« i l 1 J 5 BANI MUlVt EîFTUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE I\ BliCVRESCl La casa Adrninistratiunei I.\ l viu: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, ti luni «0 lei, 3 luni 10 lei. im «1REWATATE-- La toate omcieie poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei fi luni 25 lei. EA pakihi Segaseste jurnalul cu tlSCen». numerul, la Kioscul din rue Hontmartre i 4 :i Bulevardul St. Krrnmin No. 84. ÎS BANI NUMBRUL ANUNCIURILE DIN ROWANiA SE PR.MESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paria: la Sgrnrr Kavas, place de la t>.ntnt, *. Agente I.ibre, rue Notre Dame des Victolrcs 50, (Place dc la Bour se) pentru Paris, Franela. Uermauia, Aiistru-Lngaria, Italia si IHares Britanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciun ai reclame pe pagina treia 2 lei linia MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 50 B UN NUMER VECHIU. 50 B. REDACŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. II Eli ELE E L Oii II! O ŞTIRE GRAVA MIJLOACE CIUDATE LASCAR VIORESCU FEMEIA MORTULUI REGELE E LOGIC Arare ori are o ţară ocasiunea d'a cunoaşte ideile politice intime, d'a pătrunde aspiraţiunile secrete ale unui Suveran, care este în tot-d’a-una presupus a nu avea alt pro gram politic de cât Constituţiunea ce e pusă sub a sa ocrotire. Iiegele Ca rol însă, s’a abătut oareşi cum de la acea reservă pe care Suveranii o observă cu atâta sfinţenie. Afară de acea proză oficială, care se citeşte la deschiderea şi la închiderea Corpurilor Legiuitoare, şi care fiind în tot d’a-una contrasemnată de consilieri tronului, se presupune că reflecta numai opiniunea miniş trilor, M. S. Regele a avut oăasiu-nea d’a exprima într’o scriere cu totul intimă, in scrisoarea sa către Auerbach opiniunea sa despre in-stituţiunile ţerii acesteia. Pasajul in care Regele face critica Gonstiluţiunii noastre, presinta un interes destul de viu ca se ne permitem a’l reproduce aci. «Am dobândit convinc^iunea. zice M. S. că aceste reproşuri nu trebue adresate nici poporului în general nici mie personal, ci acelora care, născuţi chiar în principale, aQ pus mâna pe guvernul lor. A-ceştl oameni cari, uitând situai,iuuea patrii lor, s’au dus sfe şl Iacă educaţiuiiea politică şi socială în străinătate, n'aCi alta în gând dc cât să aplice la dânşii şi lara discernământ, nişle idei admise acolo şi învestite într’o oare-care lormă utopista Ast fel această nenorocita tară, care a trăit merefj în cea mal aspră servitute, a trecut f,.râ nici o transpune de la un guvern di spotic la Coiistituţiuuea cea mul liberala, o Co:istitul,iuue cum nu mal poseda nici un alt popor în Europa. Consider aceasta, după experienţa mea proprie ca o nenorocire, cu alât mai mare, cu cât Românii nu se pot făli că poseda virtuţile civice indispensabile unei Con-stitutiunl Muasi-republicanâ. Aşa dar pentru Regele Carol, tot răul de care suferim reşede în faptul că ţara aceasta a fost înzestrate prea de timpuriu cu nişte institu ţiuni prea intentate şi ca nu erearn in de ajuns pregătiţi pentru a primi «o constituţiune qubsi-republicana» cum numeşte M. S. constituţiuneu de la 1800. In această privinţă n'avem nimic, de obiectat. Daca partea a doua a scrisorii către Auerbach a pârul jignitoare pentru amorul propriu naţional, partea aceia pe care am re-produs'o mai sus este foarte corecta ţi conţine chiar o idee foarte justă. In adevăr, dacă mai toţi credem cft cea ce e făcut, bine sau râu, trebue primit fara recriminări, şi Ca trebue se ţinem seama chiar de acel prejudiciu ca nu secade mei o data se revii Înapoi, nu e mai puţin adevărat că mai toată lumea este ase menea de acord az;,pentru a ngrtta că ţara noastră n’a urinat o des-voltare firească, treptata, normale, in loc d'a trece «fara trai.siţiuue de la un guvern despotic in conslitu-ţiunea cea mai liberala.» Cată însă să ne întrebăm cum se pot împăca credinţele Regelui de atunci, cu credinţele sale de azi ? Cum se face că pe când acum 15 ani această constituţiune părea Regelui prea liberală şi erea desemnată de densul ca fiind cauza tutu-lur relelor, acum 4 ani Regele o găsi prea puţin înaintată şi crezu de cuviinţă a o revizui într’un sens mai radical? Şi acum 15 ani, Regele o găsea atât de rea (;n sensul liberal) în cât mărturisea că cu densa îi este cu neputinţă d’a guverna şi exprima chiar dorinţa d’a abdica, iar acum 4 ani, o găseşte atât de rea (In sen sul reacţionar) în cât se asociază la idea de revizuire. Şi face alegeri siluite, şi rupe cu un partid însemnat din ţară, numai ca se săvîrşeasoă revizuirea. Cum se ne explicăm dar această anomalie? Se credem oare că Regele e des-nâdejdnit? Că pierzând ori-ce speranţă d’a mai face binele, a hotârît se lase ţara în voia întâmplării şi a miniştrilor săi ? Că de şi ostil revizuirii şi partisan al unei revizuiri în sens contrariu, el a dat miniştrilor săi facultatea d’a modifica pactul nostru fundamental, pentru simplul motiv că miniştrii îi au cerut aceasta? Credem că Regele dacă ar avea putinţa se răspundă acestei între-bar , ar protesta din răsputeri în contra unei asemenea presupuneri. Or atunci să credem într’o simplă contradicţiune ? Se admitem că regele s’a înşelat, ramăind numai a precisa când, la i»70 or la 1883, a fost indus în eroare? Nici această presupunere nu ne pare întemeiată. Ne vine în adevăr greu să admitem atâta uşurinţă a-supra unei cestiuni atât de fundamentală şi ne pare puţin verisimilâ o greşala aşa grosolană asupra unei idei de guvernământ atât de esenţială. In or-ce caz o asemenea ipoteză ar trebui lssatâ la o parte, când am putea găsi o explicaţiune mai demnă de credinţă. Şi această explicaţiune nu poate fi, pentru noi, alta de cât cea următoare : Regele a rămas astâ-zi absolut credincios părerii sale exprimată la 1870 fi nu e nici un fel de contra-dicţ e intre ideile conţinute în scrisoare către Auerbach şi Revizuirea de iu 1883. Atunci ca şi astă zi Regele este conviuscâ nu poate guverna cu Cons-■ îtuţiunea libera ă de la 1866 O singura deosebire există numai între idea conţinuta în scrisoarea către Auerbaih şi sistemul actual isvorît din Revizuirea de la 1883. Această dt osebire e că pe când acum 15 ani Regele exprima o idee care poate fi justă sau nu, dar o exprima cel puţin în mod franc şi leal, astâ-zi, firâ a fi părăsit câtu-şi de puţin acea idee, urmăreşte acelaşi plan şi’l realiseazâ prin căi piezişe. In loc d’a avea aerul d’a restrânge libertăţile existente, ajunge la anihilarea lor prin o extensiune aparentă a acestor libert' ţ , graţie concursului unor liberali apostaţi, Sistemul este cunoscut, este sis-t°mul cesarian, în toată puterea cuvântului O dată acest lucru stabilit, daca este adevărat că Regele nu a făcut alt ceva de cât se urmărească, sub o altă formă, realisarea aceleiaşi idei, se poate oare susţine că pe când Regele făcea operă de reac-ţiune, liberalii făceau operă liberală ? Fie că unii liberali aii fost de rea credinţă, fie că alţii au fost amăgiţi, nu e mai puţin adevărat că este regretabil că cu concursul lor se se fi stabilit regimul actual. Suntem convinşi că mulţi dintre dînşii trebue se aibă astă-zi aspre remuşcări de conştiinţă că revi-suirea Constituţii, care a fo't. fără îndoială,cea mai importantă mani-festaţiune a liberalismului în timpii din urmă, se nu fi fost la urma urmelor de cât realisarea planului aş ternut în linii generale în scrisoarea către Auerbach. Un conservator. TELEGRAME AGENŢIA LIBERA Lon dra, 16 Maiu. «The Morninz Post» zicecâ regularea incidentului de ia Pagny nu a făcut s6 dispară or-ce pericoi de conflict întră Franţa şi Germania. Situaţiunca va remâne peri’oloasă, a-daogâ ziarul englez, şi incordarea va deveni mal acută pe cât timp generalul Bou-langer va păstra o positiune preponde-rantă. Londra, 16 MiiO. «The Standard» afirmă că nu este esact că negocierile începute prin regularea fruntariilor afgane se fie rupte. Madrid, 16 Maiu. Ministrul afacerilor streine a expu* în consiliul de miniştrii starea cestiunel privitoare la stabilirea unei staţiuni comerciale în Marea Roşie. Madrid, 16 Maia. Consiliul de mieişLri înt uait la Aran-juez, unde se află Regina, a hotărît să reducă pedepsele la care afl fost osândiţi soldaţii care aO luat parte la 'pronuncia-mentul de la 19 Septembre 1886. Londra, 16 Maiii. Portul Hansilton a fost ocupat de flota chineză, violându-se ast fel tratatul negociat acum 2 ani între L'-Hun-Chang, vice-rege, laTientsin, si contele Ito şi care avea de scop menţinereaneutralitătel regatului Coreei. Qnebee, 16 Maid. Frigurile negre ah isbucnit aici cu o intensitate îng-ozitoare. Eles’aO întins cu o mare repeziciune în insule e Siint-Mau-rice şi în munţii Carilon. Madrid, 16 Maiu. Consiliul de miniştri a decis ca Corlezil sfe înceapă imediat discuţia bugetului şi apoi discuţia legeî relativ la reorgani-a-rea armatei. Madrid, 16 MaiO. Generalul Cassola remâne la departamentul de resbel. S’a decis de a se reduce la un sfert pedeapsa pronunţată în contra soldaţilor. Laris, )6 Maiti. Comisiunea bugetară a adoptat cu 21 voturi contra 4 şi 7 abţineri raportu d-lul Pelletan. Scuturi, 16 MaiOl. Vinerea trecută un noO conflict s’a întâmplat la Sadniua între soldaţi şi miriditl Sunt r&niţl In ambele părţi. Celinge, 16 Maifl. Principele va petrece vara în Munte-negru. Principesa va pleca la Jatta îndată ceva fi prim.t invitaţie din partea Ţarinei B. lţrad, 16 Maifi. Schimbări personale în cabinet vor avea loc săptămâna viitoare. Vlena, i7 Mai. împărăteasa Austriei a sosit aici venind de la Sinaia. Berlin, 17 Mai. Vinerea trecută principele de Bismarck a făcut o lunga vizită contelui Schouvalotf, ambasadorul Rusiei. Berlin, 17 Mai. Ziarul «Kreuzzeilung» dedară că pro-ectul de a se mbilizi două corpuri de armată în Franţă ob igâ Germania de a lua contra-măsurl. Solia, 17 M ti. Circulă sgomolul că Regenţa a dat comitetului central a litrei patrioţilor pro-viziunl de arme şi muniţhinl peiiLru ca fie-care mtmbni al liget se tie înarmat. Viena, 17 Mai. Regenţa Bulgară negociază în acest moment cu Laeuderbauk şi Unionbank un Împrumut de 20 milioane franci. AGENŢIA HAVAS Moscova, 16 Maiti. împăratul a trerut pe aci szi dimineaţă venind din P^tersburg şi îndreptându-se spre sud. Paris, 16 Maia. Camera a fixat pe mâine discuţi unea a-supra raportului comisiunel bugetare. Vlena, 16 MaiQ. Se desminte aci ştirea resnânditâ râ Poarta a cerul guvernului Quirinalulul lămuriri relative la manevrele flotei ita-liane. Pelersburg, î6 Maia. Reprezentantul nostru la Ceting», d. Argb'rropulo, care era în Rusia tu conge-dia pentru afaceri de familie şi nu pentru caust pusa cu irit-nţiune în circu latie, ar trebui se ’i deştepte din a-patia în care lâncezesc. MIJLOACE CIUDATE Politie este în toate ţările din lume; mat mult sad mal puţin deşteaptă,mal mult sad mai puţin îndemânatică, dur peste tot se caută că ea să fie, pre cât se poate, pre văzătoare, dreaptă,severă, dar nu brutală. La noi, ea nu e prevăzătoare, nu e dreaptă, nu e nici severă, dar e brutală. Pe dos, cum e şi capul celor care ne guverna. In alte părţi, prefectul de poliţie este un magistrat, la nole un jendarm. Mal că nu ’l vezi, aiurea; el duce tot din cabinetul săd, cu linişte, cu demnitate, în tăcere; mijloacele şi instrumentele pe care le întrebuinţează, nu le cunoaşte nimeni, de cât el şi agenţii lui cel mal de aproape şi cei mal superiori. Agenţi de toată ramura, are din cei mii aleşi, cu trecut ireproşabil, activi, cel mal o-neştl, cel mai incorupt'bill. In Bucureşti, dai de dtnsul In tot minuiul şi In toate locuri e : la theatru şi 1 > foc, la gară cu Damna şi la luminăţie, la în-trun'rl publice cu Ulmeanu şi cu Lftp-taru şi la tombolele de la băile Eforiei, la primejdie şi la g'umbuş. Ca să fim drepţi, trebue să recunoaştem că primejdiile lanoi seamăn rnu't a giumbuş, dar totuş1 prefectul de poliţie este omul celmal obositdintoatăţara româneasca. Agenţii şi-I adună unde poate şi n'are nici un cuvânt ca să se Încreadă lor ; poate fi sigur că de le-o da un ordin, ei au să se abată pe la cârciumi înainte de a ’! executa. Ş mu ţâmit este când acel ordin, şi a>a. se îndeplineşte, măcar pe jumătate. De multe ori agentul uita, de nu dă chiar mână de ajutor celor pe care trebuia să ’l oprească în încercările lor. De are agenţi secreţi, e silit sfi ’t prime 'scă dinaintea tutuloV; nic cabinet cum se cade n are; reporterii de jurnale, care se duc ia prefectura după fapte d verse,vAd pe spionii politici trecând unul câte unul la d nu prefect, în cât toata lumea ’i ştie. La ce mai pot sluji atunci ? De nu ’I cunoaştem noi, care sorim acest articol, sunt însă alţii mulţi care ar numi cu Înlesnire pe spionul de la Lupta, pe cel de la Epoca, de la Naţiunea etc. etc. Şi cu aceasta ocazie, o întrebare : Cum a apărat şi cum va apăra de acum înainte, pe d. preşedinte al consiliului, omul acela cu baston după capra trăsurel sale, sad de la spatele săQ? II însoţea şi când cu atentatul lui Sio ca Alexandrescu, şi n’a ştiut de cât să ea la bâtae pe vinovat, după ce pusese alţii mâna pe dânsul şi după ce vestita cataramă îşi îndeplinise providenţiala sa misiune. Ce ajutor poate da Regelui mitocanul cu pantalonii creţi, care merge pe ţăcăncala la cjncl-zeci de metri de tră sura Regală, sad cel doi cetăţeni ce urmez de departe acea trăsură, cu un birjur cu brâu roşu? Rîde lumea, face glume ; asta e tot efectul; dar Doamne fereşte de vre o primejdie, ar sosi acei apărători prea târziii. Noroc, Insă, ca primejdie nu e nici una, din parte-ne cel puţin: atentatele nu intră nici tri principiile, nici In vederile noastre; nici răsturnări de Domn visăm. Dinastia am dorit-o şi am votat-o şi noi, şi tot ce ’şl-ar putea zice unii din opo-siţie care n’ar iubi pe Rege (crede d. procuror Dulap că ar fi cui-\a învoit să aibe un asemenea sentiment ascuns?) tot ce 'şl ar putea zice, după limba noastră, este ca : «Săpun am cumpă-«rat, săpun o să mâncăm I Ţara nu «piere, şi de nu ne place nouă Dom-«nul ăsta,—nu doară că nu e bun, «Doamne fereşte !—are să ne placă ur-«maşul lui, de om mal trai». Întrebările aceste sunt menite a a-răta naivitatea mijloacelor întrebuinţate şi inanitatea lor, Intr’un cas de Întâmplare. E un aparat numai, un sot de ceremonie. Se cade ca lumea să ştie că poliţia nu e nepăsăloare, dar câ făcătorii de rele n'aQ nici un cuvânt de a se teme. Nu este vina prefectului de poliţie, ne grăbim a o declara; In toate ramurile de administraţie s'a făcut un progres oare-care, s'afl sch mbat mijloacele, la poliţie Insă nu. Cel d'mtâiO care suferă de aceasta este prefectul chiar, şi nu credem se fie mulţi care să’l invidieze soarta. Sunt, afară de Indatorile de siguranţa publica şi de politică ascunsă, şi altele, care la noi ca aiurea, cad In sarcina poiiţiel. la lipsa de entusiasm sincer, se crede ca e de trebuinţă, în unele împrejurări, să se alcatuiasca un entusiasm de porunceală, un entusiasm sponlaneu, cum zic foile guvernamentale, manifestaţiuaile. Şi ele pe poliţie privesc. Dar şi aici mijloace sigure şi bune lipsesc prefectului, se iveşte adesea tragere pe sfoară din partea manifestanţilor, sad ca sunt puţin plătiţi, sad poate chiar c’orfi obosiţi, căci sunt prea multe. Românul este fanta-sist, li p ace schimbarea. Ori cum ar fi, încredere nu mai este din partea orgariisaiorilor de manifestaţium. Şi din pricina asta negreşit, am avut o privelişte aşa de caraghioasa, In seara sosirei Maiestăţii Sale de ta Iaşi. Am văzut pe manifestanţi, nu ca altădată, amestecaţi printrepubiiculcurios.ci iso-laţi, grupuri grupuri, despărţiţi cu ln-grijirede cea l’aia lume.prinlntunerec, unit aşezaţi ca vrăbiile pe postamentele ostreţelor din calea Victoriei.Erad astfel ca să’l poată inspecta agenţii poli-liţiei şi să'i numere.I'am văzut aşa cuca spunem, dar nu’I am prea auzit: en-tusiasmul spontaneu din seara aceia era slab, foarte slab; poliţia n'a avut de cât peutru cât plătise. Toate aceste mijloace, despre care am vorbit sunt din cele nesupără-toare peutru public, ba chiar Ii dad de petrecut. Dar sunt altele pe care cetăţenii,—uu cei indignaţi nici cei zaharisiţi, — nu le vor putea răbda tot d'a-una. Intre altele, armata aceia de bătăuşi duş de poliţie pe la Întrunirile publice şi chiar pe la procese. Prea se vede des, prea se vede pe faţă şi a început lumea să piarda răbdarea. t www.dacoromanica.ro % ţPOGA A MAITI llWW'IWIIIW Primim din Rtmnicu-S&rat următoarea corespondenţa: INFORMAŢI 3 NI Doamna Hitrovo, soţia ministrului plenipotenţiar al Rusiei a părăsit oraşul nostru alaltăeri mergând în Rusia unde afaceri de interes reclamă presenţa d-sale. Prin cercu lega pentru a face o anchetă asupra cauzelor deselor desordine ce se întâmplă în penitenciarul d’acolo, s'a reîntors în Bucureşti. D-sa a luat, ni se spune, măsurile cele mal neraerite pentru a se evita relnoirea dezordinelor în viitor, ţiind seamă în chibzuirea acestor mesurî şi de mai multe reclamaţiuni ale deţinuţilor. X Gomisiunea europeană a Dunărei a ţinut erî la Galaţi întâia şedinţă a sesiunei sale de primăvară pentru 1887. Această sesiune care va fi foarte scurtă se va termina prlntr’o escursiune a întregeî comisiuni la Sulina. * In sfîrşit ministerul de rezbel s’a hotărît se procedeze la o reparaţiune generală a localurilor în care se a-dăpostesc posturile de pază a graniţelor. Această măsură era cerută de urgenţă căci toată lumea ştie în ce stare deplorabilă sunt localurile în chestiune. * Direcţiunea general al telegrafelor şi poătelor a hotărât în principiu înfiinţarea a pai-spre-zece staţiuni telegrafice în diferite comune din judeţele Bacău, Neamţu, Tuto-va, Suceava şi Botoşani. Această înfiinţare este însă subordonată izbân-dei demarşelor ce d. colonel Pastia. a rugat pe ministrul de interne se facă pe lângă consiliile generale ale judeţelor citate pentru a lua în sarcina lor cheltuelile de întreţinere a noilor staţiuni. x Ni se scrie din Husciuk oâ starea senatăţeî Regentului Stambuloff s'a agravat mult de ieri. Medicii se! s’aâ opus la călătoria ce d sa voia să facă în Bucureşti considerând o deplasare că putând se aibă consecinţe serioase. 0 ICOANA A MOLDOVEI m 1851 LASCAR VIORESCU (Tradus dupe Wu.helm de Kotzebuk) Tatăl lui Lasear, marele logofăt Ni-colache Viorescu, înfăţişează ochilor noştril tipul unui boer mare de la începutul acestui veac, pe care abia îl mai găseşti astă-zî. Străinul îşlînchi-punşte fără voe că un moldovean care s a născut pe la 1775 sad la 1785 e un om cu totul necioplit ; daca astă zi chiar civiliaaţia lasă încă atâta de dorit, ce trebue să fi fost pe o vreme aşa de Îndepărtată de noi 1 Eti Însumi am crezut ast-fel, dar mai târziu mi-am schimbat părerea. Emigranţii francezi din vremea Revoluţiei işi făcuseră drum până în principatele Dunărene al căror nume abia era cunoscut pe atunci ; printre dânşii se aflad din fericire unii cu adevărată cunoştinţă de carte ; bo-erii le încredinţară băeţiî lor şi ast-fel se lăţi gustul pentru literatura clasica franceză, pe lângă cunoştinţele câştigate de mal nainte despre Romani şi mai ales despre Greci. Neapărat că cu felul acesta nu se forma nici un spe- cialist pentru deosebitele ramuri ale administrării Stalului, dar la mulţi dintre tinerii inteligenţi, citirea de cărţi bune, bine mistuite, alcătuia un fel de educaţie ştiinţifică. Şi de ar fi stat în spiritul vremii de pe atunci de a păzi pe copil de neciopbta creştere dobândită prin zilnica atingere cu ţiganii ce ’l s’ujead, şi de ar fi fost viaţa dintre părinţi şi copii din vechime mai strâns legate prin dragoste, de mult ar fi ajuns provinciile Dunării mal departe de cât sunt astăzi. Tatăl lui Lasear jucase un rol Însemnat şi făcea parte, mai ales pe vremea resboiului ruso-turc, din oamenii cei mal influenţi. Dându-şi adesea numai aerul de a nu se Împotrivi faţă cu vremelnica administraţie ruseasca, el cunoştea cu d’amănuntul însuşirile şi cusururile, virtuţile şi viţiu rile compatrioţilor săi, şi caula să uşureze sarcinele ce cădea»! în vremea resboiului asupra claselor de jos, poate nu tot d’auna In chip desinleresat, dar totuş Viorescu era deopotrivă folositor compatrioţilor 3ăl şi muscalilor, şi el fu aproape fără întrerupere, ministru, când la interne când la justiţie. In viaţa casnică îi fuseseră foarte numărate zilele fericite. Luase în prima căsătorie o femeie despărţita care-î a-dusese pe lângă o avere mare şi două fetiţe în casă. E! Înţelese In curând de ce se despărţise peste doi ani bărbatul Smărăndiţel de dânsa. Gu toate că treburile sale îl ţinea cea mal mare parte din zi afară din casă, totuş restul vremii dădea soţiei sale prilej îndestulat pentru desfăşurarea talentului el de-a necăji şi de a chinui. La început 11 făcea şcene de gelosie, care rar se sfârşeai! fără sfâşiere de cărţi, asvârlire de scaune şi -spargere de obiecte de porţotan de preţ ; mal târzii! tncepu nemulţumirea pentru tot ce făcea nenorocitul soţ, şi nici o dată nu lipseai! expresii de acele ce scormonesc sufletul omului până daţi de locul care ’l doare. De B'ar fi încuiat nenorocitul în odae spre a scăpa de furtună, i-ar fi adus de sigur un lăcătuş; de aceia mai bine răbda tn tăcere. Şi cu toate astea II iubea Smarăndiţa ; erau momente în care căută să I facă să înţeleagă mângâindu-1 ca tocmai acele ,,micî scene“ trebuiai! să i probeze adâncimea simţirilor ei. „Dacă nu te aş iubi ce mi-ar păsa mie de ce faci 7“ zicea ea atunci; „dar tu eşti proprietatea mea !“ Apoi urmau de obicei»! lacrimi şi se sfârşeau printr’o îmbrăţişare, tn vremea căreia Nicolache se uita pe fereas tră deasupra umerilor jumătăţii sale aruncând o privire desnădăjduită spre cer. Pe vremea aceia, şi poate chiar şi acum, era aşa de lesne de a se despărţi cine-va, în cât nu se poate pricepe cura a trăit Viorescu într’un asemenea iad. Dar la urma urmelor, tot tş perdu răbdarea şi propuse nevesti să se despartă. Un om tnoa tânăr pe atunci, Alecu Dolban, pe care îl vom Întâlni mal târziii, sluji, ca bun prieten al casei, de mijlocitor la desbaterile neplăcute ce se născură din această propunere. Spre a scăpa de toate, Viorescu lăsă de moştenitori ai averii sale Întregi pe soţia sa cu copii ei, In cas când ar muri fără a avea el însuşi moştenitori direcţi, şi pe temeiul acesta se şi făcu despărţirea. Smărăndiţa dupe două despărţenii se mărit* peste câte-va luni cu sfătuitorul săi! Dolban. Adânc înţeles trebue să aibă cuvântul: «Nu e bine ca omul să fie singur.» Cu toată îcc.rcarea la care fusese supus Nicolache, el se însurâ în curînd pentru a doua oară. Prietenii luî ziceau că o făcuse numai spre a avea moştenitori direcţi şi a juca asUfe! un renghi»! neuitatei Smărândiţe. însă nu vă pot spune nimic positiv în asta privinţă. Casandra, nevasta de-a doua, nu semăna de loc celei dîntăl; glasul nu i se auzea în casă de cât trăgănat şi şoptitor; poruncea slugilor mal mult prin semne de cât prin cuvinte şi ele o înţelegea»! uşor, fiind că nu eşanici odată din cercul indelntnicirilor zilnice; toată firea el era nespus de liniştită Numai la fierberea dulceţei se zice că s’ar fi necăjit odată şi că ar fi tras chiar o palmă unei ţigance; dar nu’mi prea vine s‘o cred, cu toate că facerea dulceţei, ce se întrebuinţează în cetăţimi mari la casele boereştl.este o ramură însemnată în gospodăria casei, şi gradul ei de bunătate slujeşte de norma pentru a judeca despre însuşirile gospodinei. Casandra obicinuită din copilăria sa cu viaţa de )a ţară, se simţea străină în Iaşi; datoria de a face şi de a primi visite II era nesuferită. Ea nu-şl putea chinui mintea ei adormită spre a găsi noul ma terii de vorba şi de aceea se mulţumea tot cu acelaş lucru. Unul dintre musa firi îi spusese odată cât e de grozav să fie cine-va silit să înoate în noroiui din laşi safi să se înece de praf; an titesele aceste o încurcară la început, mai pe urmă însă înţelesese adevărul lor, şi d’atunci încoace tema aceasta era singura obicinuită în salonul ei, a-desea se mal adăogaii aprecieri interesante asupra căuşelor şi efectelor a-cestor greutăţi şi variaţii despre neîn-destularea lumineî pe uliţă. Nădejdea Smarande! pentru moştenirea averii lui Viorescu devşni în curînd foartelndoioasă;Casandra născu un băiat şi două fete. Scarlatina însă răpi cele două fete peste câţi-va ani In vreme de o săptămână, şi nu le rămase părinţilor de cât singurul fiii Lasear pe care 11 văzurăm pe înălţimii^ Bo-sancei. Nicolache Viorescu abia simţi pierderea aceasta. După cum era croits viaţa familiei pe vremea aceea, tatăl nici nu putea avea multă grije de copii cei mici. aceştia se creştea»! de obicei la ţară sub pază străină, pe când ăl se afla la oraş cu slujba sa. Alintările erafi foarte rare. Casandra, cu toate că era şi densa de părerea bărbatului său, cum că copii trebuesc ţinuţi cam departe de părinţi şi ca lăsarea tn voia lor faţa cu părinţii dovedeşte o lipsă de respect, totuşi fu mâhnită vreme îndelungată de pierderea fetiţelor ei, şi -I intră în cap că Dumnezeii o pedepsea pentiu vr’un păcat mare ce’l făcuse. Pentru a Îmbuna dsr pe Dumnezei! şi pe sfinţi, se hotărî să ia un copil de suflet, cum numeşte limba romînâ, wummmmmmmmmtmm înainte de alegeri Încă de Sâmbătă oraşul era asediat de funcţionari de tot soiu. Toţi 9ub-prefecţi erai! în păr şi cutreierat! oraşul în toate părţile împărţind cu dărnicie făgăduielile şi ameninţările. Fu peste putioţă opoziţiei să găsească o sală de întrunire de oare-ce toate măsurile fuseseră luate de administraţie în acest scop. Colegiul I Colectivişti înspăimântaţi de faptul că opoziţia propusese o listă de candidaţi, aduseseră cu depeşl pe toţi funcţionari din toate unghiurile ţărel care sunt înscrişi în acest judeţ. Senatorul Polizu Micşunescu care declarase în a jun unul prieten că n are de gând să vie la alegeri, fu trimis în dimineaţa zilei de 3 Mai la Rhrraic prin ordin vizirii»!. Foarte comentată şi venirea la voi a d-lui C. Şuţu care d'abea înpftmân-tenit de un an, a găsit de cuviinţă să vie să facă zel colectivist. La orele 5 şi un sfert tncepu despuierea scrutinului printr’uh incident sgomotos care ţinu mal bine de, un sfert de ceas. Colectiviştii pusese pe toţi cei bănuiţi să strângă biletile în doue, în loc se le îndoiască In patru cum cere formal legea electorală. De la ivirea primului bilet îndoit în două se ridicară profestaţii din partea oposiţiei cerând anularea biletului: colectiviştii neruşinaţi ca tot-d auna ee-reail cu ţipete sălbatice să li se socotească şi aceste bilete ca bune. Zgomotul ţinu mai bine de un sfert de ceas ; printre cel care ţipai! mal tare să deosibeau d-nii Vulcan, Mosgos şi V. Chiistoforeanu câte şi trei avocăţol corifei al regimului, cel doul d’lntâiîi certaţi de mult cu cinstea şi cu buna cuviinţă, cel d’al treilea dosii în mod fraudulos din armată. In sfîrşit după ce se linişti niţel zgomotul, preşedin tele,magistratul Dancu. declara călcate biletele făcute în două se vor anula, în mijlocul vociferărilor şi ameninţărilor colectiviştilor. Purtarea d-lui Dancu In tot timpul operaţiune! electorale a fost nu se poate mai corectaşi Utaceonoare. Resultatul scrutinului a fost: lista colectivistă a întrunit 81 voturi din care 19 funcţionari, lista opozite! a în Irunit 76. Cum vedeţi oposiţia n a căzut de cât cu 5 voturi şi trebue să ţineţi seamă că din colectivişti n a lipsit nici picior, de vreme ce ca lot-d a-una am avut se deplângem lipsa mal muitor din oposiţie. Încă o biruinţă ca aceasta şi colectivitatea va fi sdrobită. (Colegiul II La colegiul al 2-lea presiuni g»ave. Alegătorii sunt controlaţi jos de agenţii primăriei. Cu toate astea resultatul scrutinului a fost: lista colectivistă 147 voturi din care 83 funcţionari, lista oposiţiei 136‘. Mâine va fi luptă şi la colegiul al IlI-lea căci oposiţia de-aicea nu vrea să lase târâm liber colectivităţeî. rile noastre politice se zice din nou, şi cu mai multă stăruinţă de cât or când, că d. Hitrovo va părăsi postul 3eu din Bucureşti şi nu se va reîntoarce aci, din călătoria ce face acum.de cât pentru a prezenta scrisorile sale de rechemare.Dupeaceste sgomote însă, cauzele plecare! d-luî Hitrovo d’între noi ar fi de ordine cu totul privată. X Primim de la Râmnicu-S&rat următoarea telegramă: Revisorul şcolar întrunit chiar azi dimineaţă ora 7 pe învăţători sub cuvent de conferinţă şi recomandat votarea cu guvernul Ori-ce scrupul a dispărut. Ce se mai zicem de sub-prefecţî, oameni poliţiei, care se numesc şi se menţin numai e,u scop de a deveni instrumente? Margariloscn. * Consiliul sanitar superior a fost sezisat de o plângere a mal multor farmacişti din ţara cerînd modificarea mesureî prin care le este interzis se libereze, fără ordonanţa u-nui doctor, chiar şi medicamente oficinale simple. Intr’adever,această măsură care n’are alt scop de cit d’a face o consultaţiune medicală indispensabilă pentru cea mai neînsemnată indispoziţiune, este foarte păgubitoare farmaciştilor car) nu mai pot vinde, fără reţetă, nici un centigram de chină, nicî pentru un ban alifie vânătă. x D. Ferikidi, ministrul afacerilor străine, s’a dus la Sinaia pentru a lucra cu M, S. Regele. ft Institutul de bacteriologie sub direcţiunea d-luî Babeş va începe a funcţiona la I-iu Iunie viitor st. n. * Se. vorbeşte despre numirea doctorului Rîmniceanu în postul de director general al serviciului sanitar insa cu titlu provizoriu. Dacă sîiiciosul ministru de interne crede că prin acest şiretlic e-ludează legea şi că d. Rîmniceanu nu va perde scaunul şeii de deputat, se înşeală Ori cât de slugarnică este majoritatea Camerei ea nu va putea se nu considere primirea de către doetorul Rîmniceanu a unei funcţiuni administrative ca o demi-siune din mandatul seu. X Se pare că puşca cu repetiţiune va intra definitiv in armamentul trupelor române, căci comitetul de infanterie se va întruni chiar în cursul luneî curente pentru a alcătui regulamentul privitor la întrebuinţarea acelei puşti. X La Galaţ\ Turnul Severin şi Huşi rezultatul alegerilor de erî ale co legiuluî al 2-lea judeţean dau loc la balotagiu. X D. Lupu Costaki, directorul general al închisorilor care fusese la Te- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (87) AJLEXIS BOU VIER FEMEA MORTULUI PARTEA TREIA xn. O destăinuire — D-ta eşti 1 strigă Genevieva, în a-devâr speriata, dar cu toate acestea a-trasfi de povestirea lut Rig căci începea să spere. Inadevăr am auzit de la bărbatul meu ciudate lucruri despre d-ta. Rig zâmbi cu răutate, şi reluă : — Intr’o seara bărbatul d tale veni la miDe. El aflase — mă iartă că ’ţt vorbesc fara înconjur— că eşti amanta Iul Fernand Sâglin. Găsind că râsbu-narea printr’un duel nu ajunge, ca dacă ar mărturisi vina d tale tot el va fi cel ruşinat, bărbatul d-tale amin-tindu-şl o curarisire ciudată pe care o făcusem cu uu condamnat la moarte, Veni la mine. Avea un plan de răsbu nare îngrozitor. MS întrebă daca aş putea sS ’l fac bS pară mort, ast fel că toată lumea sS se Înşele şi apoi sS ’l deştept, să I ridai! viaţă. Eu i-am zis : Da 1 - O 1 strigă Genevieva plină de e- moţiune, începând a crede pe Rig, explicând u-şî acuma scena din noaptea în care soţul Ie 11 apăruse atât de straniu. E-a dar adevărat. Trăia ! Rig urmă a ’i istorisi de la început cum lucrase asupra lui Pierre întrebuinţând otrava numită curare a cărei e-fecte sunt atât de minunate. Apoi şcena din casa lui Davenne, când Genevieva îl crezu mort, apoi intrarea lui în cavou dimpreună cu Simon care îl ajută sS reînvie pe locotenentul sSfl. Genevieva îl asculta când îngrozită, când mişcată, aci crezând că are aface cu un nebun, aci încredinţată că tot ce aude e adevărat de şi peste fire. — D-le, zise ea în sfârşit, nu pot să Cred or ce ai zice. — Asta d-nă, dovedeşte că nu vel plăti de ajuns taina ce-ţ! desvăluesc de vreme ce e un lucru atât de minunat.... — Şi unde locueşte bărbatul meâ ? Genevieva se cutremură zicând acest cuvânt. Se grăbi a adâoga : — Unde e copila mea ? — La Şarona. întreabă de casa spânzuratului. Ab închiriat’o şi nici nu ştiQ că aşa ÎI zice casei, din princină că a-colo s’a sinucis unu. De aceia nici n’a fost închiriată până acum şi ab găsit’o gata a 'I primi. Acolo vel afla pe fiica d-tale. Bătrânul Rig, văzând încă îndoială zugrăvită pe faţa trăsurilor tinerel femei, zise : — D nă, nu crezi în jurămintele mele — şi aî dreptate — dar eu mă în- cred în d-ta ; mi-al jurat că până pesLe trei zile nu vel spune ce al aflat de la mine. — Ţ’o jur ş’acuma. — El bine d-nă Davenne, să mergem într’aco'o. Ed mă voit! opri la Începutul aleel care duce la Şarona şi de acolo Iţi voib arăta casa zicându-ţl: Eată-o. — Primesc, d-le... Rig sî sculă, salută pe Ganevieva şi eşi ca să aducă o trăsură. Ea trebuia să iasă înd itâ dupe dănsu! şi să sue în trăsură alăturea cu selbatecul. Acesta coborî scările; ajuns la catul de jos se opri, scoase din portofolii! biletul ce’l primise de la Genevia şi se uită la el cu mulţumire. Dupe ce’l mal întoarse, îl mal citi încă o data îl puse apoi în buzunar cu băgare de seamă zicând : — Acuma treaba e pusă la cale Afacerile sunt afaceri: un bilet scris cu mâna preţueşte mal mult decât o făgăduinţă din gura; sunt sigur că odată ce s’ar fi văzut ear bogată mi ar fi dat suma hotărltă, dar aşa n’am nevoe să mal aştep... Mâine mă duc la Londra, scontez biletul cu o m:că pagubă la Greffys şi reintru în banii pe care mi-a furat el... A! bătrănul Rig să pricepe şi el la răsbunărl. Ce mal bucluc are se fie pe la dânsul! De, nătărăul nu trebuea se-şl facă un duşman din moşneagul de Rig. Mal mult face el de cât Simou al lui!... Selbatecul era foarte vesc-l; număra mergănd încet cea ce avea şi urma convorbirea cu el însuşi: — Disearâ vând tot... La zece ore ea»! trenul... Mâine ajung la Londra, mă stabilesc acolo ca doctor. înainte de 6 luni, capăt clientela fiilor celor mal mari din familiele bogate care a»! nevoe de un medic inteligent spre a le îngriji familia. Selbaticul va deve.ni acolo doctorul Danielo Zintsky. Numele ăsta mi-a adus noroc; din ziua In care l’am luat am început a mă îmbogăţi. Am să vieţuesc în sfîrşit mare şi tare... Şi bătrânul Rig se cobora mai încet, repetând cu desfătare. — Mare şi tare... Gând ajunse în curte, nu mal avea aerul cel umilit cu care venise; deja în mintea Iul să vedea la Londra, trăind luxos într'un apartament splendid; se vedea luând apucăturile lui Danielo; se vedea mândru, respectat şi repeta ca un muritor de foame care zăreşte înaintea lui o masă îmbelşugată : — lnsfîrşit, însflrşit! Tocmai atunci trecu o trăsură; el îl făcu semn să oprească. Apoi se sui şi zise birjarului: — Stal acolea. Are să vie o doamnă. Când să va sui şi ea, ne vel duce la Şarona. Selbatecul se aşeză voios pe perne şi închise ochii ca se viseze mal plăcut. De o dată simţi o sguduiturâ, deschise ochii crezând că d na Davenne soseşte. Dar dădu un ţipăt de turbare atât putu face. De fle-care parte a trăsurel câte-un agent să suiseln ea şi să aruncase asu- pra lui; ei ’l apucase braţele, şi era chiar vreme, căci mâinile lui umblaQ se scoată pumnarul din buzunar. A-genţilll legară burduf, ţinendu-1 mâna la gură ca să nu strige. Atunci o voce pe care Rig o cunoaş tea foarte bine strigă birjarului: Pune pânzele la vânt!.... şi iute la prefectură.... Aida !.... Apoi : — Ştii prietene, este un loc lângă tine, am să vid şi eb, să văd ducă e în adevăr ambarcat. Şi Rig văzu pe Simon urcându-se pe capră. Acesta ’l pândise şi pe când sălbaticul eşiadincasaln care locuia Genevieva, matelotul eşia din odaia portarului şi făcea semn la nişte oameni care era»! pe aproape. Aceştia ’şl îndepliniră datoria ior de agenţi. XIII. Desperare Genevieva să îmbrăcase repede şi cu toate protestările lucratoarelor sale care ’i spuneai! că după noaptea ce petrecuse. după criza ce avuse, era imprudent, chiar primejdios de a eşi, Genevieva nu mal ascultă nimic. Aşi revedea copilul, aşi revedea bărbatul era tot ce doria; această idee o făcea tare, ’i da o viaţă nouă. Se simţia In stare a suferi totul pentru a putea vieţui i-ar ca altâ-datâ cu .leanna şi cu Pierre. Chiar dacă acesta ar iubi acum pe alta ea ’şl va mulţumi a fi prietena lul.„T va cere numai să lase peJeanna să’l spue mamă (Va urma) www.dacoromanica.ro FPOCA - 6 MAR’ ■ PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlrafflu 6,000 de foî ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia i 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. cea bogată In imagini, copilul adoptiv. Ea alese pe fiica unei prietene din copilărie, care murise, şi Catincacea mititică se obicinui curând In familia sa cea nouă cu Lascar, prietenul său de joc, care era mal de aceiaşi vtrstă cu dănsa. După ce Mihai Sturdza ales de Cabinetul din Petersburg şi de Poartă, se numi Domn al Moldovei, Viorescu se retrasă cu totul din slujba Statului şi trăi de aci înainte fără întrerupere la moşia Iul Vaiea-Verde. Copiilor nu le prea venea la socoteală; el trăiseră pînâ aci singuri şi slobozi la tara, numai cu un profesor francez şi sub ochii slugilor. Tatal era din tinereţe mal mult serios de cât vesel; încercările vieţel şi mal ales o boală, care din zi ce merge îl slăbea puterile, îl făcuseră şi mal serios de cât înainte. Dacă ne mai gândim şi la firea tăcută a mamei, lesne vom înţelege cât de grea Lrebue să le fi părut copiilor tăcerea de mormânt ce domnea în casa. Apoi mal venea şi stăruinţa pentru studii mal serioase, de vreme ce Monsieur Grosbois pe când era singur stăpân împărtăşea cu mare economie micul săO tesaur de ştiinţa. Lascar fu dar foarte vesel, când i se spuse într’o zi că va fi trimes la Berlin la şcoala, lucru ce venea la vreme dacă era să mal iasâceva din băiatul de trel-spre-zece ani. Lascar fu expeduit cu o persoană de încredere: Catinca rămase singură de tot. Ea nu avu copilărie fericită. Fără & se putea plânge că se purtau rău cu dânsa în casă. totuşi era adânc mîhnrtâ de răcealac.ea de gliiaţfice oînconjura. Când sta cucoana Casandra mai toată zioa în colţul divanului, cu obrazul cam sulemenit (ea nu pierdea obiceiul nici în viaţa sa retrasă de a aduce asta îngrijire persoane! sale; şi laşa să alunece mărgelele mataniilor printre degete, fără a zice un cuvânt ; când cuconul Nicolache şedea dinaintea mesei de Ungă divan şi facea pasienţe asemenea fără a zice o vorba, şi Gatinca nu se putea mişca de la gherghef, atunci > se părea adesea că are să intre în groapă ca părinţii el, şi suspina aşa de greO în cât cel doul bătrâni erad p’aci p’aci s'e întrebe ce are. Dar n’o întrebau nici o-datâ. Ast-fel să făcu fata de patru-spre-zece ani. Şi iată că i se înfăţişă un mijloc de a schimba felul traiului el. Un proprietar vecin, Ienache Puricescu, care venea de câtă-va vreme cel puţin de două ori pe săptămână la Vaiea-Verde, spre a fi al treileaîn grupul celor tăcuţi, o ceru de nevastă. Cererea era neaşteptată de tot, nimenui nu-I trecuse prin cap să tragâ o asemenea concluzie din cutiu-ţile cu cofeturi rele pe care le aducea din vreme în vreme. Viorescu surise pentru întâia data, şi sigur că ar fi rls chiar, daca durerea lui de ficat n’ar fi fost tocmai aşa de tare în acel moment —Ienache cel de patru-zeci de ani şi Catinca de patru-spre-zece — el gros şi greoid, ea în floarea tinereţel, desvol tata trupeşte, cum rare ori se întâmplă chiar lafeteledinMoldova la aşa vtrstă! —Şi totuşi căsătoria se făcu: Fatadorea să întrerupă monotonia vecinicâa vieţel sale; romane nu citise, şi realitatea nu putuse pân’aci să-I dea cea mal mică idee despre iubire; Catinca deveni soţia lui Puricescu şi plecă cu dânsul la Puriceştî, unde vom merge şi noi mal târziu spre a face mal bine cunoştinţă cu dânsa şi cu bărbatul el. Plecarea noilor soţi aduse cea dintâi Q schimbare mare în Vaiea-Verde. Abia remăseseră bătrânii de trei luni singuri şi cucoana Casandra muri. Viorescu nu iubise nicl-odată cu pasiune pe repo-sata, dar puterea obiceiului care nu suferise nici o abatere prin scene supărătoare din partea ei legase strlns bătrâna păreche în decursul anilor. Un loc gol în casă aduce tot-d’a-una întristare; dar daca din două locuri numai unul remâne gol, apoi ’ţl sfăşie inima groaznica singurătate. Nicolache Văzu îndată, că turburat de durerea ce nu o putea invinge, boala lui înainta se vorbeşte foarte repede. Dar moartea ce se apro- două zile. pia nu’l speria, el nu se mal aştepta la nimic în viaţă. Numai gândul fiului săQ ’f mal sporea puterile. Averea lui era destul de mare pentru singurul săd fid, dar avea datorii încă din vremea când ţinea casă deschisa fiind în slujba Statului. şi abia se micşoraseră ceva de când erati aşezaţi la Valsa-Verde. Gândul lui era sşa dar să se îngrijească de epiiropi pentru fiul săd ce remânea singur. Din prietenii ministrului remâseserâ puţini prieteni al omului retras în viaţa privată. Viorescu nu avea dar de cât un număr restrîns de oameni dintre cari putea alpge epitropi. Tocmai veni, fie din întâmplare fie cu intenţie, Cos-tache Vrenceanu la Vaiea-Verde. A-cesta, al cărui caracter ’l voiu descrie mal târziu, făcea parte din cel ce mal veneau la Viorescu din vreme în vreme de când trăia singuratic la ţară; dacă o făcea de stimă şi de prieteşug, sad numai fiind-că Vaiea-Verde se afla la un loc unde-I venea mal uşor să dea grăunţe cailor în desele lui călătorii, asta nu o pol deslega. Trăsura lui Costache Vrenceanu se opri într'o bună dimineaţă Înaintea scărel şi Viorescu ocupat mered de acelaş lucru aduse vorba despre epitropie. Vrenceanu slujise câte-va luni sub Viorescu şi lăsase în mintea superiorului sâd o idee indoioasă despre moralitatea sa; cu atât mal recunoscute erad înss cunoştinţele sale temeinice în afaceri cu toate clenciurile şi incurcatu ri!e lor, şi de acea nu lrebue să ne mirăm pfea mult dacă bolnavul pe moarte ’( propuse să fie unul din cel trei epi-Iropî, având neapărat gândul sS’i alăture alţi doi cu mal puţină deprindere In afaceri dar cu mal multa onestitate. Vreancenu se impotrivl multă vreme, şi primi insfirşit, începând îndată a vorbi despre alegerea celor-l-alţl epitropi. Ienache Puricescu era să primească de sigur: Viorescu ’l ştia om cinstit până în fundul ini mei şi se încredea şi în mintea lui practica. Nu prea se înţelege cum şi formase această judecată, căci după cum am spus-o, vecinul Puricescu jucase un rol de mut de câte ori venise ia Vaiea-Verde; poate ca Viorescu care trăia în anii din urmă numai cu amintirile din trecui şi nu vorbea mal de loc, punea pe socoteala convorbirilor pe jumătate uitate care le avusese cu vecinul săli, ideile ce-I străbăteafl prin minte; oricum ar fi din felul cum şl lngrejea Puricescu de mica sa avere, puteai trage conduşii măgulitoare pentru cunoşti nţeiele sale în gospodăritul moşiei. Alegerea celui de al treilor epitrop era cea mal grea. Vrenceanu propuse pe Alecu Dolban, bărbatul care după cum ştim luase de soţie pe cucoana Smârăndiţa, nevasta cea d’înteiti a lui Viorescu. Gândul acesta cuprinse pe bătrân de mirare. De mulţi ani încetase ori-ce raport cu casa lui Dolban ; pe de altă parte nu avea nimeni mal mare interes de cât Do1 ban ca să sporească averea Iul Viorescu; Lascar remânea singur şi nefiind nemuritor, fraţii săi vitregi, copil iul Dolban puteQ ajunge la moştenire. Desbaterile asupra acestui punct ţinură două zile şi se sfîrşiră prin acea că amândoi candidaţii la epitropie fură poftiţi fără Întârziere la Vaiea-Verde. Ei primiră sarcina şi în curând se făcu lucrul conform legii. Regularea epitropie! părea sc ’I fi dat Iul Viorescu o nouă viaţă; el se simţi o lună întregă mult mal bine. Apoi deodată fu copleşit de boala, o mal duse vre-o câte-va săptămâni pe jeţ, înfăşurat în şaluri şi în blănl, şi când începură a cădea cel d’întâifl fulgi de zăpadă, sunetele clopotelor din Vaiea-Verde ’l insoţ:râ la groapă. Gatinca ’i închise ochii. (Coni'orbirl literare). ou stăruinţă de vre-o Asia dimineaţă la ora li s’a ce-lebratîn cathedrala Mtropoliei Chie marea Duhului sfint asupra înd^ep-tâţitorilor L*ge\ dupeoarea urmat deşchiderea sesiune! de primă-varâ a sf. 3inod. D. D. 3turdz» Ministrul Cultelor, purtând mare i cruce a Coroanei României a dat citire Mesagiulul regal pentru convocarea sf. Sinod, du pe care I. P. S. S. Mitropolitul-Primat a declarat şedinţa deschisă, care Inse nu s’a putut ţine nefiind de faţă de cât 10 prelaţi, din care cauză şedinţa următoare s’a anunţat pe Joi la amiazl. Sesiunea de faţă va fi consacrată numai expeditiunei afacerilor ecle-siastice,amânându-sepentru toamnă desbaterea cestiunilor însemnate ca reorganizarea Seminarelor şi altele tot atât de importante. $ S. P. S S. Mitropolitul Iosif al Moldovei a anunţat pe Joi sosirea Sa în Capitală. % D. Ion Bălăceanu, Ministrul plenipotenţiar al României la Constan-tinopol va părăsi Bucureştii mâine de dimineaţă prir. Orieniul-expres pentru a se întoarce la postul seu. # Tratările preliminare între d. Fe-rikidi şi d. marchiz del Moral pentru lncheiarea unei convenţiunl de co-merciâ româno spaniola sunt urmate cu multa activitate şi totul face a se spera că negoeiaţiuniie oficiale vor putea începe în curând cu depline şanse de reuşită • D. Babeş, noul profesor la facultatea de medicina din Bucureşti a sosit azi dimineaţă în oraşul nostru. • Aflăm cu o deosebită părere de reh încetarea din viaţă a d-neî Marina Giani, muma d-lui Alex. Giani, membru la înalta Curte de Casaţiune şi soacră a d lui Dim. Giani, fost Ministru al Justiţiei. Presiunile şi ingerinţele administraţii din Buzeu la alegerile judeţene au fost nepomenite. A seară fâcându-se o întrunire de consfătuire între delegaţii şi alegătorii colegiului 111, o parte din primarii rurali în frunte cu cei de la Simileasca, Scurteşti etc., au intrat în localul de întrunire împreună cu funcţionarii de la Comitetul judeţean şi de la primărie, într’o stare de a-meţealâ desevîrşită şi aii provocat scandale şi fluerâturi, împiedicând pe oratori de a vorbi, şi ameninţă ndu-î cu bătaia. Nu s’a văzut până acum în Buzeu atâtă degradare din partea autorităţii, Beţia în rindurile acesteia era complectă. In cele din urmă şi colectiviştii din localitate s’au luat la cearta. Ei prezintă azi doă liste una cu alta fără Mebtupciu, care e cumnat cu ministrul de resboiu. —Acesta însă ar fi trămis de veste se se aleaga ruda lui cu ori-ce preţ. — Aşa se fac alegerile la Buzeu. D. Lascar Catargiu este aşteptat peste câte-va zile în Bucureşti viind din străinătate unde se află de mai mult timp deja. ® D. Ion Brătianu va veni Joi seara în Bucureşti. Înştiinţând despre a-ceasta pe d. Dim. Sturdza, d-sa îl a rugat se previe pe cei-l’alţi miniştri că Vineri se va ţine un con siliu sub prezidenţa Regelui şi că nici unul dintr’inşii uu lrebue se lipsească. Amicul guvernului căruia datorim această informaţiune ne-a asigurat tot-d’odata ca în întrunirea de Vineri a consiliului se va es i-mina cestiunea disolvârei imediat a Corpurilor Legiuitoare despre care cieze pentru construcţiunea de nuol drumuri de fer. Xew-York t7 Maiu. — (Ga'e indirectă) Li 13 MaiQ sa inaugurat aici o statue de bronz a preşedintelui Gar-field, ceremonia a fost foarte împunâ-toare. Statua a fost ridicată aproape de intrarea parcului Capitolului. IPetersburg;, 17 Maifl.— (Cale in-diiecu) Rusia n’a voit să recunoască blocus declarat de Italia în Abysinia. AGENŢIA HA VAS Atena, 17 Maiu.—Nişte depeşl din Canăe anunţă sosirea a trei mii soldaţi turci. Nişte soldaţi turci ad maltratat pe nişte creştini; el ad fost pedepsiţi de către şefii lor, cea ce a calmat agitarea populară. Cu toate astea o surda iritaţiune se observă încă în insulă. I.ondra,*17 Mai.— Se anunţa din Constantinopol ziarului «Times» căSul-tanul a fost prevenit cum că Germania îndeamnă pe Austria de a lua o posiţiune mal accentuată contra Rusiei In chestiunea bulgară, dar că Austria n’ar fi dispusă a urma acest con-silid. Constantinopol, 17 Mal. — Sultanul a trimis cadouri şefilor Tripolita-nie), cu scopul de a însufleţi spiritul de fidelitate printre populaţiunl. Berlin, 17 Mal — «Gazeta Cruce!», vorbindde intenţiuneaguvernului fran-ces de a mobilisa douâ corpuri de armată, zice că nu trebue să ne miram dacă Germania se va gândi se pună pe picior de rezbel trupele din Alsacia-Lorena. «Poşta», lntr'un articol intitulat «Tot-d’â-una în vedetă», desfăşura această ideiâ, că Germania este ohligată să urmărească, cu o atenţiune tot-d’a-una din ce în ce mai mare, aceea ce se petrece în Francla, căci guvernul pacific, ceFrancia posedă azi ar putea să fie Înlocuit mâine de către un alt regi m. Curs metodic de limba franţuzeasca de B. Florescu. anul 1 pentru I-a clasa gimnazială, Preţul 3 In. Se găseşte la autor, profesor la Sf. Sava. st. Scu’pturel 34, şi la tipografia Universulu1 Luigi Cazzavillan 19 st. Brezoianu. Vom reveni asupra acestei cărţi, importanta din puntul de vedere pedagogic, într'un studii! amănunţit. NICOLAE fii. PAPaDftT AVOCAT 'şi a strămutat domiciliul în strada Academiei No. 10, în faţa hotelului Union. C. N. MIGLESCU ADVOCAT S’u mutat 8trală\ Parfumeriel DEDICAT A n.m\m mm| -apun Margherita ' MigoniI ăraci . . Margherita 4 Migemm \pa de IffiMt Margherita—A. ifigorum 'r.d d« orez Margherita-4 Migoiv I (uMn Margherita—.4. Migom | Articole suni garantate «a n are nici (. .uhslanla nnisihila si suni recomandai nai en seama si eu toata si increderea la toamne si domnişoare elegante pentru] calitatea Iot higienica, pentru duetele es-inisile si pentru parfumnl atât delical •al si placul. Cutii foarte elegante ou asortL mente complecte cu pa-fumeria de nai sus Se găsesc in Bucureşti, la Magasi-rul Jobin, Calea Victoriei No 41,si ia :. H. Muller. Calea Victoriei 39: la me-îageral. Briol si en gros Iad So-lo non Hechter, roitul siradei Upscanîsi '.acani. £ SURZENIA Recomandam cu tot dinadinsul persoanelor lovite de surzenie. Microphonul aurii-cular imperceptibil inventat de D-nul Doctor Mâine din Paris. Acest precios instrument acustic este aprobat de Academia de Medicina din Paris şi a obţinut medalii de aur la exposiţiunile internaţionale din Paris şi Anvers. El se adaptează la conductul auditif se pune şi se scoate dupfi voe. permite de a lua parte la o convorbire generala, reda organului celui mai rebel funcţiunile sale şi vindeca sbâr-niilurile, Se poate zice despre microphonul auricular ca el este pentru urechii cea ce sunt ochelarii pentru ochii. Aceste resultate sunt dobândite farâ remedii şi fatra o-peraliuui şi aparatul nu psicinueşte nici supfirare nici durere. Se primesce franco prin poşte înpreună cu instrucţiunile necesare trimiţând un mandat poştal sad uncek de (cinci zeci) franci la inventator. D-nul Doctor Mâine 142 Rue Legender Paris. 1. SANDILESM WOYEINII ADVOCAT S a mutat in aceaşl Stradă Ştirbei-Vodă No. 30. (In faţa intrări Slater în Cişmig[u) lp •» D’ DIVID0V1CZ S de Ia facultatea din Viena SPEC.BOALE INTERNE, DE COPil | SI DE GAT $ Strada Sf. Vineri No. 14 $ vis-a-vis do biserica Sf. Vineri; fi ord. 3 — 5 p. m. j * ■** • SS;«'«£$&££ m* D' SALT * de la facultatea din Viena SPEC.: BOALE de FEMEI şi S Y F ÎL 1 S S'A MUTAT A'o. 4 — Strada Fortunei — No. 4 langa farmacia «cu sfinţi » ( Calea Moşilor ) GonsultaţiunI în toate zilele de la — 2 — 5 p. in. — CASA DE SCHIMB ALEI. GR. 101SCD k B. MARCO tilr>4r. Lipscani, %o. i & hi* Bucureşti, 4 40 Maiu__ VALORI Scadenta lT6rr*ilI) cuponelor j ffie^u FONDURI DE STAT ROMAN Henta rom. per. 1875 5 O-'O Renta rom. amorţi». 5 O'O Renta rom. (rur. con) 6 O'O Oblig, de atat C. F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Imprimi. Stern 18G4 7 0/0 Impr. Openheim 1860 8 0/0 Agio ÎMPRUMUTURI DF. ORAŞE îm Impr.or.B.ou primelozf. VALORI DIVERSE Credit Fonci&r Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Crud. Fon. Ur-din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 6 0/0 CrebFoac.Ur.diB las i5 0/0 udi Cas poai. fr *00. ţi apr. cras Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 1 Ap 1 Or ' Ap 1 O-1 Mai 1 No 1 Ian 1 Iul Idem lMarlsei 1 Ian 1 Iul 1 l&n 1 Iul 1 Mai I Nt I lan 1 Iu) Idem Idem Idem Idem Idem Mal No 90 3/4 94 1/4 «5 1/4 151/* 771/* 93 36 1051/* *93/4 101 96 86 771/4 216 8/4 www.dacoromanica.ro gPJQCA — 6 M.V.U xti °xtM*cosr.''#r.mi*i**va ■ «mm amamammm MtA'Jff: l.r,: {.âHLl'J— wniiimiM Ml a IBLU LI fimiT.i;nn|T| i*ri*5r*i BUCUREŞTI fi.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Bydrotherapia —2. Electrizare —3. tnthopedie—4. Gimnastica medicala—5. Orhaiaţ!—6. MasajiCi sistematic—7. Ser-viciuila domicilifl — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur...................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente.............1.— 1 duşe rece sistematică cu basin 1.— BA! DE ABUR SI DE PUTINA Notă i. Băiie de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînâ fi la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă n băile de abur, e-dată pe săptămână Vito uerea do la 7 ore dimineaţa pîaă la 2 t posi-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform •; prospectului. Direcţiunea im «'«ujuvi'riuui I VI DECAREA BOALELOB SECRETE? CAPSULE AETxBLEN0REaG1CE\ j | preparate de l.Oswalil cu aprobarea con-| sihuiul medical superior. Sunt cele mai bune capsule in contra boulelor seerrte, scurgeri vechi si noi. catar «ic veniră, etC. Prelui unei călii I ei 4. Deposit principal, la Oaiova, farmacia I. OSW.vLl). H ucu rosei farmacia Aurora clin str. Ba-tişte No. 1» bis şi ladroguerii ed-Jor liru» şi' Ovcsa, şi la mal mu.te farmacie din taui. Con,aridele făcute prin poşta, insotite de lei 4.,>0 in mărci sau mandat poştal, se el'ec uez ezact. îţaşKsasEsaa xebbbsebeb ,::HCT*rr OBLIGAŢIUNI SE JuCl FăRâ SE FEnZi NICI-GDATA i SE JOCI FAR A SE PERZI NICI-ODATA ! SE JOCI FÂRA SE FERZI hlCi-ODATA î^v. y.\ ?( m i:( >•' SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA ! Cu plăcere atragem tn deosebi atenţiunea cititorilor şi a clienţilor noştri asupra obligaţiunilor împrumutului cu prime Dom-bau-Basilica emise de Ministerul cultelor şi a tnstrucţinel publice din Reg. Ungtriel, In virtutea unul decret sepcial şi «,u aprobarea M•jesi. sale irnperiele Regale şi Apostolice. Aceste obligaţiuni de o siguranţa indiscutabila vor participa, încă la99 trageri care vor avea loc de 3 ori pe an la *1 IUNlE. 1 DECEMBRE. 1 MARTIE etc. etc. in presenta de le era. ti lor- gu veriinlui regal uugar si al pulolioiilui 1 \TA I\ I» ETA II, PltlHELE PRINCIPALE CE SF, POT CÂŞTIG A O PRIMA DE 400,000 FRANCI IN AUR l primă de 2 0,001 franci 1 1 o 1 » 13 prime 35 » 47 » I5d,'.o0 120,000 lOO.O'iO 40.000 30.000 20.000 î 3 prime de 10,000 franci 76 258 983 2430 26 44 2 2,000 1,000 200 100 eo 50 Câştigul cel mal mic cu care fle care obligaţiunelrebue negreşit s5 iasă de 6 florimi asfl&zl şi să vă urcă din an în an până ia 10 florini, încât or-ceperdere a capitalului ' e cu neputinţaI Pentru mai mulţă siguranţa no angajăm 8â schimbam or ce obligaţie e.şita cu cel mai mic câştig şi purtăixitimbi'ni nostru ec O obligaţie ne eşita încă fârâ nici o cheltuiala pentru clienţii noştri.- * Vindem fie-care oblfgaîie originala purtând semnătură autoritalilor competlnte eu 20 Franci platiti imediat ZECE OBLIGAŢIUNI COSTA NUMA11 95 FRANCI Să poate de a temenea' cumpăra 10 obligaţiuni pent-n 840 lei piatibili in 12 plăti mensuale de 20 franclfle-care. îndată ce se vor plâti c n dintâi 2> franclcumperâtorul ve primi numerele, celor 10 obligaţiuni a le aaţe şi va participa singur la tragerile şi la totalitatea primelor.- ÎOO obligaţiuni costaS 200 franci piatilnli in 11 plaţi mensuale de 200 franci TRAGEREA VIITOARE VA AVEA LOC LA I IUNIE 1887 Prima principala. -400,000 franci in anr Urcarea acestor obligaţiuni find aproape sigură şi inevitabila nu vom putea mult timp menţine preturile si ronditiunlir mal sus arătate. SC se adeseze cererile întovărăşite de costul obligaţiunilor in bilete de băncă, mandate-poştale, cecuri, sau timpre poştale din toate tarile la: MONITEUR DE LA CHANCE UNIVERSELLE LA VIENA (Austria) NOTA, Primim biletile de bancă şi timbrele române un leii 18 b. drept un franc. Se poate seri in Româneşte ■fluuauiiBM aja1 laavrre -.""ttctbb .NAŢIONALA ii SOCiEfâTE GENERALA DF ASIGUR. IK BUCUREŞTI Capital social . fi.00(1,000 lei Prima emisiune a.OOo.UOO lei Din care . . . 4,000 000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata. RE SERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , NAŢIONALA» ASIGLItA: tn con'ra Incendiul ni. grtinlinei, spargere! geamurilor, iu Contra daunelor de trann-port precum şi valori. Asigurări asupra violei omului se pri- mesc ui toate combinaţia uite usitat-, precum: eas de moarte, suprn oietuire, zestre si rente. ,,Naţionala" a plătit până la finele anului îsştl in d'ferite ramure de asigurare peste iU.OuO.OJt) lei despăgubiri itepreseutnntn generala Strada Smardari, No. 18 Divectinnea generala Slrada|Carol l, Mo. 9, M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culişll. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite meşun metrice etc. cu preţuri foarte moderate. g:?«rS5B3J5arT»Bi AVIS IMPORTANT MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mal eflin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR Vo. 12, Strada P.a\a Amzi, No. 12 Aranjat din nou foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Cazinul se închiriază pentru baluriinunţiec.__ ____ _____ tBBŞj rfumerie - Oriza &» iranAND, PARIS rue Solnt-Honor6, 207. PARFUMURI CONCRETE ■NVFHmUlU SISTEMATICA BREVETATA I\ FRANC IA SI il!\ STREFVATATE PARFUMURILE ESS.-OR1ZÂ, preparate printc’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut! Ele suni incluse sub forma de Creioane sau Fastile, in n>sle flacoane miri sau rulii de toaln genurile ce sunt foarlr usioare de purtai. Aceste Creioane-Farfcmuri nu se evaporează, si se pot inlocui in tuburile lor, când sunt nsale. Iile au imensul avantagiu de a umple cn mirosui lor, tara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaKFTMA IN DATA. _ l, in care se află Institutul Coeorăscu, compuse, din 14 camere, pivniţe ncâpetoare şi grădina ou chioşc. 8-7. DEPOU GENERAL | DE I IIIOIIVIZ m BORSZEk G. GIE SEL | FAIN ARIA I; Calea Moşilor, 20 Jois * I « * m (;ii(isciiii\vuz DE PORTUiiB UE FUHTEVXI) BE PORTLAND ^ ^ *r DE iM,BTLAX,> DE (iROSEHOWKTZ UE PilItTLAăU UE POiLTLâXU Atragem atenţiunea d-)or constructori si arlrtecti că numai nouă ■ i i'a ucr-«uintat V'nd«rea tai rnoas-lor produse de UIMESI UE HOUTCA.Ml UE GRU8CHOWIT/., a carul calitate eslj superioara tutulor cclor-l'altc poduse ai* utilare. RUECILKI HODEIATE.FCBHISAREA PROMPTA DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA ARBENZ et W O L F Strada Sf. Dumitru No.3. Cal. V ictorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA LAVILUEDEVIEN vis-ărvis de Lib. S >cec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatatc ai aoliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda verilab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate caliUtile si iăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fi! d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de mat&se. Flanele, camasi si ismene'de lâna după sKtrniui prufanoruliii Ur. ti. .lacgcr. Gulere si manşele de olanda ultiinu fason. Mare asorturie: t de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronoouri «•«ti!ipi«‘«-tc pentru Hdantati. l.aj-cttca si I ruunouri pentru cupii. Trunsutiri pentru pcuttiuuute, oteluri ai reataurauturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGC NOSTHC ll.t SI R.i l 81 VA FI TRIMIS OHI-CC1 VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA! VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Soceo I_______ IJIJ vi _ . In strada S til Voevozl, No. 27. Be strămută de la St. Georghe I MEDALIE DE AUR iieuu 48811 Autorisata dc consiliu d 1 hygiena si salubritate dentTlina eiibenţâ pentru gură PULBERI VtCtULA PENTRU DINŢI ale JDr. S. KONYA CHItVOST Ambele preparate cu arid salicylic pur sunt lemeoii radicale 1 entru durerea de dinţi, t oal- le gur- i si ale goigiiiof. F le consena oinţ.l tu da gutei uu miros plăcut. Preţul : i flacon, dentalina 3 lranci; t cutie cu prafuri 2 livnci. Dep site la Bucureşti: H’. Zurner, I. 0- uetu, bruss stela si liranndus— Uruita Rabini — lud .‘.uni, llujiiiit, - lioi ohm, lluque. DE ÎNCHIRIAT Casa din Strada Sfinţi Apostoli No. 42, cu doue eLage, a, dgaria, RYSER et BRATEANU. Bucureşti, Calea Moşilor No. 99. Tipografia Zbax’ului „Epoca1 Geraul responsabil, C. Deorgcscu. www.dacoromanica.ro