\
ANUL 11 No. 431.
A DOUA EDITIUNt
15 BANI IST UTVT E FI U L
ABONAMENTELE
NCEP LA
81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
l\ BDCUREKCI La casa Administratiunei I\ TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni °0 lei, 3 luni 10 lei.
IX S1IIKIV\T,VTK: La t^ate offlcieie pos tale d:n Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lai.
LA PARIS: Segaseste.jurnalul cu 15Cent. numerul, la Kioscul din rur IHontmnMre tt'.t Bulevardul St. Ocrinaiii No. SA.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACŢIA
No. 8. — Piaţa Episcopiei. — No. 3.
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU

15 BANI NTJMEFIUL
ANUNCIURILE
OIN ROM A NI A 8E PR.MESC DIRL2T LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.a Paris: la Agence llavas, place de la bourse, 8.
Agence I.ilirr, rue Notre Dame des Victoircs 50, i Place de la Bourse) pentru Paris, Frauda, Brrmania, Austru-l’ngarin, Italia si llarm Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 B UN NUMER VECHIU, 50 B.
ADMINISTRAŢIA
No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 3.
(MHiiiiiisTH in
RESPUNDEREA SITUAŢII
ALEGERILE JUDEŢENE
CANONUL LUI aRISTID
FEMEIA MORTULUI
MOMII [\ llttESTI
In regalul Sicilieî, sub regele Bomba se constituise In Neapole o societate secretă de făcători de rele. Ea era numita Camorra.
Ramificaţiile acestei societăţi ereau foarte întinse, ea avea afiliaţi nu numai In toate clasele societăţii, dar până şi In treptele cele mal înalte ale guvernului. Chiar unii din miniştri erau camorriştl.
Ceea ce suferea lumea, cetăţenii cinstiţi, propietaril, muncitorii de la a-ceştl jefuitori, nu se poate descrie.
Lucrul ajunsese până acolo In cât oamenii pacinicl, In casele lor dacă petreceau, negustorii In prăvălii când se tocmeaO, până şi nenorociţii vânzători pe pieţe se vedeau invitaţi, zioa nămiaza mare, cu politeţă a plăti o sumă oare-care dupe împrejurări şi pe care necunoscutul o cerea ca un fel de imposit, zicând: aceasta este «per la camorra»
In aşa stare de jaf şi de nesiguranţă trăiau nenorociţii cetăţeni din Neapole sub acel regim de corupţiune şi de teroare.
Camorriştil făceab un fel de stat In stat şi Camorra era instituţiunea cea mal puternică.
Ea fu cel d’înteib râb care isbi pe regele Victor Emanuel când a intrat In Neapole, tn urma cucerirel regatului da nemuritorul Garibaldi; şi ca să ’1 stârpească a trebuit să încarce două corăbii de camorriştl şi să II deporteze în locuri depărtate.
Ast-fel s’a redat cu încetul pacea şi liniştea în sufletul locuitorilor.
Camorra s'a distrus, dar amintirile suferinţelor ce lumea a încercat pe urma ei, a remas încă în memoria po porului şi astă-zl când cine-va voeşte să vorbească de verl-un pungaş în-drasneţ şi inteligent, de ver-un şarlatan cu protecţie, de ver-un agent corupt şi venal al autorităţii li zice ca-morrist.
Cine îşi Închipuia că în anul mân-tuirel 1887 cu un sistem constituţional şi sub un guvern care se pretinde National şi Liberal o să vedem Camorra funcţionând In capitala României?
Lucrul pare straniu, exagerat, o a-beraţiune. Cu toate acestea, există, s'a descoperit şi nu se poate tăgădui.
Cine se tndoeşte nu are de cât să citească cele publicate In ziarul Naţiunea de la 19, 20, 21 şi 23 Aprilie sub titlul: Din misterele poliţieneşti şi va afla lucruri, cari const'tuesc uu roman Întreg, o adevărată revelaţiune.
Această publicaţiune a trecut însă oare-cum neobservată şi nu li s'a dat toată atenţiunea ce merită.
In mijlocul atâtor nelegiuiri şi abu-surl mari, fle-care a crezut ca misterele poliţieneşţî pot fi considerate oarecum ca lucruri secondare şi văzând articolele neiscâlite ebered că mulţi nici nu le-ah citit.
Cu toate acestea faptele sunt de cea mal mare gravitate.
Nu este vorba de fapte isolate, de cutare sab cutare înşelătorie, de cutare ] sau cutare făcător de rele, de euture sau cutare agent public înţeles cu den- :
ii- '
#ul, ci de o asociaţiune vasta pu râmi
ficaţiunele el chiar In prefectura poliţiei şi de o ţesătură întreagă şi urzită cu multă dibăcie şi care denotă prin tot complexul el nu numai că înşelătorii nu sunt nişte oameni de rând, dar că victimele erab cu totul desarmate.
E vorba d'o adevărată Camorra.
Nu şti ii cine a fscut publicului a-cele revelaţiunî importante, ştia Insă că ele au adus societăţii un mare ser-vicib şi Intr’o ţară organizată cu o justiţie onestă şi imparţială, cu legi de e-galitate pentru toată lumea, s’ar urmări cu rigoare toţi criminalii, fără nici o consideraţiune.
Guvernul Insă se face că nu vede, şi nu aude. Monitorul Oficial nu zice un singur cuvent.
O Camorra în capitala României 1 Lucrul e prea mic, daca nu firesc pentru foaia oficiala 1
Pentru densa e mal interesant ca publicul să afle dacă sunt sau nu exacte ştirile ce se respândesc relativ la sănătatea împăratului Germaniei.
D’abia foaia oficioasă V. N. publică In treacăt câte-va cuvinte, zicând că autorul revelaţiunelor ar 11 o persoana de nici o consideraţiune şi că înalţii demnitari ai poliţiei care sunt arătaţi ca părtaşi în această asociaţiune de făcători de rele sunt prea sus puşi ca să răspunză. Ca cum aceasta ar putea să scadă sau să suprime importanţa şi existenţa faptelor denunţate şi justiţia ar trebui să se oprească şi să se descopere In faţa personagelor Înalte ce sunt arătate ca le a comis !
Dar cine nu şlie ca asemenea machi-naţiunl combinate tn secret de inteligente rafinate, şi ce este mal grav, cu concursul autorităţilor, nu se pot descoperi cu Înlesnire, şi că de multe ori denunţările complicilor sab certele dintre tovarăşi sunt pentru justiţie călăuza cea mal sigură spre a ajunge, la descoperirea lor ?
Cum dar s’ar opri justiţiala conside-raţiunele ce pune Înainte foaia oficioasă chiar de ar fi adevărate ?
Alta trebue să fie cauza pentru care Monitorul tace şi lucrurile se fac muşama. S’ar feşteli de tot, de şi este feş-telit ludestul, obrazul regimului.
Se face apel la opinia publici ci ea să judece dacă este sau nu o calomnie.
Dar cum să se pronunţe publicul când el nu ştie nimic din amănuntele secrete ce se petrec la poliţie }
Publicul ştie un lucru positiv ca poliţia bate şi fură şi că de acolo eseplân-gându-se şi hoţul şi păgubaşul.
Dar cine fură, cum şi ce fel ? Aceasta 1 a afiat’o în special de la autorul articolelor In cestiune, care arata categoric şi lămurit fapte positive, citează nume şi sfârşeşte zicând că chiar prefectul poliţiei este părtaş cu bandiţii şi fură ca un pungaş de rend.
Şi când In urma acestor revelaţiunî publicul vede că parchetul nu se mişca, că Comorriştiî suntliberl şi patronii toţi la locul lor, zice şi el cu drept cuvent: Este adevărat că escrochul Andronic şi tovarăşii săi, după ce luau de la victime prin diferite manopere sume e-norme fagâduindu-le să le facă bani eftin cu acea miraculoasă apă de aur, el era înţeles în acelaş timp cu a-genţiî poliţiei ca să T surprinză pe cînd prefăcea monedele, pentru ca să stoarcă sub o altă forma de la aceleaşi victime alţi bani, pentru ca agenţii autorităţilor să nu îl m ii urmărească şi să’I ierte.
Este adevărat că daca vr'una din victime s’a plâns, tot ea era amen nţatâ şi că unul din aceşti nenorociţi, un oarecare Ştefan Vlâdescu, vezându-se escrocat şi ruinat cu suma colosală de 80.000 lei, când a mers In disperare la casa escrocului ca să ceară banii săi şi a strigat——tot el a fost închis şi aresUt cinci zile sub pietextul că a violat domiciliul escrocului.
Este adevărat câ o altă victimă, IIie Tabacu, Împins In casa escrocului tot de poliţie după cum era Înţelegerea, a dat un bilet la ordin cu nume deschis de 10,000 lei comisarului Theodorini pa să nu’l mal urmărească. Câ biletul
în cestiune a circulat din mână în mâni pe la escro^hl până a ajuns chiar în mâna advocatului victimei, fără să ÎI ’l arate acesteia şi în cele din urmă s'a remis nenorocitului Ştefan Vlâdescu pentru a se despăgubi în parte de suma co'osală cu care fusese escrocat şi că a fost îndemnat să’l primească şi să ceară plata Iul de la cea l’alta victimă, chiar de prefectul poliţiei.
E3te adevărat,câ prefectul poliţii a făcut o perch izi ţie la escrochul Andronic tn ajunul perchiziţiei ce trebuia s’o facă judele de instrucţiune şi aceasta numai în scopul de a se şterge urmele delictului, poveţuind p3 escroch să schimbe cerneala şi nisipul ce avea în călimări pentru ca judecătorul de in-siruţiune să găsească altă cerneală şi alt nisip de cât cele întrebuinţate la scrierea biletului de 10,000 lei, făcut de victima Ilie Tabacu chiar în casa escrochulul.
Este adevărat că escrochul, luat în cele din urma din scurt de Ştefan Vlă-descu ca să ’l asigure despre cel 30,000 lei ce li făgăduise ca să scape, de dânsul, ÎI a dat ca chezaş pe prefectul poliţiei că aceasta tocmeală s’a făcut chiar în cabinetul săb.ct prefectul a primit’o zicând escrochulul : Itaga de seama Cnstaclie se nu mu Taci se plătesc pentru tine. Iar acesta ÎI a răspuns In acelaş mod familiar însă în limba franceza, fiind aceasta limbă u-niversalâ şi de bon ton între escrochil cultivaţi şi de'trepte Înalte : Tu dois etre sur que je lui payerai, tune voispas quc tum’as en main avec cebillet? II vaut mieiix le ric-ehirer. 1)
Este adevărat că escrochul Andronic închis provisoriu a avut în temniţa visita unor înalţi demnitari ai statului şi cu toate că judecătorul de instrucţiune, speriat negreşit de numărul Încă necunoscut al victimelor şi de reţeaua vastă a Inşelatorielor lui, a cerut suma de 550,000 lei pentru ca să'l libereze pe cauţiune, el a isbutit să scape numai cu 16000 lei, dând ca să starue pentru aceasta 8000 lei uuui avocat şi membru influinte Intre corifei) regimului.
Toate acestea şi altele de felul lor sunt adevărate.
Camorra funcţionează In capitala României cu participarea poliţiei şi sub patronagiul regimului. Iar guvernul a ajuns în starea In care era guvernul regelui Bomba din cele două Sicilil. De acea s’a şi instituit pe faţă ca guvern de poliţie.
Societatea română este lngrijată şi în desperare, şi pentru a se restabili legea şi moralitatea In această ţară, ea nu mai vede de cât pe rege.
Speriată de excesele, de arbitrariul şi corupţiunea ce se întinde pretutindeni, ’i zice cu tot respectul cuvenit: «Majestate, nu se poate să nu simţi şi Maiestatea Ta că regimul putrezeşte, căci a infectat aerul; vasul statului este ameninţai să se cufunde cacl însuşi oamenii echip8giuluî ’l minează pe la fund; şi unii din el sunt înţeleşi chiar cu piraţii ca să’l deprade.
Ori câtă confienţa al avea In pilotul căruia al încredinţat cârma, el zice că nu mal poate. A Imbâtrînit, s’a retras în cabină şi a dat roata în mâna celor care nu inspiră nici oîncredere. Busola s’a oprit; atmosfera este grea şi electricitatea se grămădeşte In aer. Liniştea domneşte, dar liniştea senistrâ, care precede furtuna.
Nu te retrage şi Majestatea Ta In cabină; nu lăsa pe oalăiorl.în pericol, a-runcaţi în voia Intâmplarel.
Suntem cu toţii pe vas şi chiar daca M. T. n’ai fi cu noi suntem siguri câ nu al uita că acest vas coprinde tesaurul cel mal scump ce s’a putut confla unul rege: Soarta şi iubirea unul popor Întreg».
N. 1 Turti.
TE LEG RAM E
4
AGENŢIA LIBERA
Londra, 13 Malti.
Luni Camera Comunelor va discuta bugetul armatei. Marţi se va continua dis-cuţiunea bilulul irlandez.
I*ari*. 13 Maib.
Consiliul de stat a început cercetarea recursului făcutde principeled’Orleans şi principele Bonaparte în contra decisiunel de a fi şterşl din cadrele armatei franceze.
Constantinopol, 13 Maib.
Agitaţiunea continuă în insula Creta. Se speră cu toate acestea de a seîmpedica nuoi tulburări.
AGENŢIA HAVAS
Londra, 13 Maib.
0 depeşe adresată din St. Petersburg ziarului Times confirmă că o neînţelegere s’a ivit între comisarii englezi şi comisarii ruşi în privinţa delimitării graniţei Afgane.
Şedinţele comisiunil s'ab suspendat pînă la un nob ordin. Nu remâne Engliterel de cât să lase cestiunea deschisă, sab să facă concesiuni, sau să propună un arbitragiu Berlin, 13 Maib.
Circulă ştirea că ’n urma incidentului la care a dat naştere represintarea operei «Lohengrin» la Paris, guvernul german ref'u9â să ia parte la Exposiţia de la 1889.
Berliu, 13 Maib.
Se anunţă din Darmstadt că pe timpul revistei ce se făcea erl In faţa marelui
rile cu totul, sub d. Ion Brătianu, aşa i în cât toate mergând pe dos şi vorbele trebuesc înţelese deandoasele. A pune mâna pe un om care să ia răspunderea situaţiei unul judeţ, nu însemnează, în vocabularul colectivist, mal mult nici mal puţin de cât de a scorni un calpuzan de rând care să fie gata a face toate infamiile şi toate mişeliile de care e capabilă o fiinţă omenească, spre a asigura isbânda colectivi ţaţei In alegerile districtului care i se dă pradă. Nu e vorbă, dacă va fi ager şi meşter îşi va asigura singur cuvenita răsplată, câcl slobod e să sfânţuiască, să mi-tuiască, se jefuiască chiar, dacă prin ameninţări, prin corupţiunl, prin falşi-ficărl îşi va fi Îndeplinit sarcina spre mulţumirea Belzebutulul seb. Şi apoi: «petit poison deviendra gr and» zice un proverb frances, peştele se măreşte, aşa şi colectivistul se poate face din ce In ce mal mare. Cu cât are mal multe pete pe conştiinţă şi pe suflet, cu atâta îl aşteaptă un viitor mal măreţ. Dovadă Radu Mihal căruia a ajuns să ÎI se încredinţeze respunderea situaţiei ţcelor 32 de judeţe. Nu e vorbă e la locul lui câcî acela poate fi privit cu drept cuvânt ca tipul oamenilor pe care îl caută colectivişti pentru a lua răspunderea situaţiilor. Trebue să mărturisim ca In ramura asta colectivitatea e foarte a-vută în oameni,aşa încât nici o data n’o se fie lipsita de administratori istius
Duce de Hessa, prinţul de Battenberg se i . . v, ,	,	.	. ,	,«,
.i 2-'pa fie Dra- fannae. 0 s& vedem In curând pe UI
găsea în capul regimentului 2-lea de Dra goni.
Solia, 13 Maib.
Nici sferele guvernamentale, nici sferele oposiţiel nu se gândesc la alegerea unul prinţ bulgar. Această ştire sosită din străinătate, nu găseşte aci nici o creanţă.
l’arls, 13 Maiu.
D. Reverseaux, delegat franc.z în comi-siunea internaţională a Dunării, a plecat ieri la Bucureşti.
Solia, 13 Maiu.
Regenţii vor prelurgi şederea lor la Rusciuk din causa unei indis^osiţiunl a d. SLamoulolT.
Sofia, 13 Maib.
Ieri a avut loc un banchet la şcoala militară în onoarea noilor ofiţeri promovaţi. Ministrul de răsboi şi majorul Pe-trofl' au fost aclamaţi într’un mod călduros. Toţi miniştrii asistau la banchet. Preşedintele Consiliului, în toastul său, a făcut să se observe că înaintarea In o-noarea căreia se dedea banchetul e cea d’iiitâia a cărei instrucţie s’a făcut exclusiv de către instructori bulgari.
Solia, 13 Maib.
Guvernul bulgar a fost înştiinţat că cel doi indivizi cari au tras asupra d-lul MantofT în Bucureşti, au declarat justiţiei câ fuseseră îndemnaţi să facă aceasta, de către un oare-care Cerfkosky care le promisese 20,000 de lei. Poliţia românească ar căuta cu sârguinţâ pe acest Cerfkosky.
meni, Toboci, Hingheri, Lăptari ispravnici în judeţe şi în timpul ăsta sâ vor ridica subt oblăduirea lui Moruzi, noul director al acestei noi şcoli de administraţie, alţi elevi care vor umplea golurile ce sâ vor fi făcut prin trecerea celor de mal sus din administraţia centrală în admnistraţia judeţeană. Şi aşa mai în colo până...
Când?
RESPIMMEA S1TLATIEI
1) Tu trebue să Iii sigur câ ti voib plăti, tu nu vezi câ tu mă-ai in mâuâ cu acest bilet ? Mal bine ar li dacă ’l am rupe
In ceata colectivistă, care trăieşte în-tr'o atmosferă specială de prefăcătorii, de minciuni şi de calpuzanllcuri, chiar şi expresiile cele mai obicinuite şi mal corente ale limbel au luat un Înţeles deosebit, înţeles tot atât de prefăcut şi mincinos, ca şi fiinţele care le întrebuinţează.
O expresie la modă de câtă va vreme în colectivitate e: răspunderea situaţiei. Aceasta se întrebuinţează mal ales când e vorba de ungerea vre-unul colectivist încă flămând sau încă nu destul de îndopat ca paşă al vre-unul ne-norcit de judeţ. Aşa In cât dacă întrebi pe vre-un colectivist de ceva însemnătate de ce, de pildă, în cutare judeţ nu s'a numit încă prefect, el îţi va răspunde foarte serios câ nu s’a numit prefect fiind câ nu s’a gâsitîncăomucare se ia răspunderea situaţiei. Ca ce lucru v’aţi închipui câ însemnează In asemenea caz răspunderea situaţiei? Fără îndoială veţi crede câ nu s’a găsit încă omu, care prin posiţia, capacitatea, aptitudinile lui se poate corespunde grelei sarcini de a conduce adminis- j traţia cutârui judeţ In mod mulţumitor i pentru obştea locuitorilor lui ? — Aşa o fi în alte ţări, aşa o fi fost şi la noi vru-o dată, dar astâ-zl s’ab schimbat lucru- I
ALEGERILE JEDETENE
ATITUDINEA OPOZ1TIUNEI
întrunirea de la Iaşi. — Opoziti-unea la Târgoviste.—La Vâlcea. — La Galatzi. — La Rîmnicu - Sarat.
In privinţa alegerilor judeţene, se ştie ca comitetele centrale, au luat hotărîrea de a nu le da însemnătatea politică pe care au dat’o alegerilor comunale, lăsând ast fel deplină libertate de acţiune comitetelor din judeţe.
In multe părţi oposiţiunea va lupta şi are mulţi sorţi de isbândă. In altele se va abţine şi nu îndrăsnim se criticăm această hotărire.
Mai cu seamă în urma numireî d-lui Radu Mihai la interne această hotărire ni se pare înţeleaptă Se ştie ce însemnează venirea organizatorului bandelor de la Orfeu in capul ministerului de interne cu trei patru zile înainte de alegeri: Presiune neauzită, violenţe, bătăi sîngeroise, infamii. Şi când asemenea program de luptă este anunţat opoziţii numai cu câte va zile înainte, este prudent ca se nu primim lupta nepreparaţi.
Aceasta nu însemnează că nu vom lupta în nici un fel de alegeri sub Radu Mihai. Dar trebue se ne preparăm.
Se ne organizăm deci, se ne pregătim a resista şi a învinge chiar faţă cu mijloacele de luptă ce ni se anunţă şi când vor veni alegerile generale se luptăm cu desperare şi se învingem chiar de ar fi ministru de interne Toboc, nu numai Radu Mihai.
Dar se ne pregătim.
întrunirea de la Iaşi
Întrunirea publică ţinută cu ocazia alegerilor judeţene în saloanele d-luî Alex. Cantacuzino-Paşcanu a avut loc aseară.
Cu toate ameninţările, şi ingerinţele poliţieneşti care, precum nu ne Îndoim n’a lipsit nici astă-dată, succesul a fost strălucit.
Un numeros public începuse a se a-
www.dacoromanica.ro
duna de pe la 7 ore, aşa în cât, la 9 circulaţia devenise deflcilâ.
Preşed’rtţa se dăduf prin aclsma-ţiune venerabilului D. I. Corjescu.
D. Miclescu criticând administra-ţiunea judeţului cu documente în mâna, arată că în judeţ, şi In comuna precum şi în administraţiunea centrală sistemul regimului actual este acelaş : a-ceiaşi destrăbălare, aceiaşi lipsă de chibzuinţă, acelaşi favoritism.
D. A. Suţu, profesor, a arătat că, de când tara se bucură de un regim constituţional d’ântâiaş dată ’şî permite de a pune candidatura sa înaintea alegătorilor. A aşteptat să ajungă la vârsta matură pontru a crede că poate fl şi el folositor judeţului şi oraşului săd. In viaţa sa publica ca profesor a căutat tot d’auna să ’şl îndeplinească datoria în conştiinţă, ceia ce. trebue să fie o garanţie pentru alegători.
D. Alex. Holb.m constată că alegerile judeţene şi comunale care înainte nu avead de cât un interes local aii ajuns astă-zl, graţie nenorocitului sistem de guvernare introdus de d. Brătianu, a avea un caracter eminamente politic.
Vorbind apoi de finanţele ţărel d-lul arată că dăstrăbălarea acestei ramuri a administraţiunel a ajuns la culme. Gând starea economică este aşa de căzută in cât veniturile fie cărui an scad, dârele şi chelfcâelile sporesc, la ce oare ne mal putem aştepta ? Cele mal importante isvoare ale avuţiei naţionale sunt secate prin lipsa de patriotism şi reua voinţă ale acestui regim.
D. Emil Mavrocordat, în limbagiul cel mal energic, face o profesiune de credinţă, prin care asigură că va combate acest regim putred cărui a picat ţara în pradă.
D. Nicu Ceaur-Aslan constată că sosirea Regelui In Iaşi a fost semnalul de desfăşurare a urgiei regimului. Prin manifestarea imposantă pe care cetă-ţenildin laşi au crezut de datoria lor s’o facă, laşul n'a vrut să arăte că este anti-dinastic, ci a trimes tronului un avertisment care înseamnă că «me-sura este plină».
Apoi Îndeamnă pe alegători să facă datoria lor la urnă : «Va veni şi acel moment când, desperând de a ajunge prin calea legală, vom recurge la ul-temele mijloace 1»
D. Mârzescu este chemat la tribuna prin aclamaţiune.
D-lul resumă situaţiunea în câte-va cuvinte puternice :
«Nu Regi fac popoarele, ci popoarele fac pe Regi 1
Regele Carol a sosit în Iaşi lncun-jurat de 5 făcători de rele, miniştri săi, care ş’ait bătut joc de oraşul nostru 1 Constituţia ţărel a ajuns o cârpă în mâna acestor oameni 1 La banchetul oficial sateliţii regimului de a3-a mână ad avut neruşinarea de a arunca cele mal grosolane injurii asupra oposiţiu-nel. Gunoae nu sunt cetăţenii independenţi, gunoae sunt acel care, eşiţl din gunoae, se vor întoarce la gunoae, din care nici odată n’ar fi trebuit să iasă».
Apoi d. Mârzescu constată, prin raporturile care i s’a făcut, deosebirea care există între publicu sosit la în-
trunirea oposiţiunei şi între acel care s’a adunat în sala primăriei, convocat de guvernamentali. La noi oameni de ordine, oameni culţi, la el măturători, fanaragii şi bătăuşi 1 D. Mârzescu părăseşte tribuna sub aplause entusiaste.
Şedinţa se ridică şi publicu se împrăştie în cea mai mare ordine.
Opositiunea la Tîrgoviste
Primim următoarea telegramă de la d.
S. Zoiadi din Târgovişte:
Aflu că circulă liste guvernamentale pentru consiliul judeţean în care figurează şi numele med. Ţin să se ştie că n’am dat consimţimântul med la alcătuirea acestor liste.
Am făcut şi fac parte din opoziţie.
8.	Zoiadi
*	(T
* *
Ni se scrie din Târgovişte că în urma întrunirii particulare a alegătorilor col. I. şi al II, ce a avut loc la d. Isaia Lerescu zilele trecute, delegân-du-se d-nil Isaia Lerescu, 1. Ciufiea, avocatul Dimitropolu şi C. Olânescu, ca să întocmească comitetul în oraş, şi sub comitete în plâşl şi plaiuri, care să lucreze In vederea viitoarelor alegeri ale consiliului judeţean, colectiviştii şi-ad perdut cumpătul, şi au şi renunţat la luptă în col. I.—concentrân-du-şl toate sforţările pentru col. III. — dar şi aci slabă nădejde!
Fie ca ţara să imiteze esemplu de bi rbâţie al Târ-govişti, care adeseori, prin oameni de bine, cu bun simţ şi adevărat independenţi, a dat impul-siune în ţară şi a deşteptat simţimân-tul naţional.
La Vâlcea
Comitetul opoziţiunel din Vâlcea a decis să se abţină de la alegerile pentru consiliile judeţene.
La Galatzi
Comitetul opoziţiunel unite’din Galaţii întrunindu-se erl în şedinţa a ho-torât a presenta ca candidaţi pentru viitoarele alegeri ale consiliului judeţean pe următoarele persoane:
Colegiul I.
Costache buşită, loan Plesnită, Cos-ticâ Antachi, llie Doiciu, Andrei Pana-itescu, Costachi G. Nebuneli, George Volenti şi Lascar Cernat.
Colegiul II
Constantin sSerbescu, Alecu D. Şoarec, Gheorghe Albu, G. Cardaş, Petru Ciu-din, Nicolae fstrati, loan lonescu şi lancu Penacopol.
Lista candidaţilor colegiului III se va publica imediat dupe sosirea delegaţilor din judeţ.
La Rimnicu-Serat
Din Rîmnicu-Sărat ne vin informa-ţiunile cele mal bune. Toate grupurile opoziţiunel s’ad unit în vederea luptei şi ad să presinte o lista de candidaţi, care au foarte multe şanse de isbândă. Deja am anunţat succesul opoziţiei la alegerea delegaţilor col. III.
Guvernul îş dă cele mal mari silinţe spre a împedica succesul oposiţiunei. Directorul prefecturii care, dupe cum
am anunţat, fusese chemat In Bucureşti de d. Radu Mihaid, a primit ordine în consecinţă
VENZAREA MOŞIILOR STATULUI SI ŢARINII
Intr’un articol publicat în acest ziar ne plângeam că guvernu în loc de a căuta să dea o dreaptă satisfacere cererilor ţăranilor, vânzându-le treptat în loturi mici moşiile statului, le înstrăina în total, şi în genere favoriţilor lui. Cestiunea se ridică şi în Cameră şi guvernu făgădui solemn înaintea representaţiunel naţionale că pe viitor de câte ori o moşie scoasă în vânzare va fi cerută spre cumpărare în loturi de ţărani, )i se va da acestora cu precădere asupra ce’or l’alţl doritori.
Eî bine , erl t Maid s'a licitat, şi adjudecat asupra d-lui Giurgea moşia Hîria din corn. Bogza jud. Rîmnicu-Sărat, de şi ţăranii din cinci comune vecine (Sihlele, Bogza, Voetinu, Bâ-jeşti şi Pueşti) ceruse de aproape două luni să li se vânză lor în loturi mici. Bieţii oameni aflând că li s’a nesocotit dreptele lor cereri, ad alergai din nod la Bucureşti cu alte petiţii ca cel puţin să nu să confirme adjudecarea. Nu ştim ce hotărîre va lua guvernu In faţa acestor noi petiţii, dar ÎI cerem cu tot dinadinsul ca să se ţie de făgă-duiala ce solemn a făcut, rămânlnd ca la din potrivă să mal trecem această nouă mistificare la socoteala lui, după acum atît de încărcată.
CRONICA
CANONUL LUI ARiSTID !
A fost vorba multă vreme că moştenitorul băbacki are să fie canditatul brătienist, (pardon, azi se zice: rădu-canist) la alegerile judeţene.
Ştirea nu s’a adeverit căci ziarul cu domiciliul la colţul Isvorului, a publicat erl seară lista întreagă a candidaţilor, şi pe acea listă nu se găseşte numele Aristid Pascal.
Motivul pentru care băiatul băbachi n a fost pus alături de cel-l-alţt candidaţi, e lesne de înţeles.
Ca să intre un om în împărăţia colec-tivităţel, el trebue să’şl mărturisească păcatele,să se canonească,să spue oare care rugăciuni întocmai ca netrebnicul ce voeşte să intre în împărăţia cerului.
Prin urmare, d. Aristid Pascal a fost osândit să postească mal întâii! patruzeci de zile, să stea închis în odae, să îngenucheze în faţa portretului d-luîl. C. Brătianu, şi să cânte pe nas, ca dascălul de la biserica Sf. Vasile, un canon prelucrat după evenghelistul Luca.
Postul distinsului avocat, negru la păr şi la barbă ca apa dintr’o sticlă cu căneală, a început erl seară.
Rugăciunile sale aii ajuns la urechele mele când treceam pe Calea V:ctoriel, şi le pot înregistra fără să omit un singur cuvânt.
Iată cum se bocea mărunţelul Aristid, închinându-se la fotografia lui I- C. B. întocmai ca la icoana lui Isus:
«Ioane, prea dulce Brătiene,îndelung răbdătorule, care al tolerat şi tolerezi mereu, vindecă rănele sufletului med Ioane, şi indulceşte inima mea milosti-vule, căci nu ştiu în cotro să mai a-puc.
Rogu-te Ioane, rogu-te Brătiene, mântuitorul med, ca să te măresc fiind mântuit şi să ajung şi eu colaborator la Voinţa Naţională, căci de Epoca m’am lepădat.
Ioane, prea dulce Brătiene, deschi-de-ml uşele coiectivităţel, iubitorule de netrebnici, şi primeşte-mă şi pe mine seara Ia taifas, pe mine cel ce caz la tine şi ferbinte cer Brătiene mântuitorule, ertarea păcatelor şi articolelor ce am scris contra împărăţiei tale !
Scoate-mă Ioane din mâna Beliarului celui înşelător numit oposiţie şi mă fa să stau la dreapta Măriei Tale. Dacă nu am loc la dreapta, primeşte-mă la stânga, dacă nu e loc la stânga, mă aşez bucuros şi la spate, acolo unde’şl alesese domiciliul politic păzitorul tâd C. F. R., mâncaia şî catarama.
Ascultă iubitoruledecolectiviştl Ioane pe servul tău care te strigă întru umilinţă !
Mântuitorule Brătiene, care al primit pe Nicu Ganea, şi chiar pe Fânică de la care nu mal poţi avea nici un folos, căci «cea fost verde s a uscat»,cheama-mă stăpâne şi pe mine, lancule prea dulce şi înduratorule!
Minte pângărita purtând, strig ţie : Brătiene al med, spurcă-mă tu cel ce al alunecat în adâncul răutăţeî şi fă-mâ tovarăş la treabă 1»
Pe când Aristid se canonea ast-fel, un ânger ’I apăru în uniforma de general de miliţie şi’I zise: «Bucură-te tu Aristid al băbachi, cel ce eşti plin de umilinţa, căci Brătianu este cu tine !»
Atunci robul Vizirului ‘şi şterse ochii şi trecu în odaia de alături, ca să constate daca clondirul cu căneală nu’şî a perdut faţa ce8 neagră, din pricina lă-crămilor ce vărsase pocăitul Aristid.
îlnx.
IN F OR MATIUNI
Idea unei alianţe a ţărilor balcanice e departe d’a fi părăsită. In deosebi, Englitera prin represintantul el la Constantinopol Sir Williara White, lucrează din răsputeri la rea-lisarea acestui plan.
In legătură cu acest plan a fost şi călătoria d lui Baron Guillaume la Bucureşti.
D-sa prin legăturile sale de rudenie şi prin pretextul unei călătorii de afaceri spre a visita o moşie a sa în România să credea că nu va deştepta nic; o bănuială.
D. Baron Guillaume, care de altminteri nici nu a mers odată la moşi a sa, era însărcinat cu o misiune de către d. White.
D-sa s’a achitat mai înteiu de misiunea sa in Bucureşti unde a fost primit de M. S. Regele şi apoi a fost la Belgrad în acelaşi scop. Intorcân-du-sedin Belgrad d-sa a mai trecut prin Bucureşti unde a stat numai câte-va ore spre a da seamă de re-
sultatul misiunii sale, şi apoi a plecat înapoi la Constantinopol.
*
Mai mulţi alegători din colegiul Intâiu de Tutova care sunt funcţionari în diferite părţi aleţereî ad fost îndatoraţi se meargă la Bârlad pentru a susţine candidatura guvernamentală.
Pe de altă parte primim din Bârlad ştiri care ne dau ca sigură alegerta amicului nostru Ion Em. Epureanu.
X
Denunţăm domnului ministru de resboiu următorul fapt:
Sergentul major Buznea Gheorghe din regim. 3 de linie, compania 6-a, acum vre-o câte-va zile a lovit şi rănit grav cu sabia pe un soldat din acelaş regiment comp. 5 a.
Soldatul cu osul de la picior frînt, în urma loviturelor ce a suferit, se găseşte rău bolnav In spitalul militar.
In ziua de 28 Aprilie acest serjent-major a mai repetat aceaşi scenă sălbatică cu alt soldat pe câmpul Cotroceni chiar în faţa d-lui l.-col. Stelpeami.
X
Spre complectarea informaţiei noastre de alaltâ-eri, putem precisa câ treî-zeci sergenţi de oraş sub comanda sergentului adjutant Silaghi, toţi îmbrăcaţi cu haine civile, au fost puşi la disposiţia d-lui Moscuna directorul ministerului de interne ca se’i transporte mobilele la noua sa locuinţă.
lată cum se face paza oraşului! Furgoanele au fost luate de la geii-darmi călări
X
Se zice că d.lon Brătianu ar ti destul de serios indispus pentru castn-rea sa se inspire îngrijiri medicilor. Dăm ştirea sub beneficiu de inventar, căci la ultima sa venire în Bucureşti primul ministru părea foarte sănătos.
X
D. Dimitrie Sturza, ministrul Cultelor şi instrucţiune! publice a fost erl la Sinaia unde a lucrat < u Regele
X
Se zice că în numărul de mâine al «Monitorului oficial, va apărea o circulare a d-lui Radu Mihaî către Prefecţi arătând cum înţelege d-sa să administreze. Ce bine ar fi fo^t ca doctorul Steiner junior să sugg -reze sfiiciosuluî Ministru de Interne ideea d’a spune o dată în viaţa lui adevărul ! Câte n’am afla din cir-eularea în chestiune !
X
Azi au început comisarii de poliţie se meargă din casă în casă, fie care in circonscripţiunea lui, pentru a pofti pe alegători se se duca mâine la vot. Am avut şi noi plăcerea d’a auzi pe unul din giuvae-rurile poliţiei, comisarul Greceanu, adresînd invitaţiunea sa unui mare comerciant, în termenii următori : «D. Prefect mi-a zis să’ţi spun, bo-erule, că se nu dea dracul se lipseşti de la alegeri, c’apoi ştii... bine n’o se’ţT fie !»
*
Consiliul comunal al Capitalei este convocat pentru az. Ar fi de dorit să se şi adune; căci un număr însemnat de cestiuni, unele foarte importante, aştept de mult o solu. ţiune.
X

FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(85)
ALEXIS BOUVIEH *
FEMEA MORTULUI
PARTEA TREIA
XI
Dotie plimbări in trăsură
Subreta se întoarse, dupe ce spusese doamnei că persoana care voia s’o vadă părea foarte de treabă şi semăna a fl unul din dumnealor ; rugă din partea sa pe Fernand s’o aştepte în şalon.
Faţa acestuia se roşi de la urechi până la rădăcinele pârului : sluga deschizând salonul, parcă întindea mâna ; el II dădu 20 de franci. Miserabilul nu mai avea mânie, era zăpăcit, toate visurile lui sâ risipise. Cu toate aceste tot mal spera încă şi căjad Iza apăru, frumoasă, vioae, într’o ioaletă strălucită, s’aştepta ca tânăra femeie să ’I cadă In genuchlcerându-I ertare.Atunci vor plânge, să vor trobrăţişa... şi totul va fl uitat.
in loc de asta, lza, când Îl recunoscu strigă, Încetând de a zâmbi şi posomo-rându-se :
—	D-ta aici I d-ta I ce cauţi ?
—	Mie ’ml vorbeşti ast-fel ?
» Da...* d-tale. Ieşi ... ieşi curând,
dacă nu vrei să te gonesc.
Fernand stătu puţin ca trăsnit, dar se îmbărbăta curând, ochii săi aruncară priviri răutăcioase asupra Izel, şi
el zise :
—■ Să mă goneşti I Pe mine 1 Se vede că uiţi, d-nă Seglin că or unde eşti, eşti la mine. O să plecăm de aici împreună ; vin să te pedepsesc pentru viaţa ruşinoasa în care ’mi terfeleşti numele.
Iza isbucni într’un hohot de râs I Fernand, scos din fire, se răsti la ea ; voi s’o lovească. Ea se dădu îndărăt şi alergă la fereastră.
—	Vrei să strigi, zise Fernand, strigă, se vedem cine are dreptul să se pue Intre mine şi femeia mea.
—	E destul de ruşinos pentru mine, respunse Iza, că sunt femeia d-tale. Mal bine nu mi-al aminti-o.
Această Insultă jigni pe Fernand care apucă pe femeea lui şi cu o mişcare răstită o isbi la pământ.
Iza ţipa, el ridicase braţul şi era s’o lovească, când uşa se deschise cu repeziciune şi patru agenţi să repeziră asupra Iul Seglin.
—	El e, zise Iza, arătîndu’l lor.
Seglin, în culmea mâniei, să apără
cu înverşunare; fură nevoiţi să’l lege pentru al duce până jos: el striga:
—	Cel puţin, arestaţo cu mine.
lza, văzlndu-se în siguranţă, se liniştise; îşi dregea în faţa oglindel toaleta sa boţita...
Pe când agenţii urcad pe Fernand In trăsură, frumoasa Iza sS aşeza în ca-
leşa el, şi încheîndu-şi mănuşele, fără a se uita măcar la vălmăşala produsă prin arestarea bărbatului săti, zise birjarului:
—	Repede la Bois de Boulogne..., repede, am întârziat.
Şi pe capra celei l’alte trăsuri', agentul zicea birjarului:
—	La prefectură şi să ne grăbim, câcl mulţimea să aduna.
Amândouă trasuri plecară.
Simon, ascuns în colţul slradel Na-varin, văzuse tot şi pregătindu-şl o «bonboană» zicea fllosoflceşte :
—	Aşa 1 as ta .dovedeşte că e bine ca soţii să fie potriviţi.
XII.
O destăinuire
E uşor de închipuit cu ce nerăbdare aşteptă Genevieva visita ce i se anunţase. Din toate ipotesele care se ciocneau In mintea eî, acea care i se părea mai probabilă era câ Fernand trimesese pe cine-va să’l facă propuneri noi.
Dacă Fernand însă, era acela care a pus’o în trăsură şi a spus s’o ducă a-casă, lucrul i se parea foarte ciudat. Dar numai daca nu curn-va, văzând’o liniştita şi termându-se ca ea va muri, el de o frică o trimesese ocasâ.
Aceasta era cam gred de admis.
Doar pe acela care venise să Întrebe despre purtarea, despre viaţa el, ’l cunoştea prea bine. Ce voia Simon ? Ei nu putea să’l redea pe Jeanna de oare ce o ştia în putea lui Fernand. Insă el era bun băiat,’şl iubea stfipînul şi poate voia s’o ajute. Asta ar fi fost o fericire, cu dânsul lucrurile ar merge mult mal uşor.
Atunci se întreba daca visita ce-’i să anunţase nu sâ raporta la cercetări le ce voia sâ facâ matelotul.
Ne voind să destăinuiască nimic din afacerile sale particulare, In tet-d’a-una pe pază cu cel cari o Înconjurai!, Genevieva nu desminţise dar nici nu afirmase cea ce spusese portariţa; ea numai strigase, auzind ce fel era omul care venise :
—	E Simon.	ţ
Cea ce făcuse pe portăriţă să creadă că nu să înşela în părerea el, şi când plecă zise:
—	N’al grijă, d-nă Davenne, vom spune de d-ta tot binele pe care ’l gândim, cea ce nu-I puţin lucru.
La 5 ceasuri punct, o lucrătoare intră în odaia el unde sta lângă fereastră şi ’l spuse că moşneagul cel mic venise. Ea sâ sculă Îndată şi ’l pofti în casă deşi se i păru foarte uricios.
Ea ’l întrebă cu grăbire:
—AI mal venit mai odinioară... Cine te a trimes ?
—	Nimeni leul
—	Ce vrei de la mine ?
—	Doamnă, mal întâi ti trebue să’ţl spun care’mî-e meseria; caut necontenit secretele care pot să intereseze familiele; mă informez despre ele cât mal mult, le descoper Insfîrşit. Şi când m’am lămurit bine, vând cea ce ştid celor interesaţi... după cât face cea ce le desvăluesc.
Genevieva Înţelese îndată. Era vorba de copila el, şi să mal întrebă dacă nu cumva tot Fernand era acela care
trimesese pe acest om, ca cel puţin să-i stoarcă ceva parale, de vreme ce ea nu voise să primească propunerile sale. Cu gândul acesta In zise :
—	Sivii să-mi propui să-ţi cumpăr un secret care mă priveşte ?
—	Da, Doamna....
—	Sunt sărac, d le....o ştii?
—	Cea ce’ţl propun vă va îmbogăţii, şi eu mă mulţumesc cu o creanţă pla-tibilă la vremea când vei avea cu ce.
—	Despre ce e vorba?
—	Cea d’întâl afacere e relativă la copila d-tale, Jeanna. Ştid unde se afl.'1.
—AI văzut’o ? Întrebă Genevieva pripită.
—	Da, D nă.
—	0 ! d-le, mai întâi, te rog, spune-mi cum îi este. E sănătoasa ? e mal frumoasă ? O îngrijesc bine ?
Râspunde-ml, d-le, răspunde-ml I
—	S'a făcut şi mal frumoasă..Să-
nătatea ’l e deplină ; i se da o bună
creştere..Te iubeşte; căci de şi i s'a
spus că al murit, vorbeşte lntr’una de d-ta.
—	0 I doamne I doamne I
Şi Genevieva, care încerca în zadar să-şi oprească lăcrămile de a curge, se lăsă în voia emoţiunel sale....
—	A ! cât bine mi-al făcut. Moşneagul mărunţel părea încântat
de efectul ce produsese şi du să mai îndoia de isbinda afacere!, cum zicea el. După câte-va minute de tăcere, Genevieva relua :
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 3 MA1U
mese
snna
PUBLICITATE»
ZIARULUI ,, EPOCA”
Ttrajflu 6,000 «Ie foi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciur! pe pagina IV, linia
30 bani
Anunciur! şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
M. S. Regina Serbiei şi fiul seu A S. R. prinţul moştenitor vor părăsi Bucureşti diseară la 11 ore. Dupe o petrecere de o zi la Iaşi, Augustiî călători vor continua drumul lor către Sudul Rusiei.
X
D-nu Poteca prefectul judeţului Vlaşca a cerut guvernului se vie îu ajutorul victimelor focului de la Giurgiu care sunt toate în cea mai deplină mizerie. Aflam că guvernul a tespuns că din lipsă de fonduri uu poate face nimica. Adevărul este că de unde o se mai scoată bani bietul guvern,dupe atâtea cheltueli făcute cu călătoria Regelui în Moldova şi când va trebui încă se în-demniseze pe jupân Niki Xenopol de actul de generoşi late ce are in-tenţiunea se facă.
X
Intre membrii oposiţiunei din laşi de care guvernul n’a găsit alt mijloc să se scape de cât concentrân-du’i ca ofiţeri de re .ervâ este şi d. Alex. Gantacuzino-Paşcanu.
Ne aşteptăm a avea să înregistrăm in curând şi numele acelor cari ne putând fi nici închişi nici chiemaţi sub steaguri, au fost mi-ruiţi a la Radu Mihai pentru a le da vremea se.se gândească, printr’o şedere de câte-va săptămâni în pat, la primejdia d'a face oposiţiune.
X
M. S. Împărăteasa Austriei şi Regina Ungariei, insolită de marele maestru al casei Sale,baronul Nopcsa şi de o domnişoară de onoare a sosit azi la 9 ceasuri şi un sfert de dimineaţă la Sinaia unde va rămânea până mâine dupe amiazî.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA LIBERA Constantinopole, 13 Maiu. — Este imposibil de a ajunge la o Înţelegere In privinţa evacuarel Egiptului.
Se aşteaptă din tr'ozi în tr'altă la ruperea negocierilor.
Neapoli, 13 MaiQ. — Ziarul «Pun-golo» anunţa că guvernul va trimete 25,000 oameni din Abysinia.
Pesta, 13 Maiii. — «Budapester» Tagblat» publică un articol al contelui Nicolae Bellilen 1n care afirmă ca negocieri aQ avut loc In 1877 Intre Rusia şi Austria. După autorul articolului, principele de Bismarck vroia să lase peninsula balcanicaladisposiţiaRusiei ast-fel ca să poată câştiga toată libertatea de acţiune către Franţa.
Contele Andrassy aflând de aceste negocieri a decis să le paralizeze şi atunci a intrat şi el In negocieri cu Rusia.
Pesta, 13 MaiQ. — lntr’un articol care face sensaţie şi care pare a fi inspirat, Pester IJoyd vorbind de evenimentele din Serbia declară că Austiia este obligată de a avea In vedere eventualitatea unei cabinet Ristici.
Circulă sgomotul că conferinţe au a-vut deja loc Intre d. Risticht şi oameni de Încredere ai guvernului austriac.
Viena 13 Maiu. — Ziarul «Neue Freie Prese» zice că Regele Milan şi
d. Garaschanin nu se pot baza pe sprijinul şovăitor al influenţei Austriaca. Austria zice foaea vieneză trebue să se gândească serios ca să câştige simpatiile poporului Sârb.
Viena, 13 Maid. — D- Stoilofî a declarat la mal mulţi corespondenţi de Jurnale engleze călncercările de Împrumut neisbutind, guvernul bulgar va fi nevoit se înceteze lucrările liniei Zari-brod-Wakarel.
Petersburg, 13 Maiu. — Ştiri de sensaţie anunţă întoarcerea apropiata a principelui de Batenberg la Sofia.
Viena, 14 Maid. — Raportul anual al companiei de navigaţiune pe Dunăre care a apărut astăzi zice că această in-treprindere a fost rău lovita de resbe-lul economic ce s'a Încins Intre Româ-niu şi Austria In urma expirărel tratatului de comerţ şi anunţă că societatea nu va putea distribui dividende anul acesta.
FELURIMI
farul de la sulina. - De la ftîceputul lunii Iul MaiQ viitor, iluminaţi unea gureî Sulina va fl ameliorai4 precum urmează :
1.	Focu roşu de al 4-lea ordin din capătul digului de laNord, vizibil la6 mile va fi înlocuit cu un loc roşu de al treilea ordin, vizibil la 8 mile.
2.	Un far va fi aşezat d asupra digului de la Sud; acest far va fi alimentat cu un foc scânteitor lafie-care 1 şi jurn secundă alternativ verde şi alb, de al 6-lea ordin sistem Lindberg.
3.	Un al doilea foc verde fix Lindberg, de al 6-lea ordin, se va vedea pe o mică casă de lemn clădită pe o platformă pe stâlpi, la Est pe aiinierea corpurilor-plule care arată partea de Sud a canalului între port şi mare. Acest foc va servi ca lumină de poziţiune (leadinglight) în legătură cu pharul de la Sulina, pentru canal între diguri.
Un cazan sunător «Courtenay», sau cu lluer automatic e afundat pe o adâncime de 10 metri (6brasses) puţin spre Sud de alinierea focurilor fixe a pharulul din capătul digului de la Nord (de care e depărtat aproape 1 milă şi jumătate) şi de pharul Sulina pentru a semnala proximitatea malului în timp de negură deasă când focurile sunt invizibile.
un furt la monaco. — In mijlocul salo-nuluî de la Monte-Carlo s'a furat 200,000 franci cu o îndrâsneală şi o dibăcie rară.
In înţelegere cu unul diu Impiegaţi care ţineau banca, tâlharii auresturnat un fl-şic mare de napoleoni; servitorii sau repezit ca să culeagă banii de pe jos şi păzitorii obicinuiţi au perdut din ochi eăte-va secunde faţă mesei sprea a se uita sub dânsa. Aceste câte-va secunde aQ fost de ajuns tâlharilor: el aii executat cea ce să numeşte substituţie ; el aQ şi înlocuit parte din cărţt prin altele măsluite. După acesta el s’au pus la joc şi fără greutate a0 câştigat de 9 orî în rând maximul ce să poate câştiga. La a zecea lovitură bănuială întră înceî de faţă; partida s'a oprit în mijlocul gâlcevilor, vălmâşelel, înjurăturilor celor care pcrd use; pungaşii au şter-s'o. Crupierul care ’i ajutase se află însă în mâinele justiţiei.
banca femeilor. — Renumita bancă a femeilor de la Boston a făcut încă odată faliment, căci Sarah E. Howe directoarea el a fugit luând cu ea 50,000 dolari pe care 'I le încredinţase clientele sale. Sarah E. Howe fundase banca femeilor în 1878 sub cuvânt de bine-facere; zicea că nu voeşte să primească doposite decât de la femeî sărmane şi nevoiaşe, promiţându-le o dobândă de 8 0/0 pe an plătibilă 3 luni înainte.
Mal multe de 1500 femeî fură înşelate şi depuserâ în tot cam vr’o 600,000 dolari în mâinele SareT Dar la 1880 o bancă df du faliment; 850 femei perdură tot ce deduseseră adică 240,000 şi Sarah dimpreună cu asociata el lulia gould fură arestate pentru escrohorie. Ea a fosL condamnată atunci la 3 ani de închisoarea dar îndată ce scăpă, şiredescbise renumita bancă.
iatul bătăturel. Poate servi de învăţ caşul acesta şi cine e solit să’şl taie bătătura să şl-o taie cu atenţiune. Incălţâmintele mal comode şi potrivife piciorului sunt însă la toi caşul mal de recomandat nu numai pentru sănătate, ci tot-odalâ şi ca cel mal sigur mijloc pentru evitarea nenorocirilor do asemenea natură
DIN DISTRICTE
NUOI CUTREMURI DE PAMENT.— Veşti SO-site de la Elpaso (Texas) anunţă că două sguduiturî de cutremur de pământ aQ fost resimţite mal deunăzi, la 4 ceasuri p. m., În acest oraş şi la Albuquerque (Noul Mexic). Asemenea mal multe sgudunurl foarte violente aQ avut loc în diferite punte din Sud-vestul Statelor-Unite. Pendulele au stat; bucăţi din tavanurî şi de la faţadele caselor au căzut jos ; locuitorii coprinşl de groază, aQ fugit în stradă, înainte de sguduire mal multe persoane aQ simţit emanaţiunl sulfuroase. Locuitorii din Albuquerque se temeaQ se nu se deschidă craterul unul vulcan stins aflat
în vecinătatea oraşului.
«
* •
datoriile cucoanelor. — Curtea de Apel de la Aix a judecat şi dat o sentinţă într’o afacere relativă la loaleU unei femei măritate. Contele de Chambruu declarase anul trecut tutulor furnisorilor soţiei sale că nu va plăti datoriile acesteia care vor trece pesLe250 franci. Intr’o bună dimineaţă însă, se trezeşte cu un cont de 6,5QP pentnu toaletele contesei. D. de Cliambrun nu voi se dea cusăloriţel mal 'mult de 250 şi tribunalul de la Nice îl dădu dreptate. Dar creditoarea făcu apel Ia Aix şi Curtea de aci 11 condamnă pe bietul conte ca se plătească nota întreagă pe motiv că : «Bărbatul e dator se îmbrace să întreţie şi chiar să împodobească pe femeia sa, procurându-1 toate desfătările ce se pot avea în viaţă». Această sentinţă impune nenorociţilor bărbaţi o îndatorire din ce în ce mal greu de îndeplinit.
MORT DIN CAUSA BĂTĂTURILOR. — Nu
odată s'a întâmplat, că tăiatul bâtâture-lor a causat suferinţe înfricoşate şi la urmă chiar moarte. In timpul din urmă r'a întâmplat un asemenea cas de moarte cu advocatul Willnerdin Viena. Tâindu'şî acesta bătătura de la picior prea afund, se pomeni în urmă, că tot sângele ÎI este înveninat şi în urma suferinţelor prea mari trebui să se supună ampuiâreL Pentru o simplă bătătură ar fi fost la urmă bun bucuros bietul om, dacă i s’ar 11 tăiat şi piciorul, numai se rămână cu viaţă, dar din nefericire, nereuşind amputarea, plăti în zilele trecute cu moartea tă-
DOI.IIU
Primim următoarele rînJurl de la corespondentul nostru din Craiovă :
Cinstita banda de la guvern îşi arată din ce în ce arama pe calea absolutismului neruşinat.
Funcţiile plătite din buget II par insuficiente pentru menţinerea la putere; ea dă năvală peste instituţiile religioase, peste biserici fundate şi înzestrate de clte o familie pioasă şi vîră acolo o sculă colectivistă. Puţin II pasă că calcă voinţa fundatorului şi rân-duell vechi : acele rândueli trebue să dispară Înaintea raţiunii de a să întări la putere.
LaCraiova.un boer din vechime clădeşte biserica Madona-Dudu , II dărueşte moşit şi, prin actul acestui aşezământ, lasă neamului şi urmaşilor săi, ca compensaţie ideala pentru sacrificiile fă cute. să fie ctitori al bisericel.
Ast-fel s’a urmat plnâ acum, şi ultimul ctitor din familia fundatorului, fu decedatul Barbu Golflneann.
Ce să gândiră colectiviştii ? să depo sedeze pe Golfinenl de un drept vechi şi să pricopsească pe unul din al lor, pe d. Costache Pesiacov 1 Şi notaţi ca, în categoria bisericii Madona-Dudu, sunt multe altele în ţară şi lndrâsneala de azi a colectiviş tilor să poate să nu rămână un cas i solat. Cu tendinţele lor de a face invazii peste tot şi de a aservi totul, el pot elimina pe prinţul Alexandru Stir-bey de la St. Treime de aici şi să pună în locu-I pe un bătăuş din localitate asemeni, nu neam mira să vedem pe Toboc numit ctitor la biserica Creţu lescu, în locul unul membru al acestei familii. E vorba numai de a generalisa şi aplica în toate părţile sistemul de a pune mâna pe tot ce poate servi ca instrument în politică.
Dar să vedem ce vor face colectivişti în faţa justelor revindecărl ale familiei. Deja tânărul Golflneanu a venit lntr'a-dins de la Paris ca să resiste încălcări consumată şi e decis să facă un proces, pentru a fi restabilit în drepturile sale. Nostim ar fl să vedem pe d. Costache Peşiacov scos de portărol pe poarta bisericel.
O dată cu abusul semnalat, simpaticul ministru de la Culte a destituit şi unul din epitropî, d. Em. Niciu. Fie, că mult necaz a pricinuit colectiviştilor creştinul ăsta! Destul de inteligent, cu un caracter onest şi original, d. Niciu esprima liber ce gândeşte de nişte cinici ca 1- Bratianu şi D. SLurza.
Odată, prin telegramă, face calomniator pe l. Brâtianu. Bine i a zis. Acest bătrân lurpitudinos nu poate să deschidă gura fără să rostească o păcă-toşie la adresa altuia şi, una din principalele lui isprăvi a fost să ridice catedre şi să înfiinţeze, în mijlocul socie-tâţei noastre, organe de calomnie publică contra unor bărbaţi ca L. Catargi şi A. Lahovary.
Aitădata a Înapoiat ministrului Sturza o adresă obraznică şi a chemat pe insolent la observarea regulelor bunei creşteri.
Acum în urmă a legat cu jurământ pe o persoană să meargă la d. Brâtianu şi să i spună ca este nn ciapcân ramolii. Aci iarăşi găsesc că d. Niciu să potriveşte la gând cu mine. Tocmai aşa este.
După atâta tevatură, sinistrul bătrîn şi-o fi zis : acest Niciu, îl poftesc la banchet şi, în cursul mâncări, să 'mi arunce cu ciorbâ în obraz!
Trebue să menţionez ca până acum, numirile şi scoateri'e de epitropi să făceau de ministrul de interne, pe când, de astă dată, d. Bratianu a poruncit servilului săQdu la Culte, acest homme depeine numit Sturdza, să Înlăture pe d. Niciu.
P. S. Vestea adusă de ziare că regele a fost huiduit şi fluerat ia Iaşi a fost primită aici cu o satisfacţie făţişă. Numai colectivişti, singuri numai ei proclamă principiul că poporul trebue se strige tot-d’a-una ura unui rege, orî din ce stofă e croit şi cât de lacom ar fi.
Noi suntem şi mal echitabili şi mal liberali când admitem ca Codul de manifestări a'e norodului, pe lângă urale, să conţină şi huiduelî. In toată lumea e antiteză ; de ce n’ar fi şi aci ?
Primim din partea d-lul deputat CatonG. Leca din Bacău următoarea telegramă:
L'n nimici*însemnat de cetntenl Imeaoni independenţi voind a face o întrunire publica, pentru a se constatul asupra persoanelor ce sunt a se alege în Consiliul general sau adresat primarului eu cerere înscris, spre a Ii se da sala primăriei, au fost refuzaţi. Asemenea s’a refuzat de politie sub diverse motive sala teatrului.
Sub acest guvern pretins liberal. întrunirile sunt suprimate.
C. G. Lecca.
Toţi funcţionarii cari sunt înscrişi în listele electorale prin judeţe au fost invitaţi de d. Radu Mihai se meargă a lua parte la alegerile pentru consiliul judeţean. Intre cei mai însemnaţi cari au şi plecat azi cităm pe d-nii Eug. Stâtescu, Cornilie Ma-nolescu, Protopopescu de la tutunuri etc. etc.
Germaniei. Printre invitat! eraQ contele Hatzfeld, ambasadorul Rusiei, re-
presentanţil Belgiei, Olandei, Italiei şi contele Metternich.
tis
M. S. Regina Serbiei a bine voit se viziteze mai multe prăvălii diu oraşul nostru şi a făcut însemnate cumpărători.
•
Asla-zî s’a întrunit comisia pentru darea îu judecată a fostului consiliul de adoiistraţiune al băncii Prevederea în care d. Stancu Becheanu, senator, a fost preşedinte şi Elie Bo-zianu director. Se crede ca aceşti onorabili vor fi trimişi înaintea justiţiei penale.
•
Mal mulţi prefecţi între cari *8061 de Brăila şi de Bacău, aii fo9t în Bucureşti chiemaR de noul minis-stru de Interne. Negreşit pentru a le recomanda se nu se amestece în alegerile judeţene.
•
Generalul lpătescu a suferit azi o gravă operaţiune chirurgicală, ablaţiunea unei tumori în regiunea muşchiului pectoral. Operaţiunea care a reuşit pe ^eplin a fost făcută de domnul dr. Rădulescu cu asistenţa d lor doctori Theodori, Max şi Isa&c din Botoşani,acest din urmă venit întra’adins în Bucureşti.
&
Locul de la capul podului Mogo-şoaei pe care se află hanul zis al lui Niculcea,distrus în parte, este cât-va timp, de un incendiu, a fost cumpărat de comuna Bucureşti pe preţul de 70,000 lei.
Pe acest loc se va clădi Muzeul Naţional de industrie pentru care, precum se ştie, guvernul dispune de uu credit de un milion. împrejurul clâdirei o mică grădină va fi plantată.
m
ln timpul alegerilor comunale, biurourile primăriei vor fi închise. Am dori se ştim cu ce drept şi pentru ce se impune acelor cari au afaceri la primărie o întîrziere care, pentru mulţi, poate avea urmări grave.
m
Biserica lui Bucur care este un monument istoric va fi supusă unei restauraţiuni complecte. D. arehi-tect Mincu a fost însărcinat se al cătuiască proeotul acestei restauraţiuni.
Poliţia din Iaşi văzând afişele de convocarea alegătorilor în casele Pâşcanu a ş’ delegat ca să meargă la întrunirea opoziţiei un anume epistat Hrincu cu indignaţii cetăţeni Suceveanu , Sava Hangan şi alţii; aceştia aQ ordin să provoace scandal cu or ce preţ.
Secretarul comisarului Mihai Botez, Sava Ştefan are ordin şi el a fi faţă.
Zdrobicî comandantul sergenţilor de oraş a dat ordin să meargă Ion Zahă-rescu secretarul lui şi să posteze sergenţi prin împrejurul caselor Păşcanu.
Guvernamentalii au schimbat lista punând între candidaţii lor pe d. Di-mitrie Rosetti care a primit a fi candidat a! opoziţiei şi pe Dimitrie Angliei care fiind absent de câte-va zile nu a putut se declare că consimte. Iată cum lucrează d-lor.
AGENŢIA IIVV
SI. Petersburg, 14 Alai. — Tarul a ordonat întrebuinţarea exclusivă a lirnbeî ruseşti în liceele şi şcolile din provinciile baltice.
St Petersburg, 14 Mal.— Ţarul şi Ţarina pleacă azi spre provincia Donului.
St. Petersburg, 14 Mai. — Ziarele ruseşti, comentând discuţiunile foilor germane şi austriace, cu ocasiunea a-facerilor Bosniei, spun că prinţul Bis-mnrk e cel mai mare inamic al Rusiei şi că ar face mal mult pentru ca o alianţă franceză safi chiar engleză de cât o alianţă germană.
NUVELE FINANCIARE
Luna Aprilie a închis la Brăila, cu preţurile următoare asupra cerealelor :
Porumbul 59— 60 3/4 libre s'a vândut cu 6,55—6,90 hectolitru.
Secara de 56 1/2 libre 7,55 hectolitru.
Fasolea suta de kilo 9.60
SPECTACOLE
IN
MARELE CIRC SIDOLI
FAŢA BĂILOR M1TRA3EVSKY
Strada Politztl \o. 1
IN TOATE SERILE
REPRESENTATII EXTRAORDINARE
IVIeroLir*i si Sâmbătă
HIGH-LIFE
Duminecile si se>r*k>Eitor*il©
DOUA REPRESENTATII
MIIlflDIDIIT Pentru intregul sezon de I\U1IHIT| vara, o frumoasa Villaapa-tioază, moboilatâ, la Câmpina curte mare şi grâdira, verde pe Prahova, în apropiere de cazinu şi de stabilimentu Băilor. A se adresa in Bucureşti No. 74 Calea Victoriei
G. N. MICLESGU-
ADVOCAT
S’a mutul Strada Stirbei-VudaN'o. 31
B0LELE SIFILITICE
. si
•ii.-n
Neputinţa barbateascaf
Vindeca după cele mai noul metode, radical, fâra durere şi împiedicare; după experienţă de 17 ani. Specialist in boale lumeşti
DR THOR
Strada Emigrat No. 3, intrarea din Calea Victoriei prin strada sf. Voivozi. ConsultatiunI de 8 ditnineaţe pftnă la 8 seara. Loc d'aşteptare separat pentru lie-eare.
PARFUMERIA MARGHERITA
NOUVISSIAIA S VECI AUT A DI
4. UIMIM! 4 C. MIUMl!
Premiata la expositzia diu Milano 1871 Paris 1878. Monza 1880 si la acea na-| tzionala din Millano 1881	t
;« cea mal înaltă Recompensă acordată| Parfumatei
DEDICATA
UIMEI ITMI
Săpun . . . Margherita—A. Migonel ixtract . . . Margherita-A. Migonem Apa de toaleta Margherita-A. Migonem Praf de orez . Margherita -A Migonel iusia . Margherita—A. MigoneI Articole sunt garantate ca n are nici ol substanţa nuisibila si sunt nvomandali f nai cu seama si cu toata si încrederea r toamne el domnişoare elegante pentru! calitatea lor hjgienica, pentru tinetele es-l ipiisile si pentru parfumul atât delicatf cât si placul.
cutii foarte elegante eu asorti-Srnente complecte cu parfumeria dej {mai sus.	|
Se găsesc in Bucureşti, la Magasl-I Inul Jobin, Calea Victoriei No. 41,si lai p. H. Muller. Calea Victoriei 39: la ine j J'iageral. Briol si en gros Iad. So-lo | nou Hechter, coltul slradei Lipscanisil IBacani.
ULTIMA ORA
AGENŢIA I.IHEItA Madrid, 14 Mal. — Amnistia
este
deja asigurată numai pentru delicte de presă.
Madrid, 14 Mal.—Astăzi un cartuş cu dinamită a isbucnit înaintea porţeî inginerului drumurilor de fler din Aba-desas şi a produs stricăciuni.
Madrid. 14 Mal.—Camera a adoptat toate articolele relative la juriQ.
Dacă serviciul obligatoriă vafl adoptat armata va număra 380.000 de oa-menîîn arm.-taactivâ,508,000 în reservă şi 632,000 în cea teritorială.
Londru, 14 Mal. — Contele Herbert de Bismarck a dejunat la ambasada
ALBERT BAUER
INGINER SPECIAL
Strada Coltei, 4». — Bucureşti
MORI
FABRICI de SPIRT
st
TOT FELUL DE MAŞINI
tlure «Icposll de toate uneltele si accesoriile pentru exploatarea fnbrleelor
PIETRE de MOARA CURELE. CAUCIUCURI GAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA.
NICOLAE AL. PAPADAT
AVOCAT
şl a strămutat domiciliul în strada Academiei No. 10, îu faţa hotelului Union,
www.dacoromanica.ro
JIHACA - 3MAJU
PRIMUL ATELIER DE TEWPLARIE
S. EMANUEL
No. 4, Str. Luterana, No. 4 coltzul Stirbey-Voda
Efectuiază or!-ce mobilă sculptata şi nesculptata pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourî etc.
SPECIALITATE DE LAMPEURI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comande le se eu cil/* t îâ prompt după modele.
9
D-RUL A. VIANU
fost şef de clinică la profesorii
Galezotvski din Paris
Daconsullatiuni pentru boale de OCHI, URECHI si SIFILITICE 8i face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucureşti, Strada Carul 1 \o. 18,
de la orele 2—4 du pe amiazi.
Pentru seraci dimineaţa de la 8-9.
DEPOU GENERAL
DE	®
! RORVIZ \M BOIISZEK *
G. GIESEL
|	PAINARIA.
jfj Calea ]VTosilor\ 259 k»is
DE	V E N Z A
O MAHE CANTITATE DE
BUTOAIE DE ULEIURI
POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIF
„STELLA"
Fabrica de sepu.ii
Calea Viclorei, 66.
LA ORAŞUL VIENA
Cal. 4 ictorii
Pal. Dac.-Rom.
A LA VILLE DEViENNEi
vis-a-vis de .11». S'iecc

Recomandam onorabilei toarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse. de bumbac, de l&na si de matase.
noastre clientele pentru icftinatate si soliditate urma-
Flanele, camasi si ismene' de lâna după
Nisteinul profesorului Dr. t«. .laeger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousoiiri complecte peutrn lidantatl. Fayettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi.
Avem onoare & informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGIJ MISTUI) ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OHI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA; VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA»
vis-â-vis de librăria Socec
■■IHHBHHHaHMHMRnBniMMi

HTIim MEDICAL
BUCUREŞTI
8.—STRADA VESTEI.-8 Secţia medicala
1, Hydrotherapia —2. Electrizare —3. tnthopedie—4. Gimnastica medicală—5. Orhalaţl—6. Masajid sistematic—7. Ser-viciuila domicilia — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bae abur................2.50
1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.—
medicamente..............1.—
1 duşc rece sistematică cu basin 1.—
BAI DE ABUR Si DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vi aerea de la 7 ore dimineaţa pînă la î post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform prospectului.	Direcţiunea
MAŞINI
DE
ÎMPLETIT
MAŞINI
DE
ÎMPLETIT
DIN CEA INII VECHE SI RENUMITA FABRICA
LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA I
Recomand • ni cu deosebire
pentru familii aceste maşini cu care se pot inplctl'
GILETCE, FUSTE
CIORAPI
gros i si su btiri
TRICOURI
Talie si Pantaloni
SI ALURI
MÂNUŞI, PLAPOME
SI
PĂLĂRII
Prin aceste maşini se poale câştiga osislenla unei numeroase familii.
Un maestru in aceasta arta industriala se afla la dispositiunea amatorilor pontru instruirea lor. Detalii se pot lua la Representantii generali pentru România si Bulgaria,
RYSER et BRATEANU.
Bucureşti, Calea Moşilor No. 29.
Vom
MEDALIE DE AUR
Viena 188»
Autorisala de consiliu dehyc/iena si salubritate
dentXlina
ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU 01NTI
ale
Dr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurelsi ale gingiilor.
Ele conserva dinţii st da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 lranci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrner, I. 0-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, Uaque._
VIDECAREA
BOALELOR SECRETE
CAPSULE ANTIBLENORHAGICE
preparate de I.Osvvaldcu aprobarea consiliului medical superior.
Sunt cele mal bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi si noi. catar «lc vesica, etc.
Preţul unei cutii lei 4.
Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWaLD.
BucurescI farmacia Aurora din str. Ba-tişte No. 14 bis şi ladrogueriiied-lorRrus şi Ovesa, şi la ouai multe farmacie din tara.
Cotnandele făcute prin poşta, insotile de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se el'ec uez ezact.
M. SCHWART Z
OPTIC
Strada Carol I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mai fine, fa § bricaţl după indicaţiunile medicilor o cui işti.
Conserve de toate nuanţele pentru induicirea luminei, asemenea şi Lot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate.
ACTIV
,.DAGIA-ROMANIA‘‘ SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
PASIV
COMPTUL BILANŢULUI GENERAL BE 1886
Cassa (Numerarul SocietateiJ......................
Efecte [Cursul de31 Decern. 1886) Nominal
150 buc. Acţiuni ale Banei Nat. a 1025 6% Oblig, de SlatC.F.lt. .. 104 5% Berna rom. amortis. »	94
5% Ren la perpetua .	. »	«2	75
7% Scrisuri funr. rurale » 1015/8 6% Obiig. da Stat rur.conv. 87 5% Scrisuri furie. rut. . » 851/8 5% Scrisuri func. urbane »	82
5% Scrisuri func. urb.lasy 88 Diferite valori	100
i 75 28» i 82
I 8 i 90. 350 i 82 [ 1 I t I 5.
,000
,000
.500
,500
.200
,K(IO
,000
,opo
,000
721
llasa Societatei strada Lipscani No. 1	...	■
Proprietatea Pas. D. Gliika *................
idem	idem ...... . .
idem Mazar Pasa si Strada Regala . . .
Avansuri pe Pollzze de viaeia................
Tăbliţe, timbre si material de valoare . . . . Mobilierul biurourilor din tiara si slreinatate, case
de fer, presa de copiat etc................
Portofoliu...................................
Avansuri pentru eonstructiuui in esecutare . .
Ochitorii branşelor elementare
a) Sucietatl de asigurare si reasigurare .	.	.
li) Ageriţi di» tiarasi slreinatate inclusiv polofo-liul la agenli din tiara spre încasare .	.	.
e) Creanţe la bancheri, la Ministere si diferite autori tati ...................................
Debitorii branşei viata
Ln.
153,750
293,280
77,550
7,883
91,665
305,196
69.802
820
880
5,721
89
Agenţi pentru polize si quilanle.................
Se scade-, Quilante neincasale reportate din aso-ciulitiui .......................................
Debitori diverşi in Ct. crt......................
Premii in honuri pentru anii următori . . .
397,521
556,114
61.200
381,105 264,090
Aurl.n. b.'
733,406 45
1 008,549 89
1112.689 1147,924 66
4600.000
Ln-
827.990
1.181370
520.791
25.659
19,105
43,243
■ 361,050 263,475
996.835
67
Fondul Acţiunilor branşelor elementare
idem	branşei viata . . . •
Creditori branşelor elementare ....
idem branşei viata........................
Fondul asoriatiunilor seci. violei Fondul de retragere amploiaţilor Societatei
Dividende necernte..........................
Reporl din venitul caselor Societatei • • Rambursare de 1,000.000. — din capitalul societa-tei, nererut................................
Resort :i de ritpital din rAslignri
Reserva formata din câştigurile anilor 1881—85
Resort» do premii
Reserva premiilor de incendiu
' ^ IrafmorV 7 Part» socle-!. 'î!!!..?1.libera de ■ conţi a - asigur. C	, ,,^n
si cas de moarte)"11 ** ***
» speciala pentru secţiunea vietei
Roserva pontru daune pendinte
Reserva pentru daunede incendiu (partea societatei] »	» grindina »	»
o	ii -i, transport *	»
»	*	»	» eonlra-asig.si casdemoarte
Reserva «Io prevedere
Reserva de agio.....................
Reserva pentru perderi eventuale la creanţe si
117.015 01 portofoliu din anii precedenţi............
69,193 78 Premii in bonuri pentru anii următori 7,089999113 Şabb^lrepljiroiil...............
"I «518729! 98 i
r
Ln.
171,806 04 12,430 20 281.772 18 116.931 05 8,538 60 39,131
3.050
865,957 24,103 1.062003
70
16.476 65
204,952 54 39,324 71 32,342 33,756 32
Aurl.n
3.000000
1.000000
l.n ■
632.659 77
■600,784 38
1,968540
90
310,375 57
1
172,094
140,054
7,089999
001.221
11515729
Bucureşti, 31 Decembre 18«6 (9 Aprilie 1887).
Şeful comptabilităţel centrale : TI. STYM-POI‘ER m. p.
Esaminat conform Art. 39 din Statute şi constatat în regulă.
Censorî: Prinţu Ferdinaml Gliyktt m. p. iVicolae loanîd m. p. B. D. Arveneso m. p.
Din care s’au încasat pună la încheierea Bilanţului Ln. 75,955 98 h »	»	» i»	»	r 39,724
m»»»»»»	»	i» 109.041 12
»	»	13*200 59
•] Din cure sau plătit pana la incheerea bilanţului Ln 08,920
• Reserva din câştig din anii 1881—1885 .	.	.
la care se va adaoga 12% din câştigul pe 1880	»	72,140 52
Totalul acestei reserve 1*^553^55
EXTRAS
din procesui-verbal fucheiat iu şedinţa Aaunaroi generale ordinare a acţionarilor Societate» «Dacia-Homunia»
de la 12 (24) Aprilie 1887
Preşedintele Consiliului, Prinţul Dim. Ulilka, desch z6nd şedinţa, constată că pentru Adunarea generală au fost depuse în termen 11,010 acţiuni, din care sunt represent&te în adunare 10,680 acţiuni prin 47 domni acţionari cu 523 vo.url şi caprin urmare, Adunarea generală poale
lua hotărâri va abile conform art. 50 al statutelor societate!.	......... ,	, . , „
In conformitate cu punctele I, 2 si 3 din ordinea zilei, se citeşte raportul Consiliului, al Directorului general şi al Censortlor.
Adunarea generală luând cunoştinţa de aceste expuneri, dă in unan mitate descărcarea cuvenită Consiliului de administraţie şt Directorului General, aproba conclusiunile rapoartelor şi lixeaza dividendul la lei 21, de fie-care acţiune.
Dividendul se va plaţi cu Începere de la 13 |25) Aprilie curent.	....
Procedându-se apoi la alegerea Ceasurilor pe 1887, se reale o prin aclamatiune ca Ccnsori po d-nd V.Arvanezu, N. loanîd şi Prinţul rerd. Gr. Ghyka, şi ca censorî supleanţi ped-nii Alex. Vericeanu şi M. L Manoach	_	....
Consiliul comunica Adunare! tenerale ce conf art. 16 din statute, procedându se la tragerea la sorti a trei membrii, au eşit d-nu Gh. G. Cantacuzino, Eulogio Georgief şi Ştefan loanide, Adunarea generală prin aclamatiune realege mera rii esiti, mal sus numiţi.
1). Preşedinte al Consiliului de Administraţiile punend la vot daca d-nil Acţionari menţin decisiunea luată !n Adunarea de la 9 (21) Aprilie 1886 in privirea reducerel capitalului, Adunarea însărcinează in unanimitate pe Consiliu de a stărui pe lângă onor Guvern, ca să aprobe a-ceastâ. reducere.
AVIS IMPORTANT
MARE
DEPOSIT DE VINURI VECHI
Albe si Negre
cu 50 b. litru.
Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public
MARE CAZIN SOTIR
No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12 Aranjat din nou foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncârl calde şi reci.
NB. Cazinul se Închiriază pentru ba-| luri nunţi ec._______
/I
DR STAUCEANU
Fiat za-Amzi No. S
,,NAŢIONALA “
SOCIETATE GENERALA OF ASIGUR. IN BUCUREŞTI
Capital social . . . <4,000,OOO lei
Prima emisiune . . 3.000,000 lei Din care	. . 1,000 000 » ca
fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată.
RESERVE DE PREMII
si
FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI
, i\ATIO\AJLA“ A8IGIIIA :
în contra incendiului. grîndiuei, spargere! geamurilor, in contra daunelor de t»-au» port precum şi valori.
Asigurări asupra videi omului se primesc t/i toatecombinatiunile usitale, precum; cas dc moarte, supru vieţuire, zestre si rente.
„Aaiionala-- a plătit până la linele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 10,000,060 lei despăgubiri
llepreseutanta generala
Strada Smardau, No. 18
Direcţiunea generala
Strada Carol 1, Mo. 9.
ROMERBAD
(GASTAI.MJL STIHIEI)
DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N.
Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat si) ajunge de la Viena în 8 1/2 ore, de la Triest ln 6 ore) Băl puternice de 30—31“ R pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectolitre, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, inenstruoaţiile, esu-daţii învechite, boli cronici de cataruri băşici etc. Basin mare, băl de marmora, separaLe şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (în Maiu şi Sep. cu 33 0/0 mal eftin) posiţiuue muntoasa foarte plăcută, promenade din nou construite, GonducLe de apa de băut d'm munţi, reservoar de apă rece. Medicul băel: D. consilier sanitar Dr. H. Mayerhofer operator din viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia Băilor Romerbad Steiermark de jos. De la 1 Maia trenul accelerat se opreşte aci
La un magasin de mode şi manul'acture se caujâ un Impiegat cu cunoştinţt şi practică în această branşă. 0-ferte. cu rm nţ'unea prctenţiunilor şi cu certificatele de serviciu anterior a se adresa la magasin.
Ua/.ur Auglaie în Galaţi.
uiumul ii., mm/ Strada Mihaiu-
Vodă se mtilâînstrada Smărdan (germană) No. 18 vis-a-vis de Hotei Concordia. De vfenzare maclatură cu preţuri moderate.
TĂU 171*117 A DE 11 PRESA TIPOGRAFICA DU VJUMAnH şi UNA AUTOGRAFICA. cu toate accesoriilţ, a se adresa la Agenţia Ilavas Strada Smărdan No. 15.
U BUM LUCRATOARE TE
nică a se adresa la Madamel.uui* Strada Scaunele No. 66
DIOI m\\\ lin PĂDURE Setb:^i
/.»re. Strada Văcăreşti No. 1o2
NUM A. I I O LEI
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
in
X
l MĂRIME NATURALA
PORTRETE
m
MĂRIME NATURALA
Se efectuează foarte exact dup .o.oon!. rimisă. ExecuLarea în cel mult 10—14 zile.
Fotografia remâne neatinsă.
Asemănare lidelâ se garantează.	»
La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siecflinecl GrocLasolier WIEN	II. Grosse Pfarrgasse 6
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
CONSTANTIN SlROGHll
— No. 15, Calea Dorobanţi, No. 45 —
Efectuează lot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere Intr'un mod elegant, în toate stilurile şi ori-ce lucrări de tapiserie.
H Preturile moderate, eseoutiunea p la t.impu.1 liotârât.
CONSTANTIN SIHOCHI.
GRADINA
Cafe- D A Qf1 A *n>Ppcuua neaua flZiijUii eu _
se înch:riaza de la Sf. (limorglie viilor. A se adresa Strada BAT1ŞTE No. ii.
|g gâi CTiinCWT de curs superior a-UI1 OlUUtlU vâudcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA
llOCIi 1/ AI I?VI cli8t Qltu. plasaSerbanfstî flUfll/l IilLEl.il partea. D-lui Nieu Moscu in întindere de 2i;0'i, pogoane din care 226, semăn te grâu de loama si 60 orzu. Se arendează de la 23 Aprilie 1887. Ase adreasa Strada Minerva No. 12 bis.
diu judeţului Brttila, 20 I minute depărtare de gara Taurel, se arendează cu incepere 23 Aprdie 1888 Doritorii se pot adresa zilnic. Bucureşti Strada Mercur No. 4 bis, de la 8 nână la 10 oare dimineaţa la d-nu N. A. Iacovaky.
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipirăm,No. 33 Cursul pe ziua de 2 Maiu 1887
VALORI
Cump.
Vând.
5 0/0 Renta ainortisabilă. . .	94
5	0/0	» româna perpetuă.
6	O/OOblig. deStatiKur. conv.i 86 Impr. cu primo Bucur, (lei 20) 34
7	0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 75 1/2 10 lei Oblig. Casei pens (1. 300) 210
5	0/0 Scrisuri funciare urbane 85 3/4
6	0/0 n	i»	»
7	0,0	»	»	»	101
5 0/0	»	rurale	»	89
7 0/0»	»	»	105
Aur contra Argint sau bilete. 15 1/4
94 1/2
86 3/4 36
76 1/4 220
86 1/2
101 1/2
89 3/4 106 15 3/4
I»K POBTLââD l»K FOKTI.AX1»
i l»i: POH II.AM»
uf: puitmxu
T,mND DE (iKOSLIlOWlIZ
DE lillOSEUOWIZ
UF POHTLâM)
Atragem atenţiunea d-)or constructori si arhitecţi că numai nouă ni s a încredinţat vinderea Tai moasf-lor produse de *111 FA I OF FOHll.AAl) UF GHO.ŞdlOVVIT/, a <-arui culituie est* superioara (maior celor-l'atlte potluse similare.
FUFClLItniOUFUATF.FFUMS.VltFAFUOlIFIA
DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA
A R B E N Z et WOI-F1
Strada Sf. Dumitru No.3.
ueruut responsabil, li. Georgescu.
www.dacoromanica.ro
ex»