ANUL II No. 440 A DOUA EDlTlUNt JÎJOI, 14 (20) MA1U 1887 I I i l 15 B ANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI IB A FIE-CAREI LUNI 31 SE PLĂTESC TOT-O'AUNA ÎNAINTE I> BdCUKESCl La casa Administratiunei IA’ TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. l.\ SIHEIAATATE: La toate ofllcielo pos tale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul ou SSOnt. numerul, la Kioscul din rnr Montniai-trr IUI Bulevardul St. Genitalii A'u. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA Xo. 3. — Piaţa Episcopiei. — !Vo. îl. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU DATORIA OPOZIŢIEI INTRE MOARTE SI OCNA AFACEREA IIE11 (ULUI ALEGERILE JUDEŢENE DIN VELCEA PRIMA REPRESENTATIE A TECHMENELELOR FEMEIA MORTULUI DATORIA OPOZIŢIEI Toată lumea a citit eri telegramele trimise din Galaţi ziarelor din capitală. Toată lumea s a putut convinge că atrocităţile comise de guvern sau, ca se zicem mai bine, de d-nul ministru de interne şi de complicele seu de la Tecuci, au întrecut ori ce mesură. Nici la Teleorman, nici la Vâlcea, nici la Botoşani, nici la DorohoT, nici la laşi, nu s’a întâmplat atâte cruzimi. Nicâeri desfrâul guvernului n’a fost atât de complect. Nicâeri impudenţa şi sel-bătecia n’a ajuns la această culme. Şi, la Galaţi, s’a mai dat pe faţă o schimbare în procedeurile guvernamentale, schimbare vrednică de notat. Pen’acuma, bătăuşii de la ministere, de la prefecture, din magistratură şi de pe uliţă, se mulţumeau a lovi, a persecuta, a închide pe membrii mal puţin importanţi ai opoziţiei, crezând că ii vor putea învinui mai lesne cu crime imaginare, şi că nimene nu le va lua apărarea. Gând s’a văzut însă perfecta comunitate de suflet între noi toţi, vitejia cu care opoziţia întreagă lua apărarea celui mai neînsemnat dintre membrii eî, atunci a început o eră nouă. Guvernul nu s a lăsat de sistemul bătăilor, al per-secuţielor şi al închisoare!. Dar cu mult spirit practic, a decis ca să lovească, de acuma înainte, drept la cap. A botârît ca, de azi încoace se y aresteze, să impuşte, să nimicească mai ales pe bărbaţii cel mai eminenţi din opoziţie. Am citit toţi în istoria Romană cum a arătat Tarquiniu fiiulul seu ee trebue făcut cu locuitorii unui oraş răsvrâtit. El se plimba în grădina lui, împodobită cu flori de mac şi făr’ a spune măcar nici o vorbă, râteza cu bastonul ce îl ţinea în mână capetele de mac cele mai înalte. Fiul său înţelese şi decapită pe toţi cetăţenii mai distinşi ai oraşului. Socoteala lui Tarquiniu a devenit acuma socoteala guvernului nostru. Acuma noi, obscuri soldaţi ai unei cauze mari, nu mai suntem a-meninţaţi. Guvernul trage în ofiţeri. Cea ce n’a îndrăznit s’o facă la 187G, o va face acuma. Şefii noştrii au insolenţa d’a rezista d-lui Brâtianu şi d’a nu se duce să pupe laba lui Radu Mihai. Ei bine, Brâtianu îi va închide şi Radu Mihai le va pune laba pe umăr. Un naiv ne poate obiecta că avem legi care ocrotesc siguranţa individuală. Aşî 1 Nu se vor găsi oare zece procurori în loc de unul, destul de prostituaţi pentru a face or ce meserie murdară li se va impune, pînă şi acea de călău dacă se cere. Ce mijloc de apărare ne rămâne faţă cu acea situaţie t Mai avem numai două ajutoare, Dumnezeu în ceruri, şi cea ce nemţii numesc Faustrecht dreptul pumnului) pe pământ. Situaţia e mai mult de cit gravă. Declaraţia de rezbel e formală, şi rezbelul va fi aşa de crud în cât va trebui să ne fie inimele bine oţelite pentru a’l duce pînă la sfîrşit. Dar tocmai pentru că situaţia e gravă şi anevoioasă, mari datorii ni se impun. Vom fi Ia înălţimea a-cestor datorii Or unde colectivitatea va face o victimă ea ne va găsi, ajutând pe răniţi, ameninţând pe călăi. Şi trebue să începem prin Galaţi. Aux plus grands maux Ies plus grands remvdes. Ge trebue deci făcut înainte de toate ? S’a propus de unii casăneducemla Rege, să-î arătam ce s’a petrecut la Galaţi şi se’i cerem dreptate. Credem că această idee nu va fi primită de nimeni. Poporul Român ştie acuma ce e Iubitul şi augustul său Suveran. Omul care a făcut pe Radu Mihai ministru de interne, nu poate să asculte plângerile noastre fără a’şi da un brevet de incapacitate şi de nesocotinţă. Şi în nici un cas nu le-ar asculta. Ca neagra idolă indiană K&li, care trece nepăsătoare, împodobită cu aur şi pietre scumpe, pe când oameni se aruncă sub roatele carului seu imens şi o mânjesc de sînge făr’aî turbura liniştea, aşa şi Regele Garol merge înainte, tot înainte, cu ochii aţintiţi spre un scop himeric şi care poate nici nu există, far’a vărsa o lacrimă, fâr’a întinde o mână de ajutor, fâr’a vrea măcar se auză strigatele de agonie ce resună din toate colţurile ţerei. El seamănă o grozavă semănătură în inima poporului român, şi trebue se aşteptăm momentul secerei. Dar, pân’atunci, nu e nimic de făcut cu Regele, care tolerează azT, care va încuragea mâine. Să nu aşteptăm ajutor de cât de la noi înşine. Şi acest ajutor va fi mai puternic de cât orî-care altul dacă vrem şi dacă ştim să luăm o deciziune energică. Şefii noştri să meargă la Galaţi, o cerem cu stăruinţă de la dânşii. Să mergem împreună cu şefii noştri, se’i încon jurăm, pe când ei vor încuraja prin prezenţa lor pe cei asupriţi, vor câta se distrugă prin ascendentul lor primejdioasele mreje ce se întind împrejurul amicilor noştri. Şi dacă guvernul vrea se reîn-ceapâ atunci atrocităţile lui, zece se vor ridica unde a căzut unu, şi colectiviştii vor găsi cu cine se vorbească, şi chiar mai departe, dacă poftesc. Alecu A. Ilals. TELEGRAME AGENŢIA LIBERA Bruxelles, 24 Maifl. Excitaţiunea creşte în basinul din Liege. Mişcarea în favoarea unei greve generale ia din ce tn ce proporţiunl mal considerabile. O carluşâ de dinamilă a isbucnit înainlea Hotelului Guillaume din La Lou-vyere. Ferestrele aQ fost sparte şi trei ofiţeri au fost răniţi. Primarul din Bruxelles a interzis circu-laţiunea prin oraş, al cortegiului membrilor federaţiunel lucrătorilor şi poliţia a închis stradele ce conduc la locui întrunirii greviştilor. Un batalion degrenadierl a primit ordinul de a pleca în interiorul ţferel. Tari*, 24 Mai. Gendarmeria germană aaresLat la Mon-treux Le Vieux lângă Belfort doul amploiaţi al căilor ferate fraceze. A0 fost arestaţi sub cuvânt de (1 stricat stâlpul fruntariei. Paris, 24 Maifi. In urma mişcărel Greviştilor din Belgia, prefectul departamentului din Nord a stabilit la fruntarie un serviciu de supraveghere specială. Gările sunt ocupate do Gendarmerie. Numărul Greviştilor creşte şi situaţiunea e mal gravă astâ-zl cu toată liniştea aparentă. Itoma, 24 Mal. Principele moştenitor va pleca la 20’ Iunie în Anglia în călătorie de studia. A'hcna, 24 Maiu. Regele va pleca la Wiesbaden la sfîrşi-lul lunel Iul Iunie. La întoarcerea Sa va trece prin Viena pentru a vizita pe sora Sa ducesa Thyra de Cumberland. Berlin, 25 Maiu. In .înaltele sfere financiare de aict se consideră ca un fapt împlinit emisiunea unul împrumut rus foarte însemnat de către bancherii din Berlin. Se atribue acestui eveniment o simp-lomă pacifică. Berna, 25 Maiu. Consiliu] federal a cerut un credil de 840,000 franci pentru o comandă de tunuri Berlin, 25 Maid. In urma pojarului de care principele imperial a suferit anul trecuL s’afl format protuberanţe inflamatorii pe coardele vocale de mărimea unei linte care aQ fost depărtate printr’o operaţiune chirurgicală. Profesorul Virschow a examinat cu microscopul particulele depărtate şi a declarat că ele nu presintă nici un caracter de gravitate. Viena, 25 Maiu. Nota circulară turcă privitoare la afacerile bulgaro a sosit erl la ministerul afacerilor străine. In privinţa resultatulul probabil a acestei circulărl opiniunile sunt foarte sceptice. AGENŢIA HAVAS Paris, 24 Mal. 7 ore 45 seara. — D. Grevy a rugat pe d. FJoquet să formeze un cabinet. D. Pio-quet va respunde mâine. Paris, 24 Mal. t oră 10 m. dim.— I). Floquet e dispus să conserve cea mal mare parte din miniştrii care au făcut parte din ultimul cabinet, mal cu seamă pe d. Fiourens şi pe generalul Boulanger. Ar oferi finanţele d-lul Bouvier. Uar d. Fiourens ar refusa, în prevederea diver-ginţelor sale de vederi cu d. Floquet, a-supra resultatulul final al întrcvorbirilor angajate. Viena, 24 Maiu. Ziarele publică ştiri contradictorii în privinţa sănătăţii principelui imperial al Germaniei. Gu toate acestea ele se acordă în a recunoaşte că moştenitorul tronului e suferind. Berlin, 24 Maiu. «Gazeta Coloniei» pretinde că ambasadorul Rusiei ia Paris doreşte menţinerea Generalului Boulanger la ministerul de resboiu. Roma, 24 Maiu. Papa, în alocuţiunea sa în consistoriul ţinut erl, se bucură de resultatele obţinute în Prusia. Conchide urând ca D-zeîi să vegliieze asupra Italiei, care este în deosebi scumpă suveranului Pontefice, şi exprimând dorinţa ca ea să poată beneficia de spiritul de pace de care St. Scaun e însufleţit faţă cu toate naţiunile. «Dorim foarte mult, a adăogat Leon XIII, ca Italia să pună capăt neînţelegerel nenorocite ceexistă între ea şi Papalitatea, şi ca să stabiieascâ o stare de lucruri în care Papa să se bucure de întreaga sa libertate : ceia ce, departe de a vătăma interesele Italiei, ar contribui într'un mod puternic la prosperitatea sa.» INTRE MOARTE SI OCNA, Primul act al sângeroasei drame de la Galaţi s'a sfârşit şi cel de al doilea a început încă de ieri. Poliţia cu bătăuşii săi îşi făcuse datoria ; acum a venit rândul justiţii cu procurorii şi judecătorii săi de instrucţie. Şi, aceşti onorabili nu vor să râmăe mai prejos de epistaţii şi comisarii d-lui Tache Anastasiu. O depeşe ce primim din Galaţi de la d. deputat Robescu, ne spune că justiţia a refuzat să constate atrocităţile comise în zioa de li MaiQ şi că îşi dă toate silinţele pentru a implica în omorul bătăuşului pe distinsul nostru amic şi colaborator d. C. Ressu, şi pentru a spăla pe guvern şi administraţia locala. Să ne aşteptăm deci la o nouă infamie judiciara. Comedia sinistră de la Vâlcea se va repeta In proporţii mărite la Galaţi. Guvernul a perdut ori-ce ruşine, a lăsat la o parte ori-ce sfială. Bate şi închide ; închide şi bate. Pe cine nu-l loveşte bata îl înghite puşcăria, pe cine nu’l înghite puşcăria îl loveşte bata. Situaţie mal desperată pentru un popor nici că se poate. Oamenii incalificabili care ne guvernă nu vor să mal ştie de nimic. Adevărul, cunoscut azi de un judeţ Întreg, mâine de întreaga ţară, nu le turbură nici îndrăzneala, nici seninătatea mineiuneî. Ei nu caută să convingă, nu caută nici să ascunză. Vor să fie mişei, se fie infami, să comită nelegiuiri şi să şi insulte. Numai ast-fel ne putem explica incalificabilul articol din gazeta lor de eri, articol în care d. Ressu este numit asasin şi oposiţia compusă din oameni ca d. Ressu, Ca-targiu, Robescu, Mihăilescu, vermină de care Galaţul trebue curăţit. Ge le pasă lor ca nimeni nu-\ va crede? N’aii puterea, n’au siguranţa că nu vor fi pedepsiţi ? Am ajuns aşa de departe în aceasta ţară, în cât un guvern de nevrednici, aruncă printr’o foae infamă, ca semn de suprem dispreţ şi ca explicare a crimelor sale, opiniunii publice minciuni stupide, victimelor sale insulte i-nepte. într'un oraş de patru-zeci de mii de oameni, în legaturi de comerţ cu întreaga ţară şi cu streinâtatea, bande de bătăuşi cutreeră stradele, bat şi schilodesc lumea o zi întreagă, o zi cu soare şi guvernamentalii cred că tot pot ascunde faptul. Bătuţii sunt schimbaţi în bătăuşi, învinşii desperaţi de la alegerile din ajun în oameni calmi, şi învingătorii, care d*-ja aveau majoritatea în consiliul comunal,tn nişte desperaţi care au organisat bande pentru a lua un colegiu unde nu depusese nici lista lor măcar. Şi, pentru a ’şi asigura succesul, aleg ca mijloc uciderea unui nemernic gardist deghizat, şi cel care s’a însărcinat cu executarea a-cestuî fapt este însuşi d. Ressu, cap al oposiţiunel, avocat distins, ziarist cunoscut, fost primar, om onorabil şi respectat. Cine poate crede aceasta ? Nimeni şi nici guvernamentalii nu-şi fac ilusit a-supra acestui punct. Ecsplicaţia guvernamentală este o desfidere şi un pretecst numai. Desfidere opinii publice pe care voesc s’o terorizeze, pretecst pentru a se putea ecsecuta încă o dată în faţa ţărei şi a istorii incalificabile asasinate judiciare obicinuite şi îndrăgite de actualul regim. Cu asasinatele judiciare, cu condamnările neruşinate ale unor judecători infami s’a pus capăt sistemului guvernamental. Situaţia creata astă-zi cetăţenilor e limpede şi se poate eosprima în a-ceastă simplă formulă: Cel ce voeşte să lupte in contra guvernului are se aleagă intre moarte şi ocnă. Dacă nu te laşi să fii ucis de bttă,dacâ te aperi, dacă uzezi de un drept sfânt, de cel d’înteid drept cunoscut de legislaţiile omeneşti, eşti ucis de justiţia ţărei, pe care s’au însărcinat să o impartă nişte suflete degradate. nişte lachei vili, nişte mise-rabiil fără scrupule. Multe a îngăduit ac^st popor; multe crime au pătatpaginileistorii sale şi de nici una n’a jost învinuit, n’a fost condamnat; e una însă care va face ruşinea şi batjocura sa, pata civilisaţii şi a calităţilor sale sufleteşti; este crima de a fi suferit asasinatele judiciare. I. A. lauco vescu Iacă cele ce scrie ziarul Dunarea organ al unul grup guvernamental din localitate asupra celor petrecute la Galalzi; Ceia ee am vezut şi suntem datori se o afirmăm este : capul spart al d-lui Xeuti şi arestarea d-lul G. Ressu, avocat. 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMANI* SE PR MESC DIRIOT LA ADMIN I^S TRATIA ZIARULUI La ParU: la Agence Havan, place Ue tu baursc, S. Ag«*«ce Librr, rtie Soire Dame des Vivluircs 50, (Place de la Ilourse) jicnim Vâri*. Frnncia, Germania, Aiistro-Lugaria, Italia si Mnrea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunoiuri si reclame po pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU. 50 B. ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — IVo. 3. ■iBMHvawiauiMuiiiiir ■■■mbmswbmbmwmi Am vcztil convoiul tic sold aii care escortau pc d-I. Hcssu împreuna cu d-I.Xcnli de Iu Politie Ia arestul preventiv, parcurân-du-i o mure pa rtc din sl radii Domneasca si lreeândn-1, ea si când arii făcut-o înadins, pe din nain-tea centrurilor celor mai populate a oraşului si am auzit, ova-tiunilc ce s'a făcut de cetăţenii care erau Ia cofetăria Lnivcrsel si strigatul «le u.r*a! se traiasca Ressu !....... Capetele descoperite ale cetăţenilor pe când trecea convoiul si strigatul de ura, setraiasoa Ressu ! ni-a dat ocaziunea se vedem si se judecam cât demult redica pe un om, persecutiunile. excesul «le zel sl lipsa de tact a acelora ce suni cincinali a rc-presintaordinea si autoritatea!... Am simţit că ni se strânge inima de durere la acel strigăt eşit din a-tâtea piepturi, şi care ni se păreau atâtea lovituri de casmale pentru surparea partidului liberal-naţional în Galaţi 1 Ne isbucnea tîmplele cu violenţă, ne mai putând conţine fierberea furiei ce simţeam, în contra acelora ce veştejesc partidul şi guvernul liberal ! în contra acelora ce fac martiri ! Iată judecata noastră asupra zilei de 11 Maiu ! Pe de altă parte citim următoarele tn ziarul Galalzi : O dovadă că administraţia era botă-rltă să bată şi să masacreze pe membrii opoziţiunei şi că ea s'ngură e provocatoarea nelegiuirilor şi atrocităţilor de erl este şi următorul fapt : Sâmbăta seara, comisarul Brăiloiu, acel ce e desemnat chiar de către unii colectivişti, ca instigatorul principal al scandatelor, a cumpărat 25 coade de sapa şi le a dat unuIevreuEisig Stoleru care locueşte la Nr. 33 pe strada Te-cuciu, peste drum de comisia II, ca să le tae lu două şi le cioplească în chip de a putea fi mânuite cu înlesnire şi tot o-dată cu efect. Aceste instrumente au fost distribuite de comisarul Brăiloiu, la 50 de gardişti,care aveau să fie întrebuinţaţi ca bătăuşi a doua zi. Suntem siguri că evreul va fi silit să iscălească mâine o desminţire In a-ceastă privinţă, noi Insă ne facem tari a dovedi faptul. Erl, după efectuarea arestărel mem-biilor opoziţiunei d. procuror general Săraţeanu, a făcut perchiziţiune la domiciliul d-lul C. Ressu. Asemenea perchiziţiunl s’a făcut la domiciliuldd.G.Robescu, M. Pacuş. a. Ce o 11 căutat parchetul în casele a-cestor persoane nu se ştie. Le a res-foit hârtiele de prin biurourl, a restur-nat sertarele mobilelor şi n’a găsit nimic. Încă o dată ce căutau ? O persoană cu greutate In oraş şi de toată încrederea, al cărei nume însă nu suntem autorizaţia ’l spune, dar pe care o vom numi la nevoe, ne afirmă că ducându-se erl la spitalul Elisabeta Doamna, pentru a vedea pe un medic al său, a asistat din Întâmplare la des-brâcarea bătăuşului Stanică şi a văzut când s’a scos din buzunarul bătăuşului un casse tete cu care bătăuşul ar fi făcut de sigur multe victime daca i-ar fi rămas timpul. Pe când bătuţii şi schilodi ţii sunt numai membrii oposiţiunel, şi absolut nici unul dintre colectivişti şi bătăuşii administrativi n’a fost câtuşi de puţin atinşi, afară de bătăuşul Stănică, care a murit fără să se ştie de cine a fost lovit, cel arestaţi sunt tot membrii oposiţiunel, cari pe lângă bătăile suferite în localul primăriei şi prin pre-jur, şuier azi lorturile închisorilor guvernului de azi. Cel închişi sunt dd. Resu, Pacu, Is- www.dacoromanica.ro EPOCA ~{4 MA1U trati, Xenti, Ţiru, Georgescu, Sânge-Alb şi Iordan Martin. Cel trei dintâi simt ţinuţi la secret In arestul preventiv. D. Xenti stălcit cu desăvârşire, oribil mutilat şi despre ale cărui zile nu se poate răspunde, se află la spital păzit de soldaţi. D. Pacu, care de asemenea e cu ca pul sdrobit va fi transportat mâine la spital după avisul doctorilor. Citim In Vocea Cavurtuhilul : Voinţa Naţională de astă-£Î publică o depeşa datată din Galaţi de câţiva domni, cari. denaturând cu rea credinţă faptele petrecute la alegerea de la 11. aQ neruşinarea a spune că opo-siţiunea a dat asalt cu ciomege şi revolvere văzând că nu reuşeşte la colegiul II şi autorii materiali sunt C. Ressu, Pacu, Sânge-Alb şi Xenti, iar cel intelectuali N. Calargi, G. Mihailescu. Dacă cel ce au subscris aceasta telegrama mai ati un fir de conştiinţă, ar trebui singuri să’şî acopere capul şi sâ fugă de ruşinea lumii pentru mişelia ce spun. Cum! oposiţiunea a dat năvala cu ciomăgaşi şi apoi tot membrii şi aleşii oposiţiunil să aibă capetele sparte şi trupul vineţit de ciomege. Cum 1 0-posiţiunea, care biruise In cea mai deplină linişte la ambele colegii Intâiii de judeţ şi comună avea necesitate de bătăuşi In urma acestor succese,când deja acum două luni alegătorii acestuiaşi co-legiti se manifestaseră aşa de strălucit alegând pe d. Robescu ? Şi apoi cum era să dispere oposiţiunea de succesul colegiului II, când ea încă nici apucase a’şl depune buletinele din causa bătăilor bandelor de ciomăgaşi ? Cum dar acel domni, pe care pe unii nici nu II cunoaştem, Îşi permit a arunca atâte infamie, a face categoria autorilor materiali şi intelectuali, ba a mal adăogi ca oposiţiunea împarte bani pentru a face resculări ? Este culmea omului lipsit de conştinţă. Şi pentru ca cetăţenii să’I vadă, să'I cunoască şi să’I ştie cine sunt aceşti domni ce avansează aceste mişelit, le vom publica numele, căci pe mulţi nu li cunoaştem. Iată numele lor: Constantin llagi Dracu ştim că este unul din aleşii guvernamentali al zilei fatale de la 11 Mal. Mărturisim că ne a surprins, îl credeam om. Cel-l’alţl sunt : D. Trifan, inginerul primăriei: Ştefan loan, A Atanasiu, A. Râlănescu, 1. Câpraru, A. Davidescu, N. Alexandrescu, C. Dimi-triadi, M. Pavel, C. Varbanof, 1. Me-linte, Q. Pârvulescu, V. Sfat şi M. Po-pescu. D, G. C. Robescu ne comunică că astă-zl a presentat cerere d-lui jude instructor spre a constata că d. Lascar Cernat a fost atacat eri, pe când trecea singur, de comisarul Brăiioiu asistat de o bandă de bătăuşi; că alegătorul P. Botez a fost crunt rănit de agenţii poliţiei pe când se ducea să’şl ia locul In biuroul alegerii colegiului II de judeţ ce rămăsese tn balotagiti; că d. N. N. Vlaicu şi alţi au fost bătuţi in faţa armatei de comisarul Brăiloiti şi bătăuşii poliţiei. D. jude de instrucţiune a refusat însă a primi petiţiunea d-luî Robescu. IN F ORMATIUNI întâmplările delii (ialntzi fiind de o actualitate arzetoare si primând ori-ce uite chestiuni, d Fie va, de acord cu noi, a hotarit se amâne înea pentru cote-va zile puhlicatlunea scrlsorel ce ne a adresat. X O deputaţinne compusă din tot ce judeţul Covurlul are mai însemnat din punctul de \edere al poziţiunei sociale, va veni în Bucureşti pentru a apăra cauza victimelor terorizmu-luî de la Galaţi. Aceasta deputa-ţiune va căuta se fie priimită în audienţă de Regele şi de d. Ion Bră-tianu. X Ni se asigură că şi Regele şi d. Ion Brătianu s’ar fi arătat foarte nemulţumiţi de ceea ce s’a întâmplat la Galaţi. Gel d’întei ar fi declarat d-lor Stătescu şi Radu Mihai că vocşte să se urmărească nu numai autorii materiali ai omorului şi bătăilor al căror teatru a fost sala alegerilor şi împrejurimele el dar şi instigatorii faptelor, cu alte cuvinte capii colectivităţei la Galaţi. încât pentru primul ministru, el s’ar fi exprimat în termeni foarte aspri in privinţa autorităţilor gâlâţene, atribuind tot răul excesului de zel şi nedibăciei lor. Deşi această informaţiune ne vine dintr’un izvor autorizat, ne este greu a o crede exactă. Dacă Regele şi d. Ion Brătianu se pot mira de ceva, este că lucruri şi mai grave nu s’aii petrecut nu numai la Galaţi dar şi în cele l’alte oraşe unde opoziţiunea a participai la alegeri: numirea d lui Radu Mi hai la ministerul de Interne ne însemnând alt-ceva de cât nimicirea opoziţiunei prin ori ce mijloace şi mai ales prin teroare, nici capul Statului nici primul seu consiliar n'au dreptul se se arate nemulţumiţi afară numai de numărul insuficient al capetelor sparte. Şi dacă este vorba să se pedepsească instigatorii desordinelor cei ri’întei pedepsiţi tre-buesc să fie cei cari au numit pe d. Radu Mihai. X Vestitul procuror general de pe lângă curtea d’apel din Galaţi, vestitul Sârâţeanu, a sosit azi in Bucureşti cu espresul de 5 ceasuri de dimineaţa. Densul a avut deja o lungă întrevedere cu d. Stătescu Scopul călătoriei în capitală a d-luî Sârâţeanu este îndeplinirea anga-mentului ce a luat către Malaxa, Costiu Varlam , Gh. Gavaliotti şi Nicolas Constandinidis, singurii vinovaţi de toate nenorocirile întâmplate în Galaţi, de a’i scuza către stăpânii din Bucureşti, dacă, din întâmplare aceştia n’ar aproba purtarea lor. şi poate lesne închipui cine-va câte infamii curatul Sâră-ţeanu trebui se fi debitat, d-luî Stătescu pe seama membrilor opoziţii. X l), Ntcu Catargiu deputat al districtului Covurlul venind la gară ca să acompanieze pe amicul nostru M. Deşi iul'a autorisat să facă următoarea declaraţiune in jurnalul nostru, că cu un minut înainte de a reni la gara aflându se în grădina Universală cu d-nu Uaralamhie llagi Draco, acesta i-a declarat că fratele.hu C. Magi-Draco i-a spus : mmmmummm — Depeşa ce s’au vezut inserata in ziarul «Voinţa Naţionala» iscălită de el si de alţi iau fost pre-sentata de d. Saratzeanu procuror general si de d. Constantiniu prim procuror al districtului Covurluiu se o iscaleasca fiind numai ca o simpla protestare făcută in contra alegerilor; D. Haralambie tiagi Draco ar fi a-dăogat că frate-său este în acel moment în cău area acestor domni spre a le cere exph'caţivnl şi că frate său va desminţiîn curînd. Aşteptăm a-ceastă de smintire. X Un gâlâţean, amical nostru, vorbind azi despre întîmplârile de la Galaţi cu o căpetenie colectivistă a-cesta îi a zis : «Anastasiu şi nenorocitul de Malaxa au compromis cu desăvârşire partidul nostru. Dar şi mai vinovaţi de cât dînsul sunt procurorul general Sarăţeanuşi primul procuror Constantinidi cari îi au încurajat. Ar trebui ca d. Stătescu să destitue pe cel d’ântei şi să suspende pe cel 1 ’a.lt pînă la terminarea anchetei . «Şi crezi d-ta că se va face a-ceasta?» răspunse gălăţeanul «Dacă n’ar fi Radu Mihai la mijloc poate că da.» Autentic. X Veleităţile de independenţă ale consiliului permanent al instruc-ţiunei publice n’au ţinut mult. A-cest consiliu care la început nu se părea dispus să se asocieze la măsurile ce d. Dim Sturdza. cu autorizaţi unea colegilor sei, a hotârît se ia contra d-lor profesori Mârzescu, Tzoni şi Pastia, s’a pronunţat în cele din urmă pentru darea In judecată a acestor profesori. X Recursul d-lor A Balş şi N. Fili-pescu contra sentinţei secţiuneî a 4-a a tribunalului de Ilfov în afacerea pălmuirei lui jupân Niki Xe-nopolu va fi judecat de înalta Curte de Casaţie la <7 Maia curent. X Locul de director al prefecturei poliţiei Bucureştene, devenit vacant prin numirea d-lui 1. Palladi ca prefect al judeţului Râmnieul-Sâ-rat va fi reluat de d. comisar inspector Al. Lshovarv care ’l a ocupat deja mai mult timp. X Regeie a primit eri In audienţă pa locotenentul-colonel Cerutti şi pe comandantul marchiz de Pange, ataşaţi militari la legaţiunea Italiei şi Franţei în Bucureşti. Aceşti domni care sunt ataşaţi în acelaşi timp la ambasadele de pe lângă Curtea Austro-Ungară, au şi părăsit oraşul nostru pentru a se întoarce la Viena. X Aflăm că d. Pancu, judecătorul de instrucţie la Tribunalul din Galaţi care, in urma refuzului d a li-| bera mandate in alb, precum îi cerea procurorul general, crezuse de cuviinţşt a pune demisiunea sa la dispoziţiunea ministrului justiţiei, a fost rugat de acesta se remâtiă la postul seu. Mare minune ! X D. Ion Brătianu a cărui sosire în Regele va inspecta azi regimentul a! 2-lea de linie care părăseşte Ca- pitala pentru a merge sâ ţină gar-nizonâ în D ibrogea Generalul Pencovici, comandantul interimar al corpului al 31ea de armată va pleca din Bucureşti mâine de dimineaţă pentru a se întoarce la Galaţi. X Membrii Soeietâţei pentru Înv. Pop. Român se vor întruni mâine Joui la 14 ale curentei ora 2 p m. în «dunăre generală in localul Societăţii (Curtea Bisericei Sf. Eeate-rina). La ordina zilei fiind primirea do-naţiunii Domniţei Alina Ştirbei. Nu ne îndoim ca un număr destul de mare de membri va lua parte la votul demulţumire ce se va da generoasei donatoare. CRONICA Prima, reproscntatie a «Telimenelelor» Extras din Voinţa Naţionala : «După cum afişele ati anunţat, Sâmbătă seara s’a jucatla Dana, «Odeonul» românesc, spirituala şi de mult haz revista Tehmenelilc de d. ,*,. De şi afişul nu ne spunea numele autorului el însă a fost ghicit de cei ce se ocupă la noi cu literatura. Modestia d-luî Ulmeanu a întrecut şiderăndu ăsta or-ce limită. Înainte d’a vorbi de piesa, rog pe onor. cititori să ’mi dea voe să arunc o privire repede prin loji şi staluri. Prin nenumărata mulţime observ pe d. RaduMihaîIncostum de vară: pantaloni albi de dril, saco, pălărie cala-breză. D-sa a aplaudat mult şi a făcut un haz nespus de mare. In alt colţ observ pe d. Dim. Sturdza luând mereti notiţe. Întreaga redacţie a ziarului L’Eloile Roumaine se află Intr’o loje din stânga. D. Fundescu însemnează mereti cu un cărbunaş pe o foaie de hârtie, tot asemenea şi d. Ne-niţescu. Iri alta loje se zăresc cetăţenii Ghiţâ Vornicu, Lipieru, Toboc, Lâptaru în costume naţionale : pantaloni cu creţuri, minterie ilicuri, legături pră-zulil la gât. Aceşti domni ati făcut Ia urmă nişte adevărate ovaţiuni colegului lor. In o loje observ pe d. Purcel cu tot personalul stabilimentului săti. Cos tume : pantaloni şalvari, brîuri de bo-rangic roşu, jachete de muhair stln-jeniti, căciuli de hirşie şi de aslragan. Nu pot să trec cu vederea nici loja In care se afla un adevărat, buchet de dame: doamnele Mftndica FâsăloI, Veta Păpădie, Marghioala Prapurgic câte’şl trele în rochii ca foaia prazului, cu lanţuri de aui la gât, broşe la piept, reţele albe la mânecuţe, mitenurl fistichii în mâini, umbreluţe do demi-coton. D-na Perpeleag, o nouă apariţiune a atras cu deosebire atenţiunea celor de prin parter. D na Ftsnac din Dealu Spiriî.o adevărata minune de eleganţa: rochie de fai zmărâgdie, cu jupă în trei culori naţionale; pălărie mare de paie galbene,—industrie naţională—cu trei coţofene mari împuşcate d'un vânător din R.-Vâlcil. D-na Zblrciog frumoasa ca tot d a-una. Costumul săti : FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (92) ALEXIS BOU VIER FEMEA MORTULUI PARTEA TREIA XIV Ln uiomenl greu — In ast-fel de împrejurări ma'm măritat, şi numai acum o lună, în ziua cataslrofelînsfîrşit, am putut cunoaşte pe omul care mi să dăduse ca bărbat... — Ce al de răspuns. Sâglin? întrebă judecătorul. Sâglin plecă capul şi nu răspunse. — Urmează doamnă... zestrea d tale a fost plătită ?... — O 1 d-le ! înainte de a pleca, a doua zi dupe căsătoria mea , prinţul de Zintskv a plătit’o în bilete de bancă, în salonul din casa de la Auteuil, şi nu primi chitanţa d-lul Sâglin, zicănd că asta e de prisos între oameni bine crescuţi... Sâglin ridică capul; privirea sa arzătoare nu mal părăsea pe femeia sa, şi el zise repede: — El ţ’a povestit aceasta?... bătrânul Danielo, moşneag afurisit... lza nici nu întoarse capul; ea privi numai un moment cu dispreţ pe Fer-napd. Magistratul Întrebă: — Prinţul ţa istorisit această scenă?... — D-le, zise lza cu accentul sincer al adevărului, eram acolo, lucrul s’a petrecut sub ochii mei. Am văzut. . — O 1 strigă Fernand ameţit. — Ce al de răspuns la asta ? întrebă judecătorul sigur că a strivit pe acuzat. — Dar e falş ! d le, cu totul falş... Prinţul acela e un pungaş bătrân, pe care l’am revăzut de atunci încoace, complicele săti... Dar, nenorocita, ce fiinţă eşti ? lza nu se tulbură... şi migistratul zise aspru : — Sâglin stăpâneşte-le, dacă nu vrei să te scot din astă sală. Doamnă, n’aî împrumutat nicl-odatâ cul-va juvaeru-rile d-tale ? — Nici odată, d-le; nu le-am pus decât odată, ş’apol d-lul mi le a furat. — Vrei să ne istoriseşti cum s’a făcut de a trebuii să fugi de acasă ? — Bărbatul mefl, d-le, plecase în acea seară, spunându-ml că va face o călătorie... că se, va Întoarce abia a doua zi. — Ce scop crezi să fi avut ? — O 1 d-le, de sigur că nu era vorba de jelosie... V’am spus că bărbatul mefl avea cu totul alte gânduri. Fernand să uită la judecător şi la femeia sa, pârând ca nu pricepe lza urmă : — Scopul lui era ca să vie noaptea pe când nitm ni nu l putea vedea să mă prade. Aveam Încă multe juvaerurl. L’am prius căulându-le. Mă sculai, mi le ceru, eti n’am vrut se i le dau... O scenă grozavă urmă; să purtă cu mine ca cu o femee de rând. lizisei că însu-rându se cu mine ştia ee făcea, că nu i am ascuns nimic. Atunci el să înfurie şi voi să mă strângă de ghât. Eti scăpai din mânele lui şi strigai în ajutor, fugind din iatac în buduarul meti; atunci luă un revolver şi trase în mine stricând oglinda. Apoi, fiind că nu mă ne-merise, veni după mine în buduar... Nu ştiti ce s’a întâmplat atunci, dar 1’arn văzut căzând; m’arn repezitînodaia mea, am luat o rochie pe mine şi am fqgit numai în pantofi... Eata, d-le 1 — El, bine Sâglin, ce mal al de zis? Faţa Iul Fernand era groaznică la vedere; ochii ’I eşiati din cap, dinţii clănţeneati, buzele ’l sâ mişeati de şi nu putea spune un cuvânt. Cei doi gărzi 11 susţineau cu greti. De odată începu sâ înjure în chipul cel mal grosolan. — Ticăloasă calică! Femee neruşinată ! Minţi ! dihanie. Lăsaţi-mă s’o ucid. Şi se sbatea cu aşa furie în cât judecătorul speriat, zise repede : — Poţi să te duci, doamnă.... Suntem destul de lămuriţi. lza se uită cu aceiaşi privire dispreţuitoare la bărbatul el mesurându-l din cap până la picioare şi dupe ce zâmbi judecătorului, zicându-l : — Nu mie-e frică... El mă obicinuise cu asemenea scene. Eşi din cabinetul magistratului. Un agerit intră ca să ajute pe cel l’alţi, dar fu de prisos. Udata cu femeia Iul dispăru şi mânia sa care făcu loc unei proslraţiunl desăvârşite ; fură siliţi chiar a mal apropia un scaun de al săti ca să nu cadă. Văzându-l liniştit, judecătorul zise : — Ai auzit Sâglin ; mal poţi nega ? — A 1 d-le, strigă Fernand cu un glas sfâşietor, e o mişelie ceia ce s’a petrecut aici. Iţi jur d-le că toate acestea sunt născociri, curate născociri. — Eşti deja foarte compromis, dupe mărturisirea d-tale chiar. Şi pentru ce, dacă nu spre a destăinui adevărul, ar spune toate aceste o persoană care ar trebui să te apere, fie numai pentru a nu ’şl batjocori numele ce poartă? — Asta mă Întreb şi eti. — D-ta al făcut o căsătorie numai de interes, se ştie. — Dar, d-le iubeam.... iubesc încă pe femeia mea. Mi se pare că n’am au-zit’o pe dânsa ; nu se poale ca o tânăra fată să se schimbe atât de curând ln-tr’o femeie aşa de rea. — Ce ’ml spui d-le, d-na Sâglin când s’a măritat era femeie. — Ba nu, d-le. — Ea însu-mi mi-a mărtur st.AI luat’o de şi ştiai legăturile el cu prinţul de Zintsky. — O I strigă Perna:m u- cându-şl capul între la prinţului.... Ea ţ’a sp a... plătea 1 O 1 e peste i titl Accentul lui Ferm , ide- câtor. El făcu semn h> d ■ - * retragă şi Fernand rfi. ar- rochie cuioarea foilor de dovleac cu picăţele liliachii. Scurteicuţă cu blana de cacom şi cu guler de pluş. Evantaliti mare reprezintând pe o parte pe Leda tn intimitate cu lebăda mitologică. In parter mulţi onor. agenţi poliţieneşti cărora li se cuvine multa laudă pentru desfacerea biletelor. Mulţi din aceşti domni graţie impulsului ce le vine de sus.de Iad. Prefect, patronează cu zel şi dragoste literatura noastră dramatică. Observ asemenea câţi-va domni deputaţi pe care afacerile îl mal reţin în Capitală şi mulţi comercianţi mici şi precupeţi liberali-naţionall. Unii membrii al partidului de la cârmă ati făcut sacrificii enorme de ati venitchiar de la marginea ţârei. Piesa a avut un succes enorm. Actorii nu ziceati bine vorba şi aplausele porneau ca artiflţiile la 10 Maiti. Spirit şi aproponturl la fie care frasâ. Ei bine, era un haz ne mal pomenit! Rîdea lumeade se strtmba. Acest mare succes Irebue înregistrat între faptele mari ale regimului. Iar oposiţia va înscrie vrând-nevrând la pasivul săti încă o lnfrîngere !... Dar ce spirit, ce vervă ! Spaţiul ne-permiţându'ml a vorbi mal pe larg las pe seama cronicarului nostru teatral să descrie frumuseţele acestui mărgăritar dramatic. Cine n’a văzut'o nu'şl poale face o ideie esactă or-cât m’aşl opinti eti sâ îl descriu opera. Nu ne,îndoim că autorul ei va mai lăsa la pur dalnicu modestia şi’şl va pune în viitor numele pe afiş, cel puţin pentru onoa rea partidului. Nu ne îndoim de asemenea că pe pieptul acestui scriitor, şi încă unul din cel mai buni — îndrăsnesc a ,o zice — din generaţia tlnără, va străluci în curând alături cu medalia Ser viciul credincios^i Rene inerenţi. D. Ministru Sturza care are o deosebită solicitudine pentru şcoală şi literatura va lua, credem,act de justa noastră cerere. Aţi decorat braţul, decoraţişi mintea! Am zis». iV... X... Pantru conformitate, CAM II, ACTE OFICIALE Medicii de batalion ce s a înaintat la gradul de medio! de regiment clasa II, tre-cându-se tot de odată în cadrele oficerilor de reservă sunt: Dr. Loenoscu George, Corsin Fon, Hădulescu Constantin, lescu 1. George. — Se acordă calitatea de persoană morală institutului de bine-faoere «Prove-dinţa» din Bucureşti. Oposiţiunea din judeţul Vâlcea u’a voit să facă caz politic din alegerile judeţene lăsând şi pe viitor responsabilitatea pe seama acelora cari ati administrat până acum. Resultatul a-cestor alegeri nu prea sunt favorabile administraţiunel, numărul Însemnat al abţinuţilor dovedeşte aceasta : Colegiul I din 281 alegători, ati votat 150: colegiul II din 412 alegători, ati vo, r 180; colegiul III din 1259 alegători, „j votat 500. Bune sau rele, alegerile ju- ■ mul drept păzitor. — Femeia d-tale a spug tot pe faţă ; ne-a povestit ce este şi informaţiunile ce le-am luat prin consul sunt cu totul exacte. De altminLrelea sunt foarte.. supărăcioase pentru d-ta. — Doamne, doamne, ce 'mi spui a colo ? — Adevărul. — Iţjurcă nu ştiam nimic.....Acel prinţ, am aflat In urmă, e un escrocii. — Te înşeli, d-le : prinţul de Zintsky e un om foarte de treabă ; acum e în ţara sa şi e unul din marii şefi al miş-cărel liberale — Atunci, d-le, te rog, spune ml şl mie. Mi se pare că lnebunesc ; lot ce văd, tot ce aud mi se pare un vis răti. Şi Fernand !ş puse mâna pe frunte ca şi cum ar fl voit să se asigure că mintea îl e la loc. — D-le n'am pentru ce să ’ţi ascund ceia ce am aflat. Ea e o fată săracă, o ţigancă care urma împreună cu o mulţime de ţigani corpurile iregulate turceşti care prădati satele In timpul răscoalei din urmă... Foarte frumoasă, foarte rezervată, mal drăgălaşe de cât tovarăşele sale, trăia mal mult cu şefii. In privinţa moralului e o fiinţă foarte înjosită. (Va urma) www.dacoromanica.ro mmam u 3 ■ ■t %■ deţene s'aQ terminat şi toii consilierii sunt aleşi după chipul şi asemSnarea d-lul prefect Simuiescu. Modul cum se fac alegerile tn judeţul nostru este cunoscut de toţi : infamii, meschinării, abusurl, călcări de legi, persecuţiunl, ameninţări, numiri în slujbe, promisiuni etc. de prisos prin urmare a le mal da la lumină. Dacă cu ocasiunea acestor alegeri publicăm mal la vale discursurile rostite de d-nil C. Disescu şi 1. Vilacrose, veniţi într'adins, unul să înveţe pe d. prefect Simuiescu cum să facă alegeri libere, de şi nu avea trebuinţa, şi cel alt In calitate de ruda. cuvântul este că aă spus prea mari enormităţ. Că a-ceştl domnişori au luat apărarea administraţiei d-lul Prefect Simuiescu la întrunirea publică de Sâmbătă 2 Mal ţinută la şcoala publică, nu şi-au făcut de cât o sfînlă datorie de recunoştinţă către acea persoană cari i-au ales. Şi cum puteau bieţif oameni să facă alt-fel ? cum puteai! se vorbească mal sincer, mal cu ruşine? Aflându-se în faţa funcţionarilor administrativ , primari, poliţaiu, perceptori, controlori, învăţători, comisari, subcomisari, sergenţi de oraş, consilieri comunali etc. nu puteai! de cât să aprobe faptele murdare ale Prefectului Simuiescu. ce de ani sunt denunţate prin presa opi-niunel publice şi guvernului. Eatâ cele petrecute în seara de 2 Mal trecut. După ce s’a proclamat ca president al Adunării d. C. Greceanu, o stea rătăcită şi care a apus de mult, d-sa a mulţumit publicului pentru onoarea ce i s'a făcut. După o neînţelegere între d-nil Disescu şi Vilacrose, care a durat 5 minute, în care timp fie-care se invita u-nul pe altul să ia cuvântul şi nici unul nu voia, publicul aclamând pe d. Disescu, d-sa suindu-se la tribună rosteşte : Bine d-lor, ed să iad cuvlntul, dar ce să vorbesc ? sunt de ideie ca unul dintre actualii consilieri, cum e de esemplu d. I. Olănescu, pe care ’l văd în mijlocul nostru şi care este presidentul Consiliului şi al comitetului permanent, să ne spuie ce lucrări a săvârşit consiliul, ce îmbunătăţiri a făcut, pentru ca să ştim şi noi la rlndul nostru ce trebue să recomandăm alegătorilor. D- Ioan Olănescu arată că nu HBte o-rator şi să vorbească d. Vilacrose,care şste consilier ca şi d-sa şi ce va omite’I va aduce aminte. D. I. Vilacrose luând cuvântul spune că partidul liberal naţional a făcut şcoala de meserii din acest judeţ,care a dat mal mulţi tineri meşteşugari şi cari o să lăţească industria naţională, stabilindu-se fie-care prin comunile lor şi înfiinţând ateliere naţionale ; a făcut stabilimentul naţional de bai de la CâiimăneştI, care poate fi pus pe a-celaşl picior cu stabilimentele balneare europene; a mal făcut drumul de fler de la Piatra la Rîmnic, care va aduce prosperitatea tutulor proprietarilor, agrcultorilor şi de sigur va mări şi exportul celebrului vin naţional de DrâgăşanI ; a mal făcut In fine şosele în tot judeţul înlesnind tutulor locui-totilor transportul produselor lor şi leglndu-le cu linia drumului (le fler. Îndeamnă dar pe alegători ca să dea şi de astă data încrederea lor marelui partid liberal naţional, care a revărsat numai fericiri în toate direcţiunile peste Întreaga Ţara şi care va continua să facă şi mal mari Îmbunătăţiri şi în viitor. D. C ■ Disescu se urcă la tribună după d. Vilacrose şi In aplausele poliţiei începe prin a spune că d-sa este copilul răsfăţat al acestui judeţ, de oare-ce la vârsta în care să găseşte conjudeţenil săi i-atl dattoatăîncredredea.alegându’l mandatar al lor în Cameră; apoi să întreabă despre ce este vorba? despre isprăvile partidului liberal condus de marele cetăţean I. C. Bratianu. Povesteşte ca pe când boierii, numiţi conservatori, eraO la putere, cunoaşte din nişte acte publice că un boier a vândut un sal întreg cu locuitori cu tot, şi, pe basa a-ceştel poveşti trage o tiradă la adresa conservatorilor, spunând că aşa considerai! el ţara, proprietatea lor, cu toţi locuitorii, pe care o găsiail bună de vândut orl-când şi numai un mare şi distins cetăţean ca d. I. C. Brătianu, secondat de oameni ca d. Simuiescu, a fost în stare să o smulgă din ghiarele lor şi să o pună pe calea de prosperitate pe care păşeşte cu paşi uriaşi. Apoi revenind la starea judeţului, repetă pe d. Vilacrose,punând In vederea alegătorilor marile îmbunătăţiri naţionale ce s'a făcut cu şceala de meserii, palatul de la CâiimăneştI, şosele, drum de fier şi o fabrică de salamarie cârnăţărie şi car-taboşerie naţională, înfiinţată sub Înaltul patronagiil al iubitului nostru prefect d- Simuiescu. D. Rizescu funcţionar, ia cuvântul 1 după d. Disepcu, cero să se înfiinţeze ! şi în jud ţul Vâlcea un gimnasiO,pentru ! că de şi ni s’a dai drum de fier şi am I putea mal cu Înlesnire să ducem copil pe la gimnasiile din Bucureşti şi Cra-iova, dar sunt mulţi şi prea mu'ţl cari nu dispun de mijloace şi ar fi bine să avem un gimnasiă local unde să ne in-struim copil Că d-sa ducându-se ia Craiova cu fiica sa ca să dea ex men pentru o bursă a Statu’u\ de şi a reu-ş't la concurs fiind a 6 la clasificaţie, s'a dat bursa alteia care a eş>ta 15, de şi părintele aceste! fete sre un venit anual de 20.000 iei, dar este deputat Iu Cameră. D. Disescu replica d-lul Rizescu spu-nându-I că nici un hârdăd cu apă n’arfi rost în stare să’i st ngă focul cu care a vorbit. D-sa este pentru înfiinţarea u-nef şcoli mai superioare, unei şcoli reale, care ar putea să ne dea cetăţeni mal superiori,dar nu pentru gimnasiî, unde se Învaţă numai să se conjuge greceşte şi franţuzeşte. Somăm pe d. Disescu se publice a-®cele acte publice, pe care le cunoaşte d s8, în privinţa acelor boieri, despre cari a vorbit în discursul săâ, căci pe cuvânt nu ’l credem. Pe lângă alte neadevăruri a mal spus şi următorul,«ca este copilul răsfăţat al judeţului Vâlcea». Ce dirisiune I Ar trebui să avem puţină ruşine In lumea aceasta. Aţi uitat poate că la a'egerea d-tale, de şi oposiţiunea s’a obţinut, câtă gre-uLaie a avut administraţia să vă aleagă. Întrebaţi pe d. prefect Simuiescu. Aţi uitat poate că nu numai guvernamentali veniţ' din Bucureşti, dar chiar funcţionarii publici nu voiafi să vă dea voturile şi d-voastră bănuiaţi pe d-nu prefect Simuiescu, plângându-vă către prietenii d-v., că prefectul vă trage pe sfoară şi eraţi cu totul descurajat. Aţi uitat voturile ce le aţi obţinut? Causaacestor dificultăţi: Întrebaţi-vă pe d-voastră înşi-vă. Prin urmare puteaţi zice: «că sunteţi copilul răsfăţat a! d Iul prefect Simuiescu», iar nu al judeţului. Const. N. Herescu. DIN DISTRICTE TEROAREA IM ROROHOI Unul din amicii noşlrii din Dorohol ne trimite o scrisoare din care estragem următoarele : «Ceia ce s’a petrecut aci cu ocazia a-legerilor judeţene este culmea mişeli-ilor ce poate comite un guvern.» «Nu s’a cruţat nimic : ne-a inventat crime ca să ne aresteze, ne-a seques-tra prin casărml, ne-a adus între baionete de la distanţe de 20 kilometre pe jos, a sequestrat persoane, a închis barierele oraşului, bătăuşii, (săteni armaţi de pe la moşii) în unire cu armata asediase oraşul. Cu alte cuvinte eram în plin resbel civil.» «Cu atât mal mult aste fapte sunto-dioasecucât toate autorităţile administrative cu armata, procurorul şi judecătorul de instrucţie se pusese în ajutorul sbirilor, iar bietul cetăţean a re-mas fără nici un protector.» «Faptele de la 2 Noembrie din Botoşani sunt palide pe lângă cele ce s’a petrecut aci începând de la 30 Aprilie pânâ la 5 Maifi.» Corespondentul nostru conchide cerând ca presa, singurul sprijin ce a mal remas, să provoace o anchetă care ar descoperi lucruri ce nu s’a mal auzit pânâ acum In ţara Românească. Intr'adevâr o anchetă a reprezenlan-ţilor presei ar putea da la lumină infamiile comise de colectivitate la Dorohol, precum s’a făcut şi în privinţa celor petrecute astă toamnă la Botoşani. Aceasta trebuia Insă făcut imediat ; a-tuncî când faptele erafi încă recente. Am întârziat însă prea mult şi evenimentele ne-aQ luat înainte ; celor de la DorohoiO aO succedat cele ce se petrec acum în Calaţi şi care par de natură ar întrece încă In atrocitate te-ronsarea din Dorohol. Suntem însă de părere că comitetului oposiţiunei din Iaşi i-ar incumba misiunea d’a delega membri din sânul său, care să se transporte în Dorohol şi să consemneze într'un raport deta liat, cum aO făcut la Botoşani, toate i-legalităţile şi abusurile de putere comise de administraţia locală' I) O L .1 Primim următoarele informaţiunl: In manifestarea poliţienească de la Craiova, din seara lui 10 Maia, copii de prăvălie şi alte haimanale, drept e că a0 strigat ura; dar ceva mai interesant In această mascaradă e c& sau auzit şi fiuerăturî. Întrebarea e: cui să adresa ura şi cui. tluerâturile ? Senatorul colectivist GoguStefânescu, de la Craiova, cel cu gheşeftu! moşiei Vulpenl din Romanaţl, a fost dovedit că n’are onoar ea profesionala în afacerile sale ca avocat şi mustrat de consiliul de disciplină. Numitul nu s’a ţinut de cuvântul ce dăduse d lui avocat M. Alexandrescu că va amâna judecata unei oposiţil şi cere de la tribunalul Do'j, în lipsa adversarului, respingerea acelei oposiţil. Ceva mai mult: ca să priveze pe d. Alexandrescu de dreptul de apel ’l asigură In Bucureşti că precesul s’a amânat şi, d-sa confient în vorba unui senator şi fost consilier de Curte, nu face nici un demers în năuntrul termenului de apel, ast-fel că în urmă se vede surprins de o sentinţă definitivă. Faptul vorbeşte de sine şi n’avem nevoie să mai spunem că colectiviştii sunt nişte infami acoperiţi de onoruri, dar fără pic de onoare, în tocmai ca pungaşii ordinari. Amicul nostru Deşliu care vine din Galaţi ne spune că plecând ori seara din acest oraş, la gară găsin-du-se şi d-nu Constantiniu Prim-procuror al Districtului Covurlui care însoţea nişte prieteni ai lui care plecai! la Bucureşti, i-a declarat că Intâlnindu se cu d-nuNicuCatargiu, deputat, carese afla asemenea la gară a avut o altercaţiune destul de vio lenta, în urma căreia este decis d-nu Constantiniu Prim-Procuror a trimite martorii seî d-lui Catargiu. • Tot colaboratorul nostru fost inadins la Galaţi ne spune ca a a flatjdin sorginte sigura ca mortul Stanica ar fi declarat Înaintea mor tei lui ca acela care a tras in el este un domn Sânge Alb care astăzi se gaseste inchis ; se ştie asemenea că s'a găsit in buzunarul mortului un casse-tăte. Ne intrebam. acum: daca aceasta declaratiune s’a făcut de mort, si daca nu este nici o alta proba con vingatoare despre culpabilitatea d lui Ressu, pentru ce se tine de tinut ? Se ştie din depeşele primite de noi din Galaţi că lupta crîncenă şi oribila ce a avut loc între bătăuşi şi membri opoziţiei s’a petrecut mal cu seamă in sala alegerilor. Această luptă s’a petrecut după in formaţiunile luate cam ast fel : Pe când membri opoziţii, alegători in colegiul II de Comună intrau in sala alegerilor ca să'şi exerseze dreptul lor de alegător şi se depue lista, ciomăyaşi s’au repezit asupra lor şi începându-se lupta, unu! din membri opoziţiei, d nu Ressu, a fost luat cu deasila şi încuiat în camera secretă de vot de d. Nica care es găsea în sala a/egereî în scopde al scăpa poate de moarte. Iar un alt membru d. Xenti ca să scape s’a refugiat sub masa Preşedintelui biuroulut unde se găsea şi acesta din urmă. Se zice că şi chiar când d. Xenti se afla lângă Preşedintele biroului sub masă, bătăuşii trăgeau cu ciomegele lor, şi văzându-se aproape asomat a-tuncl ş'a scos revolverul din buzunar şi a tras câte-va focuri. m Comitetul executiv al partidului liberal conservator a decis a trimite la Galaţi o comisiune din sinul său pentru a cerceta cu deamănuntul faptele sângeroase petrecute acolo in zioa de 11 Malşi pentru a se chibzui ce măsuri sunt de luat pentru ca instrucţia să nu fie falşificată încă de la început. Vor pleca chiar astă seară dd. G. Vernescu unul din şefii partidului li-beral-conservator, d-nil G. Păucescu şi tieceanu membrii In comitetul executiv al aceluiaş partid. m D. N. Pleca pleacă şi d-sa la Galaţi tot cu trenul de as/ă-seară E posibil ca şi d. G. Mâriescu să plece tot astă-seară Foarte mulţi din colectivişti chiar, din Capitală şi din Districte crilicăcu multă asprime purtarea coreligionarilor lor politici din Galaţi şi a Procurorilor locali. m in privinţa dârei în judecată a d-lor profesori Mârzescu, Tzoni şi Pastia de la laşi proectatâ de d-nu Sturdza, ni se spune că în consiliul permanent al instrucţiune! publice, compus în momentul de faţă numai din patru membri, un loc fiind vacant, doi membri au votat pentru, iar doi, din care unul este d. Cră-tunescu, s’au pronunţat cu tărie contra acelei dări în judecată. Astfel fiind, cererea d lui Sturdza ar fi trebuit sâ se considere ca respinsă, învinovăţiţi! urmând se beneficieze de paritatea glasurilor. Nu s’a urmat Insă aşa ci d. ministru, acuzatorul chiar, considerându-se ca un al şaselea membru al eonsiliuluu de oare-ce legea îi dă dreptul se’l prezideze a votat şi d-sa şi a făcut astfel majoritatea pentru urmărire Infamie peste infamie! 6 D. Ion Brât anu s’a Întâlnit azi şi s'a întreţinut mai mult timp cu d. Grig Ghica membru al comisiune! pentru negoeiaţiunea convenţiuni-lor de comerciu şi cud.Alex. Degre care se zice că va înlocui pe d. Au-relian In aceiaşi comisiune. Aceasta s’ar putea considera ca o confirma-ţiune a ştirel ce am daţ alaltâeri că delegaţii pentru convenţiunea cu Austro Ungaria vor pleca în curînd din nou la Viena. • Aflăm din izvor sigur că doi din magistraţii tribunalului de la Tur-nul-Severiu fiind acuzaţi de prefectul de Mehedinţi că, cu ocaziunea alegerilor judeţene, s’au arătat fa vorabilî oposiţiunei, ai! fost mutaţi la alt tribunal. Regele a şi iscălit azi decretul relativ. • De şi bolnav, d. procuror general Populeanu vrea cu ori ce preţ se susţină el Însuşi acuzaţiunea în a-facerea d-lul Panu. D-sa a cerut azi la cancelaria parchetului să i se trimită a casă dosarul afacerei pentru a'l studia. Ne-am fi şi mirat cad. Populeanu se piardă o ocaziune d a se înfunda încă maimultîn noroiul colectivist. $ Aflăm cu plăcere că compatriotul şi amicul nostru Thoma Ionescu, intern al spitalelor din Paris, a fost primit cel d'înteiu, la concursul de ajutor de anatomie la facultatea de medicină din Paris. Aceasta e cea d'înteiu treaptă Înainte d’a ajunge la prosectorat şi ia agrega ţiurie. Sincerile noastre felicitări. Se zice oâ d. Alex. Moruzi, actual director al prefecturel judeţului Constanţa şi fratele d-lui prefect al poliţiei capitalei este In ajun d’a fi numit prefect la Huşi. N’arfi bine ca mai nainte d. Alex. Moruzi care nu este cetăţean român să se naturaliseze ? # Oficiul poştal central ne anunţă că poşta din străinătate de astă zi a sosit cu 2 ore întârziere, aşteptând sosirea trenului austriac la Vârcio-rova. Aflam câd-1. Ioan Rădoi Preşedintele Tribunalului Comercial din Capitală, a pus sub tipar şi va scoate peste câte va zile «Noul Codice de Comerciu» adnotat cu articolele corespunzătoare din legile Române şi din Codicele Comercial Italian şi Francez, însoţit de o dare de seamă asupra fie-cărui capitol relativ la inovaţiunile Introduse şi complectat cu diferitele legi şi regulamente importante pentru co nercift şi ceme"-cianţi. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Viena, 25 Maia.—«PremdenblaU a-rală prin ţifre că azi importaţiunea productelor româneşti în Austria pare că a întrecut importaţiunea productelor Austro-Ungare în România. Resultă de asi, pentru foaia vieneză, că România are acalaş interes ca al Austro-Ungariel, să tnchee un tratat de comerţ care să rămână în vigoare cel puţin pânâ In 18Wi, data la care trebue să expire tratatele ce România a în-cheeat cu Germania şi Englitera. Londra, 25 Maia.—Circularea Porţii, privitoare la cestiunea bulgară, a fost comunicată erl puterilor. «Times» n'aşteaptâ de aci nici un resullat, din momentul ct Rusia nu'şl modifică atitudinea. Constantinopo), 25 Mai. — Povestirea diferitelor împrejurări, cari afl motivat disgraţia prinţului Selim, nu este fondată. Sofia, 25 Mai. — Regenţii afi plecat la Siştov, unde populaţiuuea Ie a făcut o primire entusiastă. El sunt aşteptaţi la Sofia câtre finele săptâmânef. Petersburg, 25 Mai. — Un ucaz imperial interzice străinilor de a cumpăra proprietăţi, sad chiar usufruclul proprietăţi'or situate în vecinătatea imediată a porturilor şi a oraşelor ruseşti. AGENŢIA LIBERA G’onstantlnopole, 24 Maia. — O iradea imperială sancţionează juncţiu-nea linielor ferate otomane şi sârbe. St. Petersburg, 24 MaiQ.—Princa-pele Emmanuel Vogorides este aici. Se vorbeşte de candidatura sa la tronul Bulgariei. A conferit de două ori cu d. de Giers. Pefersburg, 24 Maiu — D d. Jo- mini a plecat la Viena. Constnntinopole, 24 MaiO. — Aii Nizamî paşa ajutant general al M. S Sultanului va merge la Londra pentru a pr^sinta felicitările Sultanului Reginei Angliei cu ocaziunea jubileului săfi. Constnntinopole, 24 Maia. — Convenţiunea între Anglia şi Turcia regulează diferite cestiunl financiare în favoarea acestei din urmă puteri care se află într’o nevoe de bani. Pe baza tributului de Egipt Poarta va trimite tn' curând un împrumut de cinci milioane livre turceşti. Viena, 24 Maia.—împăratul a plecat astă zi la Pesta pentru a închide sesiunea parlamentului. Londra, 24 MaiO.—Conform ştirilor private, Regenţa Bulgară ar avea in-tenţiune de a abdica şi de a laşa ministerul să conducă afacerile. Regenţa speră că în acest caz Rusia va desemna un candidai. Londra, 25 Mai. — Camera Comu nelor s’a amânai pînft la fi Iunie. Paris, 25 Mal. — Numeroşi deserturi germani sosesc la Nancy. El se plâng de răul nutriment ce-1 primesc în Germania. Petersbnrg, 25 Mal. — Cu ocasiunea serbării Sl. Metod şi Gir iii, generalul Ignatief! a rostit un discurs violent în contra Austriei. ECOURI DE LA BANCHETUL DELFINULUI La banchetul Sl&tescu d-nu Stelian profesor de drept comercial la Universitaiea din laş! şi judecător de tribunal simţi trebuinţa de a se recomanda stăpânului. D-sa purtă un toast In care mulţumi d-lul ministru de solicitudinea ce a-rată tinerimii! Şi promise câ tinerii nu vor fi intraţi cum ati fost alţii. D-nu Stelian e un om dibaciti. In aceste timpuri de alegeri actuale şi In previsiunea celor viitoâre nu e tocmai refl s6 se faca aşa profesiuni de credinţă. D. Statescu felicita cu căldură pe tânărul care va fi cu recunoştinţa. Copii, ca să se recomande pro-fesorulut i spune că el nu sunt nebuni ca alţii. D. Stelian e încă atât de tânăr! D. Stelian nu va ti ingrat. D. Stelian va ti slugă plecată. Şl apoi... O I nerozie omenească. Aceasta aduce aminte cântecul : la-mi, ia-ml turculc că sunt bună de cadână. Apropo de banchet. Colectivitatea a cheltuit ;ooo de franci din punga ţăreT ca să bancheteze pe ministrul care a pus $6 traducă codul de comerţ italian. italieni! care l’afl făcut, n afl dat nici un banchet. Concluzie: România e ţara cea mal civilisată din Europa. Unul din corifei liberali la banchetul delfinului era vestitul Borş, care, In loc de a figura pe meniu, (vezi V. N.) unde i-ar fi fost locui In Ir'un banchet colectivist, figura printre invitaţi. Ceartă in gaşcă. Delfinul vrea sfl şl aibă cu or ce preţ un banchet ca Rosetti şi Brătianu în sala cea mare a teatrului. inevitabilul Carada se opusese straşnic zicând că nu se cade a deschide deja moşcenirea Vizirului şi a pune pe logofătul Eugenie pe aceiaşi treaptă. Colectivitatea s'a împărţit în douS tabere. Una-cu ginerele In cap susţinea pe Carada, ba chiar blegul de Primar, credea câ dacă ar fi si dea un banchet cuiva, apoi de I...... La urma, graţie intervenirei d-lul Ştefan-Bellio, sa făcut pace şi s'a hotărât ca banchetul să nu aibă loc în sala cea mare ci în foyer. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRA3EVSKY Strada Poiltztl \o. 1 IN TOATE SERILE REPRESENTATII EXTRAORDINARE IVIor-ouiM si )3âixiL>a'ba HIGH-LIFE S&uibata, Dumineca si serbatori DOUA REPRESENTATII —X— Azi Mercurl mare repreaentaţie şi pentru prima oară marea pentonlmă OENOSAFtEASA. esecutată de 80 copil, tn etate de 4—12 ani. Garderoba şi requieile noul în valoare de 25.000 lei. Cu stimă Th. Sidoll, director. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Straile Coltei, 49 — Bueuruati MORI FABRICI de SPIRT Hi TOT FELUL DE MAŞINI .llurr depuatl de luate uneltele h! ac reitorllle pentru rxploutaren fabricelor PIETRE ele MOARA CURELE, CAUCIUCURI BAZE DE NATASE, LUMINA ELECTRICA, www.dacoromanica.ro aXi_________________________________________ K Sul»-*emnatul am onoare a aduce la cunoştinţa K generala ea DUMINECA LA IO MAIU AM DESCHIS I, SI BESTAIilIAKTl' ,7UT n™ ^ SUB FIRMA ,, Ş I0RDACHE N. IONESCU ® X PROPRIETARUL SI LOCfllAR'JL ACESTUI IM08IL X Nu voiii citita, eatn tot-d'auua, nici osteneli nici cheltucll pentru desăvârşită mulţumire a onor. nici clienţi BUCATABIE FRANCES SI ROMANA A LA CARTE MARE ASORTIMENT UE VIAUHI INDIGENE SI STREINE Cu deosebită stimă, IORUACIIE Ai. lONEStl X. 1 ’ioinir't:irnl ReslaaraiirtiluiiliiiSIr. CovadNo.3. Jjf* ROMERBAD (OASTAIVLI. STIHIEI) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N. SituaLă pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat să ajunge de laViena în 8 1/2 ore, de la Triest în fi ore) Băl puternice de 30—31“ lt pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectolitre, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia., debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, esu-daţil învechite, boli cronici de calai uri băşici ele. Basin mare, liftl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (în MaiO si Sep. cu 33 0/0 mal eftin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din noQ construite, Conducte de apa de băut din munţi reservoar de apă rece. Medicul bâel: D. consilier sanitar Dr. H. Mayerkofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat înViena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de că- tre Direcţia BăilorRomerbad Steiermark de jos. De la 1 Maifl trenul accelerat se opreşte aci ^•X® MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei în faţa stradel Lipscani, din nod clădii, având patru faţade, st-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. Cu desăvârşire noii montat, dupe sistemul cel mai modern, avănd restaurant si cafenea Foarte spaţioasă, berărie şi alte conforturi,curăţenie cea mai esemp ară. Salon pentru soarele, nunţi, banclieturişi altele. Toate lucrurile de consumaţie de prima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mai prompt. HTJGO ANTREPRENOR. PROPIETARUl HOTELULUI HlIGO DIN BRUH «Kt Farfumerie - Oriza A». LEQ^AWD, PARIS, rue Satnt-HoRord, 207. ' i p iMi E E PARFUMURI CONCRETE ■IWVFMTirwe SISTEMATICA BREVETATA IA FRAAUA SI !I\ STREI A A TA TF PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, preparate printc’un [procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscuţi Ele suni închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane miri sau cutii de toate genurile ce sunt foarte u si oare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nAse evaporează, »r, fara a le inimiin sau a le'strica si se pot inlorui in tuburile lor, când sunt nsate. Ele au imensul avanlagiu de a umple cu mirosni lor, fara a Ic inmuin sau a le^strica, lele supuse la contactul lor. E DESTUL A FKKCA IJSOR PENTRU A PaHFIMA IN DATA. obiec- A» <*> K A. * V <0 O * v si loale obiectele ilefLINGERIK, de PAPETAK1E, ele., etc., etc. PEPOSITK IN TOATE PAltFDMERULE Catalogul Parfumurilor cu preciurile sunt trimise FRANCO la cerere DRUL â. VIĂNU I % I & fi ( I I X font şef dr clinică la profesorii (ia/pzows/ci din Paris RaconsuUaliiini pentru bunic de OCHI, URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni de liiruryie oculara. Bucureşti, Strada Carol I No. 18,de lo orele 2—4 dupe am iaz. Pentru seraeidlinio.de la 8-0. £ K s® £ I X ţl Alţii V41 I VI dist. Oltu, plasaSerbanestl lilvijlil t jlJMLlM partea, D-lui Nicu Moscu in intindorc de 2(j00, pogoane din care 226, semanvte. grâu do. toama si 60 orzu. Se arendează de la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. PRINCIPALE DIN LUME M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminei, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesur) metrice etc. cu preţuri foarte moderate. MAX FISCHER GALAŢI !r. Mare No. 38 BUCUREŞTI Patriei AVIS IMPORTANT MAFIE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si Negre cu 50 b. litru. Se vinde, mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 13, Strada Piaţa Amzi, No. 18 Aranjat din nod foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Cazinul so Închiriază pentru baluri nunţi etc,____________ SOCIETATEA de BASALT ARTIFICIALsideCERAMICA DE LA COTROCENI Societate anonimă cu un capital de 1,500,000 fr. întreg vărsat Haina situată la Bucureşti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor peste drum de Asiiul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealu-Spirea. DIRECŢIUNEA SI DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STRADA REGALA NO. I7 Adresa telegrafica: BASALT, Bucureşti DEPOSITE SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66.—In Umila la l>. G. Grosovic'i, pialza Sf. Arhanghel.—In Craiova la l>. G. Poumay, banquer. Industria Naţionala ale cărei produse au obtinut la Expositiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensa : DIPLOMA DE O MOARE CLASA I-a Estras din preţurile curente pentru Bucureşti FELUL MATERIALULUI Nr. buca-tilornecesaro pentru unitate de mesua 1* K E 1 r l k ■ I, K oal. 1 Cal. 2 Cal. 3 pentru mie pentru unitatea de măsură cu aşezare s p* fc--+-»• ii pentru unitatea dc mesura cu aşezare pentru mie pentru unitatea de mesură cu aşezare Pavele pentru bordure. la m. 1. 10 350 4.25 352 4.00 300 3.75 Pavele pentru pavagifi. la m. p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pătrate . . . la m. p. 25 380 11.00 300 10.50 320 9.50 Pătrate felurite . . . la m. p. 30 210 10.00 210 9.00 180 8.00 Borduri de grădină . la m. 1. 10 150 — 130 — 100 Cărămizi refractare . la m. c. 420 320 Cărămizi cu 6 găuri . la m. p. 80 65 — — — — — Sc aduce la cunoştinţa Onor. Public că In Bucureşti şi Oraşele în care esecută lucrări pentru Comună, Societatea se însărcinează si cu esccutarea. garantând întreţinere a un an si că se mai aila la usina materiale vechi si disform. — CU PRETURI FOARTE REDUSE — x ixmmxi A \ I I R E C E C l V E D E R EA X-X 2 mm FOARTE IMPORTANT Sub-scmnatul proprietar al fostului Mag* un IO* PE.V t'OVH 1 cu mărfuri de noiivrautCs diu Strada Lipscani No. 24, am onoare a aduce Ia cunoştinţa onor. public şi bogatei mele clientele că de la Sfântul Uheorghe a. c. »m mulat acest magasin in cunoscutul meii uiaga-sin de ling a Poliţie sub Urma LA It.VIIII.ONIA şi că de azi inamte acest magasin va purta numele de MARE MAGASIN LA LUVB U DIN PARIS şi că voiţi vinde eftin tot ca până acum ii inel devisa magazinului a cuiupria eftin si a vinde eftin. Cijinptes pe o numeroasa clientelă şi semnez res poctos I. MOISESCIJ. X WX: X rX .x xm mxm A N U T lt E CE U l V E I) E lt E A x«»x: ■ x :x# NUMAI 10 LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE PORTRETE XXI 1X1 MĂRIME NATURALA) JMĂRIME NATURALA imisă, Executarea tu cel mult Se efectuează foarte exact dup .«jyogru!:. 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Siecyfriecl Godascher WIEN II. Grosse Pfarvgasse 6 x X RECOMANDAM LEGATORIA DE CART1 r» p m m îl STRADA BISERICA IENEI NO. 10. CASA 8ISERICEI DiNTh'O ZI lllt'IKESTl In acest atelier se esecuta ori-ce lucrări de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectuează Registre de Comptabtlitate, Cârti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Cadre de ori-ee mărime si liniatura mecanica cu preciurile cele mai moderate. x®x« îXg „NAŢIONALA4 ‘ SOCIETATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUCUREŞTI Capital social . . . «,000,000 lei Prima emisiune . . a,000,000 lei Din care . ... 1,000,000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RE SERVE BE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI ,.NAŢIONALA** ASIGURA: în contra inrcu»lii»liii,g;riiier««Snele atinse de C'tită sau Reumatism. Dosa de 1p. 2—4 pahare pe di, urmând indicaţia d-lor doctori. Jîi Bucuresci, dusă la domiciliu, flaconul de 1 litru 1 leu. Sticlele înapoiate se umplu a 60 bani. In cele alte oraşe, unde e calea ferată, sc trămite în lăc)i de 50 sticle a 1 left franco gara locul cerut. Indigestia, şi cele alto maladii uşâre ale stomachului se curarisesc prin APA ALCALINA (GAZOASA) Ca apă aeidosă (răcoritori: în timpul vere!) înlocuesce ca prisosinţă, şi pot afirma că Giesshiibler, Krondorf Vichy, nici nu şi-ar maî avea loc de a fi întrebuinţate, de 6re-ce Apa Alcalină gazosă însu-şescu aceste proprietăţi digestive şi recorildve. Ori-cine întrebuinţeze apele mai sus notate, de curiositate, să ceră şi să încerce Apa Alcalină gazosă atât ca gust cât şi ca efect şi se va convinge că merit încuragiarea pentru sacrificiile ce am făcut aducând din Paris cele mai perfecţionate niaşinî pentru aeâstă industrie. Dosa de la 2 — 4 pahare pe . OrhalaţI—6. Masaj iu sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur..................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente..........1.— 1 duşe rece sistematică cu basin l.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Nolăl.Bâile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînâ la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea UN AGENT Se caută UN AGENT pentru ramura dro-gueriei, care voiajază şi prin provincie 0-l'erte se se adreseze: MAIUIEHV 20 poşte restante, 4«raz, Steiermark raşca .........gradina se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATISTE No. 11. © (3-^ZO-A.SE © MEDALIE DE AUR Viena iMMU Automata de consiliu dehygiena si salubritate dentXlina ensonţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Di*. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinii, boalele gurel si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrner.l. 0-vesa, Bruss Stela si lirunndus— Braila Fabini, —Botoşani, IJajnat, — Dorolioi, llaque. Tipografia Ziarului „Epoca" www.dacoromanica.ro Oarant responsabil, C. Georgescu.