ANUL D No. 4£4
11
A DOUA EDITIUNE
JQUÎ, 7 fipj MAJ.U i,887
ww'ţvwM—wmuijw
15 B ANI NUME RUL ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CARE! LUNI SI SE PLĂTESC TOT-CAUNA ÎNAINTE
IX RLCt’RESCl La casa Aflminiglratiunei IX TARA: Prin manrlati* postata, enlru t an 40 Iei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. Pix m'IKKIXATATK: La toate Officiole poştale d:n Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. f. luni 25 lei.
LA PARIS: Segaseste'jurnalul ou 4 K Cent. numerul. la Kioscul din rar Viontinnrtre 413 Bulevardul St. Germ»in Xo. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIA
No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC OIRL2T LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: la Agonce Havan, place de la
b surse, 8.
A«rner Lihre, rue .Voire Dame des Vidoirts 50, (Place de la Bourse) prntrii Paris, Kranria, lirrmiinia, Anstro-ljucăria. Italia si Rarra Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri ai reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B
ADMINISTRAŢIA
No. 3. — Piala Episcopiei. — No. 3.
OMUL ZILEI
FALS IN ACTE PUBLICE
PENTRU COMITETUL OPOZITIUNII
DONATIUNE!
OMUL ZILEI
Oamenii zilei sunt asts-zl escrocul Andronic şi generalul^ Radu Mihaî. Nuvoiesc a face o asemănare, care de altmintrelea s’ar impune pentru a inimă rău voitoare, între aceşt» doi onorabili. D parte de mine a-Ceasta intenţie, cu atât mai mult că din toţi colectiviştii şi din toţi generalii , colectivistul Radu şi generalul Mihai îmi place mai bine. Şi aceasta fiind că el cel puţin face la lumina zilei, cea ce tovarăşii sei fac în Întuneric. Francheţa şi in-drăznealaîmi plac tot d’a-una, chiar când francheţe consistă ina’şi arăta cinismul şi când îndrăzneala e între buinţata pentru.... se nu spun vorbă mare... pentru indelicateţ^. Jtată de ce îmi e simpatic generalul Radu Mihai.
Cu toate aceste, trebue se’mi împlinesc datoria de ziarist. D. Fievaa vorbit deunăzi in ac» ste coloane de Andronic, escrocul. La rândul mtu sunt silit se vorbesc publicului de Radu M hai, generalul.
Intr’adever, acest guvern are monopolul surprinderilor. Când te gândeşti că sunt în această ţară mai multe sute de oameni învăţaţi, duba de carte, care nu ficait-ceva de cit se se întrebe de dimineaţă pln’în seară, ce nouă farsa va fi urzind colectivitatea. Se fac presupuneri, pronosticuri berechet. Şi la urma urmelor, tot ese alt-fel. De asta-dats, pe când unii distribueau portofoliul internelor d-lui X, şi cele Talte lui V, sau Z, d-nul I. C. Brătianu, scamatorul acreditat al curţii Regale, a scos pe generalul R. M. din cutie, strigând : Ecco il vero Pul cine li'a!
Şi această nouă surprindere a fost un adevărat succes. Toată lumea se întreabă de ce, cum, şi pentru ce? 0 sumă de explicaţii au fost date, iar cea mai nouă, şi pare-mi-se, cea mai nemerită, este că colectivitatea îşi împarte deja succesiunea d-lul Rratianu, şi că d-nul Radu Mihai, cu francheţa de care vorbeam mal sus, iar d-nu Ststescu în culise, vor fi cele două nouă capele ale co-lectivitâţei moribunde. Cât pentru d-nul Brătianu, va fi înlăturat, şi va remâne cea ce zicea odată Gam-betta de d-nul Thiers: Un vieux chemi de renfori.
Negreşit că dacă o aseminea combinaţie ar reuşi, nu ar fi nici un cuvânt pentru ca colectivitatea se nu dureze în vecii vecilor. Când ar fi uzaţi d-nii Radu Mihai şi Stătescu, n’ar lipsi Dirranei ţi Râmniceni pentru a’i înlocui. In fine ’i ar veni poale rândul şi d-lul Dispscu, drept resplstn a lungilor şi oneroaselor «ale lupte pentru colectivitate. Cre dem însă că eepst plan nu va avea «uccesul dorit, şi iată de ce:
D nul 1. G. Brătianu a isbntit se grupeze în jurul seu toate elementele care compun colectivitatea, şi aceasta pentru două cuvinte : de 5n-tâiu pentru că rezumă în model cel mai perfect toate aplecările morale ale coîectivitâţeî, apoi pentru că a ştiut să îmbuibe îu mod gradual şi raţionat pe toţi partizanii se", ţi-nându’i mereu sâtuî, dar cu poftă veciuică de mâncare. Satiati nec la-ssati. Mai pune pe lângă aceasta întâmplarea care a făcut mult pentru d-nul Brătianu, şi toate cauzele care au menţinut pe d-1 Brătianu la putere vor fi cunoscute
Ele sunt simple ca ori-ce invenţie mare. Aşa de simple in cât celui din urmă Rpurescu ’i ar veni în gând că poate şi el să remâe la putere cu un sistem atât de simplu. Dar aci e aci.
D nul Stătescu e perfecta întrupare a reutâţeî colectiviste, d-nu Radu Mihaî a biutalităţei, toţi co-litiviştii o lipsei de scrupule. Dar nici unul nu reprezintă ca d-nul Bratianu toată pornirea colectivistă.
Fie-ce re din noi abilii colectivitate! nu reprezintă de cât o parte din apetitele, di urelp, din nelegiuirile regimului. Nimeni, afară de d 1 Bratianu nu poate fi sinteza, esenţa partidului de la putere. Cel mai vicios dintre colectivişti tot va lăsa câte un viciu nereprezentat, şi a-tunci unde s’a dus unitatea? Se nu se uite apoi că nici unul din sub-leaderii guvernamentali nu are influenţă asupra întregului partid. Fie-care sub Falsacappa are mica sa banda, favoriţişorii săi, cărora le va distribui favorurile sale, îu prejudiciul restului colectivitaţeT, cea ce va prieinui cele mai mari df sbi-nări. Şi imperiul lui Brătianu, devenit prada locotenenţilor sei, care nu se vor înţelege între dânşii, îşi va găsi sfîrşitut în tocmai ca imperiul lui Alvx indru M .chsdon după moartea acestuia. Nici înţelepciunea lui St»tescu, nici bra.ul şi bâta credincioasă a lui Radu Mihai nu’l vor putea scăpa de peire.
Am putea se aşteptăm în linişte această diseompunere firească, necesară, care nu poate fi înlăturată. Dar putem şi mai mult; putem se o grăbim, şi se o grăbim într’un mod simţitor, dacă punem cu toţii mâna la lucru, şi dacă facem o ultima sforţare, energică, desperata pentru a ajunge la scopul nostru. Judece acum opoziţia dacă e de demnitatea ei d’a triumfa fără luptă şi d a culege lauri la care nu va avea drept. Noi care credem că cadavrul unui inimic mort are tot-d’a-una un miros plăcut, suntem îmbărbătaţi şi înveseliţi de spectacolul ce ni ’l 0-feră colectivitatea, şi, or care ar fi deriziunea luată în această privinţă, vom lupta acuma mai mult de cât tot-d a-una, cu o îndoită violenţă, cu o energie încă mai mare, cu or-ce arme, pentru a ajunge la scopul nostru dorit, răsturnarea consorţiului, sugrumarea omului bolnav.
TELEGRAME
ai.i:\riA LincnA
Pa> is, 17 MaiQ
Astăzi s’a început la Cam<>ra discuţia raportului comisionul bugetare.
In cu-ştiI d scuţiunl, d. Aualo’e de la Forge a promis o moţiune ''are a fo-t primita şi de guvern, dar cnmeia a respins acea-ta moţ une cu 2T5 voi uri cont a 257 şi a adoptat conclusiunite raporLulul cu 312 voturi con’ra 143. In urma acestui vot ministerul a demisionat.
Se crede că în n-ma combinare generalul Boulanger va fi sacri (Dat şi a'eastă eventualitate produce impresii foarte defavorabile.
Paris, 17 MaiQ.
Este inesact că contele de Munst r, ambasadorul Germaniei, ar fi avut o convorbire cu d. Fiourens, ministrul afacerilor streine, In privinţa propctulul de mo-bilisare a două corpuri de armată franceză.
Contele Munster nu a putut avea nici o întrevedere cu ministrul afacerilor strein», de oare-ce este bolnav.
Londra, 17 MaiQ.
Guvernul Anglo-indian a trimis ofiţeri în armata Emirului spre a urmări mişcările insurgenţilor şi spre adi sfaturi pentru a asigura succesul campaniei tn contra lor.
Insurecţiunea se întinde şi în anturagiul lordului Duferin. Este temere de o catastrofă.
Viann, 17 Mal.
D. de Kşllay, ministrul de finanţe al imperiului, a plecat spre Seraievo. El are de gând să stea mal mult timp în Bosnia spre a face o călătorie de inspecţiune în provinciile ocupate.
Uelgrad, 17 Mal.
Se crede că d Teodorovilch şi Milase-vitch, membrii al parti au ul radical vor intra în minister.
Iiclgt-nd, 17 Mal
Azi a sosit primul vapor rus. lin servicii! de navigaţiune va li deschis de azi înaiule între Belgrad şi Suiiua.
Hci'iiu, 17 Mal.
Wosschisch: Zeitung auunţâ ca erl a avut loc la Peiersburg esecuturea celor 5 complici în atentatul din 1/13 Martie contra vieţel Ţuru.ui.
t So3a, 17 MaiO.
Begenţa urmând staluiui ce ia tosi dat de mal mulţi represent,, nţl diplomaţiei a renunţai la proiectul d'a convoca marea_ Sobran e şi se va sili de a înlătură chestiunea bulgară de la ordinea zilei a diplomaţiei urmând o cale de pasivitate.
itouia, 17 MaiQ. *
Mâi-ie soseşte generalul Gene. Imediat după sosirea sa va da seama guvernului de activitatea sa la Massouach.
ltoma, 17 MaiQ.
Avisui italian Barbango a plecat spre Creta.
1‘etersburg, 1" MaiQ.
D. Katkoirintrebuiuţeaza toată iullucnţa sa asupra Ţarului spre a'idecuea şi muta reşedinţa de ia Pelftrsburg ia Moscova.
AGENŢIA HA VAS
Paris, 17 Mal.
Camera deputaţilor a respins priu 275 voturi contra 254 ordinea A > zi presintată de d Anatole do La Forge, şi care invita pe cabinetul şi comisiuuea sase înţeleagă în privinţa bjgetulul.
Paris, 17 Mal.
In urma votului Camerei, D. Goulet, care accept+se ordinea de zi a D. Aua-toie de La Forge, a anunţat ca cabinetul ’şi da demisia.
Budapest, 17 Mal.
Preşedintele Consiliului, d. Tisza, a declarat Conferinţei partidului liberal, că închiderea sesiunii pariamenlulul se va face, cu mare solemnitate, ia 2b Mal, sub preşidenţia Împăratului, rege ai Ungariei.
Soţia, 17 Mal.
D. StambulolT, convalescent, a rămas la itusciuk, pe când cohgil săi, dd. Mut-kurolf şi Jivkuir cari au plecat spre Varna, aQ sosit !n acest oraş unde ud găsit o primire entusiastâ.
Remania libera de erl îşi esprimâ la rândul săQ părerea sa despre noua pri-ineuealâ minisLeriaiă. Confrate, e nostru videtn aceasiă modificare ministerială, Intuia încercare de succesiune;
Credem interesant a reproduce aci opi-niunea confratelui nostru :
Mulţi se întreabă : ce i-& venit d-lul Bratianu sâ sc'lmnbe caleidoscopul ministerial aşa cum l’a schimbat acum, cu d. Radu MihaiG la interne şi cu o sa vizir ?
De sigur ca lucrul nu trebue luat ca un capriţ de om bătrân.
Trebue sg mai fie ceva la mijloc. —
Ge-o fi 1
impresia noastră este că combinaţia nu piesei din creeril d-lul Brătianu. Ea p'eacă din altă parte, şi primul ministru s’a supus.
Să ne explicăm.
D. Ion Brătianu era cunoscut ca o fiinţă absorbantă. Deprinderea în care se de^ingea era să useze oamenii, vî-rînd™e în toate şi ndăsând nimic să se facă fără ştirea sa. N’am văzut a-tâtea exemple, în cari miniştrii deosebitelor departamente nu îndrăzneai! să dna n'd o resoluţiune mal îns-mnatâ, fara a lua mal întâii! avizul d-lui Bră t'anu ? — Bine sad râd, aceasta era starea normala.
Cu vârsta însă puterile omnipotentului ministru sl* abead. lntr’o vreme d. Cogăftiieeanu caracteriza cu multă asprime această slăbiciune. Cel dim-prejurul şefului cabinetului au început să se îngrijească. îngrijirea de poziţiu-nile lori-a dus până a pune între dlnşil cestiunea succesiunii.
Modificarea ministeriala de acum este întâia încercare de succesiune.
Cel care adus lucrurile până aci, cu speranţă de a le duce şi mai departe, este d. Stătescu. Dînsul are influenţa cea mal mare asupra bătrânului,dînsul a fost însărcinat să întoarcă şurupurile, până a elimina din acţiune pe d. Bratianu şi a ’t oferi, sub cortul onorurilor celor n:al mari, repaosu! necesari u slăbiciunilor bătrâneţei.
Planul d-lui Stătescu a isbulit. Nici nu era tocmai gred. De cât-va timp d Brătianu, după expresiunea d-lul Carp, devenise instrumentul instrumentelor sale. Era temere numai de vr’o încăpu ţâr.aie a bătrânului. S'a luat toate pr, cauţiunile, spre a învinge or ce re zistei.ţ’, Şi ast-fel s’a ajuus la această figuriu. ministerială, care asigura pe Rege şi pe ţara, că va face fericirea României.
FALS IN ACTE PUBLICE
La 5 Octombrie anul 1880 tinerii acuzaţi în omorul bătăuşului Popescu ad dat două pet ţii directorului arestului pi ntru a le înainta d-lui jude de instrucţie ; una privitoare la miseriele ce ludureu, alta coprindea o lista de martori cu care vroiad să se servească ln-naintea Curţei cu Jun ce avea să ’l judece la Decembrie.
Aceste hârtii ad fost înregistrate în condica arestului una sub Nr. 574, iar cea-i'aita sub Nr. 575. Contabilul de aiunci şi actua ul, loun Vladescu, le a trimes cu raport către director care se gasea acasâ pentru a le suu-semna şi a le înainta judelui de instrucţie. Gardianul arestului a dus aceste hârtii directorului d-l. Nae Baldovin.
In această lista de martoil figura şi d-na Simulescu, cauna ce putea să ştie dacă bătăuşul Popescu, n’a găsduit trei zile înainte de omor in curtea soţului seu, Prefectul Smiulescu. Acest fapt se Vede ca a alarmat pe capul autorităţi, aşa ca a impus directorului ares-tu ui Nae Baldoviu a nu da curs ace'ei hârtii şi a o distruge. Lucrul ast-fel s’a şi exe utat.
Când tinerii acuzaţi în urmă Întreabă pe d-l. jude de instrucţie dsci a primit acea listă de martori, li se răspunde ca nu, iar directorul arestului spune ca n'a înaintat'o şi nici ca voeşte.
In urma acestora, facându-se destul sgomot, afacerea se aduse din nod înaintea curţei cu juri de către d. Al.
L.hovariîn timpul judecări procesului ; şi atunci d. president al curţei cu juraţi cere registrele de in'rare şi e-şirn ale arestului, precum chiamâ şi ca martori pe directorul arestului de a-tunci, Cei actual,pe d. jude de instrucţie, pe contabilul Ion Vlădescu şi alţi. Şi atunci, s'a constatat faptul că con-dieele nu erai! şnuruite şi parafate, că la f >aia unde trebuia să fie No 575 s’a văzul acria cu altă cerneala, că la acest număr riu se vedja trecută, lista de martori propusă ci cu totul afl-ceva; a-tuncl s a repetaldeclaraţia d Iul director că acea listă n'a fost înaintată
pentru cuvântul că el are facultatea a trimete hârtiele care voeşte, iar care nu, să le refuze, şi acea a d-lul jude de instrucţie că în adevăr tinerii l’a întrebat de această petiţie şi le-a spus ca n'a primit nimic.
Natural era ca parchetul să fiesezizat de aceasta afacere şi dupe terminarea procesului, d-nul procuror a şi începui ancheta care prin o Întâmplare norocită arată falsul efectuat în toată goliciunea lui.
Cei trei tineri condamnaţi, întrebaţi de prim-procuror arată ca autori al falşului pe poliţaiul Romaşcu, directorul Nae Baldovin şi contabilul Negrescu.
Şi pentru aceasta propun mal mulţi «martori care arată adevărul şi dintre cari vo Q reproduce pe cel mal importanţi.
Ion Vlădescu, pe atunci contabil, în urmă sco3 şi acuma reintegrat din noii, arata: Că a primit acele hârtii, le a înregistrat şi făcând douâ rapoarte le a trimes la d. director de atunci Baldovin ca să le iscălia&că şi săje înainteze d-lui jude de instrucţie. După aceasta a fost scos din slujbă. Iu Decembre când era bolnav a fost chemat prin gardistul Gheorghe, la poliţaiul Romascu, cure arătdndu-i registrul de eşire din 1886 al arestului ’i zice ca se recopieze o foaie care s’a rupt din acel registru şi a fost scrisă de el. D. Ion Vladescu se. opune de o cam-dată; îu urmă însă se supune şi în acel timp soseşte in casă şi inginerul Zăgănescu. (Luând registru ce '1 presmia d. procuror, arată foaia care a transcris’o după ordinul poliţaiului).
Iota dar o mărturisire decisivi.
Acest martor este astă zi funcţionar şi cu toate acestea arata cum foaia pe cure se alia trecuta petiţia acuzaţilor a fost rupta şi Imocuila piin alta în care No. corespunzător arata alt-ceva de cat eşirea acestei liste de martori! 1
Al doilea martor, gardianul arestului Nicolae Barb a, arată că in adevăr a dus acea condică la d. Baldovin şi că mai târziu s’a dus la Poliţai şi a luat acea condică spre a o dace la arest.
Ge caută coadicele arestului la d-nui Pouţai ?
In fine al treilea martor, legâtorul aceiei condiee : Recunoaşte că acea condică este legală de el, că eticheta de pe scoarţă este astupată de o altă care se vede, (Procurorul în adevăr constată aceasta; şi că foaia care ’i o arată este o hârtie deosebită de restul condiceî fiind uiai aloaslra*
Mai trebue comentarii?
Eata împrejurările sub care s'a judecat acest proces şi cum nişte oameni inocenţi, sunt condamnaţi de nişte juraţi aleşi pe sprinceana la 6 ani de reciusiune. îngrozitoare timpuri. Te aperi contra sbirilor acestui regim, eşti Închis, maltratat, dus la curtea cu jar,; ticiuiala mai dinainte, însoţiţi cu două, trei falşuri In acte publice şi eşti aruncat In ocnă. Ce privelişte desgus-tatoare pentru un popor civilizat!
Ar trebui cu toţii se ne ridicăm şi se aruncam In Întunericul de unde a eşit, banda ce ne sugrumă. Dar inerţia ce ne a cuprins, va mari curajul el, şi atunci vom vedea ce vor face cel puşi în fruntea opoziţii când vor îndura cele ce Induram noi.
Nicolae Iepure
Reproducem după ziarul Galaţii următorul articol, pe care el recomandăm cu tot dinadinsul şefilor 0-posiţiunii:
Astâ-zl se termină în toată ţara primul scrutin al alegerilor judeţene. In multe părţi vor fi balotagil, dar mal pretutindeni oposiţiunea a fost. trebue să o mărturisim, descurajată de inerţia comitetului central, iar de altă parte combătută aprig de guvern care a desfăşurat toate forţiie administraţiunilor locale.
Masa oposiţiunel şi-a făcut datoria. Ziarele independente din provincii
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA 7 MUU
m
m
m
m
presentat lifte de candidaţi şi ai) susţinut cu tărie aceste liste, cari, !n parte, an triumfat şi vor triumfa. Pentru rest Insă vina e nu numai a guvernului care a desvoltat şi cu această ocasiune Întreg sistemul de ingerinţe şi presiuni ce-î este proprio, dar şi a acelor bărbaţi de stat cari s'aO pus în fruntea mişcare! pentru tot timpul campaniei întreprinse contra regimului, şi cari în această ultimă lupta, dacă n’aO deşertat cu desăvârşire de la posturile lor de onoare, totuşi n'aO descins pe arenă ca să însufleţească poporul foarte dispus pentru luptă.
Posiţiunea aceasta a naţiunel este crudă. Obiectul tuturor nedreptăţilor, tuturor asupririlor, tuturor ingratitu-Qinilor, ea a mal făcut şi această jertfă espunându-se batjocurelor şi suferinţelor. Intr'un moment de necaz, destul de justificat, poporul ar putea tare bine să zică: «ET bine! rolul nostru s’a sfârşit; de acum Înainte nu ne vom risca pielea noastră; comitetul central al oposiţiuneî ce facem guvernului, lupte în viitor el singur cum va înţelege ; pe noi însă afacerea lor no ne mal priveşte. Mulţumiţi a ne munci cum vom putea pământul, vom căuta fie-care în parte să scăpăm de primej diele ce ne vor ameninţa. Fiind că suntem părăsiţi de şefii noştri, ne îndepărtăm şi noi plângând, dar ne îndepărtăm.
Nu vom admite nici o data în principiu guvernământul de fapt, însă ne vom supune. Vom înceta de a ne jerfl linişteanoastră, bunurile noastre,viaţa noastră pentru o cauză eareia ne am devotat, dar pe care au pftrăsit’ocel d’întâl şefii noştri».
Ce ar răspunde comitetul central al opoziţiunel-unite când ar auzi un atare limbagiu ? Ce 8r trebui să facă el pentru ca poporul să-şi reprime un atât de drept sentiment de necaz ?
Ce va răspunde, adaogă m noi, comitetulopoziţiunii confratelui nos tril de la Galaţi ?
Aşteptăm ou nerăbdare, acest res puns pe care probabil că ’l vor da ziarele România or Naţiunea.
CRONICA
DONATIUNE !
«Sub semnatul 1. G. Brătianu, de profesiune Vizir, domiciliat mal des la Florica de cât în Bucureşti, pentru a proba deosebita iubire ce am pentru nenea Radu, fost cu domiciliu la prefectura Poliţiei şi apoi la Lucrările publice, ÎI dăruesc în mod irevocabil şi chear de acum moşia mea «(ara românească^, zisă Brătianu, cu toate, trupurile şi denumirile de or ce fel.
Aceasta moşie î'ml aparţine mic, moştenire de la partidul liberat din vechime, dupe cum se constată din actul autentificat la Mazar-Paşa şi dupe cum poate să spue şi Vodă Carol, dacă eO nu aş avea crezămănt.
Acum însă, fiiud cam bolnav, dupe cum poate să spue tot Vodă Carol dacă
nu mă credeţi pe mine, şi ne mal pu-tându-mă ocupa de esploatarea acestei moşii, o dad pe mână iubitului med cirac Râducu. şi din toată averea asta nu păstrez nimic — nici măcar un portofoliu, cu toate că am un milion adunat cu pantahuza şi aş avea nevoe de mai multe portofoliurl.
Donaţiunea acestei moşii o fac cu următoarele reserve, sarcini şi con-dlţiunl:
Cât timp voi trăi, ’ml reserv dreptul ca moşia să poarte numele med cum a făcut şi reposatul Paul Martin când a cedat prăvălia sa cu pălării lui Becker. înăuntru vindea şi încasa noul negustor, dar afara pe tablă, sta scris tot Paul Martin.
Nici o schimbare de arendaş, de vă-tăşel, de epistat sad or-ce fel de îngrijitor şi slujbaş dupe moşie, nu se va face fără ştirea şi consimţimântul med; In sfârşii nuda proprietate remâne a mea şi veniturile ale lui Răducu.
Având în vedere că ciracul med mai are un frate în oştire, altul peste păduri, altul magistral, altul la visterie, peste tot şase fraţi. îi pui sarcina să Îngrijească, de fie-care în parte: fratelui său Evghenie se ’I dea din când In când procese â la Ogrezeanu, lu'iMi-tiţă să’i dea voe să facă contracte pentru clădiri de scoli, şi la fie-care să dea ceva dupe cum se va nemeri mai bine.
Ii mal pul sarcina să nu uite pe toţi copii mei de suflet şi din cînd Jn etnd să le dea din producte măcar câte un sac cu grăunţe.
In cea ce priveşte vinul ce aduc viile după proprietate, interzic vânzarea lui şi pulcondiţiune să se împarţa gratis— ştie Moruzi la cine—în ajunul împrejurărilor de oare care greutate.
Din veniturile acestei moşii, Râducu va pune în fiecare an la o parte o sumă cât se poate mal mare,ce va servi pentru a se trimite la studid în străinătate pe toţi tinerii care vor avea aptitudini spre a învăţa arta de a deveni un Ra-hagas.
Pentru siguranţa şi garanţia execu-tflrel condiţiunilor presente» donaţiunl, îmi reserv dinainte dreptul de a o putea revoca, conform art. 821 din codul civil, mai ales în cas de ingratitudine.
Toate aceste condiţiunl cer să se îndeplinească pe câf timp voi trăi ed, pe urmă poate să se alesga praf şi pârjol de dînsele V.
(SS) /. C. Brătianu.
p. conformitate Ha*.
I N F OR MA TI UN I
Regele şî Regina aii amânat pe Vineri seara întoarcerea lor de la Sinaia. De aceia şi d. Ion Brătianu nu va veni în Bucureşti de cât tot Vineri, însă de dimineaţă.
*
Se vorbeşte din ce în ce mai mult de retragerea d lui Dim. Moruzi din capul prefecturei poliţii capitalei.
Lucrul nu este de mirat de când a venit d. Radu Mitiai la ministerul de interne. In adever d. Radu Mihai n’a avut nici odată deplină încre-
dere în d. Moruzi şi astă zi nu mai e un mister pentru nimeni, că chiar pe când d. Radu Mihai era ministru al lucrărilor publice el avea o altă poliţie, a sa proprie, pe lângă poliţia d-lui Moruzi.
Se zice câ postul de prefect de poliţie s’ar încredinţ. d-lui Dimancea.
Dacă a vrut d. Radu Mihai se găsească un prefect de poliţie demn de d-sa putea se găsâscă unu şi mai bun ca d. Dimancea Putea se’l ia pe Toboc or pe Hingheru
x
D. Nicolae Fleva s’a întors azi dimineaţă în Bucureşti viind de la
Iaşi.
*
Asupra polemicei care continuă încă între ziarele oficioase germane, austriace şi ruse asupra politicei o-rientale a cancelarului de fier, No-vosti din St. Petersburg face următoarele interesante observaţiuni: Novosti, contesta câ destăinuirile organului lui Bismark asupra ocupare! Bosniei şi Herţegovinei, sunt Încercări din partea Germaniei d’a se apropia de Rusia. Pentru o asemenea apropiere sunt la dispoziţiu-nea cancelarului Imperiului german, alte mijloace de cât acelea de a ruşina diplomaţia rusă.
De asemenea e neîntemeiată părerea, că prinţu Bismark ar fi voit a discredita pe Corniţele Andrassy şi partidul seu, de oare ce tocmai destăinuirea care constată achi-zitiunea a două provincii printr’o simplă învoială şi fără vărsare de sânge, este în avant.igiul acelor bărbaţi de stat.
Destăinuirile aii mai de scop a învedera Francei, câ o alianţă cu Rusia nu se poate realiza cu înlesnire, de oare ce Germania ne având nici o dată interese în Orient, poate ori cînd se se unească cu Rusia.
Oficiosul rus sfârşeşte observaţiu-nile salejudeţioase, îndemnîndFran-cia se nu se lase a fi speriată de aceste tertipuri, cu atît mai mult, cu cît Francia dorind ou sinceritate pacea poate fi sigură a afla tot-d’a-una, în această privinţă, cea mai bună şi desinterrsită prietenă în Rusia.
X
Mâine Joi, la 10 ore de dimineaţă d. doctor Gaiinaeru va începe la spitalul Brâncovenesc lecţiunile sale de clinică medicala
X
Primim din Dorohoi, o scrisoare din careestragera următoarele pasaje be confirmă cele publicate deja de noi în această privinţă :
Vfe scriu In mijlocul nopţii, pentru ca mâine în zori de zioâ să poată pleca aceste câtc-va cuvinte.
Prefectul Cortazzi întrebuinţează mijloacele cele mal arbitraro pentru a un face un fiasco complect la aceste alegeri ca la cele comunale; ast-fel erl pe la orele (I dimineaţa, un cetăţean indignat însoţii de doi sergenţi s'a presintat la d. avocat Burghele a carul politică nu convine de loc prelectulul, şi 1 a Întrebat daca nu are nevoe de o slugă (cetăţeanul indignat fiind şeful slugilor din acest oraş).
1). Burghele zărind pe cei 2 sergenţi la uşă şi înţelegând pe dată scopul acestui individ l’a somat s6 iasă afară, câcl la din contra îl va sfărîma oasele. Individul se retrase imediat. După aceasta s6 lansă un mandat in contra d-lui Burghele care fu pe dată pus în închisoare.
Tot în aceiaşi zi venise din Botoşani dd. Hânţescu şi loan Buzdugan, pentru afaceri particulare.Fiind,însă oposanţl cunoscuţi,
prefectul a gâsit de cuviinţă sfc'l urce cu sila îu trăsuri şi să'1 expedieze în mijlocul nopţii escortaţi de 5 călăraşi la Botoşani. Toate încercările de opunere aCi fost zadarnice.
Nici o telegramă nu s a putut expedia, căci telegraful e sequestrat.
Otelierilor li s’a interzis să dea orl-cc odae alegătorilor ce vor veni de la ţară. Arbitrariul e la culme.
X
Ni se spune căd. Ion Câmpineanu va pleca în cursul acestei luni în străinătate pentru afacerile comunei. Informatorul nostru crede a şti că scopul călătoriei primarului Capitalei este o însemnată cumpărătoare de piatră de pavaj din Belgia.
X
Peste câte-va zile Curtea de Casaţie va avea se judece recursul tinerilor de la R.-Vâlcea.
Spre a’şt da seamă de una din miile de infamii ce s’au săvârşit cu ocaziuuea acestui proces, atragem deosebita atenţiune a membrilor Înaltei Curţi de Casatiune, asupra corespondenţei din R.-Vâlcea ce o puhlieâm pe prima pagină.
X
D Iulian preşedintele trib. Ilfov sect. II. care a condamnai pe d. Panu la 2 ani de închisoare a fost decorat de Rege cu Coroana României.
X
0 protestaţiune contra alegere! colegiului 1. judeţean de Ialomiţa a fost depusă la d. ministru de interne. Ni se asigură că această protes-taţiune este iscălită de alegătorii cel mai marcanţi între care d-nil Poenaru Bordea şi amicii lor.
X
D Dim Capeleauu, prefectul de Tutova, a fost chemat In Bucureşti de d. Radu Mihaiu D sa va sosi mâine de dimineaţă. Sperăm că şeful seu nu va lipsi se-i mulţumească pentru zelul ce a pus în alegerile din urmă şi despre care un corespondent din Bârlad ne promite de-taliuri foarte curioase.
X
îndată dupe închiderea sesiune! Sinodului I. P. S. S. Mitropolitul Primat va pleca in Moldova la Băile de la Slănic.
X
Brutalitatea agenţilor poliţiei creşte pe zi ce merge. Kri, pe calea Moşilor, sergentul postat dinaintea casei cu Nr. 69 a bătut până la sânge pe un biet preeupet care refuzase se ’i dea de giaba marfa sa şi dacă nu interveneau trecătorii pentru a i '1 smulge din mâini negreşit câ l’ar fi omorit. Ce e mai frumos, sergentul vezâud câ nu poate continua a bate pepreoupeţ pe drum, voia se’l ducă la comisariat probabil pentru a reîncepe acolo Din norocire tot tre câtorii au reuşit se T facă scăpat.
X
Un tren balast a călcat ieri pe un soldat din regimentul 1 iu de geniu anume Ghită Theodor, care lucra la un şanţ al fortificaţiunilor Capitalei, în vecinătatea imediată a calei ferate Soldatul a rămas mort pe loc. Ni se spune ea ancheta făcută ar fi dovedit că imprudenţa victimei a fost singura cauză a nenorocirei.
X
Glontul de care d. căpitan de cavalerie Gheţu a fost lovit, din gre-
şeală, de către un soldat din regimentul s§u, în timpul exerciţiului de dare la s°mn cu revolverul, şi care remâsese în rană, a fost extras de către d. profesor dr. Cemosthenes Operaţiunea a reuşit pe deplin şi se speră câ, de şi starea rănitului este încă foarte îngrijitoare, viaţa lui va putea fi scăpată.
X
Un început de inoendiCi a avut loc alaltă-searâ la spitalul militar central; mulţilmitâ Inse ajutorului grabnic şi inteligent dat de personalul
spitalului, focul a fost stins mai ’nainte ca el se se fi putut tntinde.
Faptul este neînsemnat în sine şi n’ar merita se fie relevat dacă el nu s’ar repeta pentru a patra oară în-tr’un spaţiu de timp relativ scurt. Frecuonţa focurilor la spitalul militar fără ca cauzele lor se fie bine dovedite a început se devie sus pectâ publicului şi ar trebui ca o anchetă serioasă se fie odată făcută asupra acestor cauze.
X
Astâ-searâ se represintâ Favorita. Dacă n’ar fi de cât spre a încuraja o încercare meritorie, publicul ar trebui se se grăbească a umple sala Teatrului National-
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA LIBERA Viena, 17 MaiO. — «Corespondenţa Politică» publică o scrisoare din Bucureşti în care se desminte ştirea că guvernul român ar fi făcut represinta-ţiunl în contra d-luî Hitrovo, ministrul Rusiei.
Autorul scrisoarei zice că în or-ce cas esîstă relaţiunl între oposiţiune şi d. Hitrovo căci oposiţia română caută fiind în neputinţă d’a constitui un par tid de guvern, prin toate mijloacele, se dobândească sprijinul diplomaţiei ruse. Cu toate acestea, în aceste timpuri din urma, adaogă corespondentul, relaţiunile dintre oposiţiune şi d. Hitrovo s au răcit.
Cracovia,18 Maii).—Fostul Mareşal Nicolas Zyhliekievitch a murit erl. Se organizează o înmormântare solemnă.
Pesta, 18 Maii). Preşedintele consiliului, d. Tisza, a declarat că va răspunde mâine la interpelarea deputatului Ii anyi privitoare la ocuparea Bosniei şi Hertzegqvmel; pentru mo-niniit nu se ştie sensul acestui răspuns asupra căruia se păstrează cel mal mare secret.
Berlin, 18 Maiu — «Gazeta Germaniei de Nord» zice câ comunicaţiunea făcută de d. Tatischew echivalează cu o retragere a d-Iul Katkoft. D. Tatis-chew publicase o notă a d-lui de Giers tu care acest din urma declară câ în urma ocupare! Bosniei de către Austria, yiitorul popoarelor slave din a ceasta provincie este ameninţat. A-c«astâ declaraţiune dovedeşte că politica d-lui de Giers nu este de fel influenţată de către d. Katkoff. Se poate spera că d. Katkoff va recunoaşte In sfârşit câ d. de Giers înţelege de minune ce direcţiune trebue dată politicei ruseşti şi va înceta cu atacurile sule. Tendinţa campaniei întreprinsă de
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(88)
ALEXIS BOUV1ER
FEMEA MORTULUI
PARTEA treia
XIII
Desperare
Aceste le cugeta Genevieva pe când să cobora spre a regăsi pe Rig. Portă-riţa văzend’o voi s’o impedece de a eşi, arătendu-I câ face o imprudentă. Dar ea nu voi s’o asculte şi o rugă numai să vadă dacă persoana ce venise la ea a-dusese o trăsură. Porlâriţa o privi cu mirare.
—	Cum nu ştii7...
—	Ce s’a întîmplat? întrebă tânăra femee îngrijatâ.
—	Bătrânul care a fosl la dumneata e arestat.
—	Arestat I
—	Chiar aşa; ba le a şi fost cam greii sfe’l ţie în trăsură. Mi se pare câ era un nebun care scăpase, după cum crede şi Augustin.
Genevieva se apucă de un scaun ca să nu cadă.., Un uebunl tot ce auzise, fericirea ce ’şi închipuise era numai o părere I
Aşa gândise ea la Început dar apoi se
Increzuse... câcl e atât de dulce de a crede cea ce doreşti.
Portâriţa văzând că are să cadă, ’l dădu un scaun şi o făcu să şează zi-cându-I :
—	Ţ’am spus câ răQ faci câ eşi... Poate să te bolnăveşti de a binele.
Genevieva nu auzia nimic; ’şî luă capul între mâini şi isbucni în hohote :
—	O! dacă aş muri !
—	El bine, ce nebunie mal e şi asta! .... Nu spune aşa vorbă. Parcă nu vine moartea destul de curând. Ce mal idee ţi—a venit!... Dar ce avea cu d-ta moşneagul cel pitic?....
Fiind-că Genevieva nu răspundea şi nevasta lui Augustin dorea totuşi să afle ce era în toate aceste, în timp ce pregătea o limonadă pentru tânăra femee, ea urma:
—	Mal întâii), eram să vii) ca să te vestesc de cele ce se lntîmplase; dar ne Rnea de vorbă cu blestematul acela care a mal fost pe aici şi care e îmbrăcat ca marinar.
Genevieva ridică capul.
—	A mai revenit ?
—	Da; acum vr’o 15 minute sta pe locui unde eşti. Iaca paharul în care a băut; ne a făcut cinste.
—	Simon a mai fost pe aici! repeta Genevieva.
—	Se vede că cunoştea pe cel-l-alt, căci a venit tocmai când bătrânul se suia la d-ta; părea câ ’1 pândeşte Credeam ca şi bătrânul venia pentru o căsătorie...
Au vorbii împreună ?
—	Nul... Va să zică nu ştii nimic ? zise portăriţa mirata. Dar bucuroasă că are ceva de istorisit ea urmă:
—	Nu ştii nimic!... Atunci să ’ţl spun ei). Îndată ce bătrânul a intrat în casă, marinarul a bătut la uşa noastră. L’am primit cu bucurie; ne place băiatul a-cela!.... Augustin ţine mult la el. îndată ne-a şi propus să bem câte un pahar.
Apoi ne punem de vorbă. Ne a povestit mal întâii) o mulţime de lucruri stranii, o călătorie ce făcuse într’o ţară unde caii vorbeai) ca noi oamenii. Dar pe când vorbea mi se părea câ pândeşte pe cel care eşafi din casă. Când moşneagul cel mărunţel s’a coborât, el s’a sculat repede de pe scaun şi a şters’o fără să ne dea vr’o lămurire. Odată ajuns în stradă a făcut semn la nişte agenţi, şi când am eşit şi ei) în stradă l’am văzut pe moşneag legat în trăsură, iar marinarul sta pe capră lângă birjar. Ce oameni or fi aceia ?.
Genevieva remase pe gânduri... speranţa 'I revenea. De sigur Simon nu a-jutase la arestarea lui Rigobert pentru nimic. Ea era încă aplecată a ’l crede pe acesta nebun, dar în acelaşi timp nu se îndoia câ el ştie ceva, câ descoperise că Simon ţinea ascunsa pe Jeanna şi atunci cu stăruinţa nebunilor el t'nuse cu or ce preţ să riestâinu-iască secretul mamei copilei ; de aceia fugise din casa de nebuni. Iar Simon pusese să ’! aresteze. Ast-fel credea Genevieva şi ast-fel 11 plăcea chiar să creadă
Silită însă a da o lămurire portăriţel ea zise :
—	E un biet nebun, un bătrân ma-telot care a slujit pe bărbatul meu.
—	A f şi el e matelot ? Atunci totul se lămureşte. Cel cu minte o fi aflat că nebunul a fugit de la spital şi a gândit că trebue să fi venit la nevasta şefului săi).
—	Aşa....
—	De aceia ne cerea informaţiunl,
câtând să vadă pe toţi cel care intrau şi eşeai). Ce lucru firesc, şi noi ne închipuiam....
Genevieva se sculase nerăbdătoare şi întrerupând pe portâriţă ’I zise :
—	Trebue să stal acasă acum ?
—	Ba nu, zise ea minunată. Pentru ce mă întrebi aceasta ?
—	Bine-voeşte a mă întovărăşi.
—	Unde 7 departe 7
—	Da vom sta vr’o două ore. In timp ce te vel îmbrăca, bărbatul d-tale se va duce s’aducă o trăsură. Vrei 7
—	Sunt la ordinele d-tale. N’am să te las tocmai acum în starea în care te afli. Augustin, dute şi adu o trăsură.
In vreme ce portarul umbla dupe o trăsură, femeia Iul se pregătea. Ea se uita cu îngrijire la văduvă a cărei a-pucăturl i se păreai) ciudate. Curiosi-tatea el era foarte deşteptată şi ea se hotărâ să scoată de la tânăra femeie vr’o câte-va vorbe care ar putea să lumineze puţin întunericul în care se afla.
Genevieva, gândia la cele întâmplate din ajun. Scrisoarea lui Fernand, ln-
tllnirea cu el, scena care urmase, apoi ciudata vedenie, pe care aiurările nebunului Rigobert o făcuse s’o creadă ceva adevărat.
Ea îşi zicea că avuse de 9igur o halu-cinaţiune, dar simţea cu toate aceste că să urzea ceva In jurul el şi de acea te-mându se de a eşi singură lua pe por-tăriţa cu dânsa.
Planul el era de a merge Ia Şarona spre a cerceta dacă cea ce’i spusese omul pe care toţi II numiafi nebun, era adevărat, câcl atunci trebuia să creadă tot ce ’l povestise el. Din fericire, bătrânul Rig ÎI dăduse mijlocul de a găsi uşor casa, spunăndu-î că se numeşte casa spânzuratului.
Augustin să întoarse curând cu trăsura. Genevieva nu’l văzu când Intră, de mult ce o stăpâneai) gândurile el. Bătrâna portăriţa arătînd’o dintr’un semn cu coada ochiului său, ’şl puse un deget pe frunte, pârând câ zice :
—	Are ceva acolo... Nu-I lucru curat.
Apoi atinse uşor cu mâna umărul
Genevievel. Aceasta tresări şi zise :
—	M’at speriat..,
—	Nu te tulbura aşa, d-na Davenne, îţi faci slnge răi)... Aidem, trâsurane aşteaptă.
—	Adevărat, răspunse Genevieva, «6 plecăm.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATE»
ZIARULUI „EPOCA"
Tlragfu 0,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
Annnciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
________
ziarele oficioase germane se manifestă foarte limpede tn această explicare a organului d-lul Bismark.
Cetinile, IR Maih. — Botezul principesei Vera, al zecilea copil al principelui de Muntenegru, a fost celebrat lntr’un mod solemn; naşii an fost împăratul şi împărăteasa Rusiei.
DEMISIUIA CABJITM FRANCEZ
Conflictul care s’a născut In Camera franceză, Intre cabinet şi comisiunea bugetului, a avut drept resultat demi-siunea cabinetului Goblet. O telegramă din Paris a Agenţiei Havas, aduce ştirea, că în urma votului Camerei, care a respins prin 275 voturi contra 254, moţiunea de ordinea zilei, presintatft de d nu Anatole de la Forge, invitând cabinetul şi comisiunea a se concerta, pentru a ajunge la o înţelegere asupra cestiunel bugetului, şi csre moţiune fusese primită de d-nu Goblet, acesta a declarat că ministerul îşi dă demi-siunea.
Se ştie ce a dat naştere acestui conflict. Proiectul de buget presintat de d-nu Dauphin, ministrul finanţelor, comisiunel bugetului, a fost respins de aceasta Pentru a acoperi deficitul, guvernul propunea crearea de noi impo-site, până la suma de 100 milioane. Comisiunea n’a vroit se primească a-ceasla, şi a cerut ministrului de finanţe, se vie cu un nod proiect, luând drept basă importante economii de făcut în diferitele servicii publice.
După lungi şi laborioase convorbiri fără a se putea ajunge la o înţelegere, comisiunea bugetului a adus diferendul dintre densa şi minister Înaintea Camerei.
Bată în această privinţă declara-ţiunea pe care a fftcut-o d-nu Peytral, membru în comisiunea bugetului, la întrunirea grupului extremei stângi :
«Guvernul, a zis d-nu Peytral, propune crearea de 100 milioane de imposite noi. Bugetul pc 1888, loveşte asemenea în principiul deja adoptat, al separaţiunel bugetului ordinar de cel extraordinar.
In fine proiectul gnvernuiul exclude or ce idee de reformă, chiar acea a imposi-tulul pe băuturi.
Comisiunea ne tiind de acord cu guvernul, asupra liniilor principale ale bugetului, nu putea decL se Intre in studiul amănunţit al acestui buget.
De acea ea a crezut că este preferabil a sezisa Camera de acest diferend.
Primind crearea de noi impozite, ar face jocul reacţionarilor, al căror succes la alegerile din Octombre, a fost datorat mal cu seamă acestei cesliunl.»
In aceiaşi întrunire, chiar d. Glămen-ceau.unul din susţiitoril de până acum al d lui Goblet,s'a declarat în contra sa, zicând că dacă a renunţat pentru moment, la oare care părţi politice ale programului s£h nu poate să renunţe şi la reforma fiscală şi administrativa, căci atunci n ar mal remâne nimic din acel program.
Până la ultimul moment s’a crezut că se va putea ajunge la un compromis.
Unii credeau chiar ca dacă s’ar fi retras d. Dauphin, ministrul de finanţe, s’ar fl.dat o salisfacţiune oare căror gru puri, şi s’ar fi putut evita eriza.
D. Goblet Insa, n’a vroit cu nici un preţ să se separe de colegul săh. D. Goblet a avut poate dreptate, căci retragerea singura a d-lul Dauphin n’ar fi scimbat întru nimic situaţiunea.
«Vroim economii, ziceah adversarii cabinetului. Aceste economii nu privesc numai pe ministrul de finanţe, ele privesc pe toţi miniştrii fără escep-ţiune. Prin urmare tot cabinetul este angajat în această desbatere»
Se ştie resultatul. L'am spus mai bus. D. Goblet pus în minoritate, s'a retras.
Nu se ştie încă cine va fi chemat să-l succeadă, nu este însă imposibil să se producă o evoluţiune spre dreapta, tn viitoarea combinaţiune ministerială.
FEL U RIMI
un duel caraghios. — Ua doctor militar, Gung, mergea cu barca pe Tamisa împreună cu mal multe dame ; el cânta din flaut. In urma Iul venea altă barcă, în care erau mal mulţi ofiţeri şi care se amusaa cu cântecul doctorului. Doctorul observând aceasta încetă de a mal cânta. Atunci unul din ofiţeri se adresă cu o-brăznicie ia el şi îl întrebă, pentru ce nu mal cântă. Do.torut îl răspunse, câ n are gust să cânte. — Trebue s6 cânţi înainte, resputise ofiţerul, sad vin cu barca lângă d-ta şi ’ţl-o răstorn.,.— Doctorul nu ştia a înota şi Iii nevoii a cânta, până ce ajunse eu barca ia Wirshall, unde conducea pe acele doamne. Ajungând acolo, doctorul şi ofiţerul, doctorul chemă la o parte pe ofiţer şi ’I zise :
— D-le, llind-câ nu voesc să’ţl stric petrecerea, cu foaie acestea irebue să’mî dai socoteală de purtarea d-lalo faţă cu mine, însă nu aoi, ci In altă parte, pentru a-ceasta Iţi daîi îutălnire în cutare loc. — Ofiţerul primi condiţiile şi a doua zi se duse la locul indicat. Spre marea Iul mirare văzu, că doctorul, care I aştepta, scoase un pistol din buzunar şi’l ţinea cu cocoşul ridicat în faţa ofiţerului1 — Geînsemnează asta? strigă ofiţerul, a fost vorba să ne batem cu sahia. — Da, răspunse doctorul. Insâ mal înteifi se faci puţină gimnastică, se joci puţin, eh tţî voiţi cânta din llaut. — E o mişelie din partea d-tale! eun asasinat. Doctorul însă nu voi se ştie nimic şi pretindea, ca ofiţerul să joace puţin înainte de duel. Doctorul începu se cânle, ofiţerul jucâ mal mult de un sfert de oră. In urma doctorul punând tlautul tn buzunar, zise: — Acum d-le, suntem satisfăcuţi. ErI rn’al făcut să cânt fără voie, azi eh te-am făcut se joci ear fără voie. Sunt la disposiţia d-tale, dacă voeştl să ne bat m, însă acum ne vom bate înaintea martorilor. Gu plăcere îţi dah întâlnire când voeştl. Afacerea a remas aci.
• *
magnetismul. — In curând ss vor face la Paris nişte experienţe pe cât de curioase pe atât de inedite. E vorba despre o fameie adormită, care sub impresia su-gestiune: va intra int’o cuşcă plină cu a-nimale selbatice. D. de Torcy, maguetisa-torul, pretinde că reproduce toate stările hipnotice şi le sfârşeşLe cu starea cata-leptică. Un tînăr îmblânzitor de animale, d. Giacometti, va lua răspunderea experienţelor şi sub protecţia Iul se vor desfăşura fasele acestor producţii pline de emoţiune. Lumea vrea lucruri noul; i se dah. E vorba numai, dacă experieuţele acestea oam primejdioase se vor permite sah nu.
UMBRELELE pentuu soacre. — Contesa de Paris, dupe mal multe neînţelegeri cu cuscrăsa, soacra fiicei sale, regina Portugaliei, a părăsit Lisabona îuzilele trecute. Eticheta cerea, ca mama regelui se petreacă până la gară pe distinsa mosafiră. Spre a lace ou neputinţa or-ce apropiere cordială tn scena de adio, cele două auguste dame ţineau deschise nişte umbrele colosale, ce nu le permileafl să se apropie aşa, că la despărţire de abia ’şl-ah atins vârfurile degetelor. Această stratagemă s a esecutat pană în ultimele ei conse-((uenţe. Contesa de Paris se urcă in cupeu ţinendu’şl umbreluţa deschisă şi nici regina uu’şl închise pe a sa până nu plecă trenul.
Astă-zi s'a judecat de secţiunea a 4-a a tribunalului de Ilfov cererea d-lor A. Balş şi Nicu Filipescu d'a fi lăsaţi în libertate provizorie, sub cauţiune, pînâ la judecarea recursului lor în Casaţie contra sentinţei aceleiaşi secţiuni prin caresunt condamnaţi la 4 luni de închisoare, 300 lei amenda şi solidariceşte la 5000 lei daune interese pentru pălmuirea jupînului Niki Xenupol de către cel d’entîi dintre dinşii.
D. prim procuror Dulap {vulgo Andronescu) care, cu toate ca afacerea se reducea la o simplă ces-tiune de formalitate, ocupa fotoliul ministerului public, a conchis la respingerea cererei, invocînd, în sprijinirea condusiunilor sale, pînâ şi argumente de acelea înaintea cărora reposatul Bengea el însuşi s ar fi dat înapoi. Cu toate că în asemenea materie o jurisprudenţâ contrarie este stabilita, tribunalul a satisfăcut dorinţei isteţului prim procuror respingând cererea d-lor Balş şi Filipescuca prematura(? I?)
Este de observat câ pentru a a-junge la acest rezultat complectul, compus, de astă dată, numai de d. prezident Nâcescu şi d. judecător Slâvescu a deliberat peste o oră sau, ca se fim mai drepţi, a stat peste o oră la taifas în camera de delibera ţiune, ridicând glasul din când în când pentru a face pe publicul care se afla in sala şedinţelor, se creadă că diseuţiunea este din cele mal animate.
Jupîn Niki care, precum se şi cu venia de altminterlea, ştia mai dinainte că tribunalul va rade pe d-nil Balş şi Filipescu şi că, prin urmare nu va fi loc se se discute valoarea
cauţiune!, nu s’a deranjat pentru a veni la tribunal.
S
După câte rii se scrie din Htm-nicu’-Velcea, ancheta făcută privitor la cele trei gloanţe, care au fost trase lângt penitenchT\ şi care su căzut lângă unul din tinerii impli câţi în omorul bătăuşului Popescu, a constatat câ un vânător a tras într’o coţofană ? !
Nu numai cele constatate de anchetă sunt nişte neadevăruri, dar ele sunt chiar ridicole.
Sa zice câ un vânător a tras cu glonţul într’o coţofană—un nou sistem d’a vâna coţtifenele, cu glonţul.
Se mai zice că s’a tras numai un singur glonţ, pe când în realitate s’a ii tras trei.
In fine, aşezându-se cine va în locul unde so pretinde câ se afla vâ- 1 nătorul, şi trăgând in pomul în care se zice că a tras, se poate constata câ glonţul ar fi nemerit într’o direcţie cu totul opusă, de cât aceia a penitenciarului, pe când în realitate glonţul a trecut alături de unul din tineri! arestaţi.
•
La alegerea colegiului al 3-lea judeţean din Mehedinţi lista opoziţiu-nel a dobendit majoritatea.
#
Noul ministru de Interne, sfiicio-sul d. Radu Mihai pregăteşte o însemnată mişcare prefectorală şi snb-prefectoralâ. Ni se spune că între acel cari vor fi atinşi de această mişcare va fi şi d nu Ghelmegeanu, prefectul judeţului Mehedinţi: chiar d-nil dr. Fotino (catastrofă) şi Mi-hăescu-Porumbaru (ploşniţa), cei mal aprigi apărători al alegătorului lor, s’ar fi încredinţat câ stimabilul le face prea de tot groase şi că a nemulţumit până şi pe colectiviştii mehedinţenl.
•
D. Vasile Gheorghian, noul ministru al agriculturei, comerciulul, industriei şi domeniilor s’a dus azi la Sinaia pentru a lucra ou M S. Regele.
D. primar al capitalei, Ion Gâm-pineanu, se ocupa iu persoană de organizarea serberei lui zece Mal.
D-sa s’a făcut cu aceasta ocaziune şi architect căci a desemnat el însuşi motivele de deeoraţiuue a tribunelor ce se ridic pe bulevard.
#
Multă lume a putut vedea azi tn Calea Griviţeî pe inspectorul de poliţie Museeleanu şi pe vestitul escroc Andronic plimbându-se la braţ ca o adevărată pereche de prieteni.
în urma celor ce s’au povestit prin jurnale şi s’au vorbit încă mal mult prin oraş despre partea luată de linii funcţionari înalţi ai poliţiei bu-cureştene la ceea ce se impută lui Andronic, faptul d lui Muşceleanu d’a se areta alături cu densul, ziua în amiaza mare, alt-fel de cât du-cându'l la gros este mai mult de cât un act de sfruntare.
0
Un incendiu destul de considerabil a distrus cu desăvârşire azi noapte casa, grajdurile şi şoproa-nele unul birjar lipovan, in apropiere de bariera moşilor. Pagubele sunt însemnate, dio norocire accidente de persoane nu s’au întâmplat şi caii care se aflau în grajduri au putut fi scăpaţi, de şi cu mari greutăţi.
Dupe regulă, pompierii au sosit târziu şi când au sosit n’au putut faee nimic lipsindu-le apa.
Sacalele comunei' care fuseseră rechiziţionate s’au arătat pe locul sinistrului dupe ce focul se stinsese fiind câ nu mai avea ce arde şi a-tuncl goale.
Mai grozav; oamenii primăriei de cât carabinerii lui Offenbach.
$
Poliţia capitalei îşi mai aduce a-rainte din când în când că între a-tribuţiunile eî este şi aceea d’a urmări şi d’a prinde pe hoţi. indivizii care, s’au introdus în casa d-lui Goli băşanu şi au devalizat’o au fost dovediţi şi arestaţi.
Te pomeneşti câ se găsesc şi lucrurile furate!
gaţilor ligel irlandeze ah adoptat o moţiune care declară ca jubileul Reginei este o zi de dolih naţional şi angajează pe naţionalişti de a purta în acea zi crepă neagră.
Petersburg, 18 Maiu. — Guvernul are intenţiunea de a provoca în curând revisuirea tratatului de comerţ cu toate puterile.
PnrSs, 18 Maih.— D. Grevy va consulta asta-zl pe d. Le Royer,('preşedintele Camerei, în privinţa crisai minis-teria'e care s’a ivit erî.
Este probabil că d. de Freycinet va fl însărcinat d’a constitui noul cabinet.
Se discută foarte mult între membrii probabili al noului minister dacă generalul Boulanger trebue manţinut.
Paris, 18 Maih. — D. Vulpian, decanul facultăţii de medicină din Paris, a murit.
AGENŢIA IIAVAS
Paris, 18 Maih. — Se consideră ca probabil, în cercurile politice, că d-nu Grevy va chema pe d. Freycinet. pentru a fortna noul cabinet; dar nu este sigur că d. Freycinet va primi această misiune având în vedere diversitatea de păreri ce împarte grupurile republicane.
Pitris, 18 Maih.—Oportuniştii se a-rată foarte opuşi menţinere! generalului Boulanger ca ministru de răsboih.
Vama, 18 Maih.—Dd. Mutkuroff şi Jivkofiah plecat diminâţă spre Şumla.
Ei ah asistat ieri la un banchet dat în onoarea lor de către ofiţerii garni-soanel.
NUVELE FINANCIARE
In timpul din urmă preţurile cerealelor s ah mal îmbunătăţit la Braila şi la Galaţi. Dar se pare câ nu mal avem ce vinde. In portul Braila magaziile care erau pline cu grâh, orz şi ovăz s'ah golit.
Esportul cerealelor din America s’a mărit sah cel puţin a rămas staţionar cu toate taxele de intrare introduse de unele state din Europa şi mal cu seamă de Franţa.
—x—
Creditul mobiliar din Paris ilare o si-Luaţiune strălucită. Bilanţul anului 1886 se soldează c'un beneficii! net de 568,000 fr. pentru un capital de 30 milioane.
x- -
Unul din cei mal tnsemaaţt distalatorl din Prahova a arătat redacţii ziarului E-conomiste roumain o scrisoare primită de la ministerul finanţelor prin care 1 informează că fondurile bugetului 1886—87 pentru primele exportului de spirt fiind sfârşite, ministerul se vede îu neputinţă de a continua să plătească această primă, până ce Corpurile Legiuitoare nu ’i vor vota noui resurse. Din această cauză e temere că fabricele de spirt vor suspenda orl-ce lucrare cea ce ar face ca produsul acesta din ţară se piarzâ terenul deja câştigat în străiuâlate.
—x—
Agio descinde la 14.80.
Băncile naţionale s ah urcat la 959 şi Construcţiunile sunt căutate cu 122.
in Dacii nu s’ah făcut nici o afacere.
Fondurile de plasament, din cauza scăderii agiulul sunt ceva mal căutate. Conversiunile rurale fac 86 3/4. Urbanele 5 0 0 fac 86 1/2 şi ruralele 5 0/6 90 1/2 până la 91.
—x—
Descinderea de azi a Vieniî e simţitor Inferioară cotei din ajun.
Napuleonul 10.07. Creditele austriace perd aproape 70 kreitzarl (280.751 şi tendinţa este grea.
SPECTACOLE
MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR M1TRASEVSKY
Strada Politzii No- t
IN TOATE SERILE
REPRESENTAT!I EXTRAORDINARE
iVIer*our*i si Sâ.nakmta
HIGH-LÎFE
Sâmbătă, Dumineca si serbutori
DOUA REPRESENTATII
VIU Li C1MP11-LIING ".fa,
6 camere mobilate complect. Grădină-Ve-dere splen idâ lui'orinutii Bucureşti Strada l'olona No 35.
Curs metodic de limba franţuzeasca de B. Florescu. anul I pentru I-a clasă gimnazială, Preţul 3 lei. Se găseste la autor, profesor la Sf. Sava. st. Sculptural 34, şi la tipografia Universului Luigi Cazzavillan 19 st. Brezoianu. Vom reveni asupri acestei cărţi, importanta din puntul de vedere pedagogic, într’un studih amânunţit.
NICOUE AL. PAPADAT
AVOCAT
şl a strămutat domiciliul tn strada Academiei N°- 10, în faţa hotelului Union.
G. N. MGLESCU
ADVOCAT
S’a mutat Strada Ştirbei-Vodă\'o.îi4
S’a mutat Strada Verde No. 11).
BOLELE SIFILITICE
IVeputinta barbateasea
Vindecă după cele mai noui metode, radical, fără durere şi Împiedicare; după experienţa de 17 ani. Specialist in boale lumeşti
DR THOR
Strada Emigrat No. 3, intrarea din Calea Victoriei prin strada sf. Voivozi. GonsultatiunIde 8 dimineaţe până la 8 seara. Loc d'aşteptare separat pentru fle-eare.
DC D CN H ifi T Mo^ia pope?U din Ut MlILNUAl districtul Prahova la o jumătate oră din Ploeştl este de arendat de la 23 Aprilie 1888. Ase adresa Calea Victorii No. 74
AM FOARTE IMPORTANT
Subsemnatul proprietar al fostului ma-gasin, loan Pencovicl cu mărfuri de Nou veautes din Str. Lipscani No. 24 am o-noare a aduce la cunoscinţa onor. public şi bogatei mele clientele că delaSfl. George a. c. am mutat acest magasin în magasi-nul meu de lângă l’olitla sub firma, IVlagusin la Mabilonlea şi că voi vinde eftin tot ca până acum.
Bazes pe uă numeroasă clientela şi semnez respectos.
I.	Moisescu
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
strada Coltei, 40 — Bucureşti
MORI
FABRICI DE SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI
Mare deposit «le toate uneltele «I accesoriile pentru exploatarea fabricelor
PIETRE «de IVEOATRA
CURELE. CAUCIUCURI f AZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA,
IRUL
K.
ELEV AL PROFES. DR. MARCOVtCI
După o practică de mal mulţi ani îu clinicele speciale din Paris şi Vi-ena, siabilindu-se în Bucureşti, str. Doamnei, 15, dă consultaţiunl pentru boale de
PIELE, SIFILIS SI FEMEI
de la orele 4 până la 6 post-merid
AVIS IMPORTANT
PENTRU
Doctorul Demetriu Boghean, laureat al facultăţii de medicină din Berlin, aflându-se în Viena, oferă consiliile şi serviciile sale pacienţilor din România cari doresc să consulte celebrităţile medicale de aci, cum şi asistenţa sa în cas de operaţiuni şi In timpul convalescenţei.
D-r Demetriu Dogheau,
Wien. VIII. Schraidgasse. No. 15 Ase adresa direct sau prin scrisoare.
ADVOCAT
S’a mutat în aceaşl Stradă Stirbel-Vodâ No. 30. (In faţa intrări Slater tn Cişmigiu)
CASA DE SCHIMB
Strada (.ipoemil, X«. 1S bl»
Bucnrssti. 6 18 Maiu
VALORI
iTSrgTiT cura ' mediu
Scadenţa
cuponelor)}
ULTIMA ORA
AGENŢIA LIBERA
Madrid, 18 Maih. — In armata, opi-niunilesunt foarte împărţite în privinţa reformelor militare. Infanteria este fa vorabilă proiectului guvernului iar artileria este hostila.
Bruxelles, 18 Maiu.—Maiorul Gau-tier a luat direcţiunea gendarmeriel.
Greviştii sunt liniştiţi; incidentele de ieri până acum n’au nici o însemnătate.
Dublin, 18 Maih. — Întrunirea dele-
SCHIMBARE DE DOMICILIU
Xo. «St — CALEA \ IC 1 Olt IEI — \o. «2
Fosta Casa La Managera
\l IM I E
CHOITOit FltANCES F0S1 T«ET0R IN CAlEtC BLANC SI OUSSAUTOV □ IN PARIS
Exclusivitate de S.ofe Francese
Provenintă directă de la PU1HELE FABRICI FRANCESE
FONDURI DB STAT ROMAN		
Renta rom. per. 1875 5 0/0 Renta rom. amortie. 5 0/0	1 Ap l o-	90 3/4
	1 Ap i O.	«4 1/2
Renta rom. (rur. con) 6 0,0 Oblig, de stat C. P. R. 6 0/0	1 Mai 1 No 1 lan I Iul	87
Idem idem 5 0/0	Idem	__
Imprum. Stern 1804 7 0/0	t Martse,		
Impr. Openheim 1806 8 0/0	1 Ian 1 lui		
Agio	—	14 3.4
ÎMPRUMUTURI OK ORAŞE		
lrnpr. oraş Buouresci 5 0/0	1 Ian ( Iul	77
Idem idem din 1884 5 o/o	1 Mai 1 N<	93
Impr.or. B. cu prime loz f. so	—	36
VALORI DiVERSS		
Credit Fonoiar Rurai 7 0/u	1 Ian 1 Im	i 105 1/
Idem Idem 5 0/0	Idem	001 ii
Cred. Fon. Ur-dinBuo.7 0/C	| Idem	1013/
Idem ;dem 6 0/0	Idem	| 96
Idem idem 5 0/u	l Idem	87
Cred. Fonc.Ur. din laş iS 0/0j Idem		7<
Obl. Ga», pea*. Ir 800. teii.		215
www.dacoromanica.ro
nm

r. wtg.-iuni-'j
i ut ii minunii 'imn—mmm ~r itt-itim
I
uimim mwm
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.-ti
Secţia medicala
i, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. înthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţi— 6. iviasajift sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale.	•
Secţia higienica
1 Bae abur...................2.50
1 Bae de putină cu şi	fără	duşe	.	2.—
medicamente.............1.—
1 duşe rece sistematică cu	basin	!.—
BAI DE ABUR S! DE PUTINA
Notăi.Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa pin* la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform prospectului.	Direcţiunea
MAX FISCHER
GALAŢI
Str. Marc No. ss BUCUREŞTI
Strada Patriei
tjj \ No. 10
;v
XV $0 V, *
VI DECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE ANT1BLEN ORE A GI0E\
preparate de I.Oswald cu aprobarea consiliului medical superior.
Suut cele mai bune capsule in contra
boalelur nccrHf, scurgeri vechi si nul, catar lie vc.sica, etC.
Preţul unei cutii lei 4.
Deposit principal, Ia Graiova, farmacia i I. OoVV vLU.
BucurfiHCÎ farmacia Aurora din str. Batiste No. U bis şi ladroguerii.ed-Jor Brus şi «vena, şi la mal multe farmacie din tara.
Conandole făcute prin poşta, insolite de lei 4.X) in mărci sau mandat poştal, se efec uez czact.
OBLIGAŢIUNI
SE JOCI FJR» SE PEREI NICI-OOATt!
SE JOCI FAR A SE PERZI NICIODATĂ !
SE JOCI I-ARA SE PERZI NICIODATĂ !
SE JOCI FARA SE PERZI NICI ODATĂ !
Cu pla iere atragem In deosebi atenţiunea cititorilor şi a clienţilor noştri asupra obligaţiunilor împrumutului cu primo Dom-bau-Bnsilica emise de Ministerul cultelor şi a Instrucţinei publice din R“g. Ungariei, în virtutea unul decret sepcial şi cu aprobarea Mijest. sale imperiele Regale şi Apostolice.	,
Aceste obligaţiuni de o siguranţa indiscutabila vor particip* încă la99 trageri care
vor avea loc de 3 ori pe an la
1 IUNIE, 1 DECEMBRE. 1 MARTIE eto. etc. in preseuta delegaţilor» guvernului regal ungar si al puk>l:.cialui I.VTA 1\ DI.TA1I. PimiF.l.E PRINCIPALE CF. SF POT CÂŞTIG A
O PRIMA DE 400,000 FRANCI IN AUR
i primă	de 2 0,00T	franci ;	3 prime	de	10.000
i >■	» 150,'*00	» 1	76 »	»	2,000
1	» 120,000		,/ 258	x>	1,000
1 »	» 100,0^0		\ 933 ».	n	200
13 prime	»> 40,000		{ 2430 »	»	100
35 »	» 30,000		\ 26 »	n	fO
47 »	» 20,000	•	) 44 2 »	»	50
Câştigul cel mai mic cu care fle care obligaţiunetrebue negreşit iasă de <5 florinii astăzi şi să vă urcă din an în an până la 10 florini, încât or-ceperdere a capitalului e cu neputinţă. Pentru mal mulţă siguranţă ne angajăm să schimbăm or ce obligaţie eşită cu cel mâi mic câştig şi pnrtanilttmbrnl nostru cc 0 obligaţie ne eşita încă fără nici o cheltuială pentru clienţii noştri.
Vimlrni fie-care obligaţie originala purtând semnătură autoritatilor cduipetfnte cu
20 l'ranei platiti iinedlnt
ZECE OBLIGAŢIUNI COSTA NUMA1195 FRANCI
S6 poatede ademenea c'mpfira 10 obligntinni pent-u 240 Iei plătibili in 12 plăti mensuale de. 2C frsncifle-care. îndată ce se vor plăti c*»l dântâl 2' francIcumpOrâtoruI ve primi numerele celor 10 obligaţiuni a le sale şi va participa singur la tragerii» şi la totalitatea primelor.
100 obligaţiuni costa2 200 franci plătibili in 11 plaţi mensuale de 200 franci
TRAGEREA VIITOARE VA AVEA LOC LA I IUNIE 1887
IPriina princ pala 400,000 franci in aur
Urcarea acestor obligaţiuni tind aproape sigură şi inevitabila nu vom putea mult timp menţine preturile sieonditiunile mai sus arătate.
Să se adeseze cererile întovărăşite de costul obligaţiunilor in bilete de băncâ, mandate poştale, cecuri, sau Uihpre poştale din toate tarile la:
MONITEUR DE Ui CHANCE UNIVERSELLE LA ViENA (Austria)
NOTA, Primim biletile de bancă şi timbrele române un lefi 13 b. drept un franc.
Se poate sori in Româneşte

(t
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA DF fcS.GUS. IN BUCJRES I
rapitnl social . . . 8,000,000 lei
Prima emisiune . . 3.000,000 lei Din care / . . . 4,000 030 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata.
RE SERVE DE PREMII
si
FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEl
, \ ATIO\AI.A“ ASIGI IIA :
tn conlra iiieeiidiiiltii.criliilineî. spargere!
{-ramurilor, in centr i daunelor de transport precum şi valo-i.
Asigurări asupra victri omului se primesc //f toate combinaţi uniţi: usitat*», precum : cas de moarte, supra vieţuire, zestre si rente.
„Naţionala** a plătit până la linele anului 1866 in diferite ramure de asigurare pi ste lo,000,0t)0 lei despăgubiri
itrprrsrutanta generala
Strada Smardan, No. 18
Direcţiunea generala
Stradn|Cai'ol 1, Mo. 9.

M. SCH WART Z
OPTIC
Strada Carol I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminel, asemenra şi tot felul de Rarometre. Termometre şi grade medicale. Diferile mesuri metrifce etc. cu preţuri foarte moderate.
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipseam No. 33 Cursul pe ziua de 6 Maiu 4887
VALORI	Cump.	Vând.	
5 0/0 Renta amortisabilă. . .	94	95	
5 o/O » româna perpetuă.			
6 O/OOblig. deStatiRur. conv.'	86 1/2	87	1/4
Impr. cu ţirime Bucur, lei 20)	33	31	
7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883	76	77	
10 lei Oblig. Casei pens (I. 3007	2*6	220	
. 5 0/0 Scrisuri funciare urbane	86	87	1 2
j 6 0/0 » » »			
700. » .	101	102	
5 0/0 » rurale »	89 1/8	90	1/4
7 0/0. > ,,	105	11*6	1 2
Aur contra Argint sau bilete.	14 1/2	15	1/4

Farfumerie - Oriza
11». L.KQRAND, PARIS, rue Satnt-HonorO, 207.
S>

As

A.
r
As
*
o
03
o
*
<1*
o
/
0	o'	<0	m
si toata obiectele de'LINGERIIS, de PAPETAR1E, etc., etc., ele.
DEP0S1TE IN TOATE PARFUMEKllLfi	Catalogul Parfumurilor cu preciurile
sunt trimise FRANCO la cerere
n
PARFUMURl COiNCRETE
ISVFSm'ăE SISTEMATICA BREVETATA IX 1 KAMI A SI ,IX STRE1XATATE
PARFUMURILE ESS.-ORIZĂ, preparate printt’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân'acuma necunoscut ţ
Ele sunt incliise sub forma de Creioane sau Pastile, in iesle flacoane mici sau cutii de toate genurile ce surit foarte iisioare de purtat Aceste Creioane-Ptrfumuri nu se evaporează, si se pol înlocui in tuburile lor, când sunt usale.
Ele an imensul avanlagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contaclul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFCMA IN DATA.
:
■
I
!
■
TIU irCV7AT)E uă casa situata în strada ■UE VER Z1ARI1 laurul N-o 6 cu patru ca-mere, depun linte, gra.jdu şi şopron, pută şi cu, te pavata. Doritori, se voradresa chiar a *rio.
ţlO—10).
ANUNCIU IMPORTANT
PENTRU
IlOlt ilCUl.TOHI
Gradina d-!ul Căpitan Bla amberg din S:r. Polonă No. 06, cu un u-oen foarte vast cu tr> I florării pe o întindere de 7a metri şi cu locuinţă pentru grădinar este de iudala de cedat grat r şi pe mai tnulil ani unul horii-cultor pc simpm conditiune numai de a întreţine zisa gradină iu bună stare.
m mec Nic mm S
doreşte a se angaja a u.i domn proprietar care poap.iâ mai multe b-Comobile, spre a le conduce şi osecuta separaţia lor Asemenea sar angnji şi cu tinerea ermplnb'litaici la necesitate. Adresa la Redacţia acestui ziar
Cnfe- T7 A Q P A împreuna neaua RajUu cu
si lach.riuza de la Sf. Gheorgiie viitor se adresa Strada BATli-TE No. it.
GRADINA
A
NU MAI ESTE DURERE DE DiNTZ!
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
AL
P.P. S.S. P4RINTI BiNEDICTIH
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don M A N U E L O N N E, Prieur 2 MEDALII DE l It: Ei.vxeUa 1380, Londra 1884
cele mai (nalte recompense
INVENTATA
IN ANUL
1373
DE PAR. PIERRE
BOURSAND
întrebuinţarea zilnică a Elexirulul dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosâ de câte-va picături în apa, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe care) a.bcşte, cousoltsân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGUIft
3.
RUE 'GUERIE,
BORuEAUX
Deposit la toate îarmaciile, parfumeorî şi Coafeori re presei na ine pentru România, Serbia şi Bulgaria; Ag;enth\ Comercială Fr&ucezâ din Gâiăti si snciirsâlele ei.
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
CONSTANTIN SlFtOCSHll
— No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 —
Efectuează tot feiul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere Intr’un mod elegant, în toate stilurile şi ori-ce lucrări de tapiserie.
Pretu pile moderate, esecutiunea la timp tal h.otarȉ.t.
CONSTANTIN SIHOCUI.
■MamnBMMiMiiiiiriiJuiMMmB»
SE CADTA BN POST
o moşie sa, si ambele. Informaţii Strada Târ-goviste 1*1.	15—8.
^sebSfefeîMsss» 5»»	a»
! D-“‘OIANU
fost şef de clinică la profesorii
Galezowski din Paris
«
Dă consultaţi uni pentru boalede OCHI, URECHIsi SIFILITICE si face operaţiuni de hirurgie oculară.
Buc rosti. Miraţi» Carul I Xu. IR, de la orele 2—4 ou pe amiazi.
Pentru seraci dimineaţa de la 8-9.
I
I
*
IIP fVfbil)! IT Casele din Calea Griviţa No. iSii i ii illm ll 01, in care se află Institutul Cocorâscu, compuse, din 14 camere, pivniţe ncăpătoare şi gradina cu chioşc.	8-7.
R eW/ 3Bîy - v ^	3533 -ol
DEPOU GENERAL
DE
IB0RV1Z m BOHSZEK
t
,«	FAINARIA
X
i
i
I
c
&
G. G I E S E L
(Jj) Calea IVIosxlor, 29 fc>is
i
(IMEiM
DE GROSCHDWITZ
DE (iROSCHOWITZ
[1 DE PORTL VX8> ut POHTE ,\D
DE (iDOSOiOWiZ
t de pou r,,t\ii
DE roitl J.AXD
Atragem atenţiunea d-lor constructori si arhitecţi că num ii nouă i ? a nerjdintat v nderea laimoas' lorproduse de CIUEXi DE POHTI-AXD DE GHOSCHOWIT/.. a rar ui calitate estj suprriuaia tun.lor cclor-l'alte puduoe ni* utilare.
FRECI CUI MODE BATE. FURXISAREA PBOHPTA
DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA AHBENZ et W O
Strada Sf. Dumitru Noî3.
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Rom.
LA ORAŞUL VIENA
 LÂVILLE DEV1ENNE
cis-d-uts de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate si soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Kumburg.
Madapolam lrantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de tino albe si colorate
Ciorapi de Dame Bi Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de mat&se.
Flanele, camasi ai ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. <*. .larger. Gulere si manşete ue olanda uitimu lason. Atare asortiment do cravate ultimii fason. Corsete frantzuzesti cu nalene veritabile. Trousouri complecte pentru lidaututi. Layeltes si trousouri peutru copii, trousouri peutru peusiouate, oteluri si restaurauturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut UATALOSU XOSTBt' ILliarUAT SI VA EI I RIîSis utll-CUl VA P ACE ( EHEKE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA; VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Socec
mm STHAMBU mm ute depărtare de gara
i Faurei, sfi arendeaza cu incepere 23 Apr lie j 1888 Doritorii să pot adresa Zilnic. Bucu-I reşti Strada Mercur No. 4 bis, de la 8 până la JO oare dimineaţa la d-nu N. A. lacoavkv.
MEDALIE DE AUR
Vteuu 1SS3
Autorisata de consiliu cUltyyiena si salubritate
DENTALINA
eusenţa pentru gură PULBERE ViCtULA PtNTRU DINŢI
ale
Dr. S. IiONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu arid salicylic pur sunt temeai) radicale pentru durerea de dinţi, ioal legUMsi ale gingiilor.
Ele conserva diuţ.l si da gurei un miros plăcut.
Pieţul: t flacon, dentalina 8 Iranci; 1 cu** tie cu prafuri 2 franci.
Dep site la Bucureşti: F, IV. Zvrner, I. 0-vesa, Uruss Stela si branhdut—Uruita Fabini, —llotosani, Uajnul, — Ooiohot, llaque.
MAŞINI
DE
ÎMPLETIT
A
MAŞINI
DE
ÎMPLETIT
DIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA
LAUE & TIMAEUS DIN DKESDA
Recomand meu deosebire peutru familii aceste in isini cu cure se pol iuple.li:
GILETCE, FUSTE (!)
i
TRICOURI
Talie ai Pantaloni
CIORAPI g r os i si subţiri
(I) SIALURI
MÂNUŞI, PUPOME
SI
PĂLĂRII
Prin are«le maşini so poalo câştiga eaistenta unei numeroase familii.
Un maestru in aeeasla arta Iniiuslriala se afli la (l'spositlunea aimlorilor pentrn inslruirea lor. Detalii se pot lua la KeproseutauUi ganorall peutru România si bulgaria,
RYSER et BRATEANU.
Kiiruresli, Calea Moşilor No. 99
Xipogi’utia Ziax'ului „Epooa1
Uuraot responsabil, C. Cieoi'Kuticu.
www.dacoromanica.ro