ANUL li No. 444 A DOUA EDlTlUNt MERCUR', ao MA1U (1 IUNIE) 1887 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATE3C TOT-D'AUNA ÎNAINTE l\ BUCCIGsa La casa Administratiunei !>’ TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an <0 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. 1\ STHE1NATATE: La toate offlciele poe-tale d:n Uniune, prin mandate poştale, pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS: Se găseşte jurnalul cu lSC«ui. numărul, la Kioscul din rne Montmartre 8 I 3 Bulevardul St. Germain \o. H I. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN BOMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI8 TRATIA ZIARULUI La Paris: la Agrare Ha vas, place de la bour se, 8. Agrare Libre, rue Notre Dame des Vicloires S0, (Place de la Bowsc) pratrn Paris, Fraaria, Urrmania, Aastro-l’agarla, Italia Si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA IN'o. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. ANCHETA OPOZIŢIEI— ANCHETA PRESEI AUTORII INTELECTUALI Atât presa independentă cât şi şefii opoziţiei publică un raport des-pre faptele petrecute la Galaţi în ziua de 11 Mai. Opinia publică va putea acuma se se lumineze pe deplin ; răspunderile şi pedepsile care se cuvin fîe-căruia se vor putea stabili. Atitudinea guvernului se poate lesne prevede, fiind dată deplina lumină ce s’a făcut asupra evenimentelor din 11 Mai. El va fi silit se părăsească prima sa tactică, care consista în a implica pe toţi capii opoziţiei din Galaţi în scandalurile ce s’au întâmplat şi a arunca toată răspunderea pe spinarea lor. Aceasta nu mai poate merge după toate mărturiile ce s’a cules. Deci guvernul are se ’şî schimbe bateriele, are se pedepsească pe câţi-va dintre c&I mai infimi agenţi, are se avanseze pe procurorul general la alt post, are să mute pe prefect şi aşa înainte. Iar ziarele guvernamentele vor e-xalta simţul de dreptate al d-lui I. C. Brătianu şi vor pune judecata lui pe aceiaşi treaptă cu mult cunoscuta judecată a lui Solomon. Şi aceasta pe nedrept. Căci există numai o asemănare între amândouă judecăţile, şi adică faptul că în a-mândoue e vorba de capete despicate. Gu toate dorinţele exprimate, cu toate stăruinţele, ştim foarte bine ca nu se va face nimic mai mult de către guvern. Este însă de datoria noastră d’a pune punctele pe t, d a arăta, nu numai cine a săvârşit faptul, dar şi cine a poruncit să se săvârşească. Şi aceasta va fi foarte lesne. Intr’adever, pe cine vedem în capul bătăuşilor de la Galaţi ? Pe Să-răţeanu, pe Malaxa, şi pe o droae de agenţi poliţieneşti. Serăţeanu e procuror general, Malaxa e deputatul pe care d-1.1. Brătianu înseşi l’a făcut prost şi mişel, iar cei-l’alţi sunt comisari de poliţie, procurori or gardişti. Nu e unul din aceşti oameni care se nu aibă una sau mai multe pete în trecutul seu, câţi-va ani de închisoare sau de muncă silnică deja făcuţi sau în expectativă. Se poate oare crede că aceşti indivizi, al căror interes de căpetenie e se fure pe tăcute, se nu atragă a-tenţiunea asupra mârşavelor lor persoane şi murdarelor lor operaţii, că toţi aceşti candidaţi la poziţia de gazde ale penitenciarelor, ar fi putut îndrăsni un moment să ia asupra lor o răspundere atât de grozavă? Îşi poate cine-va închipui a-ceste fiinţe lucrând proprio motu într’o afacere aşa de importantă pentru guvern? Galaţul e câştigat de oposiţie, vin alegerile, şi guvernul, al cărui precedente sunt cunoscute, nu dă nici o direcţie în a-ceste împrejurări? Apoi nici unui colectivist nu ’i ar veni se crează una ca asta. Is fecit cui prodest. Ce folos era se aducă lui Sărăţeanu, lui Malaxa şi celor-l’alţi bătăuşi afacerile de la Ga laţ' ? Geasoarnicele, acile de cravată, inelele, şi paralele ce le aveau asupra lor membrii oposiţiei nu puteau forma un capital destul de însemnat pentru a’i putea satisface. Dar unde nu prpfita Serăţeanu, profita Stătescu , patronul lui Sj£râ ţeanu, şi Sărăţeanu era să primească tocmai de la Stătescu preţul sângelui. Unde nu profita Malaxa şi poliţaii, profita Radu Mihaî, stăpânul acestor fiinţe şi ele nădajdueau că Radu Mihaî va plăti gras or-ce picătură de sînge versat. S’a văzut n ajunul alegerilor, Tache Anas-lasiu, alter ego al lui Radu Mihaî, care s’a repezit la Galaţi cum a auzit că e vorba d’a se unelti asasinate, ntocmai cum se repede corbul la hoit. Acest individ a cutreerat oraşul, s’a înţeles cu toţi micii Catilina de cârciumă din Galaţi şi resultatul strălucit al uneltirilor sale s’a văzut în ziua de 11 Maiu. O repetăm, adevăraţii autori intelectuali ai terorismului din Galaţi sunt miniştrii. Uneltitorii scandalurilor din Teleorman, din Vâlcea, din BucureşD, din Botoşani şi din Dorohoî, sunt singuri răspunzători pentru sălbăticiele de la Galaţi. Se datoreşte o satisfacţie acestui nenorocit oraş, dar nu i se va da, căci singura satisfacţie reală şi mulţumitoare ar fi darea în judecată, con-demnarea şi închiderea inculpaţilor Stătescu, Radu Mihaî şi Tache Anastasiu. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Itomn, 30 Mal. In camera deputaţilor, d. Depretis, res-punzând la o chestiune ce ’l este pusă, zice că Turcia a exprimat în mod amical dorinţa de a se vedea scutită de notificarea scrisă a blocului contra Abisiniel. «Am consimţit la aceasta, adaugă d. Depretis, şi am dat Tuurcieî explicări asupra caracterului blocului. Tucia n’a făcut alte observaţiunl. Blocul a fost notificat prin scris tutulor celor l’alte guverne. Până a-cum, nici o putere nu ne-a transmis, nici oare care observaţiune, nici oare care re-serve.» Solia, 30 Mal. Este inexact că guvernul se prepară de a trimite agenţi în misiune în principalele capitale ale Europei. D. Stambuloir, deşi starea sănătăţii sale s’a îmbunătăţii, totuşi nu ese încă din casă. AGENŢIA LIBERA Paris, 30 Mal. Cabinetul este constituit. Eată compunerea oficială : D. Itouvier preşedinţia consiliului şi ministru de finanţe, Fallieres interne, Flou-rens externe, Ferron resbel, Amiralul Barbey marină, Barbe agricultură, Dau-tresme lucrările publice şi comerţ, Spul-ler instrucţiune publică şi culte, Mazzan justiţie. D. Itouvier va ţine provizoria ad-interim portofoliul poştelor şi telegrafelor. Ministerul se va presinta mâine la cameră şi va respunde interpelărel ce i se va face în privinţa compunerii sale. Bruxelles, 30 Mal. Situaţia devine din ce în ce mal gravă. Guvernul german a invitat cabinetul din Bruxelles s6 stabilească ordinea. Se teme că Germania să n’aibâ inlen-ţiunea de a interveni sub motivul neputinţei în care guvernul belgian se găseşte do a reprima grevele. Paris, 30 Mal. Astă-zl au avut loc cu o mare pompă înmormântarea victimelor incendiului de la Opera Comică. Ceremonia care a avut loc la Notre-Dame, a fost din cele mal impunătoare. 0 mare mulţime a luat parte. D. Bert-helot, ministru) de justiţie şi de culte în cabinetul Goblat. a rostit un discurs din cele mal mişcătoare. Praga, 31 MaiO. In timpul nopţel studenţ I Tchechl au făcut o manil'estaţiune hostilă înaintea casei deputatului ilieger. De acolo s'au dus la rcdacţiunile jurnalelor Politik şi Glas Narodna, organele vechiului partid Tchec, şi au stricat geamurile aruncând pietre. Ticna, 31 Mai. Principele şi principesa de Montenegro au sosit aci erl împreună cu suita lor, şi au descins Ia hotelul Imperial. Evenimentele ile In Găinii an edificai deja îndesiţii lumea in privinţa mijloacelor de care s’a slujii guvernul pentru a reuşi in alegeri. Bulin cale puţin, insa, se dau pe facla ţoale manoperile, toate miseliile, gratie carora guvernul obţine succesele sale In alegeri. Aflam in privinţa modului cum s’au făcut in Bucureşti alegerile judeţene, lucruri ne mai pomenite. La colegiul ai II de Ilfov agenţii politiei luau cariile de alegatori ale alegatorilor absenţi, si votau in locul lor. Nise spune ca intr’o secţie unde guvernul a dobândit 300 voturi, in realitate n’ati votat de cal î>0 «le alegatori. I n «mi ne-a mărturisit ca el singur (fara a fi alegator) a voiai «le 40 «le ori. tlai mult. Pentru «na eine-va se voteze, el treimese'si Iscnb'asca cartea «le alegator. Agenţii care au votai pentru a-Icgatorii absenţi au indrasnit chiar se faea ADEVÂRÂTE FALSURI iscălind pe alegatorii «3are se abţineau de Ia vot VOM DOVEDI ACESTE AFIRMA-ŢIUNI IN NUMERUL DE MÂINE. ANCHETA DELEGAŢILOR COMITETULUI OPOZIŢII Tristele evenimente întâmplate cu ocaziunea ultimelor alegeri din Galaţi, au mişcat, cu drept cuvânt, ţara întreagă. Disolvarea consiliului comunal în care opoziţiunea obţinuse majoritatea; atâtea alegeri consecutive din cari ea a eşit triumfătoare ; succesul ei strălucit in ajunul chiar al zilei de 11 Maiu, ne-au convins pe toţi că guvernul era redus se împiedice ori-ce luptă electoratâ. Opinia publică era formală. Gu toate acestea opoziţiunea s’a crezut datoare se cerceteze de aproape faptele şi sub-semnaţii în numele comitetelor eî ne-m dus în ziua de 14 Maiu în Galaţi. Cel d'intâiu lucru ce am făcut a fost se vedem victimele şi starea în care se găseau. Am constatat că din partea opo-ziţiunei au fost răniţi grav, d-niî : Lascar Cernat, ales in ajun la colegiul I de judeţ şi actual consilier judeţean, Pacu profesor la seminar, ales asemenea in ajun, d. Botez, scrutător la biurou şi d. Xenti. Am vizitat pe fie care din aceste victime, pe cei trei d’intâiu la domiciliul lor şi pe cel din urmă la spitalul judeţean unde este deţinut în prevenţie şi ’î-am\găsit pe toţi zăcând de loviturile ce au primit, din cari unele încă primejdioase. Afară de aceştia au mai fost bătuţi d-nii Vlaicu, Martin şi alţii. Toate victimele constatatesunt din rândurile opoziţi unii. Ge se întâmplase? Administraţiu-nea convinsă că nu poate mal susţine lupta electorală, se hotârîse a pune pe opoziţiune in imposibilitate de a vota. In dimineaţa de 11 Maiu nici un sergent de oraş nu era pe strade. Împreună cu câţi-va oameni fără că-păteiu, ei fuseseră întocmiţi în bande de bătăuşi sub conducerea comisarilor de poliţie, Ei cutreerau uliţele învecinând localul alegerilor pândind pe mem- brii influenţi ai opoziţiunei. Mai bine de o oră înainte de deschiderea biuroului, d-nu Cernat pe când se ducea la afacerile sale particulare a fost atacat de una din aceste bande în dreptul băncei României. Bătut crâncen el nu a putut scăpa de cât prin intervenirea unor oameni ce treceau peacola. Ilăspândindu-se vestea că bătăuşii au omorît pe d-nu Cernat, capii opoziţiunii a-leargă la primărie. Sunt întâmpinaţi de o bandă armată cu bâtelo şi nu pot pătrunde în curtea primăriei de cât cu multă greutate. Urmăriţi de aproape, unii dintr’en-şii se refugiază în camerile destinate consiliului technic, alţii a-leargă spre sala primăriei şi se retrag în camerile laterale, cei mai mulţi sunt apucaţi şi bătuţi fie în curtea primăriei fie în intrare. Intre aceştia a fost d-nu Xente care cu capul spart, ameţit, s a repezit în sala de vot şi a vrut se se arunce pe fereastră, dar a fost apucat din nou şi bătut sub ochit magistratului însărcinat să presideze biroul. In această învălmăşeală s’a auzit mai multe detunături, care au rănit de moarte pe unul din bătăuşi şi care a pus pentru moment capăt acelei scene barbare. Îndată ce capii presenţi ai opoziţiunei au fo3t ast-fel bătuţi sau închişi prin odăi, a sosit d. procuror general şi d. prim-procuror cari ’i-a trimis la arest pe unit plini de sânge şi cu capetele sparte, între baionete. Intre cei arestaţi era d. avocat Istrati care venise să depună la biurou buletinele de vot. In timpul acesta sosise armata. Porţile primăriei s’a închis lăsân-du-se numai o portiţă pe care să poată intra alegătorii. Bătăuşii s’au năpustit din nou asupra celor ce se mai aflau în curte şi ’i au maltratat în vederea parchetului şi în faţa forţei publice. Ast-fel a fost d. N. Vlaicu, căruia ofiţerul ce comanda trupa ’i-a spus că n’are ordin să proteagă pe nimeni. D. prim-procuror privea impasibil la cele ce se petreceau şi la recla-maţiile d-lui deputat Robescu l’a sfătuit să fugă cât mai curînd căci nu poate se’i garanteze viaţa. Ast-fel mai întâiu bătăuşii au pândit şi au bătut pe cei mai influenţi din oposiţiune, pe urmă parchetul ’i-a trimis la închisoare şi după a-ceia armata a ocupat curtea primăriei, aşa în cât n’a mşi putut se pătrundă înăuntru de cât oamenii guvernului. Din cele espuse mai sus şi din toate cercetările noastre, reese până la evidenţă, că şi această alegere ca toate cele ce au precedat’o, s’ar fi petrecut în cea mai mare linişte dacă cetăţenii ar fi fost lăsaţi să ’şî esercite în libertate drepturile lor. Aducem omagiile noastre Gălâţe-ţenilor pentru curagiul lor civic şi resistenţa lor bărbătească. Guvernul este culpabil de confiscarea drepturilor cetăţeneşti, el este singur răspunzător dacă cetăţenii nu mai esercită drepturile lor pe cale constituţională. D. Bratianu, G. Vernescu, Gr. Peucescu, P. Buescu, A. Vericeanu, N. Fleva, G. Pa-llade, Al. Djuvara. ANCHETA PRESEI PROCES-VERBAL Sub-semnaţii, Vintilă C. A. Rosetti, proprietar şi director al ziarului Ro-mânui, G. Em. Lahovary, proprietar şi director al ziarului L’Indtipendance rou-maine, d. Rocco, redactor al ziarului România, G. Pallade, membru în comitetul de redacţiune al ziarului Naţiunea, Ion C. Bacalbaşa, redactor al ziarului Lupta, M. M. Deşliu şi Alecu A. Balş, membrii a! comitetului de redacţiune ai ziarului Epoca, în urma unei comune înţelegeri am plecat la Galaţi, pentru a face anchetă asupra faptelor petrecute în ziua de li Maiu. Imediat după sosirea noastră In Galaţi ne am dus să vizităm pe alegătorii răniţi tn ziua de 11 Maiii. Ne-am transportat mai Întâiei la d. M. Pacu, profesor, membru în consiliul comunal, ales la 9 Maiii de colegiul I, pe care l’am găsit zăcând In pat, suferind de mal multe răni foarte grave la cranifl, la ochiul stâng, la braţul drept şi la spate. Aceste răni, precum reese din certificatul medical, eliberat d-lul Pacu de către d. dr. Severeanu, şi care e anecsat la presentul proces-verbal sub litera A., chiar dacă se vindecă vor necesita o stare de trei sad patru săptămâni în pat. Reese din acelaşi raport că aceste lovituri afi fost făcute cu ciomagul şi de mal multe persoane de o dată. D. Pacu ne-a făcut o declaraţiune pe care o reproducem aci în rezumat, aneesând o în întregul el la procesul nostru verbal sub litera B. D. Pacu se ducea la primărie să facă declaraţiunea de căsătorie, de oare-ce se logodise în ziua de 10 Maiu. Pe drum, întâlni pe d. Lascar Cernat, bătut şi grav rănit, şi merse înainte spre primărie cu d-nii Nicu Catargiu, Buşilâ, Ressu şi Mihăilescu. In dreptul casieriei care se află în faţa primăriei, văzură pe nişte bătăuşi năvălind asupra d-lul Botez, scrutător la colegiul 11 de judeţ. In urma atitudinel energice a acestor d-nî, bătăuşii se retraseră şi d. Pacu putu pătrunde In curtea primăriei cu amicii săi. Acolo găsiră pe d. C. Malaxa care asmuţea pe bătăuşi. Ur-cându-se pe scările primăriei, bătăuşii se aruncară asupra membrilor oposi-ţiunil şi d. Pacu fu bătut de comisarul Anghelache şi alţii, primind loviturile descrise mal sus. Retrăgându-se apoi pe stradă, auzi pe comisarul Gănescu strigând: «Se daţi in Ressu, me, să daţi să'l omorîţî!» Ducându-se acasă, fu vi-sitat de d-nil doctori Peldman şi Sta-vridi, şi după ce se puse în pat, după povaţa doctorilor, nu trecu nici o jumătate de oră şi fu ridicat de comisarul Tataru, însoţit de cinci soldaţi. Fu dus parte pe jos şi închis în arestul preventiv central, unde II puse la secret într’o odae fără pat şi fără scaune măcar 1). In aceeaşi zi, procurorul de secţie Orleanu şi judele de instrucţiune Şendrea, ÎI luară interogatoriul. Iar la cererea d-lul Pacu d’a i se primi o plângere pentru cele petrecute, Sa-raleanu declara ca nu se ocupa de aceasta ! Mergând apoi la d. Lascar Cernat, proprietar, membru în comitetul permanent, şi nod ales al col. I la cons. judeţean, l’am găsit zăcând în pat, a-coperit de răni foarte grave, descrise în certificatul d-lul dr. Severeanu, (a-nexa C) întinzându-se asupra întregel regiuni pectorale şi dorsale, rănit şi la cap şi la mâini. Am văzut acolo ceasornicul d-lui Cernat turtit de lovituri de ciomag, şi care e chiar actualmente In mâinile d-lul Vintilă C. A. Roietti. D. Cernat ne-a făcut declaraţia anec- i) i) Oare acest comisar Tataru ii fie tot acellf care • torturat la BordenI > (V«zi ziarele din 7 Sept. Bj) M, www.dacoromanica.ro o EPOCA 20 MAIU 1 sată presantului raport sub lit. D. şi pe care o reproducem aci In scurt. In dimineaţa de 11, d. Cernat, mergând la d. G. Mihailescu, fu întâmpinat pe la 8 ore pe strada primăriei de o bandă de vr’o cincl-spre-zece ciomă-gaşi, conduşi de comisarul Brăiloiu şi alt agent de poliţie care fără nici o es-plicaţie aii năvălit asupra sa. Comisarul Brăiloiu striga : Dnti. cn asta e din opo7itie I» Mal multe persoane aQ văzut această scenă, şi au auzit pe comisarul strigând mal apoi, când d. Cernat era aproape fara cunoştinţă : Lnsnti’l ca e destul pentru a cesta». A fost ridicat şi dus la d. Ro-bescu, de unde s’a dus In trăsură la primul procurorConstantiniu. căruia ia povestit cele întâmplate. Procurorul II răspunse ca nu e nimica, şi să se ducă la un medic să constate rănirile, iar că el, procurorul, va da ordin comisarului Brăiloiu să se retragă din localul alegerilor.Intrebăndu’l d.Ressu ce se va face cu bătăuşii, procurorul respunse: Acelora n'ani ce le face ca sunt cetatcnl I Ducăndu-ne tn urmă la spitalul Eli-sabeta Doamna, am găsit uşa spitalului păzită de 3 dorobanţi şi un caporal. Spuind acestuia că voim a vedea pe d. Xentie, dânsul ne a răspuns că are ordin să nu lase pe nimeni să comunice cu cel arestat. Ne-am adresai îngrijitorului ca^e ne-a dat acelaşlrăspuns, adaogând căast fel este ordinul procurorului. Ne am re tras deci fără a putea vedea pe cel rănit. A doua zi Insă a fost văzul de unul din noi însoţit de d. dr. Severeanu şi d. Mârzescu. După certificatul liberal de d. dr. Severeanu (anecsa E), să constata esis-tenţa mal multor lovituri la ceafa şi la frunte spre dreapta care presintă mai multă seriositate. Pe braţe şi pe trun-chiO mal multe răni grave produse de reteveie, şi In stare de rezoluţie. D. dr-Severesnu a găsit că localul unde zace bolnavul e infect şi fo arte primejdios pentru un rănit. Plnă 1n momentul d'a părăsi Galaţul, cu toate observaţiile medicului, bolna vul nu fusese mutat din local. Procedând In urmă la ascullareaunei sume de martori, aparţinând tuturor opiniunilor politice, am cules următoarele declaraţiuni. Avem numele şi adresa tutulor persoanelor carenU dat mărturii dinaintea noastră. Le vom da Insă numai înaintea justiţiei, siguri fiind că adminis-traţiunea ar Începe imediat să le persecute daca le am da aci. Bătăuşul Stănică a fost plnă In ziua de li Mai sergent de noapte. El locuia pe piaţa cazărmii la femeia Stecla. Mergând aci represintantul României, n’a putut găsi pe femeia mortu-tulul, căci, spun vecinii, de când cu moartea lui Stănică, este tot mered chemată de comisarul Gănescu acasă. Vecinii afirmă că a fost sergent de noapte până la ultimul moment. In a-ceastă privinţă, avem declaraţiune tutulor vecinilor Intre cari sunt şi doui comercianţi. Defunctul Stănică a plecat dintr’o cârciumă din vecinătate, îmbrăcat civil şi s'a dus la localul alegerilor, de şi nu era alegător (ceea ce am constatat noi înşine din listele electorale colegiul II). Ni s’a mal spus că bătăuşul mal Înainte d’a muri, ar fi zis: asi când me gândesc ca mor pentru sease franci I». A mai declarat In modul cel mal po-sitiv ca Xente nu a fost cel care l’a Împuşcat. Mal resulta din al Le mărturii ca defunctul era tn primul rang al bătăuşilor car! afl atacat pe alegători; că unifor ma sa de sergent a fost dusă de acasă de la dânsul la cazarmă a doua-zi după moartea sa; că ar fi fost condamnat la zece ani de muncă silnică pe care ’i-a şi făcut. In dimineaţa zilei de 11 Mal, au fost duşi de comisarii Anghelescu de la cart. 1, II, Brăiloiu, cart. V şi Atanasiu, cart. I, vre o trel-zecl şi cinci de bătăuşi cu ciomege mari şi nodoroase In mână, In cârciuma lui losif Koffler de pe strada Şcolel. Aci aă ordonat să li se dea mâncare şi băutură, şi a doua zi i se va plăti de către poliţie prin Brăiloiu. A-cesta Insă dispârlnd dm Galaţi, evreul Koftler a reclamat la poliţie unde i s'a spus să mai aştepte până la venirea Iul BrăiloiQ. Suma ce are să ia pentru co-sumaţiune este 150 lei. Am mal aflat că, la 15 Maiu, orele 11 a. m , domnul deputat Malaxa a venit cu trăsura la cârciuma lui Koffler şi are rugat pe femeia acestuia să nu facă a-clamaţiune pentru suma de 150 lei, ci să aştepte până la 10 Maiu când i se va plăti, căci se aşteaptă Întoarcerea lui Brăiloiu, care a primit deja acea sumă de la poliţie. Acelaşi consiliu s'a dat femeii Iul Koffler de d. Câlescu, institutor. D.n deposiţiunea unul alt martor reese că primul-procuror Constantiniu a căutat să implice cu ori ce preţ pe d. Ressu. Martorul, fu întrebat dacă poate să cunoască revolverul lui Ressu şi a răspuns că da. Arătându-i-se atunci unul din revolverile care fuseseră descărcate, el a declarat că acest revolver nu aparţine Iul Ressu. Atunci procurorul ’l-a zis: Xu e nevoe se 2iei asta Dânsul afirma că era tntr'o altă cameră cu domnul Ressu când s'a tras focurile de revolver. 4) Mal multe persoane ne-aă declarat că le-ar fi mărturit mal mulţi sergenţi că ar fi venit deghiazaţl la alegeri. 5) Cine-va a auzit pe d-nul Malaxa dând ordine bătăuşilor cum să manevreze. Intrebându-I unul dintre bătăuşi dacă nu li se poate întâmpla ceva, Malaxa a răspuns: Senii ve fie frica, guvernul ve susţine. Malaxa a adunat acasă la densul, şi apoi la poliţie, pe nişte bătăuşi cărora li s'a făgăduit 3 şi 5 franci de om, dân-du-li se recomandaţiunea d’a asculta de ce va comanda comisarul Brăiloiu. Acesta rocomanda tuturor bătăuşilor d'a lovi la mână sad la cot, pentru ca cel atacaţi să nu mal poată să se apere, (şi, In fapt s'a constatat că toate victimele au fost lovite foarte tare la braţe, la coate şi la mâini). 6) . Poarte numeroşi martori au arătat ca comisarii Rrăiloifl şi Anghelache, Gănescu capul gardiştilor, Colea Atanasiu, Milu Macry, deputatul Malaxa şi mal ales procurorul-genera! Sără-ţeanu dădeau ordine bătăuşilor şi le desemneau pe cine să năvălească. 7) . Ni s’a declarattncă din partea unul alegător ca comisarul Anghelache '1 ar fi conjurat In ajunul de ii MaiQ să nu vie la alegeri. Comisarul BrfiiloiO ’l-ar fi dat aceiaşi povaţă unul alt alegător. 8) . Armata, sub comanda unul locotenent, s'a Înşirat In dreapta bătăuşilor, în curtea primăriei. S’a Închis porţile, s’a pus santinele lâ uşele primăria!, şi s’a tmpiedicat alegătorii d’a intra. Ciad li s’a dat apoi voie să intre, aă năvălit bătăuşii cu bâta ridicata. La aceste era faţă d-1. Hagi N cola, candidat guvernamental, care a fost Înştiinţat chiar din momentul când s'a petrecut faptele, că va fi invocat ca martor. Dăm numai aceste declsraţii.de oare-co toate cele-l'alte coincidezâ cu dân-sele, şi Io coroborează. Diu toate aceste mărturii ne-am format următoarea convingere. 1) . Administraţia a organizat de mai Înainte banda de bătăuşi. 2) . Aceste bande de bătăuşi aii lucrat sub direcţia representantului puterel legislative, deputatul Malaxa, represin-tantuluî puterel judiciare, procurorul general Sărăţeanu, şi a membrilor puterel esecutive, lacovache, director al prefectureî, Brăiloiu, Anghelache, Gâ-nescu,etc,, comisarii de poliţie, Colea Anastasiu, şeful gardiştilor, etc. 3) . D-1. Lascar Cernat a fost atacat pe uliţă de bătăuşi înamtecasăsefldeschis scrutinul. Această manoperă a avut de scop d'a teroriza pe alegătoil, precum şi cele-l'alte care au urmat ţin-teafi a ’I goni din sala alegerilor, !m-piedicându-I d’a depune buletinele. 4) . Parchetul şi agenţiiguvernuluî ah făcut toate sforţările pentru a Învinovăţi pe d l. Ressu pentru moartea bătăuşului Stănică de şi resyltădin mărturia tutulor celor prezenţi ca d-I. Ressu nu era In sala alegerilor când s’au tras focurile de revolver. 5) . Că opoziţiunea a fost împiedicată d'a 'şl depune lista la aiegerl. 0). Că mulţi alşgâlori ah fost fmpie-dicaţl de la voi. 7). Că toţi cel bătuţi şi cel răniţi sunt dintre membrii opoziţiuuel, pe când nici un membru al guvernului n’a fost atins, afară de bătăuşul Stănică care s’a constatat că era agresor. Considerând cele ce preced : Sub-semnaţii, represintanţî al presei independ nte, protestăm din răsputeri In contra sâlbătăcielor comise de admi-nistraţiune la Galaţi, utâtln contra alegătorilor din opoziţiune la început cât şi mal apoi în contra victimelor bătăuşilor. Cerem darea In judecată imediată a tuturor agenţilor şi funcţionarilor care au uneltit, lncuragiat, şi săvârşit scandalurile şi nelegiurile de la Galaţi. Cerem d’ântâlsuspendareamagistraţilor implicaţI1n acestă afacere, de oare ce el nu pot fi judecători şi părţi In a-ceiaşî cauză, şi cerem după aceasta darea lor In judecată. Pâuă ce nu se va da această satis-facţiune opiniuneî publice suntem In drept a face pe guvern solidar şi părtaş In toate crimele săvârşite la Galaţi. Viotiln C. A. Uosetti, <*. Km- I.alio-varj, I). Itocco, G. I'alatle, I. C. H«-ralbasa, 91. Denii». \l**cu A, Hala- Anexa A CERTIFICAT MEDICAL Sub semnatul doctor In medicină, locuitor tn capitala Bucureşti strada Batişte, 2, fiind chemat de d. MoiseN. Pacu, profesor la Seminarul din Galaţi, locuitor Inacelaş oraş, strada Romană Nr. 20, şi ducându-mă la domiciliul sus-numitulul astă-zl la 10 MaiQ curent ora 10 dimineaţa şi exami-nându-1, am constatat cele următoare : 1) D. Pacu este culcat în pat şi legat cu un pansament la cap. cu medicamente ordonate de d. dr. Feldman. 2 Pe frunte spre tâmpla stângă pacen-tul are o plagă lungă ca de 3—4 centi-metre şi a cărei adâncime nu am putut constata, pentru că nu am voit nici am putut sonda, din cauză că medicul curant nu a putut fi present şi chiar preceptele hirurgicale opuindu-9e la aceasta. Ţesfetu-rele împrejurul rănel sunt etemotiate şi dureroase ]'a presiune, iar sub tegumente se constată o fluctuaţie foarte manifestă care indică că este o colecţie şi care cu multă probabilitate este o adunătură de puroift. Deşi nu am putut constata cu siguranţă totuşi având în vedere forţa cu care s’a aplicat lovitura, sdrobirea ţesătu-relor şi mâl cu seamă echimosa foarte întinsă a pleopelorcu echimosa conjuctivel, cred că ar exista o fractură a osului cu sad fără afundătura Iul, lucru care, dacă ar exista, ar presintă multă gravitate, mal cu seamă că înacelaş loc este colecţia de puroiQ. 3) Pe corp şi mal cu seamă pe spate şi la mijloc are mal multe echimose foarte întinse. 4) Partea externă a braţului drept se vede că a primit mal multe lovituri puternice, probabi l căpătate tn timpul când pacientul căuta a şl apăra capul contra loviturilor. 5) Pe braţul stâng are asemenea lovituri. Toate aceste lovituri aft fost făcute cu un corp contondent (ciomag) şi aplicate , cu violenţă şi In diferite posiţil ale pacientului saO făcute de mal multe persoane de o dată. Cred că în cazul cel mal norocit 'I trebue d-luî Pacu un timp de cel puţin între 20—30 zile, pentru a se tămădui, afară de de cazul când s’ar ivi complicaţii serioase mal cu seamă la cap, lucru care este de temut, dar care nu se poate asigura din-natnte. Penlru care daO acest certificat d-1 ul Pacu conform dorinţei sale. (L 9 Dr. Denieirescu Severeanu. Galaţi 1887, 16 Maiu. Anexa B Declar pe onoare şi conştiinţă, înaintea lui D-zeQ şi a oamenilor că împrejurările in ziua de il Maiu tn ce priveşte persoana mea, sunt următoarele: De şi mă interesam foarte mult de succesul oposiţiunel In ziua de tl MaiQ,- succes d'alt-fel privit de toţi ca sigur in urma celor cel precedaseră, totuşi nefiind alegător în colegiul al I nu puteam lua. parte directă la alegere. — Dacă dar m’arn dus la Primărie tn ziua de tl Maiu, este pentru a face o declaraţiune de căsătorie căci tn preziua alegerel aceştia mă logodisem. Mergerea mea la Primărie a coincidat cu ducerea amicilor mei de vederi politice ca se depue la biuroQ buletinele de vot pentru balotagiul oolegiulul II de judeţ şi a-legerea colegiului II de comuna. înainte d'a pomi, primirăm ştirea că a-micul nostru d. Lascar Cernat, alesul co-■ legiulul I de judeţ, trecând pe lângă poarta Primăriei a fost bătut crunt de nişte bande de bătăuşi comandaţi de a-genţil poliţieneşti. Am văzut chiar pe victimă, şi In adevăr că se găsea într’o stare lamentabilă. Aceasta însă nu ne putu opri d'a merge la Primărie, cu toate că ni s’a spus că toate intrările şi stradele ce duc acolo sunt ocupate de bătăuşi poliţieneşti. Merserăm dar mal mulţi, între care se a-flau tn frunte d-nu Ressu, N. Catargi, Bu-şilâ, Mihailescu şi alţii. Ajunşi tn dreptul casieriei, care e în faţa primăriei, de-odată semnalul de bă-tae se dă, şi un bătăuş se repede asupra cetăţeanului Botez, scrutător la balotagiul colegiului II de judeţ; dar îu urma atitudine! energice a d-lulRessuşiacelor-l'alţl membri ai oposiţiunel, bătăuşii se retraseră puţin, aşa în cât puturăm ajunge teaferl în curtea primăriei. Aci se găsea d. C. Malaxa, comandantul general al bandelor, care pe de-o parte se făcea că’l pare rău de cele întâmplate, iar pe de alta aruuţa bătăuşii din curtea Primăriei, ca aceştia să'şt facă cel puţin datoria. Trebue să spunem că' ţinta bătăuşilor colectivişti era d'a se împedica prin or-ce mijloc şi chiar prin moarte, depunerea la biuroQ a buletinelor oposiţiunel. Le era frică guvernamentalilor că numai de ar li depuse aceste buletine, şi chiar de nu s ar face nicl-o stăruinţă din partea căpeteniilor oposiţiunel, ele tot vor întruni majoritatea. A li buletinele guvernamentale singure la biuroQ, era unica lor şansă de reuşită. Ca se ajungă la aceasta, aii comis atrocităţile ştiule. Dar reiaQ firul povesUrel faptelor: Mă urcam pe scările Primăriei, crezând că d’acum putem intra cu siguranţă în sala alegerel. Ce să’ţl vadă ochii Insă? De odată estnaintea noastrâalţl bătăuşi, postaţi în antreu! Primăriei, şi încep a lovi din toate părţile pe cetăţenii independenţi. Pe mine ura lovit cu bâtele sub-comi-sarul Anghelache şi alţii. Am priimit mal multe lovituri tn partea slâugâ a spinărel, la braţul drept, la ochiul şi tâmpla stângă. Loviturile de la cap puteau fi mortale, şi numai ca prin minune am pulul scăpa cu viaţa. N'an avui nici o arma nici chiar baston, ci o simpla umbrela de soare: de şi d’alt-fel eram autorizat şi avertisal a avea, în urma pumnilor şi îmbrâncelilor ce am suferii tot de la un bătăuş poliţienesc tn ziua alegerel colegiului al 111 de judeţ. Cu umbrela m ani apărat, şi după mal multeloviturl primite, d'abiaam putut scăpa în camera ajutoarelor de primar; d’acolo am sărit pe fereastră, ţtşnindu-ml din cap şiroae de sănge. Urme de sânge trebue să fi rămas după mine. Apoi sărind gardul în curtea caselor intrepositului monopolului tutunurilor, plin de sânge şi cu capul gol, câcl pălăria îmi căzuse jos. O doamnă din casele amintite îmi dădu apă şi mă spăiaiO de sânge. La uşa biuroulul intrepositului zării pe comisarul Brăiloiu, care era se vede postat acolo spre a da de pe fereastră semnalele bătăuşilor aşezaţi în stradă. Un domn, al cărui nume nu l ştiQ, probabil Insă funcţionar al oficiului tutunurilor, mă invită să es afară iute din curte căci ii turbur liniştea!... In urma mea auzeam un sgomot infernal In interiorul şi tn curtea Primăriei, precum şi In stradă. Comisarul Gănescu striga ca un turbat tn stradă: sedaţi in Ressu, mc, se daţi se'l omorlti. Nu ştiam Insă nimica ce se va fi întâmpla!. lişind în stradă, alergaiQ repede la farmacia Andreas, unde mi se dădu primele Îngrijiri; apoi mă duseiu la librăria Nebunelii, unde d-nil d-rl Nebunelii şi Feld-man mă esaminară, iar d-nul şi d-na C. Nebunelii avură bunătatea a mă primi pentru cât-va timp acasă la d- or şi a'ml da Îngrijirile necesare. După un pătrar de oră, d. dr. Feldman mă luă în trăsură şi mă aduse acasă, aşezându-mă în pat. Imediat după plecarea d-lul dr. Feldman, fuseiu visitat şi de d. dr Stavridi, pe care îî chemasem mai dinainte pentru copilă. Nu trecu nici o jumătate oră şi mă trezesc cn comisarul Tataru însoţit de 5 soldaţi aducându-ml mandatul de arestare. —Lalntămpinarămeacă sunt bolnavgreQ, rănit, şi că medicii ml-au prescris să staQ In pat mal multe zile, mi s’a respuns că are ordin să mă ridice pe sus în ori ce stare m'ar găsi. Atunci mă scu'aiQ, mă ImbrăcaiQcum putuiQ şi merseiQ parte pe jos parte în trăsură. — Mal IntâiQ fuseifi dus la poliţie, unde mi se luă un cuţitaş ce aveam în buzunar, apoi mă transportă la arestul preventiv central din stradă Bel-diman. — Eu am fost primul sosit aici dintre arestaţii de la 11 MaiQ; apoi fură aduşi tn al doilea convoifl d-nll Ressu şi Xente, în al treilea d-nil Istrati, Georgescu, SAnge-Alb şi Ţiru, şi a doua zi dimineaţa d. Iordan, 81. Martin. Am fost pus la secret imediat, opriu-du-nise cu desftvârş re a comunica intre uol şi cu cineva d'afarâ. — Ziua întâia am dus’o foarte greu, câcl n aveam pat şi nici un scaun măcar pe care să mă odihnesc. Mă temeam foarte mult să nu mi se agraveze suferinţele. — La spital n'a vroit să mă Irimeaţâ de cât adoua zi după ce a visitat arestul d. Dr. Gâlescu, medicul a-restulul, cu toate câ fusesem examinat chiar în ziua întâia şi de d. Dr. Monferalo. Tot Luni mi se luâ şi interogatorul de către >1. procuror general Sărăţeanu, asistat de d-uil procurori de secţie Orleanu şi judele instructor A. Şendrea.—La cererea mea d a da curs aeţiuriel publice in privinţa bâlâelor ce im suferit, d. proco-ror general Sărăţeanu mi-a spus ca nu se ocupa de aceasta. A doua zi Marţi 12 Mal fusel transportai la spitalul Elisabeta Doamna, unde era şi Xenti, inull mal greu bătut de ctt mine. Aici stălurâm pînâ Miercuri 13 Mal orele 12 diu zi, etnd fuseiQ eliberat împreună cu d-nil N. Istrati, Georgescu şi Ţiru, şi mă tntorseiu acasă, unde măalluşi astâ-zl zăcând In pat. Acesta este purul adevăiin privinţa mea. Declar câ darsunt infame calomnii ţoale afirmările ce face ziarul Concordia şi toţi colectiviştii. N'am avut revolver nici odata in toata perioada alegerilor. Nu am tras prin urmare nici un foc asupra cui-va si nici mi-a luat cine-va din măni vi e un revolver. Cine susţine a l-fel. sa iasă la lumină şi să probeze. D alminterilea şi eliberarea mea nu dovedeşte alt ceva decât eâ judele instructor m’a recunoscut abs lut inocent, in afacerea de la 11 Mai. Mal pot face şi aceasta declaraţiune : N'am auzit nici înainte d'a fi bătut nici dupe aceea vr'o slobozitura de revolver. Mărturisesc Insă câ, dacă a’şi fi avut vre un revolver, spre a mă apăra contra turbaţilor cari voiau se mă omoare, aş fi dat cu el de sigur, şi nici o lege umană şi divină nu m ar fi pul ut condamua. Ceva însă mal mult : afle cel ce îmi duc Sâmbetele câ d'acum înainte voi purta tot d’a-unaarmâ cu mine, şi voi respunde cu ea la or ce atac mi sar face. Când in-susi agenţii platiti spre a te păzi devin a-gresorii lei, nu'ti remâne de cât d a te păzi singur. Asa voi faces:eu. Tot o dală protestez în numele lege! şi a umanităţii contra actului barbar şi neuman cemis'afăcutridicâudumi-secu forţa de la domiciliul în ziua de 12 Mal servitoarea şi bâeştul de serviciu ce am, şi lâsându-ml casa deschisă şi o copiliţă de doi ani fără nici un protector. In această stare a fost casa şi copila mea vr'o Irel ore. Câţi va amici au râmasînmârmuriţl, venind acasă la mine şi gâsindu-ml copiliţă In drum plângând şi toate uşile deschise, fără să fie nimine în casă. Iacă o dată protestez din toate puterile contra acestui act vandalic şi cer pedepsirea autorilor lui. Moise N. Pacu, profesor şi a)es consilier la colegiul 1 comunal de Galaţi. Galaţi. 14 Mal 1877. Anexa C Sub-semnaLul doctor In medicină locuitor Î11 Bucureşti No. 2 strada Batişte fiind chemat de d. Lascar Cernat, locuitor In Galaţi strada Spitalului No. 34 de profesiune rentier pentru ai da ajutorul meu medical peutru rănile ce a suferii In ziua de 11 Mal corent şi presentându-mă în domiciliul sus-numitulul în ziua de 16cu-renl ora 9 dimineaţa şi esaminând pc d. Lascar Cernat am constatai cele următoare : 1. D. L. Cernat este culcat în pat având capul legat şi trunchiul (corpul) înfăşurat cu un bandâgiu. 2). La cap pe tâmpla slîngâ d. Cernat acusâ o durere foarte vie, dar undeln momentul de faţă nu se vede nici un semn estern de lesiune. 3. Pe truncliiQ are pe spate sus, două pete vinete cu marginile galbenicasemue cum că crutasiaestepe cale dea dispărea. 4. Pe braţul şi antîbraţul sting are patru semne de lovituri profunde unde vi-neţeala este încă destul de pronunţata chiar asLă-zl,şi foarte Întinse în suprafaţă. 5. Pe faţa anterioară a toracelui (pept) către partea stângă sunt două semae de lovituri profunde şi către subţioară în a-fară de mamelon unde este una din lovituri, pacientul simte o durere foarte vie care se esaspereazâ tn respiraţie si tuse şi mal cu seamă la presiune, ceea-cecred câ ar pleda pentru o fractură incompleclâ a coastelor produse prin lovitura directă aplicată cu căpătâiul unul corp contondent şi esecutat cu mare violenţă. 6. Se mal observă asemenea pe braţe şi corp mal multe contusil şi sgârieturl de puţină importanţă. ‘Credem că toate aceste lesiunl aQ fost produse cu un corp contondent (releveiO) aolicate cu violenţă şi tn diferite direcţii dacă nu de mal multe persoane de odată, şi ele reclamă până ia definitiva vindecare un timp cel puţin de două-zect z le afară numai daca uu se vor ivi alto complicaţii pe care nu le pot prevedea în present; pentru care daîl acest certificat d-lul Lascar Cernat conform dorinţei sale. (L. S) Semnal dr. Severeanu. Galaţi 16 Maiu, 1887. Anexa D. La li ale corentel ora 8 dimineaţa, am plecat de la domiciliul meQ şi m'am dus, ca deobiceifi la cofetăria Univers®], unde împreună cu alţi amic’ am stal la o masă tn grădină. La ora 8,10 minute am plecat şi m'am dus Iad. Robescu. La poarta d-ssle am găsit pe d. Ion Sânge Alb care 'ml a spu9 că tl. Robescu nu este acasă, comu-mcându'ml şi că este positiv informat, cum că toţi gardiştii poliţiei sunt deghi-saţl şi concentraţi la Primărie In săop de a sdrobi pa toţi membrii oposiţiunel; însă eu am plecat spre hotel Moido-Valahia spre a mă duce la d. G. Mihailescu. In dreptul hotelului Moido-Valahia, m'am întâlnit cu d. Ressu şi alţi d-pl care îl însoţea, v ruî ’l am comunicat cele ce'mi spuse? Sânge Alb, câ toată Poliţia este pusă ioare travestită şi înarmată cu ciomf să bată oposiţia. Cu ace9te cuvin v» despărţit de d. Ressu care a plecat spre d. Robescu iar eu m'am îndreptat spre d. Mihailescu. Traversând strada pr'ifnâr.eî, aproape de Banca Ro mâniei, pe o9tradă laterală ce vine des-preCasierie, lacolţulcasei Lepădatum am şi deşteptat Înconjurat de o bandă de cio-mâgaşl ca la 15 In număr, între care am putut disting? pe comisarul Brăiloiu şi un alt om de poliţie al cărui nume nu’l cunosc şi pe care l'aşî cunoaşte, daca mi s’ar present». El are statura naltă, Ţaţa negricioasă, şi barba neagră, care fără altă explicaţie a şi început a mă lovi cu ciomagul. Zicând comisarul: «daţii că acesta e din oposiţie», am fost dus în bâtae şi tr&nloll până In faţa oloiului Moldo-Va-laliia, unde văzându-mă nişte doamne înceoură a ţipa şi răcni la dânşii apostrofând u'i cu vorbele că ce va se zică aceste hoţii. Numele acelor doamne nu’l cunosc, am putut observa numai că una era îmbrăcată în haine negre. Sbiril ne mal sfârşind cu bătaia, am auzit pe comisir zi-cendu-le: lăsaţi-l câ e destul pentru a-cesta. Atunci el s au oprit, eQ insă fiind căzut jos, am văzut câ s'a mal întors unul dintre dânşii înapoi şi ’ml-a mal dat o lovitură cu pumnul tn piept şi cu nişte injurii triviale’ml-a ordonat: scoalasipleca dc aici. Fiind ajutat de alte persoane am putut să mă scol de jos şi am plecat du-cându-mă la d. Robescu fiindu-ml mal cu apropiere. Acolo am găsit pe d, Ressu şi alţii cărora le am spus caşul. In urmă d, Ressu m’a luat şi m’a pus tntr’o trăsură, spre. a mă duce la Primul-procuror, Con-stanliniu. Sosind şi găsindu'l acasă '! am spus cele ce mi se Întâmplase dar d-sa 'ml a zis câ nu e nimica, şi ca se mă duc la uri doctor să'ml constate lesiunile. Tot d'odatâ a mal adâogat că d-sa 9e va duce se spună comisarului Brăiloiu să se retragă de la loca ul alegerilor. Atunci d. Ressu l'& tntrebat: dar cu bandele de bătăuşi ce se face? Respunsul d-iul prim-procuror a fost că aceia sunt cetăţeni şi nu are ce le face. in urma acestora ne am retras şi ne am dus la tipografia d-lul Mihâilesou, unde l’am găsit pe d-sa pe d. fon Plesnilă, d. A- Eftimie şi alţii cărora am istorisiL casup D. Mihăilescu ’ml-a zis: nu mal perdetimpşi tedu la doctor. Dupe aceasta însoţit d* d. Ion Plesnilă, Eftimie şi profesorul Plavauescu m’am dus la d. doctor Primar Tacheanu, căruia ’l-am a-raiat lesiunile şi d-sa mi-a recomandat şi tratamentul necesar. Intorcendu-mă apoi acasă am şi căzut la pat. N'B. Când m’am desbrâcal spre a mă pune în pat am gâsit ceasul sdrobit de ciomegele bâtâuşilor. Acestea sunt imprejurările petrecute cu mine. Lascar Cernat. Anexa HI Sub-semnatul, doctor Î11 medicină, locuitor tn Bucureşti, strada Batişte 2, fiind chemai de d. Xenti al vedea şi a '1 da ajutor medical pentru rănile şi loviturile ce a primit tn ziua de it MaiQ curent, mergând la spitalul Elisabeta Domna, caritatea Gă-lâţeanâ, am găsit pe sus numitul aşezat tn un pat şi în o cameră unde se mal aflaQ alte două persoane bolnave aşezate In paturi, aduse de la spitalul preventiv al judeţului, şi alături de camera unde se află aşezată trupa de pază şi care cameră se află în stare impropră de a fi alături de o cameră de bolnavi, mal cu seamă cu afecţil chirurgicale. Sus-numitul P. Xenti are pe cap mal multe lovituri dintre care una la ceafă şi alta la frunte spre dreapta care presintă mal multă se-riosilate din causacontusiilor şi a rănilor ce se allâ acolo. Pe braţ şi pe trunchiO numitul pacient are mal multe contusil de gradul II şi foart* tntinse care sunt în stare de resoluţie Toate ace&sle lovituri sunt produse «u un corp contendent (reteveiul şi aplicate cu violinţâ şi în diferite posiţil saQ de mal multe persoane de odată. Pentru care daQ acest certificat d-lul P. Xenti, conform dorinţei sale personale. Gelaft, 1887 /# Maiu. (1..S.) I)r. Severeanu. INFORMATIDNI Din sorginte foarte autorizată ni se afirmă că Carneri/e vor fi disolvale înainte de expirarea mandatului lor. Dup ‘ câte ne-a spus persoana în cestiv l'umorile vor fi convocate în /, ui Octombre, spre a resolvu cule iiunî importante şi pentru a vota ut,getele, apoi ele vor fi dizolvate. D M. Kogălniceanu a spus, azi, unuia din amicii noştriî, că dc sigur Camerile vor fi dizolvate. «Opoziţia, a zis d-sa ar avea timpul să câştige mult teren, până la expirarea actualei legislaturi, şi de aceia guvfr-nut e hotărît se precipiteze momentul alegerilor generale». * D. Stâtescu s’a întors eri de la Sinaia. D-sa trebue azi se se pronunţe, în privinţa destituirii d-lul Sârâ-ţeanu. Această destituire nu se va obţine însă fără dificultate de la ministrul justiţii. D. Kogălniceanu pretinde că nu d. Radu Mihai, ci d. Stătescu e cel care împinge lucrurile la extrem şi care estepartisanul politicei violente. * D. Cons. Ressu a sosit azi dimineaţă de la Galaţi. A www.dacoromanica.ro EPOCA - 20 MAIU D. Kogălniceanu nu va mai merge la Galaţi. D-sa va pleca peste opt zile in streinâtate. In privinţa Galaţilor, d-sa se mulţumeşte acum se adune documente ca se facă. o interpelare în cameră, la toamnă Mai bine aşa * 9S dă ca sigură numirea d-lul C. Nanu, senator de la Berlad ca prefect de Covurluiu. * Am spus că d. C. Balş care obţinuse punerea sa în libertate pe cauţiune, acuzat fiind-că ar fi fiuerat pe Rege, a fost reţinut în închisoare pe motivul că a fost condamnat în 1881 pentru că a scuipat în acelaş an pe d. Tache Anastasiu. Curteadela Galaţi a a anulat mandatul dat tot de vestitul procuror general Serăţeanu, în contra d-luî Balş. Curtea s’a bazat pe motivul că insulta adusă pe obrazul d-lui Tache Anastasii, e prescrisă. x Guvernul e hotărît se dea afară pe d. Cortazzi, din postul de prefect de Dorohoi. D. Cortazzi a venit in Bucureşti ca se se roage de guvern se nu’l dea afară. Asemenea şi d. Moruzi stărueşte mult pentru amicul său. X Duminică, iii Mal curent, a doua întrunire la hipodromul de ta Ră-neasa pentru alergările de primă vară. X Aflăm că guvernul român este în ajunul d a încheia şi cu Germania, Ţările de jos şi Grecia eonvenţiuni analoge acelei încheiată cu Austro Ungaria relativ la protegiaţî. X D. general Cernat, comandantul corpului 2-lea de armată a presin-tat Regelui pe doi soldaţi de infanterie cu raniţa şi cartuşiera dupe noul model adoptat. Regele a es-primat dorinţa ca până la toamnă înlocuirea raniţelor şi cartuşilor celor vechi se fie terminată. X Ministerul de rezbel a adoptat pentru infanteria de linie, vânătorii şi geniul, raniţa şi cartuşiera între-uinţate în armata germană. Dorobanţii vor continua a avea raniţa şi cartuşiera dupe vechiul model. X Înainte de a pleca la Florica, Sîm-băta trecută, d. Ion Brătianu a făcut o lungă vizită d-lui de Coutouly. D-sa a stat la Ministrul plenipotenţiar al Franţei aproape doue ore. X D. colonel Horbatsky şi sora sa d-na Slăniceanu, damă de onoare a Reginei, au plecat aseară la Paris unde sunt chiemaţi de un doliu de familie. X De câte-va zile se află în oraşul nostru d. general Fraserdin armata britanică, ataşat la ambasada Angliei la Viena. D-sa a fost primit Duminică în audienţă de M. S. Regele. X In urma unei consultaţiuni care a avut loc Vineri, medicii d-lui Ion Brătianu au hotărlt ca d-sa se plece imediat la Marienbad. D. prezident al Consiliului înse crede că apele de la Aix-les-bains, în Franţa, îi ar fi mai folositoare şi de aceia a cerut o noue consultaţiune pentru meine. In tot cazul plecarea d-luî Brătianu în străinătate nu va întârzia mai mult de 4 sau 5 zile. Cu ocaziunea călătoriei în România a augustei sale soţii, M. S. Împăratul Austriei a decorat pe mai mulţi compatrioţi ai noştri!. D. general Greceanu, prefectul palatului a primit marea cruce a ordinului Franz losef, d. Moschunn, secretar general al ministerului de interne crucea de comandor cu placă a aceluiaş ordin, d. locotenent colonel Cazimir, adiotant al regelui coroana de-fer clasa 2 a şi d. maior Perticari, ofiţer de ordonanţă al regelui, crucea de comandor al ordinului Franz losef. X Aflăm că direcţiunea generală a Teatrelor ar fi încheiat cu d. Ste-i'ănescu, profesor de muzică la con-servatoriul din Bucureşti, un contract pentru representaţiunile de opere şi operete pe scena Teatrului Naţional în cursul viitoarei stagiuni. In acelaş timp acest contract ni se denunţă ca fiind cu totul contrariu disposiţiunilor legel teatrelor. Detaliurile lipsindu-ne ne rezervăm a reveni când vom fi mai bine informaţi. X Representaţia de astă-seară a circului Sidoli este dală în beneficiul clowriilor Williams. Bine înţeles că toţi clownii, Harrison, Barker (August), etc. dau concursul lor bene-ficianţilor. 9erata va fi din cele mai interesante. DEPESI TELEGRAFICE AGEXTIA LIBERA Roma, 31 Mal. Camera deputaţilor a ţinut erl o şedinţă secreta ; deputaţii ad adoptat cu o mare majoritate proiectele de lege ale guvernului relative la armată. S'a început discuţiunea proiectelor relative la marină. D. Depretis, preşedintele consiliului, răspunzând unei interpelări a declarat că blocada Abisiniel a fost notificată puterilor şi nici una n'a presintat vr’o objcc-ţiune. Beter.sburg, 31 Mai. O grevă a isbucnit printre lucrătorii minelor de cărbuni din Bahmite. 1205 grevişti s'aQ împrăştiat prin oraş şi au prădat diferite case. O încăerare a avut loc şi mai mulţi morţi şi numeroşi răniţi. Viena, 31 Mal. Kri seară s'a constatat un început de incendiu la Burgtheater, din norocire focul a putut fi stins imediat. CRONICA iF»jsroTi&j]vn Denunţ opiniunel publice că ziarul ciocoilor din piaţa Episcopiei (adică ziarul nostru) are se comită o noue mârşavă infamie. Ne mal ştiind ce se scormonească ca se compromită marele partid liberal, ast-fel numit pentru că trfteşte numai din liberali-tăţî, ziarul nostru are se publice în numerul de mâine nişte cărţi de alegători falşificate la ultimile alegeri din Bucureşti, şi se dovedească că s’a făcut cu această ocazie ceia ce se numeşte : hapsgewesen! Aceste infamii, Epoca le va pune ca de obiceid in spinarea nevinovatei poliţii. Veţi vedea reproduse mâine pe pagina l-a a ziarului nostru cinci iscălituri falşificate, cinci dovezi că s’a comis o plastografie la alegeri, şi veţi vedea in faţă cinci mărturisiri iscălite de cel Înşelaţi. Ca se ajungă la acest resultat, e Învederat că «Epoca» a trebuit se conrupă pe denunţători şi se le fâgâduiască posturi de preşedinţi la Casaţie sad ambasadori la Stam-bul Îndată ce opoziţia va veni la putere. StiO chiar positiv că unul din cel iscăliţi şi anume Ghiţă Bărbulescu,de meserie ttmplar, a primit 500 de mii de ruble de la guvernul rusesc ca se consimţă a ’şl da adeverata iscălitură. Eu unul, nu me pot uni cu asemenea viclene uneltiri şi me simt dator sfi spui cum s’aO petrecut faptele. Eată amănuntele : Doctorul Steiner, plictisit de când tot dă bolnavilor doctori! pe din năuntru, s'a hotărât se urmeze exemplul lui Charcot, Ri-chet, Dumontpallier şi se administreze doctoriile pe din afară, adică se se apuce de ipnotism. Ipnotismul este o ştiinţă care consta în a ’ţl plimba mâinile pe dinaintea nasului unul om până ce adoarme — lucru foarte plăcut când degetele medicului miroase a opopo-nax, dar foarte displăcut când miroase a tutun saQ se aseamănă cu laba tânărului deputat Epurescu. îndată ce eşti adormit prin acest mijloc, doctorul te suceşte şi te învârteşte întocmai cum face nenea lancu Brătianu cu regele Carol, ba te sileşte chiar sâ iscăleşti ce vrea el, tot cum face acelaş nenea lancu cu a-celaş rege Carol. Aşa dar, amicul med, d-rul Steiner, apu-cându-se de această meserie s’a adresat guvernului şi ’f-a cerut sS-I pue la dispoziţie câte-va persoane care se bine-voiascâ a tolera se li se bage degetile în nas până când vor adormi. Poliţia i-a oferit îndată, prin ajutorul comisarilor respectivi, sutimi de alegători îndărătnici şi a spus doctorului: «Aici sete vedem 1 Ipnotisează’l şi trimite-I la vot 1» Steiner a tnceput prin a pune înaintea o-chilor fie-cârui pacient câte o bâtă a la To-boc, ca poinl de mire, crezând că dacă o va fixa mult timp are se fie ipnotisat ; dar prefectul a intervenit îndată rugând pe doctor sfi bage de seamă, căci oposiţia abţinîndu-se de la vot, bâtile sunt datoare se-I urmeze exemplul. Atunci Steiner a Întins mâinile şi a început : Eins, \irei, drei; eins, \wei, drei, dâl cu degetele în sus, dai cu degetele în jos, până când fie-care alegător a adormit, rămânând ipnotisat. In această, stare anormală, doctorul a re-mas stăpân pe voinţa lor, cum e Ion Bră rianu stăpân pe Voinţa Naţională şi alegătorii aO mers la vot, aU iscălit fără să ştie chiar ce fac. S’a produs o adevărată încurcătură; au fost experienţele atât de perfecte în cât unii din alegători ati votat de mal multe ori şi iscălit pentru alţii, Eată adevărul în chestiunea infamelor calomnii ce va publica mâine «Epoca», Trebue se mai adaog un lucru : Ipno-tismul a făcut cu această ocasie un progres însemnat, progres atât de mare în cât acum om ipnotisat poate se facă treaba altuia, adică se ’l iscălească or unde cere nevoia. îndată ce această ştire s'a respândit prin oraş, sutimi de cetăţeni aO scris d-rulul Steiner spre a ’l ruga să le pue la dispoziţie câţl-va ipnotisaţl care ştiQ să facă treaba altuia. Ila.v, Proprietarul şi directorul Epoceî a întrunit azi la un dejun dat la Capşa în onoarea d-lui C. Ressu, sosit azi dimineaţă din Galaţi, pe redactorii şi pe mai mulţi amici ai ziarului. Intre aceşti din urmă se aflau d-nii Iacob Negruzzi, N. Fleva, I. Lahovari, Al. Catargiu şi G. Olănescu. D. Ressu a fost viu felicitat de către toţi pentru frumoasa atitudine cea avut în grelele împrejurări prin care oraşul seu a trecut în ultimele zile. Toasturi au fost ridicate de d-nii Fleva, La-hqvari, Negruzzi şi Olănescu. • Mâine Mercurl Curtea de Casaţie va continua cu cercetarea recursului condamnaţilor de la Vâlcea. * Allâin din izvor colectivist, şi de aceea nu dăm ştirea de cât sub rezervă, că prinţul Dimitrie Ghica s’ar fi împăcat cu d. Ion Brătianu sub următoarele condiţiunî: 1. Ga guvernul se renunţe la răscumpărarea liniilor române ale căii ferate Lemberg-Cernăuţi-Iaşi; 2. Ca să se mărească despăgubirea expropriatiunei fabricei Jde chibrituri de la Filaret. Noi care nu suntem ca colectiviştii, amici ai prinţului Dimitrie Ghica nu ne-am fi permis nici o dată să spunem aceasta despre dînsul • Ni se asigură că în urma cererei exprese a d-lui Ion Brătianu care de astâ-dată, ar fi făcut act de autoritate vis-a-vis de favoritul său d. Stă-tescu, acesta s’ar fi hotărît a sacrifica pe d. Sărăţeanu insă nu desti-tuindu’l ci învitându’l se ’şi dea demisiunea. înregistrăm ştirea sub rezervă neputând crede că d. Brătianu blamează serios infamiile de la Galaţi al căror autor principal este d-sa care apus ped.Radu Mihai în capul administraţiunei ţăreî. Se zice că serbarea ce organisează colonia franceză în beneficiul victimelor de la Opera Comică va ţine două zile. In prima zi se va da o re-prezentaţiune-concert la Theatrul Naţional. Toate numerile programului vor fi ţinute numai de amatori. A doua-zi o Kermesă colosală va fi deschisă în grădina cişmegiuluî. • D. Mantoll, prefectul de Rusciuk, este aşteptat zilele acestea în Bu-reşti unde va sta până la judecarea de către curtea cu juraţi a procesului autorilor tentativei de omor asupra persoanei sale. Se ştie că în acest proces d. Mantoll s’a constituit parte civilă. • Maiorul Nicolaeflf din armata bulgară a sosit azi dimineaţa în Bucureşti mergând la Viena unde va pleca chiar disearâ. D-sa care este însărcinat cu o misiune oficială a fost primit la gara de Nord de către un funcţionar al agenţiei diplomatice a bulgariei. • Primim din partea d-lui general Berendei următoarea scrisoare: Domnule diretore, In ziarul d-voastră de la 13 curent, vorbind dc funcţiunea mea de director al lucrărilor de fortificaţie, înlre altele ziceţi: In aceasta din unna cualitate acea adesea ori a face cu d-l Carada, care venea mereu se'i propue furnituri in nişte conditiuni cu totul neregulate si d-sa era silit se le refuze. Această acu naţiune fiind nedreaptă, viu a declara că nici odată n’am avut a face cu d. Garada, după cum pretindeţl, că nici o dată d. Garada n’a venit cu vre-o propunere şi cu atât mai mult cuvânt n’am avut ocazie de a’l refuza.—Mal mult, nici odată n’a văzut cine-va pe d. Carada pe la direcţia lucrărilor de fortificaţii sad pe la mine. Era o datorie de conştiinţă pentru mine de a restabili adevărul prin această înttm-pinare, pe care vă rog a o insera în numărul cel mal apropiat al ziarului d-voastră. Primiţi, vă rog, d-le director, încredinţarea consideraţiunel mele. General, A. Uereudei. Publicăm această scrisoare, însă ne reservăm încă odată dreptul de-a afirma că d. Garada avea neapărat nevoe se se permute d. general Berendei. Mai putem aminti d-lul general proverbul românesc că: Ce ştie satul, nu ştie bărbatul 1» • Aflăm cu mulţumire că Consiliul sanitar superior a luat toate măsurile necesarii pentru combaterea e-pidemiilor de difteritâşide tuse convulsivă care bântue în judeţele Vlaşca şi Teleorman. D. DimitrieSturdza, Ministrul Cultelor şi instrucţiunei publice, s’a dus azi dimineaţă la Florica da unde s'a întors împreună cu d prezident al Consiliului. • Ştirea ce am dat azi dimineaţă desprenumirea d-lui Nanu, vice-pre-zident al Senatului în postul de prefect al judeţului Govurluî, în locul d-lui Theodorescu demisionar, se confirmă. E probabil că V. N. o va anunţa chiar astă seară. • D. Gheorghe Daniileanu căruia se oferise a înlocui pe d. Gr. Stefănescu în consiliul permanent al instrucţiunei publice, refuzând, însă după o lungă ezitaţiune, să primească locul — de teamă negreşit a comentariilor, defavorabile lui, ce numirea sa ar fi provocat, d. Dim. Sturza s’a hotărît a da acel loc d-lui Dimitrescu zis Coco, profesor la facultatea de litere şi deputat. De oare ce se zice că sângele apă nu se face, sperăm că d. Dimitrescu îşi va aduce aminte de originea sa şi va profita de noua sa poziţiune pentru a întinde o mână protectoare asupra scoale'.or israelite căzute sub urgia d lui Sturza. • Azi au început înaintea secţiune! a 3 a a Curţii de apel din Bucureşti pledoariile în procesul comunei Bucureşti cu consorţiul împrumutului de lozuri din 1869. Acest proces cunoscut sub numele de procesul milionului era sorocit pentru eri.dar pledoariile sau amânat pe azi în urma unor incidente. Desbaterile nu s’au putut termina nici azi şi vor continua mâine. lin nou Andronic După mina de aur a lui Andronic, avem mina de cărbuni a lui Durma. Aflăm că d. Durma, casierul central avend o mină de cărbuni, în judeţul Prahova, a vendut’o la vr’o 20 de cumpărători diferiţi, a căror bună credinţă le-a surprins’o prin faptul că ocupă postul de casier central sub cinstitul guvern actual. Pe alţi oameni li a amăgit fâcen-du’i se crează că’i va lua ca administratori cu garanţie, la aceiaşi mină, şi mâncîndu-le garanţia. Păgubaşii au reclamat judelui de instrucţie care a dat caz de urmărire. Procurorul însă în rechizitorul seu s’a pronunţat contra urmărire! zicînd că este o afacere curat civilă. Judecătorul de instrucţie Siâteseu persistând în părerea sa, Primul procuror a făcut apel la Camera de punere sub acuzare. Camera de punere sub acuzare s’a pronunţat cu majoritate de voturi pentru părerea procurorului. D. Poenaru Bordea care a rămas în minoritate şi care se pronunţase în Camera de punere sub acusare pentru urmărirea d-luî Durma, era scandalisat de hotărîrea colegilor săi şi ar fi zis unui amic vorbind de a-ceastă afacere: Nu mal este justiţie în ţară. ULTIMA ORA AGEXTIA LIBERA Paris, 31 Maifi. — D. de Heredia care refusase mal întâii! portofoliul lucrărilor publice a revenit asupra de-cisiunei sale. D. Dantresme remâne dar numai ministru de comerţ. Paris, 31 Maifi. — Generalul Bou-langer părăsind ministerul de rezbel a adresat armatei un ordin de zi în care Îşi ia ziua buna în termeni foarte demni şi II recomandă a da tot d’auna ascultare constituţiunel. Madrid, 31 Maifi. — Un nor de Io custe s’a năpustit asupra Întreg el re giunt Intre Gebenes şi Manzanec în provincia Toledo. Mulţimea era atât de mare în cât a întrerupt circulaţia trenurilor pe li niile ferate. AGEXTIA HA VAS Paris, 31 MaiQ.—Stânga şi extrema stângă manifestează o ostilitate decla rată contra cabinetului şi prepară o in-terpelaţiune. Viena, 31 Maiu.—Principele şi principesa de Muntenegru afl sosit astă noapte. Ei ad fost primiţi la gară de către adiotantul împăratului, contele Paar şi s'afi dus la palatul imperial unde sunt oaspeţii împăratului. Roma. 31 Maifi.— Ziarul «Observa-tore romano» desfăşură aceasta ideie, că Italia n’ar perde nimic, nici politiceşte, nici materialiceşte, dând Papei un mic colţ de pământ, unde şeful bi-sericel s’ar bucura de o suveranitate reală, ca o garanţie a independenţei sale spirituale. Viena, 31 Maifi. — Camera Seniorilor a adoptat mal multe proiecte de lege, printre care proiectul bugetului pe 1887, şi tratatele de comerţ cu Grecia. Belgia şi Danemarca. Aceste votări fiind terminate, preşedintele consiliului a declarat, în numele împăratului că Reichstagul e a-mînat. S PECTA C OLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRA3EVSKY Strada Politzii No. 1 IN TOATE SERILE REPRESENTATM EXTRAORDINARE Merouri si Sâmbătă HIGH-LIFE J IfjLWI 11)1? materialulvechlu j I iJll/j tivii din Casa din coltul stradelor Scaunele si Batiste, fosta Casa Costa foru. Ase adresa pentru informaţii la administraţia ziarului «EPOCA.» ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Col tel, 4tt. — Bucureşti MORI FABRICI^ SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI Mure depoul* de toate uneltele ai ar-e.esorllle pentru exploatarea fabricelor PIETRE cie MOARA CURELE, CAUCIUCURI GAZE OE MATASE, LUMINA ELECTRICA, ir\. cir ELEV AL PROFES. OR. MARCOV.CI După o practică de mal mulţi ani în clinicele speciale din Paris şi Viena, stabilindu-se în Bucureşti, str. Doamnei, 15, dă consultaţiuni pentru boale de PIELE, SIFILIS SI FEMEI de ia orele 4 până la 6 post-merid. BOLELE SIFILITICE Xeputinta barbateasca Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi Împiedicare; după experienţă de 17 ani. SpecialiBt in boale lumeşti DR THOR Strada Emigrat No. 3, intrarea din Calea Victoriei prin strada sf. Voivozi. Consultaţiuni de 8 dimineaţe până la 8 seara. Loc d’aşteptare separat pentru tie-eare. DR DAVIDOVICZ1 de la facultatea din Viena (f| spec.boaleinterne.de COPII ( SI DE GAT I Strada Sf. Vineri Xo. 14 I (vls-â-vis de biserica St. Vineri) * ord. 3 — 5 p. m. : STABILIMENTUL MINERAL De laBaltatesti (jud. Neamtu) Calităţile apelor minerale de la Ballatesti, instala lia si confortul re 'I poseda lac ca acest siabilimenl sa fie unul dintre rele d'inlâiu stabilimente balneare ale larei. Apele cloruro-sodico-bromuraU) sunt recomandate contra boalelor seroluloa.se vechi si grave, boale de ochi, de urechi, abcese reci, ulcere, tlstnie, artrite, tumori albe, periostite, oseile, etc. Asemenea si toate hoaţele cronice ale femeilor, mc-Irite cronice cu granulatie si ulcere, leucoree, tumorile si durerile de mitra si de ovare sunt cu toiul vindecate. Paraliziile, reumatismele artrietice, sifilisul tertiar, găsesc o indicaliune speciala in haite de la Baltatesci. Slăbiciune generala a copiilor, anemia si cloroma nia fecielor, dispare prin apele de la Ballatesti si a-erul de la munte irabalsamil prin mirosul brazilor, si bolnavii isi redobftude.se in curând sanatatea. Sorgintea Cuza-Voda prin calilalile sale purgilive si diuretice este cel mai bun remediu contra tutulor boalelor cronice ale stomacului, ale intestinelor, ale Uratului si ale constipatiilor cele mai grave. ..Restaurantul este incredlnlat unei persoane speciale sub controlul meu, se manftnca după invoiaia sau prin abonamente după voinţa visilatorilor, cu un preţ moderat. In timpul sezonului este o farmacie, un medic, un birou tefegrafiic st posta, musica, baluri si alte multe dlstractiuni. Preţul drumului de Ier dus si întors este redus pe jumătate. In anul acesta s au mai lacul multe imbunatatiri. .sezonul începe de la îa Maiu si dureaza pina la 1 Septembrie. Pentru a'sl procura cine va odăi sau ori-ce alte in-formaţiuni.saseadresezela/‘iatrasauta Ballatesti la. Dr. Cantemir. N- It. Sărurile de Baltalesti purgative efervoscenle şi pentru bai se găsesc la farmacistul berbere,mu. deposilarul general la Peatra. si la toii farmaciştii din tara. C. N. M1CLES0U ADVOCAT 8’» uiutat Strudu Stirbei-Yoda Ao. 3 I www.dacoromanica.ro 4 ShOUA - 20 MAlU HRMHMMMH mţfwwi "WMWHim'.ff 81WWWW& •X* X •X©X» X X RECOMANDAM LEGA TORIA DE CÂRTI Fi L xm •x J'r' Mi STRADA BISERICI IEHEI No. 10, CASA 8ISERICEI OINTh 0 ZI BUCUREŞTI In acest atelier se esecuta orl-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Compt&btlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ce mărime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate. X © X •X*X! X X® >Xî sX©X Xi Sub-semnatul ars»onorca aduce la cunoştinţa onor public şi Clientelei mole ca delaSf. Gheorgbe a instalat cu totul din nuoii No. 50. - CALEA VICTORIEI — No. 50 Vis-a-vis de Pasagiul Român UN ELEGANTSALON DE FR1SERIE ^ I^ElSrXJRU CAVALERI • VHWCilVT 1)1 PE SISTEMEI, CEL MAI MUDKBV PRECUM 81 UN X MAGASITS DE PARFUM ERIE FRANCESA SI ARTICOLE DE TOILETA încrederea de care m'atn bucurat pe timpul cât m'am aflat in imgasinul d-lui Moisescu, precum şi sacriflaiele Tăcute pentru a satisface pe onor. visitatnrt me îndreptăţeşte a spera la o numeroasa clientelă. Cu deosebita stima, I. IOVESCE Fost iti magasinul d-lui Moisescu, Calea Victoriei, 50 Vis-a-vis de pasagiul român. © x Cal. V iot orii Pal. li ac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE DEVIENNE vis-ă-vis de Lib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn leftinatate ai soliditate următoarele noutăţi; Planele, camasi si ismene: de lâna după sisteninl profesorului Dr. ti. .larger. Gulere si manşete de olanda uilimu fason. Mare asortiment de cravate ultimii fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru lidautati. Layettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensiouate, oteluri si restauranturi. Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calilatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU IVOSTRU ILUSTRAT SI VA EI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA; VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec INSTITUTUL MEDICAL 6. BUCUREŞTI -STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. OrhalaţI—6. MasajiO sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur..................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente................ii— i duşe rece sistematică cu basin 1.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de Ia 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane. Preţurile ia secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea MAŞINI DE ÎMPLETIT MAŞINI DE ÎMPLETIT DIN CEA MII VECHE SI RENUMITA FABRICA LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA urff.N ii i— «ascac;■»**■■* t.h eu.. llecomanu<*in cu deosebire pentru familii aceste maşini cu care se pot inpleti: -vlflj TRICOURI ■%£ Talie si Pantaloni GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri SI ALURI IMANUSI, PLAPOME SI PĂLĂRII l’rin aceste maşini se poale câştiga esistenta unei numeroase familii. Un maestru in aceasta arta industriala se afla la dispositiunea amatorilor pentru instruirea lor. Octalii se pol iua la Representantii.generali pentru România si Bulgaria, RYSERet BRATEANU Bucureşti, Calea Moşilor No. 29. GRADINA FILIPESCU 800 OALE cu plante de CAPSIUNI încărcate cu FRUCTE mari extra-flne, parte deja COAPTE. 000 TRAADAF11U I\ OALE aleşi cu tulpina tnaltă, speciile cele mal renumite se pol planta toată primă-vara până la 15 Iunie. FLORIDE TRANDAFIRI boboci, sau dcsvoltati pentru buchete, butoniere, Jardiniere. COPACI roditori calităţile cele mal bune cunoscute de vtnzare la finele toamnei şi la începutul primâverel fie câruiaan. lOAIV VERMEULLIiV. Grădinar Strada Dionissie No. 42 CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lip!cam,No. 33 Cursul pe ziua de 19 Maiu 1887 VALORI Cump. Vând. APELE O-A. Z O .A. S E 5 0/0 Renta amortiaabilă. . . 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat (Kur. conv.l 87 Impr. cu prime Bucur. (Iei 20) 33 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 78 to lei Oblig. Casei pens (1.300) 212 5 0/0 Scrisuri funoiare urbane 6 0/0 » » » 7 0/0» » » 6 0/0 » rurale » 7 0/0 nun Aur contra Argint sau bilete. ANUNCIU IMPORTANT PENTRU llOILUCULTOItl Gradina d-lul Căpitan Blaramberg din Str. Polonă No. 106, cu nn teoen foarte vast cu trei florării pe o întindere de 75 metri şi cu locuinţă pentru grădinar este de indatâ de cedat gratir şi pe mal mulţi au! rinul horticultor pe simpla conditiune numai de a in-tretine zisa gradină in bună stare. MAT1AT0RIL MW TOII ZIAR LIMBISTIC SEPTAMANAL LIMBA GERMANA FARA PROFESOR Redactat de un comitet de profesori Redacţia Strada Clementei Uo. 1. Abonamentul pe un an 30 Iei, pe 6 luni 15 lei, pe 3 luni 7 lei şi 50 bani. UN AGENT Se caută UN AGENT pentru ramura dro-gueriei, care voiajazâ şi prin provincie O-terte să se adreseze: MAKBEUV 20 |t«»tr restante, t.ru/, Steiermark. <1 0 N (!) hl n P. T. Cn onâre fac cunoscut, că tn laboratorul meii cu totul special, am fondat şi o secţiune a apelor gazâse simple şi medicinale. Cele simple in sifdno elegante preparate cu tâtu acurateţa reclamată de bunele reguli ale higieneî, şi care în calitatea mea de farmacist suni obligat a le sci şi păstra maî mult de cât orî-care altul. De acea rog pe onor. ronsumntorî a da preferinţă sifmielor mole ce pârli inscripfiunea FARMACIA ROMANA, CHR ALESSANDRIU Se găsesc de vi udare numai la principalele loca! tnă do debit de vinuri, restauranturi, şi cofetari distinşi. Cele medicinale în sticle, după presuri pi iu u ea d-lor doctori, a cărora formulă şi eficacitate le e cunoscută, se tiâmif la domiciliu. / Acont'1 ape prin eficacitatea lor şi prin preţul minim cu care se vînd fac a fi întrebuinţate chiar de persono cu mijUicule colo mai restrînso. APA LITINATA (GAZOASA) IM.-* E CEA MAI .BUNA SI FOLOSITOARE CURA "fSf Acostă fluft are proprietatea de a disolva depositul de Acid Uric, şi substanţa ce se produce în în-clteioinrele membrelor, la persanele atinse de Q-ută sau Reumatism. Dusa de la 2—4 pahare, pe di, urmând indicaţia d-lor doctori. In Bururescî, dusă la domiciliu, flaconul de 1 litra 1 leu. Sticlele înapoiate se umplu a 60 banî. In cele alte oraşe, unde'e calea ferată, se irfunite în lătjî de 50 sticle a 1 leu franco gara locul cerut. Indigestia, şi cele alte maladii uşdre ale stomachului se curarisesc prin APA ALCALINA (GAZOASA) • ... • Ca apă acidusă (reeoritore în timpul vereî) înlocuesce cu prisosinţă, şi pot afirma că Giesshiibler, Kroudorf Yichy, nici. nu şi-ar nuiî avea loc de a fi întrebuinţate, de ore-ce Apa Alcalină gazosă însu- şesce aceşti proprietăţi digestive si recoritoie. Ori-cine iatrebuinţeză apele mai sus notate, de curiositâte, să căra şi să încerce Apa Alcalină gazosă atât cu gust cât şi ca efect şi se va convinge că merit încuragiarea pentru sacrificiile ce am făcut aducând din Paris cele mal perfecţionate maşini pentru acesta industrie. Dosa de la 2-4 pahare pe iţi, urmând indicaţia d-lor doctori. In Bucurescî, dusă la domicilii! flaconul, de '• litra 80 bani. Sticlele înapoiate se umplu a40 bani. Iu cele alte oraşe unde e calea ferată se trămite în lă(|î de 50 sticle, a 80 banî franco gara locul cerut La comande mai Însemnate se face un rabat esoepţional. Cererile să se facă numai la FARMACIA ROMANA CHR ALESSA ISTTD RITU, Farmacistul Ourţii "Regale., Bticiuresci. Ţjigr hi Bucurescî contra Carta poştală, se trămite la domicilia, unde se plitcsce. In cele alte oraşe, unde e calc ferată, contra carta poştala şl însoţită de Mandat postai, se trămite franco locul cerut. © APELE GAZOASE ui <1 0 N <1 (!) hl Di <1 UTIL PENTRU TOTIJ & BALSAM DE SANATATE AL FARMACISTULUI I. ElTEL din Râmnicu-Vâlcea Analisat si aprobat de onor. Consiliu Medical superior din România Pre*en aUveseelinte al sâuâtatii contra diferitelor maladii contagioase, mai cu seama in timpuri epidemice, de cholera, de friguri, si Remediu foarte hun contra boalelor de stomac, de ficat si consecinţele lor precum : inciigesiiuni, lipsa de apetit, rugai,la, greaţa, flegma, Hat Renta, durerea ue stomac, colica, ingreunarea de stomac, constipatia, coi.gesti-uui,galijinare, venin, hemoroide (trânji), lii-dohondne si melancolie iprovenite din ueran-jamentui mistuirei), inclispositiune, durerea de splina, ameţeala, durerea de cap, iriguri, scomut, ulcere etc etc. , ,Bal»aiuul de sauatate Mitei, superior tu-tulor produselor similare, se recomandi pentru on-oe casca cel mai hun si cei mai util medicameui de casă tutulor persoanelor in general si in spăcial celor departati de ajutoare medicale. UulNUinul de sauatate Mitei, se poate întrebuinţa in on-ce timp si tara deranjament în afaceri. Freciul uuui Ilacun însutit de iustructie 1 si 5U hani Se gaseste de venzare la celle mai multe farmacii si la principalele Drogherii din teara. Cate neaua DE ARENDAT RAŞCA “*S“ GRADINA se închiriază ue la SI. Gheorgne viitor, a se adresa Strada BATISTE No. ÎL Moşia Lomotesti-Câinâu ________ proprietatea d-lui Alec- saudru Leuş tuiipescu, judeţul ilfov, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi l lteniţa, situata la jumătatea drumului dintre aceste localităţi şi care moşie are ca la patru inii pogoane a-rabile, de cea mai hună cualitate efe pământ, cu trei sale pe dfinsa, cu doue perehn case de arendaş, din care cele de la Domoleşti sunt mobi.ate, cu han maae, cârciumă, magazie de bucate Încăpătoare şi tn cele mal bune condi-ţiunl, cu eleşteu de pescuit, vil cum şi moară cu patru roţi în cea mal buuă conditiune pe Dâmbovita.' Se arendeaza pe termen de 5 atu cu incepere de la bf. Gheorghe 1888, doritorii de a o lua in areudă se pot adresa la propr'e-t&rul moşield. Alexandru Lenş FUipescu l’iala Amzi No. 2, in toate zilele de la 10 până 12ore sau la d. Sevescu Strada Minerva No. IC de la 8—10 ore dimineaţa. liN lltllMf lililllil S.i'ZSSl îs; doreşte a se angaja la uu domn proprietar care posedă mai multe locomobilc, spre a le conduce şi esecuta separaţia lor. Asemenea s'ar angaja şi cu tinerea crmptabilitătei la necesitate. Adresa la Redacţia acestui ziar. 0 BUM LlCRATOAliE &hTS ^ nică a se adresa la Madame Loui* Strada Scaunele No. 66 Parfumerie - Oriza __U. LNM.ND, PARIS rut 201. ▼ d) K (», o «o * a) toate obieclele de|LlNGBSlE, de 1APBTAR1E, ele., ele., ele. DEP0S1TE IN TOATE PARPUMERULB PRINCIPALE DIN LUME d: O * Catalogul Parfunvurilor cu preciurile sunt trimise FRANCO la cerere /I PARFUMURI CONCRETE nvrnnuăi: sistematica brevetata i\ ibamia si ia stkei.xatate FARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, preparate printt’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut] Ele sunt incluse .sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane miei sau cutii »le loale genurile ce suni foarte usioare de purtai Aceste Croioane-Parfumurl nu se evaporează, si se pot Înlocui In tuburile lor, când suni usale. Ele au imensul avamugiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obieclele supuse la contaclul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PARFUMA IN DATA. B-V i _____ .**