ANUL II No 445 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 91 t6 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O'AUNA ÎNAINTE IA’ IHICURE8CI La casa Administratiunei IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IX STREINATATE: La loate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu ISCrnl. numerul, la Kioscul clin mc Muntmartre 113 Bulevardul St. Omnaiu Xo. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA No. ÎI. — Plata. Episcopiei. — No. 3. 15 BANI NUMBRUL ANUNCIURILE OIN ROMANI* SE PRIMESC DIRLOT LA ADMINI9 TRATIA ZIARULUI I.a Paria: la Ajjence Havns, place de la bour se, 8. Astciior Librr, rue .Voire Dame des Victoires S0, (Place de la Bourse) prntru Paria, Franrla, (irrnianla, AiiNtra-Ungm-la, Italia si Harfa Rritauie. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRAŢIA DOMNIA -FALSIFICATORILOR! Săptămâni întregi, am dat voe ziarelor guvernamentale se’şî trâmbiţeze isbendele de la alegeri, se se râ-ţoiaseă cu pretinsul număr sdrobi-tor al alegătorilor care s'au pronunţat pentru domnia istericului de la Florina, se urle ca lupii pururea ne sătul că: «ţara este cu dânşii I» Ţara cu voi ? Ei, ne a venit rondul se ve arătăm lâmuritce fel deţară este cu voi,şi pentru că până astâ-zî ve lipseau certificate de identitate care se constate că sunteţi nişte falsificatori, avem se ve liberăm şi aceste acte fără se ve percepem nici o taxă de timbru. Ne aţi îmbuibat urechile cu vorbe late, noi avem se ve scoatem ochii cu slove negre, cu acte în regulă, emanând tot de la voi. Iată cum s’au făcut alegerile judeţene în Bucureşti. «Deşi oposiţia nu avea nici un candidat,agenţii poliţiei s’au dus din casă în casă, mal ales pe la comercianţi şi ’f-au invitat se vie negreşit se voteze. Rugăciunile şi invitaţiu-nile fiind în mare parte zadarnice, Prefectul po’iţiel a trimis la fie care secţie câte două zeci de sergenţi de oraş îmbrăcaţi cu haine civile. Comisarul îl adăsta la poarta localului de alegere, lua cărţile alegătorilor care nu se prcsent&se la vot şi mal ales ale acelora care declarase că nu se vor presenta, şi le distribuia sergenţilor ca se voteze pentru cel absenţi. Spre a înlesni lucrul, comisarul plastografia semna tura adevăratului alegător însemnat pe cartă,şi sergentul de oraş trecea pe urmă în ca- mera de vot, unde punea în plic şi a- poî în urnă biletul său..,Sau mai bine zis, biletul ast fel furat de la altul. Spre exemplu, la Secţia IlI-a de galben, unde a presidat d-nu Voreas, n au venit să voteze în realitate de cât 50 de alegători, iar pe listă se găsesc trecuţi că au votat 300. Diferenţa a fost umplută prin mijlocul arătat mai sus. Când sergentul şî sfîrşea aceasta noue şi neprăve-zută îndatorire de păzitor al ordine! publice, comisarul ’i lua carta falşă înapoi şi o rupea. Câte-va cărţi au scăpat de acest control şi sunt în mâinile noastre. Acum, după ce spuserăm în resu-mat cum s’au petrecut faptele, să trecem la probe şi ca se se lumineze şi mal bine publicul, ca să vază că nu spunem un cuvânt neîntemeiat, se bine voiască a ecsamina actele ce reproducem mal jcs. Aice sunt cinci cărţi de alegători ai colegiului al II-lea şi anume: Nae Niculescu, tipograf, cu domiciliul strada Fâinari No. 22. Carta cu No. 633. Ienache Ion, liber, strada Laptelui No. 2. Carta No. 400. Ghitza Panaitescu, cârciumar, strada Dorobanţilor. Carta 390. Ion Barbulescu, tâmplar, strada Fotti No. 16. Carta No. 40t. Constantin Ionescu, muncitor, strada Polonă No. 148. Carta No. 306. Naşte acum întrebarea dacă a-ceşti cinci alegători au luat sau nu parte la votul colegiului al Il-a pentru consiliile judeţene? La această întrebare, în loc se răspundem no', dăm cuvântul dosarului alegere! care se găseşte în arohi va Comitetului permanent, unde a fost înaintat cu adresa Prefectu-rei de Ilfov No. 3219 din 11 Maiu 1887, Dosarul poarta numerul 130 din 1887. El ne răspunde că câte cinci au votat. In procesul-verbal şi in tabloul a-lăturat de acel raport, sub semnătura magistralului Voreas se arată şi numărul corent la care răspunde • urnele lle-cărui alegător. Se arată; 1. Că Nae Niculescu este trecut că a votat la No. 243 ; 2. Ienache Ioan la No. 400; 3. Constantin Ionescu la No. 230; 4 Ghiţă Panaitescu la No. 266 ; 5. Ion Barbulescu la No. 265. El, cinstitul magistrat Voreas , minte, căci aceşti alegători n’au fost se voteze. Unul din el, şi anume Constantin Ionescu, muncitor cu domiciliu pe strada Polonă No. 148, după toate cercetările făcute de noi, nici nu există. Cei-l’alţî alegători despre care , vorbii mal sus, au stat acasă, n'au votat. Priviţi ve rog încă odată actele reproduse în facsimile mai sus priviţi carta de alegător cu semnătură falsificata şi priviţi în faţa adevărata iscălitură a lie-căruia. Mai priviţi, mai cititi si declaraţia ce au dat ca iscălitură le a fo t plastografiata, ca ei n’au mers se voteze, ca n’au fost se ’si ea nici carta de alegator! N aveţi nevoe se fiţi experţi ca se vedeţi că câte cinci semnături din cărţile de alegător au fost plasto-grafiate de aceafi mână. Şi unde se petrec asemenea fapte ? Chear în Bucureşti sub controlul şi cu garanţia guvernului ! Înţelege acum Regele Carol cât de coruptă trebue să fie justiţia miniştrilor săi pentru ca magistraţi ca d nu Voreas, se fie în stare să dea mâna unor asemenea tâlhării, să slujească alături cu falşi fi catorii ! Înţelege acum Regele Carol că oposiţia se abţine de la alegeri, căci atunci când luptă i se sfarimă capul ca la Galaţi, ear atunci când stă rece şi nepăsătoare se psălmuesc iscâliturele alegătorilor. Iată cum să fac alegerile sub regimul actual. La Galaţi, la Botoşani se smulg voturile alegătorilor prin violenţă şi prin teroare, la Bucureşti să fac a-devărate falşuri, de către poliţie şi cu complicitatea justiţii. Singurul motiv, or mai bine zis, singurul pretext al Regelui d’a menţine la putere pe miserabilil ce ne guvernă, adică pretinsa voinţă legală a ţării, se traduce în fapt prin mişeliile cele mal neauzite prin a-sasinarea şi schingiuirea alegătorilor, or prin falşuri şi plastografii. Aceasta pentru Regele Carol reprezintă Voinţa terei. telegrame AGENŢIA HA VAS Paris, 31 Mal. Generalul Perron, tntr’un ordin de zi a-dresat armatei, zice că va consacra silinţele sale creşlerel puterilor defensiveale Franţei şi ale Republice!. Paris, 31 Mal. Ministerul tn declaraţi unea sa făcuta Camerei, zice că se va aplica la realizarea reformelor interioare, mal cu seamă acelea bugetare; că politica sa exterioară va li fermă, demnă şi prudentă; că va menţine proiectele militare la ordinea de zi a Ca-morilor, şi va pregăti cu sirguinţă expo-ziţiunea universală. Ministerul, terminând, Invită pe toţi patrioţi! să doa concursul lor la această o-peră de lucru şi de împăciuire. AFACEREA DE U GALAŢI ___ * Primim din Galaţi următoarea telegramă a-supra căreia atragem atenţiunea cititorilor: IS Mai orele s seara- Noutatea zilei este că dd. Ressu, Robescu, Nicu Gatargiu, Gh. Mihăi-lescu şi alţii sunt daţi in judecată pentru că a comis delictul prevăzut de art. 95 codul penal, adică că prin atrupamente şi violenţe au împedicat alegătorii a ’şl exercita dreptul lor. Ideia de a transforma pe victime în acusaţi aparţine vestitului Sărâţeanu. Ceia ce este mai comic este arestarea lui Martin ; voesc a ’1 libera însă nu găsesc calea. Faptul merită o deosebită atenţiune; el dovedeşte modul cum s’a procedat In această afacere. Iată împrejurările : In ziua de 11 Maiu, el este dat în judecată pentru tentativă de omor, (fiind a-tacat pe uliţă a scos revolverul şi fără a trage s’a refugiat la d. Robescu,) şi contra legeî de proceduri penală să dă un mandat de arestare contra lui, fir & de a fi interogaţi www.dacoromanica.ro EPOCA 21 MA1U aaww i m In fine azi i s’a luat interogatoriul de către judecătorul Pancu, care instrueşte causa ; dupe interogator judecătorul declară că este li ber. Ce se întâmplă însă ? Mandatul a fost eliberat de judecătorul de instrucţie Al. Şendrea (care acum este bolnav) iar causa spre instruire s’a dat judecătorului Panou, aşa încât judecătorul Pancu ti zice : «Nu ştiu că eşti arestat pentru acest fapt,nici ved vr’o ordonanţă pentru arestarea d-tale, ast-fel că nu pot revoca mandatul ce s’a dat in contra d-tale», aşa că bietul Martin şeade în puş carie de 9 zile fără nici un motiv. Fratele seu a telegrafiat ministrului. De sigur că el va (i pus în libertate, însă până atunci sufere. IMPACI11IREUAL4TIL0R ln momentul d’a pune sub presă, ne a sosit din Galaţi o depeşă care ne a-nunţă (lnrea iu juiiccala a d-nilor Hessti.Nicu Catargiu, G. Robescu, G. Miliailescu si alţi pentru delictul preveziil prin articolul 05 al Codului penal, adica raptul ca prin atrupanienle si violente au fmpedicat pe alegatori d’a ’si exercita dreptul lor de vot. Idea de a transforma pe victime In acuzaţi, adaogă corespondentul nostru, aparţine vestitului Sfir&ţeanu. Aşa dar, guvernul se grăbeşte a da un răspuns nai vilor care ab putut crede un moment ca atrocităţile de la Galaţi au fost săvârşite fără ştirea şi consim-ţimântul său. Prin măsura luată eri, lucrurile sS daO pe faţă şi lumina să face pe de plin. Guvernul să pune înainte, zicând sus şi tare : Cgo, ego adsum qui feci. Şi infamul Sârâţeanu, care comanda eri asasinatele materiale în numele guvernului, va dirige mâni, tot ln numele guvernului acest asasinat judiciar. Guvernul, dupfi infatuieiede laGalaţi avea lnaintea’i doufi căi deschise. Cea d’ântîi, cea mal simplă, cea mai' firească, poate chiar cea mal dibace şi cea mai favorabilâinteresulorguverriu-lut, era d'a executa fara milă pe toţi agenţii subalterni caro au uneltii scan dalurile din acest nenorocit oraş. De şi această satisfacţie ax fi fost derizorie şi insuficientă, totuşi ea ar fi arătat e-xistenţa ln inimele guvernanţilor noştri!,a unui simţ rudimentar de pudoare pe care ue-am desobişnuit sfi’l mai vedem la dânşii. A doua cale era cea mal proastă şi cea mal brutală, două cuvinte puternice pentru ca guvernul s’o aleagă pe aceia, cum a şi ales’o. Această cale era calea represiunel nebune, represiunel fără margini, a terorizărel, a temniţelor, a judecăţilor mincinoase. D 1. Stătescu cu actualii săi tovarăşi de minister, cu viitorii săi tovarăşi de puşcărie, nu putea ezita, nu putea renunţa la vechile sale obiceiuri şi acum el poate spune, ca gene-neralul Sebastiani după Împuşcarea mal mullormilde Polonei:: Messieurs, r ordre regne â Varsovie !» Mat era încă o cile deschisă guvernului. Sad, ca să zicem mal binp, el putea să meargă şi maf departe ln calea. represiunel. De ce n'a dat ordine ca d-nii Ressu, Catargiu, Robescu, Mi-hăilescu şi amicii lor, să fie decapitaţi pentru cutezanţa care a avut-o de a face opoziţie guvernului? Victoria colectivitate! ar fi încă mal complectă, şi o ilegalitate, o infamie or un asasinat mal mult, sad raa> puţin, nu înseamnă nimic pentru denşif. Submitem guvernului această idee, pe care nu e prea târziu ca s’o aplice. Suntem siguri că individul numit Sărâţeanu s’ar Însărcina bucuros cu rolul de călău. Nu ştim dacă guvernul se va decide a urma sfătui nostru, şi a practica In mod mal complect asupra d-lor Ressu, Catargiu, Mihâ'lescu, Robescu şi ceior-l'alţl, cea ce s’a Încercat asupra d-lor Pacu, Lascar Gernat şi Xenlie. Dar, ln tot cazul, rezultă din depeşa primită de noi că guvernul e decis a lua răspunderea color petrecute, şi a afirma în mod evident că bătăuşii Sărăţeanu, Malaxa, etc, au lucrat ln virtutea ordinelor sale directe, şi nu aâ trecut peste coprinsul precis al acestor ordine. Acuma se pricepe de ce guvernul a avut nevoia de Imbătrânitul In pişi -cherllc (vecchîo ladrone), de ce a scos pe d-1. Mihail Kogăiniceanu din mocirla bălţilor sale Dobrogene. Trebuia ca această fiinţă,1n care unele inime nevinovate mai au Încă Încredere, sfi &-doarmă cu făgăduinţe mincinoase pe opoziţia din Galaţi, ca să dea timp tul Radu Mihal să-şi prepare o bâta nouă, ca să dea timp Iul Stătescu să alcătu iască nouă judecăţi de poruncealâ, şi nouă sentinţe de complezenţa. Acuma domnul Mihail Kogăiniceanu poate să fie mulţumit. Bâta nodoroasă e gata, sentinţele infame sunt deja iscălite. Galaţul, singurul oraş care a dat azil In vremuri grele lui Mihail Kogâl-niceanu, va şti ce valorează recunoş-tiinţa acestui om, şi va simţi cum el muşcft^iâna care l’a ocrotit Acuma nu mai rămâne Gâlăţeniior, nu mai remâne lutuior Românilor nici o nădejde. Să ştie că or unde vor fi a-legorl, Radu Mihai va proclama iegea marţială. Să ştie că judecata Iul Stâ-tescu va Închide pe cei pe care Radu Mihai nu’i va Ii ucis, şi că Mihail Ko gălniceauu va veni apoi, tărându-se ca un şarpe, ca se sugrume pe cei care or fl scăpai celor doi d’lutei. Situaţia e desperală. Dar Gălăţenil aQ arătat că vitejia lor va fi tot d'a-una la Înălţimea pericolului. Ţara are Încredere ln eî, şi la nevoe, va şti să urmeze exemplul măreţ dat de dânşii. Resistenţa, lupta pîn’ln pînzele albe, iată care trebue să fie programul Gale-ţenilor. Iar noi, să ne strlngem cu toţii In jurul lor. Şi cînd toate mijloacele de resistenţâ iegaiâ vor fi sleite.... El bine, când ele vor fi sleite, rămân cele l'alte. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (94) Al.KX 18 BRUME» FEMEA MORTULUI INFORMATIUNl Iuta numele tuturor persoanelor date în judecata la Galaţi si despre a căror trimitere iuaintea tribunalului vorbim in articolul nostru (Ic mai sus «Itixpaoitii-rea Gr a Iuti lor*». I)~nii Molse Pacu profesor, ,\i-colne Istrnle avocat, fost deputat, fost procuror general. Petru Xenii,(>. Hobescu,deputat,Alecu Tzir, ti. Miliailescu profesor si deputat, C. Ressu, avocat, fost primar, X. Maniaco, comerciant, Ion Varzaru, avocat, fost magis trai. Meu Catarg! deputat, fost prefect, Andrei Panaitescu, fost primar. Iordan Martin comerciant, I Sânge Alb, N. Maieu, E. Chracas, farmacist, I. lonescu si D Melcii X Nise telegrafiaza din Gaiaţi câ d. Iordan Martin, unul din membrii o-poziţiuniî arestaţi în urma întâmplărilor de la 11 Mniu, a fost pus in libertate. * Sâmbătă la 16 Maiu s’au înfăţişat înaintea Curţei de laşi, apelul procurorului pentru ca d. Costică P. Balş se nu fie eliberat pe cauţiune după cum hotârîse tribunalul ; tot ocluta şi d. Balş făcuse appl contra prea mareî suini de bani ce i se ceruse ca cauţiune. Curtea, dupe o strălucită pledoarie a d-lui avocat Nicu Ceaur Aslan, a menţinut ho-târirea tribunalului adică a acordat liberarea pe cauţiune a d-lui Balş şi tot odată a redus cauţiunea din 20,000 lei numai la zece mii ; a-ceastă sentinţă a fost salutata de salve de aplause ce au isbucnit de odată din sînul unei sili imense plină de un public foarte numeros. D. Costică P. Balş, dupe astă sentinţă, a trebuit se reintre la închisoare până la venirea încunoştiin-ţerei formale din partea curţei apelative Gâlăţene, prin care se se do vedească că de mult e prescrisă o hotărî re ce s'ăr li dat contra d-lui Baiş acum opt an , hotârîre ce condamna pe d. Balş la o lună închisoare tiind că a scuipat ln obraz pe vestitul potlogar paşa cu trei tuiurî de la Tecuci, Taebe Anastasiu, cel de curând compromis în atrocităţile de la Galaţi Eri Marţi trebuia se fie pus in libertate d. Balş, căci abia eri, se zica, a venit parchetului de laşi vestea cum că e prescrisă hotărî rea de acum opt ani contra d-lui Balş. Cum rămâne însă cu arestarea şi ţinerea ilegală la închisoare pentru o sentinţa nula şi prescrisă?? La 26 Mciue termenul procesului pentru fluerarea regelui. x Miniştrii s’au întrunit azi în consiliu sub proşedinţa Regelui. Ni se spune câ, între uite cestiunl esa-minate, ar fi fost şi aceia a unei a-propiate convocări a Corpurilor Legiuitoare în sesiune extra-ordinarâ. * Aflăm că punerea din oficiu a guver nului Racoviţă, comandantul corpului al 4 lea de armată, ln pozi ţiune de retragere, a fost amânată. Regele El însu’şî ar fi cerut aceasta Ministerului de rezbel. X Azi până ’n ziuă, înainte de opt, d. Radu Mihaiu, ministrul de interne, a fost la prinţul Dimitrie Ghica cu care a stat mai mult timp, ducându-se apoi direct la Cotroeenî. X Influenţa d-lui Mitică Moruzi este încă cu mult mal mare de cât se crede : d-sa a obţinut ca amicul seu, d. Petre, alias Henri Gartazzi, se fie menţinut la prefectura de Doroh.i de şi depărtarea lui era hotărâtă. X D Dumitru Sturza, ministrul Cultelor şi intrucţiunei publice a inspectat azi. însoţit de d. inspector general Vitzn, mal multe scoale pn blice din Capitală. X Sezicecâd. N. Crătunescu este liotârît se refuze mandatul de senator al colegiului întei de Muscel de oare ce candidatura d-sale a fost pusă ff-ra măcar n i se face onoarea d’a fi consultat. înştiinţat despre aceasta, d. Micescu, prefectul judeţului Muscel, a venit în Bucureşti ca se stâruiască pe lângă d. Crâtu-nescu d’a nu persista în hotar!rea sa. X Depărtarea lui jupîn Niki Xenopolu de la direcţiunea Voinţei Naţionale se zice a fi un lucru hotărît. Această depărtare ar fi una din condiţiu-nile puse de prinţul Dimitrie Ghica la Impâcăciunea sa cu guvernul. Dacă, până în cele din urmă, d-nu Stătescu nu va izbuti se scape pe amicul seu, direcţiunea Voinţei Naţionale va fi luată de d. V. Laseăr. X Ministrul Agriculturei, industriei, comerciuluî şi domeniilor, d. V. Gheorghian, a ordonat ca o anchetă seri. asa se (ie făcută la şcoala de arte şi meserii din Bucureşti în privinţa maltratâfilor ale căror victime au fost mai rnulţ elevi ai acelei şcoala. X Măsura luată, mazs mâine la orele 2 p. m. în sala Ateneului, a zecea aniversare a sa. Cu această ocasiune d. Constantin Lupu va ţine o conferinţă despre <• Evoluţionism aplicat in pedagogie» dupe caro va urma distribuirea premiilor la elevele şi elevii înveţemîn-tuluî primar, public şi privat, care s’au distins la concursul ţinut de societate, anul curent. X La grădina Dacia au început de câte-va zile representaţiile date de o trupă română sub direcţiunea d lui A. Bobescu. Repertoriul este foarte bogat şi bine interpretat. Joi se va juca Doi lei paralei. m cas de ploae, trupa joacă în teati*u. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HAYAS Paris, 31 Mal. Camera a respins prin 285 voturi contra 189 o moţiune de neîncredere contra ministerului formulau de radicali. La a adoptat prin284 contra 156ordinea dt zi pură şi simplă cerută de d. Tlouvier. Vieua, 31 Mai. După informaţiunilelransmisedin Cons-tantinopol Corespondenţei Politice, toate puterile, respurizând Notei otomane privitoare la Bulgaria, se declară dispuse sC intre tntr un schimb de idei |*entru a obţine orepedesoluţiune acestiunilbulgare. Rusia, cu toate acestea, declară, menţinând punctul de vedere pe care s’# pus, că nu poate să ia parte la un atare schimb de idei, pe câtă vreme guvernul actual din Bulgaria va sta la putere. AGENŢIA LIBERA Posta, 31 Mai. Ziarul Pester Lloyd zice că soluţiuuea crizei franceze este de natură a satisface pe amicii sinceri al Franciel, de oare-ce un cabinet Floquet nu ar presinta o garanţie de pace îndestulătoare. Petersburg-, 31 Mai. Jurnalul de Sainl Petersburg reproducând nota Turciei adresată puterilor, în privinţa soluţiunel crizei bulgare, zice că nu e sigură cum va fi primită de puteri, dar Rusia va remâne ne strămutată în hotărirea el motivată de a nu trata cu regenţa actuală. Yiena, 31 Mai. Regeie Danemarcei a sosit eri aict incognito pentru a vedea pe fiica sa ducesa Thyra de Cumberland, care este aproape de facere Pesta, 31 Mai. Ziarul Pester Lloyd blamează atitudinea fbstrucţionistă a Rusiei în cestiunea bul-âră şi zice că nici Austria, nici o altă putere nu va lua iniţiativa de a presinta un candidat ! PARTEA TREIA XV Doctoria hutrcnuliii IUg — Asta e din causa vârstei, nu-I o nebunie curată: E întoarcerea la copilărie; ast-fel ne urmăreşte din ochi. . Vizita noastră ii lace să petreacă... Instrumentele ’i se par jucării... La vlrsta lui nu mal avem nimic de sp ral; trebue să’l punem cât mul curând la Şaranton sad la Sainle-Aune... E cu totul nevâlămâtor. . Şi de ee e invinuit, nenorocitul ?... -- O! de o crimă îngrozitoare, zise păzitorul... A omorlt pe unul din amicii sfii spre a’l prăda... — Da, atacul grosav care l’a adus ln astă stare a venit în urma acestui asasinai, a cărui idee îl urinâria... — Sfi poate... Mal trebue să mat pul de asupra şi sărăcia. Era nenorocit? E un bfitrân sulbimbanc, care făcea lot felul de meserii urlte; traşi doctor. Ar fi trebuit sfi se folosească de Mia pentru ase lecui el însuşi, sise irigând doctorul — El Întrebuinţa la ait ceva doclo-riele lui... In loc de a lecui oamenii, el li scăpa de toate relele acestei lumi, scuttndu-I de viaţă. — A! e un otrăvitor?... — II poţi zice or cum... Poliţia îl caută de 20 de ani. — Ei bine, astă zi, de bine ce l'a găsit, poate sfi-I dea drumul: acum e ne-vătămâlor; e un copil. Trebue cât mal curând sfi’l ducem lntr’o casa specială. . Bfitrînul Rig nu auzise nimic; dar privirea sa nu sfi depărta de la trusa doctorului ln care strălucia oţelul instrumentelor de hirurgie. Când doctorul ajunse dinaintea palului lui Fernand, îl privi cu băgare de seamă şi zise încet celor care ’l lncon-j urau: — Nenorocitul ecu totul pierdut, nu mai e vorba de câte-va săptămâni, ci de câte-va zile : paralisia se întinde, pe nesimţite....Nu poate face nimic şi cu toate aceste sens:bilitatea exista încă. —Ol da, doctore. .rCândl’am schimbat astă dimineaţa nenorocitul parea că suferă de moarte; buzele ’i se mişcau, ne privea par că ar II voit sfi ne. roage ceva, şi doufi lacrimi mari cădeab pe obrajii sfii; dar nu putea zice un cuvânt, nici sfi fucăo mişcare. Doctorul se depărta de patul bolnavului explicând cazul elevilor sfii şi ci tind ga exemple fapte analoge care se întâmpla adesea la femei, dupe o viaţă prea obositoare. Când liniştea se restabili în dormitor, bfitrlnul Rig adormi visând de cea ce '1 ocupase toata viaţa, de medică secreta. XVI Diurnii Geiievievel Bfiliinu Lucas adusese acasă pe Ge-nevieva foarte indispusa. Ea suferise grozav ln aceste doufi zile ; de doufi ori sfi-şl găsească copila şi de doufi ori spe-ranţasfi’i flczâdărnicitâ 1 Dupfi ce se Întoarse la ea acasă, por-tăriţa o sili sfi se pue în pat şi trimise sfi aducă pe doctor. Sguduirile grozave ce suferise noaptea precedentă şi dimineaţa, Ii dăduse friguri cu delir. Mătuşa Lucas era foarte îngrijită. Auzind’o cum aiurea, cum striga : Iertare ! ajutor, bfitrîna îşi închipuia câ nenorocita sa chiriaşe era pierdută. Doctorul o linişti zicfindu’I câ a doua zi nici se va cunoaşte; el dădu o reţetă de chină şi se retrase anunţând că nu va fi nevoe de el. Mătuşa Lucas sfi mal liniştise dar era şi mal intrigată : tot ce sfi petrecea de că le va zile cu ttnfiravfiduvă i sfi părea foarte straniii. Mal întâi venise un băiut foarte frumos care întrebase de dlnsa. El se suise la dbisa şi visita asta părea sfi (I influiuţat mult asupra spiritului vfiduvel; apoi venise moşneagul cel mic. Dupfi plecurea Iul, se produse o schimbare ciudată la d na Davenne. Apoi, In ajun, noaptea, o birje adusese pe Genevieva aproape moartă, fără ca sfi fl puiul spune măcar un cu-vîul de lămurire. Ia fine moşneagul se întorsese ; era un nebun, îl arestase ; fără a mai vorbi de acel ciudat matelot care petrecea ore întregi ln odaea sa şi care rîdea necontenit. Cu toate sforţările el mătuşa Lucas nu-î dădea de cppfit. Genevieva în prada delirului sfiQ spunea lucruri minunile şi auzindu ia bătrâna îşi făcea cruce zicând : — Are pe ducă-se pe pustii ! — Nu... lasă mfi 1 Daţimi-o îndărăt.. Nu, nu vom merge în mormânt... Dă-mî copila. Nu! n’al s’o ial cu tine!.. Ajutor 1 mi-o fură !.. 0 pune în sicriul sfifi ; scăpaţ’o. . Vor sfi se înmormânteze de vi’... Nu închideţi sicriul... A! miserabiiul! el, el, o pune ln groapă... Are sfi’l omoare ca sfi fure pe Jeanna... Fernand, al milă 1... Mătuşa Lucas era îngrozită; se uita din când în când pe fereastra spre a vedea daca mate cine va deştept ln casă. . Nu’I placea el s audâ vorbind de morţi noaptea ; i-a zicea câ asta a-trage strigoi şi voia sfi cheme pe Au-gustin, crezând că liorăituriie acestuia vor goni pe strigoi. Dupe o noapte de groază ln timpul căreia bătrâna femee nu putu sfi închidă ochit, se făcu ln sfârşit ziuă. Genevieva era deja mal liniştită de un ceas şi dormea. Când se deşteptă mirarea el fu mare; întrebă pe d-na Lucas ce sfi petrecuse. Aceasta ’î povesti pe larg, înfrumuşeţind amfi-nuntele. Genevieva o ascultă puţin, apoi ln cepu a se gândi, a căuta sfi'şi amintească cea ce se întâmplase... Era dar adevărat că bărbatul el trăia ; trăia şi Pierre şi Jeanna. Lacrimi mari curgeau din ochii sfii... Putea sfi spere a’l mal revedea odată. Spera sfi obţie erlarea sa, căci bărbatul sfiu o iubea: chiar pedeapsa ce l dăduse dovedea mărimea amorului sfiu. Nu mat voea sfi fie femeia Iul, de vreme ce se arfitase nedemna de aceasta, dar cel puţin sfi fie mama Jeanneî. Dar cum sfi’i regăseaccă acuma? Sfi hoărî sfi lucreze singura şi cât mal uite. Ea zise mătuşei Lucas ca se simte foarte bine, şi chiar aşa era. Bfilrâna nu vrea sfi o creadă. Atunci ea sfi îmbrăcă, şi zise veselă portâriţel uimită : — Mătuşă Lucas, vrei sfi mfi vezi bine de tot, da’ml ceva sfi dejunez. Pe când se îndeplinea ordinul sfiQ, Genevieva căuta sfi se ocupe de lucrătoarele el, dar ’I fu peste putinţă. Aiurea ’I erab gândurile. Plănuia cum sfi ^găsescă locuinţa lui Jean Severe şi nu găsea nimic. Dejunul remase aproape întreg, de acea şi bfilrâna Lucas zise, dând din cap: — Vezi, d-nâ Davenne, voiai sfi mfi înşeli, nu eşle aşa de bine precum zici, ar trebui sfi mai stal în pat. (Va urma; www.dacordmanica.ro EPOCA 21 MAI U 3 Viena, 31 Mal. Deputaţii poloni după ce s’aO chibzuit, renunţ pentru moment dea cere guvernului s6 intervinft tn contra ukazulul imperial rus care interzice cumpărarea proprietăţilor In Rusia. Berlin, 31 Mal. Hamburger Nachricten publica un articol care pare a fl inspirat, tn care recunoaşte ca ukazut imperial este conform dreptului internaţional şi declara ca principele de Bismark nu va interveni tn favoarea supuşilor germani. 1‘estu, 31 Mal. Ziarul «Pester Lloyd», respunztnd atacurilor foilor panslâviste îndreptate în contra consulului austriac la Odessa, publică o scrisoare din Viena tn care zice că d. Hitrovo a conspirat pe faţă la Bucureşti cu revoluţionarii bulgari şi că pregătise cea din urmărescoalâ tn Bulgaria. Roma, 31 Mal. «Monitorul Romei» declară câ o Împăcare este imposibila între Vatican şi Qui-rinal, tn condiţiunile actuale. Italia, adâogă aceaşl foae n'ar pierde nimic, nici materialiceşte nici politiceşte, cedând papei un colţ unde să'şl poată e-xercita o suveranitate efectivă ca o garanţie a independentei spirituale. CRONICA STEMA ORAŞULUI * Locuitorii capitalei Româmel nu puteai! să mal doarmă liniştiţi, nu puteai! să îşi mal vaza de afacerile lor din pricină ca nu ştiai! cu siguranţa care este sfântul lor protector, care este marca oraşului. Pân’aci toată lumea vedea pe stâlpii de tuciQ de la hala şi pe felinare, pe sfântu Gheorghe fără cal şi toţi işl zi ceaO, acesta e slântul oraşului. Se înşelaţi toţi. Primarul capitalei ar fi avut tntr’o noapte un vis urât şi i s’ar fl zis cu ton ameninţător, să caute şi să găsească pe adevăratul patron al Bucureştilor. De atunci ginerele Iul conu Fănică nu mal are o zi liniştită. Aleargă de colo până colo. De la colonelul Papasoglu la la d. Sturza, de la d. Sturza la Mitropolie, de la Mitropolie la sfântu Elef-terie, de la sfântu Eiefterie pe la zo-diaşi şi zodieriţe. Umblă forfota toată ziulica, Întrebând pe mic şi pe mare. Afacerile comunale sunt amânate sau resolvate tn mare pripă. Cestia cea mai arzătoare, cestia care nu ’I dă pas să mănânce, să bea, să doarmă ; cestia de la care atârnă fericirea oraşului e aceasta : aflarea sfântului. Pentru acest scop a întocmit o co misie compusă din cei mal pricepuţi, mal evlavioşi şi mai bisericoşi oameni, ca să cerceteze ziua şi noaptea, să discute, să 'şl bată capul până vor descoperi sfântul. Sinodul ar 11 fost de ideie ca primarul, Împreună cu consiliul comunal şi cu o comisie întocmită ad hoc, să postească şi să se roage tn muntele Sinaia, tn timp de patru-zecl de zile şi patru-zeci de nopţi, căci numai cu modul acesta li se va lumina mintea şi vor găsi ceia ce caută. Propunerea a căzut. Comisia In cele 28 şedinţe ce a ţinut până acum n’a făcut nimic. S’a consultat «Vieţele sfinţilor» şi alte cărţi de asemenea valoare. Văzând primarul că lucrarea nu înaintează a venit în faţa comisiei cu ochii în lacrimi şi cu mare obidă le a zis : «grăbiţi-vă I» A-tunci s’au mai chemat dd. Moruzi, Ul-meanu, cei şeapte fraţi Xenopoli, şi alţi cetăţeni paşnici. D. Brâtiauu a opinat că patronul o-raşului ar fl sf. Ioari. D. Cogălniceanu din potrivă a susţinut că e sf. Mihail. D. Moruzi era pentru sf. Dumitru ; Ulmeanu pentru cei 40 de mucenici. Propunerea acestui din urmă a fost făcută poate, avându-seîn vedere martirul suferit la alegeri de către populaţia Capitalei. D. Iiajdâu a propus pe sfânta Olga. D. Fundescu a susţinut ca pa tronul târgului să fie sfântu Bulubaşa, marele proroc ţigănesc. Dar a fost viu combătut de d. dr. Sergiu care cerea pe sfântu Agop Vârzaru. In sânul comisiei s’a făcut, în cele din urmă o sciziune. CâţI-va membrii liberi cugetători, cu doctorul Râmni-ceanu în cap, au cerut cu insistenţă ca să se înlocuiască sfântu cu o emblemă oare-care şi fiind că Bucureştii sunt patria reteveelor şi a ciomegelor, au crezut şi cred de cuviinţă ca stema să fie : două bâte Încrucişate. La această idee aă aderat cu toată i-nima şi cetăţenii paşnici cu prefectul în cap. in cele din urmfi sperăm că această grea problemă va fi rezolvată pentru pacea d-lul primar şi pentru liniştirea populaţiunel Capitalei. Uitam să vă spui câ cu aceasta ocazie, fiind câ tot vrea d. Brâtianu să înflin ţeze o nobleţe şi jumătate, ajautorisat pe toţi colectiviştii mari şi mici să şi aleagă câte un dobitoc pentru ste-mele lor. Câinii. PROCESUL VELCENILOR INi.LTA CURTE DE CASATIUNE S. II Audienta de la 20 Mai 4887 Desbaterile începute Luni, 18 MaiQ, aO foit amânate tn urma unul incident provocat de d. procuror general FiliLi-î, care s'a opus precum se ştie, la desvo larea unul motiv de casare, ce nu fusese comunicat mal dinainte. Curtea încuvinţase amâaarea pe azi. La ora 12 1/2 se strigă afacerea. Fotoliul ministerului public, este ocupat de d. procuror general Filitis. Recurenţii nu se. prezintă. Pledoaria d-lui Ioan Lahovari Recapitulând cele zise tn audienţa precedentă, resumează tn formula /iici sed jure foci, adică a legitimei defense sistemul de apărare al acuzaţilor Contra a-cestul sistem acuzarea propunea o altă sistemă, aceia a complicităţii şi a pân-dirit. Acuzaţii au stăruit în apărarea lor a dovedi că Popescu, era un agent al administraţii şi pentru aceasta et aii cerut mărturia d nel Simulescu, soţia prefectului, la care se zice şi se crede câ găsduindu-se mortul. Alt indiciu In această dovadă e şi coeucidenţa neînţeleasă a concentrării de călăraşi, tocmai tn timpul când s’a intîm-plat această afacere. Administraţia justifică, la rtndul el, pre-senţa tn Rtmnic aiul Popescu prin faptul că acest institutor venise să-şi primească salariul. Şi acest punct precum se va vedea era de cea mal mare importanţă pentru comisia .juraţilor. Situaţia prin urmare era aceasta: Acuzaţii, b ne, rău, îmbrăţişaseră acest sistem de apărare : al provocării şi al le-giUmel dâfease, provocare provenită din partea administraţii. Ca juraţii sâ-şî poată Iaca convingerea urma ca acuzaţilor să li sa dea toate mijloacele legale spre a ’şl susţine apărarea lor. Ce se întâmplă însă ? Acuzaţii Vâlceni se găsesc în faţa unul juriu compus numai din funcţionari, tn (,ât epuisând dreptul lor de recuzare, ad fost judecaţi de către : cinei funcţionari direeti ai prefectului. Se va zice de ce nu i-am recuzat? Apoi recuzasem alţii mal răi, aşa in cât venind la cel-l’alţl cinci, ni epuizasem dreptul. Pe lângă aceasta douldin juraţi semnaseră către procurorul general o adresă prin care reprobau faptul de la Vâlcea şi acuzai! pe preveniţi, numind faptă monstruoasă. D. Lahovari, n’are nevoie de a se folosi de fraza celebră : Si Dieu n’exis'ait pas, ii faudrait l inventer căci d-sa găseşte în jurisprudenţa stabilită principiul că nu trebue restrinse in-compatibilităţile de a fi judecător or jurat numai la cazurile enumerate in lege. In astă privinţă, cileşle un pasagiu din F. Midie, Tomul Vil No. 1141, care esplicâ ari. 392 din codul de instrucţie criminală corespunzător art. din codul nostru 290. D-sa arată cum se poale întinde această incompatibilitate chiar la grefierul unul judecător de instrucţie. Plecând de aci, d. Lahovari demonslră cum inconpatibililatea unor persoane cari aO calificat mal din nainte faptul, resulla din spiritul întreg al legel juriului. Dacă legea admitecâsimplul fapt de cea mal msignitientă deposiţie, stabileşte o incompatibilitate, apoi ce trebue să zicem de cazul când unii din juraţi au manifestat o prevenţie categorică în contra a-cusaţilor ? Puteam să’I recuz, ni se respunde. Dar dreptul de recuz&ţie e limitat. Ctnd o osândă se dă în asemeni condi-ţiunl, justiţia încetează de a fl o justiţie represivă, un fapt esemplar, Lrece In faţa societăţii, de o armă de resbunarc şi a-suprire. Aci se terminădesvoltarea întâiului motiv de casare. Al doilea motiv Actul de acuzaţiune, vorbind de cauza venirii lui Popescu în Rtmnic, o esplicâ invocând diverse mărturii cum şi adresa casierului general dej udeţ care arată cum se primesc salariele de institutori. Judecătorul de instrucţie (fila 138 dos. de instrucţie) pe lîngâ aceasta s’a transportat singur la casierie unde a procedat la un interogatoriu în regulă al casierului Măciuceanu. Procesul verbal aceasta a fost un act de informaţiune care a figurat înaintea juraţilor, destinat a forma convingerea lor. Şi cel ce dadu9e această informaţie capitală, singur a făcut parte din comisiunea juraţilor. Această împrejurare intră chiar în textul literar al art. 392 c. instr. cr. Ea a fost supusă curţel de Vâlcea, care n'a voit să oscludă pe Măciuceanu pentru motiv de incompatibilitate. Citează pe F. Helie care declară nule toate desbaterile urmate înaintea unul juriu compus în aste condiţiunl. Se va zice că Măciuceanu n’a fost supus la jurământ, dar lipsa acestei formalităţi nu importă, căci Casaţia de multe ori s’a pronunţat In acest sens. Pe lângă aceasta, d. Lahovari relevă în hotârîrea Curţel de a respinge cererea de incompatibilitate o neesaclitale, căci ea a zis că Măciuceanu n’a afirmat nimic, pe cănd în realitate din adresă resulla că a afirmat prea multe. Aci se termină desvoltarea celui d'ul 2-lea motiv. Al treilea motiv Acest motiv e provocat de concentrarea extraordinară a călăraşilor tn Rtmnic la acea epocă. Curtea a Încuviinţat,e adevărat,cererea apărării de a se da lămuriri asupra esis-tenţel ver-unul ordin de concentrare a călăraşilor, dar aceaş curte a închis desbaterile (27 Martie: înainte de a aştepta răspunsul care a tost primii abia la 3 A-prilie. Deci apărarea n’a putut beneficia de toate mijloacele de convingere a juraţilor. Al patrulea motiv Acest motiv e tras din principiul publicităţi!. procesele-verbale, afară de acela din şedinţa de la 25 Mărie, arată că şedinţele aO Tost publice. Primul proces-verbal Insă, acela al şedinţei din 25 Marte, precisenză că publicilatca a avut loc dupe ce se pronunţase deja trei decisiunl contenţioase, din care una era de cea mal mare importanţă, acea a escluderii Iul Măciuceanu. D. Lahovari voeşte să citească procesul-verbal. D. Procuror general. Nu tăgădue9C faptul D. Lahovari. Dacă acestea sunt faptele, să vedem ce zice jurisprudenţa. O serie de hotfirîrl din jurisprudenţa francesă sunt citate de F. Hălie, în astă privinţă. Aşa că principiul, că or-ce incident, care ar da naştere la desbaterl cu un caracter contenţios, provenit fie din rechisiloriul procurorului, fie din espune-rea apărării, trebue să se bucure de publicitate, remâne nediscutat. Aci se termină desvoltarea celui d'al patrulea motiv. Al cineelea motiv Pledoaria d-lui N. Fleva D-sa 'şl propune a completa un punt a-rălat de d. Lahovary. Aci nu e vorba de o singură incompatibilitate ci de mai multe incompatibilităţi. Unul din juraţi întrunea în persoana lui doă lucruri neesplicabile: întâia se pronunţase mal din nainte şi al doilea era funcţionar declarat de lege incompaLibil a face parte din comisia juraţilor; d. Măeiuciauu era casier general. Asta a 2-a necorapati-bilitate e bazată pe art. 263 diu c. d. pr. penală. D-sa citeşte articolul 263 şi arată că nomenclatura funcţionarilor cuprinşi tn-tr’lusul cuprinde pe toţi agenţii publici a căror couştiinţâ e pusă tn balanţa cănd e vorba de mijloacele lor de esislenţă. Chiar dacătn această nomenclatură n’ar fi menţionat casierul, Încă am avea dreptul să ne întrebăm cum se poate admite ca legiutorul să ia procesele de la judecătorii amovibili spre a le da funcţionarilor administrativi, şi la această conclusie ciudata am ajunge când tn comisia juraţilor s’ar admite să Intre şi funcţionarii administrativi. Dar afară de această consideraţiune, avem un articol (263)cnre coprinde pe casierul general. Intrând tn oare cari consideraţiunl istorice, d. Fleva arată că art. 263 nu e co piat din Codul de instr. crim. ci conţine o movaţiune tn legea noastră. Legea franceză vorbeşte de funcţionarii propuşi la serviciele de vamă şi de con*ri-buţiunl indirecte. Li noi tn loc de aceste di9iinc ţiu ni, legea noastră a pus cuvintele: perceptori de con-Iributiuni, luaţi aci tn mod generic. Ce e mal mult, In afară că printre perceptori intră şi Casierii, la 1864, adică cînd s’a promulgat legea penală, nici căesistau alţi perceptori de cât casierii. Mal exact trebue să luăm legea de urmăriri din 1862 singuri tn vigoare la promulgarea legel de procedură penală. In astă lege, se zice că agenţii fiscului sunt singuri In drept a împlini contribuţiele, şi foire agenţii fiscului legea din 1862 coprinde şi pe casierii general• dejudeţe. Regulamentul legel de urmăriri din 1862 confirmă această teorie. După legea din 1862, a venit legea contabilităţii generale diu 1864. Această lege fiind, ca să zicem ast-fel, contimporana cu legea de procedură penală, ue poate esplicâ mal bine ce a înţeles legiuitorul din 1864 prin cuvântul de perceptori de conlribuţiunl. Art. 12, 15 şi 18 din legea contabilităţii explică câ cei ce implinesc banii publici sau care percep contribuţii sunt contribuabili al Statului, şi între aceşLi contabili figurează tn primul rînd casierii. Legea din 1871 a succedat legei de contabilitate recunoscând aceleaşi îndatoriri casierilor generali dejudeţe. Numai la 1882, cuvântul perceptor stricto sensu apare tn lege. Dar şi prin această lege casierii nu încetează d’a fi perceptori, căci tot el percep-taxa de timbru, de tutun, licenţă etc. Regulamentul privitor la serviciul casierilor generali esplică asemenea rolul de perceptor de contribuţiunlce ad aceşti agenţi fiscali. D. Preşedinte Cretzeanu, observă d-lul Fieva că Curtea e luminată asupra acestui motiv şi ’l roagă să scurteze desbaterile. D. Fleva, mulţumeşte înaltei Curţi de astă bună dispoziţiune şi o roagă să admită motivul de casare desvoltat de d-sa. Al seaselea motiv Pledoaria d-lui Valerian-Urseanu D-sa va invoca ţjel motive. Violarea art. 284 d:n c. penal, fiind-câ nu s’a notificai acusaţilor lista juraţilor în ajunul zilei de judecată. In jurisprudenţa francesă se deosibeşle două epoce. In prima epocă se casa fără esce^ţiune or-ce verdict în care lista juraţilor uu se notificase tn ajun. Dupe 1827, sad mal bine 1853, modificându-se legea în sensul câ lista juraţilor să se tragă tn şedinţa publică, casa1,ia s’a aretat^mal puţin constantă în jurisprudenţa el. La noi s’ar putea crede că acest motiv nu ar da loc la casare, însă numai în caşul când lista juraţilor ar fi fost trasă tu şedinţă publică ; ceea ce nu s a făcut de Curtea din Vâlcea. AI seapteiea motiv Unui din juraţi n’a fost bine desemnat, anume juratul Budurescu. La fila 589 din dosar, figurează o listă a juraţilor, însă o listă care se poate considera ca o listă extra-legalâ. Această listă e un fel de stal în care au semnat juraţii când s’ad grăbit înainte de ora fixată să vie la şedinţă. In lista din dosar figurează juratul Budurescu cu un pronume şi un nume, şi în lista comunicată juraţilor figurează ou alt pronume şi uu nume schimbat. Jurisprudenţa e stabilită în astă privinţă şi chiar onor. Curte a admis casarea pentru un motiv identic înlr’o audienţă precedentă. Al optulea motiv Lista juraţilor n'a fost trasa in public. Imensa importanţă a principiului publi-citâţel şeclinţ-Ior e neconlestală. Publicitatea e pulsul libertăţeî. Faptul câ n’a fost trasă lista juraţilor în public e necontestat. E vorba d’a şti ce zice legea tn această privinţă. Legea noastră nu indică, e adevărat, disposiţia ca lista să se tragă în public, cum etn legea fran-cesă, dar nu indică nici ca magistraţii s’o tragă tn Camera de Consiliu. Intr’uu asemenea cas, judecătorul e o-bligat a se conforma principiului publi-citâţel, ceea ce d. Crasnaru a refuzat a face. In art. 277 nu se indică preşedintelui de a ti asistai de grefier sai! de procuror; de unde a luat d. Crăsnaru dispoziţiunea a-ceasta ca să admilă pe procuror şi să refuze acelaşi drept apărărel ? Numai trăgând lista în şedinţă publică se depărta or ce bânuell. Curtea de Casaţie are rolul nu numai de a fi o instanţă de jusliţieci are dreptul de a corige legea, când în ea există o la-* cunâ, jiu suppleendi vel corrigendi. Ce este mal mult d. preşedinte Crăsnaru erea recuzat tn momen'ul când a Iras lista juraţilor, şi prin urmare n’avea dreptul să facă acte. D. apărător Urseanu citează în sprijinul acestei lese diferite te.vurî din care reese câ un magistrat recuzat nu mal poate să asiste tn şedinţă până ce cestiunea de recuzare nu va fi fost resolvatâ. Curtea de Casaţie din Torino din 1872 a stabilit această jurisprudenţa. Al noulea motiv Pledoaria d-lui Iancovescu Era însărcinat a desvolta trei motive : a) că martorii figurează printre membrii comisii juraţilor, b) că secretul deliberării n’a fost resoectat şi c) câ procesele verbale conslataore de îndeplinirea disposiţ. art. 320, n’afi fost subsemnate în întregul lor de acuzaţi. La cele două motive din urmă d-sa renunţă. Se mărgineşte prin urmare la primul motiv, adică câ între juraţi figurat! martori, care dacă s’ar fi asculLat,comisia juraţilor s ar descomploctat. Faptul e constant ; el resultă din actele din dosare cărora le dă citire. O parte din martorii notificaţi de apărare şi care ceream să se asculte, ni s’aQ refuzat fiind-că figurat! printre juraţi. Ni se va obiecta că martorii aceştia nu erau citaţi. Insă jurisprudenţa constantă este că notificarea e suficientă. Citeşte pasagiu! din F. Helie. Al zecelea motiv Pledoaria d lui G. Palladi D-sa şl propune a desvolta 3 motive. Antâiul motiv e violarea art. 342 c. p., de oare-ce s’a alterat formula sacramentală a jurământului, cea-ce legea prevede sub pedeapsa de nulitate. Aşa )a fila 647 se găseşte o primă formulă: fără ură, fără frică, şi cuvântul a-devâr fără determinativ şi aşa mal departe. F. Helie zice că omisiunea celei mal infime părţi din formulajurământulul — o literă—ridică o parte din forţa expresiunel. Şi în cazul de faţă nu e vorba numai de o literă ci de o expresiune Întreagă. înalta Curte tn alLe oc&ziunl a fost de o rigoare estremâ asupra acestei împrejurări şi de aceaia d apărător nu insistă. Al 1 I-lt‘u motiv Procesele verbale In care se conseam-nâ toate incidentele,nucoprind menţiunea că cuvântul cel din urmă l a avut apărarea, cea-ce constitue o formalitate esenţială, — care trebue să fie conţinută în procesul verbal; necsislenţa el dovedeşte câ nu s’a indepliuit. Al 12-lea moliv Apărarea a cerul ca cel puţin martorii parchetului să vie toţi, de vreme ce s’au refuzat al apărărel. Curtea nu ne-a admis această cerere. Cu toate astea doctrina şi jurisprudenţa stabilesc câ secere învoirea ambelor părţi spre a se renunţa la martori. Şi ce martori ai! lipsit ? Tocmai aceia car! erai! indispensabili tn cauză,căci erab martori oculari. Aşa dar s'a violat de curtea de juraţi din Vâlcea unul din drepturile sânte ale apărării. Remâne In. Curte de justiţie să şteargă această pată ce apasă pe conştiinţa publică- La ora 6 seara desbaterile continuă. ULTIME INFORMAT» Toată lumea cunoaşte vizita ce d. Ion Brătianu a făcut zilele trecute d-lui Mih. Kogâlniceanu şi zgomotul respîndit, în urma acestei vizite, de către colectivişti, despre o apropiere între cei doui bătrâni. Nu credem însă ca mulţi" se ştie cum s’au pus bazele apropiere! şi de aceia povestim aci ceia ce ni s’a spus în această privinţă. lnformându-se de starea sănătăţei d-luî Kogâlniceanu, d. Brătianu T a întrebat dacă arenunţatla hotărîrea d’a iierge în străinătate pentru & se supune la o operaţiune. Cu ce să mă duc în străinătate, răspunse Coconu Mihalaki ? Banii ce destinam la aceasta a trebuit se ’i cheltuiesc pentru alte nevoi pe care nu le puteam amâna şi am rămas fără o para. Am voit să vând una din moşiile mele din Dobrogea dar Opler, berarul, care era s’o cum pere m’a purtat cu vorba şi în cele din urmă n’am făcut nimic. — Dar nu ştii ca Opler nu face nimic de cât prin Corbescu ? zise d. Brâtianu; de ce nu te ai înţeles cu aceasta căci atunci izbuteai de sigur. Marele pişicher tăcu şi eonversa-ţiunea, un minut întrerupta, fu pusă asupra altui subiect. Dupe câtă-va vreme d. Brătianu, zărind într’un colţ al gradinei, căci în grădină se petrecea scena, două statui de Luciu, opere de artă de acele care se vând cu kilogramul, pe preţul metalului, se făcu că rămâne în admiraţiune din causa pe f cţiunei lor şi întrebă pe d Kogâlniceanu de unde le are ? «Atâta mî-a mai rămas din tot ce am avut» zise cu un suspin d. Kogâlniceanu, numai privindu-le mă mai consolez d’a fi fost silit se me despart de eolecţiunile mele. — Ce păcat că nu le vinzi 1 reluă prezidentul consiliului; ce bun loc ar prinde în muzeul ce vrem se fa •em în localul ministerului de resbel! Dar, de altmintrelea trebue să fie scumpe şi nu prea avem bani mulţi. Apoi, după o scurtă ezitaţiuue. — Ai trebuinţă de bani; dă’ml aceste statui pentru 6000 de franci. Ilustrul berbant de stat nu răspunse nimic. A doua zi d. Kogâlniceanu prii- mea un mandat de 6000 lei şi un ’urgon al armatei ridică statuele din grădina d-sale. In aceaş zi d-nu Corbescu mergea se’l vază şi cum-jerrtoarea moşiei din Dobrogea de către Opler era definitiv hotărîtă. Unirea ne vesteşte că d. Eug. Stă-teseu a întrunit la un dejun azi pe dd. M. Kogâlniceanu, general Radu Mihai şi C. Sărâţeanu. Ce frumos buchet I Nu lipsea de cât Conu Fânică. m Lupta de azi ne anunţă că d. G. Panu, proprietarul şi directorul său, ncredinţat că nici în opoziţiune naintea Curţii d’apel nu va fi judecat de cât conform ordinelor guvernului şi nevoind se se supună unei condamnaţiun’ în adevăr monstruasâ a preferat să părăsească ţara. D-sa a şi trecut aseară graniţa pe a Iţcani şi va sta în străinătate până la prescripţiunea osândei pronunţată contra sa , prescripţiune care, precum se ştie, este de un an de la data la care sentinţa rămâne definitivă. Se ştie că numirea d-lul doctor Rîmniceanu în postul de director general al serviciului sanitar era difi-nitiv hotărîtă şi că chiar decretul regal relativ la această numire fusese iscălit. Când însă consiliul sanitar superior a fost înştiinţat câ va avea de prezident pe d. dr. Rîmniceanu, aproape unanimitatea membrilor consiliului au declarat şi că ’şi dau demisiunea. D. Radu Mibai a fost atunci nevoit să facă a se revoca decretul numind pe d. Rîmniceanu şi să lase consiliului superior alegerea directorului general. După mai multe negociaţiuni între consiliu şi ministrul de interne d. doctor Sergiu a fost numit. La 5 ore desbaterile procesului intre primăria Capitalei şi consorţiul împrumutului municipal cu lozuri din 1869, continuau încă şi este probabil câ nu se vor sfirşi nici azi. Aflam cad. Dimitrie Sturza a scăzut mult din rigoarea cu care începuse să uzeze vis-â-vis de unele şcoale jidoveşti. Aceastaîn urma in-tervenţiunei unei legaţiuni străine. Prinţul Dimitrie Ghica a fost din nou primit în audienţă azi de către Regele. bouî-spre-zece sergenţi de oraş îmbrăcaţi civili au plecat la Floricaca să păzească pe primul ministru. Din aceastăciuzâo sumă destrade au rămas cu desăvârşire nesupra-vegliiate. ULTIMA ORA AGENŢIA LIBEHA Berlin, 31 Maiii. — In cercurile parlamentare se zice că guvernul va pre-sinta tn curând Reichstagului proectul privitor la ridicarea taxelor de intrare asupra cerealelor. Conslunlinopole, 1 Iunie.— Toate puterile afară de Rusia aă răspuns câ sunt gata a intra tntr’o schimbare de vederi propuse de către Turcia pentru a grăbi soluţiunea cestiuneî bulgare. Viena, 1 Iunie. — Cercurile oficiale şi oficioase sunt foarte reservate In privinţa noului cabinet francez. Menţinerea d-luî Flourens la departamentul afacerilor streiue este salutată cu mulţumire. Ss crede Insă că cabinetul Rouvier nu se va putea ţine un timp îndelungat la afaceri. Paris, 31 Maiu. — In discursul ce i’a ţinut la Cameră, noul preşedinte al consiliului, d. Rouvier a expus programul cabiuetulul său. D. Rouvier a declarat ca va realisa economii tn cestiunea bugetară, ca va susţine legea organică militară şi că va căuta concentrarea republicană ; cabinetul se va mal ocupa cu pregătirile pentru ex-posiţiunea din 1889. In cea ce priveşte relaţiunile exterioare ministrul va urma o politica demnă, prudentă şi hotărâtă. Majoritatea republicană a primit cu răceală această expunere, cu toate a-cestea ordinea de zi favorabilă ministerialul a fost votata cu 38i voturi contra 156. Drepta a păstrat o atitudine favorabilă ministerului. AGENŢIA HA VAS Paris 1 Iunie. — Ieri seară s’a dat o sarbare la Opera de către Cercul militar. Cu această ocasiune, câte-va sute de persoane aă organisat o manifestaţie strigând : «Trâeasca Boulan-ger 1» Dar poliţia a intervenit şi a menţinut cu înlesnire ordinea. Nu s’a produs nici un incident supărător. www.dacoromanica.ro x#x 4 CPOCA MA1U Siih-scmnatul are onore a aduce la cunoştinţa onor public şi clientelei mele ca de la ST. Gheorghe a instalat cu totul din nuou • No, 56. - CALEA VICTORIEI - No. 50 Vis-a-vis de Vasagiui Roman UN ELEGANT SALON DE FRISERIE PENTRU CAVALERI tKAMil tT IU PE SISTEM! I. ( HI, MAI M1IOEBA PRECUM SI UN- II ARA SIN de parfumerie francesa SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care nVam bucurat pe timpul cât m'ain aliat iu mi^asinul d-Iu£ Moisescu, precum şi sacrtfloiole făcute pentru a satisface pe onor. visitatori ine îndreptăţeşte a spera la o numeroasa clientela. Cu dnosrbiln ştima. I. IOAESCTÎ Fost in magiisiriul d lui Moisescu, Calea Victorie), 50 Vis-a-vis de pasagiu! român. X X MEDALIE DE AUR Viena 1888 Autorisatu de consiliu deliygiena si sălii 'uitate DENTALINA ensonţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Di’. S. KONYa CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: l flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrner, I. 0-vesa, liruss Stela si Jlranndus—Braila Pabini, —Botoşani, ilajnal, — Vorohoi, llaque. mm——aammsmsL mm\m* mniBajmiii tuummmmm VIDECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENORHAGICE preparate de I.OsMaldcu aprobarea con siliulul medical superior. Sunt cele mai bune capsule in contra lioalelur secrete, scurgeri veclii si noi. catar «le vesica, etc. Preţul unei cutii lei 4. Deposit principal, la Ciaiova, farmacia I. OSW.ALT). Bucuresci farmacia Aurora din str. Ba-tişte No. 14 bis şi la drogueritie d-lor Brns şi Ovcsa, şi ia mal multe farmacie din tarâ Comandele făcute prin poşta, insotite de lei 4.50 in mârel sau mandat poştal, se efec.uez ezact. , Safo-semnfttul ani onoare a aduee lacunostinta X generala ca dumineca la io maiu AM DESCHIS HOTELUL Si RESTAURANTUL FOST IIUGUES X 0 X St II TIRIIA • IORDACHE N. IONESCU PROPRIETARUL SI LOCATARUL ACESTUI IMOBIL Nu voitt cruţa, ealn lot-d'auua, nici osteneli nici cheltuelî pentru desăvârşita mulţumire a onor. mei clienţi BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ROMANA A LA CARTE MARE ASORTIMENT DE VIIVURI INDIGENE SI STUPIM! _ Cu deosebita stimă, IORIIATIIE \. IOVRSC11 X Proprietarul Restaurantului din Slr Covaci No. 3. c* Cal. V ictorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA ALAVELLEDEViENN vis-â-vis de Lib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatatc sl soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam l'rantzuzosc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismeno de lâna după sistemul profesorului Dr. («. Jueger* Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru liduntati. I.ayettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restaurauturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGC NOSTHC ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA; VICTORIEI, PALATUL «DACIÂ.-ROM.ANIA» vis-â-vis de librăria Socec INSTITUTUL MEDICUL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala i, Hydrothcrapia —2. Electrizare — 3. Inlhopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhaiaţl—6. Masaj ia sistematic—7. Ser-viciuiia domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur.................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente...............1.— i duşe rece sistematică eu basm 1.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notâl. Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane. Preţurile ia secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea MAŞINI I)E ÎMPLETIT MAŞINI di: împletit DIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA Recomand em cu deosebire pentru familii aceste maşini cu care se pot inplcti: GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri TRICOURI Talie si Pantaloni SI ALURI MÂNUŞI, PLAPOME SI PĂLĂRII Prin aceste maşini se poale câştiga existenta unei numeroase familii Un maestru iu aceasta arta industriala se atla la disnositiunea amatorilor pentru instruirea lor. Detalii se pot lua la Representantii generali pentru România si Bulgaria, RYSER et BRATEANU Bucureşti, Calea Moşilor No. 29. .-- •> -** -j v «*-.•' *< <,<. iv -♦a- DUPĂ 0 LUNĂ DE LA S-tal GEORGE va apare IN EDITURA TIPOGRAFIEI CAROL GOBL ÂNDAEDL BQCUBESC1L0B PE 1887-88 COPRINp£ND: Firmele tuturor comercianţilor fi industriaşilor din Capitală, luate de pe Hegistrcle onor. 'IVibunal de Oomerciu ; adresele autorităţilor ţi funcţionarilor superiori, Coselor dc Credit, profesiunilor libere, scâlelor ţi profesorilor, per-urnelor distinse, ele. ; Mersul trenurilor ţi vap6rclor, tarifele telegrafelor, fostelor si căilor ferate; stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, după alfabet, Con• venţ'Unile încheiate dc către guvern in cursul anului 1886—87,pînă la apari-ţiune, cu statele străine, Calendarul pe 1887—88, etc. etc. -A.TSTTTKT OITXIFtUjE SE PRIMESC LA Tipografia CAROL GOBL strada Domnel, 14 CU PREŢURILE URMĂtOrE : 1 pagină 20 lei; ‘/a pagină 12 lei; •/< pagină 7 lei O simplă adresă 2 iei 0 pagină întregii dă dreptul Ia un Anuar. Domnii comercianţi şi industriaşi, cari vor voi să aibă aminoiiil d-lor în Anuarul Bucureştilor, sunt rugaţi a’l tră-mite cât mai iicîntârdiat, spre a puica apare la timp. Asemenea domnii comercianţi şi industriaşi precara şi profesiunile libero, cari ’şi-afl schimbat domiciliul, sunt rugaţi a ne trimite adresa d-lor esactă, spre a o putea corigia. Chitanţele liberate la plata anuncinrilor vor purta numai semnătura Carul Golii. D-RUL A.VIANU 5 fost şef de clinică la profesorii Galezowski din Paris 6 | Dnconsullntiuni pentru boule Z de OCHI, UREC III si SIFILITICE i si face operaţiuni de hirurgie | oculara. ® bucureşti, Strada Carol I No. | 18,de laorcle2—4 dtipeamiez. Pentru seracidimin.dela 8-9. X DEPOU GENERAL * DE » 1B0RV1Z IM\ BORSZEK j G. GIESEL | FAINARIA Galea Moşilor, 29 h>is jj| -,(q v -. . r-v- v- .. V a :kmk ROMERBAD (GASTAIiMjF STUUEi) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N. Situată pe calea ferată de Sud (prin treuu accelerat sfe ajunge de laViena în 8 1/2 ore, de la Triest în 6 ore). Băl puternicedc 30—3i°> R pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectolitre, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, esu-daţil învechite, boli cronici de cataiurl băşici etc. Basin mare, Ltâl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (în Maiu şi Sep. cu 33 0/0 mal eftin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din noti construite, Conducte de apa de beut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul bâel: D. consilier sanitar Dr. U. Mayerhofer operator din Viena (până la (inele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte delailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia băilor Rornerbad Steiermark de jos. De la 1 Maiu trenul accelerat se opreşte aci A \ U I » E C E C L V E I» E ItEA A11IU FOARTE importam Sub-semnatul proprietara) fostului Magasin IOV PICA COVIC1 cu mărfuri de nouvenutiâs diq Strada Lipscani No. 24, am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Gheorglte a. c. am mutat acest magnsin in cunoscutul meu maga-sin de lângă Poliţie sul) lirma LA BABII.OAIA şi că de azi înainte acest magasin va purta numele de MARE MAGASIN LA LUVRU DIN PARIS şi câ voiu vinde eltin tot ca până acum iiind devisa magazinului a cumpera eftin si a vinde elTin. Comptes pe o numeroasă clientela şi semnez res pectos. I. MOISESCU. R A A l II E C E V E 1) E li E A PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. i, Str. Luterana, No. t coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEUBI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. Parfumerie - Oriza L. LBQRAND, PARIS, rus Salnt-Honori, 207. PARFUMURI CONCRETE IMVriMTIFKE SISTEMATIC A BREVETATA IA I BAIVCIA SI IM STKEINATATE PARFUMUKILE ESS.-ORIZÂ,^ preparate printt’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscutj Ele soni închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile c« sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Pariumuri nn se evaporează, si se pot înlocui tn tuburile lor, când sunt usale. Ele au Imensul avanlagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA US0R I'ENTKU A PaRFUMA IN UATA. m î E Uit: Bruxella i 8 80, Londra 1884 cele mai inalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 OE PAR. PiERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par BenediotinI, cu o dosâ de câte-va picături în ană, previne şi vindtcâ căreia dinţilor, pe care I albeşte, cousolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGIH 3, RUE "GUf.RlE, 3 bordeaux Deposit la toate lat maciile, parfumeort şi Coafeorl represenLante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţi ti Comercială I'rănee/.tt diu Gulnti si sucursalele ei. IqiSL.- BAASEN (FELS0-BAJ0M) BAIA SALINII C0NTIHEN0 IOD SI BROMURE IN COMITATUL KLEINHQCKlER, TRANSILVANIA Sursele numeroase de vindecare a institutului de bai din Baasen, abonclente in iod si liromura :iu dovedit etlcarilalea lor la toate telurile de reumatism, podagra. la toate felurite de scro-fule, la sifilis inveehit. la slaGioiitnea provenita «lin prea multa întrebuinţare a mercurului, la nevralgie si ischias, la boalele cronice do femei, la boalele cronice alo pielei Kkzen, Lupus, t-soriasis si Plracnitis. Cura se poate face diu bai do putina reci si calilc, bai de nămol si cura cu apa de băut Baia c situata la o depărtare de 3/4 ore de staţiunea Mediasch IMedgycs] a răilor ferate ale statului r. ungar lul'ro vale Inposanta încoronata de dealuri eu păduri st vii Legătură cotidiana cu postia din Mediasch. Reducere de prociu pe linia cailor ferate ale slutului r. ungar. Locuinţele bine molii late Bucal arii-exelen ta cu preciuri moderate. Io litru distracţie s'a luat inesuri ase avea o bunamusica tombola, diferite feluri de danturi, prospecte se trimit gratis la cerere. DESCHIDEREA BAEI LA 25 MAIU Itr. 11111/ I OI.Hf.lt IH Ilitei-tiiiiK-u Buci. Medicul baei SXtMi N U M A I I O LEI CEL MAI FRUMOS. CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE I PORTRETE m MĂRIME NATURALA MĂRIME NATURALA Se efectuează foarte exact dut .ut,ogro imisă. Executarea îu cel mult 10—14 zile. Fotografia reinâue neatinsă. Asemănare lidelâ se garantează. La trimelerea fotograiiel trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Siticjfi’ieci Bodasoher WIEN II. Grosse Pfairgasse 6 ţjfy ■wm MARELE HOTEL DE F — UUCURESTl — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mat mure şi c’eganl hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei' în faţa slradei Lipscani, din nou « ladit, având patru faţade, . st-fol tn cât loate ferestrele respârtdosc tn stradă. Cu desăvârşire noii montai, du pe sistemul cel mai modern, având restau antsi cafenea foarte spaţ oasu, berărie şi alte confort ri,curăţenie cea mt osemp ara Salon pentru soarele, nunţi, bauchetnri şi altei . Toate lucrurile «ie consumaţie de p itna calitate, preţuri moderato şi serviciul cel ma: prompt. Ir»Li. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA Xipoyi-uliu Ziarului „Epoou11 Uurdot ru*poaeabil, C. <;eorge»cu. www.dacoromanica.ro