AN.L'L 11 No. 437
15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE
NCEP LA I 8116 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-C’AUNA ÎNAINTE
IX BllCl RKsri La casa Administ raţiune! IA TARA: Prin mandate nostale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni ®0 lei, 3 luni 10 lei.
IA' S'I HEIAATATE: La toate officiele poştale d:n Uniuue, prin mandate poştale.
Pentru t an 50 lei fi luni 25 lei.
CA PARIS: Se gaseste jnrnslul cu iSCent. numerul, la KiosouLdinaur Uuxtniartrr 1(3 Bulevardul St. (cPrinnin Au. SI.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
A DOUA EDiTIUNE
DUMINECĂ, 10(213) MAIU 1887
REDACŢIA
iXîo. 3. — Plata Episcopiei. — Xo. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU frv
15 BANI IST TU 7VT EHUL
ANUNCIURILE
DIN ROM AN* A 8E PR.MESC DIRLCT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
U Parts: la Agrnce Ha vas, place de la b^rurse, S.
Agrare I.tbre, ruo .Voire flame den Vtctoircs 5o, iPlace de la tlourse) pentru Paris. Pronrla, lirrnmuia, Anslru-ţ rigmia. Italia si tiare» Itritauie.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri s; reclame pe pagina treia £ lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B
ADMINISTRAŢIA
No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.
0
ILUZ IUNILE REGIMULUI
SUSPICIUNE LEGITIMA
AFACEREA ANDRONIC
TAIFAS!
0 NOUA ÎNŞELĂTORIE
Intre Ministrul Trebilor streine al ColectivităţeI şi însărcinatul de Afaceri austro-ungare, s’a schimbat, In zioa de 2/14 Mal, o declaraliune, căreia se dă numele pompos de Convenţiune, şi prin care Austro Ungaria se îndatorează a înceta, de la 1 Ianuarie stil noii 1888, să mal des, tn Românis, pr itecţiunea sa acelor persoane, care nu se bucură în mod efectiv de naţionalitatea austriacă sad ungurească. Actualii proleg'aţl vor trebui să’şl dobândească o naţionalitate,-^-şi li se arată mij'oacele de a do-blndi pe cea austriacă sau ungurească, —dar până la expirarea termenului de mal sus, el vor urma a fi trataţi întocmai ca In trecut.
Ce o mal fi şi asta ? Ce mişelie sad ce sacrificii noi pentru ţară o mal fi ascunzând ?
Tăcerea care încongiură încheierea acestei Convenţiuni, îngrijirea cu care s'a ascuns lutulor negociaţiunile, sunt menite a da tar) şi multe bănuelî. La Consulatul austro-ungar ea este sfîjatâ de mal multe zile. şi cu toate acestea nimeni, afară denoî,îo numărul doen, n'a anunţat-o. Foile guvernamentale urmez a ucide lumea cu discursurile nesuferite şi nesflrşile ale d-lui Costi-nescu, dar nu spun nici un cuvânt despre o alcătuire pe care, daca ar putea câtuşi de puţin s’o susţie, n'ar lipsi s'o arate ca o isbândă diplomatică strălucită. Ce laude, ce ditirambe, ce osanale arresuna dintr’un capăt înlr’aliul al Go’ectiviUţei, dacă ar fi Convenţia aceia macar bună de dat la câini. Şi cum ar ploa ocările asupr i opoziţiei care n’a ştiut nici o data se orbească lumea cu mofturile neruşinate, din care se înalţă piedestale oamenilorregimului de astăzi I Ce trebue dar să fie de densa, dacă nici chiar colectiviştii nu îndrăsnesc sfi deschidă gura 1
Sau poate că se cade a nu despărţi pretinsul preţ de sacrificiul ce avem a face şi de a nu vorbi de cât In acelaş timp, şi de multul ce dam şi de nimicul ce ni se dă.
Dar să facem pentru un moment abstracţiune de or-ce consideraţiune, să presupunem că alcătuirea cu Austro-Ungaria în privinţa prolegiaţilor săinu ne va costa nimic, că o datorita silinţelor desinteresate şi patriotice ale unul guvern, care numai desinteresat şi patriot nu este, dar care lntr’un moment de căinţă a voit şi el să facă ce-a pre cit l’a taiat capul pentru bietul neam românesc, şi să vedem ce este noua Convenţie.
ProtegiaţiI auslro-ungarl, în număr de 60 sad 70 de mii, sunt toţi venetici, şi n’du constituit nici o dată pentru puterea ocrotitoare de cât o sarcină grea şi foarte nep'âcută; n’a trebuit, deci, multă trudă pentru a o hotărî să se lepede de dâma, mal cu s iarnă că se părea ca face o îndatorire unei vecine, care deşi mal mică, ar putea în unele împrejurări să ’I fii fo’ositoare. Nu face dar Austro-Ungaria nici un sacrificii, din potriva; acel dintre prote-giaţl care ’I pot sluji 11 va naturaliza va avea mal multe drepturi asupra lor, şi, printr’lrişil mal multe drepturi, sui! cel puţin foloase, tn ţara unde el şed. Pretenţiile eî, care se puteail, mal mult sad mai puţin, discuta, când era vorba de protegiaţl, vor fi sfinte când vor privi pe naţionali. Să presupunem că convenţia consulară cu Germania
ar fi pină în sfîrşit primită de Camere feeia ce negreşit se va întâmp'a) şi că Austro Ungaria or exige şi ea una asemenea : vedeţi ce-atn păţi cu cel 60 sad 70 mir de venetici naturalisaţl austriac! sad unguri ? Astâ-zl în calitatea lor de protegiaţl numai el sunt supuşi la unele îndatoriri de care nu poate să’i sc»pe intervenţiuneaLegaţiunei lor şi tot avem speranţa că într’o zi poate ne-nm scapa de dânşii, printr’un mijloc oare care. Speranţa aceasta va trebui să dispară din zioa când el vor fi, In mod efectiv, supuşi austro-ungarl.
Din ori ce punt de vedere s’ar privi lucrul, numai bun nu este. De ar fi măcar indiferent sad inofensiv, le ar sluji cel^uţin colectiviştilor să orbească lumea, şi ţărel, pe care n’ar costa-o nimic, riu’I ar păsa. Iar noi din opo-siţie am rida de goliciunea glorie! lor şi am aştepta să sflrşească de a 'şl da cu cădelniţa în nas.
Dar, din nenorocire, nu e niclast-fei; Convenţia este rea, grea, primejdioasa, chiar dacă nu ne-ar costa nimic, şi ar trebui să dep'orăm că le-a mat trecut şi această idee nenorocită şi stupida prin capul stricaţilor noştri de guvernanţi.
Ce suntem dar în drept să zicem cînd ştim cât are să ne ţie această nouă fantasie I Ce concesiuni nu s’ad făcut In privinţa delimitărel graniţei,delimitare a cărei grje a fost luată din sarcina comisarilor pentru a fi urmată pe calea diplomatică 1 La câte din interesele noastre cele mai mari şi cele mal serioase n’am renunţat în tratatul de comerţ! Luxul de comisari, pe care’I plimba guvernul de atâte luni. n’a făcut alt de cât să mal sporească suma banilor asvârliţl pe fereastra şi să înşele lumea, fâcând’o să creadă că s’a discutat mult, şi de aproape, şi cu îngrijire, şi cu tărie, dar că în sfârşit am trebuit să ne supunem, obtinînd însă, în schimb,avantagiul măgulitor al Coti-venţitniei asupra protegiaţilor.
Am arătat mai sus ce este acel a-van'agiu, nu numai negatif dar şi a-meninţâior, primejdios; cât pentru negocierile tn privinţa tratatului de comerţ, ele sunt de mult sfirşite şi de mult, asemenea, este liotârlt ce avem să dăm. D. D. Sturza ştie, el, caie a f ist singur însărcinat cu adevărat le tr itat ve, căruia s’a dat putere să se robească şi să ne ruineze. Comisarii trimişi de mai multe ori la Viena (din crre unii de bună credinţă) n’au putut nici o data obţine de cât respingen;aâ luat parte, fsra voia lor, la comedia rezistenţei. Totul s’a făcut prind. Sturza, ei ştie lot, el are toate hârtiile şi la mi-n sterul afacerilor străine, In sarcina caruia ar fi treouit să fie lăsate negocierile nu se găseşte nici măcar urmă despre dinsele. De va fi trebuinţă la camere de vre un dosar oare care relativ la această afacere, se va fabrica la timp.
TELEGRAME
AGENŢIA LIBERA
Madr d, 20 MaiQ.
D Bot ja, deputat guvernamental, va suspine uz* a Camera impositul de 10 0/0 asupra dobmzilor datoriei interne. Acest deputat va propune ca Adunarea se lase ministrului de linance, grija d'a căuta formula cea mal bună pentru datoria externă.
l'aris, 20 MaiQ.
Mii de adrese sunt trimise din provincii generalului Boulanger pentru a'l ruga se remâe la ministerul do resb 1.
D. de Freycinet e foarte încurcat; căci din altă parte, misiunea stângelor cere înlocuirea generalului.
Paris, 20 MaiQ.
Consiliul de stal a respins recur-ul principilor de Orleans şi a anulat de isiu-nile ministrului de resbel relative la familia principelui Murat.
Iu urma holărlrel consiliului de stat în afaceiea principilor d'0rle<ns, ti. Liuve-ryer consilier, ’şi-a dat demisia.
l*ari*, 20 MaiQ.
In ultimul moment se tfiă că d. Frey-cinet refusâ misiunea de a forma un ca-biuet.
Petersburjţ, 20 MaiQ.
«Mesagerul Imperiului» publică mal multe decrete conferind demnităţ' la curtea imperială mal multor cazaci notabili.
Hatmanul, principeleSwiatopolk Mirski, locotenent. în armata Rusiei a primit ordinul Alexandra Netvsky. *
PctcrAliiirg, 20 MaiQ.
Se crede cft familia im erială se va întoarce aici U 25 MaiQ şi va lua reş dinţa la Peterhofi'.
Cincl-zecl de mii de soldaţi suprave-ghiază liniile ferate pe care se vor întoarce Majeslăţile Lor.
Vîciin, 20 Maiu.
«Corespondenţa Politici «anunţăcărela-ţiu ni le Intre Vatican si Curtea din Pe-tcrsburg, aO luat un caracter mal amical de cât până acum.
AGENŢIA HAVAS
Viena, 20 MaiQ.
In Camera lleputa'ilor, cu ocasiunea discuţi unei-asupra bugetului ministerului de comerţ, titularul acest rit departament respunzând la discursul pronunţat de un deputat, a făcut recapitularea deriaraţiu-nilor sale anterioare asupra’vestiuneî comerciale pendin e cu Român a.
Ministrul a^adăogat: «Vom-stărui asu pra cererilor noastre relative la principalele noastre artico'ede ex o t; progresul favorabil al negocierilor atârnă deci de la atitudinea României şi de instrucţiunii» ce vor aduce delegaţii săi».
Ministrul roagă pe deputaţi sâ'şl impună din partea lor o atitudine resrrvală; căci o disruţiune prematur'. n'a» fi oportună negocierilor pendinte actualmente (aprobâr ).
Viena, 20 MaiQ.
Se anunţă din Constantinopol «Corespondenţei Politice» câ Poarta a invitat pe ambasadori se schimbe cu ea ideile lor asupra cestiunel tronului pulirar.
Ambasadorii declarând ca n'ati instrucţiuni în această privinţă, Poarta a tnsâr-cin t perepresentanwi s6l dio streinălate s6 sondeze cabinetele asupra acestei ces-tiunl.
Până acum, adaogă «Corespondenţa Po litică», nici un cabinet n'a formulat vre un răspuns.
Paris, 20 Maiu.
D. Freycinet a informat pe d. Grâvy, că dupe ce a examinat situaţiunea, nu crede câ poate să f. rmeze un cabioet care să aibă destul sorţ de durută. Prin urmare, cred-*, că trrbue sâ dec ine misiunea ce ’I-a încredinţat j reş dintele Republicel.
Paris, 20MaiQ.
Cons liul de Stat a respins recursul prinţilor de Orleans contra hotărîrel tn virtutea care a el aii fost şt rşi din cadrele armatei; dar consiliul a admis recursul prinţului Murat.
Calc, 20 MaiQ.
Circulă svonul că Sudanezii ameninţă Vadi-Ilalfa
ILUZIUNILE REGIMULUI
Sub titlul Musca şi păianjenul, ziarul rys Novoie Vremea de la 15 Aprilie, publică o lungă convorbire ce corespondentul său din Viena a avut cu un amic al Cabinetului d-lul Brătianu asupra po iticeî acestuia.
Amicul regimului (care pare a fi fost d-nu Aurelian i 'ş. a dat toata osteneala a convinge pe publicistul rus asupra uedreptaţeî acuza ţiunilor opoziţiunei contra d-luî Brătianu, căruia ’i atribue idei greşite şi o politica nenaţională, pe care o schiţă în chipul următor:
« Este grozav de nedrept şi nead-î-vărat a se numi nenaţionala politica ce urmează guvernul şi majoritatea sa parlamentară şi fără nici un temeiu li se impută câ sunt auslro ori grrmano-fiii; căci guvernanţii ca şi opoziţia urAsc pe Austria şi nutresc antipatie câtre Germania. Toţi oamenii politici de la putere şi d. Brătianu mal mult de cât ori-care, crescând în ideile franceză, împărtăşesc convingeri ce’i fac în lupta lor contra N‘mţilor a simpatiza cu Francia. Vedenie şi simţimiotele gu-vernamentalrior, în această privinţă, nu se deosebesc d’ale opos.ţiei.
Deosebirea este numai întru cât se atinge de combinatiele tactice: Daca 'şi ar schimba locurile,atunci conducătorii opoziţiei ar urma politica ministerului, iar membrii scestuia ajungând pe băncile opoziţiei ar ţine frumoase discursuri patriotice. De unde reiese,
că d. Brătianu e cel mal bun pririot român; şi daca pluteşte în apele cabinetului din Ber in, negreşit că trebue sâaibâ cuvinte temeinice, pe car. de ar putea sâ le expue în auzul tutulor, ar fi aplaudat ibiar de protivnicil săi».
Am zis mai sus ca interlocutorul ziaristului rus pare a fi fost d. Aurelian, c edem ca în peroraţia ce precede poate recunoaşte orl-cine o mare asemănare cu discursurile actualului ministru al lucrărilor publice, pe cari are obiceiul a le pionunţa ca Senator,mai cu seamă ladcsbaterile asupraadreseide răspuns la discursul Tronului,cândelnsărcinat a apăra polit ca generala a regimului.Mal ţinând încă în seamă câ d-luî Aurelian i se atribue printre corifeii guvernamentali ro'u! de a fi înclinat către o înţelegere cu Rusia,după cum l'au şi acuzat oficioasele austro-ungare la reintrarea sa în cabinet, credem câ nu ne ha-sardfim desemnându-l.
Ori cum,corespondentul vienez al gazetei ruseşti, nemulţumit de peroraţia amicului intim al guvernului Brătianu, dă seama în lunga sa expunere de o discuţiiine contradictorie şi foarte a-m nunţită ce a avut cu bărbatul de stat român pe care ’l întrevorbea. Astfel articulând unele fapte pozitive.ee nu militează pentru patriotismul guvernanţilor noştri!, care dovedesc din potrivă oarba lor slugărnicie pentru ţinta politicei austrogermane, apărătorul politicei d-lui Bratianu neputând tăgădui nici combate existenţa actelor regimului, s’a mărginit a insista asupra relei lor restalmacirî în public şi a susţine câînotarea guvernului sub influenţa cancelarului de fier, de pai*e
liri U ii U UâUucC ii	Uamâ-
niei, dupe placul Germaniei şi mai puţin al Austriei, urmeazâ a se explica ca o părută învoială cu toiul superficială cu Germania şi prin aceasta cu Austria In folosul României, ce se traduce, ca culme a uşurinţei guvernanţilor noştrii, prin fâgâduială dată de prinţul de Bismark de a le Înlesni cucerirea Transilvaniei şi a Bucovinei, la descompunea imperiului habsbur-gic, ce deja se prevede 1...
Daca înlr’adevăr regimul, s’a lăsat a fi ademenit de asemenea himere ca să faca în socoteala sa trebele nemţilor, apoi ziaristul rus a înemerit’o ln-titulându-şl corespondenţa: Musca şi păianjenul, căci Inlr'adevăr d. Brătianu a căzut ca o muscă în mrejele pâiaje-nului ce ţese la Berlin.
Ar fi d» dorit numai, ca să se frângă şi de astă dată numai capu' muşteî, ca la anul 1867 68, când cu vestita cruciadă rojie pentru cucerirea Transilvaniei imortalizată de Scrânciobul.
SUSPICIUNE LEGITIMA
In limbagiul nostru politic este un cuvânt care a ajuns să înspăimânte lumea.
Acest cuvânt este acel de conven-ţiune.
Fie convenţiune comercială, fie con-venţiune consulară, fie conv nţiune ca acea încheiată acu meu guvernul Austro-Ungar pentru regularea situaţiunel su-p jşilor, publicul nostru a ajuns de să Înspăimântă îndată ce prinde de veste ca guvernul a încheiat o nouă convenţie cu o putere streină.
Spaima aceasta ’şl are raţiunea eî de a ti, căci înainte chiar de a se cunoaşte textul unul asemenea act, ecsistâ o bănuială legitima câ această convenţiune trebue să fu un act de umilinţă, o concesiune făcută streinilor.
Asla-zt spiritul public nu mat poate, concepe idea ci guvernul actual ar fi în stare sfi închee cu Austro-Ungaria sau cu Geimania o convenţune al cărei scop ar ti ocrotirea intereselor ţârei. Teama publicului merge atât de departe, în cât dacă i sVr citi învo a a cea mal pprfectâ, d »câ ar vedea cât de colo «cu ochi şicu sprîncene» —cum zice românul, — câ noi câştigam mai mult de câl vecinul nostru, tot i-ar fl frică.
Precum când vezi pe un sgâroit fă-
când pomană, îţi vine să zici : «Asta nu e lucru curat 1» tot asemenea când vezi o convenţiune purtând semnătură unui Sturza, unui Statescu, unul Feri-chidi, te temi de vre o nouă trădare, de vre o nouă fftgaduialâ făcută străinilor, care ne daQ una ca să le dăm zece.
Gonvenţiunele ce închee astă-zl guvernul nostru seamănă cutiei cu două funduri a unui scamator. Clnd ridici capacul o vezi plina, d ir de o dată sare fundul întâi şi cutia rămâne goală.
Când citeşti convenţiile guvernului actual, când ţi le arăta, vezi ţara plina de belşug, când te uiţi a doua oarâ, o vezi goaia, sărăcită !
Const. Andronic si Sion Gherei.- Procedeul Înşelătoriilor lui Andronic, tovaresii lui si victimele.—Afacerea Tabacu.—A-facerea Vladescu. Cum intervine justiţia.—D. Prefect tovares.
In urma dorinţei exprimaţi de mai mulţi dintre cititorii noştri, reproducem asta zi părţile cele mai Însemnate din denunţările publicate de ziarul Naţiunea relativ la afacerea eseroehului Andronic ; afacere care în curând va veni Înaintea justiţie , şi în care suut implicate mai multe persoane oficiale foarte sas puse.
Const. Andronic si Sion- jherei.
Mal întâi trebue să presiulăm cititorilor pe aceşti doi personagii, eroii afacerii acesteia, peescroohul Const. Audrouic şi pe complicele sfeu Sion-Oherel.
Constantin Andronic este născut în Bu-
CUreyt!..awai..
ruda au pa muma cu toau Unad itadulescu* Din şcoala, mic copil tuca, aplecările rele se aratară ia dâiisul. Intr'o zi fu dat afara din institui, intră iu armată şi ajuns la gradul de caporal fu degradat.
Mal pe urma se însura şi devenind proprietar la Icoana, deveni cunoscut sub numele de Andronic de la Icoana.
iie aci îucep tâlhăriile sale pe o scară foarte tiilmsa.
On-căruia venea la el, i se recomanda ca fost funcţionar lamoneterie, ca mecanic spre a da încredere oamenilor că poate face bani de aur.
Inlr’ una diu odăi are numai păsări cu mecanism, muzici mecanice, pe o masă tot ce tiebue pentru repararea de ceasor-uice şi pe pereţi o mulţime de ceasoaruice de toata marimea.
Spunându'i cine-va că nu’i merge bine ceasornicul el sâ oferea numai de cât ca &ă i’x dreagă, i’l lua, ’i da la uu jidau al iui de'l dregea şi ’i înapoia fără chiar a’l cere parale. Aceasta pentru a'şi populariza numele de ceasornicar, de mecanic.
AtitiailSion Gherei escroc de profesiune, locucşte strada Nuraa PompiliO No. 8.
Sion Gherei se da ca zodiaşjprofetiseazâ atât de bine norocul in câl cei ce sâ ademenesc şi cred, nemeresc numai de cât la tovarăşul Andronic.
Procedeul înşelătoriilor lui Andronic—tovărăşii lui si victimele
Este de neapărata trebuinţa sâ cunoascâ lumea mal îutâiQ chipul cum Andronic a-Lragea lumea ladâusui, cum iuşela, şi a-pui se va vedea victimele şi inaltii lui tovarăşi.
L* zodiaş, cine se poale duce afară de femei, de cal persoanele cari au vre-un pas saQ cari anume suut trimise in strada Numa PompiliQ, de către Gherei, tovarăşul lui Andronic.
El aveau samsarii lor cunoscuţi. Ast-fel, am găsit trecuţi prin mâna judecătorului de lustrucţie pe renumiţii şarlatani : Ghiţa itaduiescu, loniţa Boranescu, uu popa, un fost caiugar, un medic. Suni şi al^il, dară nu s’aO putut descoperi. Dacă victima să Întâmpla se poala fi adusă la Gherei, aluuci acesta lucepea a-l da cu zodia şi a se mira lutr’uu mod surprinzător ca : cmc la el acasă este aşa de norocos ? femeia, vre-un copii, latâ-seci, masa ? in sfîrşit, gtsea pe ciae-vu care are aşa uimi noroc şi apoi începea a l spune ca dlusul are se devie avut, are se devie miliouar, şi toata fericirea lui are se'l vie ne la uu om mare,înalt,btond, ou ochii albaştrii, bina făcut, un om cinstit ; aşa da zodia, aşa .Iţi spui, ba ceva mai mult arata parca ca o sâ găseşti o comoara; te rog d-le, dacă fericirile aceAcţ
www.dacoromanica.ro
m
m
vor cădea pe d-la, nu mă uita, treci şi pe la mine, că uite,aşa am preziscutărul sau eutărui persoane;... In sfârşit, dupâ multe întorseturl de asemenea natură, victima, dând câţl-va franci, pleca cu inima plină de bucurie ca mult i-a dat bine zodia şi gândindu-se şi trecându'şi prin minte pe toţi cunoscuţii Iul ca să vază cine ar putea fl acel blond, se întorcea vesel acasa.
Dupăcâte-va zile se pomenea la el acasă sad cu Ioniţă Borănescu sad cu Ghiţâ Ră-dulescu sad cu un altul, care începea a’l spune că are un chilipir pentru el. Dacă persoana eracârciumar îl spunea de vinuri, daca era arendaş, ÎI spunea de moşii; în ftne, pentru fle-care soiu de om ştia el să le potrivească; chilipirul să arăta a îl aşa de mare, după preţurile mici, ce spunea samsarul, că trebuia ca victima să lie a-demenită,să vie să vorbească cu Andronic de la Icoană şi o dată, adus la Andronic, nu mal putea scăpa omul fără să nu fie .jefuit.
Andronic, după ce vorbea bunioară despre vre-o pădure a sa care o are să o dea în tăere, începea mal pe urmă a vorbi despre dânsul că este mecanic, că a fost la monctăria Statului şi altele multe, arăta ca piese de convingere, Monitoare oficiale, păsări mecanice, ceasoarnice, în line zăpăcea pe bietul om înlr alăta în cât numai ştia şi el ce să zică. El venise să cumpere o pădure şi se pomeneşte cu un boer aşti de bun, care ştie atâtea mecanisme, care 'i pune pâserile şi muzicile se îl cînte, care aduce vin bun de băutură (cumpărat de la d. Carada) şi icre negre ca mezelic şi începe ca un fulger al trece prin minte, câ acesta trebue să fie omul blond despre care deunâ-zi, zodiaşul din strada Numa-Pompiliu T-a pomenit; pe de altă parte, Andronic, încetul cu încetul lăsa saCi scăpa câLe uncuvînt prin care se înţelegea că el ar putea sau chiar face bani pentru dînsul ca şi cel pentru stat; ce nu sunt tot eti a-cela care îl turnam la Stat ? El bine, în loc să-I torn pentru stat, îl torn la mine în pimniţă şi pentru mine; ear pe mine mă costă mal puţin, că n'am trebuinţă să plătesc sute de funcţionari, n’am trebuinţă ca aurul să’l puiu Întocmai ca statul, pul mal mult bronz, în sftrşit de pildă pe mine d-le, m’ar putea costa aşa : un napoleon numai 5 lei.—Pentru prima şedinţă aceste vorbe erăfi prea mult, victima se înflăcăra şi de vin şi de spusele Iul, şi nu ’l lipsea gândul de la zodiaş ; atât numai, îşi zicea el, "boerul" daca va voi să facă cu mine bani, am fi fericiţi a-mândoul, două trei milioane Io am avea în scurt timp.
Dupc câte va zile se ducea samsarul iarăşi la aceea persoană şi îi spunea din partea Iul Andronic că numai el e omul cu care ar putea se facă ceva, dar să lie cât se poate dc discret.
-*»Jv*31 «iw	.vmU’on ic, iMţtîsl a.
începea dupc multă vorbă şi asigurări din partea unuia să-I spue că în adevăr face bani falşi, care sunt însă tot de valoare a celor din piaţă,—de şi pe el uu’l costă de cât 5 lei bucata. In line, îl arăta câţl-va saci cu câte-va mii de napoleanl negri. Aceşti napolenl erau adevăraţi, dar înegriţl cu oţet. ii spunea că el i-a fabricat şi că acuma îl trebue apă de aur cu care să-l spele şi apoi să-l poată pune în circulaţie. Iu circulaţie l-ar pune el însuşi, ti trebue însă un om de credinţă pentru că poliţia îl urmăreşte pe dânsul.
Dupe acea scotea o sticluţă cu puţină apă de aur (această apă se compune din acid azotic, apă tare şi bronz, soluţia a-ceasta avea cu totul coloarea aurului) şi Începea a spăla mal multe bucăţi de napoleoni-dupe cum credea el că poate stoarce victimei sale mal mulţi sau mal puţini bani.
Încredinţa acestui om bucăţile spălate, şi’i trimetea să le schimbe la bancheri. Victima se încredinţa atunci că Andronic ştie în adevăr să facă bune monede. Aceasta era şedinţa a 11.
A treia oară, creştinul venea la el vesel şi întreba pe Andronic cât costă apa de aurea să spele napoleonii care-Iare făcuţi g&ta.
Andronic, după cum era omul, Î1 cerea atunci 3.000, 5.000, 10.000, 15 000 de lei, spunându-l că apa trebue s’o aducă de la Pesta, unde nu se vinde de cât pentru mo-netârie, şi-l poftea să vie după 2 săptămâni.
Dup'acel timp venind înşelatul, Andronic îi spunea : ori că apa a eşjl moale şi n'a putui spăla dc cât puţini napoleoni, ori câ sticla s’a spart pe drum, şi-l arăta o ladă cu macaroane în care se afla o sticlă spartă iar macaroanele bronzate de apa răspâudită printre ele.
Aci începe rolul nevestei şi soacrei Iul Andronic, care să jeliafi amar câ a perduL şi Andronic, şi câ a perdut şi el ca muşteriu al săil.
Victima da ast-fel din nod bani, ori dacă era puţin încrezător, mergea cu Andronic la Pesta să cumpere apa amânduol.
Acolo, un sam-ar al lui Andronic, trimis înainte, le da sticla cu miraculoasa apa, şi omul era tras şi acum pe sfoară.
Ultimul rol. — Venind în Bucureşti cu sticla cu apă de aur, Andronic se vedea nevoit să spele napoleonii faţă cu victima saşi să i-1 dea apoi.
Atunci pe când el amândoi lucrau Înconjuraţi de mister,iată câcine-va trăgea clopoţelul cu violenţi. Nevasta şi soacra speriate intrau şi I spuneau câe poliţia.
Comisarul intra, 11 prindea tn flagrant delict şi victima văzându-se ast-fel surprinsă Începea să se roage de comisur,
împreună cu Andronic care ’( cădea la picioare, şi se învoiau a-l da bani, în numerar sau înscris, plus ceasornicul de la brâu şi inelele, numai să nu tnchee proces-verbal .
Apoi, comisarul făcându-le o aspra morala,se mlădia şi primea: victima o lua la sănătoasa, bucuroasă c’a scapat efVin şi nu mal da pe la Andronic, remânând cu banii prăpădiţi şi mulţâmit că nu l’a dat tn judecată ca să vadă ocna.
Ast-fel se purta şi Gherel. Metoadele eraU deosebite însă pentru diferite vltime, dupe cum 9e presinta ocasiunea.
Acesta ce am espus e cel mal usitat de el.
Să dăm exemple ;
Afacerea Tabacu.
In anul trecut, prin Iulie, d. llie Constan-tinescu, fiul Iul Matei Tabacu, după nenorocirea cu arderea fabricel lor de tăbăcâ-rie, poliţia, văzând că aceşti oameni aQ bani destul, s’a găndit că el pot fl buni de jumulit de călre Andronic.
Ast-fel d. (lie Constantincscu Tabanu vede Intr’o zi prezentându-i-se un anume Ioniţă Borănescu, (samsarul Iul Andronic) spuindu-l câ un boier de la Icoană poate să'i împrumute bani cu 3 la sută pe an.
D. Conslantinescu, găsind în aceasta un mare avantaj,mal ales câ voia să’şt restaureze fabrica, s'a dus la Andronic cu Borănescu.
După multe învârteli — procedeul l’am văzul — să ajungea la acelaşi cântec: banii de aur nespălaţi.
D. Conslantinescu s a lăsat a li amăgit. Orbit de şarlatanul, dar neîncrezăndu-se tocmai bine în a da banii în mâna Iul Andronic, a mers însuşi la I’esla.
In faţa unei cafenele li s’a presenlal un samsar al lui Andronic, înlr'o carâtă şi Andronic'I-a şoptii: E omul care m! vinde apa de aur, dă’ml banii.
D. Constantinescu ’1 dă 0,000 de lei şi Andronic ’I aduce sticla cu apă, învăluită în hârtie; apoi revin la Bucureşti.
După câte-va zile d. Constantinescu se duce în strada Icoanei No. 11 bis. la domiciliul Iul Andronic ca să înceapă operaţiunea de spălare a banilor.
Abia începuse Audroniclucrarea (adică: punerea banilor înlr’o tigac care conţinea apa de aur şi acest vas d’asupra unei maşini cu spirt — aceasta numai casă întârzie până ce să se presinle comisarul i şi iată câ sunarea violentă a clopotului şi intrarea sperioasa a femeilor— se însoonă.
Dc aslâ-dată cităm nume :
D. Teodorini, comisar poliţienesc la secţia 9 se presintâ atunci, în camera de operaţie şi ’i surprinde în flagrant-delicl.
D. Constantinescu, negustor cinstii vă-zei^u se surprins în complicitatea unul asemenea fapt râmase trăsnit. Andronic mi (jai-iie curaţiul şi cade m genucni înaintea comisarului rugându-sc de iertare şi propunându 1 un frumos aranjament: Adică: D-nul Tabacu să dea momentan un înscris de 10,006 lei comisarului Teodorini, pe nume deschis. Înscrierea era făcută cu cerneală violeta, uscată cu pulbere aurie.
D-nul Tabacu, primeşte o morală straşnică de la credinciosul paznic al onoarel cetăţeneşti, şi în schimb ’l dă înscrisul cerut.
După cât-va timp, d-nul Tabacu judecând d'aproape ceea-ce păţise, mirosi o şarlalanie mare la mijloc şi publică în «Monitor», în ziua de 4 Septembre, 86, următoarele :
«Am perdut un înscris de 10.000 lei cu nume deschis. Fâgăduesc o bună plată celui ce mi i va aduce.»
Nici nu putea să facâalt-fel, pentru moment, nevoind să se dea pe faţă ca avut a face cu Andronic, — prin aceistă publicaţie însă d. Tabacu anula înscrisul.
Afacerea Vladescu
In anul 85, renumitul samsar Ghiţâ K4-dulescu se presintâ la d-nul Ştefan Matei Ylădescu, fabricant de săpun, care fusese recomandat Iul Andronic că are bani, de către o persoană foarte onorabila din societate al căreia nume '1 tăcem pentru a cum-
Acosl Ghiţâ Râdulescu spune d-lul Vlâ-descu că ştie pe cine-va care-1 poate da în tăere o pădure foarte bună şi cu mare a-vaulaj. Ast-fel 1 duce la celebrul Andronic.
După multe manopere line, Andronic şi soacrâ-sa isbutesca smulge d-lul Vlfidescu, în mal multe rânduri, aproape 80.000 lei, — căci ajunsese lucrurile eară-şl la apa de aur şi la napoleonii înegriţl.
Scena Anală cu d-nul Vlădescu este că întruna din zile persoana de mal sus foarte onorabila, care face parte din armata, intră furioasă la Andronic,In uniformă chiar, şi surprinzându-1 strigă Iul Andronic câ T-a dat itiT t75 napoleoni falşi; apoi supărat, zice d-lul Vlădescu câ e tovarăş cu Andronic şi câ-1 va denunţa; d-nu Vlădescu canvine atunci sâ-1 dea 4.0(0 lei, numai ca să tacă. Onorabilul militar era şi el tovarăş bun cu meşterul Andronic.
După ce perdu atâţia bani simţi şi d. Vlădescu, în line, şarlatania Iul Andronic şi compania. Atunci, a început să constrângă pe Andronic sâ-I dea banii şi, T-a şi intentat proces civil la secţia lll-a pentru suma de 12.000 lei.
Andronic, îl dă câte-va parale, ca să nu se mal Înfăţişeze, procesul rămânând Închis, ccea-ee nu mulţumeşte pe d. Vlă dcscu Atunc1, meşterul mecanic, ît propune înscrisul de 10.000 lei ald-luî Tabac,
condiţional însă, că, presentându-se la d. Tabacu să’i spuie că l a cumpărat de Uun domn înalt, bine făcut, gras şi cu barbi-şonul alb (lipul comisarului Teodorini), d. Vlâdescn refuză d’a se presenta la d-nul Tabacu cu asemeena şarlalanie.
D. Vlădescu, stăruind de Andronic, a’t da bani, acesta revine eară-şl asupra înscrisului de 10,000 lei şi de astă dată merge de'l presintâ pe d. Vlădescu, d-lul Moruzi, la care ajunsese acum Înscrisul D-saîncredinţeazâ pe d. Vladescu câ poate să ceară banii de la llie Tabacu. Cu toate acestea păstrează înscrisul şi nu voeşte al da d-lul Vladescu.
Intr'una din zile cheamă pe d. Tabacu şi pe d. Vlădescu în cabinetul prefectoral, le propune 9ă se împace ear d-lul însuşi să rupă sinetul.
D. Tabacu a rezistai zicând c'o să reclame la parchet, făcând şi pe d. Vlădescu tovarăş cu Andronic.
Cum intervine justiţia
In luna Decembre 1880, Tabacu reclamă parchetului contra Iul Andronic şi a iul Vlădescu spuind şi pe comisarul Teodorini cum T-a luat înscrisu1. Andronic e arestat la poliţie, unde. ţrorbia cu d. prefect în bună armonie.
Atunci d. Vlădescu se duce la d. prefect şi'l întreabă: ce e de făcut?
Prefectul ’1 răspunde: Susţine că al dat bani lui Tabacu şi cât voia fi prefect nu vel li aresLat, ba încă vel lua Întreaga sumă, d-ta
Prezentându-se d-nul Vlădescu la d-nul Stâtescu. judecătorul de instrucţie, tl şi arestează neţinând socoteală de d. Moruzi.
După trei zile. de aresLare d-nul Vlădescu văzându-se victima alâlor tâlhari, se hotărî să declare judecătorului de instrucţie adevărul, de unde a venit însri-sul şi că e! nici a pus mâna pe el, şi nici ştie cum e scris. Imediat a fost liberat. Ear d-nul prefect l'a poftii de urgenţă la poliţie zicftndu-Is Spune ce al declarat! AI zis că înscrisul e la mine ?...
D-nul Vlădescu T-a răspuns că a căutat pentru moment să-l cruţe persoana. D-nul prefect l a asigurat atunci înc’o dală că va lua toţi banii.
înainte ca Andronic să lie arestat, d-nu Poliţ-maistru şi cu inspectorul Epureann s'a presintat la domiciliul Iul Andronic pentru a'l face o scrupuloasa percheziţie, zicându-l să ascundă tot ce poate fi compromiţător şi mal ales sticla cu cerneală violetă şi nisipul auriu; iar călimârile să le spele şi tnlr’ănsele să puie cerneală neagră.
Aceste sralurl i le-a dat in timp ce d-nul prefect trimisese pe inspectorul Epu-reanu să cheme pe comisarul Aslan de la secţia 9 (căci comisarul Teodorini era schimbat tocmai la marginea Bueureştu-lul, în Tirchileştl, ca nu cumva să’l întâlnească d. Tabacii, şi cu ordin să nu vie prin oraş).
După sosirea comisarului, faţă şi cu inspectorul, d-nul prefect ia interogatoriul Iul Andronic şi ’l întreabă ce cerneală are în casă şi ce nisip?
Acesta arată ceea ce avusese timpul să schimbe. Comisarul încheie proces-verbal că n’a găsit nimic compromiţător in per-chiziţia ce a făcut-o.
Dupe arestarea Iul Andronic, d. Judecător de instrucţie Stâtescu şi d. procuror Mavrus au făcut şi el percliiziţie la casa arestatului.
Se înţelege câ nu s’a găsit nimic rău o-datâ ce d. prefect îngrijise de toate.
Putem afirma că d. jude de instrucţie avea toată dorinţa d’a găsi ceva compromiţător la arestat acasă, însă era judecat cu măeslrie de d. prefect.
Putem afirma iară şi cu lemeiu că arestatul Andronic a declarat măsil că daca va spune persoanele cu care este in complicitate, atunci va fi silit d. jude a ’l pune imediat în libertate!
D. Jude i-a răspuns : me mir de ce nu le declari odată câ ştii bine câ te pot d-lor
scăpa.....Andronic a resoun câ : preferă
să dea 25,000 lei ca să scape de cât să şl declare pe tnaltii complici.
In urma acestei diclaraţiunl, e depus la Văcăreşti, şi în tot timpul cât a stal el a-colo, soţia Iul venea tn toate zilele de se sfătuia cu şeful acestei asociaţiunl : d. Moruzi.
Dupe reclamarea d-lul Tabacu, au mal venit încă peste 20 reclamanţi contra Iul Andronic, la Judecătorul de instrucţie.
Familia Iul Andronic u cerut liberarea Iul pe cauţiune. Judecătorul de instrucţie a cerut suma de 550,000 lei cauţiune. Prin influenţarea d-lul Nicolae Dimanceu, vice preşedinte al camerei, — cauţiunea s'a redus la 16,500 lei de Camera de depunere sub(acuzare.
De şi d-lul Dimancea i se tăcuse o deela-raţiune amănunţită cine este Andronic şi care anume sunt tovarăşii săi, totuşi a susţinut pe Andronic înaintea camerei de punere sub acuzare, luând ca plată numai
8.000	lei.
Cea d'îritâiu grije a Iul Andronic dupe ce-a eşit din Văcăreşti, a fost d’a se îm-p'ea cu Vlădescu, c.re cunoştea istoria înscrisului, singura piesă de convingere a judelui de instrucţie lnlâlnindu-se deci cu el, T-a promis să-I dea 30,000 lei din suma totală de 80,000 ce-i ştersese. Vlădescu constrâns de nevoe, primi să ia şi
30.000	lei de la un tâlhar care-î mâncase aproape de trei ori atâta... Ceru insă Andronic, în schimbul acestor 30,000 lei să-i facă o declaraţie înscrisă la judecătorul de instrucţie, în cuprinsul următor, câ adecă : acel înscris al d-lui Tabacu a fost
găsit de d. Vladescu pe drum, dupe cum chiar d. Tabacu anunţase prin ziare: şi că, declaraţiunea care a făcul-o d-nul Vlădescu eşind din arest a fost râd povăţuit s’o facă de către persoane pe care le va spune la ziua judecăţii. (Prin aceste persoane Andronic, voia să înţeleagă pe d-1 Stâtescu Judecătorul de instrucţie şi pe d-nu Mavrus procurorul).
D. Prefect tovarea
In sfârşit, ca să dea declaraţiunea a-ceasta la parchet, d. Vlădescu cerea să i se numere suma de 30,000 lei. Andronic nu Îndrăznea să se îaereadă în Vladescu pe care’l înşelase şi’l propune următorul aranjament:
Voesti se'ti garanteze d. prefect ?
D. Vlădescu primi, crezând că poate prefectul nu s’o lăsa să fie dus d gât până în groapă de către Andronic. In acest scop, în ziua de 24 Ianuarie 1887 se prezintă la poliţie Andronic şi Vlădescu, intră tn cabinetul prefeclulul, ’şî spun afacerea, prefectul sfâtueşte pe Vlădescu se primească zicând Iu! Andronic înlr’un mod foarte a-mical: Baga d>. seama Coslachc, se nu ma faci se plătesc pentru tine’. Bun tovarăş e d. prefect!)
Apoi, Excelenţa sa scrie însuşi cu însuşi a sa mână. pe un petec de hârtie următoarele :
«Toate cele declarate de d. Vlădescu «înaintea judelui inst'uctor 3unt adevă-«rate» şi'l zice lui Andronic : Acum iscăleşte, Costaclie! si daca nu te vei tine de vorba se dai banii lui Vladescu si se ine faci pe mine se plătesc, voiu da acest înscris lui Vladescu ca se uzeze de el la juaecata.
Apoi, le face aranjamentul acesta: Feste 3 zile, adecă la 27 Ianuarie, Andronic se respundâ Iul Vlădescu suma de 15,000 lei; iar pentru restul de i5,000 să-l dea un înscris pe termen de 6 luni.
D. V:ăde;cu nu cunoaşte bine limba franceză, dar tot înţelege, şi aude pe Andronic zicând înaltului săQ tovarăş : Tu dois litre que je lui payerai; tu ne vois pas que tu m’a en main avec ce billel'! II vaw mieu.r le dâchirer!... (Câtă intimitate!) .
ui urmă au plecat. Dar la ziua liotărîtă Andronic nu s a ţinut de vorbă. Atunci d. Vlădescu a umblat mereu pe la politie dupe d. prefect, garantul iul Andronic, somân-du’l se-1 dea banii.
In cele din urmă, într’o seară, întâlneşte la poliţie un comisar, se face că nu’l ştie ca atare, şi începe se spue în gura mare câ Prefectul o tovarăşul Iul Andronic, şi cum acesta face hoţii susţinut de Prefect care împarte cu el.
Acel comisar, se înţelege, a raportat, ad-lileram şefului său, — căci, a doua zi, pe când d. Vlâde-icu se afla în piaţă, în faţa prăvăliei d Iul liic Ceraru. se pomeneşte cu căpitanul Stănciulescu — alt tovarăş al asociaţi unei de bani falşi—care i spune câ<! invită d. prel'eei. _4.	,
D. Vlădescu, Însoţit de d. căpitan se duce la poliţie, unde, negâsind pe Excelenţa sa, se mulţumeşte a 'si laşa cai ta a-decă, a spune căpitanului, ceia ce a spus comisarului în ajun.
Văzând d. prefect câ gluma se îngroaşe primeşte în acea seară pe d. Vlădescu şi faţă cu d-sa însărcinează pe Ştefan Cio-ranu, nepotul d-lul deputat Dimancea, să cheme a doua zi ia ora 11 pe Andronic la pohţie şi dacă va pretexta câ e bolnav să spună comisarului să T aducă pe sus, cum îl va găsi.
In adevăr, a doua zi, în sala de aşteptare se găseaQ d. Vlădescu, meşterul Andronic şi confratele Ştefan Cioranu, care plecară dupe o oră, văzând câ Excelenţa sa ii trage la efit. (Se vede că se tnlelese-serâ Andronic şi Excelenţa).
Pe podul Mogoşoael, în faţa magazinului Universal Andronic însărcinează pe Cio-ranu să spue d-luî prefect că : d. Vlădescu nu va veni se T mal supere, căci mâine chiar va vinde casele sale şi ’î va număra 15,000 iei.
Aceasta s'a şi întâmplata, căci a doua zi Andronic şi-a vândut casele d-lul SLate Stancovicl pe suma de 62,000 lei oprind tn socoteala d-lul Vlădescu numai 13,500 lei, tâ’harul ne voind să dea mal mult.
Andronic clădind casele din strada 1-coanel No. li, luase var şi bani de la d. loan Diaconescu, antreprenor, şi ’l purtase cu vorba multă vreme, până când, acum, fu silit să-I plătească lot prin d. State Stancovicl suma dc lei iOAju De aci, Andronic a pretins pe lângă înscrisul ce i l'a dai d. Vlădescu, cu data de 28 Martie 17 câ : nu mal are nici o pretenţie, — să meargă acasă tnso,il de d-nii loan Diaconescu şi Miliail Algiu care a făcut vânzarea caselor, ca să-I mal dea tneâ o scrisoare, în cuprinderea următoare:
I) le Prefect,
«Astă-zl d. Andronic m’a aquitat cu desăvârşire, nu mal am nici o pretenţie de la d-sa, vă rog bine-voiţl a rupe înscrisul ce Andronic l’a lăsat la d-v. de faţă cu mine.»
(ss.) Ştefan Vlădescu.
Andronic a prelins ca această scrisoare să lie semnală şi de d-niî Algiu şi Diaconescu ca fiind faţă, aceştiaînsăaOrefuzal.
A fost silit d. Vladescu să facă şi această scrisoare pentru câ tâlharul amuiinţa câ : nu va scoate actele vânzării d n tribunal.
Acestea sunt cele ştiute şi aflate.
Câte tâlhării lasă stau In întuneric încă, din pricină că alţi amăgiţi, mergând să reclame Prefecţii le zice: Lăsaţi-ml înscris aici că aţi primit buni falşi şi că sunteţi
complici al lui Andronic. —Creşt nil, spăi-mânlaţl de urmările unei asemenea dec-laraţiunl, preferă si râmâie cu banii per-duţl şi să tacă.
Ce zice guvernul de toate acestea tâlharii ascunse, de toate aceste atentate la a-vutul cetăţenilor, patronate de cei ce sunt puşi să supravegheze, să le afle şi să pedepsească pe culpabili ?
CRONICA
TAIFAS!
Din când în când, se poate citi în or-ce ziar că Majestatea Sa Regele a stat la taifas câte-va ceasuri din cutare zi cu ministru justiţiei, cu acel de ră9boi sad altul, ba câte odată cu toţi acei ce ne cârmuesc astă-zi.
Ce anume se petrece la aceste taifasuri, nu se ştie nicl-o dată bine: de obicei, toată lumea se aşează In jurul unei mese, d-nu Brătianu scoate o sticla cu ţuică, Regele scoate o bucăţică de brânză, d-nu Ferikide scoate vin de acel aş nume,toţi în sfîrşit pun pe masa câte ceva, afară de d-nu Dim. Sturdza care nu scoate nimic, căci n’are ce,bietul om !
Apoi după ce stomachul s’a liniştii, Începe Yorba despre necesitatea per-mutărei magistraţilor ca măsură igienică menită a’» sili se facă ceva mişcare şi despre miî şi sute de alte subiecte.
Cel puţin ast-fel se petrecead lucrurile In timpurile când d-nu I. Brătianu mergea la Palat cu prietenul Ghiţâ ca se Întâlnească pe Regele şi peMescliiu.
Asta-zl, treaba e schimbată Preşedintele consiliului îşi caută istericalele la vie şi d-nu Radu Mihal e singurul m nistru care lucrează foarte des cu Regele.
Nicolae, camardinerul M. S. având multă slăbiciune pentru mine, a bine voit să ’mî spue ce se petrece acum în salonul de audienţa al Suveranului nostru, în faţa panoplielor împodobite cu pistoale şi sabif, în faţa coifurilor şi armurelor de oţel aşezate pe lângă zi iurl
Regele sta la masă, cu capul plecat pe nişte cărţi şi citeşte cu multa luare aminte, cu multă băgare de seamă. Nu citeşte opere de strategie nici cursuri de, fortificaţie, nu citeşte istoria răsboaelor primului imperiu francez nici memoriile lui Frederic cei Mare regele Prusacilor.
Citeşte, învaţă pe din afară : «Manualul bunului proprietar. Despre dobânzi. L’art de faire son beurre. Una ţie şi zece mie!» tot opere financiare şi economice tratând despre dobânda de 75 la 0/o plus agio.
De-o-dată, Nicolae anunţă pe d-nu ministru de interne.
Radu Mihal apare cu burta suptă, ca semn de condescendenţă către capul statului. Regele se scoală în picioare : augustele şi suveranele sale urechi se preschimbă în faţa sfeclei, şi după o-bicei M. S. întinde supusului s6€i serv degetul cel arătător de la mâna dreapta. Apoi zice :
—	Ce s’a malbetregul (citiţi petrecut) in Capitală ?
—	Eatâ raportul, răspunde şeful departamentului de interne scoţând cu repeziciune o hârtie din bozunar.
Dar, ce ’ţl e cu obiceiul omului; În loc de raport, Radu a scos un joc de cărţi.
—	Asta nu raport, asta alt-ceva, zice
M. S.
—	Ah 1 pardon 1 Astea sunt cărţi ;
e pachetul de 32cu care se joaca, rhams ghiurdum, maus, pichet..
—	Bine, bine.Să văz raport I
—	Am alt pachet de 52 pentru wliist, conţină, şvarţer-peter, gâscă proastă...
—	Destul ! Ce noQ In oraş ?
—	Bine pace. Pentru ziua de 10 Mal,
am luat măsuri de siguranţă publică extraordinare.....
—	La (le-care două-zecl paşi, să aşezaţi un pichet..
—	Pichet, Majestate. Cunosc foarte bine pichetul; putem să T jucăm îndată. ’lţl trag un şal-zecl, un uouă-zecl şi un capot, să ’ţi meargă fulgi.
—	Nu....alt pichet! Pichet de sol-
daţi.
—	Ah, pardon !
—	Trupele ar trebui puse sub comanda lui Macca.....
—	Maca! .loc şi maca, dar ne ar trebui mal multe perechi de cărţi.
—	Ah ! nu 1.. Eu vorbesc de co-
lonelul Macca.
—	Ah ! pardon 1
—	Iţi recomand să ’ţi arăţi toată autoritatea....
—	Autoritate 1. Majestate ed la
âcartă, joc tot-d’a-una de autoritate.
Convorbirea urmează tot ast-fel şi la urma urmelor Suveranul e nevoit să
www.dacoromanica.ro
BPO'CA 10 M.\1U
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA'4
Ttrngiu 6,000 de Toi
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
joace o partidă de cărţi cu Ministru1 de interne.
De obice" joacă ăcartâ, şi Radu Mihai face ce face şi întoarce mereu pe Regele!
Numai ast-fcl se explica pentru ce Carol de la 1X87 nu seamănă de loc cu Carol de la 1873.
Me»
INFORMA TI UNI
L. Laacar Gatargiu fiind aşteptat zilele acestea iu Bucureşti, aflăm că un mare numer de p.rstane din opoaiţie sunt hotârlte a face un demers pe lângăd-sa ca se ‘1 h -târască se se stabilească în Bucureşti In primele zile ale toamnei viitoarp, spre a dirige în mod activ campania opusiţionistă ce va preceda ale gerile viitoare.
*
Eri s’a întrunit la ministerul fi-nancelor comisiunea pentru nego-ciaţiunea convenţiunilor de comerţ. Ultimele comunicaţi uni primite de la Viena, în piivinţa convenţiunei cu Austro Ungaria, au făcut obiectul deliberaţiuuilor.
X
Prezidentul Aduuărei Deputaţilor, d. general L^cca, a sosit azi dimineaţa in Capitala unde va petrece patru sau cinci zile.
X
Sa Vede că trimiterea d-!uî Dim. Moruzi la laş;, in calitate de prefect al judeţului, nu este aşa de sigura sau, cel puţin, aşa de apropiata cum ae zice de oare-oe d-sa se ocupă d'a face însemnate schimbări în personalul poliţiei Capitalei. 0 parte din aceste schimbări au fost chiar propuse d-lul ministru de interne care le a primit şi vor apare în curlnd In Monitorul oficial.
X
D. Ion Bratianu a sosit in Bucureşti. împreună cu d-sa a venit şi d. ministru Radu Mihai care se afla la castelul său de la Costeşti.
X
D. Vasile Gheorghian, noul ministru al agricultureî, industriei, come roiului şi domeniilor, a vizitat diferitele scoli din Bucureşti dependinţe de departamentul seu, promiţând că îmbunătăţirea Învăţă mântului profesional va face principalul obie 't al preocupaţiunilor sale
Mai ştii ?
X
Regele a primit azi în audienţă ped. căpitan Werterling, din armate suedeză.
Acest ofiţer a visitat deja cu mult interes câte-va diu stabilimentele noastie militare din capitală şi ’şi propune dale vizita pc toate mai înainte d'a părăsi oraşul nostru.
Consiliul miniştrilor este convoca, pentru azi la 2 ceasuri şi jumătate
X
D. procuror general pe lângă Curtea de apel din Bucureşti a cerut d-lul ministru rI justiţiei convocarea unei sesiuni extra-ordinare a Curţii cu juraţi pentru judeţul Illov, roiţi sesiune! ordinare Iţind foarte în căreat.
X
in urma stăruinţelor d-luî ministru el cultelor şi instrucţiune! publice, d nu Q. Deal. Theodorescu a consimţit a păstra direcţiunea liceului Matlxel Basarab până la viitoarele vacanţe de vară.
X
Primarul Capitalei este aşa de mândru de pregătirile ce a făcut pentru ziua de 10 Maiu şi se teme aşa de mult ca vreme rea se nu’i strice rostul tu cât a trimis se întrebe pî d. Hepites, directorul observatorului meteorologic, daca va ploa mâine.
X
Oficiul postai central ne anunţă că din cauza unei întreruperi a liniilor ferate in Austro-Ungaria, Întrerupere care a avut de consecinţa necoencidenţa trenurilor la Vârcio-■ ova, poşta din străinătate n’a so-
Distinsul noslru pictor, d N. Gri-gorescu, a organizat o expoziţiune de aproape 200 din oporile sile. A cesstă expoziţiune, instalată în una din sălile etagiuiui de jos al casei băilor Eforiei, pe bulevardul Eiisa-beta, va fi deschisă publicului, cu începere de poimâine Lun\ în toate zilele de la 10 ceasuri de dimineaţă pînă la 6 dupeRiniazl. Suntem siguri ca admiratorii simpaticului artist şi toţ» iubitorii de lucruri frumoase se vor grăbi a vizita expozi-ţiunea şi că cumpărătorii nu vor lipsi acelor din opere pe care d. Gri-gorescu este dispus a ie vinde
X
Încă o idee caraghioasă a d-lul ion Câmpineanu. D-sa a hotărît se înfiinţeze un corp de muzică municipală. 0 comisiune, a tre zeeilea ni se pare, va fi numită zilele acestea pentru a hotărî detaliurile organi-zaţiunei acestui corp de muzica. Ni se spune încă ci d. primar ar avea intenţiunea se introducă în Bucureşti şi instituţiunra rozierelor, ca la Nanterre lângă Paris, dar această ştire nu este pîn’acum confirmată.
X
Astă-seară a doua representaţie a «Favoritei». Prima a avut destul succes pentru ca se se poată prezice că publicul va fi şi mai numeros astă-dată de cât Mercur! scara.
OEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA LIBERA
ConNlantino|>o!e,20 Maifl.
In conferinţa ce a avut ioc aici la 17 Mal s'a ajuns la o înţelegere în privinţa chestiune! egiptene. Remâne încă a se obţine aprobarea acordului stabilit de către Su!-lari şi de către guvernul Engles. In ce priveşte chestiunea neutralizării canalului de Suez se va resolva printr un act deosebit.
Constnntinopolc, 20 Maiu.
Poarta a însărcinat pe represantanţil săi diplomatici tu stroinătate de a sonda puterile în privinţa soluţiunel chestiune! Bulgare. Până în acest moment nici o putere nu s'a pronunţat încă.
Relgrad, 20 Mai.
Poarta a numit o comisiune tnsârcinatâ d’aesamina linia Uscub-Vrangor din punct de vedere technic şi de a indica măsurile de natură a asigura rapiditatea transportului.
Vieua, 20 Mai.
Cercuriile competinte sunt foarte iritate de ştirea dată de ziarul «Les Debats» că Mitrovitza ar fi fost ocupată. Se zice că această ştire este o curată invenţiune.
Vieua, 20.Mai.
«Politischo Corespondentz», anunţă că Japonia a refuzat de a lua parte la expo ziţiunea Universală din Paris.
Viena, 20 Mai.
Bilanţul anual al căilor ferate austriace constată o mare scădere in venituri In urma resbelulul de tarife cu România. Mi nistrul de comerţ, marchizul Baquehen, a exprimat astâ-zl tn Reichsrat speranţa că negocierile cu România vor duce la un bun resultat.
I'etersburg, 21 Mai.
Ţarul şi Ţarina aii asistat la Nowot-cherkask la serviciul divin celebrat tn bi serica calmucilor. Marele preot Budist a oficiat. El a înmânat împărătesi o cădelniţa de aur. Populaţiunea a făcut suveranilor o primire entusiaslă.
Berlin, 21 Mai.
«GazeLa Cruce!» publică un articol alarmant în care denunţă faptul că depositele de provisiunl ce Ruşii aii stabilit pe fruntarie va fi întărită prin Cazaci.
Paris, 21 Mai.
Grupul agricol din Senat a exprimat o părere favorabilă stabilirel unul noii drept de iO franc! asupra zahărului. D. Daupliin, ministrul de finanţe care asista la şedinţă a presintat un proiect în acest sens. Proiectul a fost trimis la comisiune.
de lucruri mai este şi aceasta, că deputatul deprinzAndu se să caute aproba-ţiunea purtârel sale aiurea de cât la alegători, să iso-VazL de el încetul cu încetul şi 9fîrşeşte prin n nu mal f] reprezentantul lor de cât cu numele. Ce devine atunci voinţa corpuul electoral?
O dată alegerile terminate nimeni riu mal gândeşte la dânsul Gestiunile cele mai însemnate să resolv fără ca ei să’şî poată măcar a’şî spune cugetarea sa ; şi descurajat, perde deprinderea de a se interesa de afacerii0 publice şi cu densa şi încrederea în avantajiie unul regim de dtscuţiune. Alegerile judeţene diri urmă, prin numărul cel mare de abţineri, sunt un avertisment de care oamenii noşlrii politici trebue să ţină samă. E< trebue să se gândi ască că ţara aceasta poate să fie chiemată din-tr’o zi păn Inlr’aila să facă faţă unul pericol care ar pune în cestiune existenţa ei chiar, şi că atunci are să se simtă nevoia unei opiniunl publice ho-tărlte şi având conştiinţa puterii sale.
In numeroasele convorbiri ce am avut cu mal mulţi dintre concetăţenii domnielor-voastre, am avut ocaziunea să constat că toţi erafl preocupaţi de a retnvia vechile tradiţiuni ale acestui oraş, şi de a face ca o legătură mai stânsă să unească pe alegători cu re-presentantul lor. Am crezut atunci că este de datoria tinerMor de a se pune, fără nici o preocupare personala, în serviciul unei cauze de la a căreia reuşita depinde viitorul instituţiunelor noastre. N’am esitat un singur moment de a întreprinde această luptă, or cât de temerara para ea, pentru ca am convicţiunea că ea va fi fecundă în bune resultate, şi că până în sflrşit corpul electoral va reuşi să se emancipeze de o tutelă care 'I desonorează.
De acum înlr’un an afl să aiba loc alegerile generale. De la un capăt la altul al ţării alegătorii au să fie chemaţi să se pronunţe asupra unul sistem care nesocoteşte libera cugelarea cetăţenilor. Alegerea de la 21 Mal oferă Romanului ocaziunea de alncepeelaceastămişcare, şi de a se punecaşi altă dată in fruntea acelor care apără cauza liberalismului ameninţat.
Parlamentul aciuai este la sfârşitul carierei sale. Sesiunea ce vine va fi cea din urmă. Credincioasa tradiţiunilor sale. Camera, nu va consacra de sigur de cât o mică parte din timpul el pentru ameliorarea legislsţiunei noastre. Datoria mea este să ve spun care este modul meii de a vedea In cestiunile ce dupe toate probabilităţile vor fi aduse tn desbaterea parlamentului. Acesta este singurul meu mijloc de a câştiga încrederea domnielor-voaslre. Acei cari vin în numele unui partid organisal să pot mulţumi să declare ca vor asculta cu totul şi tn toaLe pe şeful tor. Efl, care nu vin sub patronagiul nimănui, simt nevoia să mă explic cu alegătorii pe care aspir să ’i represint. Autori tatea representantului creşce în sânul Parlamentului când alegerea este re-sultatul unei Înţelegere! între dânsul şi alegătorii săi, iar nu produsul clandes tin a câtorva.
In Întrunirile publice ce vor avea loc, mă voi pune la disposiţiunea domnielor-voastre, şi voi căuta să răs pund la întrebările ce veţi găsi de cu viinţă să’mi adresaţi.
Rugând pe alegătorii romuşcaui să vie la aceste întruniri şlifl că răspund a una din dorinţele lor cele mai vii Discuţiunea publică a fost tot-d’a una în onoare aici, şi eu vifl să mă pun sub protecţiunea el.
Am onoare de a fi al domnielor-voastre devotat.
Eugeuiu ft . lonescu. Roman, e Maiu 1887.
Ni se asigură că trei din membrii Cabinetului î tre care d nil Dim. Sturdza şi Radu Mihai sunt de părere se se disolve Corpurile Legiuitoare şi insistez foarte mult în ai est senz pe lângă d Brălianu.
fflfc
Printre scrisoare adresată d-!ul Stâtescu şi pe care o publică România h.beră de azi d. Iacob Negruzzi, profesor la facultatea de drept din Bucureşti declină invitaţiunea la banchetul ce d. ministru al justiţiei dă în onoarea persoanelor care a luat parte la elaborarea noului cod de comerciu.
Apelul d-luî G. Panu contra sentinţe: a 2-a a Tribunalului Ilfov prin care este osândit la 2 ani de închisoare şi la 5000 de lei anţgndă pentru ofensă la persoana Regelui, va veni înaintea Curţii din Bucureşti la 18 Mai curent. Acest apel va fi judecat de Secţiunea a 2-a a Curţii care se compune din d-nii Al. Stoi-cescu, prezident, Bagdat, Zenide, Al. Sc. Gliica şi Bratianu, membri şi Burcă supleant.
•
O noue ploaie de decoraţia ni va cădea asupra prietenilor guvernului cu ocaziunea aniversarului Incoro-nărei Regelui. Am avut ocaziunea d’a vedea lista Iaşenilor care vor beneficia de această ploue şi într’însa am observat în mijlocul numelor mai multor fruntaşi colectivişti, ca d nii Vizanti, Coco Dumitrescu, Ion Ianov, Ştefan Şendrea, etc. ect. şi numele d lui N. Rosetti Roznovonu.
#
Regina a făgăduit să viziteze, înainte de plecarea M. S. la Sinaia, esposiţiunea operilor pictorului Gri-gorescu.
m
Batalionul al 3-lea de venâtori a fost pus la dispoziţiunea prefecturei poliţiei Capitalei pentru păstrarea bunei ordine pe strade in zioa de
zece Maî.
9
Desbaterile însemnatului proces între direcţiunea generală a G. F. R. şi d: Ion Braieoff s’au terminat în-oaintea Curţii d’apel din Bucureşti. Curtea a amânat pentru 18 Mai pronunţarea hotârîreî ei.
m
Mai mulţi ofiţeri ai regimentului c. r. de huzati în garnizoană la Braşov au venit în Bucureşti pentru a asista la defileul de mâine.
•
Un ziar oficios anunţă ci pentru serbetoarea de mâine locuri au fost rezervate presei în tribuna ridicată la piciorul edificiului Academiei. Se vede că prin presa nu se înţelege de cît ziarele guvernamentale căci, la ziarul nostru nu ştim se se fi trimis vre o cartă de intrare.
•
Familierii poliţiei cu unele ziare guvernamentale in cap, fac se circule zgomotul ridicol că opoziţiunea organizează pentru mâine manifes-taţiunî ostile Regelui. Se vede că ministrul n’a fost destul de generos cu poliţia şi că aceasta speră, făcând se se creadă la necesitatea de măsuri de precauţiune extraordinare, se obţină ceva bani mai mult.
englezi ar fi fost rechemaţi. Lordul Silisbury a mai declamat că după toate probabilităţile negocierilevor fi lungi.
Londra, 21 Maifl. — Camera a adoptat conversiunea 40 0 a datoriei indiene.
ai
DIN DISTRICTE
ROMAN
Către d-nii alegatori Colegiului al 2-lea de Depuloli din lioman
sil azi.

Domnilor,
îndemnurile unui număr de alegător- m’afl determinat sâ vin cu ocasiu-nea viitoarei alegeri de deputat se solicit sufragiiledomnielor-voastre. Când m’am hotărît ast fel sS fac acest d’in-tâiu pas în viaţa politică, am simţit că eram dator se pun serviciile mele la disposiţiunea unui oraş de care sunt legat prin atâtea suvenire, şi care de 20 ani onorează pe tatăl med cu încre derea lui.
Vintnaintea alegătorilor Romaşoani fără şâ am sprijinul vr’unui grup politic şi cu convincţiunea că o candidatură independenta reăpunde dorinţelor acestui colegid. Mai mult de cât or-când presenţamembrilor independenţi în Parlament ’ml pare o necesitate, căci prin natura lor ei sunt destinaţi să devie acel element moderator pe care disciplina severă a partidelor l'n£l suprimat In dauna moravurilor noastre politice. Căci dacă orgauisaţiunea partidelor este o necesitate u regimului parlamentar, ea nu trebue să ne facă săperdem dinvedere utilitatea unei re-prcsentărl care să respecte varietatea de cugetări ale opiniunel publice. Altmintrelea adunările încetează de a mat fi un loc de discuţiune, şi parlamentarismul să reduce la operaţiunea mecanica a votarei.
Un alt pericol a unei asemeni stări
D. de Goutouly, ministrul plenipotenţiar al Franţe s a întors de la Sulina. împreună cu d-sa. au sosit In Bucureşti membrii comisitinii europene a Dunărei venind, după invitaţiunea ministrului afacerilor streine, se asiste la serbălo&rea lui 10 Maiu.
Un însemnat numer de proprietari de vii au adresat ministrului A-grioultureî, industriei, comerciuluî şi domeniilor o petiţiune cjrînd se se renunţe la întrebuinţarea naftalinei pentru distrugere i philoxerei de oare ce esperienţa a dovedit că această întrebuinţare este ineficace.
Vom reveni asupra acestei ces-tiuni.
Maî mulţi prefecţi au venit In Bucureşti pentru a asista Ia serbarea lui zece Mai, între alţii vestiţii Chiriţopol de la Teleorman şi Simu-lescu, gâdea de la Vâlcea. După pro gramul publicat în toate, ziarele oficiale şi oficioase şi afişat pe toate zidurile, prefecţii judeţelor trebuesc se se afle la 10 Mai la rezidenţele lor pentru a prezida la Te Deum şi a primi în numele guvernului felicitările populaţiunilor. Faptul d’a se sustrage de la această îndatorire este cel puţin o lipsă de cuviinţă din partea prefecţilor cari şi-au părăsit rezidenţele.
m
Regele a asistat azi lu împărţirea premiilor acordate militarilor care s’au distins la tragerea in ţintă.
AGENŢIA HA VAS
Bunicii,21 MaiCi —Allgtmeine Zei-tung, confirmă ştirea cum că d. Bitrovo nu s’ar întoarce ta Bucureşti, de cât cu să presinte scrisorile sale de rechiămare.
Berlin,21 Maifl. — «Gazeta Crucii» continuă a publica ştiri îngrijitoare în privinţa înarmărilor Rusiei.
Berlin, 21 Maifl.— Consiliul federal a adoptat proiectul de imposit a-supra zahărului.
Paris, 21 Maifl. — E probabil că d Grevy va mai conferi cu mal multe personagii politice, înainte de a însărcina într un mod definitiv pe unul din tr’ănsele cu formarea noului cabinet.
Paris,21 Maifl.— «La Republique franţiaise» speră că d. Frevcinet va reveni asupra determinării ce l’a făcut să decline misiunea ce voia să-l încredinţeze d. Grevy.
St Petersbiirg, 21 Maifl.— Ţarul a părăsit Novo Cerkask joi seara.
DIN ALE LUI CONU FANICA
Când socrul valorosului primar al Capitalii, n’arece face -lucru ce ’1 se întîmplă mal des pe timpul căldurilor, se duce se stea la taifas pe la grefile Tribunalelor.
'Aşa făcu şi alaltă-ierl, 'pe când magistraţi! eraO ocupaţi cu alegerile.
Conu Fânică intră laSecţiadenotariat, i). unde numerâ multe cunoştinţe ; de o-data şi începu vorba.
—	Mat deună-zi me plimbam la braţ pe podul Mogoşol cu consulul nemţesc: ca de obiceiu toată lumea me salută.
—	Şi pentru ce te salută cucoane Ştefane, riscă un ajutor de grefa ?
—	Pentru că sunt popular; ce nu ştiţi > Şi sunt popular fiind-că nu me daQ In lături ca se fac orl-ce servicii. Şi apoi trebue se mai ştiţi că de şi fameile zic că sunt tlner, Insă sunt foarte betrân. Bră-tianu pretinde că ar fi mal tîner ca mine. Nu ştie ce spune.
—	Ajutorul de grefă, ca tot-d’a-una...
—	Lipon, continua conu FănicS, de şi sunt betrân femeile me iubesc şi de aceia sunt popular!
In timpul acesta intră în sală avocatul Danieleanu, pe care d. Bello nu’l poate suferi, fiind-ca se zice că nu T-a fost nicl-o-dată client; de acea schimba vorba şi începu se vorbească despre decoraţii şi efectele cântării In pledoarii.
Autentic.
SPECTACOLE
MARELE CIRC SIDOLI
FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY
Strada f*olitzii \o. "3
IN TOATE SERILE
REPRESENTAT!I EXTRAORDINARE
IVToi'cur*i si Sâ.ixxk>at,a
HIGH-LIFE
SAinbala, Dumineca si serbatori
DOUA REPRESENTATII
VIU Li CAMPII-LlINfi SiS'îK.K
6 camere mobilate complect. Grădinâ-Ve-dere splendidă. Informaţii Bucureşti Strada Polona No 35.
Toată ziua azi comisarii de poliţie Coengiopolu, Kâmniceanu, Cos-tinescu şi Savu aju alergat cu birja prin mahalele mergend din casă in casă pentru a invita pe paeinicu cetăţeni se se afle mâine pe strade la trecerea Regelui pentru a aclama pe M. S. Osebit, vor fi utilizaţi ca purtători de măselele, la mauifectaţiu-nea de seara, toţi pungaşii de buzunare cari au fost încă de azi concentraţi la poliţie. Ni se spune că era în adevăr mişcătoare de văzut surprinderea plăcută a bieţilor pungaşi când au aflat că ei au fost strânşi nu pentru a fi impedicaţ5, cade obicei la zile mari, când e lume multă pe uliţe, se’şi exerciteze meseria,ci pentru a juca un ro) însemnat In serba rea naţională.
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Xo.*2- CALEA VICTORIEI — Xo. 22
Fosta Găsii La Menagera
& & IU IM I E U X
CROITOR FRAIMCES FOST TACTOR IN CASELE BLANC SI OUSSAUTOY DIN PARIS
Exclusivitate de Stofe Franceze Provenintâ directă de la PRIMELE FABRICI FRANCESE
ULTIMA ORA
AGENŢIA LIBEBA
yuebec, 2i Maifl. — La Toronto, d. O’ Brieu plimbânduse cu preşedintele Ligeî Naţionale, afl fost atacaţi de mulţime care le afl aruncat cu pietre.
D. O’ Brien şi preşedintele de şi pro-tegiaţî de poliţie, cu greu afl putut scăpa,
Mulţimea a distrus mei multe localuri unde credea că cel doi membri al Ligei Naţionale se ascunseseră.
Saragosa, 21 Maifl.— La cursele de tauri ce afl avut loc aici, un taur a făcut irupţiune tn anfile&tru:
Invâlmâşealaşi panica erau la culme, 21 spectatori afl fost răniţi.
Londra, 21 Maifl. — Camera Comunelor. Lordul Salisbury răspunzând d lui Harrowby, zice că e inexact că negocierile relative la fruntariile af-gunu ar fi întrerupte şi că comisarii
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Colt el, 40 — Bncurestl
MORI
FABRICI m SPIRT
81
FELUL DE
TOT
MAŞINI
Mure tlepuMl de toate uneltele »l accesoriile pentru exploatarea falirlcetor
PIETRE cLe MOARA.
CURELE. CAUCIUCURI FAZE OE MATASE, LUMINA ELECTRICI,
NICOLAE AL. PAPADAT
AVOCAT
şl a slrâmutat domiciliul in strada Academiei No. 10, tn faţa hotelului Union.
i) In secţia de notariat te înregistrează testamentele.
If. H.
www.dacoromardca.ro
n»UOA - 9 MAlU
FISCHER
GALAŢI
Str. Mare No. 38 BUCUREŞTI
ia Patriei
rjTÎ TrCXT7 A DE O PRESA TIPOUITAFICA iJil VbW/Alih v. UNA AUT GRAFICA, cu tos Iu accesoriile. u sc adresa la \«e»illa Hiivok Strada Smârdan No. 15.
i| | | iirvidi8t Oltu. plaraSorliani sil
JnLIîllI partea, D-lui Nieu Moscu iu întindere do. 2f,00, pogoane din caro 226, semăn te grftă do toam» si 60 orzu. Se aren--dcazade laî3 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis.
i VIDAT i tlTD I Ulii! diu iudi tulul Hruila, 20 .tlUlW.T nllliniil minute depărtare de gara Faurel. se arendează, cu începere 23 Apr tie 1888 Doritorii eă pot adresa z Inie. Bucureşti Strada Mercur No. 4 bie, de la 8 nâna la 10 oare dimineaţa la d-nu N. A. lacoavky.
M. S C H W A R T Z
OPTIC
Str ada Carol I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal tine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea lutni iel, asemenea şi tot felul de Barometr*. Termometre şi grade medicale. Diferite mesuri metrice etc. cu preturi i'ORrtc moderate.
0 BUM IKK ATOM
nica a se adresa unele No. «6
j se caută pentru
_____i rochii şi o ucc-
âladame I.onîs Strada S a-
TTD IfE'WTA'DTÎ cai-a situata tn strada Ull VlJl'IZiiltlil i'aurul N-o 6 cu patru camere, dependinţe, graj Iu şi şopron, putu şi cmte pavata. Doritori se vor adresa cil iar aerlo.
££ RAŞCA..........GRADINA
se Închiriază de la SI. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATIŞTE No. tl.
SE CAUTA UN POST
o moşie sau si arabei govisto 181.
ca ajutor sa fi eomptabil la ■ Informaţii Strada TAr- | 15- 14. l
kRtll

iu.lWmimi
ELEV AL PROFES. OR. IVGRCOV CI
După o practică de mal mulţi ani tn clinicele speciale din Paris şi Vi-ena, s abilindu-se In Bucureşti, str. Doamnei, 15, dâ consultatiunl pentru boale de
de
PIELE, SIFILIS SI FEMEI
la o-ele 4 până la 0 post-merid.
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI —
No. 5. CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel 11H1 mare şi e < gant liotei din ţară. situat pe Galea Victoriei tu faţa stradei Lipscani, din uo0 1 ladit, având patru faţade, sl-fel tn cât toate ferestrele respândesc în tră .1. cu desăvârşire noii montat, dupe sistemul cel mai nn.l o 11, având restan ant si cafenea foarte spat oasS, berărie .iile confort ri,curăţenie cea ma esemp ară Salon pentru soarele, nunţi, bancneturl şi altei . Toate lucrurile de consumaţie de u ima calitate, preturi moderate şi serviciul cel ma prompt.
PH. HUGO
ANTREPRENOR
PROPIETARUL HOTELtdUI KlGO DIN BRAILA
•X*
NUMAI 10 LEI

CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
b
B
PORTRETE
121
MĂRIME NATURALA
PORTRETE
m
MĂRIME NATURALA ^
im'sft. Executarea tn cel mult
Se efectuează foarte exact dup „.u-T*..
10—14 zile.
Fotogralîa remâne neatinsă.
Asemănare fidelă se garantează.
La trimcterea fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siecjfriecl Godascher
WIEN	II. Grosse Pfarrgasse 6	Q
=f>
G A L ATZI •
GBAND HOTEL NATIONAL
Galaţi — STRADA Al ARE — Galaţi
Gel mal Centrul or:
mare şi elegant Hotel din acest oraş, situat tn ŞjUluj în apropierea tuturor autorii ţilor şi caselor de coifiercio; având trei faţade alecâ or toate ferestre.
•ajjuluj în apropierea tuturor autorii omercio; având1 tr aii vederea tn strada Gu dese verşi re din nou montat şi re taur&t dupe stilul cel mal modern, având Restaurant şi Cafenea foarte spaţioasa, bfiutur streine şi indigene din cele mai alese Curate ia exemplară. Salon pontr Soarele, Nunti, Bancheturl şi altele Consumaţiile de p.ima calitate cu preţuri moderate.
Bog p,< onor. P. T Voiajori a nu perde . ara ooasiuno de a visita acest renumit hotel.
Cu toată sti-ra
I. EXGHE1,, Anlreprenpr.
maşini
DE
ÎMPLETIT
MAŞINI
l»E
ÎMPLETIT
OIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA
LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA
Recomand« m cu deosebire pentru familii aceste maşini cu care se pot inpleti:
GILETCE, FUSTE
CIORAPI groşi si subţiri
TRICOURI
Talie si Pantaloni
SI ALURI
MÂNUŞI, PLAPOME
SI
PA LA RI I
Prin aceste maşini se poate câştiga esistenta unei numeroase familii.
lin maestru in aceasta arta industriala se alia la dispositiunea amatorilor pentru instruirea lor. Detalii se pot lua ia Representantii generali pentru România si Bulgaria,
RYSER et BRATEANU
Bucureşti, Calea Moşilor No. 99
UTITlim MEDICAL
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala
1, Hydrotherapia — 2. Electrizare — 3. inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţt—6. Masajift sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bae abur..............
1 Bae de putină cu şi fără duşe
medicamente...........
1 duşe rece sistematică cu basin t.—
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notăl. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane.
Preţurile la şecţia medicală conform prospectului.	Direcţiunea
2.50 2._ T.-
LA ORAŞUL VIENA
Cal. v ictorii
Pal. Dac.-Pom.
L LAVILLE DEVIENNEI
vis-d-vis de ib. S icec
I
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate al soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzese de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colo- 1 rate.
Ciorapi de Dame si Dom ni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după
Histrniul profesorului I>r. (i. Jargrr.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fidiuitatl. I.ajcttcs NiTrouNOuri pentru copii. Trounouri pentru pensionate, oteluri •i restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGA) NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OR1-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA) VICTORIEI, PALATUL «DAC! A• HOMAHIA» vis-â-vis de librăria Soeec
DUPA'O LUNA DE LA S-tul GEORGE
VA APARE
IN EDITURA TIPOGRAFIEI CAROL GOBL
ANUARUL BUCURESCILOR
PE 1887-88
COPRINpSND:
Firmele tuturor comercianţilor fi industriaşilor din Capitală, luate de pe Registrele onor. Tribunal de Corner citi; adresele autorităţilor şi funcţionarilor superiori, Caselor de Credit, profesiunilor libere, tcâlelor şi profesorilor, per-sindor distinse, etc.; Mersul trenurilor şi vaporelor, tarifele telegrafelor, ros-telor şi căilor ferate; stradele Capitalei împărţite pe secţiuni, după alfabet, Con-venţiunile inel,date de către gtivtm in cursul anului 1886—87, ptnă la apari-ţiune, cu statele străine, Calendarul pe 1887—88, etc. etc.
ANTJ^aiTTiEtlLE
SE PRIMESC IjA
Tipografia CAROL GOBL strada Dbmnei, 14
C0 PREŢURILE URMĂTORE:
1 pagină 20 lei; */s pagină 12 lei; '/, pagină 7 lei O simplă adresă 2 lei 0 pagini întregi dă dreptul la nn Anuar.
Domnit comercianţi şi industriaşi, cari vor voi să aibă ammeral d-lor tn Anuarul Bucurescilor, sunt rugaţi a'l tră-mite cât. mal neîntârziat, spre a putea apare la timp.
Asemenea domnii comercianţi şi industriaşi precum şt profesiunile libere, cari ’şl-au schimbat domiciliul, sunt rugaţi a ne trântite adresa d-lor csactă, spre a o putea corigia.
Chitanţele liberate la plata anuuciurilor vor purta numai semnătura Carol Gtibl.
ROMERBAD
(GASTAINUL STIHIEI)
DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N.
Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat să ajunge de la Viena tn 8 1/2 orc, de la Trie*t în 6 ore) Băi puternicede 30—31° B pentru oanp-nl debili, consumaţia zilnica 20,000 hectolitru, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli n< rvoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, esu-daţil învechite, boli cronici de calai uri băşici etc. Basin mare, hăt de ma -mora, separate şi elegant mobilate, precum şi băi de putina, locuinţe confortabile, (tn Maiu şi Sep. cu 33 0/0 mat eftin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din nofl construite, Condu-te de apa de băut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul hâei: D. consilier sanitar Dr. U Maye hofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena I Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreuna cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia ailor Romerbad Steiermark de jos. De la 1 Maiu trenul accelerat se opreşte aci

DRUL â.VIÂNU
fost şef de clinică la profesorii Galezowski din Paris
I
vi
£ Dă consultatului pentru boale de OCHI, ® URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni X de hirurgie oculară.
- Buc rosti, Strada Carol I Ao. 18, de la orele 2—4 Uupe amiazi.
Pentru seraci dimineaţa de la 8-9.
i i
!!
11
sx
i
DEPOU GENERAL |
DE
11	mmm	*
G. GIESEL
î £	FAINARIA

a»*
I
Galea Moşilor», 29 fc>is j|
PRIMUL ATELIER DE TEMPURIE
S. EMANUEL
No. 1, Str. Luterana, No. / coltzul Stirbey-Voda
-- -inesculptată Den
Efectuiază ort-ce mobilă sculptată s <■! etc. tru Saloane, ca-mere de culcare biurcv,.-,^
li (iT 'Uaăve	t
SPECIALITATE DE L
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează nromntdiiDâ modele.
Sob-semuatul am onoare n aduce la cunoştinţa 4 enerala ca
DUMINECA I_,A IO MAIU
VOIU DESCHIDE
HOTELUL SI RESTAlHAMUL MI HLGUES
SI lt FIU HA
IORDACHE N. IONESCU
PROPRlETanuL SI LO.'fl'AR iL ACESTUI IMOBIL
Nu voiu cruţa, ca tn tot-d'auua, nici osteneli nici cheltuoll pentru desăvârşita mulţumire a onor. mei clienţi
BUCĂTĂRIE FRANCE SA SI ROMANA A LA CARTE
MA-i E ASORTIMENT DE VIXUIU IXIHGE.VE SI STHEIXE
Cu deosebită stimă, IORDACHE N. I0XE8CU Proprietarul Restaurantului din Str. Covaci No. 3.
'.aamaVi
Parfumerie - Oriza
B.. LEQRAND, PARIS, rut Salnt-Honor6, 201.
PARFUMURI CONCRETE
MVIUmni: SISTEMATICA BREVETATA IX 1 K AM IA SI tI\ STREI A A TAI E
PAKFUMUHILE ESS.-ORIZĂrpreparate prinU’un procedeu nou, potieda un grad de concentraţiune si de suavitate pân’acuma necunoscut}
Ele suni Închise suft forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtai Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot înlocui in tuburile lor, când sunt usate.
Efe au imensul avanlagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse Iu contactul lor. E DESTUL A FKECA UŞOR PENTRU A PaRKUMA IN DATA.
K
«5
V
A»
*
jr
O)
O
*
▼
o


<& o' *>	*
si loale ^bloctele tltf UNGlilUE, de PAPliTARlE, ele., etc., ele.
Catalogul Parfumurilor cu preciurile sunt trimise Ut ANCO la cerere
DKP0S1TE IN TOATE PARI-UMERULE PRINCIPALE UIN LUME
UE IMTIIDI î’r Casele din Calea Grivita No. IHj LM IIIIil \l 51, tn care se allâ Institutul Cocorăscu, compuse, din 14 camere, pivniţe ncăpătoare şi grădina cu chioşc.	8-7.’
MEDALIE DE AUR
Viena 1883
Autorisata de consiliu dcbygiena si saliTirilate
dentTlina
ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Dr*. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparnto cu arid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, Poalele gurel si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: i fiaoon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Dep'-site la Bucureşti: P, IV. Zvmer, l. 0-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Ibij^al, — Dorolioi, llayue.
NU M\ ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
AL
l\!\ 8.S. l'UIIM! BENED1GTIM
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don M A NUELONNE, Prieur
2 1UEUA1.II DELII: Bruxelta 1880, Londra / 864
cele mai inatte recompeuNe
INVENTATA
IN ANUL
1373
DE PAR. PIERRE
BOURSANO
întrebuinţarea zilnică a Elexirului denlri-fric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosă de câte-va picâturî în ană, previne şi vindicâ câreia dinţilor, pe cărei albeşte, consolisân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807 V I I I I IU 3' RUE ‘‘GUERIE, 3
AGENT GENERAL O L, O U i ^ V	BORUEAUX
Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi Coafeori represeutame pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenlia Comerciala Frânceză diu Galaţi t*i sucursalele el.
Tipografia Ziarului „Epooa1
Gerant responsabil, C. fieorgoacu-
www.dacoromanica.ro