ANUL 11 No. 436 A DOUA EPtTlUNE. SÂMJL^TĂ, 9 (£1) MAJU 1887 i i ■■HdMnnnMt 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE IÎV BIÎCUBESCI La casa Administratiunei IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IA siREirVATATE: La t»ate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei. LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu iSCent. numerul, la Kioscul dinriie Honimartrc 113 Bulevardul SI. Grrninin No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 E* A INTI NUMERAL ANUNCIURILE OIN ROMÂNIA SE PR.MESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Ln Pnri«: la Agence Hava», place de la b aurite, s. Agrncc Litirf,, rue Notre Dame des Victoires S0, (Place ll^la BOWSe) pentru PnrU, Frauda, Krrmnnla, Aiistro-t’ugnria, Italia si Murea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia £ lei linia 50 B UN NUMER VECHIU. 50 B. REDACŢIA No. 3, — Pista Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA j\o. 3 — Plato Episcopiei. — No. 3. HOSANNA ! COMERŢUL TEREI IN 1885 REGELE LUPTELE SI RETRAGEREA CELOR 6 MII LACHEI MODERNI FEMEIA MORTULUI HOSANNA1 De cund s’a isprăvit formalitatea unui simulacru de alegeri judeţene, auzim pe toţi colectiviştii trîmbi-ţând triumful lor, atât din gură cât şi... din gazete. Ţara e cu dânşii,zic ei, voturile alegătorilor sunt ale lor, a lor e popularitatea, a lor deci direcţia afacerilor. Fâr’a mal demonstra cât de neîntemeiate sunt aceste aserţiuni, se ne întrebăm puţin dacă colectiviştii ar avea de ce se se fudulească, chiar dacă ele ar fi adevărate. Şi într’adever, ce reprezintă colectivitatea., după propriele ei mâr-turişjri. 0 adunătură de oameni, pentru care politica e o uneltâ, iar gheşeftul adevărata ţintă. Un sălaş de bandiţi care tolerează şi încura-giază omoruri, şi organizează prădarea în mod regulat şi raţional. O magistratură prostituată. Trădarea în afară. Sărăcirea în lăuntru. Ignoranţa în scoală. Corupţia în administraţie. Jaful la visterie. lată portretul urît, dar foarte fidel, zugrăvit după însuşi mărturisirile inculpaţilor, culese în timp de unsprezece ani şi aşezate una lingă alta. Ei bine, când o adunătură, căci vorba partid nu mai încape aci, cînd această adunătură are de ea înseşi o aşa de tristă opinie, cum poate ea se crează că se găseşte un singur alegător care votează pentru menţinerea ei la putere ? Totuşi colectiviştii ar putea se ne întrebe ce sunt atunci cei care depun bilet în urnă pentru partidul liberal-naţional ? Tocmai aceasta e de examinai. Nici un om cinstit n’a putut se se gândească un minut se voteze pentru cel care se declară, singuri, precum am arătat-o mai sus, nu vilains el tris vi/aitis, cum zice Be ranger, dar filam et tres-fxlous. Pe de altă parte guvernul n’ar putea se se 8usţie numai prin votul fidelilor sei, căci, de şi oameni ca onorabilii Toboc, Beizadea Mitică, Hen-gheru, Nacescu, Radu Mihaî, Li-pieru, Andronescu şi Monsieur August*1, sunt de mare greutate in stat, totuşi sunt puţini la număr şi nu ar fi suficienţi pentru a duce pe u-merile lor sdrobitoarea sarcină a co-lectivităţei cu toate gheşefturile şi toate păcatele el. T-rebue deci se se adune voturi de unde se pot aduna. Şi aci agenţii colectivităţei proceda in modul următor : Or ce om care are un proces murdar, care e ameninţat cu vr’o afacere scandaloasă, cu vre o dare în judecată pentru lurt, asasinat, escrocherie, or ce nevoiaş lipsit de principii, or ce aventurier lacom de bani, or ce scuture tură de închisoare, or ce drojdie de ocnă, sunt Însemnaţi la catastif cu men-ţiu.ea; Bun pentru serviciul co- lectintăţel. Pune pe lângă aceasta mulţimea fricoşilor şi netrebnicilor pe care comisarul îi convinge cu niţică bătae la locuri sensibile că trebue votat pentru guvern, şi vei avea fidela imagine a elementelor care constitue fracţiunea corpului e-lectoral devotată colectiviştilor. Cînd această fracţiune e prea mică, se întrebuinţează pentru a o augmenta mijloace artificiale asupra cărora vom reveni, şi rare sunt infulibile când sunt întrebuinţate pentru prima oară. Şi aceasta e majoritatea pe care colectiviştii se laudă că o stăpânesc, când pudoarea cea mai elementară ar trebui se-i silească se tacă din gură cel puţin, şi se profite in tăcere de resultatul rapinilor lor. A-ceasta e poporul care e cu dânşii, a-ceasta e voinţa suverană care îi susţine de valma cu Voinţa Naţională. Şi, precum o ziceam mai sus, colectivitatea e foarte fudula de aceste glasuri, şi se bucura, şi se laudă, şi cântă hosanna de câte-ori se pune în mişcare acest aparat de o-rigină dubioasa şi a cărui ultim azil vor fi diferitele case de depunere (iar nu de consemnaţi»-) ale ţerei. A-ceste sunt coroanele de lauri care împodobesc fruntea guvernanţilor noştri. Atâta impudenţâne aduce aminte bătrânele curtezane care, după ce eu câştigat sume rotunde şi însemnate venzendu-se celui ce le dă mai mult, se fălesc de averea câştigată prin mijloacele infame şi privesc cu dispreţ de la înălţimea milioanelor lor, oamenii cinstiţi şi lipsiţi de mijloace. Or cea ce Francezi numesc Ies rastaguoueres, Americanii din micele republici din Sud America, care după ce au omorît oameni, au furat diamante, au oprit diligenţe, pradat şi jefuit ţara lor cu prilejul unui resbel civil, trec în Europa, cumpăra un titlu de nobleţă la Roma, şi se resfaţa cu insolenţă în posesiunea aurului lor pătat de sânge şi câştigat prin furturi. Gel puţin ar trebui ca rastacuerix noştrii politici, se mistue în pace ce au înghiţit, şi se nuficâatăti gălăgie când chefuesc. Gă s’ar putea realiza vorba lui Morny: On fait trop d» bruit dans cette maison; je vais appeler la garde. TELEGRAME AGENŢIA LIBERA I’etersburg, 20 Mal. FrI a avut loc la Nowotcher kask învestitura soprană amarelnl duce moşteoilor ca HaLman al Caza iilor. După serviciul divin s’a dat cetire unul ordin de zi armatei caztri'or din Doa în care împăratul exprima cazacilor îu termen* călduroşî mul-ţumirele sale pentru devotamentul lor către dânsul precum si pentru primirea cordiala ce’l sa fâcut. Serbările sunt măreţe. Vieiia, 20 MaiU. Regina Danemarcei a sosit azl-dimineaţă aici pentru a vedea pe fiica sa, ducesa Thyra de Cumberland. Itotmi, 20 MaiO. Generalul Gene a sosit aici, el este de părere ca Italia să nu întreprindă o acţiune In Africa. Sofia, 20MaiO. Ziarul Neolngos anunţa din Pbilipopoll ca autorităţile diu Rumelia Orientală afl interzis de a se face rugăciuni în Biserici pentru Ţar. AGENŢIA HAVAS Paris, 19 Mal, D. Grevy a rug«t pe d. Freyciuet de a forma noul cabinet. D. Freycinet va răspunde mâine sa(î Sâmbătă daca accepta misiunea ce i cuu-tiuza preşedintele Republice!. IVow o-Cercask, 19 MaiO. Marele duce moştenitor a fost proclamat hatman al Casărilor. Aceadă proclamaţiune a fost făcută cu mare sol eranitate. Sofia, 19 Mal. Ni se comunică din Filipopol că sunt cu lotul falşe ştirile publicate de jurnalul «Nord» şi cari anunţă că discordia ce e-xistă în armată -meninţă provocarea de lovituri de stat, precum şi acelea ce publica aceiaşi foaie şi după cari perceperea violentă a imposilelor şi chemarea sub arme a oamenilor de la 30-60 de ani ar fi produso vie nemulţumire în toate clasele populaţiunel. Nici o discordie nu există In armată. Din contra ultimele promoţiunl aO produs un efect opus. Impositele se percep conform lege! şi cu multe menajări. Nici o chemare sub arme n’a fost făculă afară de aceea a contingentului armatei active pe picior de pace. Corespondentele publicate, de jurnalul «Nord» şi de către oare care ziare ostile Bulgariei sunt calculate cuiscop de a întreţine în Euro »a credinţa că starea lucrurilor în principat este foarto precară. COMERŢUL TEREI IN 1885 IV Am arătat situaţiunea pieţei noastre faţă cu târgurile Austriei şi Germanii în cursul anului 1885. Fost’am noi în acest interval tributarii acestor două stată, în mod accidental, saQ resultatela la care am pjuns sunt efectele unul regim bine întocmit mal dinainte ? Gestiunea aceasta, în care se rezuma partea cea mai însemnată din problema economică a ţării noastre, a fost muit desbătută şi se poate socoti as-tă-zl definitiv resolvată. Diferite studii apărute In ziarul nostru, ale d-lul Aurelian în Economta Naţională şi al d-lul Ştefan Pop In mica dar importanta sa scriere apăruta In anul trecut sub titlul Politica noastră comercială şi coxivenţianea cu Austro-Uxigaria, aii limpezit, ni se pare, toate puntele tn desbatere şi aii risipit ori-ce obiecţiune precum şi orice încercare de controversă. Se ştie, de pilda astâ-zî, că progresele importului German în pieţile româneşti sunt consecuentele conven-ţiunei comerciale din 1881 ; precum, de asemenea, e constatat că datorim numai slabiciunel guvernelor de la 1877 Încoace usurpârile făcute de comerţul Austro Ungar pe teritoriul nostru. Reciprocitatea şi foloasele obţinute si Înscrise în convenţia negociată în 1875 la Viena de către răposatul Costaforu eraâ îndestule, dacă ar fi fost respectate, spre a cumpăni relele resultate din mvasiunea productelor manufacturară străine la noi. Ast-fel fiind, cea-ce semnalăm as-tă-zl nu e de cât o verigă în lanţul întins de la 1877 şi desfăşurat de atunci fără Întrerupere. Numeric, se poate lesne dovedi a-câsta, şi pentru ca să nu ne Întindem în consideraţium prea lungi ne mărginim la o comparaţiune a resultatelor sta-tiscale pe cel mal recenţi cinci ani din urmă. Importul mărfurilor cumpărate din străinătate a fost de la 1881—85: (în milioane) 1881 1882 1883 1884 1885 274,8 268,9 339,9 284,9 268,5 La aceste sume aâ concurat pe de-o parte Austro-Ungaria 1881 1882 1883 1884 1885 134,9' 134,5 153,9 129,9 120,7 iar pe de a'ta parte, Imperiul German 1881 1882 1883 1884 1885 31,8 30,3 43,9 43,4 TT^T Precum se vede, din cele 18 state, cu care ne am găsit în aceşti cinci ani In relaţiunt de comerţ, singure Austria fl participat la totali .; v GO 0/0. CL ‘ aici deosebiri, care în calculul nostru se pot elimina, fără Inconvenient, raportul acesta de 60 la sută e aproape matematic constant. Ce deducem de aci ? Ca aceste două mari imperii şî-aâ câştigat cu mult temei la noi o clientelă sigură de 172 milioane pe fle-care an. Mal observăm apoi şi un al doilea fapt. Pe când mersul comerţu'ui austro-ungare împins de o iuţeală constantă, ba chiar retrograda, produsele maou-facturare germane păşesc în ţara noastră c’o vitesă progresivă. In cinci ani Germania ’şî-a urcat la noi importul de Ia32 milioane la42 milioane câştigând adie» zece milioane. Totln cinci ani Austio-Ungaria a oscilat de la 134 la 120 miho .ne, c’o singură escepţie estraord nară In 1883, când a atins 153 milioane, ţifrăde altfel explicabilă. Să vedem acum, sub ce fază să pre-sinta esportul nostru. Exportul produselor naţionale vân- dute în alte ţâri a fost de la 1881 -85: (în milioane) 1881 1882 1883 1884 1«85 206,5 244,7 220,7 184,1 247,9 La aceste sume ad contribuit pe de o parte : Airstro-Ungarta 1881 1882 1883 1884 1885 72,1 74,7 71,5 70,4 83,8 şi pe de alta parte : Imperiul German 1881 1882 4883 1884 18® 1,6 5,5 4,6 0,8 2,9 Cu alte cuvinte, aceste două state aii soldat din totalul exportului nostru între 32 O/O pana la 30 0/0 Comparativ cu raportul importului do 00 O/O proporţia mezie a exportului în aste două state de 34 O/O e foarte mică şi foarte îngrijitoare. Ce este mai mult, pe când exportul nostru în Austro-Ungaria a păstrattot d’a-una aproape un nivel constant, In Germania, din contra, am mers â re-culons. Avem, ca să zicem aşa, o clientelă a-proape sigură în imperiul vecin ; întâmpinăm din potrivă nazuri şi dificultăţi din partea cumpărătorilor noştri d>n Germania. Iată explicată dar prima fază a ces-tiunel. Le vom vedea şi pe cele-l’alte. Cayrol. R E O E L E Citim în Constituţionalul din Botoşani următorul articol al amicului nostru I. Miclescu pe care ne grăbim a’l reproduce. De când Reg»le a fost fluerat la Iaşi, mal multe ziare din opoziţiune aâ pornit o campanie în reguli contra celor cari invinuesc pe Suveran pentru infamiile guvernului colectivist. «Bratianu singur, zic ace e ziare, e responsabil. Ear Regele trebue lasat de o parte. Tronul, după constituţie, este sacru şi inviolabil, ş. c. 1.» Îmi pare rău că văd «Constituţionalul» intrat şi el pe aceste căi ultra-re-galiste. Mal întâiu pentru că în grupul politic al cărui organ e «Constituţionalul» suntem ma' mulţi cari nu primim această direcţiune, şi, prin urmare, mal neme-rit ar fi a se părăsi o cestiune cire ne imparte, şi a se ocupa cu cele l’alte — şi sunt de ajuns, slava Domnului! — asupra cărora suntem toţi de aceiaşi părere. Apoi, pentru că credeam era iluziilor închisa de acum chiar pentru cel mal binevoitori regalitaţei. Credeam că, în faţa neuorocni.or actuale, când flecare zi aducq, câte o nouă lovitură In libertăţile noastre politic1, câte o nouă călcare a legilor celor mal esenţiale ; când, în tot ceasul, s’aruncă o nouă mănuşă, o nouă desfidere opiniei publice indignate; şi când o vorbă al Regelui 8r putea curma şirul infamiilor ear Regele nu pronunţă acea vorbă: ba găseşte cu cale să răspundă la plân-gerele ce izbucnesc din toate părţile alegându şi de ministru de interne pe organizatorul bandelor de bătăuşi, pe vestitul Radu Mihaî, de sigur, pentru a eterniza prin violentă, ceea ce nu se mal poate prelungi nici cu minciuna nici cu coruptiunea : credeam, zic, că după atâtea şi atâtea, lumea era, toată, pricepută, lămurită, edificată... şi hotărâtă. M’am înşelat I . . . Mal sunt încă cari cred, şi cari speră. Credinţa e leac la multe suferinţe; speranţa balsam Ia toate durerile. Departe de mine să caut a le lua, pravoslavnicilor cari le aU putut păstra. Dar T aş ruga cel puţin să fie mal blânzi cu desperaţii care au deşertat, el de mult, paharul credinţei şi al nădejduirel; să nu întărite, fără voe, asupra lor urgia şi răs-bunarea stăpânitorilor; să nu alcătuiască contra lor, fără voe, acte de a-cuzaţiunl, căci de ajuns le este cu re-chizitorile procurorilor lui Stâtescu 1 Nu văd alt folos acestor polemici de cât că la anii de închisoare ce se vor turna cu obicinuita galantomie de sbirit justiţiei colectiviste, şi pentru gustul co-iectivităţel întregi, bieţilor flueratorl se vor mal adâoga încă un an, sad doi sub cuvânt d’a face şi gustul opozanţilor regaiiştl ??.... Ce fel, credeţi crima lor să fie în a-devăr aşa de neertată? Nu admiteţl că între un Rege gras plătit, gras apana-giat şi având atâtea alte foloase, pe de o purte, şi, pe de alta, victimele roşilor oare sufăr toate persecuţiunile cele mal sălbatice şi care n’ar suferi nimic dacă Regele ar fi Rege, adică pavăza dreptului slabilor.... mulţi să prefere partea victimelor, partea slabilor.... tocmai pentru că e partea slabilor? Unul Rege, numai pentru că e Rege, să îi se treacă toate? Timpurile acele de evlavie monarhică le credeam luate de pe faţa pământului încă de mult.... Şi în tot cazul luate de pe faţa pământului românesc, unde însuşi Carol 1, ca să găsească un tron, a trebuit să admită ca un popor are dreptul a da jos pe Domnul său când Domnul a e-şit din sfera legalităţel constituţionale. Originele domniei lut Carol nu sunt In adevăr origine revoluţ.onare? şi a susţinea prin urmare inviolabilitatea absolută a suveranului nu este a face din Carol un usurpator de rând, căci s’a suit, el, in scaunul lui Cuzadat jos prin revoluţiune ? Dacă la 1887 avem de ridicat aceliaşl plângeri cari se ridicase la 1860, nu ştiâ pentru ce la aceeaşi boală nu s’ar putea aplica aceeaşi cură, acelaş leac. Nimenea nu e nebun să lucreze contra dinastiei actuale numai pentru plăcerea d’a sheimba domnia. Suntem, cel mai înaintaţi In idei, convinşi că România are asta-zi nevoe de un rege. Dorim rege din casă domnitoare streină. ca s’avem mal multă linişte Înăuntru, şi mai mult prestigiu şi sprijin tn afară. Casa Hohenzollern este o casă ilustră intre cela mai ilustre. Carol I putea să facă fericirea noastră!...Ca- rol I însâ nu vroieşte s’o facă! Carol I nu să îndură de starea de plâns în care suntem ! Nu vede că suntem perduţî, că perim, ca ţara a ajuns săraca, coruptă, că suntem nedreptăţiţi de funcţionarii lui, maltrataţi de prefecţii lui, de procurorii lui, de generalii lui, de miniştrii lui; că suutem îmbrânciţi din-fcr'al nostru, sugrumaţi fără nulă, aruncaţi prada nesaţimul unei facţiune care ne stoarce şi ne stinge! Vroieşte Regele să perim biue cuvântându’l? Crede câ avem dreptul să părăsim nteresele ţărei noastre pentru a ne arata supuşi vecinie credincioşi, vecinie şi la toata răbdători ? Regele n'o poate pretinde 1 Să n’o www.dacoromanica.ro EPOCA - 'J MA1U pretindă nici ultra-regaliştil din opoziţie ! Să n o pretindă mal ales «Constituţionalul!» In tot caşul aceasta e numai o diver-ginţă asupra mijloacelor de luptă şi a dreptului de a se invinui pe lângă Bră-tianu şi pe Rege. Pentru toate cele-l-alte suisem deplin uniţi, şi uniţi vom remânea. Ioan G. Ilidescu. CRONICA LACHEI MODERNI Până acuma se zicea: tel maitre, tel valet. De astă-zi înainte se va zice în Româneşte : aşa miniştri, aşa judecători. La dreptul vorbind nici case poate găsi slugi mai bune în ţara Românească de cât onorabilii magistraţi Români. Fericiţi cei ce pot face es-cepţiune, căci, la dracu, nici o regulă fără excepţie. Se vorbesc multe în privinţa o-norabiliior de la secţiile 11 şi IV din Bucureşti. Aşa, între altele, se zice că a-ceştî onorabili, în cap cu cel mai deştept magistrat Bulgaro-Român, Năucescu, care de sigur va intra in împărăţia cerurilor fiind foarte sărac la duh, că aceşti onorabili, zic, sunt deja înscrişi în registrele biu-roului de servitori din capitală cu diferite specialităţi. Aşa, de pildă: 1. Prezidentul Năucescu, ca cel mai prost, s’a înscris pentru slujba de rândaş la bucătărie. Practica a fâcut’o în casa d-lui Evgenie Stă-tescu, unde a pregătit de multe ori tingirile şi tigăile. Totuşi ca bucătar e lipsit de gust fiind-că chiar cu ocazia procesului Balş-Filipescu-Xe-nopol, a mâncat ce nu’i place. 2. Judecătorul Slăvescu s’a înscris pentru slujba de coafor particular, având în vedere că are cu desăvârşire mutra unui bărbier u-niversal, adică: rade , tunde, frizează , pomădează . pune lipitori, scoate măsele dupe sisLemele cele mai legendare etc. Ga maestru în tunsoare s a exercitat pe capul d-lui Gonst. Stoicescu, ca dantist s’ar fi putut exercita în casa d-lui Stătescu. 3. Judecătorul Bou-urs-rf?ie, s a însărcinat cu misia de dădacăla copii ministrului seu. in această slujbă a dat încă de un rival puternic, de primul-procuror Andronescu, vechiul guvernor al lui Bibişoiu. Gu puţină bună voinţă au se se împace însă, împărţindu-şi atribuţiile între denşiî. 4. Judecătorul Dimitrescu, pentru a corespunde mutrei sale de vânzător ambulant de : angheţat! de vanilie angheţat! s’a însărcinai cu bucătăria excelenţei de la justiţie. 5. Primul-procuror Andronescu s’a specializat în scuturarea hainelor de când s’a dat la revizuirea dulapurilor. S’a distins foarte mult în scuturarea hainelor d-lui Stătescu, în ştergerea pantalonaşilor lui Bibişoiu etc. Precum vedem sub acest guvern liberal s’a făcut o mare îmbunătăţire până şi în personalul servitorilor din ţară, căc’,de unde până aci, slugile se recrutau mai ales din Ungaria şi Transilvania, de astă-zi înainte se vor recruta de la palatul justiţiei. Slugi mai bune şi mai credincioase nici că se mai pot pe lume, de acea şi ministrul Stătescu, vorbind intr’o zi cu un strein zicea: «Sunt foarte bine servit de magistraţii miei». Până acuma lucrurile i-au mers strună, scandal în curte nu i-au făcut, de slujnice nu i s’au legat, za-har şi cafea nu i-au furat, pahare şi farfurii nu i-au spart, pe opozanţi i-au osândit la comandă, apoi unde se pot găsi slugi mai bune şi mai credincioase ? De acea ’i recomand şi eu oamenilor familişti cari au nevoe de slugi. De alt-fel sunt şi în toată corectitudinea ; au condicuţele în regula, certificate bune au, calaballc au —astfel că nu poate exista teama ca s’o şteargă într’o bună dimineaţă — în sfîrşit nu trebuie pierdută ocazia. Cei cari vor voi să ’i aibă mai pe ieftin pot aştepta până la căderea guvernului, căci atunci va fi : desfacere totală. Radu Ţandâră. INFORMATIUNI ln şedinţa de Joi, Sf. Sinod a-flându-se în număru cerut de lege, a procedat la constituirea biuroului şi a diferitelor comisiun'i. Secretarii pentru anul acesta au fost aleşi PP. SS. LL. Gherasim Pi-tişteanul şi Dositheiu Botoşeneanul. Şedinţa viitoare s’a amânat pe Sâmbătă şi va fi consacrată luăreî socotelelor tipografiei cărţilor bisericeşti. X Regele şi Regina vor sosi in Bucureşti, venind de la Sinaia, azi la 5 ceasuri şi jumătate dupe amiazi, cu un tren special. Regina se va reîntoarce la Sinaia la 20 Maiu ca se se instaleze definitiv acolo pentru vara; Regele însă va rămânea la Gotroceni poate chiar până la sfârşitul lui Iunie. X Procesul în calomnie, intentat a-micului nostru I. N. lancovescu de către vestitul Grăsnaru, prezidentul tribunalului Vâlcea, trebuia să fie judecat erî de tribunalul din Cra-îova la care a fost strămutai, pentru suspiciune legitimă, prin hotă- rîrea Curţii de Casaţiune. Urmând însă a se cita noi martori, procesul a fost amânat pentru 11 Iunie după ce trei din martorii prezenţi au fost ascultaţi pentru a li se evita d'a veni din nouî Primim din Dorohol de la d-nu Burghe-lea, următoarea telegramă: Astă zi liberat din puşcărie unde am fost deţinut cu mandat de depunere opt zile pentru crima de tentativă de asasinat contra unui agent poliţienesc. Amicul N. Calcantraur însă, este deţinut pentru aceaşi crimă. Mulţumesc din inimă tutulor amicilor pentru interesul ce mi-au purtat în tot timpul deţinerei. In curând detalii. Burghelea D. Dimitrie Sturza care se află de erî la Sinaia se reîntoarce In Bucureşti azi împreună cu Regele şi Regina. X Cu ocaziunea sărbătorilor Paşte-lor, primăria Capitalei a împărţit cinci mii de lei ca ajutor la săraci. Pentru serbarea zilei de 10 Mai ea chieltueşte peste două zeci şi cinci de miî de lei. Ce zic contribuabilii ? X O delegaţiune a Consiliului de ad-ministraţiune al primei societăţi române pentru fabricaţiunea hârtiei, va pleca la 12 Mai corent la Letea ca se remită fabrica noului director care înlocueşte pe d. Radu Porum-baru. X Aflăm că d-nu Alexandru Degre, consilier la înalta Curte de Casa-ţiune şi de Justiţie va fi numit membru al comisiunei pentru negocia-ţiunea convenţiunilor de comerciu în locul d-lui P. S. Aurelian. X Ministerul de rezbel a luat măsura d’a concentra doi ofiţeri de rezervă la fie-care regiment. Neapărat că cei d’întâi chiemaţi sunt tinerii apar-ţiind opoziţiunei. X Construcţiunea spitalului rural de la Vidra fiind terminată, acest spital va începe a funcţiona la 15 iunie viitor. D. Radu Mihaî va o-nora cu presenţa sa sărbătoarea de inaugurare. X Numirea doctorului Rimnieeanu în postul de director al serviciului sanitar este definitiv hotărîtă Se zice chiar că Regele ar fi iscălit decretul privitor la această numire. X D. Ath. Moscuna, secretarul general al ministerului de Interne, a plecat azi la Turnul-Severin, trimis, se zice, în misiune de către d. Radu Mihaî. X Staţiunile balneare române promit d’a fi foarte vizitate în anul a-cesta. Exploatatorii acestor stabilimente primesc pe fie-ca re zi şi din diferitele părţi ale ţerei comande de locuinţe. La Balţăteşti mai ales se crede că va fi lume multă şi, de altminterea, nu ne-am mira, căci atât efectele bine dovedite ale ape- lor d’acolo cât şi silinţele ce proprietarul îşi dă pentru a face vizi tatorilor viaţa comodă şi plăcută, sunt făcute pentru a atrage pe bolnavi. De aceea a fost şi nemeritâ măsura luată de d. doctor Cantcmir d’a construi un nou hotel. X Ce ’i lipseşte chelului.. D. ion Câmpineanu a pus la cale toate treburile comunei Bucureşti, nici o uliţă n’a remas fără celdarîm, apă avem destulă chiar pentru a spăla păcatele colectivi ţâţei, cana-lurile miros a micşunea, uliţele şi mai ales cheiurile Dâmboviţel sunt luminate a giorno, ş. c. a. Numai arme conform ştiinţei heraldice lipseau Capitalei pentru ca fericirea ei să fie deplină. Ginerile lui coconu Ştefan s'a gândit şi la aceasta. D-sa a numit o co-misiune compusă din mai mulţi d’FIozier ai României pentru a fixa armele Bucureştilor. Comisiunea a şi ţinut o şedinţă aseară şi se va întruni din nou mâine. Fiind-că până acum nimic nu este hotărât îndrăznim a ne da şi noi părerea N’ar fi bine se se adopteze arme aşa zise parlantes care să indice bine cuî aparţin ele şi, în asemenea caz n’ar fi nemerit ea marca Bucureştilor să consiste într’o lopâţică cu câţi-va cârbunî aprinşi şi puţin zahăr d’asupra. FELURIMI VIITOARELE IMPARATESE.—După Cum se aude, sora principesei de coroana austriacă Slefania, princesa Clemenlina, despre a cărei frumuseţe de fată drăgălaşă s'a vorbit mult îu anii trecuţi, ar fi destinată de viitoarea soţie a prinţului Albert Victor de Britania, fiul cel mal mare a) prinţului de Wales. Iii chipul acesta, viitoarea Impărăteasa-regină a Austro-Ungariel şi viitoarea regină a Angliei şi tmpferâtnsa a Indiei fi legate una cu alta prin legătură de surori. Vestea acesta până astâ-zl încă nu este oficioasă; dar legătura proiectată c basatâ, cacl ar fi dat-o pe faţă chiar regina Victoria, bunica mirelui, înaintea persoanelor princiare adunate cu ocasiunea iubitului de 50de ani, ce s’a serbat în onoarea el. Cu începutul lui Iunie întreaga familia regească din Belgia va merge la Windsor, din preună şi prinţul de coranâ Rudolf cu soţia sa, precum şi familia prin-ţiarâ de coroana din Prusia şi acolo în mijlocul acelor 26 de nepoţi şi nepoate, la care prinţul de Wales puue o membri, prinţul de coroană German 6, dudele de Edinburg 5, urmaşii princeseî Alice 5, Connaught 2, reposalul Albany 2, şi Bca-tnce t, se va săvârşi logodna. Princesa Clementina este fiica cea mal Lineră a regelui Leopold şi a reginei Maria Henrieta şi s'a născut la 30 Iulie 1872 în Lacken. Surorile el cele mal mari: Lusia de Co-Durg şi Slefania, ambele sunt măritate în patria mamei lor. * * leuaturile lui LiszT.— Moştenitorii lui Listz ati dat de ştire mucipalităţel din Vienacă sunt însărcinaţi să ofere capitalei austriece, din partea maistrului răposat : 1)Piano aiul Mozart; 2) portretul original al lui Beethoven făcut dupe moartea sa; 3) Un aquarel represintând pe Haydn în mijlocul unei serbări musicale ; 4) băţul de şef de orchestră care aparţinuse lui Haydn. şefii de orhestra. — La opera de la Paris în timp de 215 ani s au strecurat 26 şefi de orchestră. Cel întâio fu Camberi (1671) autorul A-rianei ; apoi veniră mal mulţi elevi al lui Lulh, compositori, artişti însemnaţi, dar a căror nume n a remas. De la 1824 — 183u, Habeneck şi Valentino care dădură o mare strălucire balurilor de la Operă fură şefi de orchestră împre unâ. De atunci ah urmat : HabenecA singur (1831) — Girară care muri la pupitrul lui în limpul unei representaţiunl a Ughe-noţilor (1847—1800) Dieteh (1860; — Georges Ilaml 1863)— Deldevez, autorul baletul Pa-fjuita (1873)—Lamoureuz.— (i871)—Altis— (1870— Vianesi—(1879). GEL MAI BOCiAT NEGUSTOR DE CEAIU din lume c d. MolchanoîT care acuma se află la Paris unde a venit să se dea în îngri jirea doctorilor Galezovvski, oculist şi Charcot. Averea sa e de vr’o 30,000,000 de ruble făcute numai cu ciaiul. El trăeşte la Han toi, în China, un oraş de 2,500,000 locuitori. In toate zilele gustă de dimineaţă până în seară enormele cantităţi de ciaiu ce is aducc din toate provinciile imperiului ceresc. El pune un capăt al plantei însapâ clocotită şi apoi o atinge cu limba. Dupe câte-va ceasuri limba sc în-vârloaşe ast-fel că trebue s’o razi cu un cuţit sprea’i reda sensibilitatea naturală. Dupe mal mulţi ani nervii ochilor se o-bosesc şi devii aproape orb. Aceasta s’a întâmplat d-luî Molchanofl' şi pentru a-ceasta a venit el la Paris. El trăeşte cu un lux feodal în oraşul săQ chinezesc, oraş ciudat în care de la 9 ore seara nu mal sunt de cât câini pe stradă, îu cât or-cine umblă dupe acea oră poate 11 sfâşiat în bucăţi. DINTR’O ZI INTR’ALTA LUPTELE S! RETRAGEREA CELOR G MII Reproducem după ziarul le Gaulois, următorul articol al d-lul H. de Pâne, asupra ultimului u-vragifi al principelui George Bibescu, care a fost primit cu cele mal mari laude de critica pari- siană Suntem în linişte, slavă domnului, şi fie ca să stăm mult timp încă ln linişte ! Dar asta nu ne Împiedică de a pregăti armele şi mai cu seamă de a oţeli sufletele. Unde Franţa militară va găsi mai frumoass învăţăminte de cât în pagineie glorioase ale trecutului şefi ? Să ne pătrundem de ele pentru a ne levăţa să le imităm, dacă era luptelor trebue se raînceapă într'o zi. Cfe-toria noastră e o scoală de resbel. Eată dovada într’o carte, care e o pagină ruptă din istoria noastră. xt O carte, o frumoasă carte, unde faptele vorbesc tot atât de tare şi de limpede ca şi pulberea înflăcărată, va apărea sub titlul : Luptele şi retragerea celor şease mii. Aceşti şease mii (erau ei măcar şase mii ? cel mult ; şease mii pe hârtie, da ; dar să ştie cit diferă efectivele e-fective de efectivele pe hârtie), erail acea mână de francezi care, în 1862, a doua zi după convenţia de la Soledad, a cărei consecinţă fu plecarea Spaniolilor comandaţi de Prim şi a Englezilor, aliaţii noştrii la început, mergeai! să cucerească Mexicul sub comanda generalului Lorencez. Şease mii ! Nici unul mai mult ; câţl-va mai puţini, mulţumită frigurilor galbene şi altor boale; nici unul mal mult, la început. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (90) ALEXIS BOLVIEH FEMEA MORTULUI PARTEA TREIA XIV Ln moment greu — Aceasta nu slăbeşte vinovăţia d-tale în cea ce priveşte tăişurile şi argumentul d-tale e nimicit prin aceasta: când le-ai făcut, căsătoria d-tale nu era încă săvârşită.... daca se strica, d-ta nu mal aveai cu ce să plăteşti. — Dar, d-Je, îţi repet, n’am luat un ban din zestre...şi cer să arestaţi pe femeia mea, care m’a Împins cu dinadinsul pe această cale, ca având un nume, să poată.... — Curios gust a avut 1 se poarte un nume veştejit de tribunale. Fernand îş muşcă buzele şi se roşi. Insă aicea nu se mal încăpea să se supere : trebuia să îngăduiascâ, să asculte tot în linişte. — Să ne întoarcem la fapt_D-ta al contrafăcut iscălitura Wilson.... O recunoşti ? — Da, d-le, însă scopul meii nu era răii. — Scrie, zise judecătorul grefierului; apoi se adresă din noii către Fernand şi ’i zise : — Pentru a căpăta banii ai împrumutat o sumă de 340,000 asupra bijuteriilor femeiel d-tale ; acele bijuterii le-aî sustras într’o noapte. E adevărat ? Respunde! — Adevărat e, d-le ; dar doresc să-ţî explic pentru ce : trebuia, precum am spus la primul meu interogatoriu, să capăt la sfârşitul lunel o sumă considerabilă ; însă, o telegramă şi nişte scrisori mă vestiră că banii aceia nu ’I voi primi de căt peste câte-va zile ; a-tunci m’am hotărât să amanetez juva-erurile nevestei mele, sigur fiind că ie voi scoate în curând şi că ea nu va şti nimic. — Sistemul d-tale cum văd este de a susţine că n’aî primit nimic din zestre, pe când în contractul d-ta stă scris că : «Iscălitura contractului de faţă este o chitanţă». — Am fost înşelat, m’am încredinţai orbeşte, dar îţi jur că n’am văzut nici un ban. — De vreme ce pretinzi că al primit scrisori şi telegrame de la unchiul d-lale Danielo de Zintsky, ce s'aO făcui acele scrisori şi telegrame ? — Trebue să fie la mine ; nu le au găsit agenţii ? — La d-ta s’a găsit numai dovada că te susţineai prin mijlosce piezişe. Nu s’a aflat măcar o ţifră corespunzătoare încasărel celor 340,000 franci pe care leal împrumutat asupraji^vaerurilor, dragă doamne, spre a plăti tratele. — D-le, trebue să se afle pe registrele mele o sumă de 300,000 franci. — Da, se găseşte această cifră. — Cele 40,000 franci, le recunoaştem lui Samuel, ca dobândă şi ca plată pentru comisiune. — Cine să creadă aceasta ? Un om ca d-ta.... mai mult de cât dibaciu în afaceri, să primească a plăti 40,000 pentru un împrumut de 5 safl 6 zile? — Samuel e un cămătar, toata lumea îl cunoaşte. — Să-ţi spun eu de ce aî consimţit să plăteşti aşa mare dobândă : n’aveai de gând să mal reiaî înapoi juvaeru-rile. Samuel s’a încrezut în d-ta, el nu se pricepea la ast-fel de afaceri, ştia însă că juvaerurile aii fost admirate la serata ce al dat, auzise că preţuesc 500,000, cel maî puţin.'.Şi ţ’a împrumutat de bună credinţa. D-ta însă al înlocuit pietrele scumpe cu stras şi ast-fel ceia ce vindea! cu 300,000 nu făcea de cât 5,000. — EH ! eii aşa făcut asta 1 striga Fernand încremenit ; îţi jur, d-le, pe tot ce am mal scump pe lume că ri’am luat aceste juvaerurl de cât spre a le duce la Samuel. Dacă în adevăr sunt falşe, asta e o dovadă mal mult că am fost înşelat de nişte aventurieri — Vrei să spui că feiae a U tale a a-vut juvaerurl falşe — Da, d-le. De au mm efl nu le-am luat în mâni .. o entul când am scos sacul tn ■ tiv se • 'aii şi le am dus la Sama* — Sâglin, răii faci .i eşi. cu- rat ; sistemul d-tale nu se poate susţine. Mărturiseşte mal bine ce al făcut cu adevăratele diamante. — D-le, îţi jur că juvaerurile au fost duse de către mine la Samuel ast-fel cum le am găsit... Şi dacă nedemna fiinţă care ’ml poarta numele a cutezat să susţie contrariul, pune-me faţă cu dânsa şi să vedem. Judecătorul dădu din umere şi zise : — Mânia d-tale e o prefăcătorie care nu mă înşală. Uite factura juvaerurilor din care se vede limpede că ele au fost vândute de una din cele mal mari case din Viena, Bodman, cu preţul de 525,000 franci. Vel mal nega încă ? — Da, da, neg. Nu m’am atins de nici un juvaer. — înţelegem sistemul d-tale : nu vrei să ne spui cui a! vândut diamantele. La aceste cuvinte Soglin fu coprins de o aşa mânie, In cât gendarmul fu nevoit să ’I pue mâna pe umăr. El se mal linişti atunci. Judecătorul urmă : — Purtarea şi faptele d-tale sunt foarte lămurite pentru noi. In capul unei case care să susţinea prin creditul săii, puteai trăi cu îndestulare. Vi-ţiurile, pasiunea d-tale pentru joc, te sileail să faci cheltueli exa.erste. La urmă al ajuns să întrebuinţezi tertipuri pentru a o duce de azi până mâne. Atunci ai căutat să împrumuţi. Ne găsind bani de ajuns şi fiind nevoit a ţine acelaş lux ca mai Înainte spre a nu perde creditul,—în loc de a ’ţl reduce cheltuelile şi a lucra pentru a repara perderile ce avuseşl — te-ai apucat de falşurî. — D-le judecător, declar că nu voi mal respunde : acuzările ce mi s’aduc sunt absurde şi nu voi să mă mal apăr. Judecătorul, urmă, parând ca n’a auzit pe Fernand : — Aî căutat să Înlături falimentul cu or ce preţ...chiar cu preţul unei crime. Atunci aî făcut falşurî pentru 400,000 franci, le avem In mâinile noastre 1 Aveai de gând să mal stal aici până ln ziua scadenţei ; dupe aceia să-ţi strângi toată averea şi să fugi. Se mai prezintă o ocaziune de a ’ţl mări averea : o căsătorie strălucită. îndată ai făcut toate jertfele ca să isbuteascâ, precum a mărturisit casierul d-tale. Era cu scopul de a scăpa casa d-tale ? Nu !... Urma ne a dovedit’o.... Zestrea princiară ce ţi s’a dat a dispărut. N’ai plătit efectele iscălite de d-ta de căi pentru că ast-fel căpătai o zi mal mult, timpul de a vinde juvaerurile şi de.a pune la adăpost diamantele pe care le furaseşi. Toate eraă pregătite de nu-inte, o ştim acum. întocmeşti comedia unei sinucideri, apoi a unei încercări omor. Şi adevărul e că voind să scapi de un martor supărăcios, al încercat să asasinezi pe nenorocita pe care ai luat’o de soţie spre a o prăda şi care n’a scăpat de cât fugând aproape goala, lasându-ţi tot ce avea. (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA ZIARULUI „ EPOCA“ Tiragiu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurl pe pagina IV, linia 30 ban! Anunciurl şi reclame pe pagina ' III linia 2 lei. c Ei S8 duceaţi încrezători în steaua Franţei pe care nici un nor nu părea c'o va ascunde odată. Unul din el, un tânăr de 28 ani atunci, care mlnueşte pana cumceiaşl tărie ca şi spada, prinţul George Bibescu, al treilea flfi al fostului domn al Valachiel şi al prin-cesel Mavrocordat, ne povesteşte eroismul tovarăşilor săi de arme. El n’a uitat de cât pe un brav, pe el însuşi, şi, aceasta e o lacună ce semnalăm în cartea sa. Astă critică a lldelităţel istoricului, nu’I cea mal mare laudă pentru omul însuşi? Din fericire, mărturisirea şefilor săi ne permite de a repara greşalele memoriei sale îndată ce e vorba de ser-viciele lui personale : «Locotenentul Bibescu e foc şi pară, scria colonelul Valazâ ministrului de resbel; Îmi e de mare folosinţa.» înfrunta toate, inimicul, vomito negro, soarele ţărilor călduroase. «E unul din cel întâi la la lupte, In marşuri şi la lucrări; merită cruce», scria generalul de Lorencez. «Şi generalul Valazâ : «D. Bibescu e un model de devotament, de activitate de energie. S’adis-ţins foarte mult în luptele de la Cum-bres şi de la Puebla. Cu calităţile militare cele mai distinse, acest tînăr ofiţer uneşte acele a le inimei şi a le spiritului.» I se dădu crucea şi de sigur o merita. Avu şi un tifos, de care era să moara, şi de sigur făcuse tot ce trebuia pentru aceasta. Să vede dar că daca istoricul celor şease miln’a jucat un rol de comandant ca Xenofon în f ai moaşa retragere a celor zece mii greci aliaţi ai iui Cyrus, — pe care înfrlngerea de la Cunaxa ’î lăsase prada celor mai mari pericole, de care scăpară mulţumită strategiei şi bravu-rel lor — el n’a Încetat de-a da exemplul celor de rangul săfi şi a să arăta demn de un rang mal înalt. Istoricul strălucit, convins şi patriot, pe care Valachia l’a dat Franţei, avea deja apucăturile unui tânăr erob. * * » Mal târziii, a urmat pe aceaşl cale : l’am regăsit In restriştele noastre mal de curând, pe care le-a împărtăşit, şi-a căror suferinţi şi bărbăteşti compensa-ţiunl le-a povestit. E cunoscut volumul intitulat: Bej fort, Reims, Sedan, şi să ştie ce vitejie şi cât devotament a arătat In corpul al 7-lea în Statul-major al generalului Felix Douay, prinţul Geor-ges Bibescu, înrolat la primul semnal al răsboiului şi păstrând sub galoanele ofiţerului superior, focul cavaleresc al locotenentului de la 1802. El fu rănit foarte grav la Sedan,alăturea cu generalul său; dar moartea, care n’are a-desea asemenea gusturi, lăsă în pace pe acel caretrebuia să acrie atât de bine după ce se luptase atât de vitejeşte. ’Ţivine să te întrebi când al in mână opera unui om soldat înainte de toate, dacă să cuvine să vorbeşti de ea cum al face dacă ar fi vorba de un simplu confrate în arta de-a scrie. Dacă voib lăuda în paginele, a căror comunicaţi une anticipată o datorim bună-voinţex editorului lor d. Pion, un talent de povestitor care mi săpare c’a mal crescut do la ultimele volume a le autorului, daca ’I voi zice că e un peisagist iscusit, şi că descrierea împrejurimilor oraşului Orisaba dă, în câte-va frase, sensa-ţia cea mal vie a natural tropicelor, nu mă va bănui el că’l tratez ca artist, pe când el e un martor a celor ce s’a petrecut, dar un martor de pe vremele când martorii să băteab bine şi voiniceşte ? Dacă voib mal spune prinţului Bibescu că proverbiala veselie a soldatului fran-ces când e la răsboib, pare că pîlpîe în câlimarea sa şi că, de exemplu, capitolul Întitulat: Musica şi teatru la Ori-zaba e o cronică încântătoare, nu va găsi el că era cu totul alt-ceva de arătat în vioaia sa scriere de cât farmecul cu care povesteşte cum o representaţie a piesei Michel et Christine a fost odată întreruptă de un atac al Mexicanilor, apoi reîncepută după trei ore de luptă vitejească? Numai, actorul care juca pe EPOCA — 9 MAIU tm 3 Slatiislas devenise şchiop în timpul antractului, din causa unul glonţ care ’I intrase în picior. * 4 * Da, esteceva mal mult în aceste episo-de pitoreşti, în acestă povestire a ispra-velor micului corp al generalului Lorencez, şi salut mal cu seama în arâstâ carte, care vine la timp'potrivit, un fel de reînviere a vechel însufleţiri a armatelor franceze, care se putea crede c’a murit şi care nu era decât cuprinsă, pentru un moment, de 9omnul ce cuprinde pe orl-cine după o oboseală peste firea omenirel. Bine venită şi bine cuvântată fie, aceasta carte, plină de isprăvi minunate ca şi un roman de cavalerism! Armatele cele mici permit indivizilor să-şi pue mai în vedere valoarea lor personală şi numai resbelele în care se dau lupte mici dau ocaziune unui căpitan, chiar unui simplu ioco-tent, să facă pe generalul la un moment dat. Mexicul, ca şi Africa, despre a cărei cucerire aşa de bine povestită de d nu Camille Rousset ne dă seamă La Revue des Deux Mondes, a făcut nemuritori chiar pe mal mulţi sub-oficerl. Aceste resboae depărtate, care nu iau la fie care ciocnituri mii de oameni şi nu cer descărcarea a multor tunuri, dab mai bine decât or-care alta, măsura vitejiei luptătorilor precum şi a inteligenţei şi a iniţiativei lor. Ele prin asta să apropie de resbelele antice, a căror erof ne apar cu atât mai mari, cu cât sunt mal puţini pe o scenă mal mică. Locotenentul Ga'and, după un asalt neisbutit, rămase aproape singur, perdut cu câţî-va zuavl, în mijlocul oraşului Puebla. El să baricadă şi să luptă, să luptă şapte ceasuri de a rândul, până ce nu mal avu nici o cartuşfi. Când, la sfîrşit, fu silit să se predea, rămăsese numai trei în picioare (trei ca şi Horaţil!) şi dictară condiţiunile lor. Viteazul Galand a murit general acum doi ani. Când auzi de asemea isprăvi nu ţi se pare ca trăeştl în chiar o tragedie a Iul Corneille, scoborîta de pe înâlţimele sublimului în modernele noastre realităţi? * • * Francezi, eată ce eraţi odinioară, zice istoricul celor şase mii, prea modest pentru a zice: «Eată ce eram», şi, între linii, să poate citi: «cea ce eraţi la 1862, sper că sunteţi şi acum. Pe voi trebue să vă luaţi de model când voiţi să fiţi eroi.» Aceste cuvinte îmbucurătoare fiin-du-ne spuse de un oficer francez, fiul unul suveran străin, fratele mal mic al prinţului Brăncoveanu, mort acum mai puţin de un an printre noi, care ş’a făcut din Franţa patria sa de alegere şi care n’a lăsat printre cel ce au avut onoarea de a fi în relaţiunl cu el decât amici plini de amintirea sa, aceste cuvinte, zicem, dab cărţel prinţului George Bibescu ce seamănă atât cu noi prin stilul şi toate sentimentele sale un farmec şi un gust particular. De ce trebue s’o închidem sub o impresiune dureroasă? Nimeni mal mult decât repo-satul principe Brâncoveanu a cărui natură era atât de aprinsă şi de generoasă nu s’ar fi asociat mal bucuros la succesul operei fratelui săb şi n’ar fi simţit mal mult vibrând In inima sa sentimentele care resun în ea ca o trîmbiţă de răsboî. STAREA SEMENATUMLOR DIN JUDEŢE De la 15-30 Aprilie 1887. Braila. — Semănăturile de toamnă şi primă-vară, ca: grâul, secara, rapiţa, o-vâzul, paringul precum şi porumbul sunt frumoase şi se crede că în urma ploilorvor înainta şi mal mult în creştere; fâneţele asemenea sunt bune. Grădinile, ogrăzile cu pometurl, viile precum şi grădinile cu zarzavaturi sunt în bună stare. Covurluiu. — Starea semănăturilor de toamnă şi primă-vară, precum : grâfi, secară, orz, ovăz şi porumb este până acum bună. Starea grădinilor, ogrăzilor cu pometurl şi zarzavaturi, a viilor şi t'âueţelor, de şi satisfăcătoare, nu progresează însă. Dolj. — Semănăturile de grâb, orz, secară, cum şi viile, grădinile, pomii roditori sunt satisfăcătoare. Gorj.— Căzând ploaie generală în tot judeţul, aO început a se îmbunătăţi semănăturile de toamnă şi a înlesni arăturile de primă-vară, care se fac cu toată activitatea. Grădinile de zarzavaturi ab începui a produce verdeţurile de primă-vară. Pometurile în timpul înflorire!, nefiind atăcate, promit a da o recoltă abundentă. Viile daţi speranţele cele mal satisfăcătoare. Livezile de fâneţe de asemenea promit resultale bune. Mehedinţi.— Grâul se arată destul de frumos ; în cele mal multe părţi arâturilede porumb sunt aproape de terminat. In altele a fost numai ploie liniştită, fără alte accidente climatice. Muscel. — Semănăturile de toamnă frumoase, cele de primă-vară până acum făcute sunt răsărite; prin unele părţi arăturile neterminate din cauza lipsei de ploaie; cele-alte plante, livezile de pomi, grădinile de zarzavaturi şi viile sunt bune şi promit o recoltă abundentă; insecte vătămătoare agriculturei nus'afl ivit în nici o localitate. Prahova. — Semănăturile de toamnă, grâul, secara şi orzul precum şi fâneţele, sunt prea frumoase, unele grâne fiind mâncate de viermi, 9'ab arat locurile din nod, semănându-se cu porumb. Livezile cu pomi fructiferi, după cât se vede până acum, aO rodabunderit, iar viilede şi sunt frumoase totuşi pe alocurea în cea mal mare parte se găsesc atăcate de filoxeră şi cu toate că a dat frunza dar nu se crede a rodi. Putna. — A ploat mal pe toată regiunea muntoasă a acestui judeţ. In regiunea de câmp însă, unde agricultura se face pe o scară mal întinsă a ploat prea puţin şi numai pe alocurea, aşa că efectele sunt puţin priincioase recoltelor. It.-Serat —Semănăturile de grâb şi orz de toamnă aO mers încet din cauza lipsei de ploaie; cele de primă-vară afl răsărit. In podgorie s'afl ivit puţini gândaci, numiţi «cărăbuşi,» care aduc vătămare livezilor cu pomi fructiferi. La câmp, în holdele de in, s’a ivit asemenea nişte insecte verzi numite «purici,» care vatămâ foile. Starea grădinilor şi a viilor e satisfăcătoare ; lipsa de ploaie însă este simţită. Roman.— Grâul de toamnă, rapiţa, orzul şi ovăzul, care sufereafi din cauza secetei, acum se speră a se mal îndrepta. Porumbul răsărit merge bine. Arăturile de primă-vară se continuă cu cea mal mare activitate. Viile, fâneţele, livezile cu pomi roditori şi grădinile în suferinţă până acum din cauza secetei merg spre bine. Insecte vătămătoare recoltelor nu s’au ivit până acum în judeţ. Teleorman.—Timpul a fost răcoros şi pe alocurea ploios. 3 părţi ale judeţului au fost udate de ploaie şi recoltele din acele localităţi sunt frumoase şi nu lasă nimic de dorit; iar cele din partea despre marginea Dunărei deşi bune până în present, aii însă absolută necesitate de ploaie. Vasluiu. — Semănăturile de toamnă ab suferit mult din cauza secetei; acum însă se crede a se mal îndrepta, puţin pe alocurea sunt pierite. Semănăturile de prima-vară abia ab răsărit; porumbul în genere în urma ploilor a început a răsări. Grădinile cu pometurl merg bine; fâneţele mediocre. Insecte vătămăLoareagriculturei nu s’ab ivit; aocidente ciimalice n'ab fost. ACTE OFICIALE — S a disolvat consiliul comumel Padiua din judeţul Buzeb. — S’a revocat din funcţiunea de primar al comunei Corabia d. Pândele D. Şapcă. • - D. Dimilrie Slănescu s’a numit comisar al gareî Turnu-Măgureie. La 7 Mai am publicat în ziarul nostru sub semnătura Nicolae E-pure un articol în care se arăta lămurit falşurile în acte publice ce s’au comis la penitenciarul ftâm-nicu-Velcei în afacerea bătăuşului Popescu. Din acel articol se vede că aceste falşurl au fost coustatate chiar de parchet. Acum primim din partea d-lui Nicolae Epure o telegramă prin care ne arată ca contabilul acelui arest anume Vlădescu acel care la 2 Mai a denunţat aceste falşurî procurorului, a fost destituit şi înlocuit la 8 Mai, adică îndată ce a apărut articolul în lipoca. Iată răsplata colectivistă pentru cei ce dau tâlhăriile pe faţă! • Aflăm că d. Ion Brătianu care era aşteptat astă seară în Bucureşti nu poate părăsi Florica din cauză de îndisposiţiune. Aceasta însă nu va împiedica Consiliul Miniştrilor d’a se întruni mîine la palatul de la Co-trocenl sub prezidenţa Regelui. $ De şi s’a îmbogăţit îndestul pentru a putea cheltui 80 de mii de fr. numai pentru mobilarea palatului ce ’şi-a construit la moşia sa de lângă Stolnici, d. Radu Mihaî tot nu s’a lăsat de vechile sale apucă -tux’i de pe vremea când nu trăia de cât din expediente Astfel, d-sa continuă a trage pe sfoară pe furnisorii destul de naivi pentrua’iface credit: ia cât poate mai mult din prăvăliile oamenilor şi etnd aceştia vin la plată pune pe sergenţii de la poartă se’i dea afară. Altă dată victimele aveau cel puţin consolaţia se chieme pe d. Radu Mihai în judecată, să dobândească o sentinţa contra lui şi să esecute această sentinţă dacă se întîmpla se găsească ce urmări. Astă-zi nici această resursă nu o mai au. Aşa un domn Christofor, bâoen, pus la mână de d. Radu Mihai îl a chemat înaintea judecătorului de pace al ocolului al 2-lea din Bucureşti care a şi dispus se se citeze d. ministru pentru 27 Mai curent Dar ce folos? Dietul creditor nu poate găsi cu nici un chip un agent care să înmâneze citaţiunea d-lui Radu Mihai. Noi am fi de părere nici să mai încerce şi se lase dosarul No. 1557/87 deschis pentru vremuri mai bune. m Se zice că în spitalul militar central există foarte numeroase cazuri de friguri tifoide şi că cei mai mulţi bolnavi aparţin trupelor de infanterie. Am dori se ştim dacă d. ministru de resbel are cunoştinţa despre aceasta şi dacă a ordonat măsurile ce cszul comportă. $ Afacerea Andronic. Relativ laA-facerea Andronic, aflăm următoarele amănunte : U. Dimaneea a mers la d. Stâtescu, judecător de instrucţie, cu o scrisoare din partea d-lui Stâtescu, ministrul justiţiei ca să pue în libertate pe Andronic. D.j ude instructor Stâtescu, fu silit se ’l pue în libertate, dar l’a ţinut închis pentru o altădenunţare ce se făcuse tocmai în scelaş: timp, în contra lui Andronic, de d. Lmnida Pandelescu. * < * • Mai aflăm privitor la aceiaşi afacere 'ă Andronic a oferit d-lui jude instructor Stâtescu, 50,000 franci, ca să’l pue în libertate. D. Stâtescu, care îrx această afacere a fost foarte corect, a refuzat bine înţeles propunerile lui Andronic. * * * Suntem informaţi că mai toate victimele lui Andronic sunt duse la instrucţie inculpate fiind pentru tot felul de motive. Aşa d. Ştefan Vlădescu a fost dat în judecată pentru motivul că ar fi violat domiciliul d-lui Ghereî. m Pentru a satisface dorinţa exprimata de mulţi dintre cititori nostrii, vom reproduce mâine părţile cele mai de ca-patenie din denunţările publicate în NAŢIUNEA relativ la afacerea Andronic-Moruzi. ULTIMA ORA AGENŢIA LIBERA Petersburg, 20 Maifi.— «Nowoie Vremje» zice efi generalul Boulanger trebue se remânăîn noul minister. Petersburg, 20 Maiu. — In proclamarea adresată cazacilor şi despre care v’sm telegraflat azi dimineaţă, Ţarul dupe ce mulţumesee cazacilor din Don de servicile ce aii adus Rusiei de 300 de ani, confirmă toate privilegiile lot şi angajează parola sa imperială că nimic nu va fi schimbat la regimul special de care se bucură astăzi. Petersburg, 20 MaiCt. — Este Inexact că la Novotekerkask un atentat s’ar fi produs în contra persoanei Ţarului. Bruxelles, 20 Maiu.— Situaţiunea în Belgia s'agraveazâ. Se crede că greva va deveni generală, astâ-zi trupele sunt gata de plecare, mulţi locuitori pleacă luând cu dânşi objecte preţioase. AGENŢIA HA VAS Paris, 20 Mal. — Pare probabil că dd. Dâves şi Rouvier vor face parte din noul cabinet. Toate cele l’alte informaţiunl ale jurnalelor în privinţa formării viitorului minister, sunt simple presupuneri. In realitate, nu se ştie încă nimic precis. Jurnalele se arată foarte divisate, în cea ce priveşte menţinerea d-lul Boulanger la ministerul de resbel. Ytena, 20 Mai. — Prinţul Luitpold al Bavariei a sosit astă dimineaţă. El a fost primit la gara de câtre împăratul Austriei şi de ducesa de Modena, sora sa. Împăratul a făcut prinţului regent primirea cea mal cordială. Prinţul Luitpold a tras la otelul ducesei de Modena. Ylena, 20 Maiu.—Regina Danemarcei a sosit aci incognito. Majestatea Sa a visitat familia ducelui de Cumber-land. \ ierni, 20 Maiil. — Profesorul Bil-broth e reci bolnav, dar n'a murit, după cum a circulat ştirea. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR M1TRASEVSKY Strada Polltzll Xo. 7 IN TOATE SERILE REPRESENTATM EXTRAORDINARE IVIei’ciii'i si SAmk>a'ta HIGH-LIFE Sttnibafu, Dumineca si serbatori DOUA REPRESENTATII THEATUUL NATIONAL Sâmbătă la 9 Maiu 18&7. benefichd d -lui Dhnitrescu şi Tcodorescu Se va reprzenta: FAVORITA Opera tu 4 acte de G. DONIZETTI. Distribuhunea. —Alfonso XI, regele Cas-tilie d-nu P. Delin. Leonara de Gusman d-xia Har.a C. Chrisenghi. Feraudo d-nu I. Dimitrescu. Baldasare, superiorul Mânăs-tirel St. Giacomo, D. Tneodorescu. Don Gasparo, oficer al regelui d-nu D. Rasianu. Ines, confidenţa Leonorel d-na El. Ode-sianu. Signorl şi Dame de onoare,călugări. 6 camere mobilate complect. Grftdină-Ve-dere splendidă. Informaţii Bucureşti Strada Polona No 35. SCHIMBARE DE DOMICILIU Xo. 88 - CALEA VH'TOBIEI — Xo. 9* Fosta Casa La Managera CROITOR FIIANCES FOST TAETOR IN CASEtt BLANC Si OUSSAUTOI DIN PARIS Exclusivitate de Stofe Francese Provenintă directă de la PRIMELE FABRICI FRANCESE ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 40 — Bucureşti MORI FABRICI m SPIRT TOT FELUL DE MUŞINI Mare deponit de toate uneltele «i ue-cemorllle pentru exploatarea fahrlcelor PIETRE dLe MOARA CURELE. CAUCIUCURI 6AZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA, NICOLAE AL. PAPADAT AVOCAT şl a strămutat domiciliul în strada Academiei No. 10, în faţa hotelului Union. C. N. MICLESGU ADVOCAT 8’a mutat Strada Stirbei-Yuda No. 84 S’a uiutal Strada Verde No. 19. BOLELE SIFILITICE Neputinţa barbateasca Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împiedicare ; după experienţă de 17 ani. Specialist in boale lumeşti DR THOR Strada Emigrat No. 3, intrarea din Calea Victoriei prin strada sf. Voivozi. Consultaţiunl de 8 dimineaţe până la 8 seara. Loc d’aşteptare separat pentru lie-eare. S’A PruniiT Un câine rasă Setler-M iLflUU I gordon părul negru, labele şi pieptul ca para focului, sub ochii două pete ca para focului. Recompensă bună Calea Victoriei 153. Atragem atenţiunea asupra a-nuntulul lordaclie N lonescu pe pag. IV. CASA DE SCHIMB Ml. GR. HO B. MARCO Strada Llpaeaul, Xo. AS bl* Bucureşti. 8/SO Maiu VALORI Scadenţa cuponolor FJrgfiB curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 i Ap I Or 90 Renta rom. amortis 5 0/0 1 Ap 1 Or 94 1/* Renta rom. Jrur. eoni 6 O'O Oblig, de aiat C. F. R. 6 0/0 1 Mai 1 No 1 Ian 1 Iu) 86 3/4 Idem idem 5 0/0 Idem . Imprum. Stern 1864 7 0/0 1 MarlSep — Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 ian 1 Iul Agio — 14 3/4 împrumuturi db oraşe Impr. oraa Bucuresoi 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. ou prime loz f.zo 1 lan ( Iul 78 I Mai 1 No 93 36 VALORI DIVKKBK Credit Fonciar Rural 7 0/0 t Ian 1 Iul 1051/2 Idem Idem 5 0/0 Idem 901/2 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem 103 idem idem 6 0/0 idem 97 Idem idem 5 0/0 Idem 87 Cred.Font.Ur.din laţ i5 0/0 Otil Ca», peo». fr- »00. 40 Idem 771/2 < Mai No 215 www.dacorornanica.ro EPOCA. — 9 MA1U SORS* l D ’“A. VIANU $ fost şef de clinică la profesorii ffl Ga/czoivski din Paris If) 1)4 consultatului pentru boale do OCHI, 7V URECHI si SIFILITICE 8i l'ace operaţiuni tu de hirurgie oculara. S Bucureşti. Strada Carol 1 i 8, ÎS de la orele 2—1 dupe amiazi. hA Pentru eeraci dimineaţa de la 8-9. ssbm PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. t coltzul Stirbey-Voda Efectuiazâ orl-ce mobilă sculptata şi nesculptata pentru Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Denosit de mobile cu presuri escepţionale. Comandeiese hi cin i tb prompt după modele. '«-«si1 DE V E N ZARE O MARE CANTITATE RE BUTOAIE DE ULEIURI POTRIVITE PENTRO APA DE PLOAIF „STELLA" Fabrioa de sepun Calea Viclorel, 66. DEPOU GENERAL DE B01VJZ DIN BOIiSZEK G. GIESEL jj PAINARIA |) Calea IVEosilor*. 20 fc»is Snb-semnatul ani onoare a aduce Ia cunoştinţa ţenerala ca DUMINECA LA IO MA IU VOIU DESCHIDE HOTEI.U. SI RESTAlRAMLI. I0ST HCfillES St B FIRMA IORDACHE N. IONESCU PROPRIETARUL SI LOCATARUL ACESTUI IMOBIL Nu voia cruţa, ca tn tot-d'auua, nici osteneli nici cheltuell pentru desăvârşită mulţumire a onor. mei clienţi BUCĂTĂRIE FRANCESA SI ROMANA A LA CARTE MARE ASORTIMENT UE V l\URI INDIGENE SI STREINE Cu deosebita stima, iokdache .V ioaf.sct proprietarul RestaurantuluidinSIr. Covaci No . 3. ROMERBAD (GASTAINUL STIHIEI) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N. Situata pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat s6 ajunge de la Viena tn 8 1/2 ore, de la Triesl în 6 ore) Băl puternice de 30—31° R pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 heetolure, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, esu-daţil învechite, boli cronic! de cataruri băşici etc. Basin mare, băl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, ţîu Mato şi Sep. cu 33 O/o mal eftin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din no0 construite, Conducte de apa de băut din munţi, reservoar de apa rece. Medicul bâel: D. consilier sanitar Dr. U. Mayerhofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia suitor Romerbad Steiermark de jos. De la 1 Maifi trenul accelerat se opreşte aci •X® MARELE HOTEL DE FRANCE X firi #> li fel X t — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi e'eganl hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei'tn faţa strade. Lipscani, din noO iladit, având patru faţade, st-fei in cât toate ferestrele respândesc în stradă. Cu desăvârşire noO montat, dupe sistemul cel mai modern, având res’tau ant si cafenea foarte spaţ oasft, berărie şi alte confort ri, curăţenie cea ma esemp ara Salon pentru soarele, nunţi, tancheturl şi altoi . Toate lucrurile ae consumaţie de » ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel ma, prompt. FTi. HUQO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA Qxm m ,,NAŢIONALA “ SOCIETATE GENERALA OF ASIGUR. IN BUCURESH Capital social . . . 6,000,000 lei Prima emisiune . • S.ooo.ooo lei Din care ... 1,000.000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RE SERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , NAŢIONALA" ASIGURA: în contra ineciian< stî MUMA VALL'.VI partea. D-lui Nic-u Moscu in intindere de 2f,00, pogoane din care 226, semăn te grâtl de toam» si 60 orzu. Se arendează de la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. MOŞIA STRÂMBI mioute depărtare de g»ra Faureî, sO arendează cu incep'T» 23 Apr lie 1888 Dordoril sâ pot adrpsa zilnic. Buru-reştî Strada Mercur No. 4 bis, de la 8 nână la 10 oare dimineaţa la d-nu N. A. lacoavky. 0 BilA LUCRATOAREm “ S”‘»™ nică a se adresa la MadameI,ouis StradaS a-unele No. 66 1»: poţn.AM) nr f UK PBBTI.AND llffi U DE HORTIAitl) DE PIIRÎLA5ID DE PORTLAND DE PORTLAND m DE Atragem atenţiunea d-lor constructori si arhitecţi râ numai nonâ ni s'aîncredinţat, vinderea Faimnaselor produce de CIHEK f DE BORTEAM) DE GBOSCIIOVtTT*, a «arul ralitiite estj superioara tululor celor-l’alte potluse m-mllare. PKECIGRI MODERATE. FURIXI8ABEA PttOMBTA DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA ARBENZ et W O H H Strada SC. Dumitru No.3. Parfumerie - Oriza L. LBOflAND, PARIS, rus Satnt-Honor6, 207. PARFUMURI CONCRETE nvrnmsE sistematica brevetata ia fhaacia si ia streiaatate PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, preparate printt’un 'procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscutj Ele suni închise stih forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane nnei sau cutii de loate genurile ce sunt foarte usioare de purtai Aceste Creioace-Parfumuri nu se evaporează, st se noi inlocui In luburile lor, când suni usaie. Ele au imensul avanlagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FKECA UŞOR PENTRU A PaIiFUMA IN PATA. A V A * <0 £ * O / x ^ o o