ANUL II No 443 A DOUA EDITIUNt MARTI, 19 (31) MAIU 1887 - 15 B ANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 91 16 A FIE-CAREI LUNI 91 9E PLATE9C TOT-D'AUNA ÎNAINTE I.\ BUCUREŞTI La casa Administratiunel LSI TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IA STREINATATE: La toate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 lnm 25 lei. LA PARIS: Segasestajurnalul cu IBCeni. numerul, la Kioscul diurne Montmartre 113 Bulevardul St. (.ermain No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — \'o. 3. PUPE GALAŢI VISUL REGELUI SITUAŢIA INCENDIUL DE LA 0PER A-C0IVII CA ALERGĂRILE DE ERI FEMEIA MORTULUI DUPE GALAŢI ____ * Când s'au întâmplat scenele sângeroase de la Rîmnicu-Velcea şi când mai pe urmă ne veni vestea despre răscoala de la Botoşani, am putut, un moment, se vedem în violenţele a căror teatru au fost aceste doue judeţe, nişte fapte isolate, nişte caşuri fortuite, isvorite prin întâmplare, din arbitrariul administrativ ajuns la culme şi din exasperarea cetăţenilor ce nu se mai putea stăpâni. Când Inse vedem că dupe Rîm-nicu-Vâlcea vine Botoşanii , dupe Botoşani', laşii; dupe Iaşii, Galaţii; .' 1 !n loc se privim fie-care fapt partp ;>rîv; Întreaga serie a scandalurilor colectiviste, siliţi suntem se vedem un fel de rudenie, «le laiânţoîre latre tofeto. aoeste fapte ţi se presupunem că toate aceste ev», im iile cai * să reproduc Ini'-:' oare-şl cum periodto, la distanţe egale şi în condiţiuni identica an t cauză identică care le dă naştere. Şi numai opoziţiunea nu poate fi învinovăţită, nu numai că ar fi provocat asemenea violenţe, dar chiar că ar fi exercitat, în toată întinderea lui, dreptul de a se apăra când era provocată. Când ştim că comitetele dirigente ale opoziţiuniî nu au încurajat nici o-dată violenţele, când ştim că ele au lăsat se treacă mai multe zile până să autoriseze publicarea pe pagina 111-a în România şi în Naţiunea a manifestului da la Iaşi; când ştim cu ce precauţiuni minuţioase abia s’au hotărît câţi-va şefi se meargă numai să viziteze victimele de la Botoşani şi de la Galaţi, nu se poate presupune măcar că violenţele a-cestea ar fi, nu concertate, dar chiar cunoscute de mai nainte de căpeteniile opoziţiuneî. Unica cauză a evenimentelor de care vorbim este regimul actual, un regim odios cum nu s’a mai pomenit, un regim care mergând din reu în mai reu cu o iuţeală înspăimântătoare, a ajuns dupe 12 ani, urmând o asemenea progresiune se împingă lumea la acea exasperare care produce de o cam-datâ violenţe iso-lale şi care precedeazâ crizele violente şi soluţianile revoluţionare. Trebue se dispară acea cauză ca se înceteze consecinţele ei, şi nesocotiţi sunt aceia care îşi închipuesc că cu represiunea violentă, ou agenţi ca Radu Mihaî, adică cu exagerarea şi agravarea tocmai a cauzelor care au determinat scenele de la Botoşani, dela Galaţi, de la Vâlcea, lucrurile pot se se potolească şi se reintre in starea lor normală. Un lucru, din contra esle neîndoios, că pe calea pe care a apucat guvernul astâ-zî, lucrurile vor lua proporţiuni uriaşe şi precum dupe Vâlcea a venit Botoşani, după Botoşani, laşii, şi după laşi Galaţii, asemenea e lucru fatal ca Severinul se APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMANI* SE PR.MESC DIRtCT LA ADMINI9 TRATIA ZIARULUI La Paria: la Afţrnce Hnvaa, place de la bour se, 8. A jjcnce Ut» re, rue Nolre Dame des Victoires 80, (Place de la Bourse) pentru Paria, Frnnela, (irrinanla, Anstru-Ungaria. Italia Bi Marea Britunle. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. -fi------ ADMINISTRAŢIA No. 3. — 1‘inla Episcopiei. — No. 3. urmeze exemplul Botoşanilor, ca Brăi-lenii să calce pe urmele Gălăţenilor, ca la Graiova să se întâmple ce s’a întâmplat la Iaşi, şi aşa mal nainte. Aceasta cu o singură deosebire : Dacă până azi câţi-va din amicii noştri, nepregătiţi fiind, au respins cu forţa agresiunele agenţilor guvernului, d’aci înainte, ştiind la ce au să se aştepte, ei vor lua toate pre-cauţiunile cuvenite. Dacă până acum şefii opoziţiuniî s’au ţinut în lături, ei pe viitor vor fi siliţi ca însuşi dânşii să organiseze resistenţa, şi in loc să reţie pe cetăţeni, se ’i îndemne la resistenţă. Şi când toată lumea va fi pregătită în vederea luptelor violente, când însuşi şefii oposiţiunii se vor pune în fruntea mişcării, când fiecare va şti că nu se poate apropia de urne fără revolver în buzunar, când aceste pregătiri vor fi generale, când totul va fi chibzuit şi organizat, la cea d’înteiu provocare, la cea d’întâiu infamie, şi ele nu vor lipsi la alegerile generale de pildă, resistenţa parţială, răscoalele isolate de azi, se vor transforma în resistenţă unanimă, în răscoală generală care se va propaga cu iuţeala fulgerului de la o margine a ţărel la cea-l’altă. Atunci în loc să avem răscoala desorganisată şi neputincioasă care ne costă sacrificii şi în care cheltuim curagiu fără să tragem fo-:T»nflla care face ce’i adeve-. iat, >i atâtea victime,vom was. revoluţia triumf"4 >are cure va curaţi totul. .m>.... TELEG_R, \L AGENŢIA HAVAS I’etersburg, 28 Mai. Familia imperială va merge In curând sfe se instaleze la Pelerholf, unde va rfi-mânea până la toamnă; va merge apoi la Copenhaga. D. de Giers nu va lua nici un concediu vara asta. Petersburg, 28 Mal. Ştirea, care spune câ prinţul Carageor-gevicl a sosit aci, este cu lotul falşă. Yicna, 28 Mai. Principalul scop al călătoriei, ce avea la Viena principele de Muntenegru, este spre a consulta medicii. Bruxelles, 28 Mal. Le Nord tratează ca o glumă rea conven-ţiunea anglo-turcă relativă la Egipt. Foia belgiană recunoaşte că semnând această consecraţiune a tutulor pretenţiunilorbritanice, Franţa ar semna abdicarea sa ca mare putere. Cât priveşte Ilusia, zice ziarul Le Nord, ea nu va accepta o ast fel de convenţiune. Londra, 28 Mal. 0 explozie de grisu a avut loc In minele decărbunl depământ dinUdston aproape de Glascov; aO fost omorlţl 70 de oameni. Solia, 28 Mal. Regenţii, ce aâ sosit ieri seara aci, au primit azi dimineaţă pe miniştrii şi pe mal mulţi agenţi diplomatici. Regenţii se găsesc foarte satisfăcuţi de legăturile, ce au avut cu populaţiunea în cursul călătoriei lor. EI arată o mare încredere în soluţiunea chestiunii bulgare, graţie iniţiativei iuate de Poartă. AGENŢIA L1UEHA Londra, 28 Mal. Foreigu-of'lice n'a primit până acum textul complect al conveuţiunel anglo-turce. Se crede câ proeclul va întâmpina o vie opoziţiuue în Parlament. New-York, 28 Mal. Grajdurile companiei de omnihus aâ luat foc. In câte-va momente toate clădirile aâ fost în flăcări. A0 ars 1.600 cal. Numărul victimelor nu este cunoscut. P.erderile se evaluează la un milion. .Madrid, 28 Mal. Acţionarii băncel din Madrid se întrunesc astă-zl spre a delibera asupra aren-dărei regiei tutunurilor- BnnDsnnBnMmBmmBBBR Madrid, 28 Mal. Ministrul afacerilor străine a declarat că e imposibil a suprima loteria Statului fără a spori impositele. Bruxelles, 28 Mal. Senatul a trimis înaintea unei comi-siunl speciale proectul de lege relativ la ridicarea drepturilor de intrare asupra vitelor. Se admite în general că Senatul va respinge aceste noul supra-taxe. Bruxelles, 28 Mal. Se anunţă o întindere a grevei la Mons şi la Charleroi. Paris, 28 Mal. Jurnalul oficial publică legea asupra unei taxe vamale de 10 lei 0/0 kil ograme asupra zahărului de or-ce proveninţă. Bruxelles, 28 Mal. Le Nord cualiflcă convenţiunea între Anglia şi Turcia, privitoare la Egipt, drept o glumă proastă. Convenţiunea nu e nimic alt-ceva, de cât consecraţiunea prelenţiu-nilor britanice. BâcăPrania ar aproba a-ceste condiţiuni, ea ar iscăli abdicarea el. Rusia nu va recunoaşte convenţiunea. Bruxelles, 29 Maiâ. S’au luat măsuri serioase de ordine pentru zilele de sărbătoare în toate oraşele din Belgia. Primarul din Liege a interzis alergările de cal ce trebuia să aibe loc astă-zl. Situaţiunea e ceva mal bună în basinul de la Seraing. SITUAŢIA Starea critica a guvernului.—Afacerea de la Galaţi. — Rolul d-lui Kogalniceanu. — Alte nemulţumiri.—Superarea prinţului Dim. t>hika. — Planul Beizadelei O mare nelinişte domneşte în rîn-durile guvernamentalilor. Se poate constata o nemulţumire generală chiar printre amicii guvernului. Se vorbeşte de numeroase defecţiuni a^e s’ar produce, în rîndurile colo-. ":ior, la prima jonsiune. Gausi-: ‘'‘î ncm tţumirf sunt mai cu seamă două ''urnirea d-iuî Radu MiKstia ipim«‘ ul de interne si afacerea de la Ra i. Afacerea, de _ Galaţi Onemulţu. orală doc-ncşie printre cei mai mu»,, colectivişti din causa evenimentelor de la Galaţi. Cea ce mulţi dintr’înşii reproşează guvernului, nu e atât infamiile chiar comise cu ocasia alegerilor comunale, cât nedibăcia guvernului care de astă-datâ s’a lăsat se fie prins şi a dat oposiţiunii dovtzî sdrobitoare despre infamiile comise la Galaţi. De aceia mulţi dint’e colectivişti susţin că e inutil d’a se tăgădui a-deverul şi că guvernul nu poate eşi din impasul în care se află de cât căutând a da satisfacţiune Gălăţenilor şi sacrificând, pentru moment bine înţeles, pe câţi-va agenţi a’i guvernului, cum e procurorul general Sărăţeanu, cărora peste oât-va timp li se va da alte funcţiuni, obţinând chiar pentru ispravele lor înaintarea la care au drept, dar care astă-zi pentru ochii lumii nu li se poate da. Se zice că Regele este şi el de această părere. Rolul d-lui Kogalniceanu De cât-va timp se vorbeşte iar de această personalitate care, ca în tot-d’a-una, joacă un joc îndoit, cochetând cu guvernul şi cu oposiţia. Multă lume, atât dintre guvernamentali cât şi dintre oposanţi, s’a dus se’l vază zilele acestea. Un amic al nostru din oposiţie şi-a resumat părerea, eşind de la d. Kogalniceanu, în modul următor: «Sunt convins că la toamnă va intra în minister». De o cam-dată d. Kogalniceanu joacă rolul de agent secret al guvernului la Galaţi. Detaliile pe care le putem da în această privinţă sunt absolut exacte. Guvernul văzând că nu poats altminteri eşi din încurcătura de la Galaţi,s’aadresatd-luî Kogâlniceanu ca se intervie pe lângă câţi-va a-mieî ai săi din localitate, ca să potolească afacerea şi să aranjeze lucrurile pentru cel mai mare folos al guvernului. Afirmăm că d. Kogâlniceanu a primit de la guvern această misiune (bine înţeles gras retribuită^. De altminteri amicii noştrii de la Galaţi por se’şî dea seamă cât este aceasta de adevărat, căci să zice că d. Ko-g&lniceanu a şi început se lucreze la Galaţi. înţelegerea între guvern şi d. Ko-gălniceanu s’ar fi stabilit într’o vi-sitâ pe care dd. Brătianu, Radu Mi-hai şi Stâtescuîiaufâcut’oîmpreună, zilele trecute. Pe lângă aceasta a mai făcut o lungă visitâ d. Radu Mihaî singur d-luî Kogâlniceanu. Ni se povesteşte de cine-va următoarele cuvinte ce le-ar fi schimbat ambii «iluştri bărbaţi de stat»: D. Kogâlniceanu ar fi spus d-lui Radu Mihaî : «Cum să poate să faci, la Galaţi, asemenea lucruri, fără nici un fel de perdea ?» — «Nu sunt eu de vină, îi ar fi respuns d. Radu Mihaî. Ştii foarte bine că eu nu sunt pentru asemenea mijloace, a trebuit însă să continuu sistemul lui Brătianu. Alte nemulţumiri Afacerea de la Galaţi însă nu e singurul motiv de nemulţumire. Sunt o grămadă de nemulţumiţi pentru o mulţime demotive diferite. La primul rang printre aceştia trebue se punem pe d. Stolojan, şi mai cu seamă pe prinţul Dim. Uhika. -o ararea prinţului Dim. Ghika. ' un mister pentru nimeni câ Br a este foarte hemalţumilâ D sa nu *’«. sfiit a spune la multe per»„ ne câ întreaga său.,, 1 actuală e intolerabili, câ nn mai merge. Am spus deja ca P inţui Min. Ghika s’a abţinut d’a merge primirea oficială de la 10 Maiu la Palat, mulţumindu-se a să înscri numai în registru, de dimineaţă. Să mai vorbeşte foarte mult de o scrisoare pe care Beizadaoa ar fi a-dresat’o Voinţei Naţionale şi în care zice, între altele, câ numai voeşte pe viitor a fi candidatul guvernului în alegeri. Această scrisoare n’a fost publicată in Voinţa şi să zice că guvernul şi-a dat multe silinţe ca se obţie de la Prinţul Dim. Ghika ca să’şi retragă această scrisoare. Planul Beizadelei Prinţul Dim. Ghika e convins că actuala stare de lucruri nu se mai poate prelungi mult timp şi că d-sa va fi la un moment dat, omul căruia ’i se va încredinţa situaţia. In această vedere d-sa ar vrea să’şi formeze cabinetul adresânda-se la unele grupuri din oposiţiune şi la Junimişti, afară de d. Carp, cu care ar fi zis Beizadeaoa, nu te poţi înţelege mult timp. Prin rândurile oposiţiunii există numeroase bânuelicăsupărarea prinţului Dim. Ghika, exprimată de altminteri în mod foarte categoric la o mulţime de persoane, nu este serioasă, şi câ Beizadeaoa nu e capabil se stea mult timp certat cu guvernul, care când ar vrea să’i facă oare-carî concesiuni Tar aduce la sentimente mai bune. VISUL REGELUI Stă uimită oposiţia şi se Întreabă : cum se face ca regele Carol să se arate pururea nepăsător, faţă cu nelegiuirele ce se petrec de câţi-va ani ? Stă uimită ţara întreagă şi se întreabă: cum se face ca regele Carol care ştia să bata din picior la 1871, nu mal ştie astă-zl nici măcar să se încrunte ? Din când In când, ajung la urechele noastre câte o fâşie din cuvintele eşite din gura Suveranului. Ştim,şi ştimbine, că regele a spus unul om politic acum un an, ca Ministerul trebue schimbat, că guvernul de astăzi nu poate să mal meargă. Ştim, ş' ştim bine, că acelaş rege a pus în câte-va rânduri termene pentru schimbarea Ministerului,că acelaş rege a vorbit la 1886 despre demoralisarea administraţiei, despre risipa ce se face cu averea statului şi a terminat zicând : «După votarea bugetului, voi schimba Ministerul 1» Ast-fel vorbea Carol I la 1886, şi numai ast-fel isbutise să'şi păstreze un mic număr de apărători, care puneai! temeiu pe cuvintele şi fâgăduelele sale. Suntem în 1887, şi ţara se întreabă cu drept cuvânt pentru ce nu s’a îndeplinit promisiunea Regelui? După ce a biciuit cu câte-va vorbe pe Cancelarul de azi, cum se face ca acum să’l scrie ca să’l mulţumească pentru tot ce să petrece ? Oare’l place Suveranului să întâlnească în mersul său triumfal prin judeţe, alaiuri de capete sparte, şiroae de sânge? Oare'I place să auză ţipete, piânsete şi blesteme ? Nu, negreşit nu! Şi regele nici nu vede, nici n aude nimici Regele doarme 1 Regele visează i Precum nenorocitul muritor obicinuit să nădăjduiască că se va Înavuţi câştigând iotul cel mare, cumpără mereu bilete, adăstând eşirea blagoslovitului număr care ’l va face stăpân pe un milion, tot ast-fel şi Regele Carol ia drept bune toateacţiunileguvernului său şi adastă un eveniment politic de o mare însemnătate. u. ci T vrea să fie imperal I Bulgaria, răsturnarea I princij ■ •-..•.(or.be g, au împins I ped-nuT să br-ge în capul Regelui idea fixa câ ve să schimbe coroana $ie Rege 1 Rorof-.riieî cu coroana impe-riu ui î Sunt departe • re muri t pretext. Dacă Francezii n’ar voi să creadă că Brătianu e nebun, apoi se se tri-meată la Paris colecţia discursurilor sale din Cameră şi or ce îndoială va dispare. Radu Mihaiu a fost de părere ca d. Cancelar să emign ze în America şi să intre în grupul fenianilor. D. Sturza a fost de părere ca stăpânul sau 9ă tăgăduiască pur şi simplu lucrul, precum dânsul tâ-gădueşte că ar fi autorul broşureî «Spionul prusian». Atunci regele s’a sculat şi a declarat ci ia pe Brătianu sub înalta sa protecţiune şi imediat a însărcinat pe Mitiţâ Sturza ca se facă preşedintelui consiliului, ca o demonstraţie în contra Francieî, cunoscuta scrisoare de alaltăerî, şi pe care unii o credeau îndreptată în contra opoziţiei. • In urma acestei scrisori cabinetul francez s’a reconstituit fără Bou-langer. Radu Ţandără. INFORMATIUNI D. George Cantacuzino, fost ministru, a fost primit acum trei zile în audienţă de M. S. Regele. Prin cercurile politice se comentează mult această audienţă, care a durat aproape trei ore, şi în care se zice că Regele s’a întreţinut cu d. Cantacuzino, despre situaţia politică. Convorbirile între d. Kogălniceanu şi d. Radu Miliai devin din ce în ce mal frecuente. Azi dimineaţă d. lladu Mihaî s’a dus din nou la d. Kogălniceanu, cu care a vorbit mult timp despre e -venimentele de la Galaţi. Nu mai încape îndoială, d. Kogăl niceanu este agentul însărcinat de uvern ca se potolească lucrurile la alaţi. D. Kogălniceanu va pieră peste două zile la Galaţi. Suntem siguri că amicii noştri nu vor cădea în cursa ce li se întinde şi vor primi pe d. Kogălniceanu ca pe un spionai guvernului. * D. Gonst. Ressu va sosi mâine de dimineaţă in Capitală. # Aflăm ca din partea d-iui Brătianu şi a altor câţl-vaminiştril, destituirea d-luî Serăţeanu, procurorul general de la Galaţi, este un lucru hotărît. Singura stavilă este d. Stăte<-care nu vrea ca d. Serăte-destituit, şi care a de trei zile 1» e‘ dat nici - iai,a ştirile oe caro le primim a din Galaţi: , & ma ‘ă r. .,uea eo. ...ua a se în i .o intelectuali şi uml-‘- •>.. iaptelor sinistre petre->:o' ..i ziua de 11 Maiu, au se re uiâe mult timp încă fără aşi lua cuvenita lor pedeapsă. Aflu că piocurorul-general Să- răţeanu ar fi consultat în mod oficios, pe membrii camerii de punere sub acusare daca ar fi dispuşi să revie asupra liberării d-lui C. Ressu. Nu s’a pus încă în libertate nici unul din cei trei cetăţeni ce aâ rămas arestaţi. Unul dintr’înşil, Iordan Martin, de şi închis de şase zile nici n’a fost până acum interogat. Astă-zi se vor face demarşe serioase în privinţa lor. S’a făcut protestul pentru alegerea de la 11 Maiu. Asemenea s’au făcut plângeri şi denunţări în contra bătăuşilor. Se va sezisa probabil direct curtea cu juraţi spre a se judeca bătăuşii şi instigatorii lor, conform legii electorale. * D. Ferikidi, Ministrul afacerilor streine a plecat azi dimineaţă cu trenul ordinar la Florica unde se va întoarce peste zi cu un tren special. * Aflăm că d. Theodorofi', girantul Agenţiei diplomatice a Bulgariei al Bucureşti, va pârăşiîn curend oraşul nostru pentru a merge se ocupe la Sofia un post mai înalt. D-sa va fi numit şef al secţiunei politice la Ministerul afacerilor străine. * Credeam până acum că Mesehiu urmează tot-d’a-una pe Regele ca să’l păzească; ieri însă ne am încredinţat că nu ’l urmează de cât ca se ’l spioneze. Pe când M .M. L.L. se întorceau la Cotroceni viind de la alergările de cai, o biată femee care aştepta în colţul stradei Berzei cu o hârtie in mână se puse înaintea trasurel regale. Vezîad aceasta, Regele făcu se se oprească trăsura, chiamă pe femee şi ’i luă hârtia. Mischiu însă care ’şî oprise şiel birja la oare-caredistanţâ aşteptă până ce Regele şi Regina ple cară şi dădu ordiu unui sergent de oraş seducă pefemec !aComisariatul de poliţie. Acolo nenorocita a fost ţinută mai bine d două ceasuri şi nu i s’a dat drumul de cât dupe ce Meăchiu a venit şi a interogat’o a-supra conţinutului petiţiuneî date de densa Regelui. * Un amic din Turnul Severin ne spune că la plecarea lor d’acolo, după ultimele alegeri, d-niî doctor Fotino şi Mihăesou Porumbarii au anunţat ca sigură apropiata disol-vare a consiliului comunal, lnfor-maţiunile noastre ne fac însă a crede că acej domni s’au avansat cam mult. lutr’adover ştim, din is-vor autorisat, că d Ion Brătianu a refuzat categoric, pentru moment cel puţin, d’a îndeplini dorinţa d-lor Fotino şi Porumbaru. Aflăm că între p ersoaneU 1 deco- atc, dupe propun erea d îi a- teu . cu oca zi unea p rorauigă ne. nou- od de ci amereio şi ri Paaa lopcsc u. Nu şti iu ouCtt v a primi :U d. Pnke 1- ‘rotopopt isCu a- . ,..-u <î.-: Uucţ'uiie, -ar suntem si-.'••r i-ă ■ L-e se fi început a’i părea .. ue partea ce a luat la sărbătoarea apoteozei ministrului justiţiei. * 0 mare nemulţumire domneşte printre negustorii, întreprinzătorii de spectacole şi alţii veniţi la tîr-gul Moşilor. Ei se plâng că sufer tot FU1ŢA ZIARULUI «EPOCA» (93) Ai.EXIS BOUYII.lt FEMEA MORTULUI PARTEA TREIA XIV Un moment greu In acest noroiu, pe drumul Vidinu-lul, fu Întâlnită, scăpată chiar lntr’o seară de către prinţul de Zintsky. Satul fusese aprins, locuitorii măcelăriţi, soldaţii beţi o bâLuse şi o despuiase ; eru aproape goală şi plângea. Prinţul o luă sub prolecţiunea lui. Fiind frumoasă ajunse amanta lui. Dar fata asta era atinsă de nostalgia noroiului, li plăcea să vieţuiască !n ticăloşie şi murdărie. Abia se văzu mai bine tratată şi pe loc- intră Jn legătură cu un ţigan numit Gbeorgbe Golescu, condamnat pentru furt şi încercare de o-mor : ea fugi cu el. Se presupune ca prinţul a mai căutat să scape pe acostă nenorocită, pentru care avea o mare iubire, şi că trimise 1n Franţa o suma considerabilă menita a fi zestrea el. Nimic In lume nu poate înfăţişa ex presiunea feţei Iul Fernand. — De Iza vorbeşti d-ta, Întrebă el cu o voce stranie. — Ştim şi mai mult lnca, Sâglin ; a- cei care ţ’au propus căsătoria te au Înştiinţat despre trecutul acelei pe care aveai s’o iai de femeie. D-ta ai aliat a-tunci şi cine era şi de unde veneai! banii zestrei sale. — Nu-i adevăraţi nu I adevărat! zise horcăind Fernand. — Ştiai totul; femeia dtale chiar na-a declarat-o : ea ne-a spus că cer-Lele d-voastră erau adesea din această pricina. Fernand ara groaznic de văzut; voia să vorbească să protesteze şi buzele ’l se muşcară. Nici o trasă nu eşi din gura sa. Cuvintele Iul n’aveaO nici un şir..... — O desfrânată care urma pe soldaţi. Prinţul.... EO ştiam.... Judecătorul urmă : — înţelegi că o femeie care aduce bărbatului el 2 milioane, crezându-1 bogat, uu era să ia parte Iu combina-ţiunile pe care le făceai spre a scăpa de faliment. Ea de altmintrelea să schimbase cu totul, precum o dovedeşte ancheta făcută la Auteuil. Ducea o vaţâ cuviincioasă ; ea se purta ca or ce femeie cinstită, bine crescută. 'Poale slugile d tale ne-afi spus lntr'un glas că purtarea ei era huna de dat ca pilda pe când a d-lale era foarte rea. Aceusta femeie a căzut din noO astăzi, dar din pricina d-tale ; chibzuirile d Laie au a-ruucaL'o In viaţa desfrânată de odiui-oară. Eată faptele evidente In faţa cărora n'aî nimic de zis. Fernand era ca şi nimicit ; ochii săi erafl stinşi, buzele sale atârnai! mu- iate, o sudoare abondentâ curgea pe fruntea sa. Judecătorul care ’! observa zise : — Ce ai de răspuns ? Săglin glngănia: — Iza... juvaerurile... soldaţii... Grefierul, judecătorul, să sculară de pe scaun şi ’l priviră; el mişca din cap zlmbind şi găngănind aceleaşi cuvinte. — Are un atac de aplopexie I... strigă judecătorul,... iute, -iute, chemaţi un doctor. Această întâmplare produse o mare vălmăşalâ. Unii veneau, alţii săduceaO, jendarmul să uita la prisonieru! său care părea rătăcit, fără conştiinţă de cele ce se petrecea!!. Doctorul veni şi după câtB-ve se-cpnde de observaţie, zise să’l ducă îndată la infirmeria Închisoare!. La Întrebările magistratului instructor care ’l tntreb’S despre cauzele acestui straniu accident, el răspunse : — Aceasta să Întâmplă adesea oamenilor care aii dus o viaţă desfrânata, când sunt loviţi de o mare durere. — Şi primejdios ? — Cel mai puţin va urma paralisia generală. XV I)ocloriu bătrânului Hig -O! strigară toţi cei care eraO lu cabinetul judecătorului. Şi pe când II luaţi, Fernand, rlzlnd prosteşte, glngănia: — Iza... dragă... Uite soldaţii... El fu dus, după recomandaţia doctorului, lu infirmeria închisorel ; era felul de vexaţiuni din partea arendaşilor veniturilor acelui tîrg şi că re-clamaţiunile ce au adresat primăriei nu sunt ascultate. Vom reveni. ft Comisarul Brăiloiu de la Galaţi a spus el însuşi eri unul cunoscut al nostru că nu numai n a fost destituit, dar eâ dându-şl demisiunea d. Radu Mihal îi a refuzat’o. El a a-dâogat înse că nu vrea %e se maî întoarcă ia Galaţi şi câ va cere alt post. Maî bună dovadă despre complicitatea guvernului în organizaţiunea măcelului de la Galaţi nici nu se poate. IC Curtea de casaţiune a amânat pledarea afacerii de la Vâlcea pe ziua de 20 Maiu, fiind-eă s’au descoperit noi motive de casare care nu fuseseră comunicate curţii. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢI AII A VAS St. Petersburg, 29 Mal. Guvernul nu pare a voi să consimtă ca Rusia s6 fie 1 ratată, în cea ce priveşte chestiunea Egiptului, ca putere nemedi-lerană. El nu va accepta mal cu seamă clausa convenţiunil angio-turcă, care autoriză pe Englilera dea interveni după voia sa In Egipt, după evacuarea ţării de către trupele sale. Atena, 29 Mal. Se asigură că guvernul nostru lucrează pentru a tace ca puterile să intervii} 1& Gonstaiiliiiopol spre a obţine de la Poarta ca să dea saLishoţiune reclamaţiunilor CreLenilor şi să le facă concesiuni. St. Petersbnrg, 29 Mai. Rusia menţine declaraţiuuile sale şi vederile anterioare, mal cu seamă în ceea ce priveşte desemnare i unui candidat la tronul princiar, ceea-ce după părerea el, nu e. te posibil, de cât cu o schimbare prealabilă a Regenţei. j Berlin, 29 Mal. Principele de Bismark a făcut să se transmită Porţii consiliul de a se înţelege prealabil cu Rusia pentru desemnarea candidaţilor. Looctra, 29 Mal. Lord Salisbury insistă ca Poarta să desemneze candidatul său ; aceasta, spre a Înlesni negociările. \ lena, 29 Mal. Contele Kalnoky a promis de a coopera cu Poarta la soluţiunea chestiunii bulgare, dar a lăsat să se Înţeleagă că concursul Austriei c.a subordonat atitudinii Rusie faţă r : guvernul austro-ungar. Roma, 29 Mal. Guvernul răspunzând la circularea turcă n a tăcut niol o reservă : el se va înţelege cu puterile. AGENŢIA LIBERA Londra, 29 Maia. Lumea politică aşteaptă cu nerăbdare resultatul negocierilor începute între lordul Salisbury şi Papa, privitoare la Irlanda. Se crede că în cuând preşedintele consiliului va face parlamentului o comunicare în aceasta privinţă. V'iena, 29 Maifi. Regina Danimarcel a exprimat dorinţa lntr’o stare şi maî rea, nici nu mal putea vorbi, nici nu se mai mişca ; când tt puse Iu pat parcă să mal Împuternici. Doctorul care veni să’l vadă seara constată cu mirare că paralisia să Întinsese asupra membrilor inferioare, fără a părăsi nici limba nici faţa, dar ne atacând creerul... Fernand trăia, glndia, înţelegea, dar nu putea face nimic; auzia şi nu putea respunde... şi puţin câte puţin simţibilitatea ’i se stingea... viaţa părea câ se concentrase In privirea-î. Doctorul era minunat de acest atac aproape fulgerător, mal obicinuit la femei decât la bărbaţi; simţea că nu poate face nimic. In acea noapte chiar, se aduse In micul dormitor al infirmeriei un alt prisonier arestat In ajun; acesta In momentul arestărel avu un atac de delirium Iretnens. Cu mare greutate şi după multă luptă isbutiră al aduce strivit, schilodit dar tot resistând la Închisoare... Acolo, pus Intr'o carceră şi In cămaşa de nebun, bătrânul, — câci era un bătrân — căzuse sdrobit. El nu mai mişca. Când doctorul veni ca se constate starea sa, ordonă să i deslege şi să 1 ducă şi pe el la infirmerie până In ziua când 'I vor putea duce intr'o casă de nebuni.... Nenorocitul era nebun.......; dar după delirul săd grozav urmase o stare liniştită: nebunia blândă a maniacului care nu maî are decât o idee, o idee llxă, pe care o urmăreşte necontenit. Lu toate chestiunile ce ’l să purieail, bătrânul răspundea fără încetare : ca fiica sa, principesa Tbyra de Cumber-land, să lle strămutată în cursul sfeptă-mânel la Vitla Huellerdorf lângă Viena unde principesa Tbyra trebue se nască. Ylena, 29 Maia. Maiestatea Sa Regele Danemarcei a sosit aici incognito. Ylena, 29 Maitt. Contele Bylandt, ministrul de resbel, va relua cu începere de Mercurl ministerul imperiului. Berlin, 29 Mal. «Gazeta de Voss» anunţă că contele de Wolkenstein actualul ambasador al Aus-tro-Ungariel la St. Petersburg va fi transferat In curând la Londra. Contele de Karolyi ambasadorul Austro-Ungariel la Londra, se va retrage în viaţa privată. Berlin, 29 Mai. Împăratul va inaugura In persoană deschiderea canalului tntre Marea Nordului şi Marea Baltică. Presburg, 29 Maia. Circulă sgomotul că d. de Giers nu va pleca In străinătate; ministrul va petrece vara în Finlanda. Petersburg, 29 Maia. Familia imperială va lua tn curând reşedinţa la Palatul din Peterhoff. Voiagiul la Copenhaga şi la Livadia nu este Încă hotărît. Borna, 30 Maia. Camera a votat cu o mare majoritate, tn şedinţă secretă, mal multe legi privitoare la organisarea artaatel. Cetinge, 30 MaiO. Introducerea leturghiel slave va rămâne limitată în Muntenegru. Pesla, 30 Mal. Scrierile privitoare la diferite remanieri diplomat ii ce IrebuiaO să aibe loc In curând si lesminţite. Presburg, 30 Maiu. 0 panica a isbucnlt cu ocasiunea consacrări Domului. 0 mulţime de persoane a0 fost rănite. V’iena, 30 Maia Principele regent ai Bavariel se va întoarce la Municli Sâmbâia seara. INCENDIUL DE L4 OPERA COMICA lată după ziarele franceze, detalii a-supra îngrozitorului incendiu care a distrus Opera Comică, şi care a făcut atâtea victime. Alarma Orele erau 8 şi 40 minute. Se jucase deja piesa Le Cha/et. De câte-va minute, se Începuse opera Mignon, În faţa unei săli pline de spectatori. De odată tăciuni înflăcăraţi căzură de sus, pe partea dinainte a scene.' ; publicul uu se sperie Insă numai de cât, crezând că acei tăciuni provineafl din cărbuni/ lămpilor de lumină electrică. Tăciunii continuând a cădea, In câteva secunde panica coprinse sala lu-treagă. Vezând pericolul, d. Bernard regisor şi d. Taskin, care juca rolul lui Lotha-ris, înaintează pe scenă şi roagă publicul să se calmeze, afirmând că nimic nu este de temut dacă eşirea se e-fectuează cu calm. Această Înţeleaptă povaţâ era să fie urmată, Insă, pe când se lăsa cortina, spectatorii au fost speriaţi, văzând câ decoruri In flăcări Încep să cază pe şcenă.care era atunci plină de lume. Ce s’a petrecut atunci ? Eată cea ce martorii, toţi speriaţi de repeziciunea sinistrului, istorisesc tu diferite moduri. — Inima...., tot e acolo, inima.... A murit cine-va, cautâ’l la inimă... şi a-colo poţi redeştepta viaţa... Boule nu sunt.... Nu mal e doctorie care omoară.... Iute, iute, căutaţi inima.... şi a-colo veţi redeştepta viaţa. Şi zicând aceste cuvinte, bătrlnul nebun, părea că strlnge cu vârful degetelor un instrument invisibil, pentru a săvârşire o operaţiune; tăia, apoi, cu cea-l-altâ mână, părea câ dă la o parte cărnurile,apoi fibrele,şi înainta buzele, sufla cu putere, se da înapoi, semăna că priveşte cu băgare de seamă pe bolnavul sod, şi striga : — A scăpat! a scăpaţi trăeşte. Tot e aici la inimă I Rig vel avea milioane; asta e viaţa vecinică.... Şi In bucuria lui, bătrânul mărunţel ‘şl freca mâinile, cea ce producea un sgo-mot ca cel produs de pergamente vechi frecate Împreună. I se puse nenorocitului comprese de gliiaţă la creştetul capului. El nu se plânse... şi când să făcu noapte, din ordinul doctorului i se dădu un soporific... A doua zi moşneagul nu să mal mişca din pal; umbla necontenit cu buzele, vorbindu’şl Iul singur. Cum Intră doctorul Începu al urmări din ochi, să uita la el cum vine cum se duce urmat de interni şi de servitorul care I ducea instrumentele de chirurgie.... De două saQ trei ori, privirea sa întâlni pe acea a doctorului şi acesta liniştit prin expresiunea bl, zise elevilor săi : (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATE» ZIARULUI ,, EPOCA“ Tiraţlu 6 000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani ^ Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. In cinci minute scena întreagă era în flăcări, şi lntr’un sfert de oră focul se întinsese în sala Întreagă. Toată lumea a voit să iasă de o dată. îmbulzeala a fost aşa de mare în cât, la primul moment, uşile care se deschideau Înăuntru, nu s’aU putut deschide. Aceste uşi aO fost sparte. Ţipetile şi plânselile care se auzeau de afară produceau un efect lugubru. Culoarele, deja pline de fum, se golesc cu multă greutate. In fine lumea începe a eşi; sechiamă şi se caută unii pe alţii. Chiar pe piaţă înghesuirea continuă. Câte femei aU fost călcate In picioare, în teatru, şi care poate mal sunt încă în nâuutru şi nu vor mal eşi nici o dată. Căci, e teribil de spus. însă la trei ore din noapte, nu se poate măsura Încă Întinderea desaslrulul, şi nu se poate număra încă victimele. Esirea din teatru D. Dolfus, agent de schimb, al cărui biroU este situat, rue Favart, în faţă de Opera comică, narează următoarele: La nouă ore şi un sfert, lumea uşa încă din teatru cu mare greutate. Nu pot să vă exprim oroarea care copriri-dea pe toţi cei ce au văzut ce am văzut şi eU. Răniţii erau culcaţi pe pământ şi a-genţil îl ridicau pentru ai duce la farmacia Mialle, situată pe piaţa Boiel-dieu. Din părţile se auzeâU ţipete, familii întregi se chemau unii pe alţi, scoţând adevărate urlete de durere, când se constata că lipsea cine-va. Făcu! ca toată lumea, mă dusei la farmacia Mialle. şi acolo văzul morţi şi răniţi, culcaţi unii lângă alţii ca lntr'o infirmerie. Trei femei murise strivite în înghesuiala de la eşire, o a patra femeie fusese găsită înăbuşită în loja portarului Operei Comice. Acolo circulad sgomotele cele mal grozave : O dănţuitoare zicea că era singura care scăpase din flăcări; toate camaradele el rămăsese în teatru la etagiul al 6-lea. Intr'un colţ se aflafl dd. Gragnon, Caubet, Goblet, Loew, care priveaţi. Eşiî de acolo, şi văzul locatarii ca selor vecine cu Opera-Comică, consultând cu frica direcţiunea vântului, şi e-xaminând progresele focului.Se temea că focul să nu se comunice imobilelor vecine. Pe când mă uitam daca casa mea fusese udată cu apă, după cum ordonasem, agenţii ridicafl mort de lângă mine, pe un biet nenorocit, care se urcase pe o casă ca să vază mai bine in-oendiul, şi care căzuse în strada de la înălţimea aceea. Ajutoarele La primul strigăt de alarmă, d. Clă-ment, comisar, la delegaţiunile judiciare, este la postul său. El telegraflază im ,‘diat Statului major de Săpătorl-Pompierl. Statul major, înştiinţează posturile cele mal apropiate, care sosesc pe locul Sinistrului. Prima pompă care soseşte este aşezată pe strada Măhul. La U ore şi un sfert, funcţionează patru pompe. La 9 ore şi jumătate funcţionează, zece. La 11 ore, patru-spre-zece. In momentul acesta, Opera Comică Întreagă, de la zidul din fundul scenei, pini la foier, care dă pe piaţă, este în flăcări. Acoperişul sâlel s’a scufundat pe la orele 10. Pompierii, conduşi de ofiţerii lor, se aruncă cu eroism în mijlocul flăcărilor, pentru ale sustrage primele victime. Caporalul Floch, de la cusarma de pompier! din stradaJean-Jacques Rou-sseau, şi agentul de poliţie Fleurtot, ah scăpat, cu un cânge rece admirabil Şi cu un curagiu extraordinar pe o figurantă a teatrului. Această tînără femee era să se a-runce pe o fereastra a primului etagiO, când a fost luată în braţe de pompieri, şi lăsată jos cu o funie, tocmai în momentul când cornicha se dărîma. Ea fu dusă la farmacie, unde se constată că avea smândouă picioirele rupte. Procurorul Republicel şi cu procurorul general sunt instalaţi în permanenţă în farmacia Mialle, unde sosesc primele victime. Artiştii Din norocire artiştii afi putut mal toţi scăpa. D. Soulacroix, a eşit din loja sa pe fereastră. El a căzut pe giamlîcul, care se află pe strada Marivaux, d’asupra biuroulul de locaţiune. De acolo sărijos; se credea că e grav rănit, fiindcă avea faţa plină de sînge; însă nu era de cât tăieturi de giam. El se duse imediat la cafă Riche, unde a fost pansat. D-şoara Merguillier a fost scăpată cea d’tntâiQ. D-şoara Mărie Assailly, primă dănţuitoare a cărei loje se află la etagiul al II-lea, a fost aproape asfixiată de fum. Ea a fost dusă la postul de la Biblioteca Naţională, şi va scăpa cu câte-va arsuri. Daca panica n’a fost şi mal mare a-ceasta se datoreşte admirabilei purtări a valorosului artist Task in. Mal îtilăl d. Taskin, s’a dus In ca-binetul d-lul Carvalho, directorul tea--truluî, şi a luat toate hârtiile impor tarile. Gând a vroit să se întoarcă în loja sa, scara era deja In flăcări, şi n’a putut scăpa de cât spărgând, graţie pnle-teref sale, o uşe care era închisa. S’a dus acasă în costumul lui Lothario, şi Abia porniţi, toţi caii arară de Lasl-Love, a d-lul Al. Catargiu s’aă derobat la primul gard. îndată Jokeil lor îl întoarseră spre a sări obstacolul. In timpul a-cesta La9ţ-Love termina Parcursul fără nici o osteneala. Din caii care se întorseseră, numai Albatros şi Cuba aQ sărit toate obstacolele. Cel l’alţl s'aO derobat la ultimul gard. Last-Love câştigase, Insă, la cantar, jokeul nu şl avea greutatea reglementară în cât fu discalificat. Remase dar ca premiile să se împartâ ast-fel: 1. Albatros al d-lul Al. Marghiloman, călărit de Woodhou9e; 2. Cuba din herghelia de Paşcani călărită de loniţă. Premiul al treilea nu sa dat nimănui. * ♦ Alergarea în treapăt pentru cal înhămaţi 600 lei, 2600 metri, a tntrunit şaşe bal. AO eşit: 1. Capital, al d-lul M. Marghiloman, mânat de Teodor Vasilef; cota la pr. mut: 5 plus 45. 3. Fulg-er al d-lul Mendl mânat de proprietar. 3. Eelair al căpitanului Grecescu, mânat de un sergent de artilerie. Această alergare a ţinut 5 minute şi 40 secunde. Alergarea militară de călăraşi, 300 lei, 1500, metri, îri care uCi alergai 19 cal astfel câştigată: 1. No. 16, reg. din Galaţi. 300 lei. 2. No. 8, reg. din Roman, 100 lei. it 3. No. 4, reg. din Prahova, 60 lei. 4. No. 9, reg. din Vlaşca, 40 lei. Alergarea a ţinut 2 minute şi 3 secunde. Pentru alergarea suburbauă 1200 metri, nu s’au presintat de cât trei ca1. Osman al d-lul Ivan PetrofF a luat premiul lntâiO 200. după ce şi-a schimbat costumul, s’a reîntors. Victimele Numărul victimelor e îngrozitor. Zsarul La France, zice că numărul morţilor ede două sute.La flecare moment se descopere câte un grup de cadavre sub dărâmături. ALERGĂRILE DE ERI Numerosul public care umplea erl tribunele şi câmpul Hipodromului de la Bâ-ne&sa a probat că alergările de cal mal aii Încă de nădăjduit zile frumoase. Culorile d-lul A. Marghiloman, de mult dispărute dupe turf şi care acum reapăreau, erau pentru amatori o nouă sorginte de atracţiune, cum şi ivirea unul nou grajd de curse, al d-lul M. Marghiloman. Antâia alergare, Premiul Fulger, 600 lei, 1,500 metri, pentru ofiţerii armatei române încâlecâud cal de serviciu eu greutatea uniformă de 69 kilograme, a fost câştigată de Cometa, eapâ murgă, In vîrstă, aparţinând d. Lt. Ai’hip. Publicul, al cărui favorit, dupe numărul miselor de la prinsoarea mutuală, era Bonbonel, a primit totuşi cu aplause pe L-tul Arhip arâ-tându'I ast-fel simpatiile pe care a ştiut să şi le atragă, prezintând tot dauna pe hipodrom cal buni şi bine antrenaţi. Bonbonel, S-lt Mancaş, al doilea. Lisa, S-lt SavovicI, al treilea. * * ♦ La a doua alergare, Premiu societatei de Incuragiare, 3000 lei, 2000 metri, pentru cal de pur sânge născuţi în România, nu s’au presintat de cât trei cal din patru Înscrişi. Aii eşit: 1. Vijelia, din herghelia Paşcani, călărită de Woodhouse; cota la prins. mut. 5 plus 2. 2 P. L. IU. idem, călărit de loniţă. 3. Prim, al d-lul I. Malla, călării de Peter. * * • A treia alergare, Marele premiu regal, 4000 lei, 2500 metrii pentru caii de pur sănge din toate ţările, a fost din cele mal interesante. Au eşit : 1. 1‘njtasue, a d-lor A. şi M. Marghiloman, călărită de Woodhouse ; cota la pr. mut: 5 plus 6. 2. \ Inu, din herghelia Paşcani, călărit de loniţă. 3. Glonţ, idem, călărit de Nicolae. Pajtasne a câştigat lesne cu o lungime. Al treilea la patru lungimi. Iu Premiul Huneasu, alergare de iuţeală, 2000 lei, 1600 metrii, s’a0 presintat patru cal din şeapte Înscrişi. Câşigâtorul era de vânzare la mezat. Au eşit : 1. Devlnez-ex-surprise, a d-lul M. Marghiloman, câlârit de Woodhouse. 2. Good-Bye, din herghelia Paşcani, călărit de loniţă. 3. Phalangu, idem călărită de Nicolae. Fdeltreu, a d-lul Al- Catargiu, a şchiopat In timpul parcursului. Această alergare a ţinut 1 minut şi 32 secunde. M • • Premiul Colentina (alergare de garduri), era marca atracţiune a zilei, ţiease cal se presiutară pe hipodrom.Din nenorocire această alergare n’a reuşit câtuşi de puţin. In numeral de mâine vom publica procesul-verbal incheeat de representatll presei în urma anchetei ce au făcut relattv la evenimentele de la Galaţi. Acest proces-verbal care eon-line noi amănunte foarte importante nu nini laşa nici o îndoiala despre responsabilitatea ce incumba autoritatilor in afacerea de la Galaţi. D. Alexandru Lahovari care se afla de doue săptămâni la Gonstan-tmopol, este aşteptat în capitală Sâmbătă M. S. Regele a primit în audienţă pe d. T. Rosetti. Dupe cât suntem informaţi, Regele n’a deşchis de loc d-lui Rosetti, vorba despre politică. Ni se asigură că s’a oferit d-lul Nicu Catargiu, prin intermediarul d-lui Kogâlniceanu, prefectura de Covurlul. Acest demers va rămâne de sigur, zadarryc. Colonia franceză a luat hotârlrea să organiseze o serbare în folosul victimelor incendiului de la Opera-Gimicâ din Paris. Nu ne îndoim că toată lumea se va crede datoare să participe la o serbare al cărui scop este mângâe-rea atâtor dureri, uşurarea atâtor suferinţe. Vom da la timp programa şi data acestei serbări. Se zice câ raporturile între d-nu Radu Mihai şi secretarul general al departamentului său sunt foarte încordate. D. Moschuna ar fi avutchiar o altercaţiune destul de vie cu şeful său din pricină că acest din urmă voia să facă, în personalul suprefec-ţilor, numeroase schimbări pe care cel d’înteiu le judeca inoportune. Mulţumită intervenţiunei d-lui prezident al consiliului care a izbutit se convingă ped. Radu Mihai de justeţa observaţiunilor d-lui Moschuna şi se’l hotărască a renunţa la schimbările ce proiectase. Ministrul de interne şi principalul său colaborator s’au împăcat. Se crede însă că această îrnpâcâ-ciune nu este de cât o trevă şi că retragerea d-lui Moschuna nu este de cât o chestiune de foarte puţin timp. Bazele pe care se tratează pentru încheerea convenţiunei comerciale cuAustro Ungariasuuturmătoarele: Austro Ungaria admite libera im-portaţiune a cerealelor şi a vitelor sub oare care condiţiuni de control veterinar. România face concesiuni însemnate în privinţa importaţiuneî productelor industriei Transilvane şi a unor articole conţinute în tabela A, a convenţiunei cu Eiveţia. • Comandantul corpului al 4 iea de armată, d. general Racoviţă care se află de eri în capitală a fost primit azi de Regele în audienţă. Se zice că generalul, informat despre hotârîrea luata de ministrul de rezbel de a ’l pune din oficiu în poziţiune de retragere, a venit să solicite interven-ţiunea M. S. pentru amânarea acestei măsuri. s D. Gheorghian, noul ministru al Agriculturei, industriei comereiului şi domeniilor este hotârît să dea o o mare desvoltare exploataţiunei în regiede păduri ale Statului. Am dori să ştim dacă rezultatele încercări-lorde asemenea fel făcute pine acum cu ehieltueli foarte mari, sunt de natură a justifica hotârîrea d-lui Gheorghian. Regina însoţită de una din domnişoarele de onoare ale M. S. a venit azi la Palatul din Bucureşti unde a primit pe mai multe persoane în audienţă. • D. Ion Brătianu va veni mâine seară în Bucureşti pentru a asista Mercuri la Consiliul de miniştri ce trebue se se ţină sub prezidenţa Regelui. Plimbările anuale ale favoriţilor d-luî Mitiţă Sturdza, pe socoteala statului, sub pretext de misiuni ştin-ţifice vor reîncepe în curând. Estimp d. Spirea Iiaret va merge în Franţa, d. Hsjdeu ma înteiu în E'veţia şi apoi îa Rusia, d. doctor Brânză în Germania şi în Italia şi d. Toci-leseu, mai puţin favorizat, va trece numai Dunarea în Bulgaria. D. Haret va pleca chiar la 1 Iunie. In lipsa d-sale funcţiunile de se-' cretar general al ministerului cultelor şi instrucţiune! publice vor fi îndeplinite de d. Ştefan Mihailescu, inspector al scoalelor. • D. Ion Gâmpineanu, găsind că comuna are prea mulţi bani şi ne ştiind ce să facă cu dânşii, înfiinţează pe fie-care zi la primărie câte un nou post, bine plătit, de şi numai că se prăpădesc cu munca nu se poate zice de funcţionarii primăriei. Ast-fel, mai alaltăieri a creat locul de inspector al comptabilităţeî (?), azi pe acel de sub director al serviciului technic, şi Dumnezeu ştie, ce nouă funcţiune va găsi mâine că lipseşte in cadrele personalului pri-1 măriei. N’ar fi mai bine să întrebuinţeze banii la luminarea cheiurilor? Se zice că d. Tache Anastasiu a fost pus în alternativa or d’a priimi prefectura de Govurlui, or d’a nu se mai amesteca în afacerile Galaţilor. • Comisiunea pentru negociaţiunea convenţiunilor de comerciu se va întruni mâine seară la ministerul finanţelor. Nise spune câ în această întrunire se vor fixa ultimele instrucţiuni ale delegaţilor pentru convenţiunea cu Austro Ungaria şi că delegaţii vor pleca la Viena chiar înainte de sl'îrşitul septămânei. • O grevă parţiala s’a produs între puitorii de hârtie ai tipografiei Statului. Nu cunoaştem nici pretenţiu-nile lucrătorilor, nici cuvintele direcţiune! tipografiei pentru a le respinge. Totuşi găsim ciudat ca d. Orâşanu se ceară poliţiei d’a aduce cu sila pe lucrătorii înapoi în atelier şi încă mai ciudat ca poliţia să îndestuleze cererea d-lui Orâşanu. Vom reveni. O interesantă ştire sportică. In cursul septămânei acesteia un match va avea loc pentru a se hotărî victoria care se poate considera ca indecisă încă a cursei de obstacole de ieri. Albatros şi Lasl Iove vor alerga din nou împreuna, fie care călărit de proprietarul său. Se ştie câ Albatros aparţine d-luî Al. Marghiloman iar Lasl Iove d-lui Alex. G. Ca-targi. ÎNALTA curte de casatiunesec. II Audienţa de la 18/30 Mai 1887 Aspectul general al sălii e destul de solemn. Un public ales şi destul de numeros aşteaptă cu nerăbdare Incfi de ia ora 12 deschiderea şedinţei. Se ştie de toţi evenimentele de la Vâlcea care au adus Înaintea curţel cu juraţi pe cinci tineri, care n’au avut alt păcat de cât acela de a fl avut destul curagio şi devotament spre a ţine pepl jafurilor, ilegalităţilor şi neomeniilor Iul Simulescu, prefectul de Vâlcea. Dupâ mal multe luni de arest, Curtea diu Vâlcea a achitat pe doi din cinci a-cusaţl. Cel l’alţl trei, anume d-nil Zugrâvescu Alex., Haralamb Davidescu şi Petre Apos-loleseu aii făcut recurs In casaţie. Această afacere compare azi înaintea înaltei Curţ' de Ossaţiune. Recursul tinerilor Vâlceni se strigă la ora două. Curtea este ast fel compusă : j |D. G. Cretzeanu Preşedinte de secţiei, d-nu Silion. membrii <>Scarlat Ferikide » »A1 Geani » «C. Stefanescu » »N. Predescu » »Remus Opranu » »Dim. Tăcu » Fotoliul ministerului public este o-cupat de d-nu procuror general Fi-litis. • i • * Pe banca apârăril se observă d-nil: G. Vernescu, decanul corpului de advocaţi, d-nil N. Fleva, Ion Lahovari, G. Paladi, Valerian-Urseanu, Ion Iancovescu. D. consilier Al. Giani dă citire raportului făcut asupra stărel procesului. Pledoaria d-lui Ion Lahovari Dupe înţelegerea luată de apârare, d-sa ia cel d'înlâia cuvtntul pentru a desvolta trei din motivele de casare. Mal înainte de a intra In desvoltarea a-ceslor motive, d. Lahovari roagă Curtea sfe’i permită a espune în câte-va cuvinte Împrejurările de fapt In care s’afl produs acest însemnat proces pentru ca motivele ce va invoca apărarea sâ fie mal bine tn-ţelese de Înalta Curte. Aşa este cunoscut de toata lumea cum s’a ivit omoru Iul Po-pescu şi anume chiar cine’l a cauzat moartea. Rezultă din actul de espertiză şi de constatare al morţel, că ea a provenit din glontul plecat din revolverul lui Bonciu, care a mărturisit înaintea juraţilor ca fiind tn legitimă apârare a tras asupra celor ce'l atacau. In cât apărarea se găseşte azi Înaintea Casaţiei îu ciudata posiţiune de a pleda In lipra autorului omorului care a fost achitat. Incliriăndu-se înaintea verdictului juraţilor când ar el dobândi autoritatea lucrului judecat, apărătorul se tntreaba dacă s’ar putea admite dreptatea unul verdict care achită pe autoru faptului, condamnând pe aşa numiţii Iul complici. Dacă pentru achitarea autorului militează Împrejurarea legitimei apărări, ca şi în clasicul proces al omurulul Iul Clo-diu de către Milone, cu atât mal mult a-caastâ circumstanţă trebuia să se esami-neze spre a beneficia de dânsa recurenţii de azi. In faţa acestui ciudat verdict e necesar zice d. Lahovari a se şti în ce disposiţiuni şi situaţiune se găseab membri care compuneau comisiunea juraţilor. D. Lahovari începe a demonstra că a-ceastă comisiune pe lângă că era Întocmită din mulţi funcţionari, apoi trei juraţi care aQ judecat şi osândit pe condamnaţi se pronunţaseră fn contra lor de mal înainte printr’un act puolic, după cum dovedesc semnăturile lor din o adresă apărută In ziare. Un Incident. D-l. Procuror general, întrerupând, Întreabă dacă această expunere constitue un motiv de Casare, In care caz cere Gurţel a nu se permite mal departe desvoltarea lui de vreme ce nu ’S-a fost comunicat cu cele-l’alte cincî-spre-zece motive. D. G. Vernescu, declară că apărarea nu poate renunţa la nici un motiv de casare, când e vorba a se trimite oamenii la Ocnâ şi preferă a se amâna procesul. D. Procuror General, e contra amânârel, cerând a se judeca procesul cu motivele de casare ce a£i fost anunţate conform legel. • • La 2 1/2 ore Curtea trece lu Camera de Consiliu spre a delibera asupra incidentului. La redeschidere, d. preşedinte Creţeanu anunţă câ s a tnouviinţat amânarea pentru Mercuri 20 MaiQ. ULTIMA ORA AGENŢIA IIA VAS Paris, 30 Maiu. — Se asigură că cabinetul va fl format mâine. D. Rouvier ’şl va reserva portofoliul finanţelor cu Preşedinţa consiliului. D. Flourens ar rămânea la afacerile streine. D. Fallieres ar lua portofoliul de interne ; d. Spuller, al Instrucţiunii publice, d.,Bousquet, al Justiţiei, şi d. Barbey, senator, ar lua portofoliul de marină. ® Cei-l’alţf colegi probabili al d-lul Rouvier nu sunt Încă desemnaţi. Ministeriul poştelor şi telegrafelor ar fi alipit la ministeriul de finanţe, cu d. Etienne, ca sub secretar de Stat. Generalul Saussier, refusând porto-fo'iul de resbel, d. Rouvier va face a-pei la generalul de divisie Fiîron, care comandă actualmente la Chaumonl a 13,,-a divisie, (VII corp de armată). AGENŢIA LIUEHA Bruxelles, 30 Maiii. — Eri a avut loc deschiderea congresului liberal progresist, din 600 delegaţi care afl luat parte, 127 voturi s ad pronunţat pentru şi 317 contra sufragiului universal. IJeg:e, 30 Maiu. — Un meting de lucrători a votat sufragiul universal amnistia şi desfiinţarea drepturilor de intrare asupra cărnurilor. nr \JCII 7 A DC Piano, mobile şi un Ut VtlUAnt loc de vânzare. A se adresa Calea Victoriei No. 204 bis. VIU U tWHm2SS2H& 6 camere mobilate complect. Grâdină-Ve-dere splendidă. Informaţii Bucureşti Struda Polona No 35. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 19 M A1U Cal. > ictorii Pal. Dac.-Hom. LA ORAŞUL VIENA A LAVILLE DEViENNE vis-ă-vis de Lib. S»cec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate «1 soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. umburg. calitatile Feţe de masa, şervete şi prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Ru Madapolam frantzuzesc de toate si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistriniil profesorului IVr. ti. .largrr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. 1 rousouri complecte pentru lldantutl. l.ayrttCM «ti Trouoourl pentru ropii. 1 roiiHouri pentru prnulonatr, oteluri Ni reNtauranturi Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut UATALOGU XOSTRU ILUSTRAT NI VA FI TRIMIS OKI-CU1 VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA. VICTORIEI, PALATUL «DA CI A-ROM ANI A» vis-â-vis de librăria Socec mm INSTITUIE MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare —3 Intnopedie—4. Gimnastică, medicală—5. Orhalaţl—6. Masaj iii sistematic—7. Ser-viciu)la domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur................2.50 1 Bae dc putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente..............1.— 1 duşe rece sistematică cu basin i.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notai.Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de Ia 7 ore dimineaţa ptnă la post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea MASIN\ ■ic IM PLET1 MAŞINI DE ÎMPLETIT DIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA Recomandam eu deosebire pentru familii aceste maşini cu care se pot iupleti: GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri î TRICOURI Talie si Pantaloni MÂNUŞI, PLAPOME SI PA LA RI I SI ALURI Prin aceste maşini se poate câştiga esislenta anei numeroase familii. Un maestru in aceasta aria industriala se alia la dispositinnea amatorilor pentru instruirea lor. Detalii se pot lua la Representantii generali pentru România si Bulgaria, RYSER et BRATEANU Bucureşti, Calea Moşilor No. 29. ax» >x*x< X Sub-scinnattil nm onoare a aduce la cunoştinţa X I generalii ea DUMINECA LA IO MAIU AM DESCHIS HOTELUL SI RESTAURANTUL FOST IIUGUES y Sl lt FIRMA • IORDAGHE N. IONESCU X PROPRIETARUL SI LOCATARUL ACESTUI IMOBIL INu voifl cruţa, c.aln lot-d'auua, nici osteneli nici cbeltuell pentru desăvârşită mulţumirea onor. mei clienţi BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ROMANA A LA CARTE MARE ASORTIMENT DE VINURI INDIGENE SI STHEIXE Cu deosebită stimă, lORDât HJE N. lOM Sd w Proprietarul BeslaiirantuluidinStr. Covaciffo.3. X m x ■x®x« ROMERBAD (GASTAIIVUL STIHIEI DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N. Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat să ajunge de la Viena în 8 1/2 ore, de la Triest în 6 ore) Băi puternice de 30—31“ R pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectolitre, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, esu-daţil învechite, boli cronici de cataruri băşici etc. Basin mare, băl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (în Maiu şi Sep. cu 33 0/0 mal eftin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din nou construite, Conducte de apa de băut din munţi, reservoar (le apă rece. Medicul băel: D. consilier sanitar Dr. H. Mayerhofer operator din viena (până la Anele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia Băilor Romerbad Steiermark de jos. De la 1 Maiu trenul accelerat se opreşte aci BAASEN (FELSO-BAJOM) BAIA SALINI CONŢINEND IOD SI BROMURE IN COMITATUL KLEINHOCKLER, TRANSILVANIA Sursele numeroase de vindecare a institutului de bai din Baasen, abondente in iod si Bromura an dovedit eficacitatea lor la toate felurile de reumatism, podagra, la loale feluri le de scro-fule. la sifilis Învechit, la slabirinnea provenila din prea multa inlrebuintore a mercurului, la nevralgie si ischias, la boalele cronice de femei, ia boalele cronice ale pielei Ekzen, Lupus, Psoriasis si Pliachitis. Cura se poale face din bai de putina reci si calde, bai de nămol si cura ni apa de băut Baia e situata la o depărtare de 3/4 ore de staţiunea Mediasch [Medgyes] a cailor ferate ale statului r. ungar inl'ro vale inposanta încoronata de dealuri cu păduri si vii. Legătură cotidiana cu postia din Mediasch. Reducere de preciu pe linia cailor ferate ale stalului rt ungar. Locuinţele bine mobilate Buratarie exelenlacupreciuri moderate . Pentru distracţie s'a lualmesnri ase avea o buna musica Tombola, diferite feluri de danturi. Prospecte se trimit gratis la cerere. DESCHIDEREA BAEI LA 25 MAIU l»r. FRIT7. KOI.RERTH Direcţiunea Rari. Medicul liaei „NAŢIONALA" OCIEfATE GENERALA OF ASIGUR. IN BUCiiREST Capital social . . . «,000,000 lei Priina emisiune . . 0,000,000 lei Uin care ... 1,000,000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RE SERVE DE PREMII 81 FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , XiVTIOXALA“ ASIGLHA : in contra incendiului,griiulinei.Nparjjerri geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra vietei omului se primesc mMe itowttiMliu/iiie usitate, precum : căs dc moarte, siţyra vieţuire, zestre si rente. „Naţionala-* a plătit până la linele anului 1886 in diferite rarnure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri Representanta generala Strada Siuardan, No. 18 Direcţiunea generala Struda|Uarol 1, Mo. 9. l'OST VACANT AVIS IMPORTANT IVI RE DEPOSIT DE VINURI VECHI i fc> e si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12 Aranjat din nou foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncârl calde şi reci. NB. Cazinul 86 închiriază pentru ba-luri nunţi etc. II ACI 4 Îl II PIUI dist. Oltu, plasaSerbanestl MUM A iALLIU partea, D-lui Ntcu Moscu in întindere de 2fl0l), pogoane din care 226, semanste grâu de toama si 00 orzu. Se aren deazade la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. MACI4 V i IM VI IM diu judeţului Brăila, 20 MUMA iMluMlH minute depărtare de gara Faurel, să arendeaza cu incepere 23 Aprilie 1888 Doritorii să pot adresa zilnic, bucureşti Strada Mercur No. 4 bis, de la 8 până la 10 oare dimineaţa la d-nu N. A. lucoavky La un magasin de mode şi mauufacture se caujă un impiegat cu cunoştinţl şi practica în aeeaslâ branşă. 0-ferte cu menţiunea pretenţtunilor şi cu certificatele de serviciu anterior a se adresa la magasin. Bazar Viigiais In Galaţi. OBLIGAŢIUNI SE JOCI FARA SE PERZI NICI ODATĂ ! SE JOCI FARA SE PERZI NICI ODATĂ ! SE JOCI FARA SE PERZI NICI ODATĂ 1 SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA ! Gu plăcere atragem In deosebi atenţiunea cititorilor şt a clienţilor noştri asupra obligaţiunilor împrumutului cu prime Dom-bau-Basilica emise do Ministerul cultelor şi a Inst'rucţinel publice din Reg. Ungariei, în virtutea unui decret sepcial şi cu aprobarea Mtjest. sale imperiele Regale şi Apostolice. Aceste obligaţiuni de o siguranţa indiscutabila vor particip* încă la99 trageri care vor avea loc de 3 ori pe an la 1 IUNIE, 1 DECEMBRE, 1 IVEiVRTIE etc. etc. in presenta delegaţilor* guvernului regal ungar si al publicului IATA IX DETAIL PRIM EI, II PRINCIPALE CE SE POT CASTIGA O PRIMA DE 400,000 FRANCI IN AUR 1 primă de 200,003 franci \ 3 prime de 10,000 franci 1 » » 150,000 » l 70 j> » 2,000 » 1 J) » 120,000 » V 258 » » 1,000 » 1 » » 100,000 » 6 983 » » 200 » 13 prime » 40,000 » A „ 2430 » » 100 » 35 » » 30,000 >1 f] 20 » » 60 » 47 » » 20,000 » 1 \I 4412 » » 50 » Câştigul cel mal mic cu care fle cari' obligaţiunetrebue negreşit să iasă de 6 florinii astăzi şi să vă urcă din an In an până la 10 florini, ineâl or-ceperderc a capitalului e cu neputinţă. Pentru mai tnulţă siguranţă ne angajăm să schimbăm or-ce obligaţie eşitâ cu cel mal mic câştig şi purttndtimbriil nostru cc o obligaţie ne eşitâ încă fără nici o cheltuială pentru clienţii noştri.’ Vindem fle-care obligaţie originala purtând semnătură autoritalilor eonipelintc eu 20 (Vanei platili imediat ZECE OBLIG AŢIUNI COSTA NUMAI 195 FRANCI Se poate de asemenea cumpăra 10 obligaţiuni pentru 240 iei plătibili in 12 plăti mensuale de 20 francilie-care. îndată ce se vor plăti cei dântâi 20 franclcumpărâtorul ve primi numerele celor 10 obligaţiuni a le sale şi va participa singur la tragerile şi la totalitatea primelor. 1 OU obligaţiuni eosta2,200 franci plătibili in 11 plaţi mensuale de 200 franci TRAGEREA VIITOARE VA AVEA LOC LA I IUNIE 1887 Prima principala 400,000 franci in aur Urcarea acestor obligaţiuni llnd aproape sigură şi inevitabila nu vom putea mult timp menţine preturile ai conditiunlle mai sus arătate. Să se adeseze cererile întovărăşite de costul obligaţiunilor in bilete de băncă, mandate-poştale, cecuri, sau timpre poştale din toate ţările la: MONITEUR DE LA CHANCE UNIVERSELLE LA VIENA (Austria) NOTA,'Primim biletile de bancă şi timbrele române un leQ 18 b. drept un franc. Se poate sori in Româneşte Farfumerie - Oriza L. LKORAND, PARIS, rue Salnt-honor6, 207. PARFUMURI CONCRETE UVINTllAi SIS TEII ATICA BREVETATA IX IR A ACTA SI IX STRE1XATATE PARFUM URILE ESS.-ORIZA,' preparate printt’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut^ Ele sunt incltise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile n- sunt foarte usioate do purtat Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pol inlocui in tuburile lor, când sunt usate. Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. li DESTUL A FRECA USOll PENTRU A PaREUMA IN PATA. IU s