ANUL n No. 439 A DOUA E.DITIUNE MERCURl, 13(25) MA1U 1887 itMw— 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE IN BrCLUESCl La casa Administratiunoi IN TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni «0 lei, 3 luni 10 lei. IN S1KEINATATE: La t»ate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei e luni 25 lei. LA PARIS: Segaseste jurnalul cu ISCeot. numerul, la Kioscu! din rne Montinartre II îl Bulevardul St. (irriiiuiii No. S4. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN R'OMANIA SE PRIMESC DIRW3T LA ADMlNIS TRATIA ZIARULUI l.a Paris: la Agenee Havan, place de la bour se, #. Agrare Lihre, rue Voire Dame tles Vivtoires 10, (Place de la Bourse) pentru Paria, Ernneia, liermnnia, Anstro-l ngarla, Italia si Ham X rituale. Anunciuri pe pag.’ IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B UN NUMER VECHIU. 50 B. ADMINISTRAŢIA No. 3, — I’infn Episcopiei. — No. 3. TERORISMUL DE LA GALATZI A seară când s’a răspândit prin oraş vestea despre cele petrecute la Galaţi, îngrijirea se vedea pe toate fpţele şi lumea întristată se întreba cu durere : unde mergem ? In adevăr acest cuvent este nota caracteristică a situaţiunei. Unde mergem ?—Am ajuns la acel punct culminant şi caracteristic în viaţa popoarelor asuprite, când auzul infamiilor guvernamentale, vestea crimelor săvârşite, atentatele comise contra drepturilor şi persoanelor cetăţenilor, nu mai produc Indignarea şi revolta conştiinţei zgomotos ees-primate, cum seecsprimă de obicei or-ce mişcare sufletească cauzată de fapte care te surprind. Astă-zi opinia publică strivită sub mormanul de infamii care ţîşnese. una după alta, din toate părţile ţărei, ca puroiul din corpul încărcat de bube, a ajuns la acea indignare concentrată, care are aproape înfăţişarea liriişteî, moment de înfricoşată potolire care precede tot-d’a-una isbuenirile îngrozitoare. Unde mergem ? — Iacă întrebarea pe care o citeşti pe toate feţile, întrebarea pe care şi-o pune patriotismul îngrijat şi prevăzător. Conştiinţa naţională prevede primejdii mari, lupte uriaşe, lucruri înfricoşate şi înainte de a se hotărî se intre pe această cale se înfăşură în această durere concentrată, plină de regrete pentru liniştea pierdută şi de rezoluţii teribile pentru viitor. Şi cum ar putea fi alt-fel ? Sfruntarea cu care guvernul îşi comite nelegiuirile, îndrăzneala cu care ţara e provocată, nefolosinţa directă a acestor provocări, uimesc şi strivesc sub greutatea lor opinia publică. Nevoe pentru guvern nu era de a comite asemenea crime mârşave, şi am putea zice că cele petrecute la Dorohoi şi acum la Galaţi sunt mai mult un avertisment dat ţer.ei, este un fel de program, care in loc de a fi scris în litere e săpat cu nelegiuiri In mintea naţiunei scandalizate. Ce acum înainte ştim bine la ce avem să ne aşteptăm, căci d. Radu Mihai nu pierde vremea şi in mai puţin de cinci-spre zece zile de la venirea sa la interne, s’au comis sălbăticiile şi atrocităţile de la Dorohoi şi Galaţi pe care a ţinut se le însemne la lumina zilei şi în faţa ţereî cu pecetia sa proprie, cu semnele netăgăduite, ale mult cunoscutelor şi ale infamelor sale procedeurî. Ţara mulţumeşte d lui lladu Mihai că a înştiiriţat’o la timp, şi în durerea mută cu care acest blând popor priveşte nelegiuirile ce se fac, poate se vază semnul netngăduit că sfârşitul râbdăreî româneşti se a-proprie şi că isbucnirea are se fie grozava. Se bage bine de seamă fostul cerşetor de la şapte zeci şi patru, cruntul bandit de la opt-zeci şi şapte. Pregătirile. — Prima victima. — Bătăuşii in sala de vot.—Panica in oraş.—Intervenţia armatei.— Arestările.— Arestaţii a-clamati.— Impresiile ziarului „Galatii“ Eatâ cum ziarul Galaţii, relatează cele petrecute : In momentul când scriem aceste rîn-durl o nouă pată de sânge a mânjit guvernul d-lul 1 C. Brătianu. Desperaţi, şi pentru a ’şî acoperi ruşinea tnfrângerel sdrobitoare suferite tn alegerile atât pentru comună cât şi pentru judeţ, şi mai cu seamă In urma ruşinoasei căderi încercate erî la balotajul colegiului I judeţean, colectiviştii se hotărlră să pue mâna cu or-ce preţ pe colegiul II de comună şi II de judeţ, chiar cu preţul Inscenărel unei vânători de oameni. Pregătirile Astă zî desdimineaţă gardiştildeoraş In număr de peste <50, înarmaţi, cu ciomege şi revolvere la brâu şi îmbrăcaţi civil, sub comanda şefilor poliţieneşti şi a capilor colectivişti, ocupară sala, curtea şi împrejurimile primăriei, unde se făceau alegerile pentru comună şi balotagifl la judeţ, cu ordin espras de a extermina pe capii opoziţiunel. Gel vizaţi erau d-nit Ressu, Catargi, Ro-bescu, Mihailescu şi mai toţi alegătorii opoziţioniştl cu pond In localitate. Sbiril nu se sfiau a spune ori cui ordinul ce li se dăduse şi hotărlrea luată de administraţie. Aceasta cu scopul de a intimida pe cel mal îndrăsneţl. Prima victima Cel d’tntâî care a căzut victimă agre-siunel sălbatice a colectiviştilor a fost d-1. Lascar Cernat, ales la colegiul I de judeţ, şi actual membru In comitetul permanent. Acesta nu apucase să intre in curtea primăriei şi bătăuşii, la ordinul comisarului Brăiloitt, sc năpustiră asupră-i cil ciomegele şi îl doborîră la pâment, lăsându-l aproape cadavru. D-1. Cernat a fost ridicat în urmă de câţî-va prieteni şi dus acasă tntr’o stare deplorabilă. Faptul acesta s’a petrecut înainte de deschiderea biuroulul. Bătăuşii în sala de vot La deschiderea biuroulul, d l. C. Ressu, candidat al opoziţiunel ia colegiul II de comună, însoţit de domnii Mihăilescu, Catargi, şi alţi cetăţeni, voind a intra In sala de alegeri pentru a depune biletele de vot la biu-rou, o ceată de bătăuşi năvăliră sub conducerea comisarilor Gănescu şi Brăiloiu în sală, şi se aruncară cu ciomegele asupra lor şi a alegătorilor ce-I însoţeau. Ţinuţi In respect de atitudinea demnă şi hotărltă a d-nilor Ressu şi Catargi, bătăuşii remaseră indecişi un moment, când, la un semnal dat oe comisarul Gănescu, o noua ceata de batausi, cari steteau gata în apropiere, năvăliră atunci ca sel-baticii si doborîră la pământ pe d-nii Pacu, caruia i-au spart capul, si Xente, care a remas aproape mort, lovind in dreapta si in stânga, spărgând capetele si rupând coastele celor ce cadeau sub ciomege. S’au făcut mulţime de victime. In aceasta invalmaseala s’au tras mai multe focuri de revolver, in urma carora a căzut mort un bataus numit Stanica. Panica în oraş Inlr’o clipă, oraşul fu cuprins de o adevărată panică ; lumea înspăimântată fugea care In colro vedea cu o-chil, stradele Împrejurul primăriei se Înţesară de lume ; toţi comentau faptele In tot chipul, blestemând regimul de orori şi crime. Nimenea insa nu putea sti adeverul gol al celor întâmplate, fiind ca era imposibil se se a-propie cine-va de localul crimelor, care era păzit de batausi. Nevestele şi copii şefilor opositiunel şi a multor alegători, alergai! In toate părţile desperate şi sfâşiate de durere, căci se lăţise svonul cS capii oposiţiunil fuseseră omorâţi pe loc. Din fericire aceştia putuse să ssape intrând In camera de vot şi punându-se sub scutul preşedintelui. In acest timp terorile şi bătăile se exercitau pe o scară largă tn curtea primăriei şi In jurul el. Intervenţia armatei Preşedintele se văzu nevoit atunci a cere ajutorul armatei, iar dintre o-positionişti unii alergară la parchet şi ’I cerură intervenirea. Procurorii însă veniră destul de târziO şi odată cu d-1 judecător de instrucţie Şendrea. Peste puţin, la orele 10 1/2 sosi un pluton de soldaţi şi ocupă localul. împreună cu armata, crezendu-se puşi sub scutul el, s'afl dus d-nil Robescu şi Vlaicu ca să afie ce au devenit d-nii Ressu, Catargi şi Mihailescu, despre cari se vorbia cu siguranţă că sunt morţi. — Chiar de lângă armată însă în apropiere de primărie, d. Vlaicu fu luat de bătăuşi şi lovit crâncen la cap. Abia fu scos din mâinile lor de câţî-va alegători şi pus înir’o trăsură fu depărtat de la locul măcelului. Arestările Nu se lmprăştiase Iacă spaima produsă de aceste 8gresiun\ şi Începură a-restările. Intre cel d’lntâiu arestaţi fu d. Ressu, care fu dus la poliţie între baionete cu mandat de depuneie. • In momentul acesta, 12 ore, când punem sub presă, atrocităţile continuă şi arestările se efectuiază. Lucru straniu, cel căzuţi sub rigorile legilor sunt tot hoţii de păgubaşi, sunt tot schilodiţi! şi terorisaţiî oposanţl. r Numărul esact al arestaţilor de până acum nu’l putem determina. Se crede că s’au făcut peste 20 de arestări. * Simulacrul de alegere continuă. Ea se face numai de bătăuşi şi colectivişti. Nu e la biurou de cât un singur buletin. Opositiunea masacrata si terorisata n’a avut nici timp de a depune buletinele. Că nimeni nu mal Indrăsneşte a se presinta la vot, e de prisos să spunem. Arestaţii aclamaţi Până acum s’a dat mandat de arestare In potriva d-lor Ressu, Xente, Istrati şi Pacu. Cel doul d’înteiu escortaţi de opt soldaţi au fost duşi între baionete de la poliţie la arestul preventiv. La trecerea arestaţilor pe dinaintea cofetăriei Universelle, unde se afla o mulţime imensă de lume, toţi cel de faţă s’au descoperit strigând: trăiască oposiţiunea, trăiască Ressu. Purtarea justiţiei In această împrejurare este aspru criticată de toată lumea. Arestări se operează mereă. Impresiile ziarului „Galatii“ Acesta este purul adevăr asupra terorismului de azi, şi în privinţa căruia sfidăm chiar pe colectivişti să tăgăduiască. Suntem In momentul acesta atât de impresionaţi de aceste oribile selbă-tăciî, desaprobate şi Inferate de toată lumea, şi chiar de către unii din colectivişti, In cât condeiul ne tremură In mână descriindu-le şi este peste putinţa a pune pe hârtiereflecţiunile ce ne sugeră. Ne mărginim a adâoga numai că 2 Noembre de la Botoşani, alegerile de acum doul ani de la Brăila, cele petrecute la Rtmnicul-Velcea şi In fine toate nelegiuirile şi ororile de la pasivul guvernului de azi, remân palide pe lângă cele ce ne a fost dat din nenorocire să vedem petrecându se In Galaţi, primul port al ţărei unde toată lumea streină, cultă şi civilisata a fost spectatoare. Pe de altă parte mai primim (lela d. deputat Robescu următoarea telegramă ca urmare a celei ce ne a trimis erî: Pe când membrii opozita mergeau sc depună buletinele de vot în urnă, sergenţi de oraş deghizaţi şi bă'ăuşi comandaţi de comisarii poliţieneşti să asrerliră asupra lor. In această învălmăşeală focuri de revolvere fură trase. Un sergent deghizat /V lovit. Se zice că ar fi murit la spital. Opoziţiunea a fost împiedicată chiar se depună buletinele. Sosind armata, mal mulţi alegători crezdndu se asiguraţi în localul primăriei, au fost chiar acolo crunt bătuţi. Armata şi primul-procuror priveau impasibili. Arestările, percluziţiunile continuă. Ressu; Pacu, profesorul; Istrati, advocatul şi alţii fură arestaţi şi conduşi cu capetele sparte, in mijlocul unul pluton de soldaţi, în mod barbar, pe jos la temniţă, afară din oraş. Lesiunile bătuţilor au fost constatate de doctorul Monferata, candidatul colectivist în alegerea de astă-zl. Bătăuşii ciitreeră stradele. Suntem avizaţi că toţi ce suntem oposanţl corn cădea victima lor. Măngăerea noastră este că întreg oraşul, Românii şi streinii condamnă şi stigmatisează unanim atrocităţile comise. Robescu CORESPONDENTA DIN GALAŢI Primim de la corespondentul nostru de la Galaţi, urmeloarea corespondenţa: Vă trimit In grabă câte-va note scrise încă sub impresia celor întâmplate aci. Pe lângă cele ce veţi citi în ziarul Galaţii pe care 11 veţi primi odată cu această corespondenţă, maîpotadăoga următoarele lucruri. Cel care a înscenat tot ce s’a petrecut erî aci, organizatorul terorismului sub care ne aflăm este d. Taclie A-nastasiu. D sa a dat carte blanche d-lul deputat Malaxa, pentru ca prin orî-ce mijloace să isbutească In alegerea ce era să se facă az'. In complicitate cu aceşti domni se află vestitul procuror general Sa-rateanu, care a dat ordin poliţii ca să fie la disposiţia d-lul Malaxa. In acest scop toată poliţia, de la şeful poliţiei Petrescu, până la ultimul gardist era deghisata. Mal eraii lucâ vre-o 100 de bătăuşi. Toţi aceştia se grămădiseră încă de la 7 ore dimineaţa la biuroul principat de vot, pe când biuroul nu trebuia să se deschizâ de cât la 9 ore. Aceşti oameni se plimbau In curtea primăriei şi In strada Sfîntu Niculae, învârtind reteveele In mână. Ei erau sub conducerea comisarului Brâiloiă. ORA 9 Să făcuseră i) ore când d. Lascar Cernat, nepotul gen. Cernat şi ales In ajun ca oposant, mergând spre primărie, In dreptul casieriei, a fost trântit jos şi crunt bătut. Lovituri a primit la cap, pe spinare şi pe picioare. Svonul a circulat atunci prin oraş că s’a omorlt Lascar Cernat. Allănd aceasta, dd. Ressu, N. Catar-giu, Mihăilescu şi mulţi alţii care să aflaO la cofetăria Universal aii plecat spre primărie pentru a scăpa pe d nu Cernat. Ajungând acolo, o ceată de bătăuşi s’a repezit spre dânşii şi a Început să’t apostrofeze şi să le spue:«casă dispară şi nu cum-va să vie la vot.» Graţie atitudinel energice a acestor membrii al opoziţiunil, bătăuşii s au dat tn lături, şi el au putut străbate până In curtea primăriei. Aci, dd. N. Catargiu şi Mihailescu zărind pe d. deputat C. Malaxa, s’ail adresat Iul, cerând ca să întervie pentru a l apăra. In acest interval dd. Ressu, N. Istrate, Botez şi Pacu, intrară In sala primăriei pentru a cere protec-ţiunea preşedintelui biuroulul. \n apucară se deschidă usa sl bntnusii năvăliră în sala asupra lor, si inccpura a! bale. Atunci d. Nica, membru In comisiu-nea interimara, indignat de această scenă, a luat pe d. Ressu şi pe cel l’alţl şi i a introdus Intr’o odae alături pentru a-i scăpa din mâinele bătăuşilor. Văzând aceasta bătăuşii au început a sparge giainurile, strigând ca vor se omoare pe Itessu, pe Mihailescu si pe N. Catargiu. S’a auzit in momentul aceia, vocea colectivistului Costin Var-lam, strigând cât îi lua gura: ouiorîti pe Itessu si pe llihai-lescu. In acest moment să răspândeşte ştirea In oraş, că Ressu, Catargiu şi Mihăilescu au fost împuşcaţi. Strada Domnească, şi strada Primăriei sunt pline de lume. ORA 12 Pe la orele 12 soseşte armata, comandată de Însuşi comandantul pieţei, maiorul Poroineanu. D. deputat Robescu, dinpreună cu mine, care ne întorceam de la secţiunea II de vot, mergem împreună cu armata la Primărie, ca să putem afla dacă într’adevăr d-nu Ressu şi cel l’alţi sunt împuşcaţi. Ajunşi aci, d. Robescu este luat cu foiţa de primul-procuror şi scos afară spunându-i că uu garantează de viata lui. In acest timp efi sunt luat de Niţă Macri, sub-comisarul Anghelache, in-, dividul TatovicI şi comisarul Brăiloiu, sunt trântit jos şi bătut In faţa armatei, a primului procuror, etc. Mal aflu că, pe când d. Xente, secretarul d-lul Robescu şi alţi alegători e-rau bătuţi, s’a tras două focuri de revolver asupra bătăuşilor, şi un bătăuş, care nu era alt de cât un gardist deghizat a fost Împuşcat. Pănă se fie transportat la spital, a şi murit. ORA 1 Primul-procuror chemând pe judecătorul de instrucţie, II cere mandate In alb ; d. judecător Pancu, refuză. Se zice că va demisiona. Se chiamâ judecătorul de instrucţie Şendrea, care a consimţit a da mandate In alb. I). U. Itessu, Pacu, Xeute, X. Is-Irati, l’ost deputat, candidat al col. II dc judeţ, alegatorii Geor-gcscu, Singe-Alb si alţi cinci, cu capetele sparte, plini de siuge, sunt transportaţi intre buionete la arestul central din marginea oraşului. Pe când trecea acest cortegiu, a cărui vedere Iţi inspiră şi groază şi mânie, pe strada Mare, lumea înţesată pe trotuare, striga : Trăiască Ressu, trăiască opoziţia. Membrii comisiuneî dunărene., auzind sgomolul de afară, eşiră la cofetăria Universal, şi au remas încremeniţi văzând acest spectacol. După arestare, patrule de soldaţi cu câte un comisar In frunte, cutreera stradele. Bătăuşii prin mahalale schilodesc pe alegători. Mă opresc aci, fiind şi etl urmărit şi ne mal avăad unde seri. www.dacoromanica.ro EPOCA 13 MA1U R4DIHIHAU TACHE ANASTASII Tovărăşia dintre d-nii Radu Mihal şi Tache Anastasiu merge înainte. Până acum ea consista în ecsploa-tarea avere! publice; de acum înainte, tovarăşi! şi-aCi lărgit operaţiile, sinistra societate şi-a mărit cercul de activitate: de la pungăşii aii trecut la omoruri; din simpli borfaş! aii devenit asasini. Cunoşteam din misterile aceste! frumoase asociaţii numai pe cele relevate în faimoasa scrisoare prinsă de ziarul România, a paşeî de la Te-cuciu către amicul seu, pe atunci prefect de poliţie, şi în care se vorbea de bănoasa potlogărie cu bălţile din Dobrogea ; acum vedem că între d-lor învoeala era mai deplină şi că nu era vorba numai de a sfeterisi în întuneric bani albi pentru zile negre, ci mergea până la a suprima cu ori-ce preţ şi prin ori-ce mijloace pe cei ce ar impedica cinstitele lor operaţii. Infamiile de la Galaţi n’au altă semnificare. Se ştie că Galaţii era unul din centrele de activitate ale acestor oameni şi că oposiţia împreună cu întreg oraşul se încercau de câte-va timp şi cu un succes din ce în ce crescând a se scăpa pe ei, şi averea publică de întreprinderile acestor negustori calificaţi de condica penală. Ei bine, aceasta nu putea fi tolerat şi ast-fel sau înscenat infamiile care au însângerat ieri stradele Galaţilor. Trebuiau ca toţi oamenii cinstiţi din oraş se fie suprimaţi, fie de bătăuşi, fie de justiţie, implicându-î în crime imaginare. Succesul de la Vâlcea i-a dedulcit la acest soi de lucru şi procurorul Sărăţeanu’şi freacă mâinile de bucurie că are se joace şi el cu mai multă maeslrie poate, rolul infam pe care l'a jucat in afacerea de la Vâlcea procurorul Du-mitriu de la Curtea din Craiova. Începuturile pregătitoare sunt i-dentiee Telegraful suprimat,pentru ca opinia publica se fie indusă în eroare prin depeşile trimise de drojdiile societăţei locale şi respândite prin canalul de scurgere al murdăriilor colectiviste numit Voinţa Naţională ; autori intelectuali, desemnaţi mai nainte de or ce instrucţie, toţi capii oposiţii din localitaie, de către spionii şi bătăuşii poliţieneşti care se pregătesc a figura ca martori mincinoşi înaintea cumetrilor lor din magistratura colectivistă; falşuri In acte publice, juraţi funcţionari, martorii apărării necitaţi; întreg arsenalul de infamii întrebuinţat la Velcea are se fie din nou întrebuinţat de bandiţii care ne guvernă. Din norocire tigva nu merge de multe ori la apă şi opinia publică luminată de precedentul de la Vâlcea va face grabnică dreptate şi va spulbera ţesătura infamiilor colectiviste. Aceasta cu atât mai mult, cu cât faptul de la Galaţi nici n’are mobil politic din partea colectiviştilor, ci e pur şi simplu cauzat din trebuinţa ce simţea Radu Mihaiu şi Tache Anastasia de a suprima pe cei ce li împedic* de a ’şi continua liniştiţi mănoasa lor îndeletnicire. Faptul de la Galaţi e pur şi simplu faptul unor tâlhari cari prinşi în momentul când voiau se spargă o casă de bani, omoară pe agenţii siguranţei publice care voiau a pune mâna pe ei. Opinia publică va şti se facă dreptate. iu urma unul articol din Epoca, intitulat Agurida miere, 'ziarul Vtndipendance Rou-maine, ne-a atacat cu multa violenta, mal cu seama erl seara, pe trei coloane de tipar şi cu făgăduinţa d’a urma. lata faptele care aii motivai aceasta explozie de supărare din partea confraţilor noştri. Unul din colaboratorii noştri araia, tn articolul menţionat mal sus, mijoacele subţiri şi diba e întrebuinţate de nişt* oameni politici pentru a pregăti evt nea.lor spre guvern şi schimbarea de < v şiU a liniei lor de purtare, faefendu odată că remăn statornici In ideile odinioară. Ce e drept, colaboraturul noştri încă proaspete tn memorie nişte articole recente ale Independentei şi această remi-niccentâ se cunoştea în Agurida miere. Confraţii noştri s'aCi recunoscut, şi cu drept cuvânt, în acest articol, căci o mărturisim, o parte cel puţin dintr'fensul se potrivea perfect Independentei. El s'aCi făcut foc pe noi din această pricină şi ne aQ răspuns cu multă vivacitate că purtarea lor nu s'a schimbat câtuşi de puţin, că el nu atacă azi pe opoziţie de cât pentru a o sili sfe se organiseze. în fine că şi noi făgâduiserăm de a ne asocia acestei campanii, fără a ne ţine însă de făgâduialâ. Într'adevfer am fi rfefe veniţi 9fe învinovăţim pe cel care critică direcţia ce se dă opoziţiei, de oare-ce şi noi, în mal multe rtndurl, şi cu multa asprime ne am pltns de inacţiunea şefilor noştri. Deosebiri a însă între noi şi valoroşii confraţi de la Independenta, e că Epoca ca şi Lupta, pe când criticau cu asprime lenea şefilor opoziţiunel, combăteaîl în a-celaşl timp, cu o îndoită violenţă pe oamenii de la putere. Independenta, din contra, a domolit în-tr’uu mod simţitor tonul atacurilor sale in contra colectivităţel, şi aceasta, printr’o ciudată coincidenţă, locmai când a început campania sa în contra inerţiei opoziţiei. Această atitudine ne-a surprins foarte mult, şi nu ne-a surprins numai pe noi. Mărturisim că de cât-va timp încoace, a-ceastă atitudine a Independentei ne-a părut cât se poale de stranie. Independenta, negreşit penLru a ajunge Ia o mal perfectă unire a opoziţiei, avea în toate cestiile o opinie deosebii ă şi o-pusă acelei a restului presei independente. Se luăm exemple : Când guvernul a venii se ceară Camere! un credit extraordinar de Lreî-zecl de milioane pentru armamente, când membrii cel mal moderaţi ai Camerei aCi combătut această cerere, a cărui scop era destul de evident, când presa opoziţionistă s'a pronunţat în mod unanim în contra acestei sarcini extraordinare impuseţferet în folosul colectivităţel, cine, singur din toată opoziţia, a susţinui cererea ? Independenta, care a dat atunci guvernului un sprijin cu atât mai preţios cu câl venea din partea unul opozant. Ori-ce argumente ar aduae confraţii noştri in sprijinul părere! susţinute atunci de dânşii, experienţa a dovedii că noi a-veam dreptate, că patriotismul nostru n a suferit întru nimic pentru că am combătui cererea dc credite, şi că î.ntr'o cestie atât de delicată, singura cale interzisă unul opozant era acea a guvernului. Dar mal ştii? Poate că această părere separată a Independentei avea de scop d a aduce raaf multă unitate in opoziţie ? Se trecem la un alt fapt. Căci exprimarea unei păreri deosebite înlr'un caz izolat n’ar fi suficientă pentru a motiva articolul nostru. Se l'acc primenoala ministerială. Toată opoziţia pricepe în acelaş mod numirea d-lul Brâtianu ca preşedinte al consiliului de miniştrii, fără portofoliu. Independenta însă, negreşit pentru a face opoziţia mal omogenă şi pentru a o uni mal bine, nu se mărgineşte a fi de o altă părere de cât noi toţi, dar ne şi dojeneşte pentru atitudinea noastră, zicând că perdem timpul în discuţiuni sterile, în loc d a ne ocupa de cestiuni importante ca agiul, crisa în Serbia şi în Bulgaria ele. Alta. D-l Radu Mihal e numit ministru de interne. înfierăm cu toţii pe acest individ. Vedem cu loţil în această numire un des-lid aruncat ţfereî, indiciul unei politici violente, consacrarea oficială şi apoteoza bătăuşului şi tristele evenimente din Ga- ( laţi ne-afi dat dreptate chiar prea degrabă. Chiar Beizadea Mitică e scandalizat de | această numire. Independenta însă, ne- ; greşit penLru a strtnge mal mult legăturile care unesc opoziţia, e mal puţin severă de cât preşedintele senatului pentru noul mare logoTăt. Ea se mulţumeşte a spune că pe drept saii pe nedrept opiniu-nea publică (nu Vlndependance) priveşte pe d-l Hadu Mihal ca reprezintantul unei politici de represiune. Apoi, ca şi cum ar fi spus deja prea mult, adaogă: Aceasta idee, care poate ţi false, etc.... şi conchide impăcându-se foarle bine cu d-nul Radu Mihal, cu condiţia ca d-sa se arate prefecţilor ti sub-pre fee Iilor, printr’o circulara, ca este servitorul respectuos al leg ei! Frumoasă naivitate ! Cu aceaşl ocazie, valorosul nostru confrate, în nemărginita-1 dorinţă de a da mal multă unitate grupurilor de opoziţie, aminteşte cum s'a creat postul de ministru fără portofoliu, şi arată că dd. Fleva, P. Grâdişteanu, C. Mârzescu, C. Boerescu au susţiuut crearea acestui post şi aQ fost combătuţi de dd. Al. Lahovary, Gen. Florescu, II. lsvoranu, etc. Nu l aşa că lucrul este palpitant de interes, când sunt atâlea cestiuni care ar trebui sfe ne preocupe, ca agiul, de pildă, sau criza tn Serbia şi în Bulgaria ? Şi câl de utilă e această pagină de istorie, menita a da mal multă unitate grupurilor o-pozitiel! Dar se urmăm. Gu < azia călătoriei Regelui, comitetul botăreşte d’a face golul împrejuri,elul, şi exprimă această deriziune manifest care întruneşte Iscălitu-i prezinl.anţilor tululor grupurilor de iţie din :aşf. şil! Astă dală Independenta ş! a unire perfectă, o lucrare energică, o ho-rîre, o acţiune. Independenta trebuia sfe fie mulţumită. El bine. nu. Astă dată era alt cusur. Ho-tărîrea e energică, opoziţia e unită, dar manifestul e nedibicio. şi. pentru ca sfe nu producă efectul sfeii, Independenta ziar de opoziţie, anunţă, o-dală cu publicarea manifestului, că va asista !a această serbare, mal multă lume de cât orl-când. Evenimentele aQ arfetat rine avea dreptate, comitetul din Iaşi, or! Independenta. Regele e fluerat, huiduit şi stropit cu murături la Iaşi. Independenta. împreună cu România Libera numai, blamează cu asprime acest fapt. Unitate în opoziţie, nu glumă. Vine ziua de 10 Mal. Toate articolele ziarelor de opoziţie arată că această serbare zisă naţionala nuede cât o serbare colectivistă şi îndeamnă pe lume a se abţine de a eşiînaintea Regeiuî. Independentapu-hlică astă dată un articol de opoziţie la toartă, căci muslrează grozav de aspru pe guvern pentru «că o incapabil d’a organiza o serbare naţională, că nu publică programele destul de timpuria, aşaîu cât doamnele n’att vreme sfe ’şl facă toaletele, că nu se anunţă la timp că s'a organizat trenuri cu preţuri reduse; etc.» Doamne ! mari îţi sunt minunele, şi mal mare dorul Independentei d’a face unirea între toţi opozanţii. Am putea multiplica exemplele la infinit. Ne oprim însfe aci. Căci nu dintr’un fapt, nu din doufe, nu din zece, ci din toate, din informaţii tendenţioase, din comentarii curioase, din înţelesul general al ziarului reeseceacene a surprins tntr’un moddes-plâcut în atitudinea Independenţii. Tonul general foarte dulce, indulgenţa pentru guvern, corespunzând cu o extremă severitate pentru opoziţie şi cu o tendinţă ve-dită a critica tot ce face ea, a zice că face rfeO când nu face nimică, a zice că face mal rfeQ când facecutare lucru în loc de a face cufare altul, iată ce ne a surprins, iată ce ne a displăcut. Suntem foarte fericiţi de a vedea că articolul nostru a provocat explicaţiile care le anunţă Independenta. Mal mult încă, noi care dorim într'adevfer unirea serioasă şi lupta energică a opoziţiei pentru a dâ-rtma guvernul, suntem gata, dacă obţinem o declaraţie francă de opoziţie învier-şunalfi, declaraţieui mată de efect, suntem gafa, zic a regreta, când lupta va fi sftr-şită, vivacităţile noastre de condei, daca ni se dovedeşte însfe că au fost neîntemeiate. Iar în cea ce priveşte părţile articolului Independentei Iu care suntem atacaţi direct, nu vom respunde la dfensele, pentru a nu prelungi o polemică inutilă, şi şi pentru că ele nu ne ating întru nimică. Dacă articolul nostru a supferal atât de mult pe Independenta, care nu era numită c probabil că noi am avut dreptate şi că am lovit un punct sensibil. E iarăşi probabil că Independenta nu nc a lovit bine, dc oare ce nu ne simţim necăjiţi câtuşi de puţin. Publicul ştie dacă suntem conservatori sau nu. Şirui de articole scrise în acesle coloane arată care sunt opiniile noastre. II pare rfeO Indepeudentei că noi vrem sfe culegem beneficiile situaţiei în paguba ei care a luptat de la începui. In această privinţă, vom răspunde cu poetul că şi Tro-enil aQ fost viteji, odinioare. Iar în ce priveşte beneficiile, le am cules deja şi sun tem mândri de dfensele. Kirilov şi admi nistratorul nostru bătuţi şi răniţi, lanco-vescu persecutat şi în ajunul judecăţeî, Ressu închis, Vlaicu închis, Pilipescu şi Balş închişi, redacţia noastră violată, redactorii noştri răniţi, iată titluri de onoare care le am dobfendit într'adevfer şi care nu le cedăm nimerut. Dar de, mijlocul d’a câştiga asemene semne onorifice era lesne de întrebuinţat, şi am învinuit pe Independenta tocmai pentru că nu le întrebuinţează. [ar cea ce poate admite or nu Independenta, puţin ne pasă. Un ultim cuvfent in privinţa concluziei articolului de erl a Independentei. Ea zice că era violenţelor şi a entuziaz mulul a trecut. Fie, pentru cine poate sfe se stăpânească. Dar noi, când vedem că pretutindeni temniţei# sfe umple cu a-micil noştri, când nu e un colţ al ţferei unde glonţul şi reteveiul sfe nu nimerească pe opozanţi, când justiţia vândută devine complice a bătăuşului îmbătat, când Re gele aprobă tot şi când Radu Mihal e stăpân pe ţara Românească, noi, care avem sânge în vine, noi care suntem tineri şi nu putem sta nepăsători câud ţara suferă şi e asuprită, nici nu vrem, şi nici nu pu tem sfe ne moderăm. Vrem lupta de moarte, şi cerem cu drept cuvfent ca cel-i’alţl sfe lupte ca şi noi. Independenta ne a cerut explicaţii. lată cele pe care i le putem da. conjurată de o cunună de pătrunjel ; alţii mal ceapcftnl, aii profitat de ocazie ca sfe atragă privirile publicului a-supra mărfel lor. Eatâ pentru ce: alături de bustul lui Carolvs primus... şi ultimus (dacă o da Dumnezeii) lumea putea sfe admire ismene de flanelă ho-zândraci, câpăţlne de zahăr şi ţ!rl. In sfârşit, fie care creştin a făcut ce a putut, a muncit cât 1’aQ ertat puterile şi mintea, ca sfe’şi vânză marfa pentru onomastica zi a proclamărel independenţei... a nu se confunda cu aceea a magistraturei, care nu s’a proclamat încă. Negustorul cel mai dibacii! din toţi în această împrejmare, a fost, e de netăgăduit, tata socru, care aşezase la galantarulbiuroului sfeu din Calea Victoriei — aproape de casa gineruhn — mai multe lampioane de hârtie purtând armele fie cărei ţferl streine. Ce însemnau aceste steme, tocmai acum am aflat. Tata socru, (întrebuinţez această poreclă ca sfe nu fiâ silit sfe’i spui numele şi sfe adaog cuvintele : pardon de expresie) tata socru a voit sfe dovedească doufe lucruri. Mal Întâi, sfe arate locuitorilor din judeţe adunaţi În Capitală, că In prăvălia sa are marfă de la apus şi de la răsărit, că Stambulul II trimite adesea mostre şi că pantalonii franţuzeşti staă la densul alături de cel nemţeşti, fără teamă de discordie. Prin urmare, Ia dânsul : «Se /tabla spaniola,Mau spricht Deutsch, Englisc/t spoken,Si parlo italiano,» adică publicul dă tot d'a una peste o limbă alta de cîi a lui, dacă nuT place româneşte. Tata socru,lmpodobindu’şi ferestrele cu steme streine a voii sfe mai dovedească că a fost furnisoru! tuturor puterilor şi că prin urmare dacă n'are dreptul sfe ţie steagul lor la poartă,are cel puţin toate drepturile sfe le ţie felinarul cu o luminare înăuntru. Guvernul n'a dat însfe venerabilului antreprenor tot sprijinul la care avea drept. Administ raţia găsise cu ca le se aşeze Duminică seara la fie care zece paşi un toboşar între câţi va gendarrm—Ince-pînd de la palat pînâ la şosea, pe tot drumul cortegiului regal. Pentru ce aceşti toboşari, nu se ştie, dar ne vine greu de crezul ca Suveranul sfe fi eşit la plimbare cu brânza în trăsura şi se fi dorit sc provoace tocmai de 10 Mal o dtsfacere generală la lumina gazului. Toboşarii ar fi fost prin urmare mult mai la locul lor stând la poarta sau chear portiţa socrului, care dupfe fie care rataplan,plan,plan, s’ar fi adresat către public şi-ar fi zis : «Poftiţi dom nilor, poftiţi la salon !» Dldi. CRONICA OE 1V1AITJ ! ) Numeroasele persoane care s ad plimbat Duminică toată ziua şi toată seara I de la rondul şoselei Kisselef şi pînă în : Lipscani, aă putut constata că fie care i negustor şi-a ţinuL prăvălia deschisă. ( Unii au aşezat la galantar earbă verde, isul cu ochii, lată un început de f covoare, şi chiar poza Suveranului în- INFORMATIUNI Din cauza evenimentelor de la Galaţi care ocupă mal toată gazeta dc azi, amânăm pentru o zi publicarea scrisorii d lui Eleva cu consimţitnân-tul d-sale. X Un schimb foarte activ de telegrame a urmat toată noaptea între Galaţi, Bucureşti şi Florina. La ministerul de Interne ni s’a spus ca d. Ion Brâtianu trebue se sosească negreşit azi în Bucureşti, dar nu credem aceasta câc;, pe cât ştim, prezidentul Consiliului este prea indispus pentru a se putea deplasa. X Din izvor colectivist allâm că 15 no! arestaţiuni ar fi fost făcute asta noapte la Galaţi şi că între arestaţi s’ar alia şi d. Robescu, deputat. O persoană sosită cu trenul de azi dimineaţă ne-a spus că osebit de persoana omorîtă cu o lovitură de revolver, ar fi şi opt răniţi grav cu ciomagul, toţi aparţiind opoziţiunei Dăm aceste ştiri sub rezervă in a-dâstarea comunicaţiunilor corespondenţilor noştri. X Pasagerii veniţi azi din Galaţi spun ca au fost informaţi de comisarul garei din acel oraş, ca pe la 7 ore, comisarul Brailoiu, unul din şefii bandelor de batausi, a fost împuşcat. X Regele a primit azi dimineaţă încă la 8 ore pe d-nii Eugeriiu Stăţescu şi Radu Miliai. D° la Gotroeon* aceşti domni s au dus direct la ministerul de interne, unde miniştrii s'au Întrunit în consiliu sub prezidenţad-lui Dim. Sturdza întâmplările de ia Galaţi au făcut singurul obiect al deli beraţiilor consiliului şi tip izbutit a afla despre fioterir l ne putem aştepta se veo la Galaţi un adevărat ngi roare. X Comitetul executiv al partidului liberal-ooTservator se întruneşte azi la 5 ore, spre a delibera în privinţa evenimentelor de la Galaţi. X Din Turnu-Severin s'a trimis României următoarea telegrama : Candidaţii opoziţiunil la colegiul II au reuşit, cu toate ingerinţele cele mai înfricoşate Generalul Fotino, cu tot statul seu major, adminis trativ şi poliţienesc, a stat nemişcat la uşa săli de alegere. Alegatorii bănuiţi sequestrati si deţinuţi la politie. Comitelui ziarului «Alarma» X Voinţa Naţională a şi anunţat că generalul Pilat este numit, inspector general al geniului în locul generalului Berendey căruia îi se dă comanda divisiunii din Bucureşti. Aceasta n’a fost încă comunicat oficial generalului Berendey, care când va primiordinul oficial vacere punerea sa în disponibilitate. D-sa vroia se păstreze comandamentul trupelor de geniu în capul cărora se afla mai de multă vreme şi de mai nainte era hotărît se nu primească nici un alt post Putem chiar afirma că ministrul de resbel s’a dus la d. gen. Berendey ca se’l sondeze şi se vază daca d-sa va primi locul ile director a) ninieleruluî şi numai când s’a încredinţat că nu va primi s'a hotărît se’i ofere chiar divisiunea din Bucureşti. Cât pentru postul de inspector ai geniului, d gen. Berendey nu’l mal poate păstra din causa d-lul Carada n adever generalul Berendey, pe lângă postul de inspector al geniu lui avea şi direcţiunea lucrărilor de fortificaţie. In aceşt i din urmă calitate avea adese-orl a face cu d. Carada, care venea mereu se’i propue furnituri în nişte condiţiuni cu totul neregulate şi d sa era silit se le refuze. Văzând că nu’şi poate face ghe-şefturile cu gen. Berendey, d. Carada a hotărît se’l schimbe, şi ast-fel am vedea astâ-zî pe acest distins general căzut în disgraţia unui gheşeftar de soiul lui Carada care a a-juns se facă şi să desfacă generali*. X Aflăm că o convenţiunea fost iscălită de guvernul român şi guvernul austro-ungar pentru regularea graniţei dintre România si’Ungaria. X D. Panu va adresa azi d-lui prim preşedinte al curţii de apel o cerere formală d'a se anula repartisarea co s'a făcut de către procurorul general şi d'a trimete d-sa ('primul preşedinte) afacerea d-sale ia secţia unde trebuie se fie judecat procesul. In cas când nu sar admite aceasta cerere, d. Panu e hotărît se facă în contra'i recurs in casaţie. X D. Ion Câmpineanu, primarul ca pitalei, care a visitat eri lucrările de distribuţiune a apei în oraş, a fost foarte nemulţumit de mersul acelor lucrări. D sa a găsit că ele se executa foarte încet şi a declarat ca va lua măsurile cele mai energice pentru a asigura terminarea lucrărilor în timpul hotărît de la început. X D. Gheorghian Ministrul Agricul-turei, industriei, eomeroiului şi domeniilor va părăsi Bucureşti mâine Mercuri, însoţit de secretarul general al departamentului seu, pentru a vizita stabilimentul de băi de la Călimâneşti şi pentru a prezida la ceremoniainauguraţiunei ti rgului de râmatorî de la T. Severin. X D. Ion Câmpineanu a fost însărcinat. se zice, de către d-nu Brâtianu se împace pe beizadea Mitică. D-sa ar fi şi făcut demarşe pe lângă pan-prezidentul dar fără nici un succes. Beizadeaua pare hotărît să se ţină de acum înainte cu totul la o parte şi ar fi răspuns d-lui Câmpineanu că s’ar retrage chiar din Senat, dar că nu vrea ca ţara lut se sufere. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Dublin, 23 MaiQ. Curtea de apel a ordonat punerea în libertate a bătrânului Keller. Ia sosirea sa i s'a făcut o primire enlu-siasta. bruxelles, 23 Mal. Asia-zl are loc întrunirea plenara a le deraţiunilor lucrătorilor. Se vor lua de cisiunî privitoare la o greva generala. Numeroase mani lest ari socialiste vor avea loc în oraşele din provincie. Madrid, 23 MaiQ. Ministrul de rfesbof a declarat efi şl va da demisiunea daca proecte e de reforma ce a presinlal vor fi modificate de c&Lre comisiuuea Camerei. www.dacoromanica.ro New-Yark, 23 Maiii. l'n mare incendiu a isbucnit la Liake-linden ; 200 case aO fost distruse. Perderile sunt evaluate la 15 milioane. Bruxelles, 23 Mal. Laminiera Borinage lucrătorii aO încetat deja cu lucru. Se numără 13,000 grevişti, trupele patrulează toată noaptea de oare ce sunt temeri de o desordine gravă Greviştii a£i lipit pretutindeni afişe numeroase invitând pe uvrieri de a înceta lucru. Parola 63te greva sau moartea. In basinul din Meuse 2000 de lucrători au votat erl pentru greva generală. Spiritele sunt foarte excitate şi garda civică e sub arme. Parchetul a interzis vinderea armelor proibite. Petersburjj, 23 Mal. Generalul Tchemaetl' a adresat o scrisoare către Novoe Wremie In care exprimă opiniunea sa că Rusia ar face bine de a abandona Bulgaria la soarta el. Rusia nu mal Irebue să caute la Viena de acum înainte cheile Bosforului ci la Rin sau la Oder. Gândirile Rusiei trehuesc concentrate asupra două puncte : a pune guvernul Intre ciocan şi nicovală şi a se răsbuna de tratatul din Berlin. Circumstanţele actuale sunt favorabile pentru realisarea acestei idei. Petersburg-, 23 Maiu. Familia imperială a sosit erl la Oal-ehina. Berlin, 23 MaiO. Ziarele oficioase asigură că ar vrea mal bine ca generalul Boulanger să remână la afaceri Experienţele ministrului de războiţi împedică Franţa de a recâştiga vechia el putere fiinanciară. Budapesta, 23 MaiCt Preşedintele consiliului, d. Tisza, a motivat la Cameră Magnaţilor refuzul Aus tro-Unganel de a participa la exposiţiunea de la Paris din 1889. Participarea monar chiei, va aduce cu sine chelluell enorme care sunt incompatibile cu situaţiunea financiară actuală a imperiului. Cracovia, 23 MaiO. Înmormântarea Iul Zybikievitch a avut loc într’un mod solemn. AGENŢIA HAVAS Yieua, 23 Maiii. «Corespondenţa politică» află din Conslan-tinopole că Poarta a adresai representan-ţilor săi din străinătate o notă învitându-1 a atrage atenţiunea tntr'un mod serios a cabinetelorasupra necesităţii de un schimb de idei relativ la chestiunea bulgară, şi a le îndemna de a propune pe unu sau doi candidaţi la tronul Bulgariei. Yiena, 23 Maiii. Camera deputaţilor a adoptat proiectele .<«■ i«ge în privinţa bugetului provizoriu privitor la luna Iunie, prelungirea sus-pensiunii juriului pe timp de un an, în districtul Catarro, şi protecţiunea cable-lor sub-marine- l’osiduui, 23 Maiii. împăratul a inspectai azi prima brigadă de infanterie de gardă. Majestatea sa a dejunat apoi cu principele moştenitor şi cu princesa imperială în noul palat. împăratul va reintra după ameazl la Berlin via Rabelsberg. Berlin, 23 Maiii. Ştirile de sensaţie, ale căror ecouri se fac jurnalele de câte-va zile, relative la principele imperial, sunt fără nici un temei. Berlin, 23 Maiii. Jurnalele de seară anunţă că contele r aul ŞuvalofT, ambasador al Rus:el, va pleca săptămâna asta la Petersburg. Acest voiagiu ar fi de 15 zile şi ar avea ca motiv afaceri de familie. Se consideră pretutindeni că această deplasare s’ar raporta la o altă şi ulterioară destinaţiune ce ar fi reservată pentru contele Şuwaloif. Solia, 23 Maiii. Azi, sărbătoarea sl. Cyrileşi Methode, patroni al scoalelor, mare solemnitate cu pompa obişnuită. Este asemenea serbarea onomastică a II regiment de cavalerie. Azi dimineaţă a fost o paradă militară. Astă seară va fi un banchet la clubul militar, apoi un mare ba). Berlin, 21 Maiu. «Kreuzzeitung» anunţă că regenţa bulgară a desemnat represeutanţil săi diplomatici oficioşi pe lângă puterile streine. Aceşti representanţl sunt d. Ştranski la Berlin, d. Stoiloff la Viena,d. Geschew la Paris şi d. Kaltchew la Londra. Acelaş ziar adaogă că ministrul de res bel bulgar a comandat unei case din Berlin furnitura a mal multor milioane de pachete debaudagiu, ast-fel tn cât fiecare soldat să'şl poatft face singur primul pansament. Se fabrică pe tle care zi 15 mii pachete care sunt imediat expediate şi distribuite trupelor. UtILIIU Di: L\ fi*LATI DLPESILE NOASTRE PARTICULARE E<t urluitt telegrama ue oare ue-o uimite auflcul nostru d. M. Deellu, care dupe cum am anunctat a plecat aeeara la Galaţi. Oalsli St Maiu ora li si 50 dlmilieau Iu dimineaţa zilei de erl Galăţenii observase efi mal toate posturile de gardişti erafi goale, grupe grupe de bătăuşi se vedeau tnşirate prin toate resp ăutiile ce conducea la localul pri- măriei unde urma a se face alegerea colegiului II de Comună şi balotegiul colegiului II de judeţ. La opt ore jumătate, d. Lascar Cer-nat alesul opoziţiunel la colegiul I trecând singur pe dinaitea bftncel fu întâmpinat de o bandă de bătăuşi care sub comanda comisarului Brâiloifi, 11 zdrobi aproape. La auzul aceştia mal mulţi cetăţeni Intre care d nil deputaţi Mihăilescu, Catargi. d. senator Buşilă, d avocat Mihăilescu, comerciantu Ma-gearu cu d. Ressu şi alţii plecară spre primărie spre a se informa. In urma acestora venea d. avocat N. Istrate candidatul opoziţiunel la colegiul In baiotagiu de judeţ care aducea şi buletinele spre a le depune biurouluî. Aceştia abia ajunşi în dreptul casieriei ce vine vis-a-vis de localul alegere!, observară un grup de bătăuşi postaţi la colţul grilajului casieriei, In fruntea cărora observară pe comisarul Gănescu îmbrăcat civil şi pe sergentul Olteanu în uniformă, un bătăuşi se repezi de acolo şi cu o ghioacă mare albă în mână se aruncă asupra d-lul Botez scrutătorul labalotagiul colegiu-lulll de judeţ şi care se afla alăturea lângă Ressu, vociferând la adresa opo-ziţiunel. Publicul interveni şi fără nici un accident d-nil menţionaţi putură înainta până In partea primăriei, atunci un signal de gardişti se auzi ş> la moment o altă bandă de bătăuşi se văzu eşind de dindosul portiţei primăriei la doi paşi de poarta mare. D nit Buşils Catargi şi Mihăilescu văzând pe d. C. Malaxa pe capul prispi-şoarei de la biuroul technic al primăriei se opriră spre a’I povesti bătaia d lui Cernat, iar d-nii Ressu. Istrate, Pacu şi alţii Înaintară spre sala de sus a comunei. In acest moment bătăuşii îl luară de la spate şi o ciomăgeala cumplita sev Încinse în antreul sălel, d-nii Malaxa, Buşilă,Catargi şi Mihăilescu se retrase în biuroul technic unde numai ast-fel putură scăpa şi unde se afla şi d. magistrat Algiu preşedintele biurouluî de baiotagiu judeţean. De aci pe fereastră se vedeafi bătăuşii năvălind In sala de sus ; se auzea pârâilurile ciomegelor şi In mijlocul a-celei Înfiorătoare scene s’au auzit din întrul sâlei de sus câte-va descârcătur! de revolver. Peste o jumătate de ora sosi puterea armată care blocă curtea primăriei. Cu toată presenţa armatei tânărul Vlaicu şi alţii fură Încă bătuţi de ciomăgaşi. Când liniştea se putu stabili se putea vedea domnii Pacu, profesor şi alesul opoziţiei la colegiul 1 comunal cu capul spart şi stâlcit la umeri, d. Xentie bătut şi zdrobit şi alţii. Prin ajutorul d-lui major Poroineanu, d-nii Buşilă, Catargiu şi Mihăilescu putură eşi din biroul technic, în urmă d-nii Ressu, Pacu, Istrate, Xente şi alţii fură arestaţi. Oposiţia neputând să ’şi depue buletinele se retrase din luptă în faţa a-cestor atrocităţi. Fe biroul de alegeri comunal nu ruinase de e&l lista guvernamentala. Se procede la vot, daca acesta se poate numi vot; cu toate a-cestea acei din alegatori care fusese siliţi de politie a venit se vote.z.e. si spre a ’si manifesta dispreţul lor au rupt buletinele ce erau nevoiţi a pune in plic si ast-fel se esplica cum la despu-erea pretinsului scrutin de a sera s'au găsit peste una sula buletine anulate. Alegerea s’a contestat. Panica a fost mare in oraş , mai mulţi alegatori intimidaţi pe ia locuinţele lor, Itessu, Pacu, istrate si Xenlc stau inca la închisoare. Acestea sunt informatlunllo care lc-aui cupntut imediat la sosirea mea in Galulzi. din ziua de 11 Mal, să nu mal fie primiţi în cercurile el. In acelaşi timp nici un membru din opoziţie să nu le mal adreseze vr’un curent saii salut, ţi să se ferească de el ca de niş e ciumaţi. De asemenea membrii baroului de Galaţi, vor cere decanatului darea în judecată a avocaţilor Costin Vârlan, Miţu Macry ţi Gheorghe Cavalioli In ultimul moment mai primim următoare» telegrama. Galaţi 44 Maiu ora 14 30 scara. Astăzi presintând plângerea judelui instructor pentru constatarea cruzimilor comise de agenţi politiei, sa refusat primirea in fata procurorului Mosoiu procurorului Ge neral deputatului Malaxa, cari cu toti asista si conduc instrucţia di-rigeata contra noastra. Justiţie nu esista pentru noi. Robescu Ualatzi, 24 Mai. Aflu că societatea Gălăţeană, a decis cu procurorul general Săreţeanu, prim-procuror Nicolas Costantinidi, deputatul loc ţiitor a paşalel de Te-cuciă Coslică Malaxa, Costin Vârlan, Gh. Cava!iote, eroi terorizatului şi doliului gălăţean, de tristă memorie, Generalul Pencovlcl a sosit azi chemat eespre din Gnlatzi. Se zice ca s’u dat ordin de a se ocupa oraşul militareste. W Ieri la Galatzi o feniee însărcinata in opt luni a murit pe loc de spaima vexând cum bătăuşii bateau pe solul seu in propria sa casa fîind-ea era alegator din opoziţie. 9 Astă-zî s’au depus la grefa curţeî de Casaţie motivele pe care se întemeiază recursul condamnaţilor de la R.-Vâlcea. Motivele sunt în număr de cincî-spre-zece. m Arendaşul general al judeţelor Tecuci şi Covurluî d Take Anastasiu este aşteptat în Bucureşt', unde a fost chiemat telpgrafic de către tovarăşul seu, probabil case primească felicitaţi unite guvernului pentru isprăvile ce a făcui eri la Galaţi. • Ni se asigură că consiliul permanent al instrucţiune! publice nu se pare de loc dispus se acopere cu au toritatea lui noua infamie ce a plănuit d. Dim. Slurza d'a pune sub judecatăjpe d-nii profesori Mârzescu, Tzoni şi Pastia pentru că au iiscălit manifestul opoziţiunel unite din Iaşi. in tot cazul Consiliul s’a despărţit eri, fără a fi luat nici o deciziune în această privinţă, remâind se discute din nou chestiunea mâine. • Ni se comunica de peste Dunăre că majoritatea ofiţerilor bulgari , căutând o soluţiune practică pentru a pune capăt situaţiei actuale, au hotarit se numească pe principele Alexandru comandant suprem al armatei bulgare. Principele Alexandru ar continua se resideze în Germania, de unde ar da toate ordinele privitoare la armată. m De şi foarte suferind încă, d. Ion Brâ-ti&nu prezidentul consiliului miniştrilor va veni astă-seara în capitală. 9 In momentul de a pune sub presă comitetele oposiţii-unite deliberează încă pentru a aviza asupra mijloacelor mai netnerite pentru a se curma infamiile ce se comit la Galaţi. Numai de n’ar fi vorba de geaba. 9 întemeiat pe o informaţiune din Viena, ziarul rus Novoje Vremja care, de altmintrelea a povestit într’un mod exact primirea ce Regele Garol a întîmpinat la laşi, spune că A. S. princesa Cuza a eşit înaintea Regelui la gară. Încredinţăm încă o dată că faptul acesta este neadeverat. Prinţesa Elena nici măcar a cerut se vadă pe Regele Garol şi s’a mărginit numai a priimi vizita ce densul a arătat dorinţa se’i facă. 9 Beizadea Mitică a fost primit în audienţă azi dimineaţă de Regele. Negreşit că, în faţa neizbândei d-lui Ion Gâmpineanu ale cărui propuneri de împăciuire beizadeaoa n’a voit se le asculte, d. Ion Brătianu va fi rugat pe Regele se încerce la rîndul săO d’a readuce pe beizadeaoa In grajdul colectivist, din care a dosit. Suntem curioşi d’a vedea dacă Gapul Statului va reuşi. • Aflăm cu o deosebită părere de rău încetarea din viaţă la BuzeCt a bătrânului G. 1. Vernescu unul din membrii cei mai credincioşi ai partidului conservator. Perderea lui C. I. Vernescu va fi adînc simţită de toţi cei care îl au cunoscut şi au putut aprecia caracterul seu drept onestitatea sa esemplarâ. Banchetul dat aseară de d. ministru al justiţiei în sala Teatrului, s’a sfîrşit după cum trebuia se se sfîrşeascâ un banchet colectivist a-dică printr’o zahariseauI generală. Un tîncr magiitrat era atât de convins în cut, în mijlocul unui toast ce ţinea un înalt personagiu, a luat şi dânsul cuvântul pentru a povesti o istorie din cele mai pornografice. Numai cu mare greutate s’a putut evita un scandal e3pulsendu-se subţire tinerul împârţitor al dreptâţei din sala banchetului. # D. doctor Romalo a fost numit medic al arondismentului Sulina din judeţul Tulcea şi în acelaşi timp medic al spitalului întreţinut de co-misiunea europeană a Dunărei în acel oraş. 9 Redacţia Ziarului «Epoca» in dorinţa de a face cunoscute începuturile modeste ale marelui om de stat generalul victorios de la Rosei si Orfeu, Radu Dihai, ronga pe toti cititorii sei care vor avea stiinte sigure despre a-censta, sebine-voiasca a l-le eo-muniea. Rugam se nl se comunice mai cu seama amănunte din timpurile pantalonilor de dril si a pălăriei de pae pe vremuri friguroase. Representaţia din teatru Dacia anunţată pentru Mercur! 13 Mai, din cauze neprevăzute, se amână. Un afiş special va anunţa ziua fixată. ULTIMA ORA DEPEŞELE NOASTRE PARTICULARE Galatzi, 24 Mal, (ora 4). Ressu deţinui încă, Instrucţiunea se face, se crede ca va ii urmărit ca autor principal al omorului lui Slunicn Dineu, omor întâmplat chiar in sala alegerilor. Deşliu Gelul fi, 24 Mai, (5 ore 3Qm). Ve nărui in mod positiv ca era, judele instructor Panou cel intâfu şezi-sat de afacere; cerândui-se mandate in albu si refuzându-se s’a chemat un alt judecător din ordinul caruia s’a făcut arestările. 0 ancheta cât de superă-ciala ar dovedi cum s’a organizat si e-secutat crimele de eri. Instrucţia se face in scop de a incrimina pe Ressu cu or ce pretz si a spala administratzia. RobtMtrn AGENŢIA HAVAS Viena, 24 Maiii. — «Gazeta oficială» publică legile relative la compromisul Încheiat cu Ungaria şi noul tarif vamal. Paris, 24 Maiii. — Grisa ministeri ala se afla în acelaşi punct. Dar opinia generală este că o combinare numai a fost amânata, în care D. de Frevcinet ar lua preşedinţia consiliului. Bru.\el,24 Maiii. —Ştirile din Congo anunţa că d. Stanley a părăsit Stanley-Pool spre a seduceînajutorul lulEmin-Bey, urcând cursul lui Congo. Atliena. 24 Maiii. — Situaţiunea în Creta pare agravată în urma resisten-ţel ce Poarta opune voinţelor popula ţiunel creştine. l.oudra, 24 Maiii. — «Daily-tele-graph» considera convenţiunea anglo turcă că stabilind într’un mod virtual protectoratu britanic în Egipt, şi prevede că marele puteri vor refusa de a adera la aceasta. «Times» este asemenea de părere că marele puteri vor refusa de a primi această convenţiune. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRA3EVSKY Strada Politzii No. î IN TOATE SERILE REPRESENTAT1I EXTRAORDINARE ]VIer,ou.ri si Sâmbătă HIGH-LIFE CASA DE SCHIMB m (îr. mm & ii. mărci Strada Llpitcanl, No. tS bl* Buoureeti, 11/23 Maiu V A. LOR I Scadenţa cuponelor «ONDORl DZ STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 Renta rom. amorţi». 5 0/0 Renta rom. ,rur. con. ti 0/0 1 Oblig, de stat G. F. R 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1884 7 0/0 Irupr. Openheim 1888 8 0/0 Agi o ÎMPRUMUTURI Im ne orask apr. oraş Bucuresci 6 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 impr. or. B. ou prime loz t.20 VALORI D1VKB88 Credit Fonoiar Rural Idem Idem Cred. Fon. Ur. (lin Buc. Idem Idem Idem idem 7 0/0 5 0/0 7 0/0 d 0/0 5 Of Cred.Fono Ur.din laţ 16 0/1 ,Ob! du, uan* li an. ii Ap 1 Oe Ap l Or Mai 1 No ian 1 Iul Idem ■ 1 MarISep 1 lan 1 Iul 1 Ian t iul 1 Mai 1 No 01) 1 lan 1 Iul Idem Idem Idem Idem idem Mal .... N. lOANID & C° BUCUREŞTI —3, Strada Lipscani, 3— APE MINERALE FRANCESE. GERMANE* INDIGENE 18 8 7 comande se pot efectua în toata tara Apolinaris Apolinis . . Apă de Buda Bitin . . . Balaruc . . Bourboule . -65 —8o Bonnes >// t/2 BftlţăteştT Bors/ec......................... Capvern...................... Condillac.................... Contrexville (le cler) . . . Carlsbad (Miihlbrun) . . . , ,, (Sprudel) , . . Crondorfer (Btl. Bordeaux) . Căciulata ........ Ems (Kranchen)................. ,, (Victoriaquelle) . . . . Elopatak ........ Franzensbad (Franzensbrunn) ,, ÎWiesenquelte) „ (Slahlquelle) GiesshObler Btl 1 Litru . . Giesshtlbler Btl 1 Litru . . ,, ,, (Bordeaux Gleichenberg (Consiantiquelle) Halt (Jodvasser) ingen (Ralt Mont Dore Kissing (Rakoczy) Marienbad (Kreutzbrunn) . ’. ,, Ferdinandsbrunn) Orezza . Preblauer-fSauerbrum . . . . PQIInauer /flacoane).......... Pyrmonl (Stahlbrunn) .... Roncegno...................... Rubinat....................... St. Galmier (Badoit). I 6o I 40 J 60 1 — —80 —90 1 — 1 25 1 50 1 20 1 20 —80 —80 1 — 1 10 —90 1 — 1 — I IO I IO -70 —90 IO 35 5° 50 (Noel) »L 60 20 -80 « »5 1 40 1 40 1 20 1 20 Selters (flacoane; Spa (source de Pouhon) Schvalbach (Stahlbrunn/ Vichy (Grande grille) . . ,, ,C4lestin$) Hauterive) Hopital) . Mesdamsa) Val» (Deairec Wildungen ISt. Jean). . Precieuie) . Rigolette) . Magdeleine) Dominique) Pauline) 1 80 I — 1 50 I io 1 40 SĂRURI MINERALE Sare de Karlsbad..........Flac. 2 50 „ Alhermalâde BâlţateţtT. „ l 75 „ * pentru bit „ „ „ Cutia 2 ko. 2 ţo PENTRU FARMACIŞTI SE FACE UN RABAT Toate apele minerale ce nu sunt coprinse aci se pot procura prompt. NB. Sticlele goale M primesc pe prst de zece Bani. NICOLAE AL. PARADAT AVOCAT ’sl a strămutat domiciliul tn strada Aoa-aemieî No. 10, în faţa hotelului Union. ADU FOARTE IMPORTANT Subsemnatul proprietar al fostului ma-gasin, Ioan PencovicI cu mărfuri de Nou-veautes din Str. Lipscani No. 24 am o-* noare a aduce la cunoscinţa onor. public şi bogatei mele clientele că delaSft. George a. c. am mutat acest magasin tn magasi-nul meu de lângă Politia sub firma, Magasin la Babilonica şi câ voi vinde eftin tot ca până acum. Bazes pe uă numeroasă clientela şi semnez respectos. I. Moisescu ALBERT BAUER INGINER SPECIAL 8traX«X' •XC» Farfumerie - Oriza I». H.KCSR&WD, PARIS, rue Salnt-Honore, 207. PARFUMURI CONCRETE WVfrmt'lIjNt SISTEMATICA BREVETATA IA EBAKCIA SI [IN STHEINATA1E PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, preparate printc’un [procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscutj tle suni închise sub forma ita -IKWîf Autorisuta da consiliu dahyyiena si salubritate DENTAL1NA ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur 6unt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 Iranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite laBucuresti: F, IV. Zvrner, I. 0-vesa, Bruss Stela si Branndus—Draila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, llaque. NU MAI ESTE DURERE DE DIKT2I prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL P.P, 8.8. P1ISINTI BENEDICTIN! din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don M A NURLONNN, Prieur 2 MEDALII DELII: BruxtUa 1*80, Londra 1884 cele mai inalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosâ de câte-va picături în apa, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care ! albeşte, consolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUi! 3, RUE ‘’GUERIE, 3 BORDEAUX Deposit la toate larmaciile, parfurocorl şi CoafeorI representante ppntru Ro" mânia, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comercială Lrănceză din Gălăti s. sucursalele ei. * UTIL PENTRU TOTI BALSAM DE SĂNĂTATE AL FARMACISTULUI I. E TEL din Râmnicu-Veicea Analisat si aprobat do onor. Consiliu Medical superior din România PrrMervntivoscelinte al sânălatii contra diferitelor maladii contagioase, mai ou seama in timpuri epidemice, de cholera, de friguri, si Hrniriliu foarte bun contra boalelor de stomac, de ticatsi consecinţele lor precum: iridigesiiuni, lipsa de apetit, ragai .la, gr ata, flegma, flatulenta, durerea ne stomac, colica, ingreunarea de stomac, constipatia, congesti-uni, gălbioare, venin, hemoroide (trânji), hi dohondne si melancolie provenite din deranjamentul mistuirei), indtsposiliune, durerea de splina, ameţeala, durerea de cap, friguri, soorbut, ulcere etc etc. Ualxamul ile Miualatc Hi toi, superior tu-tulor produselor similare, se recomanda pentru ori-ce casca cel mai bun si cel mai util medicament de casa tululor persoanelor in general si In special celor departati de ajutoare medicale. Babuinul «le xanatatr Vitei, se poate in-trebuinta in or.-ce timp si lara deranjament Sn afacefi.. Preciul anul flacon insolit tic instrucle i si »tl bani. Se gaseste de vânzare la celle mai multe farmacii si la principalele Drogherii din teara. IWl ifll ir» I urii ba un mngasin de ino-rllxl *1 ici j A Al I <1® Şi manufacture se I "Jl • ilvi >11 1 caupâ un Impiegat cu cunoştinţl şi practică în această branşă. 0-lerte cu menţiunea pretenţiunilor şi cu certificatele de serviciu anterior a se adresa la magasin. Bazar Viiglais în Galaţi. ANUNCIU IMPORTANT ~ PENTRU HURT1GJJLTOR1 Gradina d-lul Căpitan Blârâmberg din Str. Polonă No. lOU, cu im teoen foarte vast ou trei florării pc o întindere de 75 metri şi cu locuinţă pentru grădinar este de îndată de cedat gratlr şi pe £naî mulţi ani nnul horticultor pe simpla conditiune numai de a in-tretine zisa gradină in bună stare. m MECfiTROMÂfiâtect doreşte a se angaja la un domn proprietar care poseda mal multe locomobilc, spre a le con-ucd şi esecuta separaţia lor. Asemenea s'ar n gaj a şi cu tinerea crmptab'litâlci la necesi-ale. Adresa la Redacţia acestui ziar Citim in Te Ier,Ta.Pn.1 de la 9 IVIa-iu No. 4462 MAREA LOTERIE LORENA AUTORISATA PRIN DECRET MINISTERIAL AL GUVERNULUI REPUBLICEI FRĂNCESE IN PROFITUL VICTIMELOR GRINDINE! DIN DEPARTAMENTUL MEURTIIE ET MOSELLE : ■ Această loterie de bine-faoere, una din cele mal serioase loterii francese creată sul» patrona gini si preseduntia do onoare a d-lor Senatori si Itepulnti al Lorenel, în urma unei autorisatiuni speciale, va avea încă două trageri, dintre care una va avea loc irevocabil la 5 Mai st. şi nu va putea fi amânată sub nici un pretext. Ala TRAGERE RE LA 15 AUGUST 1887 CU O SUMA MINIMA SE PO ATE CÂŞTIG A 1 Lot de franci 150,^0 - 150,000 1 » » » 50,%0 - 50,000 1 >) » » 10,°00 — 10,000 21 loturi » » 2 000 — 4,000 5 » )) »> 1,000 — 5,000 30 » V » 500 — 15,000 60 » » » 100 — 6,000 103 ioturi împreună iranci 240,000 PLATITI IN MONEDA SUNĂTOARE Toate biletele, chiar acele care aii câştigat deja un câştig, trebue se participe la cele doue trageri apropiate. Trebue dar noaparat păs rate cu îngrijire tta e biletele. III. 150,001) IR. IN AUR Loteria l.orena are de scop «l’ajuta pe cultivatorii de vii si pc agricultor i victime a le uraganului din l ss.'l A l-a TR AGERE DE EA 1 5 AU- GIJSI si. n. 1882 1 Lot de franci 150,000 150,000 1 ») » 1) 50,000 — 50,000 1 » )> » 10,000 — 10,000 2 ioturi » 2,000 — 4,000 5 » » )> 1,000 — 5,000 30 » » D 500 — 15,000 60 J> )> » 10b — 5,000 103 " loturi împreună franci 240,000 PLATITI IN MONEDA SUNĂTOARE Fondurile destinate pentru plata câştigurilor sunt depuse la Banca Fratt-cieî. Câştigul ile vor li plătite in aur fără nici o reţinere. Trebue s<• notăm onorabilului public, că mai Inleiu s a hotărât ca I.otcria l.orena se aiba trei trageri, dupe cuui e tipărit in dosul biletelor, lusa dupe tragerea a doua, in urma unei antoi-isniiiiiii spc-eiale şi prin prelevarea a60,0l0 franci din câştigurile tragere! a treia, s a efectuai o a treia tragere, care a avut loc la 5 Maiu I8r7: de unde provine că trsgereaa patra (indicată ca a treia pe bilete) va avea numai câştigurile arătate mai *ns, iar nu acele tipărite în dosul biletelor, adică In total 240,000 franci iu loc de .-iDii.imu franci.___________________________________________________ Vânzarea exclusivă a biletelor loteriei Lorene pentru toate ţârile streine a fost acordată Casei de Bancă şi Comision Monitorul stinsei Universale din Viena, persoaneie care doresc să’şî procure bilete, trebfe sfe se adreseze escusiv numai la corespondenţii numitei Case de Banca. Preşedintele Comitetului I oterici Lorene Fost Preşedinte al Camerei de Ccmercib din Nancy XARDEL. Un bilet costa 75 bani, — zece, 7 Iei in mandate poştale sau timbre, IOO bilete nu costa tic cât 00 lei. - Lisîeie tragerei sunt trimise gratis. In România se pot procura Oiletile prin toti corespondenţii noştri Avis important: ba tragerea a doua de la 15 Ianuarie un câştig de (0 mii franci a fost câştigat de d. Constantin Andreiş din Piatra, vechio abonat şi client al Monitorului sumei Universale din Viena. Acest câştig a fost încasat prin intermediul d-lul Byk din Iaşi şi acesta a presinlat biletul prin d. Weisweiler Banker din Paris. CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipseam, No. 33 Cursul pe ziua d«12 Maiu 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0Oblig.deStat(Rur. conv.) Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 94 1/2 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei ‘ *.............- 87 33 78 1/2 Oblig. Casei pens.(l. 300) 210 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 86 1/2 6 0/0 » » » 7 0/0» » » 103 5 0/0 » rurale » 80 1/4 7 0/0 » » » 106 Aur contra Argint sau bilete. 141/2 95 88 36 79 1/2 220 87 1/2 104 91 IOT 14 3/4 GRADINA FIUPESCU 800 OALE cu plante de CAPSHJIVl încărcate cu FKITCTE mari extra tine, parte deja COAPTE. OOO TRANDAFIRI IA OALE aleşi CU tulpina înalta, speciile cele mal renumite se pot planta toată primâ-vara până la 15 Iunie. FLORI DE TRANDAFIRI boboci, sau dcsvoltati pentru buchete, butoniere, jardiniere. COPACI roditori calităţile cele mal bune cunoscute de vînzare la finele toamnei şi la începutul orimăverel fie căruiaan. IO VA VERMECLL1A. Grădinar Strada Dionissie No. 42 BE ARENDAT Moşia Lomolestl-Câlnâu proprietatea d-Iuî Alec-sandru Lenş Filipescu, judeţul Ilfov, alături de şoseaua dintre Bucureşti şi t Iteniţa, sitintă Ia jumătatea drumului dintre aceste localităţi şi caro moşie are ca la patru mii pogoane a-rabile, de cea mal bună cualitate de pământ, cu trei sate pe dânsa, cu doue pere Iii case do arendaş, din care cele de la Lomoteşti 811110. mobi ale, cu han rr.aje, cârciumă, magazie de bucate încăpătoare şi în cele mai bune cornii- 1 ţiunl, cu eleşteh de pescuit, vil cum şi moara cu patru roţi în ceu mal buuâ conditiune pe Dâmhovitâ. Se arendează pe termen de 5 ani cu incepete de la St'. Gheorghe 1888, doritorii de a o lua in areudâ se pot adresa la propţ'e-tarul moşieîd. Alexandra Lenş Filipescu Piaţa Amzi No. 2, in toate zilele de la 10 pârfft 12ore sau la d. Sevescu Strada Minerva No. 16 do lâ 8-10 ore dimineaţa. Cal. Victorii Bal. Dac.-Bum. LA ORAŞUL VIENA Â LAVILLE DEVSENNE vis-a-vis de Lib. 8 o cec Recomandam onorabilei toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. M&dapolam frautzuzeec de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Kcosse, de bumbac, de lâna si de m&t&se. noastre clientele pentru irftiuatnte si soliditate urma- Flauele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului l)r. (>. .larjjer. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. c.orsete frantzuzesti cu balene veritabile. Truusoiiri rouipleetr pentru tidantati. f.ayrttes si Trousuiiri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restaurauturi. UN AGENT Se caută UN AGENT pentru ramura dro-guerieî, care voiajazâ şi prin provincie O-lerte sâ se adreseze: MAUBKKV 20 poşte restante, Graz Steiermark Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGC IMOSTKT ILUSTUAT SI VA FI ÎBlBiS OiU-CUI VA FACE t EREBE. LA ORAŞUL VIENA CALEA, VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec i« I c I i DRUL Â.ViÂNU fost şef de clinică la profesorii Galezowski din Paris I)a consult aii uni pentru boale de OCHI, URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni de liirurgie oculara. Bucureşti, Strada Caro! I A o. 18, de laorele2—4 dupe anii a/.. Pentru sera.cidlmip.dela8-H. X I MAŞINI DE ÎMPLETIT MAŞINI DE ÎMPLETIT i, I % i t £ X tAk RA 1 A !|iicj 1 «rai nu dist. Oltu, plasaSerbanesti MUijIA I iltulil partea, D-lui Nicu Moscu in întindere de 2600, pogoane din care 226, semantte grâu de toama sl 60 orzu. Se aren-j deazade la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. 1 DIN CEA MAI VECHE Sl RENUMITA FABRICA LATJE & TIMAEUS DIN DIIESDA Recomandam ca deosebire pentru familii aceste m isiiii cu care se pot inpleti: GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri TRICOURI Talie si Pantaloni SI ALURI MÂNUŞI, PLAPOME SI PĂLĂRII - sini se poale câştiga esistenla miei numeroase familii. Un maestru in aceasta arta industriala se afla la disposiliunea amatorilor " eatru Prin aceste maşini Un maestru in acea...... .......... ........... Uelalit so pol lua la Bepresontantii generali pet __________Jl pentru instruire 1 România si Bulgaria, lor. RYSER et BRATEANU Bucureşti, Calea Moşilor No. ifl. M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după uulicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea iuminel, asemenea si tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesuri metrice etc. cu preţuri foarte moderate. (IIIOM IfCIUTOM rr nicâ ’a se adresa la Matjarne LoalaStrada S a- unele No. 66 MVCWTAIîTj ui casa situata In strada V Cilii ii fi Ii l'aur'.il N-o 6 cu patrti cartere, depondfntp, grajrlu şi şopron, pută şi curte pavata. Doritorii se voradresachiar acrlo. ,:n:„ raşca......5*~ gradina se încbtriază de la Sf. Gheorghe viitor. A Be adresa Strada BAT1ŞTE No. 11. SE CAUTA DN POST o moşie sau si ambele. Informaţii Strada Târ-goviste 181. 15—14. r n. ELEV AL PROFES. DR. MARCOV CI După o practică de mal mulţi ani îu clinicele speciale, din Paris şi Viena, sîabilinciu-se în Bucureşti, str. Doamnei, 15, dă consultaţiuui pentru boale de PIELE, SIFILIS Sl FEMEI de la o"ele 4 pftnft la C> iiost-merid. IIAOII PTIl | Vilii' >1111 iudi tulul Brăila, se îlIIiMii 01 liTllliii minute depârlare de gara Fâuroi, se arendează cu incepere 23 Aprilie 1888 Doritorii sâ pot adresa zilnic. Bucureşti Strada Mercur No. 4 bis. de la 8 oânu la 10 oaro dimineaţa la d-nu N. A lacoavkv. ÎNVATIATORUL PENTRU TOTI Z>0R LIMB.STIC SEPTAM'HSL LIMBA GERMANA FARA PROFESOR Redactat de un comitet de profesori Redacţia Strada Clementei Uo. 1. Abonamentul pe un an 30 Iei, pe 6 luni 15 lei, po 3 luni 7 Iei şi 50 bani. MAX FISCHER GALAŢI Str. Mare No. 38 BUCUREŞTI Strada Patriei No. 10 ’&Sl. Tipografia Ziarului ,,Epoca* Uoraut r«»poaB&bil, C* Georgescu. www.dacoromanica.ro