINI Mare deposlt de toate uneltele »l ac-e,eHoriilc pentru exploatarea fabricelor PIETRE de MOARA CURELE, CAUCIUCURI 6AZE DE NIATASE, LUMINA ELECTRICA, DR SALTE R de la facultatea din Viena SPEC.: BOALE de FEMEI şi S Y F1 11_ 1 S S A MUTAT No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 LANGA FARMACIA « CU SFINŢI » ( Calea Moşilor ) GonsulLaţiuul tu ţoale zilele, de la - * - 5 p. m. - s | IN PARFUMERIA MARGHERITA NOUVKSIMA SPECIA L1TA Dl L UIMIM 4 C. MII AVI1 Premiala la expositlia din Milano 1871 Paris 1678. Monza 1880 si la acea ua-l tzionala din Millano 1881 I :u cea nul înaltă Recompensă acordată^ Parfumeriel Aflăm ca cu toate stăruinţele celor mal înalte personalităţi ale co-lectivităţeî, d. profesor Crătunescu este foarte hotărlt se refuze cnanda- AGKMIA LIBERA Madrid, 3 Iunie.— Senatul a respins piin 89 voturi contra 36, moţiunea lir materialul vechi u IJL l f/U VllL din 4 asa «lin coltul stradelor Scaunele si Batiste, fosta Casa Costa foni. Ase adresa pentru informaţii la adiuiuistra-tia ziarului «EPOCA.» ViU LilC4MP|i-l.liNli7«™uie™?î 6 camere mobilate complect. Grâdină-Ve-dere splendida. Informaţii Bucureşti Strada Polona No 35. NICOLAE AL. PAPADAT AVOCAT şl a strămutat domiciliul îu strada Academiei No. 10, în faţa hotelului Union. nC IICM7 h DC Riano, mobile şi un UL VlLiiiLMnil loc de venzare. A so adres.< Calea Victoriei No. 20i bis. DEDICATA M.S.BEI Săpun . . . Margherita—A. Migonek IExtract . . . Margherita A. Afiyone Apa de toaleta Margherita - A Miyone Praf de orez. Margherita—A. Mwoni piusta Margherita-A Miyone Articole sunt garantate ca n’are nici o jSiitedanta miisibila si sunt recomandaţi1 Imai cu seama si cu toata si încrederea la Idoamne si domnişoare elegante pentru lealitatea lor higlenica, pentru (Inelele es-Iquisile si pentru parfumnl atât delicat cât si placul. cutii toarte elegante cu asorti-Imente complecte cu parfumeria del |mai sus. I Se găsesc in Bucuresli, la Magasi-I Inul Jobin, Calea Victoriei No 41, si la r . H. Muller. Calea Victoriei :w la Me I nagera;I. Briol si en gros Iad. So-lo-l mon Heohter, coltul sTradoi Lipsrauis'l Baeanl. www.dacoromanica.ro BF*OCa —23 MAll) w*s**s MMM -re 1'-.- xraacccscx doctori, WC* BB observa de Alessandrin şi a purta pe etichete marca fabriceî Sf. Panteleimon. "TlSCi In provincie, în localităţile unde nu se găsesc aceste preparate, contra MAN-~~j DAT POŞTAL, expediez în tdte punctele ţării. Q mm MEDALIE DE AUR Vlena 488» Autorisala de consiliu dehygiena sisalu'n Hale DENTAL1NA ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU OiNTI ale Ol'. S. KONYa chimist Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: I flacon, dentalina 3 Iranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti.: !■', IV. Zvrner.l. 0-vesa, Bruss alela si Brunntlus—Braila Sabini, —Botoşani, Hajnal, — Dorohoi, II aque. ax xi ixax X & X X Sub-semnatul are onore a aduce la cunoştinţa onor public şi clientelei mele ca de la Sf. Gheorghe a instalat cu totul din nunti Nn. 50. - CALEA VICTORIEI — No. 50 Vls-a-vls de pasaglul Român UN ELEGÂNTSALON de friserie PUNTRUCAVALERI AKAXGIAT Ill FE SISTI MI I. CEL MAI MOOERX PRECUM SI UN MAGASIN DE PARFUME UI E FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m'am bucurai pe (impui cât nîarn aflat iu marasmul d-lm Moisescu, precum şi sacrifiuiele făcute pent u a satisface pe onor. vi si tutori mă îndreptăţeşte a spera la o numeroasa Clientela. Cu deosebita stima. I. lOXESCtj l-ost in magasinul (I lui Moisescu, Calea Victoriei, 50 Vls-a-vis de pasagiu! român. X# •X © I X a X rc- X®Xi RECOMANDAM LEGATORIA DE CÂRTI Mo FIII STRADA BIStRIC: IENEI No. |0, CASA BISERICEI OINTh'O ZI BUtTHKSTI In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Lega torie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, asemenea efectuează Registre dc Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X m x Farfumerie - Orna L. LBORAND, PARIS, ruo Salnt-Honor6, 207. PARFUMURI CONCRETE nVPNTIKKE SISTEMATICA BREVETATA I\ IR A MIA SI IX STREIXATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZA, preparate printc’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut^ Ele suni închise snb forma de Creioane sau Pastile in nisle flacoane mici sau ctilii de toate genurile ce sunt foarte usioartţ de purtat. Aceste Cretoane-Parfumuri nu se evaporează, sl se pot înlocui iu tuburile lor, când sunt usato. Efe au imensul avanlaglu de a umple rn mirosul lor, fura a le Imam ia sau a le lele supuse la contactul lor. E DESTUI.'A FRECA USOK PENTRU A rin poştă, insotite dc lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se el'ec uez ezact. f I X I>n consult aţinui pent» u boule «Ie «CUI, CHIit III si SUFII-ITICH si face operaţiuni «Ie lilrurgle oculara. Bucureşti, Strada Carol 1 No. 18, «le laoreleîf— 4 dupe amiaz. Pentru serael dimin. de la 8-11. ii MECUC ItOMINSSSS: doreşte a se angaja la un domn proprietar care posedă mai multe locomobile, spre a le. con duce şi esecuta separaţia lor. Asemenea s'ai-angaja şi cu tinerea crmptnbilitătel la necesi tate. Adresa la Redacţia acestui ziar ANUNCiUl M PORTANT^ PENTRU liOKTlCLLTOHI Gradina d-lul Căpitan Blaramberg din Str Polonă No. i06, cu nn teoen foarte vast cu trei florării pe o întindere de 75 metri şi cu locuinţa pentru grădinar este de indat'ă de cedat gratir şi pe mai mulţi ani nnui horticultor pe simpla conditiune numai de a întreţine zisa gradină in bună stare. lllll i ;i A".». RAŞCA.....IT- GRADINA se închiriază de la Sf. Gheorghe viiLor. A se adresa Strada BATISTE No. 11. NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric P.P. S.S. PĂRINŢI BENEDICTIN! din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur 2 IUIlDAUI DF.UR: Bruxella 1880, Londra IS84 rele mai innlte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 0E PAR. PIERRE BOURSANO întrebuinţarea zilnică a Klexirulul dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosă de câte-va picături în ană, previne şi viiulică căreia dinţilor, pe care ( albeşte, eonsolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGOIi RUE ‘‘GUERIE, BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi CoafeorI represenlante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agentlă Comercialii Frăncezâ din Giîlăti si sucursalele ei. acă nu se gâsesce !n F. rmselele din apropiere de Onor. Clienţi, POŞTALĂ, trdiuil la domiciliu, prin trăsurile fabrice!, ce circulă în oraş cn apă gazdsă. „ NAŢIONALA “ OCIEfATE GENERALA OF ASIGUR. IN 0 IClFESI «al>i«al social . . . 0,000,000 lei Prima emisiune . . 0,000,000 lei Dui care . ... 4,l»i>u,ooo » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RE SERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , i\ATIO.\ALA“ AS IO LUA: In contra iu(.-eu(liiitiii,grimliuei,K|)argci-ei geamurilor, in contra daunelor Ue transport precum şi valori. Asigurări nstipra vietei omului se prinţese mtoataeombinatiunite usitate, precum: cas de moarte, supra vieţuire, zestre Si rente. „Xutiouula-- a plătit până la linele anului 18SC in diferite ramure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri Itrpresrutuntu generala Strada Smardan, No. ts Uireetiuuea generala SlradaJCarol 1, Mo. 9. FARMACIA ROMANA BUCUESSCI. - LA SÂNTUL PANTELEIMON. MEDALIA DK AUR VINUL COPIILOR PREPARAT DE OKIR. ALES3ANDRIU Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor ’T face a se îmbolnăvi nşor; pentru a preîntîmpina maladiile se recomandă acest vin tntulor copiilor de Ia etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna dosvoltare a corpului, întfi-resce dseleşi dă putere muşchilor—Modul întrebuinţării; a se vodca instrucţiunea ce însoţesce fie-cc sticlă. Preţul ii lei. Gudron vegetal (Alesmndriu). — Tinerimea în genere prin vieţa care o duce suferă mal tot-d’a-nna Maladii dc piept, bronchitele snnt la dânşii un ce regulat — tuşesc puţin dar nu încetezi de loc — mal târejiă ved reni ce ’l fac — de aceia ar fi bine ca toţi acel cari ar avea tuse uşdră sau mal tare să întrebuinţeze acest gudron, fiind preparat aci tot-d'a-una prdspet, e mal superior celui strein ai.U prin calitate, cât şi prin preţul redus. Preţul nuni fl. 2 lei. Pastile Gumose-Codein-Tolu.—Superioritatea ace-stor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tdte celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma examinării ce li s'n făcut s’afi aprobat de onor. consiliu medical superior, 1 lefi 50 bani cutia. ’P Capsule Elastice ou ulei de pesoe. — Greutatea cu caro să ia de unele persdno, ulei de pesc.e prin acest mijloc e înlăturat, chiar pentru cel mal deficilî. (A 25 bucăţi la cutie 4 lei). Capsule Elastice ou ulei de cutia a 4 capsule 1 lefi, a 6 capsule a 8 capsule 1 leii şi 50 bani. Ricină.—O dosă, 1 leu şî 25 bani, Ulei de pesce Norvegio. In flacâne, alb 2 lei 50 b., galben 2 lei. Esclusiv sc vinde numai la Farmacia Români (Cişmeaua roşie) — BucurescI. Capsule Santal Citrin. Remediu sigur contra maladiilor vcsiceî şi scurgorilor uretrale. Flaconul 3 lei. Capsule oleo-balsamioe-santaline. — P.cmediâ sigur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi fie în stare prdspătă, sau ori-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast.-fel pentrn un tratament de vindecare complectă. —Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-care cutie. — Preţul uueî cutii 0 lei. :A se observa pe capacul cutiei semnătura, culdro roşie. Se trămite contra mandat postai în ori-ce localitate. Emplasture gudronat dis Pauvre Homme.— Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului. durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leu ruloul. Sinapisruul Alessandriu. muştar in foi.—Acestă preparaţiune esperimentată de autorităţile nostre medicale şi profosorl la facultate a constatat că fiind snperi-6ra tntulor celor-l'alte preparaţiuni străine, şi chiar ce-lui de Rigollot. Cntia 1 leu 50 bani. IĂVATIATIIRIIL PEŞTIIl! TOII Z AR LINIBISTIC SEPTAM4NAL LIMBA GERMANA FARA PROFESOR Redactat de un comitet de profesori Redacţia Strada Clementei Uo. 1. Abonamentul pe un an 30 lei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 7 lei şi 50 bani. DEOSE EXT prepar şi so găsesco do vînejare la tdte farmaciile: Alcool de Melisa, de Monta. — Capsule cu Copaiv, Gudron, Santal, Cubei) Cigarete. Indiene (Canabis), Strumon, Belladona. — Dragee, de Anderson, Gudron. — ElexirurI, Polibromurat.—Salieilic, Stomachic, Gendrin.—Limonada Purgativă Gazdsă, (cel mal plăcut purgativ).— Pastile, Chloaat de Potasă, Montă, Chinină Santonină, cu sare de Vichy, cu Gudron, cn Laitucariu.—Perle, Eter, Terebentine. Chlorofonn. — Vinuri de China, Gentiana, Revent, Colomba. — Seguin. — Tonic, Eupoptic (cu carne) etc. Şi ori-ce după indicaţiunea d-lor doctori. După natura maladiei, etăţii, constituţiei, şi a causeî ce voesc a combate, dosa să se prescrie de d-nii cari cunosc îndestul eficacitatea acestor preparaţiuni. BE VÎNDAEE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA. In localităţile undo nu se găsesc aceste specialităţi, cererile să se facă la CHS. ALESSANDRIU, farmacie Iul Curţii Ilegale. — Se expediază în tdte punctele ţări “ “ “ ' Vie Bucurescî, Calea roi. 'ictorieT, No. 77, (Cişmeua Roşie). pi) yr VAflNT SSSSlS.Sri; I v »l lfiVnilI cau)â un Impiegat cu cunoştinţl şi practică In această branşă. O forte cu menţiunea pretenţiunilor şi cu certificatele ile serviciu anterior a se adresa la magasin. Bazar AnglaN îll Galaţi. GRADINA FILIPESCU 800 OALE cu plante de CAPSIU1V1 încărcate cu FKlîClE mari extra-fine, parte deja CO \PTE. 800 TRANDAFIitl IX OALE aleşi cu Lulpiua înaltă, speciile cele mal renumite se pot planta toată primă-vara până la 15 Iunie. FLORIDETRAXDAFlRIboboci, sau «lesvoltati pentru buchete, butoniere, jardiniere. COLACI roditori calităţile cele n:aî bune cunoscute de vînzare la finele toamnei şi la începutul) rimâverel Dc căruia an. IO AX VERMECIUX. Grădinar Strada Dionissie No. 42 mmm medical BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare—3. Intliopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl— 6. Masajiu sistematic—7. Ser-viciuila domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur.................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente...............1.— 1 duşe rece sistematică cu basm 1.— BAI DE ABUR Sl DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă ia 7 ore seara. — 2. Pentru clame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînâ la £ post-muridiaoe. Preţurile ia secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea FABBICA MECANICA DE ULEIU GEORGE ASSAN BARIERA MOŞILOR, SOSEAUA ŞTEFAN CEL-MARE Oferă uleiu fort si ncfri'l pviili u culori, curat şi limpede de o calitate superioară celui care se aduce din streinălate, in or-ce cautităţl cu preţuri moderate, predat la domiciliu pentru oraş, şi predat la gările d'aicl pentru staţiunile de cale farală. Costul se achită la predare, şi vasele se plătesc deosebit. ROMERBAD (GASTAIXUL SURIEI) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N. Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat se ajunge de la Viena în 8 1/2 ore, de la Triest în 6 ore). Băl puternicede 30—31° R pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectohire, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menslrunaţiile, esu-daţil învechite, boli cronici de cataruri băşici etc. Basin mare, băl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băi de putina, locuinţe confortabile, (în MaiO şi Sep. cu 33 0/0 mai eftin) posiţiunc muntoasa foarte plăcută, promenade din nofl construite, Conducte de apa de beut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul băel: D. consilier sanitar Dr. H. Mayerhofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia tiailor Romerbad Steiermark de jos. De la 1 MaiO trenul accelerat se opreşte aci 0 Ilfl) ATA UIT sc caută pentru illtllA I UArl rochii şi o uce nică a se adresa la Madame Lotus Strada Scaunele No. 66 i DEPOU GENERAL DE mim î-r\ num i i I i G G IES EL FAINARIA fj Galea Mosiloi*, 29 k>is xm NUMAI 1 O LEI CEL MAI FRUMOS-CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE I ! PORTRETE ax & in MĂRIME NATURALA 1X1 MĂRIME NATURALA • imisă. Executarea în cel mult ^ ||Aţii 1 1/11 U*î| dist. Oltu, plasaScrbancstl LilUijlil I ilLIjAI partea, D-lui Nicu Moscu in intinderc de 2600, pogoane din care 226, semăn»te grâu de toama si 60 orzu. 8o arendează de la23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. M. 8CHWART Z OPTIC Strxda Carol 1 No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru Îndulcirea lumiuel, asemenea şi lot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. X Se efectuează foarte exact dur 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Sieeyfi'iecL Bodasclier W1EN 11. Grosse Pfarrgasse 6 mxm mx A X U I RECE CU V E « E H EA V L x: mm F01RTE IMPORTANT Sub-semnatul proprietar al fostului Magazin IOX PBX t'OYItll cu mărfuri de numeau!*--, din Strada Lips ani No. 24, am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Gheorghe a c. am mulat aceat magasin in cunoscutul meii maga-sin da lângă Poliţie, sub firma LA BABil.OMA şi că de azi Înainte acest mogasin va purta numele de MARE MAGASIN LA LUVR U DIN PARIS şi că voifi vinde eltin tot ca până acum fiind devisa uiagasinului a eunipern cl'tin si a vinile eftin. (iumptes pe o numeroasă clientela şi semnez res peclos. I. MOISESCU* C L V E D E R E A Tipografia Ziarului „Epooa1 x»>x BAASM (FELSO-BAJOM) BAIA SUIN) (O.UINENO 100 Sl BROMURE IN COMITATUL KLE1NH0CKLEB, TRANSILVANIA Sursele nnineroase de vindecare a institutului de bai din Baasen, abondente in iod si liromura au dovedii cllrurjluie.ilor In toate inim ile ,c Garant rssponsabil, V, tieorgeacu. www.dacoromanica.ro