AfîlIL II N,o. 49&. «nan A DOUA EDITIUNE 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 9E PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I\ BUCL'RESCI La casa Administratiunei rx TARAi Prin mandat» poştale, entra 1 an 40 Iei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. PIN S1RK1XATATK: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 luni 25 lei. CA PARIS: Se gaseste jurnalul cu * 5 Cent. numerul, la Kioscul din rne Montraartre llil Bulevardul St. firminin No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA No. 3. - Piaţa Episcopiei. — IVo. 3. BANALITĂŢI 9 AGURIDA MIERE O AMINTIRE MAI MULTA HOTARIRE DIN DOROHOI BANCHET COLECTIVIST FEMEIA MORTULUI BANALITATI f Când cine-va într’o ţară civilisată, acuză pe un magistrat de venalitate, pe un prefect de omoruri, pe un funcţionar de falş, pe un deputat de mituire, pe un ministru de furt, aceste injurii sunt considerate ca aşa de grave, In cât cel care le aruncă e pus imediat in poziţie d’a dovedi dacă sunt adevărate. Dacă isbuteştea dovedi aceasta, magistratul, prefectul, funcţionarul, deputatul, ministrul, chiar dacă nu suferă vre-o condemnaţiune,totuşi se retr8g de sine în viaţa privată, se cufundă în vre un orăşel neînsemnat şi depărtat şi cată a ascunde tutulora o viaţă care a devenit o ruşine pentru denşii. Nu mai întâlneşti nicăerî pe acei care au fost stigmatizaţi de un autor francez cu numele «Ies faillis de l’honneur». Nicăerî în Franţa. Nicăerî în Germania. Nicăeri în Angl a. Dar pretutindeni în micele republici Sud-Americane şi in România, de când cu regimul colectivist. La noi, în anul Domnului 1887, trebue ca un ministru se fie de o rară nervositate ca se te provoace când T insulţi cu probe; nu se găseşte un prefect care se te tragă In judecată când 'l acuzi de tentativă de asasinat, şi puţini sunt magistraţii cari n’au dat probe de venalitate sau. care nu sund implicaţi în vre-o afacere dubioasă. Şi toţi aceşti oameni fug de procese ca de foc. Le lipeşti pe obraz cea mai grozavă palmă — morală, bineînţeles, căci numai milionarii, de aci înainte şi vor putea oferi luxul d’a pâlmui în mod concret pe cei care ’i insultă, — le arunci cea mai teribilă învinovăţire, ’i desfizi, ’i ameninţi, T loveşti în onoarea lor. Faci pe unul escroc, pe altul pungaş, şi atribui altuia o profesiune încă mai puţin onorabilă. Şi ei tac, nu se mişcă, nu crâcnesc, înghit toate insultele, şi nu îndrăznesc a se apera. Oare de ce? De unde vine această platitudine, această laşitate sub potopul de învinovăţiri ce li se adune zilnic? De unde? Din faptul că le e frică ca nu cum-va dacă ar câta se se a-pere prin calea judiciară, se nu se producă în cursul instanţei o droae de acte aşa de sdrobitoare în contra lor, in cât nici un om puţin prudent n’ar mai îndrăzni se’i ia in casa lui, macar ca rândaşi de cui te, când va veni momentul inchiderei socotelelor. Nu că se tem de vre-o condemnare. Nu. Toata lumea ştie câte parale face magistratura colectivista. Dar toţi simt că acest regim nu e etern, şi ca refuiala va fi cu atât mai grozavă cu cât va fi ln-tărzi&t mai mult. Utfc de ce colectiviştii aunt aşa VINERI, 8 (3.0) MATU 1887 ^MMMaMwawwaeMewBRHMMMgBWgigaBaasaHMAJiMMcaBai uiiiwiiii ni u rni APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ÎS BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMAN'* SE PR.MESC DIRLCT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Ta Partal la Asrnr» Havan, place de la bmrisc, s. A nmcr Lftirr. rue Xotrc Paine d, s Victoim '•0, (Place sie lalhnosc) pentru Pari», Fraiu-ia, Rrraiania, Auslru-l'ngaria, Ralia si Jînrra Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunoluri ii reclame pe pagina treia % lei linia 50 B. UN NUMER VECHILI. 50 B. ADMINISTRAŢIA No. 3. — Viata Episcopiei. — No. 3. II—1———W Mlll—ilUHlWIIIHi— llil— RWIIIMIHM WH i'I'HIUI Ui iIHIIHIIHIIHH— III HI H ■ ■■IIPIIIHI l■ll■IHIIHIM— de ruşinoşi, lată de ce d-1 Ştefan Belu coboară ochii ca o fată mare când vorbeşti de batog Iată de ce or-ce insultă, or ce învinovăţire nu reuşeşte a’i scoate din liniştea lor aparentă, iată de ce el tac, de şi învinovăţirile şi insultele, cu atât mai dureroase cu cât sunt mai adevărate, îî fac se se svâreolească şi se ţipe de durere şi de necaz când sunt singuri cu puţina conştiinţă care le mai rămâne, dar nu ’i pot împinge pân’la o apărare virilă, până chiar la un simulacru de disculpare. Ei bine, această stare de lucruri e adevărat dezgustătoare, şi ne des-gustă mai mult pe noi decât pe colectivişti. Te scârbeşti, cu vremea, când vezi mereu aceşti oameni în-ghiţend mereu tot ce li se zice, su-rizend când îi scuipi în obraz, şi fâcendu-şi un titlu de glorie de tot noroiul ps care l’au grămădit ei însuşi în jurul lor. Ne vom osteni mai repede de a-i învinovăţi decât ei de a comite crime. începe a deveni imposibil de a-i acuza fără de a repeta lucruri zise de mii de mii de ori, adevăruri care au devenit banale, atât de mult au fost repetate. Eîbine, cu toată scârba, cu toată osteneala noastră, vom urma, vom merge înainte, dar fie-ne permis d’a face politică cu aparate speciale, şi cum zice Francezul avec des pincet-tes, când vom mai călca pe colectivitate. II uri a u TELEGRAME AGENŢIA LIBERA l.emberg-, 18 Mai. Ziarul Czas anunţă, că tn cursul verel va avea loc o Întrevedere a Împăraţilor Germaniei şi Austriei Intr'un oraş de pe fruntaria prusiana. Viena, 18 Mal. Se Lelegrafiază din Sofia ziarului Neue Freie Presse ca Încercările de împrumut ne isbutând, Regenta a apelat la patriotismul popolatiuni îndemnând-o a plăti remăşitele de impos.t care se urcă la 25 milioane. încasările sunt întrebuinţate azi numai pentru a satisface trebuinţele cele mal urgente. Pesta, 18 Mai. D. Tisza a amânat pe Sâmbăta răspunsul său la interpelarea deputatului Iranyi. Petersbui-g, 18 Mai. Ţarul şi Ţarina aO ajuns la Nowolcher-kask. Se zice ca d. de Giers şi mai mulţi ambasadori ruşi vor merge la Jalta în cursul lunel lui Iunie. Viena, 18 Mai. Principele regent (moştenitor) al Bava-riel este aşteptat Vineri aici. Se crede că aceasta călătorie are o însemnare politică şi că ar fi în legătură cu proclamarea principelui regent (moştenitor) ca Rege al Bavarie în locul Regelui Oito care este bomav. in cazul când acest eveniment ar avea loc, prinţul Leopold, It-lea fiu al prinţului Regent, va fi proclamat prinţ moştenitor. Se ştie că priucipele Leopold este însurat cu archiducesa Gisela fiica împăratului Austriei. Itoma, 18 Mai. Circulă sgomotul ci Negus Joh.trmes a numit pe Ras Ăluia Rege al Tigrului. Madrid, l8 Maiu. Banca Spanie! a convocat pe acţionari în adunare generală pentru ziua de 20 Maiil spre a le supune un proect prin care banca aderă la arendarea tutunurilor. Un grup important de acţionari se arată ostili ace,tul proect. Madrid, 18 Maiu. Regina este indispusă. La 21 al* a estel luni trebue să aibă ioc descinderea expositiunel de pictură. Bruxeles, 19 Maiu. Greva d» la Mons a luat proporţiunl mari. Situaţiunea ameninţa a deveni g avă Lu râtonl declară că la 28 ale iunel va isnucni o grevă generală în Belgia. Belgrad, 10 Maiu Contele Hmgenmuller, ministru al Ane* tro-Ungaria a plecat tn congediQ la Viena pentru a da seamă de crisa ministerială ser bă, Belgrad, *9 Maitb Ţarul a pus la dispositia Reginei Yach-tul s6fl pentru călătoria Majestăţeî sale de la Odesa la Jalta şi Castelul săd de la L'vadia. Berlin, 19 MaiO. Crisa ministerială care s a produs la Paris provoacă aici cea mal vie curiositate de oare ce dupe ştiri particolare menţinerea gen aputSta u ui Dinastia nu este in inimile noastre, fiind că o mai repet, noi im ă până a-um n*o cunoaştem, nu avem o d/nastie, in sensul care se dă aiurea acestui curent. ■ âna când urmaşii capului Statului nu se vor areta in teart, pâa t când • i nu se vor face cunoscuţi) prin mo ralitatea lor, prin virtuţile lor, pâ nă atunci dinastia nu va ecsista ca fapt înaintea poporului. MAI MULTA HOTARIRE Este în Moldova un proverb care a-miuteşte curagioasaîmpotrivire a slujbaşilor de mal ’nainte la porunc le nedrepte ale Domnilor, a tot puternici, de pe atunci : Vodă vrea şi Bâncu ba. Nu s’ar mai nemeri proverbul acesta în ziua de azi. Puterea de resistenţâ pare că a dispărut cu desăvârşire ; nici un ministru nu s’ar mai opune la voinţa, cât de ilegală, dar fie numai rostită cu hotărâre, a Domnitorului, nici un slujbaş, de.-nici o categorie, n’ar mai face superiorului seu respectoa-sele sale băgări de seamă. Nu doară că nu îndrăsnesc ! O fi lipsind cura-giul acela cinstit, pe care ’l dă curăţenia inimei si sentimentul datoriei, dar îndrăzneală este, şi multă încă, şi sporită prin lipsa de respect a inferiorului către mai marele săd. Mari şi mici s’ad aflat împreuna.în cârdăşie, la multe făptuiri, din cele care nu se mărturisesc, au unii altora multe să 'şl erte, şi unii şi alţii ştifi, pe seama fie caruia dintr’ai lor, nenumărate slăbiciuni şi păcate ; stimă şi respect nu mal este între dânşii. Ar putea dar, fia-care în ramura sa, să lndrepteze, prin cuvânt sau prin fapta, o greşeală sau o nedreptate. N’o fac fiind că nu îndrăznesc ? Nu. Ci fiind că nu simt. Atât sunt de stricaţi, în cât nu ’şi mai dau seama de bine sad de răd, de drept sau de nedrept. Nici chiar o nerozie, care le împovo-reazâ poziţia, nu ştiu s’o mal deosebească de o încercare folositoare. Un ministru da un ordin nechibzuit sub influtnţa unui necaz sad a unul neajuns sau împins de pornirile sale pasionate, bur.ioară, d. Mi ti ţa Siurza : o să Înţeleagă, credeţi acela căruia se dă acest ordin, urmările rele ce va avea, şl o să respundâ : nu se poate, sad nu se cade ? Ferească Dumnezed! Are să ia ordinul, să ’l amplifice încă, se ’i dea un caracter şi mat aspru, şi mai nepotrivit chiar de cât acela care ’i avea la origina sa. Şi ast-fel ajung se ne dea exemple de fapte nepomenite şi necrezute aiurea. Ori în care parte a activităţei oamenilor de la putere le vei întoarce, re-mâî uimit de cele ce ehibzuesc şi îndeplinesc. Să luăm pe ne alese. Represiunea, spre exemplu, & unei urmări oare care, privita cu sad fără cuvânt, de rea. Guvernul are legi, magistraţi, gen-darmî, poliţie, oştire, cu un cuvânt, tot ce ’i trebue, şi cu prisos, ca să îu-drepteze sau să pedepsească. Nici una din aceste nu va întrebu nţa, ci îşi va face singur dreptate cu bătăuşii săi. Este asta-zi, în lumea civilisată, o ţară, a noastră, în care un guvern Întreţine, cu cheltuiala statului, o banda de neregulaţi, oameni de furca şi de ştreang, care la anumite zile şi împrejurări, pot face tot ce le trece prin mintea lor stricată şi Întunecată de fumul băuturilor. Guvernul acela voeşte Insă să creada lumea, că în Orientul acesta, pururea în mişcare, el represiutâ elementul de ordine 1 N’a încetat cu toate astea un s ngur moment să întrebuinţeze mijloace revoluţionare şi din a-cele pe care fosta comună din Paris nu le-ar fi privit ca nevinovate. I-ar 11 mai lesne să dea faptelor sale o aparenţă de legalitate, să se slujească Intru cele ce hotărăşte, bune sau rele, ca elementele pe care presenţa sa la patere i le puae la disposiţie ; nu ştie să le întrebuinţeze ; pentru dânsul mijlocul cel mal bun va fi bâta, instrumentul cel mai nemeril, beţivul dupe stradă, bat uşul. De va veni o alegere, el nu va şti să găsească ceva mai Indemanatec ca să ’ş capete isbâuda, ci va da drum larg preiecţ ior ca să facă ce vor voi, să bata şi să închidă. Prefecţii nu vor respunde : nu se poate sau nu se cade, ci vor lucra ca la Botoşani şi ia Doro-ho., schingiuiud, arestând, sequestrînd persoane. De se va întâmpla bunioara, ca la iaşi, ca Domnul ti întâmpine semne do www.dacoromanica.ro 9 nemulţumire, guvernul nu va cftuta să slăbească importanţa celor petrecute, prin explicări saQcuvinte pe care să le creazft lumea, ci saU va Întrerupe or-ce comunicaţie telegrafică, sad va trimite depeşe pe care le va iscăli cu numele altuia şi în care se va spune că s’aU arestat numai hoţi pe când furaU. Nus’a gândit că In câte-va ceasuri drumul de fer avea să ducă ştirea pe care telegraful n'a primit’o şi că «Agenţia Havas.» va protesta tn contra abuzului ce s'a făcut cu numele săU. Răutăţi şi nerozii, din care am amintit puţine, dar exemplele ce am putea aduce sunt nenumărate; toate ar dovedi ca nimeni nu se sileşte sădea or-ce ordin, or cât ar (1 de nechibzuit, şi că nimeni nu se codeşte de a ’l îndeplini. S’ar crede cine-va că se află în-tr’o ţară de nebuni, de n'ar şti că are a face cu o ceată de stricaţi. Stricaţi de sus până jos, fără deosebire, de la ministru pană la cel mal infim dintre slujbaşi. Dar trebue, din nenorocire, să adăogăm asemonea că nimeni nu se împotriveşte. De ce nu ne e dat să ne putem aplica măcar noi Însuşi proverbul cu Hâncu şi să arătăm noi că nu voim ? Am fost răbdători prea mult şi o parte din răspunderea celor ce se petrec o avem noi, precum s’a zis cu drept cuvânt la locul acesta chiar. De ce am răbdat atât şi de cemal răbdăm? Chiar numărul del’araveapentru dlnşil potrivnicii noştri, avem noi puterea care o dă curagiul, sentimentul datoriei, patriotizmul, cunoştinţa binelui, calităţi care la dânşii sunt schimbate In «defecte şi In viţiuri. Dar nici numărul nu l’au ; aceste din urmă alegeri aU dovedit’o din nod. Se poate face lesne statistica electorală şi se va vedea cât de puţini din cel Înscrişi In liste auvo-tat pentru dânşii. Şi cu câtă trudă, prin ce mijloace, s’ad adunat şi acei puţini care s’ad arătat a fi aî lor 1 Mal multă hotărlre din partc-ne ar aduce căderea lor şi am putea zice Regelui: «Vous «n’aviez pas de serviteurs, Sire, vous «n’aviez que desdomestiques; nous Ies «avons chasses.» CRONICA BANCHET COLECTIVIST Mal alaltă-seară era tămbălăd mare la Voinţa Naţională. Chichineţele In care se adăpostesc redactorii revărsau lumină prin toate părţile : pe ferestre, pe uşi, pe gaura cheel. La intrare erad atârnate lampioane veneţiane, pe scară era aşternut un covor roşu, pe la uşă se aflad jandarmi călări în ţinuta de ceremonie, cu sabia scoasă spre marea fricăalui Nichi. Intr’un fel de salon era întinsă masă mare, cu două-zecl şi patru de tacîmurl pe ea. Pereţii acoperiţi cu (lori şi cu drapele tricolore. Muzica fostei garde civice adusă tîrtş-grâpiş de d. general Călinescu aştepta numai semnalul ca să înceapă cu marşul de la paşopt. Bufetul aranjat şi întreţinut de d. Purcel aştepta numai gurile de lupi colectiviste; parchetul era ceruit şi presărat cu răzatură de lemn ca se nu alunece oaspeţii. Lumânări bererh-t dar toate nu luminau nici pe jumătate cât diamantele de la decoraţiile beizadelei. Ţinuta celor care venise mal de vreme era : pantaloni albi, gilectă verde şi saco ca guşa porumbului. Singur Ul-meanu era în frac şi în mânuşi negre dar care fuseseră o dată albe. Pe masă se afla următorul MENU Ciorbă lungă A lu Epurescu Ciorbă ţigănească i la Funde seu Rasol Ha ultimele şedinţe parlamentare Borş A la Petraehe Dovlecel A la Beizadeaua Om-lct soufleti ă la Xcnopol Costiţe .1 la Stolojaiw Boii împănat ă la Stătescu Peşte A la Ştefan Belii Ţirl A la Bibicescti Uite-o nu e! A la Serurie Cocoşele A la Atanasiade Ţuicii şi vin de Biătianu. De cu vreme să şoptea că are să se ţie mal multe toasturi ba chiar şi câteva discursuri lungi, care să servească a doua zi de articol de fond pentru Voinţa Naţională. D. Grandea fusese rugat să ’şi mal pue niţel muza la bir şi să facă o poezie cu acrostihul : Voinţa Naţională, în care să vorbească despre tot ce ’I place sau nu ’I place. D. Sturdza fusese de asemenea rugat să plângă la un moment dat şi anume când d. Brâtianu va pronunţa pentru întâiaşl dată vorba patrie. D. colonel Pastia trebuia să ţie o mică conferinţă asupra egoismului , iar d. Ferekide una asupra tragerii în ţintă şi să facă şi o experienţă trăgând cu un revolver tn catarama Iul C. F. R. D. Xenopol avea să cânte o mulţime de cântece din Galiţia In costum : halat cu dungi şi papuct-şlepcl. iar la urmă să organizeze un quartet israelit. Cheful trebuia se se sfârşească cu citirea unul act din revista iui Ul-ineanu: Techmenelcle. Văzând toate aceste preparative, lumea să întreba mirată : Banchetul acesta e dat pentru câştigarea celor5,000 de lei de către Nichi? pentru însănătoşirea vizirului? pentru trecerea d-lul Radu Mihaî la interne ? pentru reuşita prefecţilor la unele a-legerl de consilieri judeţeni ? pentru desumflarea obrazului lui Nichi ? pentru botezarea întru colectivism a neofiţilor: Aristid, Danieleanu, A-tanasiade ? pentru apropiata înfiinţare a Imperiului Româno-Bulgar care să realizeze In fine visul de aur al d-lul Bră-tianu d’a deveni adevărat vizir, iar al unor prefecţi d’a deveni adevăraţi paşi cu trei sad mal multe tuiurl ? Pentru ce In fine ? Mal pentru nimic : In ziua aceea se vîndu-se—ca nicl-o dată—două numere din Voinţa Naţională şi acest eveniment cerea neapărat o serbare. După cât am aflat programa s’a executat întocmai şi cu mare succes. Camil. INFORMATIUNI Ni se asigură că în consiliul ce miniştrii au ţinut erl la Florica, cestiunea relaţiunilor României cu Rusia a făcut obiectul principal al deliberaţiunilor. Se pare, în adever, că aceste relaţiuni pa care. de câtva timp, amicii guvernului le pretindeau simţitor îmbunătăţite, sunt departe d'a fi mulţumitoare * .Aflăm din Rusciuk că d. 9tam-bulotînu este aşa de bolnav precum densul şi amicii sel se silpsc a face se se creadă. D. Stamhuloff este destul de bine pentru a face lungi preumblări pe jos prin oraş. Se presupune că d-sa are trebuinţă de un pretext pentru a mal remânea în Rusciuk unde este aşteptat şi d. Nicolaeff ministru de resbel. * Zgomotul despre numirea d-luî Dim. Moruzi în postul de prefect al judeţului laşi şi Înlocuirea sa, la prefectura Capitalei, prin d. N. Dimancea continuă a circula. Se a-daogă că dacă acesta schimbare se va realiza, d. Matei Ganea va fi a-les în consiliul comunal pentru a fi numit primar al laşilor. IC Membrii comisiuuel europene a Dunărei vor veni în Bucureşti pen tru a asista la serbarea zilei de 10 Mal după invitaţiunea specială a guvernului. * Dupe cum am prevăzut, guvernul neputând reuşi se pue în spinarea vre unei persoane mai în vedere articolele apărute în Bomba, cu oca-ziunea călătoriei Regelui în Moldova, a renunţat d’a mai urmări pe acel ziar. * Generalul ipatescu, care a suferit In zilele din urmă o operaţiune chirurgicală din cele mai serioase, se poate considera acuma ca complect vindicat. La întâiul pansament, făcut azi, s’a găsit rana prinsă prin aşa numita prima intenţie, şi glan-dulele cu totul dispărute. Cercetarea microscopică a tumoarei o arată ca de natură fibroasă iar necum canceroasă, precum s’a fost presupus Înaintea operaţiune!. Nu putem de cât se felicităm pe vrednicul şi simpaticul nostru general de acest resultat îmbucurător. * D-riii Major Koslinsky şi locotenent Alexandrescu din corpul flotilei vor pleca zilele acestea la Marsilia pentru a supraveghia construc-ţiunea torpilorilor comandaţi de guvernul român societăţei «des forges et chantiers de la Mediterranee.» X D. doctor Babeş a cărui sosire în Bucureşti am anunţat’o erî nu va rămânea, de-o-camdală, aci de cât puţine zile. D-sa nu se va stabili definitiv între noi de cât când institutul bacteriologic va fi definitiv instalat şi în stare de a funcţiona, voind, până atunci, se termine mal multe lucrări de mare însemnătate ştiinţifică pe care le are începute la Budapest. X Am aşteptat până acum ca d. I. Neniţescu se ne trămită la redac ţiune —dupe promisiune— un esem-plar din teza d sale de doctor. Până azi n'am priimit însă nimic. Un amic al nostru ne a arătat înse o broşură sub titlu : Die a/fec-tenlehre Spinoza's von Dr. loan Ne-nitzescu, aus Rum&nien Am resfoit în toate sensurile a-ceastâ broşură fără ca se dăm peste una din formulele consacrate: Zur Erlanguny cler Doctor wurde (pentru dobândirea titlului de doctor) saU comprobatione amplissimi urdiniş phi-losophici. Pentru ce d. Neniţescu a omis se trămită la redacţie un esemplar din adevărata sa teză, dacă o are? De alt-fel, arn fi putut se nu ne ocupăm de d Dr. Neniţescu (?), până ce d-sa nu va respunde la întrebarea rămasă până acum fără rezultat: Când a susţinut d. Neniţescu bacalaureatul? Şi cum s’a înscris la facultatea de litere din Germania? X Pentru alergările de Duminecă 17 Maiu, Direcţia Căilor Ferate a or-ganisat un tren special, pe preciuri minime. Trenul acesta va pleca din Gara Filaret la 12 ore şi 30 minute, din Gara de Nord la 1 şi 6 minute şi va sosi la hipodrom la 1 şi 20. Se ştie că staţia Băneasa este lângă câmpul de curse. Pentru întoarcere: plecarea de la hipodrom la 5 şi 10 minute. Spre a veni în ajutorul cu osebire al pungelor mic', preţul ducereî cu întoarcerea este de 50 bani de la gara de Nord, de 75 bani de la gara Filaret pentru clasa 111. Trenuri suplimentare dupe nevoile serviciului. FELURIMI jubileul reginei VICTORIA s’a celebrai la 14 Mal st. n. In acea zi Londra era cu totul transformată. întreaga populaţiune se înşirase de cu vreme pe drumul pe care trebuia s6 meargft Regina spre a a-junge la People's Palane, sau palatul Poporului,ridicat prin subscripţie naţiona lă, cu ocasiunea jubileului. Pretutindeni, de la Paddirigton la Milc-End, stradele aveaiî o înfăţişare dc sărbătoare; la toate ferestrele, împodobite cu ghirlande de fiori, se vedeau trofee, paveze cu armele Kngli-lerel, bust uri şi portrete de a le Reginei. Arcuri de triumf şi coloane în stilul Go-rmthian craii ridicate prin prejurimile palatului naţional. La cinci ceasuri, Regina, urmată de un corte.j strălucit, făcu intrarea sa solemnă in sala Reginei, decorată cu un lux ncdoscriptibll.Toţi membri familiei regale au venit s’o salute. Suverana s'a aşezat pe tron lângă care sta arciiiepiscopul de Canlerbury. In acest moment corurile cântau imnul naţional. Regina a mulţumit comitetului, care ’l-a presenlal într’o casetă cheile de aur a Ie palatului. D-na Albani, celebra cantatrice, cântă Home, swelt home, şi prinţul de Gal-les anunţă în numele Reginei, deschiderea salel Reginei. Trompetele alternă cu corurile. Archiepiscopul de Canlerbury a povestit originele palatului şi Regina consacră clădirea lui lovind cu un ciocan mal multe pietre. Apoi ea a traversat, în mijloci entusias-mulul general, imensa sală şi s’a suit în trăsură, salutată de 20,000 soldaţi, aşezaţi pe lot parcursul cortegiului regal. aaa un evantai.iu reoal. In Florenţa stă expus de câte va zile un evantaliu, un dar al damelor clin Florenţa pentru regina Margareta. Evantaliul e de catifea albă şi ivoriu aurit. 0 alegorie minunat zugrăvită pe catifea, representă un peisagiu, aurit de razele soarelui în apunere; la mijloc e regina Margareta, împregiur un grup de chipuri de femei ideale, represeu-tând caritatea, speranţa, credinţa şl religia; mat în fund înţelepciunea, cele trei Graţie; modestia, credinţa conjugală şi geniul Italiei, care ţine în mână o cunună deasupra capului reginei. • * CAT COSTA EXPERIENŢELE MOBILIZaREI in francia : Creditul de 4,945,500 frc. ce trebue ministerului de războiu francez pentru experienţa de mobilizare se descompune ast-fel: cheltuelî de imprimare 30.000 fr. telegrafia militarâ7,900 fr. solda 548.000 fr. gendarmeria 1,600 fr. hrana 113.000 fr.încălzitul 18,000 fr. furaj 356,000 fr. serviciu medical 10,000 fr. serviciu de marş 824,000 fr. îmbrăcămintea şi lăbă-rirea 588,000 fr. cheltuelî de quartiruire 20.000 fr. remonta generală 2,381,000 fr. recensimântul căilor 48,000 fr. Total : 4,945,500 fr. din care trebuesc reduse 841,280 fr., representând cheltue-lile cu rezerviştii şi teritorialii care erau să fie chemaţi în 1888 şi 1887 şi care vor 11 scutiţi de aceste chemări. Pe lângă aceasta, convocarea secţiune! Lechnice a lucrătorilor de drumuri de fer la tabăra de la St. Maur şi de la Satory cere o cheltuială de 100,000 fr. caresă descompun ast-fel: cheltuelî de Imprimare 6.500 fr. solda, 70,000 fr. serviciO de marş 21.000 fr. îmbrăcămintea şi tâbărirea 2.500 fr. * • ciudata moştenire. Se sene din Madrid că zilele trecute un om, pe patul de moarte, chemă pe un nepot al său, ca sâ-'l destă-inuească un secret — zicea el. Nepotul sosind, îl arată o ladă foarte mare şi-’l spuse, că acolo se află toată averea lui, dar’ îl rugă s6 n o deschiză, decât după moartea lui. Nepotul credea, că era vorba de vre-o moştenire: îndată după moartea unchiului chemă mal mulţi martori şi deschise lada. Când colo, ce să găsească în ea.. • 23 cartuşe mari încărcate cu materii ex-plosive şi încolo nimic..Justiţia, informată despre această întâmplare, a confiscat lada şi a început o anchetă. DIN DOROHOI Primim de la d-1. Gheorghe Cerkez din Dorohol o scrisoare relativă Ia cele petrecute cu ocaziunea alegerilor pentru con-silielc judeţene, pc care lipsa de 3paţiune împiedică d'a o repro duce în întregul el, dar din care extragem următoarele: •........................ >• - . . . «Sub pretext că d-1. avocat Bur-ghelea dăduse pe trei bătăuşi afară din casa sa, ameninţându-I cu revolverul, judele instructor l’a depus imediat ln-tr’o cameră infectă In locaiu! arestului Jmpiedicându-1 ast-fel d’a lua parte la alegeri. Misiţi speciali aU fost espediaţl la Cernăuţi ca să se Înţeleagă cu agenţii poliţieneşti d’acolo spre a obţine arestarea d-lor Calcantraur, Corbu şi Se-maca, care se atlaU în acest oraş, şi a T Împiedica d’a veni la Dorohol In ziua alegerilor. Sunt probe că s’a oferit plna la. 1000 lei poliţiei din Cernăuţi pentru acel serviciu. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (80) ALEXIS BOUViEK FUM EA MORTULUI PARTEA TREIA XIII Desperare Ea Înţelese că apucăturile el începeau a o face să treacă de nebună şi de acea se hotărî se-I mărturisească pe jumătate zicând : — Mergem la Şarona. — Al cunosc eU Şarona, nu-î departe; peste trei sferturi de ora suntem acolo... Nu-I aşa că cunoaştem Ş&-rona, Augustin?... — Dai da! am petrecut bine, acolo, suntem In drept de a ne aminti despre acele locuri. — ’Ml pare foarte bine de asta, câcl nu prea am ştiri lămurite despre casa unde trebue să găsesc pe cel pe care ’I caut şi d-voastra ni fi veţi călăuzi. — Şi unde anume mergem la Şarona ? Bine nu ştiU... — Nu cunoşti numele persoanei. — Nul... dar casa sfi numeşte: Casa «ptnzuratului. -—Ol doamne ce mal nume!... Iu sfîrşit. odată la Şarona, vom găsi-o că doară nul mare mahalaoa acea... Avem trei sferturi de ceas, o jumătate de oră pentru a cerceta... AI să stal mult ? — Nu, acuma nu, zise repede Ge-nevieva. — Atunci e vorba de vr’o două ore şi jumătate, trei ore, se punem. Auzi, Augustin. ia seama se fie gata prlnzul. Ele plecară ; mătuşa Lucas dădu adresa birjarului şi în curlud ajunseră la cele dintâi case de la Şarona. Pe drum, Genevieva spuse portăriţel că pentru interesele el de familie trebue să afle pe o persoană din partea locului. Trăsura să opri şi mătuşa Lucas să coborî spre a întreba; nu ţinu mult. Ea se urcaj din nou în trfisură şi zise : — Ştiu unde estel Casa a fost a unul om care s’a spânzurat şi a stat mult timp nelocuită. Ca să ne lămurim bine trebue să întrebăm pe un oare-care Savard, lângă biserică. — Aidem la dânsul. Trăsură se opri peste puţin. Genevieva se coborî rugând pe portăriţă s’o aştepte, cea ce nu'l prea plăcu. Acela pe care l’am văzut la începutul acestei istorisiri şi care închinase casa Iul Davenne, li eşi înainte ş’o întrebă ce voeşte. — D le, al închiriat o casă cărei zice casa spânzuratului ? — Da, doamnă. — Vin, d-le, se te rog să-mi spui ceva despre persoanele căror al InchU riat'u. — A! Înţeleg. Foarte bine, doamnă, şezi, mă rog; sunt cu totul la dispo-siţia d-tale; e lucru firesc să cauţi a te lămuri. Şi eU tot aşa aş face. Genevieva reluă: — Locatarul d-tale să numeşte Si-mon Rivet ? Moş Savard o privi miuunat. — Nici de cum doamnă, acela e sluga..., matelotul celui l’alt. Atunci tănâra femee fu coprinsă de aşa tremur încăt Savard o întrebă : — Dar ce al, mă rog ? — Nimic, nimic, d-le... Aş dori numai să ştiU cum se numeşte... stăpânul. — Jean Sâvâre 1... — Jean Sâvere 1 repeta tânăra femeie. — Nu v’a dat acest nume poate... Poate a Închiriat pe numele servitorului săU; el mi s’aU părut aşa de mişte rioşl 1 — Ce fel de om este ? întrebă Genevieva. — De, e un băiat frumos de la treizeci piua la trei-zecl şi cinci de ani a proape; are ochi albaştrii, părul blond; e foarte palid şi vecinie aspru la Înfăţişare... Nu l'am văzut zlmbind nicl-o-dalâ.... Genevieva, pe când omul vorbea, se făcea verde la faţa; i se părea că are să leşine... Era dar adevărat, bărbatul el trăia!, ea era văduva unul om în viaţă. Savard urmă ; — Alt fel, oameni de treabă: nimeni nu vine la dânşii, sunt foarte liniştiţi; plata o primim regulat. — E singur ? — Ba nu, este o femee cu dlnsul,dar nu ştiu dacă e nevasta saU amantasaU vr’o rudă a lui. Nenorocita femee nu ar putea să mal zică ceva. — Mal Întâi am crezut că ea lngrija de d-şoara Jeanna, dar ar fi ciudat să se mulţumească cu atât. Se stea cu dînsul timp de doi ani, fără să iasă nici o-dată din casă I Se crede că copila e a el şi ca domnul acela trâeşte retras cu dlnsa ne putlnd’o lua de nevastă. — Şi Jeanna li zice mamă, Întrebă Genevieva Întărită de ideea aceasta. — Asta n'o ştiU ! Nimeni nu umbla pe acolo cit timp aU locuit In casa acea. — Ce ? au părăsit’o ? — El da. Dar ce fel, credeam că veneai să mă Întrebi fiind că erai proprietara noel lor iocuinţl. — AU plecat ! unde ? — N’aU spus unde se duc. Mi s’au dat cheile Ia 0 de dimineaţă şi el plecase din ajun. — A 1 cât sunt de nenorocită 1 strigă Genevieva care rezemftndu-se cu coatele de masă, lş apucă capul Intre mâni şi Începu să plângă cu hohot, pe când Savard chema tn ajutorul săU pe mătuşa Lucas, rem&să In trăsură. XIV Un moinenl greu A doua zi Fernaud fu adus Înaintea magistratului Însărcinat să-I ia interogatoriul. La toate Întrebările ce i se făcură el respunse că fuse victima şi jucăria unei aventuriere. Se Însurase spre a lucra pe o scară mal mare : zestrea făgăduită acoperea cu prisosinţă deficitul. — Dar iată nişte falşuri I Aceste toate poartă semnătura Wilson. — Aceste toate nu aveaU să se Întoarcă la casa Wilson,eraU plătibile la mine, şi am fondurile necesare pentru a le solda In portofoliul care mi-a fost luat erî. — Acele fonduri provin dintr’un Îndoit furt. — N’am furat. — Or ce ai zice, al primit cea mal mare parte din zestrea ce ’ţl aducea d-şoara de Zintsky. — N'am primit nimic din ea, te aU Înşelat, striga Fernand cn mânie. — Fii, te rog,liniştit şi mulţumeşti-te a respunde la Întrebările mele aşa cum ţi le fac. Asta e pentru binele d-tale, mă crede. — D-le judecător, mă voi supune ; dar poţi să Înţelegi uşor ce furios trebue să fie un om care e perdut tocmai fiind ca n’a primit acele fonduri şi oâ-ruia i se spune astă-zl că le-a furat I — D-ta al făcut aceste falşuri ? — Da, d-le ; dar o mal spun Încă o data, n'ave&m gândul de a fura ; ele nu puteaU aduce nici o pagubă casei Wilson : erad plătibiie la mine şi eram In stare a le plaţi. (Va urma; www.dacoromanica.ro 8 MAIU PUBLICITATEA ZIARULUI „ EPOCA' Tlrajffu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Este adevărat că prefectul a dat ordine să se dea ciomăgaşiiîn lături, dar îndată ce trăsurile au trecut, cu toţ.iI s’ati luat la goană spre a’i prinde la barieră unde ordine erad date ca să fie închisă şi trăsuia d-lui Caiimaki o-prită. Mulţumită atitudinel energice a d-lul deputat Stroici, care văzlnd pericolul s'a urcat pe capra trăsurii şi, strigtnd la barieril, aceştia ai! deschis porţile şi ast fel, în fuga cailor, am putut scăpa de acei ce ne goneau şi voiau a pune mâna pe noT. D. C. StroicI, întorcându-se în oraş, s’a întâlnit cu aceşti bătăuşi, între cari erad şi comisari, şi a vorbit cu unii din ei care ’i-ad declarat limpede că ad ordine a strivi pe d. Caiimaki.» Dar spre ruşinea noastră, ceia ce nu s’a făcu acolo, ad îndrăznit a face autorităţile noastre. Vameşul delaMa-morniţa furişându-le în trăsură o cutie de praf de puşcă, ’-a oprit sub paza telegrafiând cazul procurorelul de Do-rohoiO. Atât ad fost de ajuns ca ei să stea arestaţi acolo fără culpă, fără drept, în tot timpul alegerilor. Mai mult: Prefectul judeţului a intrat în domiciliul d lui V. Calcantraur, carele suplinise p’arestatul Burghelea, şi i-a spus verde în ochi: dacă pierd alegerile sf ştii că ’fi trântesc un glonţ în frunte. — Mă ştii ca nu sunt d’acel ce nu ’ţl void răspunde, îi replică d-l. Calcantraur. — O ştid, zise d-l. Cortazzi, dar pierzând alegerile eu tot sunt mort, prin urmare nimic nu mă mai opreşte. Aceste vorbes’ad preschimbatîn pre-senţa primarului oraşului, a d-lul Mi-sicaGherghely şi altor persoane. Toata lumea o ştie, şi prefectul chiar n’a căutat a o ascunde pentru ca Intimidarea să devină şi mal reală. O dată ce ameninţările ad luat alarl proporţiunl, găsesc de prisos a ve mal vorbi d acele esercitate contra proprietarilor; ele cad, în planul al doilea. Cât despre secestrârile de persoane operate cu această ocaziune le cred prea palide în faţa arestărilor arbitrare de carev’am vorbit. Vă void nara, d le Redactore, scandalul desfăşurat în ziua alegere! colegiului I ca şi măsurile din ajun luate. Oraşul literalminte a fost închis, cu o zi mal Înainte de alegere: soldaţi puşi pe la bariere formau o puternică garda oprind intrarea or-cul. D-nii Stroici. VAscscu, Miclescu n’ad putut intra în oraş de cât trimeţând carta lor prefec tulul şi acesta a venit In persoană spre a le da drumul, ca să nu se mai stre coare şi alţii cu el; trebue să vă spun că între fraţii Stroici s ada şi d-nul C. Stroici, deputatul. In urma acestei măsuri de ne mai au zitâ rigoare, d’un arbitrarid ne mai pomenit, nimic nu s’a cruţat ca d-nil Caiimaki şi Docan să nu poată intra în oraş. Ca la 100 de bătăuşi erad aşezaţi pe piaţa primăriei, unde să opera alegerea, li s’a trimes aproape ordine d’a nu veni, căci vor fi masacraţi, şi când curagiul lor a brav at laşitatea admi-nistraţiunei, atunci totul s’a pus în mişcare pentru îndeplinirea scopului Când d-nul Caiimaki scoborî treptele localului primăriei un şuer dat de un aginte administrativ a făcut să apară opt bătăuşi în josul scărel şi să înconjoare trăsura meritosuluî nostru con-cetâţian. Dacă a putut intra în trăsură şi n’afostinşfacatdin ea,aceasta d.Caiimaki n’o datoreşte de cât energiei d-lul deputat Stroici, carele cu mâna pe revolver a Îndepărtat pe agresori de la ambele laturi a cupelel, chiar în momentul când voiau a forţa oblonul el şi a’şi esecuta trista lor misiune. Scăpat de acest prim atac, aţinendu-i-se calea In restimpinele drumului pe unde avea a trece la Trestiana, moşia sa, ori spre Botoşani, d. Calimahi derutează pe agresorii săi mergând la d. V. Calcantr’aur. Imediat se face o voltă si când d-nil Caiimaki, Docan, Miclescu şi alţii între care mă aflam si etl, pornisem spre a eşi din Dorohoivi, găsim cu toţii strada Mare închisă, în dreptul oţelelor, trăsurile noastre o-prite şi o ceată de ciomăgaşl aduşi de la Vârful-Câmpulul, moşia soţiei d-lui Moruzi, de la Văculeştl, a prefectului şi alţi trimişi de d-nul căpitan Lăţescu, gata a se năpusti asupra noastră,la cel întâi semnal. Ne coborlm din trăsuri, suntem întâmpinaţi de cel-l-alţl amici; d-nul Caiimaki în faţa prefectului, carele a fost chiemat în localul scandalului, face apel mulţime! d a fi martură acestor nelegiuiri ne mal pomenite, provoacă pe deputaţii şi senatorii ce erad faţă sd constate acest atac ce li se face zioa n’ameaza mare, în faţa autorităţilor şi cu ştirea lor. Mai aflăm din scrisoarea d-lui G. Cerkez, că bătăuşii erad conduşi de procurorul Petrovan, cel cu scandalurile de la 2 Noembre în Botoşani, cel care a făcut pe spionul poliţienesc la Iaşi. De şi d-nul deputat Stroici Fa a-postrofat, mustrându’l pentru infamia purtărel sale, el a continuat a dirige operaţiile bătăuşilor, care s'aii aşezat apoi pe piaţa primăriei, decişi dacă opoziţia reuşeşte a sfărâma şi urna şi oasele opoziţioniştilor. Şapte-spre zece alegători din opoziţie au fost sechestraţi safl împedicaţl în mod brutal d’a veni la vot. Opoziţia, cu toate aceste, a avut 32 voturi contra 4fi pentru, guvern. Ne abţinem d’a face vre un comentarii! asupra acestor fapte, destul de etocinte prin sine. Credem însă că purtarua bărbătească şi neobosirea luptătorilor din Botoşani sad Dorohol ar trebui se serve de exemplu şi tot-o dată de dojană tutulora. ACTE OFICIALE — S’a promulgat noua lege comunală. — S’a promulgat legea prin care se recunoaşte Ateneului Român calitatea deper-soană .juridică. — D. Tase Hagian s'a numit şef de de-posit în serviciul Regiei tutunurilor. Joile şi Sîmbetele la spitalul Brân-covenesc unde funcţionează ca şef de serviciu. Mai toţi profesorii fncul-tăţei de medicină, un însemnat număr de medici şi foarte mulţi studenţi au ţinut se asiste la debutul d-lui Calinderu ca profesor. 6 0 protestaţiune iscălită de mai mulţi notabili din judeţul Buzeu între cari ni se spune că este şi d. loan Marghiloman, a fost adresata ministrului de interne contra alegere! colegiului al 3-lea judeţean. Se ştie că in toate satele judeţului Buzău situate pe moşii aparţiind la membri ai opoziţiunei alegerile de delegaţi nu s’uu făcut de loc. Ga se consoleze pe creditorii sei şi mai ales pe armată a cărei soldă nu se plăteşte de cât cu mari întârzieri, Regenţa bulgară răspândeşte din când în când ştirea că a contractat sau că este, în ajunul d’a contracta un împrumut. 0 aseminea ştire circula din nou azi în Rusciuk. Amicii Regenţii spun că densa a reuşit se dobândească de la un consorţium în capul căruia se află Laender Bank şi Union Bank un împrumut de 20 milioane franci. • D. Guilom Worterung, căpitan de aitilerie în serviciul M. S. Regele Suediei şi Norvegiei se afla de eti în Bucureşti mergând în Turcia unde este însărcinat cu o misiune. # Îndată dupe sărbarea zilei de 10 Mai la care vor lua parte ca de obicei, elevii din anul a! doilea ai şcoa-le; militare de infanterie şi cavalerie vor pleca într’o escursiune de studii care va ţine până în ajunul începere! esamenelor de eşire. • Pregătirile pentru 10 Mai au început. Din ordinul prefectului epistaţii umblă din casă în casă, din prăvălie în prăvălie spre a întocmi statistica generală a steagurilor. Negustorii, cari n’au încă steaguri au primit ordin formal se cumpere şi se’şî Împodobească pră vălia. Vorba noastră : Manifestaţie spontan eâ. LITERATURA NU GLUMA Regele s a întors adânc mâhnit din Moldova. Fluerăturile, merele murate, morcovii digeraţi, pisicile, toate ca toate. Dar ce n’a putut înghiţi M. S. a fost următoarea poezie care a fost rostita dinaintea M. S. oând a sosit la Piatra. Estragem textual din Curierul Balassan, corpu 1 delictului şi circumstanţele crimei: După scoborârea M. S. din vagonul regal, elevul clasei a 4-a primara Eugenie Todiraşcu, fiul primarului comunei Buhuş, presintâ Suveranului un buchet foarte frumos de flori şi rosti următoarele versuri: ■•Flori de Dumnezeu create, De noT In buchet aşezate, Ce fericiţi ne aflăm Că putem sC presintăm Şi din inimi inocente Elevii scoalel de bâeţl VC urăm s6 trăiţi Mulţi ani buni şi fericiţii» Reprobăm cu energie asemine acte de selbâticie care jicnesc demnitatea Coroanei, şi o fac caraghioasă în faţa lumei. La 2/14 Mai, s’a încheiat între guvernul Austro-Ungar şi guvernul nostru un aranjament, înbasa căruia Austro-Ungaria renunţă a mai avea protegiaţi în România cu începere de la I Ianuarie 1888. Astă-zi s’a afişat la consulatul a-ustro-ungar un avis, prin care se aduce aceasta la cunoştinţa acelor protegiaţi, şi prin care sunt preveniţi, d’a se pune în măsură d’a dobândi o naţionalitate înainte de termenul indicat. • Unul din ziarele oficioase anunţă că d. Wilamow, prim secretar al le-gaţiunei imperiale a Rusiei în România, este în ajunul d’a plecala St. Petersburg. Un amic al nostru care a văzut chiar azi pe d. de Wilamow ne a-sigurâ că acesta a fost foarte surprins de ştirea dată de ziarul oficios şi care nu este nici adevărată nici verisimilă. m D. de Contouly, ministrul Repu-publicei Franceze, se va întoarce Sâmbătă în Capitala, din excursia ce a făcut la Sulina cu membrii comisiunei Dunărene. • Marchisul de Pange, ataşatul militar francez la Viena şi la Bucureşti, va veni în Bucureşti spre a asista la revista militară de la 10 Mai. Ni se spune că, dupe multe stăruinţe ale guvernului pe lândă d-sa, d. Em. Mihâescu-Porumbaru ar fi consimţit să meargă, pentru cât-va timp, ca prefect la Mehedinţi. Gu vernul speră că prin ajutorul d-lui Mihâescu-Porumbaru, va isbuti să învingă oposiţiunea mehedinţeanâ care se întăreşte din zi în zi. Cunoaştem o sumă de calităţi d-lui Mi-hăeseu-Porumbaru dar nn ne închipuiam câ are şi pe acele ale unul prefect d poigne. • Primarul Capitalei a numit o co-misiune însărcinată aşi da avizul asupra cumpărătorilor de cal ce le vor face pentru coruptul comunei. De la venirea d-iQi Câmpineanu în capul afacerilor comunale mai bine de 23 comisiun! au fost con stituite dar ce au lucrat aceste co-misiuni nimeni, nici chiar primarul, nu ştie. • D. doctor Kalinderu a început azi lecţiunile sale de clinică medicală şi le va continua In toate Marţ | >, ULTIMA ORA AGENŢIA I.IRERA X Bruxelles, 19 Maiii. — O companie de linie) a împrăştiat mal bine de o mie de grevişti adunaţi la Lacroyere. Soldaţii aii făcut somaţiunile legale. Când au văzut Insă ca soldaţii se pregătesc a trage asupra lor, grevişti s’aă retras. Cavaleria a fost trimisă pe la locu rile unde s’a semnalat grevele. Madrid, 19 Maiii. — Aici aii avut loc banchete numeroase de ofleerl; infantei ia a participat la ele, şi s’a declarat favorabilă proectului de reformă militară. Oficerii de geniu şi de artilerie s’aii abţinut de a lua parte la banchete. D. Robledo a protestat In Cameră contra manifestaţiunl ofiţerilor. VOLAPUKUL COMUNAL Se ştie că or-ce colectivist influent are un Leibhussar pe lângă dânsul, sub forma unul agent secret. Aşa d-nul Brătianu are pe Ghiţă şi pe mitocanul cu pantalonii încreţiţi la kefereQ, Generalul Radu Mihai are . pe cine nu are ? Regele are pe Meschin, etc. etc. Numai bietul d-nu Câmpi-neanu n’avea agent. Laurii celor-l-alţl colectivişti împcdicându-1 d’a dormi, simpaticul dar muiatul nostru primar a cerut consiliului comunal patru agenţi secreţi care i s’a şi acordat şi care vor avea calitatea de ataşaţi la cabinetul primarului. Aflam că în urma acestei decisiunl, compania Barome-trică va face proces acestor patru onorabili pentru usurpaţie de funcţiune. * * • Mal aflăm că simpaticul dar blegul nostru primar, trecând deună zi dinaintea palatului a făcut aspre observaţii pietrarilor însărcinaţi cu repararea pavagiulul. Ginerile lui Ştefan Belu s’a adresat răstit lucrătorilor, zicându-le : — «De ce puneţi atât nisip ?» —?????? — «Nu ştiţi că nisipul se face praf ?» — ?????? — «Trebue să ştiţi câ am un nume de «păstrat tn ţara asta. Şi apoi sunt tare 1 «cinstit 1 «Htltltlll !» — ????? Of 1 Moliftele lui sf. Vasile ! SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Politzlt Yo. 1 IN TOATE SERILE REPRESENTATÎI EXTRAORDINARE IVEer'oux’i si Sâmlinta HIGH-LIFE Sambatn, Dumineca sl serbatori DOUA REPRESENTATII THEATRUI. NATIONAL Sâmbătă la 9 Maiu IS&7. beneficiul d-lui DimUrescu, Tcodorescu DE OPERA Se va juca piesa: FAVORITA Opera tn 1 acte de G. DOA’IZFTTI. Distributiunea.—Alfonso XI, regele Cas-tilie d-nu P. Delin. Leonara de Gusman d-na MariaC. Chrisenghi. Ferando d-nu /. DimUrescu. Baldasare, superiorul Mânfis-lirol St. Giacomo, D. Theodorescu. Don Gasparo, oficer al regelui U-nu D. Rasianu. Ines, confidenţa Leonorel d-na El. Ode-sianu. Signorl şi Dame de onoare,călugări. VILA LA CAMPU-M camere mobilate complect. Grftdinâ-Ve-dere splendidă. Informaţii Bucureşti Strada Polona No 35. SCHIMBARE DE DOMICILIU \o. *« - CALEA VICTORIEI - Xo. #* Fosta Casă La Managera CROITOR FR.WCES FOST TAETOR INCASELE BLANC Sl DUSSAUTOY DIN PARIS Exclusivitate de Stofe Francase Provenintâ direcţi! de la PHIHELE FABRICI FBANCESE i aa ^ IBT YiSl 1 W AGENŢIA 1IAVAS Paris, 19 Maiii. — Le Journal des Debats crede că d. Freyciuet va accepta misiunea de a forma noul minister, care n’arcoprinde nici unul din membrii cabinetului Goblet. Atena, 19 Maiu. — Se anunţă din Canoe că deputaţii creştini ai adunării Cretene, afl decis de a amâna publicarea anunţiuluî invitând populaţiunea să refuze plata impositulul. Aceasta a-mânare avea de scop de a calma iritarea spiritelor. Dar este posibil că, în faţa ultimelor turburărî ocasionate de nişte soldaţi, ce aparţin trupelor turce de debarcare, aceasta decisiune sa fie ridicată. NUVELE FINANCIARE La Gal&ţl bursa notează următoarele preţuri : GrftO banat. 581/2-591/2 lib. gr. lei 12.25-13.45. Cinquantina 61 1/2 lib. lei 7. Porumb 59 1/2-61 1/2 lib. 6.421/2-6.75. Sac. indig. 55 1/2 lib. 6.25. —x—i La Brăila preţurile cerealelor sunt următoarele : Grâul 57 1/2-68 1/2 lib. 11,55-12,50. Porumbul 59 1/2-63 lib. 6,70-7,30. Orzul 42 lib. 4.12 1/2. —x— Contraria ştirilor respândite Societatea de navigaţiune Rusă pe Duriâre nu numai câ va înceta, dar ea şl a întins linia până la Belgrad Primul vapor a sosit erl la Belgrad. —x— Agio 14.60, în scădere. Băncile 960, în urcare S’A D C D H11T Un câine rasă Setter-A I LII ULM gordon părul negru, labele şi pieptul ca para focului, sub ochiî două pete ca para locului. Recompensă bună Calea Victoriei 153. SURZENIA Recomandăm cu tot dinadinsul persoanelor lovite de surzenie. Microphonul aurii-cular imperceptibil inventat de D-nul Doctor Mâine din Paris. Acest precios instrument acustic este aprobat de Academia de Medicina din Paris şi a obţinut medalii de aur la exposiţiunile internaţionale din Paris şi Anvers. El se adaptează la conductul auditif se pune şi se scoate după voe, permite de a lua parte la o convorbire generala, redă organului celui mal rebel funcţiunile sale şi vindecă sb&r-niilurile, Se poate zice despre microphonul auricular că el este pentru urechii cea ce sunt ochelarii pentru ochii. Aceste resultate sunt dobândite fără remedii şi fara o-peraliuni şi apăratul nu pricinueşte nici supărare nici durere. Se primesce l’raueo prin poşte tnpreună cu instrucţiunile necesare trimiţând un mandat poştal sad un cek de (cinci zeci) franci la inventator. D-nul Doctor Mâine 142 Rue Legender Paris. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 4». — .Bucureşti MORI FABRICIIm SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI Mare deposit de toate uneltele sl ac-eesoi-Ule pentru exploatarea fabrleetor PIETRE de MOARA CURELE. CAUCIUCURI RAZE DE NIATASE. LUMINA ELECTRICA, NICOLAE AL. PAPADAT AVOCAT ’şl a strămutat domiciliul în strada Academiei No. 10, tn faţa hotelului Union. C. N. MICLESCU ADVOCAT S'a unitul Strada Slirbei-Vcda No. 34 DOCTORUL UREIIIIi S*a mulat Strada Verde No. 19. BOLELE SIFILITICE Neputinţa bărbătească Vindecă după cele mai nou'i metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă de 17 ani. Specialist in boale lumeşti DR THOR Strada Emigrat No. 3, intrarea din Calea Victoriei prin strada sf. Voivozi. Consultaţiunl de 8 dimineaţe până la 8 seara. Loc d’aşteptare separat pentru lie-eare. Curs melodic de limba franln- zeasca de B. Florescu, anul 1 pentru I-a clasă gimnazială, Preţul 3 lei. Se găseşte la autor, profesor la Sf. Sava, st. Scuipturel 34, şi la tipografia Universului Luigi Cazzavillan 19 st. Brezoianu. Vom reveni asupra acestei cărţi, importanta din puntul de vedere pedagogic, într’un studia amănunţit. D1 SALTER’ de la facultatea din Viena SPEC.! BOALE de FEMEI şi S Y F ÎL 1 8 S A MUTAT No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 LANDA FARMACIA « CU SFINŢI » ( Calea Moşilor ) Consultaţiunl în toate zilele de la — 2 — 5 p. m. — «fer ■*•«****»«**.'**. » nC A DmriAT Moşia Popeşti din UtL A n tll U A I districtul Prabova la o jumătate orâ din Ploeştl este de arendat de la 23 Aprilie 1888. Ase adresa Calea Victorii No 74 r \. MTANTinil ELEV AL PROFES. OR. MARCOV CI După o practică de mal mulţi arii tn clinicele speciale din Paris şi Vi-ena, stabilindu-se tn Bucureşti, str. Doamnei, 15, dă consultaţiunl pentru boale de PIELE, SIFILIS Sl FEMEI de la orele 4 până la 6 post-merid AVIS IMPORTANT PBNTRU PACIENŢII CARE VIS1TEAM VIENA. DocLorul Demetriu Boghean, laureat al facultăţii de medicină din Berlin, atlându-se tn Viena, oferă consiliile şi serviciile sale pacienţilor din România cari doresc sâ consulte celebrităţile medicale de aci, cum şi asistenţa sa in cas de operaţiuni şi în timpul convalescenţei. D-r Doinetriii Bogiteaii, VVien. VIII. Schmidgasse. No. 15 Ase adresa direct sau prin scrisoare. lliMivir ADVOCAT S a mutat In aceaşl Stradă Ştirbei-Vodă No. 30. ţin faţa intrări Slater în Cişmigiu) www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 8 MAlU MAŞINI arma m: ÎMPLETIT MAŞINI im: ÎMPLETIT DIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA Recomand«nt cu deosebire pcnlru ramilii aceste maşini cu care se pot inpleti: GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri I TRICOURI Talie si Pantaloni SI ALURI MÂNUŞI, PLAPOME SI PĂLĂRII Prin aceste maşini se poate câştiga esigtenta unei numeroase familii. Un maestru in aceasta arta industriala se afla la dispositiunea amatorilor pentru instruirea lor. Detalii se pol lua la Representantii generali pentru România si Bulgaria, RYSER et BRATEANU Rucuresti, Calea Moşilor No. 29. ,,NAŢIONALA* ‘ SOCIETATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUCUREŞTI Capital social . ■ ■ ti.000,000 lei Prima emisiune . . 3.000,000 lei Din care ... 1,000.000 » ca fond de garanţie pfcntru ramura asigurărilor de viata. RESERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , VVTIOWL.V* ASIGURA: în contra iaceniliului.grimlinei,spargere! geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra vletei omului se pri- mescintoatecombinatiunile usitat", precum: casele moarte, tupra vieţuire, zestre, si rente. „Naţionala" a plătit până la finele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri Reprezentanta generala Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generala Strada Carol 1, Mo. 9. Cal. t iclorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA ALÂVILLEDEVIENNE vis-ă-vis de I,ib. Sncec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru iertinatate *1 soliditate următoarele noutăţi: Flanele, camasi si ismpne'de lâna după sistemul profesorului Dr. (i. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte peutru fldantatl. Layettes si Trousouri pentru copii. Tronsouri peutru pensionate, «teluri si restaurauturi. Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg, Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si ooio-rate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut lîATALOGl' NOSTRU ILUSTHAT 81 VA FI TRIMIS ORI-CL'I VA FACE CERERE. LA O R A s\j L VIENA CALEA-VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANtA» vis-â-vis de librăria Socec 5 *»■***»»*< K“X D-““l â. VIANU { fost şef de clinică la profesorii Galezowski din Paris Dăconsultatiuni pentru boalede OCHI, URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni de hirurgie ocularâ. Buouresti, Strada Carol I No. 18, de la orele 2—4 dupe amiazi. Pentru eeraci dimineaţa de la 8-9. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. I coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. I Gomandele se tiultujt prompt după modele. DE V EN Z A RE O MARE CANTITATE DE BUTOAIE DE ULEIURI POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIF „STELLA ‘ Fafc>rica ele sepun Calea Viclorei, 66. DEPOU GENERAL $ DE î BOItVIZ ll!\ ItORSZEK * !c $ G, GIESEL I PAINARIA ■ Calea jVTosilor*, 29 bis ţj DUPĂ O LUNĂ DE LA S-tul GEORGE VA APARE IN EDITURA TIPOGRAFIEI CAROL GOBL AMARUL BUCURESCILOR PE 1887-88 COPRINp£ND: Firmele tuturor comercianţilor fi industriaşilor din Capitală, luate de pe Registrele onor. Tribunal de Comerciv; adresele autorităţilor si funcţionarilor superiori, Caselor de Credit, profesiunilor libere, scalelor fi profesorilor, persanelor distinse, etc. ; Mersul trenurilor fi vapArelor, tarifele telegrafelor, tastelor fi căilor ferate; stradele Capitalei împărţite pc secţiuni, după alfabet, Con-vetiţiunile încheiate de către guvtrn in cursul anului 1886—87, pir,ă la apari-ţittne, cu statele streine, Calendarul pe 1887—88, etc. etc. A3STXJ3STCXXJRXLE SE PRIMESC EA Tipografia CAROL GOBL strada Domnei, 14 CC PREŢURILE URMAtORE: 1 pagină 20 lei; */j pagină 12 lei; '/« pagină 7 lei O simplă adresă 2 lei O pagini întregi di dreptul la un Anuar. Domnii comercianţi şi industriaşi, cari vor voi să aibă anunciul d-lor în Anuarul Bucureştilor, snnt rugaţi a’l tră-mite cât mal ncîntârtjiat, spre a putea apare la timp. Asemenea domnii comercianţi şi industriaşi precum şi profesiunile libere, cari 'şi-aii schimbat domiciliul, sunt rugaţi a ne trămite adresa d-lor esactă, spre a o putea corigia. Chitanţele liberate la plata anunciurilor vor purta numai semnătura Carol Gobl. iî/ni{ i ir ii mu dist. Oltu, plasaSerbant st! lllUlMil I H,l\! partea. D-lui Nici) Moscu in întindere de 2f,00, pogoane din care 226, semăn te grâO de toarne si 80 orzu. Se arendează de la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. SE CADTA DN PDST.ŞMSÎSrfi o moşie sau si ambele, goviste i'H. Informaţii Strada Tftr-15-8. nr I W f*U I Dl A T Cssa din Strada Ul Iii UiI Ini AS Sfinţi Apostoli No. 42, cu două ătage, aproaiiede cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii N74.o. UL1 IVi lMIH IT Caselo din Calea GriviţaNo. IIti I Millilll.l I 51, tn care se află Institutul Cocorăscu, compuse, din 14 camere, nc.epf.toare şi grădina cu chioşc. pivniţe 8-7. X® NUMAI 10 LEI tx 9 CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE ' 1 .ir in mărime naturala PORTRETE in MĂRIME NA.TURĂLĂ Se efectuează foarte exact dup «.ugivj. rimisă. Executarea în cel mult 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat W Siejyfrieci Godascher WIEN II. Grosse Pfan-gasse 6 ® -------—---------------------0K© =»— —= «X o m\i i.uciuTOAiie rss nicâ a so adresa la Madame l.ouis Strada S aunele No. 66 Cafe- neaua RAŞCA GRADINA se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BAT1ŞTE No. 11. DE VENZARE O PRESA TIPOGRAFICA şi UNA AUTOGRAFICA, ru toate accesoriile, a se adresa la Agenţia llmas Strada Smârdan No. 15. DE VENZARE u i casa situata în strada i Taurul N-o 6 cu patru camere, dependinţe, grajdu şi şopron, putil şi cu rte pavata. Dori toril se vor adresa ch iar acrlo. RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN S1ROCH11 — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere Intr’un mod elegant, In toate stilurile şi orl-ce lucrări de tapiserie. Fineturile moderate, eseoutiunea la timpul hotărât. CONSTANTIN SlltOCHI. i’1™ DE PORTLAND DK PORTLAND DE PORTLAND de portland DE PORTLAND DE PORTLAND DE GROSCHOWITZ DE GROSCHOWITZ DE (iliOSCHOWITZ Atragem atenţiunea d-lor constructori si arhitecţi că numai nouă ni s’a inrr^dintat vinderea faimoas°lor produse de U»E\ I DE PORTLAND DE UROSCHOWm. a carul calitate cala superioara tulului celor-1'ulte poduse ai-milare. PRECILR1 MODERATE. FLRNI8ARE A PROMPTA DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA AFBENZ et W O L F Strada Sf. Dumitru No.3. VIDEGAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE AN TI BLEN O REA GI CEI preparate de I.Oswald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mai bune capsule in contra boalrlor secrete, scurgeri veobi si uui, catar de vesica, etc. \ Preţul unei cutii lei 4. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWaLD. Bucurescl farmacia Aurora din str. Ba-lişte No. 14 bis şi la drogueriile d-lor Bros şi’Ovcsa, şi la mal multe farmacie din tara Comandele făcute prin poştă, insotite de lei 4.50 iu mărci sau mandat poştal, se el'ec.uez ezact. GALATZI GRIND HOTEL NATIONAL Galaţi. — STBABA M AUG — Ga Iuti Cel mal mare şi elegant Hotel din acest oraş, situat in centrul oraşului tu apropierea tuturor autorit ţilor şi caselor de comerciu, având trei faţade aleea or toate ferestre aiî vederea in stradă Cu desâvcrşire din nou montat şi re taurat dupe stilul cei mal modern, având Restaurant şi Cafenea foarte spaţioasă, băutur streine şi indigene din cele mai alese. Curâţe. ia exemplară. Salon pentr Soarele, Nunţi, Baucheturl şi' altele Consumaţiile de p:ima calitate cu preţuri moderate. Rog p onor. P. T Voiajori a nu perde i ara ocasiune de a visita acest renumit hotel. Cu toată stiTa I. FAGII El,, Antreprenor. ©x# MARELE HOTEL DE FRÂNCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi e egant hotel din ţară, situat pe Calea e% Victoriei în faţa stradei Lipscani, din nou < ladit, având w patru faţade, st-fel în cât toate ferestrele răspândesc în stradă. Cu desăvârşire nou montat, dupe sistemul cel mai modern, având restau ant si cafenea foarte apaţ oasă, berărie şi alte confort ri,curăţenie cea nia esemp ară Salon pentru soarele, nunţi, bancneturişi altei . Toate lucrurile de consumaţie de ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mai prompt. FH. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI H'JGO DIN BRAILA DX# MEDALIE DE AUR \iena 1883 Autorisata de consiliu deliygiena si salu'rrilate DENTALINA ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU OINTI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu arid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, 1 oalele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: i flacon, dentalina 3 tranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Depăşite la Bucureşti: F, IV. Zvrner, I. 0-vesa, liruss Stela si Branndus—llraila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, llaque. Parfumerie - Orna SL. LKQRANO, PARIS, rus Salnt-Honore, 207. PARFUMURI CONCRETE nvnivniKE SISTEMATICA brevetata in FBANTIA SI 1\ STREINATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, preparate printi’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut^ Ele suni inrhiso sub forma de Creioane sau Pastile, in n'sle flacoane miri sau etnii (le ţoale genurile re suni foarte nsioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si so pot înlocui in tuburile lor. când suni usale. Ele au imensul avantagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le innmia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PARFUMA IN DATA. V S * v O / e rr V o> v A/ * ^ U. £ ^ ^ K O V r *• « -ii. cauja un Impiegat cu ştinţl şi practică în acastă liranşă. 0-cu menţ unea pcetenţiunitor şi cu certi-;le de, serviciu anterior a se adresa la 11N MEC « ROMAN SîiSC doreştea se angaja la un domn proprietar care posedă mal molie bicomobile, spre a le conduce şi esecuta separaţia lor. Asemenea s'ar angajaşi cu tinerea crmptabilităie! la necesitate. Adresa la Redacţia acestui ziar ANUNCIU IMPORTANT PENTRU iioimtULiom Gradina d-luf Căpitan Blaramberg din Sfr. Polona No. '06, cn nn tt-oen foarte vast cu trei florării pe o întindere de V> metri şi cu locuinţa Ţmntru grădinar este de indata de cedat grat r şi pe mai mulţi atil nnul horticultor pe simp'a conditiuni» numai de a in-tretinezisa gradină in bună stare. NU MAI ESTE DURERE DE DIKTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric P.P. S.S. PAUIMTI BPEDICTINI din Manastirea SOULAG (Gironda, Franeia) Don M A NUELONNE, Prieur î£ MELIAI.il UELIt: Brvxella 18SO, Londra 1884 cele mai înalte recompense IHVE IN SăI373 DE PAR. PIERRE BOURSANO întrebuinţarea zilnică a Elexirulul dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care'l albeşte, consolisân-du-I, forlicând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN I807 AGENT GENERAL SEGUIH 3, RUE ‘GUERIE. 3 BOR >EA U 2 Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi CoafeorI representai ie pi unu Ho-mănia, Serbia şi bulgaria; Ageiitih Comerciala Frâncezâ din Gftlâti bi sucursălele ei. Tipografia Ziarului „Epoca" ih Gerant responsabil, C. Georgeaou. www.dacoromanica.ro