ANUL II No. 438
A DOUA EDITIUNE
MARŢI, 12(24' MAIU 1887
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCER LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATE8C TOT-CAUNA ÎNAINTE
l\ BUCURI*: SCI La casa Administratiunoi IN TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni ’0 lei, 3 luni 10 lei.
I!\' S i REIA ATATE: La toate ofticiole po? tale d:n Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 Iei, 6 luni 25 lei.
LA r ARIS: Segaseste jurnalul cu iECeai. numeral, la Kioscul din rue Muntmartre 4 I:» Bulevardul St. (îrrnuiin No. 84.
15 BANI NUMERUL
ANUNCIUFHLE
DIN ROMAN*A SE PRIMESC DIRLCT LA ADMINI» TRATIA ZIARULUI
la ParN: la A gen ce lluvav place de IU. bnurse, 8.
A-gcnee Lllire, rue Soire Dome den Vieţuire* 10, (Place de la lioursc) pentru Paria, Franci», (•rrînmiia, Anstro-lingaria, Italia si Mareo llritauie.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 hani, amin ciur i si reclame pe pagina treia 2 lei linia
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
50 B UN NUMER VECHIU, 50 B
REDACŢIA
Mi*. !t. — Pini a Episcopiei. — Mo. îl.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
Mo. îl. — Piftia Episcopiei, — Mo. îl.
cr CE SE FĂLESC
MANOPERE INFAME ALEGERILE SUB COLECTIVIŞTI
O SCAMATORIE POLITICA ABA DE AUR
FEMEIA MORTULUI
CU CE SE FĂLESC
Colectiviştii au toate îndrăsnelile.
Şi nu este îndrăsneală mal mare, nu este neruşinare ma: sfruntată, cu aceia ce o au oamenii aceştia d’a se lăuda cu succesele ce pretind că cu oeazia alegerilor judeţene, ar fi do băndit în unele judeţe, în care opoziţia locală a crezut, cu drept cuvânt, de cuviinţă d’a lupta.
Falitul care se laudă cu o avere câştigată prin mijloace frauduloase, cavalerul de industrie care vrea se-ţi ia vezu>, afişând un lux insolent, resultat al escrocherielor sale,nu au mai multă aroganţă ca aceşti indivizi când îţi aruncă în obraz voturile răpite de dânşii prin violenţă şi prin fraudă de la alegătorii intimi daţi.
Până astă zi nu văzusem încă acest spectacol : nişte oameni făcând paradă de obiectul cliear al furtişagurilor lor.
Însuşi colectiviştii ne deprinseseră cu mai multă reservă. Carada nu etalează la zioa mare milioanele sale, ci le plasează binişor şi pe tăcute la case de ba că din străinătate. Milionarii Re0 noului nu cumpără moşii cu ba. I câştigaţi de dânşii în mod scandalos, ci cumpără pe neştiute acţiuni, şi chiar acestea pe numele altora. D-lui Brătianu, îi e ruşine chiar de milionul acela cunoscut de toţi,adunat cu pantahuza, şi caută se l disimuleze sub aparenţele modeste ale fabricaţiuniî ţuicii şi a untului.
Fi bine, această modestie ce au în viaţa lor privată ar trebui s’o păstreze şi în politică, şi mai cu seamă când e vorbă de alegeri.
Gâci între biletele de bancă ale lui Carada şi biletele de vot ale lui Radu Mihai nu e nici un fel de deosebire.
, Toţi ştiu astâ-z’ cât preţuesc a-ceste bilete de vot stoarse cu d’a fila de către poliţie de la alegători oi câtă diferenţă este între valoarea l or nominală şi cuis jl zilei.
Toată lumea ştie că fie-care din aceste voturi, care să presupune că r presintâ voinţa luminată şi liberă a unul cetăţean, în realitate r< presintâ numai câte o conştiinţă siiuită or un caracter corupt. Fiecare vot dobândit de colectivişti presupune o fâgâduialâ or o ameninţare.
Fie care vot represintă or un împrumut la o casă de credit făcut p"in favoare, or un proces câştigat în contra legiT, or o infamie descoperita în sarcina unul ulegâtor şi caie s’a cocoloşit, or o ambiţiune nesănătoasă satisfăcută, or o făgâdu-ialâ de funcţie sau o ameninţare de destituire, s»u chiar numai 500 de franci or o simplă decoraţie.
Aceasta represintă un vot dobândit de Colectivişti.
Faceţi acuma totalul voturilor ce lo pot dobtndi Colectivişti! In nişte alegeri generale, puneţi la o l’altâ
vre-o 8 or t0,000 de voturi de felul acesta şi veţi vedea ce sumă piramidală de infamii represintă acele câte-va mii de buletinurl.
Cu aceste buletine care,într’un mod concret,represintă toatemişeliile colectiviste, care sunt esenţa quinte-senţialâ a infamiei colectiviste, au neruşinarea se se fălească membrii guvernului actual.
TE LE GRAM E
AGENŢIA LIBERA
Bruxelles, 2i Maifi. Ziarul «Le Nord» zice că polemica ridicată de Gazeta Germaniei de Nord asupra ocupăreî Bosniei şi Herţegovinel n'a ajuns la scopul cea urmărit. Scopul foaie! germane a fost zădărnicit prin rezerva tăcută a cancelarie! ruse care n’a vrui sfe scoată din archive oare-care documente ce gazeta germană ar fi vrut să vadă publicate.
Bruxelles, 21 Maifi. Greva se intinde. Grevişti! ameninţă pe lucrător! care vor să continue lucru.
Paris, 21 MaiO.
D. Rouvier a recunoscut imposibilitatea de a forma un cabinet care se poată practica o politică de concentrare.
Bruxelles, 22 Mal.
Certuri serioase şi bâtă! s’afi întâmplat între lucrătorii Valon! şi Germani de la minele din Vaur şi din Chevremout.
Valoni! a0 declarat că numai voesc se lucreze împreună cu lucrătorii german! şi ÎI au şi expulsat.
Seara, Germanii s au întors însrulaţi cu revolvere şi aii I ras asupra lucrătorilor valoni. Gendarmeria a venii în ajutorul acestor din urmă şi a procedat la arestarea a zece germani.
Bruxelles, 22 Mal. Siluaţiunea s a îmbunătăţit în minele de la Charleroi.
Moulrt al, 22 Mal.
Preşedintele Ligel agrare a convocat un mare meeting spre a protesta în contra aliludinel mişeleşll a Orangiştilor care, la Taranto, aă aruncat cu pietre în d. O’Brien.
Acesta diu urmă a promis că va asista la meeting.
Londra, 22 Mal.
Se zi:e că starea sănătăţii d-lul Parnell inspiră cele mal vil îngrijiri.
Parts, 22 Mal.
Un tratat de extrădare a fost iscălit între Franţa şi Mexicul.
Pesta, 22 MaiO.
Preşedintele consiliului, ComiLele Tisza, răspunzând interpelări d-lul Irany, privitoare la preliminariile ocupări Herzegovi-nel şi Bosniei, a declarat că înaintea rezbelului, politica Austriei a fost inspirată de idea d’a îmbunătăţi prin căile pacinice soarta creştinilor din Orient şi de a menţine integritatea imperiului otoman.
In ajunul declarări de rezbel de către llusia, Austro-Ungarias’a hotărît a păstra cea mal strictă neutralitate avend iuvedere că monarchia nu avea nici un cuvânt d’a combate Turcia. Ea nu avea în altă parte nici un cuvâut de a combate Rusia căci Austria recunoscuse aspiraţiuuile legitime ale creştinilor din peninsula balcanică.
Cu toate acestea datoriaAustro-Ungariel îl impunea să vegheze ca sfe nu se producă vr’o schimbare care ar putea jigni interesele sale. Atunci au avut loc, Intre Austria şi Rusia, negocierile despre care a vorbit interpelatorul, monarchia a speci-iicaL cazurile care ar sili-o sfe iasă din neutralitatea sa şi a arătat necesităţile unei împărţiri evcnLuale de teritoriu în Orient, împărţire care nus’ar putea face fără de aprobarea el.
In cât priveşte Bosnia şi Herzegovina, Austria a declarat că primeşte ca Turcia se restabilească ordinea în aceste provincil; însfe în cazul când intervenirea Turciei iţ'ar fi încoronată cu succes, Austro-Unga-ria n’ar permite ca vr’o altă putere sfe se stabilească acolo şi va fi silită sfe le ocupe ea însăşi.
Aceste negocieri sunt acelea care aii a-d us I n ţelegerea despre care este vorba.Du pă această înţelegere Rusia s a asociat la modul de a vedea al Austriei şi tractatul a fost comunicat apoi Germaniei ca putere a-micS. Acest tractat nu implica nici de cum o Împărţire a Turcii între Austro-Ungaria şi llusia şi nici nu forma baza unei acţiuni comune.
Veni pacea de la San-Stefano ale cărei condiţiunl nu corespun-leatl cu angajamentele luate. Austro-Ungaria protestă Intr'un mod energic.,Congresul din Berlin a confirmat apoi în mâinile Austro-Unga riel mandatul de a ocupa Bosnia şi Herzegovina şi pe temeiul acestui mandat monarchia a precedat la ocuparea acestor doufe provincii.
Sfirşind, ministrul adaogă că e cu neputinţă aslă-zl de a intra în toate amănuntele preliminariilor diplomatice ce s’aîi urmat înainte de resbelul ruso-turc. Po-siţiunea ce Austro-Ungaria o ocupă acum în Orient şi printre puterile Europei este resultalul politicei de atunci.
AGENŢIA IIAVAS
Paris, 21 Maifi
Se crede că d. Grevy va chema pe d. Rouvier sau pe d. Deves. Un noa demers pe lângă d. de Freycinel njţ isbuOt.
Berlin, 2! Maia.
Ministrul a prelungit cu un an mica stare de asediu la Sprenberg.
Berlin, 21 Maia.
Dupe«Gazeta Naţională», generalul Kaul-bars a făcut, dupe întoarcerea sa la St. Petersburg, un raport împăratului în privinţa călătoriei sale la Berlin şi mal cu seamă în privinţa întrevederii sale cu principele de Bismark. Eşind din palat, generalul Kaulbars o exprimat convingerea, că afacerea bulgară va fi regulată în mod pacific.
Buiinpes a, 21 Maiu. Camera de, utaţilor. —Preşedintele consiliului,d. Tisza, rfespunzând la interpelarea d-lul Iranyi în privinţa ocupare: Bosniei şi Herzegovinel, face istoricul amănunţit al evenimentelor care afl precedat resbelul ruso-ture, accentuând, că guvernul Austro-ungar s a silit de a îmbunătăţi soarta creştinilor care se găseau sub autor lalea otomană.
Monarchii sa decis atunci pentru neutralitate, dar guvernul afoav obligat, în faţa unul resbel eventual, de a preveni înflorirea intereselor opuse, îullorire care putea sfe resulte din evenimente. A avut dar înlrevoibiri cu guvernul rus. Cu a-ceastâ ocasiune a deefarat că nu ţinteşte la posesiunea Bosniei şi H -rzîgovinel, dar că doreşte numai o reformă sub domiwa-ţiunea Turcilor, admiţând că Turcii ar ti în stare de a stabili ordinea.
Monarchia a declarat pe lângă aceasta că, dacă Turcii n'ar putea sfe» obţie acest resultat, ea n’ar suferi pe nimeni alt de a se stabili în aceste ţinuturi, şi că s ar vedea atunci obligată de a ocupa ea singură Bosnia şi Herzegovina.
Guvernul rus a recunoscut veracitatea expunereril vederelor monarchiel.
Dar tratatul de la San-Slefano ne corespunzând dorinţei exprimate, sa propus convocarea unul congres ia Berlin şi Aus-tro-Ungaria, a fost atunci însărcinată de a ocupa Bosnia şi Herzegovina.
Iu line preşedintele consiliului tratează asemenea despre situaţiunea generală a Europei, zicând că nu poate da comunica -ţiunl ma: intinse.
Respunsul d-lul Tisza a fost luat în con-sideiaţiune cu unanimitate.
Carlsburg, (Alba Iuliai 21 Maiu. Mareşul a debordat, inundând oraşul, a cărui numai partea centrală e neatinsă. Soldaţii garnizoanei, urcaţi pe plute, s’afi transportat imediat în ajuLorul popula-ţiunel.
Calea ferată a fost distrusă de apă, pe o Întindere destul de mare.
7-------------------------
MANOPERE INFAME
In ultimul numeral «Luptei» d Panu denunţa publicului In toate interesantele sale amănunte o manoperă a Procurorului general de Curte, vestitul Populeanu, în scop d’a sustrage apelul d sale de la secţia Curţel căruia după ordina înscrierel apelurilor se cuvenea, şi aT trimete la secţia III In care guvernul pare a avea o deosebită încredere.
Această manoperă evidentă este tot atât de Injurioasă pentru magistraţii cari compun secţia III a Curţel de apel, cât este de natură a lngrija pe d. Panu şi pe întregul public asupra soartel a-pelulul d-sale.
Ne asociăm cu d. Panu pentru a în* flera asemenea procedări jicnitoase în supremul grad, demnităţei magistru* turei noastre şi cafe lasă în mintea
ori cărui om imparţial o puternică îndoială asupra imparţ'alitfiţeî judecă ţel.
SUCCESUL DE LA GALAŢI
Primim din Galaţi, următoarea telegramă :
La alegerea de astă zi a colegiului I pentru comună, lista opozifiunil a trecut întreagă cu 1lt9 voturi contra 143 guvernamentale şi 39 împrăştiate şi anulate.
Bessu, Fulger, Mihnilescii, Bobescu.
ALEGERILE SUI COLECTIVIŞTI
Aud în toate părţile cântându-se triumful regimului în alegerele judeţene. Pentru edificarea publicului se citez numai un fapt.
Zilele trecute am primit visita unul proprielarşi agricultor din districtul Ilfov, care venise la mine la 7 ore diminesţa. lntrebându-1 pentru cea venit eşa de dimineaţă şi ce T a făcut se se gândească la mine, căci ne vedem foarte rar, mi a răspuns: Am venit să aflu ce mai faceţi, domnule Fleve, pentru că vedem că o-posiţia doarme şi starea actuală de lucruri nu se mai poate suferi.
’I am zis: E adevărat, oposiţia doarme, dar d-voastre cu toţi ce faceţi ? d-ta ai fost la alegerile jude* ţene şi cu cine ai votat?
— Am fost şi când am văzut câ nimeni nu se mişcă, că oposiţia n’are candidaţi, nu puteam face nimic şi am făcut şi eu ca ce;-l’alţl, căci In-tr’altel aş fi pus în pericol munca şi averea mea de geba. Dar pentru ca sevedaă dovadă de credinţele mele, arn venit la d ta se’ţi spun câ ne prăpădim şi se ofer cu toată jena simţitoare în care mă aflu suma de 1000 lei ca contribuţie la fondul necesar pentru mişcarea opoziţiei şi răsturnarea acestui regim miserabil.
Faptul vorbeşte de sine. Dând dar la o parte pe îmbuibaţi şi pe funcţionari, aceştia sunt alegătorii care au votat listele guvernamentale.
Dacă tăgăduiţi şi nu este aşa, de ce nu faceţi şi voi, a minune,oîncer-care, care o propunea actualul ministru de justiţie guvernului căzut la 1876? Retrageţi-ve de la putere şi se se facă de un guvern de tran-siţie nişte alegeri libere. Să vedem câţi vor mai vota cu voi, când vă vor vedea nişte simpli muritori solicitând iar nu ameninţând şi tero-risând lumea ?
Dar nu pentru aceasta v’aţi reconstituit voi în guvern de poliţie şi aţi aruncat justiţia la picioarele ei.
Puneţi-vă mai bine cenuşă pe cap, pehlivanilor, şi taceţ', cel puţin de ruşinea lumei.
N. Fleva.
0 SCAMATORIE POLITICA
ALEGEREA UNUI DEPUTAT LA COL. 1 TUTOVA
Bârlad, 9/21 Mal 1887.
Nici odată Bârladul n’a asistat la o alegere făcută în nişte condiţinl mal scandaloase câ acea din Dumineca trecută, 3 Mat, când a urmat balota-giul dintre candidatul oposiţiuneî u-nite Ion M. Kostaki Epureanu şi candidatul administraţiei C. M. Baţi, care pe lângă nulitatea sa personală, ob-şteşle recunoscută , Întruneşte încă marele merit, netăgăduit de nimeni, de a fi o vecinică zestre guvernamentala sub toate regimile.
Nici odată adminislraţiunea locală n'a recurs la atâte intimidări şt la
presiuni mal ruşinoase care vor rămânea ca o pată neştearsă în analele
colectiviste.
De !a ispravnicul judeţului până ia zapcit, de la funcţionarii mal mari până la simplii scriitoraşi, toţi aO căutat sfe se întreacă piin slugărnicia cea mai injositoare şi zelul cel mal destrăbălat pentru a falşifica resultatul alegere!.
Discreditatul avocat public din localitate, Lascar Costin; George Vidrea, administratorul creditului agricol, om căpătuit sub toate guvernele ; deochia-tul preşedinte.al comitetului permanent Ion Anlonescu ; cinicul primar al urbei Bârlad Theodor V. loan împreună cu Prefectul Judeţului, vecinicul director al camerei, deputatul Iancu Co-drescu, supranumit «Bon Itnsitio» ; senatorul Neculai Bujoreanu, care singur s’a recomandat către d. Bali de secătură politică înaintea unei adunări întregi ; înfocatul colectivist Iancu Sturza; jesuitul şef de clică, profesorul loan Popescu, au fost principalii eroi al acestei triste campanii electorale.
Desperaţi la culme de succesul strălucit dobândit de d. Epureanu la întâiul scrutin şi temendu-se ca nu cum-va stăpânul lor se'I depărteze ca pe nişte nemernici de la sacul cu grăunţe, s’ad aruncat ca nişte fiare sălbatice, timp de opt zile, asupra bieţilor alegători, făcând din reuşita candidatului lor d. Bali o cestie de viaţă sau de moarte pentru dâaşit.
Printre alte nenumărate şi înjositoare mijloace ce avâ Întrebuinţat spre a impune pe candidatul lor, nu s ad sfiit de a avea recurs la următoarea scandaloasa manoperă:
In casa d-lui Bali, situată peste drum de primărie şi transformată ad hor Intr’o ospătărie oficiala, o droae de agenţi electorali, printre care se observau mal cu seama paraponisitul ex casier general Grigore Stamatescu, aspirant la vr'o nouă pricopseala; ajutorul slugarnic al primarului de Bârlad SterianNicolau-Tufa; Nicotae (Jreţu, fost suprefect, om de Încredere ai senatorului Costache Nana, vestit cameleon politic, fost vice-preşediute de Cameră suo conservatori şi astă-zi vice preşedinte al Senatului, luaukde mână pe alegători şi ’i conduceaţi sub escortă când prin poarta din faţă când prin portiţa din dos a ogrdzei d-lul Bali, intr’o cameră secretă a casei sale, unde erau supuşi la următoarea procedură inquisitorialâ.
Mal Intâid erau somaţi prin ameninţări şi ademeniri să declare sub jurământ câ vor vota pentru candidatul o-ficial, apoi erau căutaţi ca nişte pungaşi prin haine şi încălţăminte ca nu-cumva să ti ascuns vre-un bilet purtând numele lui Epureanu.
Directorul prefecturel şi un subaltern al săâ ţineau o condica neagră, în care treceau semnalamentele fisice şi morale a acestor nenorocite şi batjocorite fiinţe. La urma, spre a le amorţi sentimentele de indignare li se dădea de mâncat şi de băut şi apoi erad din nou conduşi tot sub escorta până la pragul sâlel de votare. La eşire să Întrebuinţa acelaşi sistem de perchisiţie spre a li se smulge biletul candidatulu oposiţiuneî.
Iată la ce proporţiunî să reduce faimosul secret al votului, atât de trâmbiţat de şarlatanii politici ce ne guvernează.
Pe lângă aceasta mulţi alegători, bănuiţi pentru simpatiile lor, au fost se-questraţl în casele lor de sbiril administraţii şi lmpedicaţi de a veni la vot.
Cu toate aceste frauduloase manopere d. Epureanu a Întrunit 6'7 voturi contra 7i), în cât nu ’i-a lipsit de cât 7 voturi pentru a fi a doua oara ales şi la balotagid, In cât or ce s ar zice, adevăratul ales şi pentru care s a pronunţat adevărata opinie publică din Bârlad, este d. Epureanu.
Onoare alegătorilor independenţi al judeţului Tutova, care aQ ştiut să re-siste ademenirilor şi nenumăratelor a-meninţărt a colectiviştilor din locali'
www.dacoromanica.ro
SPOLIA i2 MA1U
Andronic şi Compania. Sfeşnice, cîr-naţi de la Paţac, bere de la Luther, hainele cele întoarse, lacrimatoriul din dulâpior, tocurile de la ghete, barba şi perul, tot, tot fu aurit. In <âte-va minute regele erea poleit de sus şi până jos şi împrejurul seQ aurul strălucea în toate părţile.
Această invenţie întrecea cu mult California şi suveranul României putea, în sfîrşit, ca să se sature de aur.
De la rege, Andronic fu dus la d. Brătianu care primi cu cea mal mare bucurie pe minunatul om.
Andronic l'acu şi înaintea Cancelarului câte va experienţe, auri nasul lui Carada, bâta Iul Ghiţă, asul de cupă al lui Radu Mi hal, ast fel in cât Cancelarul remase cu toiul satisfăcut.
Imediat un decret fu tăcut şi Andronic fu ridicat la rangul de ministru colectivist, ca singurul în stare de a salva partidul aproape de faliment.
De la d. Brătianu Andronic fu dus la Conu Fânicâ Bellio, care pretinde ca se’i poleiască barba, pentru motivul că, de oare-ce d-sa tot e nevoit ca se’şl vopsească perul, cel puţin se’l vopsească auriu.
Ast-fel transfigurat, conul Fânicâ seamănă acuma In totul cu un peşte cu solzii de aur.
D. ISicu Xenopolu, va publica chiar in No. de mâine al Voinţel Naţionale un anunciu în careva face cunoscut publicului, că este la dis-posiţia ori-cârui opozant care ar voi se’l pălmuiască, declarînd mal dinainte că renunţă la or ce pretenţie dinaintea tribunalelor, cu singura condiţie ca opozantul, Înainte de a l pâlmbi, se'şi ungă palma cu apă de aur, pentru cp se’î râmă ie avantagiul pe obraz.
Unii susţin Insă că aceasta apă de aur n'ar exista in realitate şi că la mijloc nu e de cât o escrocherie grosolana.
Motivul inse e prea slab şi nu poate împiedica pe onorabilul Andronic de a fi ministru de finanoe.
Căci cel puţin, omul şi a dat aurul pe faţă, pe când cel l’alţl miniştrii şi-au dat arama.
Radu Tandără.
INFORMATIUNI
Primim din Galaţi următoarea telegramă de la d. deputat G. Robescu:
Colectiviştii desperaţi de înfrângerea lor au blocat stradele cu bande de batausi si gardişti deghizaţi.
Alegatorii atacatipe strade de batausi.
Lascar Cernat, care a fost ales eri, N. Vlaicu, Pacu si
mulţi alţi alegatori n’au putut pătrunde la primărie si au fost grav batuti.
Teroarea la culme.
Armatae concentrata la localul primăriei.
Siguranţa nu mai exista pentru noi.
Ressu si alţii arestat!
Detalii prin posta.
Li. C Robescu
*
Primim din Belgrad următoarea telegramă :
Regele Milan s"a du* si facă o vuită ministrului german şi d-lul Risticî.
Apoi s'a ţinut un consiliu de miniştrii şi în urmă Regele s'a dus si vază pe d. Persiani, ministrul Rusiei la Belgrad.
Se aşteaptă la o schimbare complectă a politicei sârbeşti.
tt
Cu toate ştirile, contradictorii ce s au dat în privinţa rechemării d-lui Hitrovo, cu toate că ziarele germane ab afirmat în modul cel mai pozitiv, că d-sa nu se va mal întoarce in Bucureşti, credem a şti că actualul ministru rusesc va veni în curând se reia direcţiunea legaţiunei ruseşti.
Guvernul nostru care intrigase ca se obţie rechemarea d-luî Hitrovo
fiare ploat şi a început iarăşi se acâ amabilităţi de tot felul mem brilor legaţiunei ruseşti.
Se vorbeşte cu stăruinţă de câte va zile şi am dat noi înşi ne ştirea despre deplasarea din oficiu a mai multor generali. Intre altele, se zice că d. general Pilat va (î numit inspector general al geniului şi director al lucrărilor de fortificaţie, funcţiuni îndeplinite până acum cu cea mai mare distincţiune de către generalul Be-rendei care va fi trecut ca comandant al diviziunei de infanterie din Bucureşti. Ne credem in măsură d’a afirma că Indata ce aceasta disposi-ţiune, care va dovedi din nou că şi oştirea moştenire. . colectiviştilor s’a dat, va deveni oficială, generalul Berendei va cere punerea sa în dis ponibilitate.
tt
Azi trebue se se judece de către Înalta Curte de Casaţiune şi de jus tiţie recursul condamniţilor de la Rimuicu-Vâlcei iu afacerea omorului bătăuşului Popescu. Este probabil că esaminarea acestui recurs va fi amânată pentru câte-va zile din cauză că motivele n’au fost depuse. Condamnaţii n'au voit se uzeze de dreptul d’a fi faţă, şi bine au făcut, ntr’adever, ştim din isvor autorizat că d. Simulescu compta mult pe călătoria condamnaţilor la Bucureşti ca se scape pentru tot-d’a-una, de doi dintre dânşii, puind se'i împuşte sub pretext că au încercat se fugă. Acest sistem a reuşit deja după cum se ştie în mai multe îtn prejurărî‘guvernului actual.
tt
Ni se asigură că delegaţii români pentru încbeerea convenţiuneî de comerciu cu Austro-Ungaria vor pleca Sâmbătă la Vieaa pentru a relua negociaţiunile care, de rîndul
acesta, se crede că vor ajunge la un resultat mulţumitor. Adevărul este că delegaţii ţin de cât-va timp dese Întruniri ; chiar azi se vor întruni din nou la ministerul finan-celor.
tt
Ni se scrie din Rusciuk că d-nu Stambuloff, membrul Regenţei bulgare, a părăsit acel oraş pentru a merge la Varna, de şi cu doâ zile înaintea plecârel sale se pretindea foarte geu bolnav. La Varna d-nu StambulofV se va întâlni cu d-nu Nieolaefl ministrul de resbel care a sosit acolo trecând prin Fili-popoli.
tt
Dintre persoanele arestate la Iaşi pentru qâ ar fi luat parte la mani-festaţiunile ostile Regelui, care au avut loc în acel oraş ea ocaziuuea călătoriei M S., d nii Şendrea şi Penescu au fost puşi în libertatea alaltâ-eri. D. Constantin Balş a fost menţinut in stare de arestaţiime.
tt
Regenţa bulgară a înarmat pe toţi musulmani din principal, (ara ca, bine-inţeles, prin aceasta se'i facă a intra în cadrele ostirei. Aceasta măsură are de scop d’a contra-balanţa influenţa aşa numitelor comitete de apărare naţională pe al cărui devotament către densa Regenţa crede că nu poate compta. înarmarea musulmanilor s’a făcut mal întâiâ în districtele Rusciuk, Varna, Silistria, Osman-bazar şi Razgrad. In aceleaşi districte s'a dat fie cărui prefect un ajutor musulman care este şeful coreligionarilor săi armaţi.
tt
L). Bout-iu imul din tinerii implicaţi la Vâlcea în afacerea omorului lui Popescu şi care, de şi este constatat că glonţul lui a omorât pe
Popescu, a fost achitat de juraţi, a sosit în Bucureşt'.
Colectiviştii au căutat prin toate mijloacele să desparţâ causa acestui tinăr de aceia a celor-l'alţi tineri care au fost condamnaţi. D Bonciu insă a ţinui, cu orf-ce preţ se susţin in persoană, daca o fi nevoi», recur sul celor l'alţi tineri înaintea cur ţii de casaţiune.
tt
Aseară numai două cortegiuri cir oulau liber la şosea şi pe calea Victoriei : cortegiul regal şi cortegiul a două domnişoare de c&fâchan-tant. Trăsura acestora era precedată de o alta trăsură in care se atlau duuă persoane : uri tinăr procuror, răsturnat pe perne şi un ofiţer de jandarmi pedeştri, in mare ţinută, care sta în picioare şi striga, cu gesturi mar : loc ! loc !
tt
Eri în dreptul statuel lui Mihai Viteazu cine-va a fluerat când a trecut cortegiul regal.
tt
De vr’o câte va zile ziarele oficioase, între cari intră şi Curierul fi na/tciar, publică o serie de ţifre în scop d’a dovedi că numai avem deficit, că de acum Colectivitatea va înota în belşug.
Am fost după iriformaţiuni şi am aliat că pînâ astâ-zi încă riu sunt încheiate socotelile statului pe luna Martie 188?
Dacă esle aşa, cum a putut acum
oseptămânâ Curierul financiar,—le cele l’alte foi nu ne ocupăm, —sâ tragă eonclusiunldeeisive, din nişte date încă nesigure şi neeompleete'
Aşa se întocmesc socotelile de co lectivitate !
tt
Recursul tinerilor de la Vâlcea s'a amânat pentru Luni 18 Mai.
Din partea condamnaţilor s au pro sentat d-nii G. Vernescu, I. Laho-vari, N. Fleva, G. Palade, V. Ur-şeanu.Ion lancovescu şi Nae Bonciu.
tt
Starea sânâtâţel d-lui Prim mi nistru pare intr'adever a se agrava D. doctor Cantacuzino a fost chiâ mat la Florica lângă ilustrul său socru.
tt
D. Radu Mihai, ministrul de Interne a p'ecat azi dimineaţă la Florica. D-sa se va reîutoarce în Bucureşti disenrâ.
tt
In momentul d'a pune sub presă primim de ta d. N. Pleca, o importantă scrisoare, pe care o rom publica mâine.
tt
Eri s'a deschis noua restauraţiune a d lui lordache N lonescu, în localul ocupat pînă acum de Baptistin Marş, succesorul lui Hugues.
Inaugurarea s'a făcut printr’un banchet, la care a asistat şi câţi-va representanţl ai preseî.
ms*
DEPESI TELEGRAFICE
AGEMÎA 11A VAS
C«»nslttiilinopol, vi Mal. — Chestiunea Bulgara n’a suferit nici o schim
Bare. N gocierile în aceasta privinţa nu vor (i relmte de cât după regularea chestiunii egiptene.
Cu toate astea Poarta s'a decis de a supune la sancţiunea Sultanului pro-eclul de circulare tn privinţa afacerilor bulgare, de atâtea or) anunţat. Acâslâ circulare sesisând puterile despre chestiunea BulgarA,poale dar să fle trimisa dmlr'un moment întreitul.
Moscova, 22 Mal. — împăratul .care se credea plecat din Nowo-Cercasc spre Crimea, a sosit aci cri seară în-torcându se la Petersburg.
Petersburg, 22 Mal. — Generalul UernaietT, într'o scrisoare adresată ziarului "Nouveau temps» povâţuaşte de a se lăsa pentru moment Bulgaria tu voia ei. El adaugă că Rusia nu mal trebue să caute cheile Gonstantinopo-lulut la Viena, ci pe Rin şi pe Oder. Ea trebue să pue pe cel mai mare inimic al săd între ciocan şi nicovală şi să se resbune asupra congresului din Berlin. împrejurările favorisând Rusia,ea trebue să profite de ele.
Peiersburg, 22 Mai. — «Gazeta Moscovei» povăţueşte Serbia de a se scutura de jugul influenţei austriac».
\ Icua 22 Maid. — Dupe nişte ştiri din Con3tantinopol câţi-va Şeici arab), familiari la palat, criticând condescendenţa palatului către Englitera, aii fost exilaţi Sultanul ar fi văzut aici germenul unei conspiraţiunl din acelea de care spiritul săd nu încetează de a fi preocupat. Aceasta disposiţiune mori bidă a Sultanului ar mal fi fost agra-
mmasMoammmmmmsm
III
tate şi care în împrejurările descrise ad votat ca şi pe faţă pentru candidatul opoziţiunei.
O indignare generală se putea observa în tot oraşul când s’a aflat re-sultatul alegere!. Colectiviştii pareail opăriţi, de aceia s’aQ şi ferit de a face vre o manifeslaţiune când s'a proclamat candidata! impus de dânşii. 0 tăcere mormântala a salutat acea procla-maţiune.
Succesul dobândit de guvernamentali a fost o victorie ă Ut Pyrrlnu.
Dupe resultatul alegerilor comunale, dupe alegerea de deunăzi pentru colegiul 111, dupe alegerea de la 20 Aprile şi 3 Mal toata lumea din judeţ simte că partidul din localitate trage de moarte.
Momentul nu e depărtat când i să va cânta de profuutlis pentru toată veş nicia.
Verax.
CRONICA
APA DE AUR
Colectivişti! aă găsit mijlocul de a goni agiul din ţară aducând aurul in valuri.
Această mare descoperire se nu credeţi câeste a ministrului de linan-ee, nici a financiarului partidului Emil Costineseu, nici măcar a ves tituluî rublo fag D. Sturza, nu, opera, este a unul escroc, anume Andronic şi a prefectului de poliţie Moruzi.
Această onorabilă asociaţie a descoperit un licuid numit apă de aur, cu care, dacă ungi or ce obiect, o-biectul se preface în aurul cel mai pur.
Mare emoţie in partid de îndată ce lucrul s’a aflat..
Regele cel d’înteiu, a strigai ru glas tare ca Andronic, sâ’î fie prezentat şi de îndată densul apăru la palat urmat de către colegul Moruzi cari ţinea să aibă şi el partea de mulţumire regală ce i se cuvenea.
Regele luă pe Andronic şi compania in braţe, ’! sărută, '1 aşeză pe scaun, 1 giugiuli şi ’l pofti ca să’şl arate marafetul.
Inventatorul scoase o sticluţă din buzunar şi experienţa începu.
Regele unse maî inteiu cu apa de aur fireturile sale cele false de la uniformă şi de-o-datâ ele se prefăcură în aur scump şi lucitor ; după aceasta unse o monetă de 5 bani şi moneta se auri la minut; în sfîrşit, M S., luă o bucată de brânză regală şi o muie în apa cea minunată ; ei bine, brânza se prefăcu într’o mare şi frumoasă bucată de aur.
Vâ puteţi închipui bucuria regelui.
Fără ca se se mal uite la inosa-firif din casă, M S. urmă aurirea cu o adevărată frenezie. Tot ce’I căzu sub mâna fu uns cu apa lui
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(91)
ALEXIS BOUV1EH
PARTEA TREIA
XIV
Un moment tren
Dm nenorocire pentru d-ta, poliţia soseşte chiar atunci ; n’o aşteptai aşa curând. Cu toate acestea isbuteşti a fugi.Signalimentele d-ta!e se dad pretutindeni ; de aceia nici nu încerci a fugi din Paris. Din potrivă te stabileşti aici. Afl că femeia d-tale s’a adăpostit în strada Navarin. Alergi îndată la ea, căci ştii că ea te poate trăda ; cu ce gând am aflat'o no!. Vroiai să omori un martor în faţa căruia nu vel cuteza să negi şi drept dovadă, aveai la d-ta un revolver pe care agenţii l’ad găsit când te-ad arestat. Ce mal al de spus acum?
Fern&nd remase încremenit, mut, zăpăcit. Tot ce el auzise II ameţise ; toate aoele minciuni amestecate, combinate cu adevărul făcead un complex desăvârşit, şi el zicea că ţoale suni fişa dc bine potrivite în cât nu erg chip să nu crezi. Nu mal era învinovăţit de falş şi de faliment fraudulos, ci de toate Crimele şi delictele pedepsite de cod...
de la omor şi până la furt. Nu mat era vorba de o Închisoare timpurie, ci de o închisoare pe viaţă la galerie. Nici mal avea puterea să protesteze, nici nu mal putea respunde.
Judecătorul se convinse că totalitatea probelor strivind pe acuzat, acesta mărturisea că e învins, şi reluă mal blând, făcând semn grefierului ca să scrie :
—	Seglin., te recunoşti de autorul tratelor falşe iscălite Wilson ?
—	El făcu semn din cap şi grefierul scrise. Magistratul reluă :
—	Aveai un singur scop : să capeţi prin toate mijloacele putincioase, o sumă considerabilă ; să faci bani din lot ce se poate face şi să fugi sub un alt nume în străinătate, lăsând In Franţa pe femeia d tale, pe aceia care ’ţl adusese cea mal mare parte din suma ce voiai s’o iei cu d ta.
Fernand dădu din umere şi nu res punse nimic.
Aceasta se consideră ca o mărturisire din partea sa şi judecătorul urmă:
—	In toata afacerea aceasta, acum limpede, remâne un singur lucru nedesluşit. Sâglin, în interesul d-ta şi spre a nu ’ţl atrage toată asprimea justiţiei, fii sincer. Gândeşte că dacă vel înapoi o parte din suma furată 'ţi vel mal micşora puţin vina Ce s’aCl făcut diamantele, juvaerurilefemeie! d-tale?
- Am spus adevărul.
—	Le ai ascuns; speli să le regăseşti dupe ce ţi vm (ace pedeapsa sad veî fugi din Închisoare. In zadar ; pidâpsa
va ţine mat mult de cât crezi şi vel fi tot d’auna supus la o supraveghiere necurmată.
—	Am spus adevărul; nu mal am nimic de zis.
—	Stărueştî a nega ?....
—	D-le, nu sunt un tâlhar de profesiune...Sunt un nenorocit care în lupta sa contra soartel s’a slujit cu arma nedemne, iată tot... Dar voiam să plătesc tratele aici la mine, să le distrug, avem destul bani pentru aceasta, aveam maî mult de cât ’ml trebuia ştii bine. Numai nedibâcia casierului meu a făcut să se descopere totul.
—	Dar juvaerurile ?
—	Juvaerurile! Sunt convins că o anchetă amănunţită vă va dovedi ca spun drept şi în privinţa lor.
—	Este un martor care ne-ar fi foarte trebuincios, tocmai casierul d-tale.... Ce s’a făcut? De atunci a dispărut.
Fernand tăcu, Încurcat.
—	Un birjar pe care ’l vel vedea l’a condus cu d-ta la gară.
Fernand păli.
—	Ce interes aş avea să vă ascund locul unde să află el ?
—	Pentru câ,dupăcum presupunem, el a plecat cu adevăratele diamante sooase din juvauerurl.
—	O! strigă Fernand, perzând capul, daca e aşa, am să vă spun unde e.
Judecătorul zlmbi, Sâglin văzu a-ceasta şitnţelese nerozia ce făcuse, dar era prea târziu. Magistratul spusese deja grefierului:
—	Scrie.,.,
—	E1 bine da, eU l’am trimes din Paris Seăpasem din mâna agenţilor dar eram fără o para. Tocmai atunci zăresc pe Picord care avea la el banii ; ’L iaU zicând ca’i voiu plăti efi Însuşi şi pentru a mă scăpa de densul, căci era în stare să mă descopere îndată ce ar fl bănuit ceva, l’am trimes la Turin, uude e şi acum.
Judecătorul zlmbi cu neîncredere şi zise :
—	Ne iaî drept nişte copil. Cine să creadă Într’o întâlnire aşa de minunată tocm&I la timp. La 5 ore de dimineaţă întâlneşti pe casierul d-tale, el ’ţl dă liniştit 145,000 şi în loc ca d-ta să fugi, el să pune în tren şi pleacă !
Aveai deja banii la d-ta, d-le Seglin. Casierul care e părtaşul d-tale, plecase din ajun şi d-ta te-ai întors acasă ca să mal iei ce remănea ; era 12 din noapte. Femeia d-tale a vrut să se opue şi al încercat s’o omorî. Ea a putut să scape şi d-ta ai fost atunci arestat, rănit în adevăr, fiind că glonţul eşind din pistol s'a întors asupra d-tale şi 'ţl-a şters puţin fruntea.
—	Dar cea ce-mi spui e un roman, o poveste! strigă Fernand lmărmurit.
Judecătorul zise repede.
—	0 să vedem Seglin dacă vel mal cuteza să negi în faţa evidenţei.
Magistratul sună şi dădu un ordin încet; un agent Intră îndată şi să aşeză lângă Fernand de o parte, de cea-l’altă parte era un gendarm. După ce aminti dintr’un semn agentului şi gendarmu-lul să veghieze asupra acuzatului, judecătorul de instrucţie zise:
—	Introduce ţi pe martora.
Fernand ridică capul. Cine putea se fie martora în afacerea lui? In acelaş timp simţi că geadarmul şi agentul tl apucă de mâini. El trăsfiri văzlnd ca întră tza. Aceasta însă înaintă zimbind judecătorului, fără a să uita măcar la fostul el soţ.
—	Te rog, doamnă, şezi, zise judecătorul cu multă blândeţă.
lza luă un scaun şi şezu, foarte liniştită, cătând să nu şl boţascâ rochia ti elegantă şi se ea o posâ atrăgătoare, par-că ar ti (ost la teatru.
—	Doamnă, urmă judecătorul, ne al spus că nu cunoaşteal, când te ai căsătorit, starea bărbatului d-tale?
—- Da, d-le... Când a trebuit să mă mărit, acela care trecea drept unchiul med...
Seglin încreţi din sprincene şi judecătorul dădu din cap cu bunăvoinţă, zicând:
—	Da, da, ştim...
Iza urmă:
—	... Nevoit de evenimentele politice din ţara sa, se nu se mat ocupe de mine, el a căutat să mă marile cum se cade în Franţa. Prinţul de Zintsky e foarte bogat ; mi da o zestre de 2,000,000 fr. Un mare bancher din Viena îi recomanda pe cineva şi «Q venit la Paris cu dânsul... Posiţiunea ’mi plăcu... D. Seglin să zicea milionarul, spunea că mă iubeşte... EQ nu simţeam pentru el nici amor, nici ură... Trebuia să se isprăvească cu prinţul, primii.
Ea spuse toate aceste uşurel, cutii demânare ca şi cum ar fi fost lucrul cel mal simplu din lume.
Sâglin se Învineţise. (Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA
12 MAIU
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA
( t
Tfraglu 6 000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe paginR IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
vată de uu incideul din harem, care l’ar fi afectat foarte mult.
Pare că Sultanul aruncase privirile asupra unei tinere circasiene.
Principele Selirn, fiul cel mai mare al Sultanuluf, având intrarea liberă In harem, ar fi abusal Intr'un mod slra-uitk de acest privilegia şi de obiectul de tandreţa al Snltanulul, violând astfel caracterul sacru al haremului.
lJe atunci principele Selim este a-restat, tot personalul sâu, perceptori şi servitori, a fdst schimbat şi o supraveghere riguroasa este exersata a-supra tuturor persoanelor, care intră tn palat.
Incidentul Şeicilor, acela al principelui Selim, turburând spiritul Sultanului, au zăpăcit palatul. Lucrurile aii mers până acolo că chiar Marele-Vizir n'ar fi văzut pe Sultan de opt zile.
De aci vin întârzierile adu9e r> gulă-rei a oare-efiror cestium, mai cu seamă a cestiunel Egiptului.
AGENŢIA LIBERA
VIena, 22 Mal. — Ziarele sunt unanime spre a declara că respunsul d lui TiBza confirmă expunerea făcută de Gazeta Germanici de Nord.
Deutsche Zeitung găseşte ca râspun sul e anti-rus, căci d. Tisza trebuia să se spele de imputarea că guvernul aus-tro ungar a dat concursul săii unet des membrări a Turciei. Poate, adaugă ziarul Vienez, cei de ia Petersburg vor ridica acum vălul ce acoperea istoria secretă a Europei orientale.
Vieua, 22 Mai. — Fremdenblatt organul ministeriulul afacerilor streine, vorbind de interpelarea d-lul Irangi şi de respunsul contelui Tisza, relevează faptul că monarchia nu urmăreşte o politică de compensaţiune In peninsula Balcanică. Ocupaţiunea Bosniei şi Her-zegovinei nu cauzează nici un prejudi-ţiil relaţiunilor Intre Rusia şi Bulgaria. Presa oficioasă zice că istoria preliminărilor ocupaţiunel demonstra că Rusia nu poate urmări planurile ei In Orient de cât numai pe baza unei înţelegeri cu Austro-Ungaria ; alt-fel nici nu se poate. Austro-Ungaria represintă ideia desvoltării independente a popoarelor balcanice şi aceasta nu de egoism,ci de o convingere deplină că or ce altă politică ar ameninţa chiar interesele rno-narchieî.
«Neue Freie Presse» zice că prin răspunsul săfi d. Tisza, confirmă faptele ce voia să le acopere. Austria n'a lm-pedicat pe Rusia de a combate Turcia şi Rusia la rlndul el n'a Impedicat pe Austria de a ocupa cele două provincii turceşti. Ocupaţiunea a fost chiar de la Început ţinta politicei contelui An-drassy.
Yiena, 22 MaiO. — «Laenderbank» s’a declarat gata de a acorda regenţei bulgare un împrumut de 20,000,00o pentru construcţia căilor ferate ; negocierile In privinţa detaliurilor vor începe septămâna viitoare.
Berlin, 22 MaiO. — Contele Herbert de Bismark s’a întors Luni.
Principele de Bismark a plecat la Kriederichsruhe îndată dupe sosirea fiului săQ.
Berlin, 22 Maid. — «Nazional Zei-tung» anunţă că generalul Kaulbars a fost primit In audienţă de către Ţar şi ’i-a supus raportul asupra voisgiulul săd la Berlin şi asupra Intrevederel sale cu principele de Bismark. Dupe audienţă generalul a exprimat convingerea sa că cestiunea bulgară Na avea o desiegare pacinico.
Petersbiirg, 22 Maid. — Intorcău-du-se de la Nowotcherkask Ţarul a inspectat trupele la Woronesch.
Berlin, 23 Maid. —Ştirile privitoare la o agravare a boalei de larinx de care sufere principele moştenitor al germaniei sunt neintemeate. Familia principelui imperial va merge la Londra spre a asista la jubileul Reginei En-gliterel.
Pelersburg, 23 Maid. împăratul
şi împărăteasa Rusiei cu principele imperial ad trecut cri prin Tuia, od visitat catedrala şi arsenalul, apoi trupele au defilat înaintai perechel imperiale.
Romn,23 Maid. — In consistorinul care se va ţine astă z\ Papa va înmâna pălăria de cardinal Mgrelul Pa'o'ti şi P S Băuse
REGELE LA IAŞI
Citim In Nouvelle Hernie de la t5 MaiO ■
Combina ţiu ni le d Iul de Rismarck, In cea ce priveşte modul d a guverna provinciele dunărene, nu par a fl mul bune In România de cât In Bulgaria şi tn Serbia, nici a contribui mai mult la fericirea poporului.
«România este ţara cea mal liberală din Europa, ţara cu constituţiunea cea mul democratică, ţara a cărei popula ţie se bucură de libertăţile cele mal întinse», etc , acestea sunt attrmuţiunile guvernanţilor acestui fericit regal, sub bâta părintească a regelui Carol de llohenzollern. Cuvântul sceptru nu convine României, Intr’un moment în care bâta domneşte pretutindeni: In prefecturi, la poliţie, tn alegeri pentru a convinge peoposanţl.tncabinelelejude cătorilor de instrucţie pentru a muia pe preveniţi, tn armată pentru a'I ridica nivelul moral. Agenţii salariaţi al Statulu1, afl primit numel^ de bătăuşi, pentru a marca şi mal bine sistemul pe care ’l represintă.
Dacă un scriitor de merit, un ziarist t minent, crede de datoria sa de cetăţean de a stigmatiza scandalurile, şi d’a face să se urce răspunderea până la cel ce guvernă, un proces de presă aduce a minttracr.lul audacios, că un oare care ari. 24 din Constituţia aşa de liberală a ţârei sale, ’i deferă nu juraţilor ci poliţiei corecţionale. Ca concluzie: doi ani de închisoare şi cine. mii de lei amendă; aceasta este condamnaţiunea ce a suferit’o d. Panu, directorul Luptei.
Se presirită o circumstanţă,cure per mite d a judeca, daca toată tara aprobă procedeurile guvernului săd. Mitropolia din Iaşi, a doua capitală a regatului, este terminată. Regele trebue să pre-sideze la sfinţirea el.
îndată comitetul opoziţiunef din laşi se întruneşte, şi în unanimitate de 60 membri, printre cari figurează persoanele cele mai onorabile din ţai'fi, votează resoluţiunea următoare:
Aci Nouvelle Revue, publică manifestul oposiţiuuil din Iaşi, pe care cititorii noştri ’l cunosc. Apoi urmează :
Care a fost efectul acestui manifesL ?
Abia cortegiul a trecui pe sub arcul de triumf oficial de la intrarea Stradel Academiei, şi imediat regele este primit cu o grămadă de fluerăturl, i se a-runcă mere murate. Acestea n’au trebuit să lase nici o îndoiala asupre gradului de popularitate de care se bucura regele In oraşul săb Iaşi.
Trebue să se ştie ea merele murate, sunt o mâncare naţională In Moldova. Ne mal având nici pâine nici sare, ca să ofere regelui Carol, poporul i-a oferit mâncarea sa favorită, care s’a şi numit îndată mere domneşti. Nici stri-gătelerepeţitede: «Jos Brittianu, jos regele Carol,complicele Iul Bratiami»,nicl sgomotul fiuerăturilor, n’ad putut fi a coperite de lobe şi de trâmbiţe, care sunaţi cu favoare.
Trăsura regală ajunse la otelul Tra-ian, pe peronul căruia staţiona mulţimea. Aci o nouă exploxie de fluerăturl şi de huîduell. Jandarmii şargează mulţimea cu baioneta. învălmăşeala e teribilă.
—	Cine a fiuerat? întreabă comandantul jandarmilor.
—	Toţi, răspunde mulţimea.
Jandarmii exasperaţi, arestează patru persoane onorabile, cu îmbrâncelile de rigoare. După acea cortegiu) regal ajunge la Mitropolie.
Daca regele şi-a adus aminte, In acel moment, de primirea entusiasla, care i s a l'acut In 1866, tot la Iaşi, el poate aprecialn mod pos'tiv, până la cegrad, actele guvernului săd ad schimbat In 20 de ani, sentimentele unul popor care pusese Intr'Insul toate speranţele sale. Cu o prudenţă demna de laudă, consilierul săd intim, primul său ministru d. I. Brâtianu, n'a crezut de cuviinţă să lusoţeascâ pe regalul săd stăpân, lntr’o aventură pe care el de sigur o presimţea.
In presenţasentimentului foarte puţin echivoc de reprobaţiune, cu care a fost Întâmpinat, ce va face regele Carol ? Nimic! Ca tn trecui, el va păstra acea impasibilitate tinlescă, acea indiferenţa Căutată, faţă cu miseriile unul popor, care a avut In dânsul o încredere atât de tare, atât de generoasă, atât de îndelungată.
îngrijirea frumoaselor domenii pe cărei le-a dat acela, al cărui complice l’a declarat poporul, va continua a ab sorba toate calităţile sale administrative.
Poporal român, va Înţelege din ce In ce mal mult, căror Influenţe periculoase este dat pradf.
FOI
AFACEREA OE LA GALATZ!
Pana în momentul d’a pune sub presa n’am urni primit nici o ştire noua de In Galaţi.
■ala ce am putut afla din sorginte colectivista,
I). General Anaelescu, ministru de resbel a spus ca s’au tras la Galaţi mai multe locuri «le re vplver.
Gasindu se un revolver la d. Itessu amicul si colaboratorul nostru, distinsul avocat al baroului Galuleon, Costul primar ni Galaţilor a Cost arestai.
Pe de alta parte d. Nacu ministru de finance a spus azi, ca in privinţa afacerii de la Galaţi, ştie numai atât ca un om a fost omorât in alegeri.
D-sa a insinuat ca autorul acestui omor AR FI d. Ressu.
•
Dintr’alta sorginte tot colectivista, (ca noa depesi nu ni sa transmis) aflam următoarele :
Patru focuri de revolver ar fi fost trase de patru persoane deosebite, asupra unor bătăuşi, în sala de alegeri.
Un individ, pe care colectivistul în cestiune ne-a spus caeun om necunoscut, si nu ni l’a putut numi a fost lovit, si a murit peste doua ore.
D. Malaxa este acela, care ar fi ordonat arestarea d-lui C. Ressu.
m
Aşteptăm de la şefii oposiţiunel ca in presenţa evenimentelor de la Ga ■ laţi, sg se întrunească de urgenţă şi sg ia mesurile cele mal energice spre a veni in ajutorul amicilor noştrii de la Galaţi.
In cas când şefii uposiţiunil n'ar lua nici o hotărire ar trebui ca presa sg trimeaţă o delegaţiune colectivă la Ga/afl.
%
lata rezultatul alegerei pentru balotajul de la colegiul I al consiliului judeţean de Co-vurlui :
Din 278 alegatori înscrişi au votat 195. Lista guvernamentala a avut 96 de voturi. Lista opdiitiei a reuşit cu 98 de voturi.
0 depeşe din Goustantinopol \caie indirectă! ne dă o versiune care diferă de aceia a Agenţiei Havăs des pre incidentele petrecute ia Palatul de la Yldyz Kiosk.
Se zice că s’ar fi descoperit un complot care ar avea de scop răsturnarea Sultanului.
Doue-zeej şi cinci de funcţionari Înalţ', secretari ai Sultanului, şambelani, generali şi muşin, printre care Osman-Bey, prim secretar al Sultanului , tnuşirul Aii Nizami-Paşa (fost mare vizir şi care fusese desemnat a representa pe Sultan la jubileul Reginei Victoria) au fost arestaţi.	.
E temere aci ca se ne întâmple grave evenimente.
•
Ni se semnalează presenţa iu Belgrad a mai multor înalţi funcţionari bulgari, între care maiorul Popof, comandantul militar al Sofiei.
Comandantul Popof, va merge la Viena.
•
Amicul si colaboratorul nostru d. M Desliu pleaca asta seara la Galatzi, din partea Epocei.»
•
Prinţul Dini. Ghika este foarte supăra!.	•
D-sa nu sa dus eri la palat la primirea oficială ci a fost primit, tu urma cererii sale, In audienţă privata dimineaţa de către M S. Regele
Motivul acestei supărări se afirmă că e acesta. Beizadeaua w furioasă din causa numirii d lui Radu Mihai la inl< rne.
Se zice că prinţul D m. Ghik'i ar li chiar spus Regelui că li este ruşine d’u se alia Intr’o asemenea companie.
Nu putem afirma acest din urmă fapf, putem însă spune cu siguranţă ca beizadeaua e foarte supărata.
BB
România liberă de azi spune că «un ooflict viu a avut ioc eri, în tribuna regală, între d. Ferekidi şi ministrul Italiei. Contele Tornielli, având să se plângă de o omisiune în invitaţiunile pentru a asista la defileu, a făcut observnţiunile sale în termeni care au obligat pe ministrul afacerilor streine se rupă întreţinerea».
•
Relativ la conflictul dintre d. Fe-rekidi şi ministru Italiei aflăm că nud. Conte Tornielli ar fl fost de-saprobat de colegii săi , precum spune un ziar din capitala, dar că, din potriva, ministru] nostru al n-t’acerilor streine, în partea căruia este toată viua, ar fi primit obser-vaţiuni de la ce'-l’alţi membri ai cabinetului.
•
Un comitet de 12 avocaţi a fost întocmit la Iaşi spre a lua apărarea tutulor cetăţenilor victime a violenţelor celectiviştilor.
•
N'am voit până acum să dăm nici o atenţiune sgomotului care circulă in privinţa intenţiuneî d-lui Sturdza de a da în judecată pe d nii profesori Mârzescu,Tzoni şi Pustia, pentru motivul că în calitatea lor de alegători ai laşilor, au subscris manifestele care au precedat şiau urmat venirea regelui Carol în acelaş oraş.
Şi n'am voit se credem, fiind-câ nu ne puteam închipui ca spiritul de persecuţiune şi de resbunare, se fie întunecat pînă într’atll judecata ministrului de instrucţiune.
Astă-zi inse se confirmă această nouă infamie a d-lui Sturza şi, ce este mai mult, ea a fost aprobată de consiliul de miniştri.Nu ne râmi ne, după atitaaiurare din partea lui Er-dmann de Hahn, de cîtse'i sfătuim ca se facă o cură de câte-va săptămâni la Ober Doebling.lingă Viena, dacă o mai fi încă timp.
•
Ni se spune că d. Radu Mihai ne-mulţumitde măsurile de ordine luate ieri de către d. Moruzi a arăta t ar 63t uia nemulţumirea sa intr’un mod destul de viu, chiar pe stradă, in faţa otelului Frasoati. intre reproşurile ce Ministrul de Interne făcea prefectului poliţiei este şi acela d’a fi permis ca în tribunale din faţa statuei lui Mihai Viteazu şi mat ales în tribuna diplomatică, se se introducă per soane suspecte.
m
Se vorbeşte despre punerea în rel tragere din oficiu a d lui general Racovitzâ, comandantul corpului a-4-lea de armată (laş>)-
•
Anul acesta s’a tăiat mult din ceremonialul oficial pentru serbarea zilei de 10 Mai.
S'a văzut de 4l fel ieri că nici răniţii n’au mai fost aduşi se defileze pe bulevard, nici dupe defilare n’a mai fost primire la palat.
încolo, serbarea s’a săvlrşit după program.
Regele cu Regina au pornit de la palat între două plutoane de gea-darmi caflâri, cu prefectul Moruzi de o parte şi cu maiorul Fânuţâ de cea-l’altâ.
Uu incident care puţin a lipsit se ia proporţiuni grave a turburat mergerea cortegiului spre Mitropolie.
In dreptul Hotelului de France, pacinioil cetăţeni însărcinaţi a striga ura, se concentraseră în colţul stra-dei Lipscani, şi când zăriră perechia regala intonară o atât do puternică, de spontanee, şi de selbatică urare în cât unul din caii trâsurei regale se sperie sari tn două picioare şi căzu jos. Urmă o Învălmăşeală de vr’o 3—4 minute.
Soldaţii care faceau gard pe stradă se speriară şi intrară prin prăvălii, regele deveni galben ca ceara, zise răstit vr’o două vorbe maiorului Fânuţâ ; intre astea calul fu descurcat şi cortegiul 'şi reluă mersul.
Nu se poate descri zăpăceala, şi consternarea tn rîudurile colectiviştilor care erau faţă. Puţin a lipsit se sezicâ că opoziţiunea complotase cu calul şi vizitiul Regelui 1
De alt-fel, încă din ajun comisarii şi sub-comisarii primiseră ordin se treacă pe la casele opozanţilor care locuesc pe parcursul cortegiului la Mitropolie, spre a’i v* sti că daca ar fluera (testual) nu vor scăpa cn viaţa şi vor fi Îngropaţi sub dărâmăturile locuinţelor lor.
Mare groază trebuie să aibă acum Regele de şuer&luri, de vreme ce toţi spionii au primit ordin nu să or ganiseze manifestări spontanee ca mai înainte ci să îngrijească a face lumea se tacă.
Nostimă popularitate 1
Se poale se ni se spue cum se face ca lefurile sergenţilor de oraş din oompaniele 4 şi 5 de Negru, n’au fost plătite nici până acum pe luna Martie ?
Aflăm că d. colonel Pastia este In ajunul d a părăsi direcţiunea gene rală a telegrafelor şi poştelor pentru a reintra în rândurile armatei active. D sa aspirând la gradul de general, voeşte se şi facă stagiul cerut de legea deînaintare pentru a’I putea dobândi.
#
Ni se spune câ un consilier al Curţii d’apel din Bucureşti pe care d. Stătescu a crezut de cuviinţă 99 ’l invite la banchetul de disearâ a refuzat invitaţiunea printr’o scrisoare din c:-ie mai puţin măgulitoare pentru d. ministru al justiţiei. Şi apropo de acest banchet vom face o observaţiune. Dacă tntr’adevăr d nu Stătescu voeşte se serbeze un mare eveniment al istoriei legislaţiunel comerciale in România iar nu, cum cred cei mai mulţi, se’şî dea prilegiul d’a face un discurs în care se înjure oposiţiunea, de ce n’a crezut de cuviinţă se numere între invitaţii săi pe principalul reprezintat al comercialul bucureştean adică pe sindicul bursei.
D. Nicolae Ditnancea carele, precum se ştie, a făcut pe..... Ştefan
Belio Intre Andronic de o parte şi poliţia capitalei şi parchetul tribunalului Ilfov de alta, pare foarte în-grijat de proporţiunile ce, in urma destăinuirilor ziarului Naţiunea relevate. în foaia noastră, de d. Fleva, a luat afacerea vestitului escroc D-sa a avut eri o lungă convorbire asupra acestei afaceri cu d. prefect al poliţiei. Este de băgat în seamă că. pe când d-nii Dimancea şi Moruzi se aflau împreună, comisarul Theolorini , unui din principalii complici ai lui Andronic, aştepta pe scara prefecturei.
Mai putem adâoga, ca o dovadă despre bunele relaţiuni dintre poliţie şi Andronic faptul că, iu cursul septamânei trecute, inspectorii d« poliţie Musceleanu şi Epureanu au fost de mai multe ori la Andronic acasă.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HAVAS
Soţi», 23 Mai. — Poarta, prinlr’o circulare adresată ambasadorilor sel, cere cabinetelor europene un schimb de vederi In privinţa presentăril bui-gari'or a unuia sad a doi candidaţi la tronul Bulgariei, spre a respunde stăruinţelor guvernului provisoriu.
Paris, 23 Mai. — D. Grăvy va chema azi pe d. Floi|uet spre a i se propune de a forma cabinetul. E probabil câ preşedintele camerei va declina această misiune, tn acest cas noul demersuri vor fl făcute pe lângă d. Frey-cinet care singur pare a putea deslega criza
Paris, 23 Mai. — D. Mesureur, radical, a fost ales eri deputat de Paris cu 220,000 sufragii.
Generalul Boulanger care, de altmintrelea, uu era candidat, a obţinut 38000 voturi.
Petersburg-, 23 Mai. — «Novoje Vremja» recomandă uu minister compus de d-nil Fioquet-Freycinet-Bou-langer.
Bw^âpesl, 23 Mai. — Camera deputaţilor.— Pn şedinţele consiliului, res-punzând la interpelaţiunea d-lui Helly, relativă ia participarea Ungariei la ex-posiţiuuea fraucesă, declară ca Ungaria ca slnt, nu poate lua parte, dar câ guvernul va susţine moralminte pe toţi expună torit.
Budapest, 23 Maifl.—Tot teritoriul din lungul rtpelor Timeşulul, a fost i-nun at tn urma unei ploi torenţiale. Mat multe diguri aâ fost rupte In multe locuri. Diferite sate a£i fost abanao nate de către populaţiunea lor. 3e con-slruesc barace ziua şi noaptea.
Constauliaopol, 23 Mal.—Conven-ţiunea anglo-turcâ relativă la Egipt, a fost semnată eri.
VILA LA CAMPIl-LUlS£2Sî“a
6 camere mobilate complect. Grădină-Vr dere splendidă. l»roi*nmiii Bucureşti Strailu Poloni» No 35.
www.dacoromanica.ro
4
CP O GA. — 12 MAiU
MAX FISCHER
GALAŢI
Siv. Marc So. 38 BUCUREŞTI
Strada Patriei No. tO
M\/CW7 A tlC IJ 1‘HKSV TIPOGRAFb.
V&IHAllE -> l NA Al T GRAFICA, cu toate accesoriii'’, a se adresa la tcrniia llavas Strada Smârdan No. 15.
UACJl i i n rvi dist. Ollu, plasaSerbam sti .HUMA I AMVll partea, D-lui Nicu Mosru in întindere do 2şOO, pogoane din care 220, semăn te grâil de toama si <30 orzu. Se arendează de la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis.
MAlţll £1ŢI) lisnr din judi tulul Brăila, 20 jlUOlJt i> 1II 1.111)1 minute depărtare de gara l’âurel, sâ arondează cu începere 23 Aprilie 1882 Doritorii se pot adresa Zilnic. Bucureşti Strada Mercur No. 4 bis, de la 8 pănă la 10 oare dimineaţa la d-nu N. A- lacoavkv.
ELEV AL PROFES. DR. MiRCOV CI
După o practică de mal mu 11,1 ani tri clinicele sptciale din Paris şi Vi-ena, s'.abilinou-se în Bucureşti, str. Doamnei, 15, dă consultaţiunl pentru boalc de
PIELE, SIFILIS SI FEMEI
de la o"ele 4 până la 0 post-merid.
I) BUNA LICRATOARE TSS-
ntcâ a so adresa la Madame I.oula Strada S a-unele No. fi*3
MVrW7ADr uA casa situată tn strada VHli ti ii ti L l aurul N-o 6 cu patru camere, dependinţe, grajdu şi şopron, putii şi cur te pavata. Doritori l se vor adresacli iar acrlo.
"X„ RAŞCA.......GRADINA
se închiriază de la St. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BAT1ŞTE No. 11.
SE CAUTA ON POST agat
o moşie sau si ambele. Informaţii Strada Târ-goviste 1*1.	15-14. î
M. S C H W A R T Z
’ 'OPTIC Strada Carol I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mai fine, fa- ;ţ bricaţl după indicaţiunilc medicilor o-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru jj induicirea luminei, asemenea şi lot fe- \ Iul de Barometre. Termometre şi grade \
medicale. Diferite mesuri metrice etc. i cu preţuri foarte moderate.
•Xf
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel ma’ mare şi e’eganl hotel din Iară, situat pe Calea Victoriei în faţa slradei Lipscani, din noii t ladit, având palru faţade, .st-fel în cât toate ferestrele respândesc tn stradă. Cu desăvârşire noii montat, dupe sistemul cel mai modern, având res’tau' ant si cafenea foarte spaţ oasă, berărie şi alte confort ri, curăţenie cea ma esemp ara. Salon pentru soarele, nunţi, bancneturişi altei . Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel ma. prompt
IPH. HUGO
ANTREPRENOR
PROPIETARUL HOTELULUI HL'GO DIN BRAILA
•X#

1
X©
%
A
•xt^
NUMAI 10 LEI
•X
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
in
GuO'-TJ
MĂRIME NATURALA
imisă. Executarea tn cel mult
n	PORTRETE
A	in
g MĂRIME NATURALA
A Se efectuează foame exact dup 10—14 zile.
Fotografia remâne neatinsă.
Asemănare fidelă se garantează.
La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siecyfr-iecl Godascher ^ WIEN	II. Grosse Pfarrgasse 6	fp
G A LAT ZI
GR AND HOTEL NATIONAL
Galaţi. — STRADA SI Alt F. -- Galali
Cel mai mare şi elegant Hotel din acest oraş, situat în centrul oraşului în apropierea tuturur au lori ti ţi lor şi caselor do comerciO, având trei faţade ale că or toate ferestre an vederea In stradă Cu desăvârşire din nou montat şi re Iau ral dupe stilul cel mai modern, având Restaurant şi Cafenea foarte spaţioasă, bâuLur. streine şi indigene din cele mal alese. Curăţenia exemplară. Salon pentru Soarele, Nunţi, Bancheturi şi altele Consumaţiile de p.ima calitate cu preţuri moderate.
Rog pj onor. P. T Voiajori a nu perde . ara ocasiuno de a visita acest renumit hotel.
Cu toată stirra
I. FXGIIEI., Anlrcprenpr.

MAŞINI
di:
împletit
MAŞINI
nr:
ÎMPLETIT
DIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA
LAUE lV TIMAEUS DIN DRESDA
Ilccoinandpnt cu deosebire pentru familii aceste maşini cu care se pol inpleti:
GILETCE, FUSTE
CIORAPI
groşi si subţiri
TRICOURI
Talie si Pantaloni
SI ALURI
MÂNUŞI, PLAPOME
SI
PĂLĂRII
Prin aceste maşini se poate câştiga csistenta unei numeroase familii.
Un maestru in aceasta arta industriala se afla la disriositiunea amatorilor pentru instruirea lor. Detalii se pol lua la Bepresentantii generali pentru România si Bulgaria,
RYSER et BRATEANU
Bucureşti, Calea Moşilor No. SO.
INSTITUTUL MEDICAL
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala
1, Hydrotherapia — 2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajib sistematic—7. Ser-viciuila domicilia — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bae abur.................2.50
i Bae de putină cu şi fără duşe . 2.—
mediiamente................i.—
t duşe rece sistematică cu basin l.—
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de ia 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de )a 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-merid tane.
Preţurile la secţia medicală conform prospectului.	Direcţiunea
LA ORAŞUL VIENA
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Horn.
ALAVILLEDEIflENNE-
vis-ă-vie de ib. Sweec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatnte al soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene’ de lâna după Mistralul profesorului Dr. t». .laeger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corset,' frantzuzesti cu balene veritabile.
Trousuuri romplertr pentru fidantntl. I.ajett»* si Trousuuri pentru eopii. Tronseuri pentru pensionate, oteluri si re, tauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut UATAUOGU VOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE < ERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA, VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMAN1A» vis-â-vis de librăria Eocec
DUPĂ 0 LUNA I)E LA S-tul GEORGE
VA APARE
IN EDITURA TIPOGRAFIEI CAROL GOBL
HÂDUL BDCUEESCILDB
PE 1887-88
COPRINP&ND:
Firmele tuturor comercianţilor fi industriaşilor din Capitală, luate de pe Registrele onor. Tribunal de Corn ere iii; adresele autorităţilor fi funcţionarilor superiori, Caselor de Credit, profesiunilor libere, scâleţor fi profesorilor, persanelor distinse, etc. ; Mersul trenurilor fi vapor el or, tarifele telegrafelor, poştelor fi căilor ferate; stradele Capitalei împărţite pe secţiuifl, după alfabet, Con-vtnţiunile încheiate de către guvern in cursul anului 1SS6—H7,piiiă la apari-ţiune, cu statele s tri ine, Calendarul pe 1887—88, etc. etc.
AisrTJisroixmxx,E
SE PRIMESC LA
Tipografia CAROL GOBL strada Domnel, 14
CU PREŢURILE URMĂToKE:
1 pagină 20 lei; */, pagină 12 lei; V* pagină 7 lei O simplă adresă 2 lei 0 pagină întregă liă dreptul la un Anuar.
Domniî comercianţi şi industriaşi, cari vor voi să aibă anunciul d-lor în Anuarul Bucurescilor, sunt rugaţi a’l tră' mite cât mai neîntârziat, spre a putea apare Ia timp.
Asemenea domnii comercianţi şi industriaşi precum şi profesiunile libere, cari ’şî-afi schimbat domiciliul, sunt rugaţi a ne trămite adresa d-lor esactă, spre a o putea corigia,
Chitanţele liberate la plata anunciurilor vor purta nu mal semnătura Carol Cobi.
i D-“A.VIANI)
fost şef de clinică la profesorii Galezoivski din Paris

I
i pi
URECHI si SIFILITICE si face operaliun do hirurgie oculară.
Bucuroşii, Strada Carol I Vio, -IN, de la orele 2—4 dupe amiazi.
Pentru seraci dimineaţa de la 8—9.
f
f-Mî*» !
DEPOU GENERAL	I
DE	t
I	ItOItViZ DIN 110mu	!
®	G. GIESEL	j
FAINA RIA
(j d?»lea IVEosilor, 29 k>is ^
ROMERBAD
(GASTAUVUL STIHIEI)
DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N
Situată pe calea ferată de Sud (priu trenu accelerat sft ajunge de la Viena în 8 1/2 ore, de la Triest în 6 ore) Băl pulernicede 30—31° U pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectolitru, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, esu-daţil Învechite, boli cronici de cataruri băşici etc. Basin mare, băl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (în MaiQ şi Sep. cu 33 0/0 mal eflin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din nod construitel Conducte de apa de bfiut din munţi, reservoar dc apă rece. Medicul băeî: D. consilier sanitar Dr. H. Mayerhofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat. în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia Hailor Romerbad Steiormark de jos. De la 1 MaiO trenul accelerat se opreşte aci
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEL
No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbcy-Voda
Efectuiază orl-cc mobilă sculptată şi iiesc.ulptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEURI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele.
Sub-semnatnl am onoare a aduce Ia cunoştinţa generala ea
DUMINECA LA IO MAIU
AM DESCHIS
HOTELUL SI RESTAURANTUL FOST HUGUES
SUR FIBRA
IORDACHE N. IONESCU
PROPRIETARUL SI LOCATARJL ACESTUI IMOBIL
Nu voiţi cruţa, c» In tot-d'amia, nici osteneli nici c.heltuell pentru’desăvârşită mulţumirea onor. mei clienţi
BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ROMANA A LA CARTE
MARE ASORTIMENT DE \ IAURI INDIGENE SI STREINE
Gu deosebita stima, IORDACHE .V IOV ISCU Proprietarul Restaurantului din Str. Covaci No. 3.
Farfumerie - Oriza
im. LKQRAND, PARIS, rus Satnt-Honor6, 207.
jg gp g dl g jiu
PARFUMURI CONCRETE
UVmillUKK SISTEMATICA BKEVETATA 1\ I KAAC1A SI [IX STRE1XATAIE
P ARFUMURILE ESS.-ORIZÂr preparate printc’un ^procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscuţi
Ele suni inchise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisie flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot înlocui in tuburile lor. când sunt usate.
Hfe au imensul avnnlagiu de a umple cu mirosiţi lor. farn a le inmuia sau a Ie strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FKECA US0R PENTRU A PaRFLMA IN DATA.

K
V
K
«5
O
*
O
A,
K	* a>	o	s
si toate obiectele dof L1NGER1E, de PAPETÂRIE, etc,, etc., etc.
0EP0SITE IN TOATE PARFUUERULE	Catalogul Parfumurllor cu preciurile
FMI I IU f t D .4 I l141 V I I ' Kl f.	.	--. ..e.A .	‘
sunt trimise FRANCO la cerere
Ikljt I\l/<II11> 1.41' Casele din Calea Griviţa No. IlU I:\IJIIIU.TI 51, ln care se allă Institutul Cocorf.scu, compuse, din 14 camere, pivniţe neâpâtoare şi grădina cu chioşc.	8-7.
MEDALIE DE AUR
Vicii» -IB83
Autorisata de consiliu de hyyivna si salu’ii ilate
DENTALINA
ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PEKTRU OINTI
ale
JDr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu arid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor.
F.lo conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 llacon, dontalina 3 Iranoi; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite la Bucureşti: F, IV. Zurner.l.O-vesu, ficus,s Stela si Dranndus—Braila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — liorohoi, llaque.
NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
P.P. U. PĂRINŢI RENEDICTIN!
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don MANUELON NE, Prieur
2 Nlt:i>AI II I)E un: Brnxelta 1S80, Londra 1884
cele mul înalte recompense
INVEN
IN ANU
jr I373
OE PAR. PIERRE
BOURSANO
întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câle-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care’I albeşte, consolisân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGUIN
3. RUE ‘GUERIE. 3
BORUEAUX
Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; AgentiA Comercialii Franceza din Gâiaii b*
NucurHaiele el.
Tipografia Ziarului „Epooa"
Gerant responsabil, C* Georgcacu,
www.dacoromanica.ro