ANUL LI No. 488 EDITIUNE 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C’AUNA ÎNAINTE IN »;«'«i Hr.M 1 La casa Administratiunel 1\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni »0 lei, 3 luni 10 lei. 1> S’l KKIAATATF: La toate officiele poştale d:n Uniune, prin rosnc'ate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 luni 25 lei. tA PARIS: Segasestejurnalul cu IBCenl. numeral, la Kiosoul din rn. 11 îl Bulevardul St. Gcnnnin Mo. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA No. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU Jgm, ?i> APRILIE (.13 MAI) 1.887 toa 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMANIA 8E PRIMESC DIRL5T LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.a Paris: la A geace li a vas, place (ie Ut bourse, 8. A«;ciioe IJbre, rue S'otre Dame des Victoires 80, (Place de lu llourse) pentru Paris, Francia, Germania, Austro-Ungaria, Italia si Rare» Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunoiuri ai reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. REGELE S! I. RRATIAM PRIMEXfiLA MINISTERIALA REGELE-FICŢIUNE CREDIT SI DEBIT GARDEROBA LLI TOROC REBELE SI I. IIRITIINI] Ua incident puţin mai însemnat s’a produs zilele trecute, manifestul opoziţiunei din Iaşi, şi devotamentul dinastic al d-lui Ion Brâtianu ’şi a arătat arama. Acest om, care te ameţeşte cu protestările sale de iubire pentru suveran, acest dinastic atât de susceptibil încât îţi face o crimă de antidi-nasticism, din cea mai mică şi nevinovată faptă, a dat dosul îndată ce a mirosit o primejdie. Ministrul favorit al regelui Carol l’a părăsit pe dată ce preţioasa sa persoană era expusă unei primiri..... puţin cam ne- plăcută. Şi cu toate acestea d. Ion Bratia-nu ar trebui se se fi obicinuit cu a-cest soi de ovaţiuni populare. Sentimentele românilor pentru dânsul i’au fost arătate în deosebite ocazii sub deosebite forme, uneori u mujt mai egr rgi.ee decât cele sub care Ieşenii au arătat pe ale Tor. La Bucureşti, lluerăturile au fost înlocuite de studenţi cu huidueh şi cu epitete foarte expresive, la Bacau merele murate, simple ficţiuni constituţionale, au fost înlocuite cu pietre din pavaj şi cu ciomege : un soi cam brutal de a scoate pe cine-va din lumea ficţiunilor şi de al aduce în acea a realităţilor... constituţio- nale. Şi cu toate că d. I. Brătianu a văzut în aceste două ocazii, de foarte de aproape, focul dragostei poporului, totuşi nu s’a deprins încă cu ^pâgul lăsând pe rege se culeagă ruidele activitâţeî sale politice. Până acum istoria ne deprinsese a vedea miniştrii plătind cu capul păcatele suveranilor lor. Stralîord plăti pentru Carol I al Angliei, Mo-ţoc pentru Lâpuşneanu al Moldovei. U. Brătianu a schimbat rolurile şi Carol I al României a fost lăsat la închis pentru preoţii care n’aâ tocmai poftă de mere murate, prinoase oferite de credincioşi pe altarul di-vinităţei părăsite la vremi de grea cumpănă şi de încercări grele. Dar se lăsăm gluma. Colectiviştii explică purtarea ciudată a d-luî Brătianu prin faptul că marele colectivist, ar fi vrut se a-răte regelui cât este de nepopular şi de slab când nu’I acoperit de mantaua imensei sale popularităţi. Mai mult, se zice că d. I. Bratianu a pus chiar punctele pe i şi că a accentuat regelui cauzele petrecerii sale la Florica. In aşa caz neruşinarea sa ar fi năprasnică. D. Ion Brătianu popular 1 Dar ţara întreagă ştie, câci în conştiinţa sa se petrece lucrul, că dacă M. S. Regele este nepopular cauza este numai primul seu ministru. Imoralitatea, abuzurile, violenţele, hoţiile regimului au îustre-inat tronul de ţară. Acest lucru ' este zilnic spus de ziarele opoziţii, j Manifestul opoziţiunei Ieşene accentuează şi mai bine acest lucrul. Cauza nepopularităţei regelui nu este persoana regelui, este d. Ion Bratianu şi faptele sale. Pe densul şi pe adunatura sa li urăsc românii, de denşii vor se se sespe şi ura în contra lor a luat aşa proporţii, încât ivgele este confundat cu denşii. Pe d. Bratianu nu-1 vrea ţara, şi dacă regele a avut la laşi primirea cunoscuta, cauza a fost că ţine la guvern pe d. Brâtianu, pe ministrul neleal care vinde şi sugruma ţara şi care la momentul de primi jdii îşi părăseşte suveranul la ecsplo siunea formidabilei nemulţumiri cauzată de faptele sale. De aceea mai alaltaeri am susţinut ca nu trebue se învinovăţim prea mult pe rege. Ne este teams, şi nu dorim ca dreapta mânie a ţârei se şi greşească drumul şi se se abată de la primul vinovat. Se criticăm şi se învinovăţim cât vrem pe rege, dar se nu iutam un minut măcar pe Ion Brătianu. Ion X.lancoveseu TELEGRAME seu. Aşa dinasticism se vede cam rar, şi M. S. are cuvinte puternice pentru a ţine atât de mult la recunoscătorul şi devotatul seu prim-mi-nistru. Nu’i vorba, iubirea d-lui Brâtianu pentru suveran are şi momente de scăderi grabnice, eclipse momentane, explicabile prin cunoscuta lege fisiologică care nu îngâdue slabei naturi omeneşti a suferi Lră contenire incordări prea mari şi nu se poate pretinde ca mintea şi inima d-lul Brâtianu se facă exscepţie de la o lege aşa de generala careia cum zice poetul : Muritorii toţi sunt sclavi. Ast-fel ne explicam minunat de Petorsburg, 10 Mai. Jakub Kahn şi fiul sMJ Musa Kahn i uti declarat (rata de a renunţa la tronul Af-ghani9tanului în favoarea Iul Eyub. Peteraburg, 10 Mai. Negocierile Intre delegaţii englezi şi ruşi tn privinţa fruntariilor Afghane nu »ta0 tocmai aşa de rfft după cum să răspândise sgomotul din partea engleza. Anglia cautft să ajungă re iede la un aranjament înainte ca grave complicaţiurtl să nu se iveaseâ în Afghanlstan. V ena, 10 mai. Ziarul Corespondneta Politica zice că la Berlin lumea a fost surprii si câ reclamt-ţiunile Gizetel Germaniei de Nord &0 fost interpretate de urcsi austriaca câ având de srop de a comDromite pe contele An-drassy şi contele Tisza. Aceastâ concep-ţiune este greşita de oare ce comunicările făcute de ziarul german nu p< t m'cşora întru nimic eonsideraţiunea atât de justificată de care se bucură aceşti doi bărbaţi de st«t. Sferele politice de aici st arată foarte strălucite de aceastâ retraetaţiune a principelui de B.9mark. Viena, 10 Mai. Ziarul Neuc Freie Prese, diu f.iptul câ d. Nelidofi a avut o audienţă la su tan şi generalul Kaulbars o conferinţă cu pr ncipele de Bismaik precum şi din întoarcerea contelui Schouwaiofl- la Berlin conchide că cestiunea bulgară este din noO pusă pe cale de a fi deslegalft. Pe-ta, 11 Maifl. Contrie ăndrasy s’a întors erl după a-miazl aici. Berlin, 11 MaiO. Reichsagul a Început prima cetire a proeclulul de le^e stabilind un imposh asupra băuturilor spirto .se. Principele de Bismarck a asistat la şedinţă. lin, 11 Maiu. Împăratul st va duce la Ems. Nu să ştie lncâ dacă majestatea Sa va merge la Gastein. Principele de B rmirck va merge la Kis-s ngen la începutul lunel lu Iunie. Iu cursul aceleaş luni prin cipele de Biamm-ck va avea o intrevedere cu d. deGiers şi mai târziu cu contele Kalnoky. PRIMENEALA MINISTERIALA AGENŢIA L1BEBA Paris, lOMai. Redeschiderea Camerei s'a iacul în cea mal mare lini te cu un mare număr de laşi se plătească păcatele favoritului ! deputaţi. Generalul BouUnger a nepus un | pro ct ue ere lil pentru a face experienţe de mobilistre a armatei în toamna acestui au. D. Wdson a cerut pi iorilaiea pen-| tru proe ;lul de lege relativ .a zahăr. Ir Maiiy ceie menţi rrea lege; militare; propunerea U- ui Mahy este respinsă cu 297 voturi contra 227. A est r -.sultat a produs o vie impresiuue lu adunare. Dreapta şi centru au votat propunex’ea d-iul Wil-son. Londra, 10 MaiO. Corespondentul Parisiau al ziarului Times anunţă câ procesul comisarului Sch-naebele şi al consorţilor săi ce va avea loc la Lipsea, va avea un mare răsunet. Actul de acusa^ie ar conţine 500 pagini şi citirea lor va dura 4 ore. Paris, 10 MaiO. Ziarul «Les Debals» zice că parlamentul engiez nu mal ,.oate să mearga Înainte diu causa obsirucţiouismului Irlandei ca e este ca o uaricadace oprasce ţara întreagă în mersul ol. D. Gladsioue atât de mult cea vine câ, tronul, după ce la 1868 era un al ar înaintea căruia cu toţii trebuia să ne pi os tentăm, la 187 4 era obiectul atâtor adornţiunl care se exprimau prin imnuri de glorie ca Spionul Prusian, ca şarlă ticăloasă şi altele; imnuri uitate asta zi pentru a fi reluate mâine, când prin vre-o împrejurare oare-care, altarul va fi bine purtarea d-lui Bratianu. De ai- i ataca prevăzuse cu toate acesiea acesta stare de lucruri. lu la a u el as- menea situaţiuul, ada-uga toaca franceza, K. an ţa nu Ir bue să Ue , rea severa pentru dificultăţile ce le întâmpini ea insaşi în apli.area regimului par.ameatar. Coustauliuopol, 10 Mal. Sultanul a primit V.ueri în audienta pe d. Nolidoir, ambasadorul Rusiei, iu această audienţa s'a discutat foarte de aproape crisa bulgarii, • AOENTIA ha vas Paris, 10 MaiO. Generalul Boulanger aceru.ţ camerei un credit de cinci milioane pentru încercarea de mobilisare a unul corp de a.rmalâ la vest saQ la sudul Franciel şi care'.1’.ar face în Octombre viitor. , Atena, 10 Ma'h- Sultanul a făcut să se exprime mijRu" mirile sale guvernului nostru pentru modul prin care s'a silit să potolească spiritele în timpul recentelor evenimente din Creta. Viena, lOMai. După «Corespondenţa Politică,» lumea se mira la Berlin câ Corniţele Andrassy şi d. Tisza s’ar fi crezut bksaţl de cea ce »’a publicat de către «G izeU Germaniei deNord» asu,,ra istoricului ocupării Bosniei şi a Erţegoviuei. Scopul acestor publicări e de a respinge laişele aserţiuni ale ziarelor ruseşti care propaga simţ miutele de ură contra Germaniei. Berlin, 10 Mai. După o depeşă ce primeşte «Gazeta Germaniei deNord», fostul Comandant al g :n-darmeriel, general Orşensky, ar fi r< mis împăratului Alexandru un memoriu ce demonstra câ o msurecţiuue este iuev.ta-biia fara o schimbare completa a sistemei actuale. Berlin, 10 Mai. După «Die Post», o îndoiala tn privinţa mergerel împăratului anul acesta la Gas-stein, de oare-ce doctorii cred câ o cură de acest gen n’ar mal conveni bătrânului Suveran ca anii precedenţi. Berlin, 10 Mai. Reichstagul a discutat p oieclul de im-posil asupra alcolulul. lu cursul discu-ţiunei ministrul Schobs a arătat trebuinţa de a spori veniturile imperiului şi de a vegh.a la siguranţa patrii Mal mulţi oratori aO luat pane la discuţiu >e. Ministrul de finanţe al Ba var.el a vorbit in favoatca proiectului, dar a adăogit că Bavaria nu e dispusa să renunţe la ce ’l-e reservat. Plenipotenţiarul Wurlemburgulul s’a doc arat vesrl de Înfăţişarea p oieiulul de lege care respumle iutenţiuuHor ţăre) sa e şi formează o noue legătură In jurul Germaniei pentru a o uni într’un singur mănunchi 0 Urmarea discuţiunel e am&ualâ pe mâne. Sunt trei luni şi mal bine de când tot se vorbea efi se vor face oare care schimbări în M nister, că d-nu Sturza va trece la externe şi d-nu Bratianu la ră.sboî, dar mal ales se spunea re-infiat tn toate săptămânele câ d. Radu Mihai va trece !a Interne. Din toate aceste ştiri, s’a adeverit una: d. Radu Mihai a fost pus în capul depariamentu'ui însărcinat cu conducerea administraţiei. D-nu I. Brâtianu rămâne fâra po tofo iO, prin urmare se poate mal lesne şi mai des odihni la Florica, ear d. Sturza îşi urmează meseria de prim lacheii al lui Vodă când merge în judeţe şi de staroste al profesorilor. Cariera politică a d Iul Radu Mihai este foarte bogată în incidente de tot f dul şi intrarea d sa'e în cutare ramură a admin;9traţiel saii la cutare m nister, a fost tot d'auna anunţată locuitorilor cu câte două luni înainte pentru ca să se poată obietnui cu idea asta nenorocită. Când e vorba să se numească d. Radu Mihai în alta funcţiune, d. T. Bratianu procedează în tocmai cum fac doctorii când e vorba să tae un picior sad o mână unui bolnav. Spune merefl câ o să fie B:fit să tae membrul bolnav ; rudele, prietenii, chiar bolnavul se obici-nuesc cu această idee, şi în ziua operaţiei, impresia nu e aşa mare 1 Cules dupe piaţa teatrului în luna Noembre, cu pantaloni de dril şi pâla- ţ rie de pae, cartoforul client al tuturor cluburilor a fost trimes mai întăid la i Brăila şi casă fie adus prefect de po- j liţie tn Bucureşti, a foR nevoe să se întrebuinţeze m jlocul de mal sus. Regulat ziarele publicu ştirea că Radu de la Broila trece la Bucureşti. Ctnd după câţt-va ani de serviciu, d. preşedinte al consiliului a voit să răsplătească pe organisatorul bandelor de la Orfefi, şi să’l facâ ministru, a scos vorba azi, a scos vorba mâine, că prefectul va ajunge ministru şi tocmai peste un an a scos şi decretul la lumină. Aielaş tipic s’a urmat până la 29 A-prile 1887, ziua în care R*du Mihai a jurat tnca odată credinţă Regelui şi a primit în schimbul jurământului săfi admistraţia tuturor prefecturilor şi ge-rarT&iuturor fondurilor secrete. Numirea Post însemnâză două lucruri: Mal lntâiu ij£.ln ziua de asta-zi ch.ar reposatul Servano ârkvSP. dreptul să ajungă preşedinte de consiliu, al doilea că de acum înainte tre- ţ bue să ne aşteptam la noi scormoniri de comploturi, la noi organisâri de bande. Acel care a întrupat bandele Ul-meanu Toboc şi C-ie, acel care a închipuit atentatele n are de gând să se odihnească şi să stea cu mâinile în şolduri. D n contră, are să le bage în bozu-i nar<-le contribuab lilor ca să mai scomă ceva bani pentru aş forma fonduri secr.te. Primeneala ministerială de azi, e schimbarea unei rufe ceva mai curată pentru una mal murdară. Nu se poat^, câîi s’a dovedit de o mie de ori câ regele nu se ţine de constituţie ? O ficţiune juridică ? Iar nu se poate, căci în virtutea unor ficţiuni juridice se dă dreptatea şi numai dreptate nu se dâ în numele Regelui Carol? O ficţiune amoroasă? Pudoarea germanică şi bine cunoscută a Suveranului ne interzice aceastâ presupunere. Atunci ce fel de ficţiune o fi Regele? Şi, mai înteiu, ce este o ficţiune? O ficţiune e închipuirea unul lucru care nu există, adecă care nu’şi manifestă existenţa prin nici un act, prin nici o mişcare conformă cu cea ce se crede că este. Aşa e Stătu* Palmâ-Barbă Cot, Fet-Frumos, Ru-bezahl, Harbe-Bleue, şi atâtealte Închipuiri din poveşti. Aci credem că am dat în sfirşit de idea care o căutam . Da, regele e 0 ficţiune, şi adevărul a eşit din Dulap. îl vezi vre-o dată purtându-se cum ar trebui se se poarte un Rege? Este oare iubire între dânsul şi poporul seu ? Exercită oare drepturile unui Rege? Nici de cum, şi lucrul e aşa de clar, în cât nu e nevoe d'a insista asupra acestui punct. Ds, gura Andronescului adevăr grâeşte. Regele e o ficţiune, o fantasmă, o nălucire, o gogoriţă pe care d. I. Brâtianu o scoate din chichiţă la nevoe, şi care dispare imediat mai pe urmă. R»gele nu e altceva de cât rezultatul unui fenomen de optioă. Ia o constituţie de la 1800, ruptă şi cârpită, o uniformă, decoraţi', o colectivitate, şi pune pelancu Brătianu se vrăjească aceste materiale : De o data apare fantoma. Domnule Andronescu ne-al dovedit că Regele e o ficţiune. N’ai putea se faci ca apanajele se nu fie de ] cât o închipuire, merele murate un 1 basm, şi colectivitatea o poveste ; searbădă pe care nici copii n’o cred. Fâ-le pe toate aceste, me rog ţie şi te avansez la postul de sub-ajutor de aprod la grefă ! REGELE-FKITIl'NE ____9 Mi se spune câ d-nul Andronescu, prim-proeuror la tribunalul de Ilfov, şi ebenist, ar fi susţinut eri teoria câ Regele nu e de cât o ficţiune. N’am asistat la desnodamentul procesului d lui Panu, căci aş fi putut negreşit se suggerez d-lui Dula-pescu nişte desvoltari ale ideei sale la care tiu s'a gândit. Ga se nu se piarzâ şi ca parchetul se le poată întrebuinţa pentru atacurile ce se vor aduce în viitor regelui. me grăbesc a le aşterne pe hârtie. Regele e o ficţiune. Dar ce fel de ficţiune? 0 ficţiune constituţională? CREDIT SI DEBIT O statistică interesantă şi instructivă ar'n.,aî£a ? oamenilor care îl a perdut d-nul I. C. Brăti.iS&Ş} a oamenilor care ÎI a câştigat de la venirea sa i* putere pân’acuma. Far’a ne cufunda în această complicată lucrare, putem da o schiţă generala care va servi statisticianilor din viitor. Aşa de pildă, când a perdut pe d-nul D. Brâlianu, a câştigat pe d-nul Meitani; când a perdut pe d nul Fieva a câştigat pe Mişu Paleologo (pe greceşte palaios logos, pe franţuzeşte viciile blaguc); când a perdut pe d. Tache lo-nescu a câştigat pe Aristid Pascal; câ' d a perdut pe d. C. Arion a câştigat pe Daniileanu; când a perdut pe d. A. Djuvara a câşt'gat pe Stancu Dragon; când a perdut pe d. C. Lecca a câştigat pe Atanasiad; şi aşa Înainte. Făr’a prelungi acest pomelnic, vom observa un simplu lucru. Nu vom pune în balanţă valoarea intelectuală şi morala a celor perduţl pentru veci de d-nul Bratianu şi a celor câştigaţi de densul până la viitoarea schimbare de guvern. Vom căta numai să ne dam seamă de perderea or de câştigul ce l’o li avut guvernul din punctul de vedere material. Mă explic. D-nul Fieva e marş, voinic şi sănătos, de şi colectivitatea a calat să ni’l deterioreze. Daca Tar fi foame ar fi în stare, să tnghiţâ lntr’o simpla îmbucătură pe Atanasiad, gătit « la crapaiij dine, ca un vulgar porumb. Aci dar opoziţia are un câştig serios. Pune pe lângă aceste câ d nul Fieva, fie zis fără www.dacoromanica.ro ■ EPOCA - ;J0 APRILIE mm a jigni modpstu luî, e cu mult mar decorativ decât Atanosiad. Urmând pe aceasta cale, vom descoperi câ d. Tache lonescu e cu mult mai joii garcon de cât o. Aristid Pascal ; câ d. Dimitrie Brfitianu are o Înfăţişare mal vioae şi mal plăcută de cât d. Meitani, şi câ d. Arion e mal elegant de cât Stancu Dragon, ş. c. !. Iată dar fapte, fapte ştiinţifice, netăgăduite. Lucrând dupe metoda sna-litica, conform teoriei evoluţioniste, vedem câ tot elementul sănătos, chiar din punctul de vedere fisic.nu mal vrea să remână cu d. Ion Bratianu. Din contra infirmii, piperniciţii, asasinaţii de la Mavrodol se strâng împrejurul lu'. Urmând de aproape acest procesus de decădere putem lesne prevede momentul cârid d. Brătianul va fi susţinut numai de ciungi, de şchiopi, de rahitici, de hidrocefall, de olog', de cocoşaţi, de schilozi, de picere sucite, de surzi, de muţi, de dispepsicî, de gastralgicî, de tifoizI,de oameni care suferă de băşică, eto., etc. Nu merg mai departe, căci aş deveni necuviincios. Asta nu va mal fi partid, va fi spital. Şi d. Brâtianu ar putea să joace In a-cest spital rolul de bărbier şi sub-hi-rurg dacă n’ar fi devenit atunci com-plitement gdteux, cum zice Francezul. Aşa să ’I ajute Dumnezeii. i De acea trebue să recunoaştem încă o data că Toboc este Dumnezeii în Împărăţia noastră. Toboc în sus, Tohoc în jos, Toboc pe faţă, Toboc pe dos, Toboc pe toate părţile. • Toboc să trăiască! llax. ■spre este CRONICA GARDEROBA LUI TOBOC t Un om care are multă căutare în ziua dsastă-zl nueste nicid. 1. C. Brătianu, nici d. D. Siurzo, nici d. Stătescu, zis Evghenie pentru cocoane. Omul cu steaua în frunte, preţuit mal mult chiar de cât domenele coroanei, este cetăţeanul Toboc. «Nimic fără D-zeii» încrustat pe stema domniei de Hohenzollern s a înlocuit prin cuvintele : «Nimic fără Toboc.» Toboc este Dumnezeul împărăţiei noastre ; Toboc în sus. Toboc în jos, Toboc pe faţă. Toboc pe dos, Toboc pe toate părţile. Toboc să trăiască ! D-nil I. C. Brâtianu şi D. Sturdza nu pot să Iaca fie-care în parte de cât un singur lucru: astă zi să ţie cu Neamţu; mâine să ţie cu Muscalul şi vice-versa, la 1X73 să pomenească ca surugii leturghia lui Carol şi la 1887 să tragă cu buretele ca Pufendorf. Stalescu, — zis Evghenie pentru cocoane,—nu ştie să facă de cât un singur lucru: să permute magistraţi. Altceva, nu ştie să facă nimic ca lumea ; tot treaba pe jumătate, pe câtă vreme Toboc, ăla e om, nu glumă I Toboc e deputat, Toboc e magistrat, Toboc e cetăţean indignat. E ministru, e prefect, e primar, e ambasador, e Toboc şi s’a isprăvit toată vorba. Când soseşte M. S. la gară, pe când Preşedintele-vier stă la Floricacu burta la soare, Toboc în frac şi mănuşi albe şopteşte la urechile Suveranului cuvintele : «Majesle on va par tir !» Apoî, iute se desbrăcă, îşi trânteşte o barbău la Mitică-Cneazul, nişte pantaloni cu vipuşcă roşie, un guler roşiii cu fireturi de argint, o sabie de ofiţer de intendenţă şi Toboc înfăţişează îpr dată pe representantul s^urniYţel publice în zilele câ-ftfl' tiu sunt alegeri— căCI Tu buc e treaz. La laşi,Toboc s’a preschimbat. Barba a dispărut, a fost înlocuită prin nişte mustăţi încârlionţate şi văcsuitc. Toboc e primar şi pune sub augustul nas al augustului nostru Suveran tava cu pâine şi cu sare. Toboc are cămaşe de olandă cu cusătură la piept, pantaloni oăcăniî, giletcâ ca arderea Moscovei, frac albastru cu nasturi galbeni (cu ţifra şi coroana regală, bine Înţeles) şi un juben cu maşină sub braţul stâng. Din bozunarul fracului, ese un colţişor al câciulel de oaie ! Pentru această ocasie a lepădat obiele-le şi a pus ciorapi; păcat că nu se văd! Pe frunte, se şterge cu o batista cu poza d-lul I. C. Brătianu. Măria Sa, se plimbă pe stradele laşului, Măria Sa phacă să culeagă meie, Toboc iar s'a schimbat. Toboc e cetăţean Indignat : pantaloni creţi, nas roşiu vopsit pe din nâun-tru cu vin de aceaşl coloare, industrie uaţională de cherestea în mâna, şi pe buze cântecul: Iha, ha, şi iar aşa, Trăiască Măria Sa. Toboc da în dreapta, dă în stânga, şi merge amonte fără frică, fără grije oâcl îndată ce va veni nevoie, iar se schimbă în representant al siguranţei publice. Artistul Iulian, joacă vre o cinci roluri în comedia Mincinosul, dar artistul Iulian e un tleac pe lângă Toboc. Garderoba celui dânt’âiil nu face parale pa lângă garderoba celui de al doi! ea. INFORMA TI UNI Ştirea pe care am dat’o eri d; o modificaţiune a cabinetului azi oficială. Această modificaţiune consistă în părăsirea ministerului de Interne de către d. Brătianu care păstrează preşedinţ i Consiliului Iară portofoliu, în trecerea d-luî Radu Mihaî de la lucrările publice Ia In terne şi în intrarea în Cabinet a d lor Gheorghian şi Aurelian, cel d’întfo la Agricultură, comerciu, industrie şi domenii şi cel d’al doilea la lucrările publice. Noii miniştri au şi depus azi dimineaţă, la 10 ceasuri şi jumătate, ju-rămîntul în rnâinele Regelui. tt Putem afirma in chipul cel mai formal că astă noapte, d. prim-pro-curor şi unul din procurorii săi de secţiune nu sad mişcat din sala de chibzuire în tot timpul cât tribunalul a deliberat asupra afacerel Panu. X Trenul special care va duce azi la Sinaia pe Regele şi Regina va pleca din gara de Nord la 2 ore. Regele va reveni în Bucureşti mâine pentru a face o vizită Reginei Na-talia a Serbiei şi va pleca din la Sinaia Vineri. nou PROCESUL UE PREŞ» AL D-LUÎ GHEORGHE PANU (Urmare) AI DILATA DIA 28 APRILIE ŞEDINŢA DE NOAPTE Un mic incident, dealt-fel foarte neînsemnat, procedează şedinţa. Tribunalul intră în şedinţă 9 şi 10 m. D. Panu neflind faţă, d. preşedinte admite cererea unul d. avocat de a se amina pentru un scurt timp deschiderea şedinţei, ptnâ ce d. Panu, care s’a dus jos să ia un mic recoritor.se va reîntoarce. La ora 9 şi 1/4 şedinţa se deschde. Itecliisitoriul priin-procuroruliil D. Andronescu. Relevează declaraţia d-lui Panu apărută în Nr. din 10 Aprilie, prin care d-sa făcea cunoscut câ presintându-se la tribunal n’a găsit dosarul. Prim-procurorul dă cea mal formală desminţire faptului acestuia că d. Panu s’ar fi prezentat la tribunal. Preşedintele, mi se pare câ atunci era sărbătoare. D. Panu, mulţumesc că aţi răspuns pentru mine. Prim-procurorul mal voeşte să constate un alt neadevăr privitor la aserţiunea că parchetul ar fi făcut o per-chisiţie la d-sa. Acesta este earăşî un patent neadevăr. D. Panu. Vă voiă proba contrariul. D. prim procuror, relevează apoî un articol nesemnat apărut In Nr, de azi al Luptei, privitor ţa- declina- toriu de competiuţă. D. Panu, protestează In contra a-cestuî sistem de acusare a procurorului. Preşedintele. Voiu restabili ed ade- vărul, căci, d. procuror nu trebue să uite că jurnalul tribunalului citi eri nu era Încă complect motivat. D. Panu, dacă lăsaţi pe d. pr. procuror să intre pe acest tărâm alunecos, apoi ’m' fac parte a’i da o lecţie care s’o ţie minte 20 anl.de şi ar fi de ajuns doi ani căci nu crez în o durată mal lungă a guvernului nostru. Prim procurorul intrînd în cestiuue, voeşte a constata că ofensa adusă regelui prin articolul Omul periculos e afară din orl-ce discuţiune. Din espre-siunile om sinistru, ulan prusian, luate şi în parte şi în totul lor resultă neapărat ofensă. Astă ofensâesle de natură a provoca ura şi dispreţul dinas- j tiel. Prim-procurorul enumără apoi binefacerile dinastii străine care de 30 ani a fost destinată să curme toate luptele politice din ţară ce esistad acum 50 ani. Articolul încriminat nu coprinde critice ci înjuri!, adaogă d-sa. Ce l’a îndemnat la aceasta pe d. Panu ? Domnia-sa avea la Îndemâna întrunirile, colegiele electorale, libertatea tribunei şi putea acolo să discute şi să critice. N a făcut aşa. Poate din pasiune şi din o; golib. D. prim-procuror termină rechisi-toriul săd zicând : Este timpul a face ca demoralizarea moravurilor publice $6 nu meargă mai departe şi $6 se dea o lecţiune pentru aceasta J) Itepllca d-lui <>. 1‘anu D. Panu. Faţă cu imparţialitatea onor. Tribunal, eu simţ un fe! de răco-rea'ă şi de aceia mfi voiQ sili sâ fld cât de moderat, spuntnd numai adevărul tntr'atftt, ca nu voia sta la îndoiala să mă acuz ed însumi, când void vedea că am greşit în ceva. înainte de toate, când am zis ed că s'a comis un falş de acte publice ? Şi dacă ri’am zis, de ce esageratl ? Am spus numai că n'am găsit dosarul. In privinţa perchisiţ'el, d. Panu zice că n'a fost in Bucureşti, câ alţii i-a vorb't dp p rebisiţie. Dar d sâ va spune ce i s'a Întâmplat la Iaşi. Acolo când m'am dus zice d-sa peste 2 zile de la apariţia articolululul, am înlllnit la gara pe judecătorul de instrucţie şi pe procuror. Aceştia mi-aii cerut ca de la gară să vid drept la parchet, zicânduml că aşa ordin a primit. Prim-procuror. Nu era ordin ci o comisie rogatorie. Preşedintele, d. Panu zice câ acestea i le-a spus judecătorul de instrucţie, nu e vorba de comisie rogatorie. D. Panu. Vă mulţumesc d le preşedinte câ restabiliţi faptele. Pentru ce aceasta mascaradă pe stradele laşilor; pentru-ce aceasta desvol-tare de forţa de natură să intimideze populaţia Iaşilor ? Acest incident d. prim-procuror l’a provocat. Intrând în fondul apărării, d. Panu zice că 'şl ia responsabilitatea articolului acuzat. Poate câ sunt întăiul care i-au răspunderea unul articol în procese de presă. In procesele de la gazeta Adevărului şi Gazeta de Bacău nu ah fost judecaţi au'oriî articolelor incriminate ci nişte oameni de paie. Puteam face şi eu aşa: dar 'mi a fost ruşine şi socotesc lucru nedemn să mă dad la o parte. Să admit pentru un moment ca articolul med In adevăr e de natură a atrage după sine răspunderea. Care e mobilul ce m’u impins să scrib asemenea articol ? Şi apoi nu e primul articol ce l’am scris în sensul acesta, datorase adevărului ustă declaraţiune. Care e dar mobilul ? Când s’ar dovedi ca un om plătit sad cu apetiturl de schimbare de domnie, atacă pe rege, atunci lucrul s'ar schimba. Dar ed n’am nici partid politic, nici pretendent la tron. Pentru ce dar am scris articolul? Pentru un singur mobil: ed cred că M. S. R. are o misiune mal mare şi altmintrelea de cât acea pe care o îndeplineşte. Nu am combătut nici odată dinastia, ci pe rege în calitaf- de primul funcţionar al ţării. Ed crez că regele are un rol însemnat, mal lnsi rnnat ca aiurea. Belgian or Englez de aş fi nici câ m’aş ocupa de rege, de oare-ce în Anglia, de. pildă, nare Regele nici un rol. Ca român am datoria să mă ocup de dânsul, şi în astă privinţă ed sunt mai regalist de cât chiar d. prim-procuror care prin cuvintele sale ca re gele e o fleţime, e un neant, mal mult l'atacâ de cât ’l respecta. Pentru mine regele e un om în carne şi sânge, un om cu prerogative. Şi ed am aceasta credinţă despre regalitatea de la noi tocmai din causa păcatelor noastra. Dacă totul ar fl în perfectă armonie, pentru ce ar mai trebui o supapă de siguranţă? Când opinia pub'ica nu există, când luptele sunt meschine, de sigur ca e nevoe de rege. E cazul de a zice ca daca regele n’ar fi existat aiures, ar fi trebuit să’l inventăm ngî, Câ o necesitate pentru constituţia ce ne-am dat. Luptele politice de ia noi, constitue un adevărat duel, ale cărei regule tre-buesc observate de rege, ca de un martor. înţeleg ca în timpul Evului mezid duelurile să fi fost fără martori, căci cavalerismul era regula de conduită a Sirilor feudali. Aşa oare e la ne* ? Nouă ne trebue un regulator, până la formarea de moravuri mal tur). Şi dacă regulatorul e adormit, trebue să'l deşteptăm. Ed studiez In jurnalul med o situaţie şi de aceia caut să văz care şurub e de pricină, ce lucru trebue Îndreptat. Aceasta este idea cere m’a condus în articolele meie. Dar mi se va zice: foarte buna idea d tale, dar al atacat pe rege. Mărturisesc că nu tot ce am scris ed, provine d’intru început de la mine. Jntăiu am început a tracta chestia în mod dogmatic, dar am constatat ca la fie care expunere a teorii mele, adversarul med se descoperia, şi a a-junsîn cele din urma să mă acuze pe mine c& sunt un visător şi un revoluţionar. Să dad exemplu. Voinţa Naţională din 29 August 1884 zicea câ regele represintă de drept stalul in relaţiele exterioare, că el vorbeşte şi lucrează în numele naţii Apoi faţa cu asta teorie a jurnalului partidului, ed care sunt de alt# pa rere, ce eram să fac? Să tac ? Nu. Dar dacă n'am tăcut, ed sunt provocatorul ? Nu, ci organul guvernului. Aşa dar idea primordială din articolul med câ regele se amestecă în politica esterioară e motivată de teoria ziarului guvernamental. Acum mă Întreb? Adevărat e că ed aşa de odată, m’am aşezat la birod şi m’am pus să atac persoana regelui, cum avea aerul de a zice d. prim-procuror? Să arăt pentru asta, împrejurările în care am scris articolul. L'am scris cu ocazia unui eveniment politic întâmplat cu 2 ure mal înainte la Cameră. Aci d. Panu face istoricul proectu-lul pentru încheerea de aranjamente provisorit cu Franţa şi alte state. Menţionează despre raportul d-lui Kogâl-niceanu ; despre retragerea proectulul a doua zi; numeşte aceste jocuri de culisp, şiriteniî cusute cu aţă albă. Primul raportor Kogălniceanu e blamat în tot felul şi un altul e numit, iar noul proect votat. Acestea toate coincid cu întoarcerea regelui dp la Viena. Impresia generală in public aceasta era, şi ed sub stăpânirea el, am luat condeiul şi ani scris acel articol. Deci nu e un articol de doctrină ci un articol de po’e’nicâ scris sub irn-presiunea tumultuoasă a sufletului med Deosebirea e mare deci. Aceasta e geneza articolului Vid acum ia articol în sine. Neapărat câ dupe 3 sad mal bine respingeri de declinatoriu nu pot pune cestiunea de cât pe tărâmul de ofensă indicat de d voastră. Pentru ofensâ, dupe mine, nu mă puteţi condamra căci n'am avut intenţia să ofensez persoana regelui ci am avut inb nţia să atac pe şeful statului, o spun aceasta fără să caut a cere de la d-voastră circumstanţe a- , tenuante. Ce însemnează ofensă ? E oare, or ce cuvânt rău sunător la ureche, zis cu intenţie or fari intenţie, cum zice d. prim procuror? Dacă ne-am găsi la Începuturile legislaţii belgiane, poate că ar avea dreptate d. prim-procuror. Dar d sa pune un acronism, dacă se raporta la o legislaţie din 1819 spre a judeca o situaţie din 1887. Azi doctrina şi jurisprudenţa a stabilit ca nu e suficient a pronunţa un cuvânt cu: ulan, samsar, catană spre a zice câ al făcut o oft nsâ. Ofensa e tot ce poate fi mai vag şi ’i s’a dat ver-o 14 definiţii, din care d. prim-procuror a ales pe cea mal meta-flsică care nu înseamnă nimic. Citeşte definiţia d-luî prim-procuror şi spune câ poale Ui timpul obscurantismului evului meziu ia să fi fost înţeleasă. Trebue să ml daţi o definiţie mai substanţiala, mul positivă, spre a mă condamna. Ed nu am lovit tn onoarea regelui ci 'I am zis că a trecut peste cercul activităţii Iul. D. prim-procuror a pronunţat cuvântul de ireverenţă. Dar când s’a comis ireverenţa? Numai sub constituţiunile în care se zicea : persoana regelui e inviolabilă şi sacră. In constituţiunile care implică idea df drept divin, se poate înţelege ce e ireverenţă. Dar sub Constituţia noastră? Regele la noi are mal pu(ine drepturi cu un cetăţean, de oare-ce în Constituţia noastră se zice câ nici un act al regelui nu va avea lărie de cât, etc. şi alte multe cazuri de non-poesumus va sâ zică când o persoană e atât de îngrădită, cume regele la noi, atunci nu se poate zice cuvântul de iroverouţa, saususţine teorii ca ale ducelui de Bro glie. Ce semnificare trebue dar data cuvântului de ofensa cil să pol fi con damnat ? Căci d lor nu e suficient să mă uit cam rău la rege ca să fld condamnat. Nu exista instituţie care să nu fie lovita sau luată tn ironie. Eu socotesc câ cuvântul de ofensâ treuueluat după definiţia lui Chassaing la care definiţia se raliază şi Laurent : une voie de fait par la parole. Exemple de asemenea ofense an fost indicate de d Ioan Lahovari, citând ziarele care ad atacat familia şi persoana regelui. Dar ed ce am făcut ? Dacă ne am lua după teoria d-lul Prim-procuror alunei n’al putea să te mişel iară ca să nu cazi sub prevederea codului penal. Apoi acesta e menirea codului penal? Ar urma câ chiar acum d-voastra judecătorii v’aţl fi făcut culpabili de ireverenţă, căci staţi cu dosul la portretul regelui. D. prim-procuror zice : V ani tolerat. Aceasta e o simplă afirmare de oarece art. 77 mi dă dreptul a face toate cu o singura restricţiune care este aceia de a nu contesta autoritatea constituţionala a regelui, fără ca să pot fi condamnat după legea penală. Un singur lucru am greşit: am călcat prescripţia aceia imputând domnitorului faptele guvernului săd. In privinţa asta sunt culpabil. Aşa e. Şi să vă spui de ce. In ţara asta de povesti, poveştile dispar acum şi nasc legendele. Aşa a ajuns o legendă şi inviolabilitatea : ni se vorbeşte de inviolabilitate într’una. Ge însemnează această vorbă, ce se repeta de toţi fără a o înţelege. Culpa mea e ca faptele guvernului au descoperit pe rege şi m’ad silit să’l atac ; cel responsabil a devenit ires ponsabd şi vice-versa. Eu analizând starea noastră politică şi găsind’o rea am căutat cauza şi am găsil'o în rege : E vina mea pentru aceasta ? Pentru ce aiurea nu sunt procese de presă ? Id Belgia n’a fost de cât vr'o două înainte de 1848. Va să zică în procesele de presă calificate de ofensă la rege e-xistă o provocare şi aceasta o găsesc în starea societăţii. Aiurea mecanizmut constituţional e aşa, că de fapt regele devine nerespen-sabil, după cum explica şi Laurent. La noî nu e aşa starea societăţii. Dacă până acum nu s’a urmat procese e că era mai multă înţelepciune in casa vi no valului. D-l. prim-procuror mă acuză de am biţiune şi mă îndeamnă să mă duc în nainlea colegilor electorali şi la adu nări. La ce adunări ? La Bossel. La ce colegii ? Ge d-voastră nu ştiţi cum se petrece lucrurile ? Vroiţi In tocmai ca actorii la teatru să mă mulţumesc cu pateuri de carton ? Termin printr’un cap de acuzare în contra mea. Se poate ca în lupta de toate zilele şi în pasiunea politicei sâ mă lovesc de o literă din cotul penal. îmbrăţişând cariera de ziari3t se poate să mă ciocnesc de o mica frasa din codul penal, dar nu e mal puţin adevărat câ ei am crezut că'mi îndeplinesc o datorie. Se poate chiar să fl zis o vorba Injurioasă la a-dresa regelui, dar am avut o ideie; am desvoltat’o. am ştiut câ există un articol In codul penal, însă între datora mea de om one3t şi un mie nrtico'aş sa poate sâ mă fl lovit de codul penal. Dar vă declar câ or care ar fl decsia d-voastră, sunt mulţumit ca îm! am îndeplinit o datorie. Legile celerele nu se pot desfiinţa de cât dacă te aninezl de ele; numai fftcându se vict'me se va face o reacţiune. Nu voesc să ust-z de clemenţă şi vă spun încă o-datâ câ nu v'ara fficut s-ceastâ declaraţie spre a înduioşa parchetul în toată erarhia lui până la ministerul de justiţie, nici spre a obţine împrejurări uşurătoare. D. Panu e foarte viu felicitat. Pledoaria d-sale a ţinut până la 11 şi 20 minute, când şedinţa s'a suspendat pentru câte vn minute. Replica prim-procurorului. D. Andronescu crede necesar a revin! asupracelor zise relativ la deflni-ţiunea cuvântului ofensă şi citează un pasagiu din Faustin-Elie pe care T traduce şi In româneşte. Cu privire la inlenţiune, citează un alt paragraf din acelaş autor, din care voeşte a deduce că intenţiunea de a vătăma este presumată,!n caz de ofensâ. D. prim-procuror voeşte a stabili în fine câ daca a relevat definiţia oferise! ducelui de Broglie din 1819nu a facut'o pentru trebuinţa cauzei, şi câ cunoaşte ca vechi procuror principiele elementare In materie de drept penal, şi prin urmare şi elementele ofensei se mărgineşte la acestea. Apărarea cere amânarea, de oare-ce avocaţii sunt obosiţi şi ora e înaintată (12 fără 1/4 după orologiul Tribunalului). Tribunalul admite continuarea pe a doua zi şi o parte din d-nil avocaţi se retrag. Mai la urmă după cererea d-lul G. Panu. Trib. dispune continuarea şedinţei. Replica d-lul IM. Fleva. (ora 12 1/4). Gând acn aflat că guvernul s'a hotâ-rît a face acest proces i-am oferit apărarea d-lul Panu.de şi poată nu împărtăşim intru toate vederile politice ale amicului meii Panu. I-am oferit persoana mea....... In acest moment seanuriţă domnu'ul Fleva că d-l. B'armaberg care plecase aşteaptă la scară. Urmează o mică pauză după care d. N. Fleva continuă : Am oferit uoncursul mefl nu numai ca amic al d-lul Pv\p'\ dar ce r interesat de. libertăţipublici Ed văd aci, independent de or-ce act, un proces de presă, un proces prin care guvernul voeşte să lovească libertatea presei. Gând guvernele ajung în stare de decreptitudine cum e aceasta, la noi în loc să se retragă câ aiurea, fac câ femeile bătrâne care strigă şi se supără de or-ce. E o situaţie anormala în cai e nea-flâm. D. prim-procuror impută d-lul Lahovari ca era şi d sa procuror în o situaţie aproape identica. D-sa trebue să ştie că nu vorbim aci de persoane ci de regimuri. Ce este acuzaţia contra d-lul Panu ? E operachiara guvernului care acum ne trage în judecată. Lege penală ce se invoacâ^-v—-a d-lul Panu este din 1874. v fjf Ge ? de atunci numai In cu.r ^a'-lul Panu a fost cazul sâ se aplice aceasta lege ? Pentru ce de atunci nu s’a mal făcut procese de presa ; ce oare nu s a mai scris de atunci In acest sens ? Acest proces e dar al guvernului. D. Fleva nu crede ca el să plece de la M. S. Regele de oare ce regele.care a decorat pe cei ce l’au ofensat, nu cred si fi îndemnat de astă dată la proces. Al guvernului e dar procesul. Şi nu e justiţie aceasta ; căci guvernul de azi, oamenii de azi chiar, scriaţi şi criticau In acelaşi mod pe rege. D. Panu n’a făcut slt ceva : Se gândea d-sa câ o să fie tras tn judecata chiar de aceia care se adresaţi la M. S. cu cuvinte ca cele subliniate de d. Lahovary ? Prin aceasta guvernul de azi deschide o eră noua de presiune In contra libertăţel publice. Gând nu mai exista nici un mijloc de apărare ; când cetăţenii oneşti cari fac denunţări In contra escrochilor sunt chiar ei închişi ; când In întruniri publice or la ale ert se întâmplă violenţele ştiute, nu remâne de cât presa ca oglinda a opiniunel publice. Astâ-zi lotul e anormal. Deliquenţî azi sunt numai aceia cari plac d-lul prim-procuror şi guvernului. De ace a d. Fleva a venit azi să protesteze. Nu s'ar face acest proces dacă guvernul n’ar fl acela care a deşteptat parchetul Gitează espresiunile insultelor la a-dresa Regelui din un ultim articol al Bombei şi cu toate astea parchetul u'a făcut autorului proces de presă căci n’a găsit guvernul cu cale. D-sa protestează apoi In contra acestui proces câct e făcut In baza unei legi lăsate până azi in dezuetudine . Vorbind de ofensă,d. Fleva,demonstra că nu se poate considera o ofensă independentă de persoana fisicâ. Apoi d-voastra ziceaţi că s’a făcut o ofensă MajestăţiI tronului. Ge însemnează aceasta ? Faţa ou Majeatateş j ' www.dacoromanica.ro EPOCA - 20 APRILIE 3 tronului se poate comite un sacri egia dar nu o ofensă şi art. 77 vorbeşte de ofensă 'ar nu de sacrilegiu. Majestatea tronului nu se respectă prin cuvinte de comanda ci prih manifestarea iubirii poporului. Dacă azi se produc atacuri şi recriminări, cauza e că nu ştim pentru ce dinastia a început să se identifice cu guvernul. Astă situaţie va înceta numai atunci cănd se va restsbfii echilibrul constituţional. Daca mâine se va vedea că lucrurile intra In drumul lor normal, apoi atunci şi presa care reprezintă opinia publică va înceta de a re-crimina. Dacă publicistul uus'areonformacu-rentulul public nu ’şl-ar vinde ziarul. Acusaţ a adusă eosumma injuria căcie pornită dintr’un reseniiment persona’. Apoi dacă ar fi un articol insultător omul periculos, mult mal ofensator e articolul omul providenţial din Voinţa Naţională. Ce vreţi prin aste procedări t Să omorlţi presa oposiţiunel ? Apoi ucizănd pe unul, o sută alţi vor eşi. Şi atunci, vorba României libere care scria mai deunăzi: când veţi închide pe toţi ziariştii, cum va măi sta M. S pe tron. Ce vreţi d-voastru ? Comoţiunile violente? Dacă nu le voiţi încetaţi şi d-voastră cu violenţele şi atunci opinia publică se va linişti şi ea. Nu v’aţl adresat la juraţi, căci acolo era un proces trimis înaintea opinunel publice. Dar eă crpd că nici chiar aceşti magistraţi nu vor condamna pe d. Panu, care a făcut un act de eroism. Pentru mineH. Panu e Omul-rege ca ci rischează totul numai ca sft’şi esercite drepturile cetăţeneşti. Rădicaţi-vă a’asupra or-căror consi-deraţiunl şi judecaţi In conştiinţă, zice d. Pleva terminând, d-lor judecători. La ora 1 desbaterile se închid. La două fără un sfert, tribunalul reintra In şedinţă şi preşedintele citeşte sentinţa prin care; Respinge apelul d-lut Panu menţinând sentinţa prin care d-sa e condamnat la 2 ani închisoare, 5000 lei a-mendâ ţi 5 lei cheltueli de procedură. TRIBUNALUL ILFOV SECŢIA IV indlrnla dr la 39 Aprilie PROCESU BALHJLIPESCHENOPOL Şedinţa se deschide la ora 2 fără 20 minute. Tribunalul este ast-fel compus : N. Nâcescu, preşedinte Petre Slavescu, membru Dumitrescu » D. prim-procuror Gr. Androneşgu o-eupă fotoliul mioisforuluî public. Pe banca Apărărel sunt d-nii : Al. Lahovary, N. Blaramberg, Maio-rescu, G. Palade, N. Fleva, G. Panu, Take Ionescu, Ion Grâdişteanu, Ion lancovescu, Em. Lahovary, Deşliu, Costaforu. Partea civilă însoţită de d. avocat Aristid Pascal. Se face apelul martorilor. Grefierul dă citire apelului si Qposi-ţil. Se citeşte sentinţa dată de tribunal In lipsă. Se comunică numele d-lor avocaţi al apărărel. Partea civilă declară de o cam-dată pe d. Aristid Pascal, se crede că va mal veni şid nil Daniileanu şi Gorbescu. Grefierul dă citire ordonanţei judecătorului de instrucţiune Cab. No. 2. ,«Ş ♦ dă citire deposiţiele martorilor : Constantin Disescu (al părţi civile) Alexandru Xenopol, fratele reclamantului (ca informator) Take Ionescu, servitor (simple informaţii), martor propus tot de partea civilă Constantin Stroici (deputatul) Constantin Hiotu. După aceasta grefierul di citire Cartel de judecată a judelui ocolului 1. Preşedintele cere părţii civile să istorisească cum s’a petrecut faptul. Reclamantul (cu mâiuele la spate) spune că afiându-se In biroul sefl acasă, feciorul l’a anunţat că doi d-nil vor să-I vorbească, din care unui d. Filipescu, iar pe cel l’alt nu’l mal văzuse. lutrebându-mă cel necunoscut daca e0 aş fi scris un articol, ’ml a dat o palmă şieU am respuns.c’un pumn. D. Balş Întrebat de preşedinte, spune că In urma mal multor polemice, a fost insultat foarte grea de Voinţa Naţionala, şi văzind că cu toate somaţiele făcute de a se arăta autorul acelor articole el nu se arăta am anunţat ca fac respunzitor jurnalul. In urmă văztudu-mă din nod insultat In acelaş ziar, m am întârttat într atât că am alergat la d. Filipescu. D-nu Filipescu. Nani nimic să adaug pe lângă cele zise de d. Balş In privinţa polemicei, de oare-ce ei? nu am jucat nici un rol In astă afacere. Pe mine m'a căutat d. Balş la Gapşa, şi acolo l'am văzut într’o stare de esaspera-ţiune desăvârşită. Intr'o cameră alături de la Gapşa, d. Balş mi-a spus cum a fost insultat In ziar şi ml-a cerut In mod amical să'l însoţesc la d. Xenopol. Intrând la d. Xenopol, d. Filipescu a-tirmă că fiind întrebat Xenopol dacă e autorul articolului a răspuns simplu Nu. Intervenţia d-lul Filipescu a fost provocată de fapta d-lul Xeitopulo de a se aşeza la distanţă şi a trage cu revolverul. f Preşedintele. Corect era ca să intraţi noaptea la d. Xenopolo? D. Filip. Punăudu-măpe terenul decla-raţiunel d-lui Xenopulo, făcută în ziar, găsesc corect aceasta; ait-fel ed nu credeam necesar să mergem la dânsul acasă. DEGLINaTORUL DE COMPETINŢÂ. Pledoaria d-lul IV itlnramberg. Suntem siliţi să începem cu un decliriato-rlu de eompetinţâ, pe care nu l'am produs tnaintea judecătorului de pace. Deja spiritul d-voastră este pregătit câlre acest declinatoriu. Chiar din prima d-v. întrebare pusă părţii civile resultăcă d-v. v’aţl convins că faptul a fost conse-cuenţa unei lupte dintre V. N. şi Epoca. S'a întâmplat ca din astă polemică să urmeze un alt fapt : Adică două delicte palma şi pistoalele. Avem dar două delicte concomitente. In lupta dintrecele două ziare, partea cea mal tare o avea d. Xenopulo, care era pe lângă aceasta şi funcţionarul de încredere al preşedintelui consiliului. In faţa acestei circumstanţe, trebue să ne Întrebăm dacă delictul comis n’avea un caracter de delict politic. Dovada cea mal bună aş găsi-o chiar în consciinţa d-voastră, dar nu facem apel la dânsa ci o lăsăm opinii publice. ’MI aşezdir terenul pur juridic. D-l. Balşscrieunarlicol intilulalGuerra «I Cliuchillo, sul» semnătura d-sale. Ori cât ne-am sili să dăm acestui articol altă semnificare de cât aceia istorică pe care o are, n'o putem face. Ce însemnează Guei-i-a al Chuchillo? E lupta uriaşă a patriotizmulul spaniol faţă cu F anţa, In care patriotul nu capitula de cât fiind complect desarmat, şi atunci zicând chiar cadalileu: E pur si muove. Sa Ci ca membrul din Camera Comunelor cure pus (n genuchl zise sculându-se : murdară Cameră. Cum se răspunde la acest articol ? D. N. Blaramberg citeşte răspunsul din V. N. întiLulat In laturi, prin care d. Balş e tacsal ca de cel mal mare criminal pentru un articol ce amintea un fapt istoric necontestabil. Ce face d. Balş in urma acestui articol? Ar ti putut foarte bine cere re para ţi’e pe calea justiţiei. D-sa n’a făcut alia de cât a respunde tot prin ziar, intr’o mică notiţă terminată cu cuvintele: saO un perfect idiot, safi o perfectă canalie. D- Blaramberg dă citire apoi răspunsului la acesta al V. N. cu care acuza pe d. Balş ca si-a spalat mâine le in sângele lui Popesc u. Imediat după aceasta d. Balş semnează In No. următor al Epocei o notiţă prin care invita pe autorul articolului din ziua prc-cendenlă apărut in V. N. să se numească. Cu aceasta, afacerea intră într’o no&ă fază. La invitaţia d-lul Balş, V. Naţionala răspunde că nu cunoaşte pe d. Balş. D. Balş răspunde din nofi şi zice că ori cum ar fi, fiind dată jurisprudenţa de a-cum un an făcută chiar de d. Xenopol nu se va mal ocupa de insultele anonime. După aceasta, d. Blaramberg esplică teoria stabilită de V. N. tn materie de răspundere. Citeşte o notiţă din V. Naţionala, In care d. Piucescu e făcut mişel, şi dună aceasta o altă notiţă semnată chiar de d. Xenopol, îu care zice că directorul de ziar e singur respunzător de ce se scrie tn gazetă. D. Blaramberg citeşte după aceastares-punsul V. N. la articolul d-lul Balş,prin care ’l face fricos, că nu voeşte să se baLă şi tace ca cel ce zice : la’l dupe mine ca'l omor, adică articolul cu care d. Balş s’a dus la V. N. Va să zică tot ce a făcut d. Balş a fost provocat prin articole de ziar. Articolul acesta e o cursă in care d-nil Balş şi Filipescu aft căzut. Apoi aceasta nu e un delict politic? Să vedem ce este un delict politic ? Care sunt elementele acestui deliol ? Sunt ele limitative ? Nu, căci doctrina şi jurisprudenţa găsindu-le nedeftnisabile trobue să căutăm împrejurările tn care delictul se produce. D. Blaramberg ridică dar acest decimatorii! tnLemeial pe datele ştiinţei. La N. 405 T. II, Faustin Ilelie şi Ad. esplică ce înţelege legea prin delicte politice. Dacă acum avem în vedere şi art. 105 din Conslituţiune care deferă delictele politice juraţilor,suntem autorizaţi a propune acest declinatoriu. Itcspunsul pârlii civile prin d. Aristid Pascal Crez inutilă această discuţie Nici că poate fi vorba de delict politic, căci un delict politic e caracterisat prin tendinţe de a schimba starea lucrurilor in societate, ordina sociala in stal, pe când mobilul (delictului d-l ui Balş e un mobil de răsbu-nare. (’onelusiunile d-Iui priin-procuror D. Andronescu zice că parchetul n'a lucrat cu zel, căci afacerea fiind dusă la judecătorul de pace & înttrzi&tdestul. In privinţa decimatorului de compe-tinţă zice câ delictele politice sunt acelea c&rl tind ia o răsturnare saCi schimbare a unei situaţiunl politice, şi In astă privinţă aminteşte un declinatoriu propus de d. Blaramberg cu ocazia procesului tinerilor ce lipeafi afipte cu inscripţia Jos Brătianu. D-lul e pentru respingere. Ileplica d-lui Blaramberg Tocmai cele amintite de câtre mine vin in favoarea celor ce am susţinut, căci şi atunci am propus un declinatoriu c: s’a admis. Ce interes aveam să zic câ delictele sunt limitative. Asupra observaţii d-lul Pascal câ şi ţiganii ar avea dreptul atunci pentru certele lor de stradă să se adreseze la juraţi, aminteşte faptul lui Violor Noir care insultai de prinţul Bonaparte se duce la a-cesta şi I pâlmueşle In otelul săO. Bonaparte so îndrepteazâ la o panoplie, ea o armă şi culcă pe Victor Noir la pământ. A doua zi prinţul Bonaparte a fost închis şi poliţia imperială a lăsat pe Roche-fort să pronunţe pe mormântul lui Victor Noir un discurs în care prezicea căderea imperiului. Replica d-lui Fleva Cum, numai faptul ce Unde lareslurna-rea stărei actuale de lucruri e un delict politic. Nu, ci or-ce act politic poate degenera tn delict politic. Protestez chiar tn numele clientului d-lul Pascal ca să vorbească de ţigani şi să asemene faptul acesta cu certurile ţiganilor pe slrade. Apoi e un simptom care constată că aci e ceva politic: presenţa d-lul Pascal, Las-car şi alţii alături cu partea civilă: Se ştie ullima evoluţie a d-lul Pascal. Prir.-procurorul, protestează şi zice să nu vorbească de d. Pascal. Avocaţii reclamanţilor cer preşedintelui să împedice de a se amesteca în poliiţa şedinţei. D. Fleva. Că faptul e politic, nu ap poate ascunde. Nu ne-am dus la d. Xenopol ci la directorul «Voinţei Naţional-, care e şi secretarul preşedintelui de consilia. Cine ne-a insultat pe noi? Agenţii guvernului. Politica e aci In joc; nu mal e tndoialâ şi prin urmare cere a se admite declinatoriul. D- Fleva observă în fine prim-procuro-rulul că sunt deliquenţi incluşi la Văcăreşti de luni de zile cari aştept îndeplinirea procedurii. De asemenea cazul cu d-nul Blaramberg era un delict între 2 particulari şi nu se presintă in condiţiile delictului de faţă. La ora 4 i/4 desbaterile închizându-se asupra declinatoriulul de eompetinţâ tribunalul Inlră în camera de deliberare. La redeschidere 4.25) preşedintele declară că tribunalul respinge excepţia. Pe banca pârţel civile apare d. Porum-baru 'Ploşniţa . Al doilea declinatoriu D. Blaramberg ţiue a se constata că a-pârarea nu renunţă ia o altă excepţie ridicată înainteajudecătorulul de pace. Excepţia constă în aceia câ în această afacere a fost 2 delicte concomitente : palma dată d-lul Xenopol şl al 2-lea faptul d-lul Xenopol dând în d. Balş cu revolverul, pendent atunci la instrucţie. înainteajudecătorulul de pace excepţia a fost respinsă sub cuvânt că judecătorul de instrucţie se pronunţase asupra complexului afacerii. N’a fost în fapt aşa, şi dovadă e că judecătorul de instrucţie a dat o a 2-a ordonanţă prin care de şi se respinge plângerea d-lor Balş şi Filipescu, insă se recunoaşte ca în momentul când se pronunţase judecătorul de pace, instrucţia nu era încă terminată. Dar această împrejurare mal are un corolariu. Judecătorul de instrucţie o recunoaşte prin a 2-a ordonanţă, ce absolve pe d-nu Xenopol, şi ne impută o altă faptă de cât aceia pentru care am fost trâmişl la judecătorul de pace. Respunsul d-lui Pascal Faţă cu ordon, judecătorului de instrucţie n’aveţl dreptul să acuzaţi pe clientul med că s a lăcuit vinovat de o tentativă de asasinat, astă ordonanţă având puterea lucrului judecat. D.Lahovary. Nu este exactă teoria de autoritatea lucrului judecat, căci se poate reîncepe. Ar. Pascal. Este o erezie de drept de a se cere trib. să nu judece cauza ; căci u’a-veţl de cât să cereţi reformarea hotărâre!. Coneluala procurorului Nu s’a comis două infracţiuni la codul penal. Afacerea a mers sub o singura faşă la judecătorul de pace şi această lasă a fost confirmată şi de Camera de depunere sub acu ţie prin ordonanţa sa. Cere respingerea decliuaLorulul. Trib. respinge declinatorul chiar în şedinţă. APARAllEA ÎN FOND Discursul d-lui Tacite Ionescu Un cuvânt al d-lul Pascal: că acest proces e comun, ccmunisim, ne esplică în ce condiţiuul se prezintă asta afacere. Adevărul e că nimic nu e comun în a-cest proces. Azi suntem sub o presiune foarte rădicată. O polemică insultătoare pornita din paTLea ziarelor guvernului a înăsprit atâta spiritele, şi ce este mal mult Chiar în practicaua hotârîril tribunalului gâsesc cuvintele: Felea de boier costa mai eftin şi donchisonadele de duel, care ne denotă spiritul In care s’a judecat ăst proces şi care predomina cercurile politice de la cârmă. Ne plângem de privilegii şi găsim privilegii chiar în hotărtrea tribunalului: p ntru o palma 5000 lei si doi ani închisoare, pentru doua gloantze si un pumn nimic. Analisând articolul Gue-ra al Cuchilto demonstra ca el conţinea un plan politic. La acest articol din Epoca se răspunde peste 6 zile de V. Naţionala, care denunţă pe d, Balş de asasin. D. Bals răspunde cu cuvintele deja indicate: sau un perfect idiot sau perfecta canalie. La aceasta, peste 8 zile Voinţa Naţionala respunde ca nu cunoastepe d. Bals. Acesta, precum s'a zis replică imediat câ de vreme ce autorul stărue în anonimul său nu-1 remâne de cât să considere insultele ca nişte scrisori anonime. (Apare pe banca pârtii civile si d. Danie leanu). Atunci V. N., văzând astă declaraţie a d-lul Balş, schimbă tactica şi provoacă pe d. Balş Putea d. Balş să se stăpânească? Trebue să ne dăm seamă de situaţie. D. Balş suferise cu tovarăşii săi scandalurile cetăţenilor indignaţi, fără ca justiţia să facă nici o mişcare în favoarea celor atacaţi. După toate acestea, d. Balş se vede din noO insultat şi provocat. Supărat cu drept cuvânt, seduse însoţit de d. Filipescu la d. Xenopol. Ce s’a întâmplat acolo ? Sunt două versiuni. Una a d-lul Xenopol care se contrazice la toate declaraţiele şi a 2-a a d-nilor Balş şi Filipescu cari nu s'afl contrazis mcl odată. D. avocat Take Ionescu citeşte din dosar prima declaraţiune a d-lul Xenopol. Scena dupe asta l-a ediţie a fost că Balş şi Filipescu a fugit când atl auzit detunătura pistolului. Dupe ce face această declaraţie d. Xenopol se răsgândeşte şi mal face un supliment de declaraţie, care constă în faptul că spune că autorul articolului a fost Caligari. Aslâ-zl de asemenea d. Xenopol a zis în şedinţă câ ar fi spus d-lui Bals numele autorului. Faţă cu aceste contraziceri,pe cine trebue să creazâ onor. tribunal ? D- apărător T Ionescu citeşte apoi de-posiţia d-lul Balş, In care rezulta că faptul tragerii focului s’a petrecut dupe ce casa se garnisise de spectatori. Restabileşte scena din casa d-lul Xenopol, când acesta a dat pe la spate un pumn d-lul Balş şi a dat focuri’ Aşa sa petrecut faptul, zice d. Ionescu şi se întreabă : din cele două fapte a Iul Xenopol şi a d-lul Balş, care merită mal mare pedeapsă ? Există o mărturie, aceia a d-l ui Stroici deputat, câ Xenopol ar fi zis că voia să’l omoare. D. judecător de instrucţie care a instruit a 2-a afacere zice că pistolul era mic şi nu putea face nimica. Şi cînd s'a găsit a 2-a esplică ţie a revolverului de bonboarie? Cândd. Xenopol s’a văzut ameninţat să meargă la juraţi. Va să zică a treia contrazicere din partea d-lul Xenopol. Cu toate astea, d. jude de ocol alt-fel a preţuit pielea d-lul Balş de cât obrazul d-lul Xenopol. E drept ca trib. sâ procedeze tot ast-fel? Să ne întrebăm care| e jurisprudenţa trib. în astă materie. D. Paxe-Protopopescu bătut fiind că în-tr’un proces a desvâluil ceva fapte pe seama adversarului său, şi fără să riposteze la insulte, abia primeşte 300 lei-, d. judecător de pace a dat 0 luni închisoare şi 5000 lei despăgubiri tocmai celui ce a primii două gloanţe, şi un pumn pe ia spate. Lumea va şti să explice asemenea deosebiri de hotărtrl şi va zice că există privilegii şi azi; justiţia pentru unilse poartă Intr’un fel şi pentru alţii alt-fel. D-i. Xenopulo s’arăsbunat singur şi prin urmare n’are dreptul să vie la justiţie. Aţi vorbit de duel şi l'aţl numit o don-chişonadă. S’a mal roslitde cazul d-lul Blaramberg; Apoi lot una e? Cu d-l. Blaramberg a fost o agresiune gravă. Ni se vorbeşte într’una câ d-nil Balş şi Filipescu s'aQ dus acasă la d. Xenopulo. Dar cum s’aO dus? cu intenţia de agresiune 1 nici de cum. Unul s'a dus cu mâi-nele goale, cel-l’alt o’un mic băl de care nici că s'a servit. EQ admir curagiul acestor tineri care s’aO dus la d. Xenopulo unde numai norocul ’l-a scăpat de pericol. Apărălorul e viu felicitai. Şedinţa se suspendă la O fără un steri. Şi va continua rudine la li ore. Ni se comunică din Ruseiuk câ pe când membrii Regenţii treoeaQ pe stradă un individ a nume Do-ronbov a strigat : Jos Regenţa ! Acest individ dovedindu-se câ e supus rus a foBte imediat expuisat. El a plecat cu vaporul la Reni. Mult vor avea se muncească Duminica viitoare bietul prefect de Tu-tova şi agenţii săi; şi balotagial pentru aleger. a de deputat şi alegerea pentru consiliul judeţean tn aceiaşi zi ! Noroc că sau cam obicinuit la eşecuri. D Gheorghe Mârzescu a adresat d-lor N. Filipescu şi Al. A. Bals următoarele rânduri : Ceea ce am prevăzut, din nenorocire s'a realizat. După cum cred că ştiţi deja, alegerile judeţene şi eve-nimciilele de aici nu ’ml permit se mă absentez o zi măcar din Iaşi Nu pot deci sâ am onoarea se vă apăr contra cuvintelor mişeleştî ale părţii civile. Şi cu această oeaziune vă rog să credeţi In sentimentele mele de*sti-mâ şi de sinceră amicie. G. Mârzescu D. Mex. Beldirnan, agentul diplomatic al României la Sofia este aşteptat îu capitală. Se zice că d sa va tnloc ui pe d. Aurelian In comisiu-nea pentru negociaţiunea iU 4£ii DUMINECA LA 19 APRILIE 1887 I ! & S ! LU' -U* w iu «1 No. 2. - STRADA STAVROPOLEOS - No. 2 CU TOTUL DIN NUOU ARANOIATA FOARTE ELEGANT m ce IN TOATE SERILE SOARELE MUSICALE CU ORCHESTRA NAŢIONALA SUB DIRECT A U LUI ION IORDACHE si un cântaret care a fost premiat la Expositia Cooperatorilor din tiara care va esecuta in toate serile ariile cele mai nuoi si plăcute PESTE VHJ IX BA SIN se serveşte a la minut. Se serveşte In oH-ce ora mâncări calde si reci precum si Gcutiir1!® cele mal veritabile, llititei sl patricieni gustos! a la Constantin ItERE excelenta cu paharul si eu butelia din renumita fabrica U THEB. Spre a oferi onor. \ isitatori o amusare deosebita, instalând o POPIC XltlE dupe cel mal nou sistem. Ă'am crutat nici cheltueli, nici osteneli, spre a mulţumi pe onor, visilatori. Cu distins* stimă, P. HURMUSESCU & ST. NICOLESCU. O > tn ctj ■H O > H m m m CO jj l—< r~ O rn MAŞINI DE ÎMPLETIT MAŞINI DE împleti t DIN CEA MAI VECHE Sl RENUMITA FABRICA LAUE & TIMAEUS DIN DRESDA Recomand m eu deo ebire pentru familii aceste maşini cu care se pot inpleti: GILETCE, FUSTE CIORAPI groşi si subţiri TRICOURI Talie si Pantaloni SI ALURI MÂNUŞI, PLAPOME SI PA LA RI I Prin aceste maşini se poate cAstiga esistenta unei numeroase fam'lii. On maestru in aceasta arta industriala se afla la dispositiunea am itorilor pentru instruirea lor. Petala se pot lua la Repr.sentantii generali peutru România si Bulgaria, RYSER et BRATEANU. Bucureşti, Calea Moşilor No. s9. ,, NATIONAL A “ SOCIETATE GENERALA DF ASIGUR. IN 8UCURESII Capitul social . . • 0.000,000 lei Priina emisiune . - 3.000,000 lei Din care . . A,oooooo „ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata. RE SERVE DE PREMII 91 FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , A AIIOVALA" ASIGl HA : în COn ra incendiului, griudinoi, spargere! geamurilor, in cutltr* daunelor de truns pori precum şi valori. Asigurări asupra vietei omului se pri-mescintoatecomotnutiunile usitat.-, pr.rcum: cas de moarte, supra ticluire, zestre si rente. ţ,Naţionala” a plătit până la linele anului lscti in diierito rainure de asigurare p* sto lu,ouO,Ooo lei despăgubiri. Itrprescsutauta generala Strada Smardan, No. 18 Dirrrtlnnra generala Strada Carol 1, Mo. 9. LA ORAŞUL VIENA Cal. t ictorii Pal. Dac.-Rom. A LA VILLE DE ViENNEi pfs-d-ois de ,1b. S scec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate sl soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. ti. .laegrr. Gulere ei manşete de olanda ultimu fason. Mare asortime. t de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsouri rompleete pentru lidantatl. l.ayettes si Tronsouri pentrn copii. Trousourl pentru pensionate, oteluri «I restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut t'ATAI.OGlI NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEAi VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec ■■■MHMBnmnwimnMnnmBHnnHMBT'' MEDALIE DE AUR Vlena ISS» dutonsata de consiliu de hygiena si salubritate dentXlina ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Dr. S. KONY CHIMIST Ambele preparate cu arid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, bo&lele gurel ei ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: l flacon, dentalina 3 lranci; i cu tie cu prafuri 2 franci. Depăşite la Bucureşti: F, IV. Zvrner, I.O-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini —Rotosani, Hajnal, — Pnrohni, ll'V/ue. DRULA.VIANU fost şef de clinică la profesoru Galezowski din Paris Dă consultaţi uni pentru boale de OCHI. URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni de hirurgie oculară. Bucureşti, Strada Carol I Xo. IS, de la orele 2—4 dupe amiazi. Pentru eeraci dimineaţa de la 8—9. ■oi OBLIGAŢIUNI SE JOCI FARfl SE PERZI NICI-ODATA! SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA! ■mie. SE JOCI FARA SE PERZI NICI-ODATA t X /r DR- STAUCEANU Piatza-Amzi .Vo. * -V*- * 1 îi Cu plăcere atragem tn deosehi atenţiunea cititorilor şi a clienţilor noştri asupra obligaţiunilor împrumutului cu primo Dom-bau-Basilica emis-* de Mini-terul cultelor şi a Insirucţinel publice din Reg. Ungiriel, în virtutea unul decret eepcial şi cu aprobarea M gest. sale impericle Regale şi Apostolice. Aceste obligaţiuni de o siguranţa indiscutabila vor participa încă la 99 trageri care vor avea loc de 3 ori pe an la 1 IUNIE, 1 DECEMBRE, 1 MARTIE eto. etc. in presentu delegaţilor guvernului regal ungar si al p uliii oului IATA IN DETAIL PRIMELE PHIXCIPALE CE SE POT CASTIGA O PRIMA DE 400,000 FRANCI IN AUR 1 primă de 2 n.OOi franci 1 n » f5'V 00 » 1 » » 120,000 » 1 i» ») 100,0"0 >> n prime » 40.000 35 » » :-0,000 » 47 » » 20,0u0 3 prime de 10.000 franci */0 » » 2,000 » 258 » » 1,000 » 983 » r> 200 » 2430 » » 100 » 26 » » eo » 4412 » y> 50 » Singura Şcoala de musicâ vocala si in-1 strumentală in ţara, autorisataşi probată de inaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. ii, Calea Victoriei No. ii — Această şcoală fiind prevăzută cu mal mulţi profesori se pot preda lecţtunt de mu-1 sica vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă. de 15 franci pe luna de la 1/13 Maiu va ti şi un curs saparat in lie-care Dumică după ameazapentr pa tru maim trios qualretele etc. lacsre na se primesc de cât Elevii cei in&intaţi pentru acesta 10 fr. pe tuna înscrierile se fac m tuate zilele de la 8-9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. sx DEPOU GENERAL de * !lîOIUlZ DIN ItOUSZEk ? G. M. S CHWA R T Z OPTIC Strada Carol I No. n Ochelari cu sticlele cele mat fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o cui işti. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. Căsttgul cel mat mic cu care fle care ohPgaţiunetrebue negreşit să ia°â de t florimt astăzi şi să vă urcă din an în an până la 1" 'ionul, »ncat or-cepecd^ffc a capitalului e cu neputinţa! Pentru mal mulţâ siguranţă ne angajăm să schimbăm or-ce eutifno't CU Ce ^nal m‘c şi purtdodtlmbrul nostru cc o obligaţie ne cşitâ încă fără nici o cheltuială pentru cli- -• VliyJfSl (Iscare obligaţie originala purtând semnătură autoritatilor competinle cu 20 franci platiti imediat ZECE OBLIG ATIUNI COSTA NUMAI 195 FRANCI Sfe poate He ademenea c mpăra 10 obligaţiuni pentrn 240 let plâtibili in 12 plăti mensuale de 20 i'ranclfie-care. îndată ce se vor plăti c -t dântăt 2» franclcumpărâtorul ve primi numerele celor 10 ooligatiuni a le sale şi va participa singur la tragerile şi la totalitatea primelor. 100 obligaţiuni costa2 200 franci plâtibili in 11 plaţi mensuale de 200 franci TRAGEREA VIITOARE VA AVEA LOC LA I IUNIE 1887 Prima prino pala 400,000 franci in aur* Urcarea acestor obligaţiuni tind aproape sigură şi inevitabila nu vom putea mult timp menţine preturile «1 eonditiunile mal sus arătat-. Să se adeseze cererile intovârăşite de costul obligaţiunilor in bilete do băncâ, mandate-poştale, cecuri, sau timpre poştale din toate ţările la : MONITEUR DE LA CHANCE UN1VERSELLE LA VIENA (Austria) NOTA, Primim biletile de bancă şi timbrele române un lefi 18 b. drept un franc. Se poate seri in Româneşte GIESEL ■ | FAINARIA $ Calea IVIosiloi-, 29 bis Jj V*' •> LYSTiîlTlL MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTE!.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia — 2. Electrizare — 3. inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Jrhalaţi—6. Masaj ia sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur.................2.50 i Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente...............1.— l duşe rece sistematică cu basin t.— BAi DE ABUR Sl OE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa pln& ■a 7 ore seara. — 2. Pentru dame Inşi băile de abur, o-dată pe săptămână Vi nerea de la 7 ore dimineaţa pînă 1& 2 _ post-meridiane. I Preţurile la secţia medicală coeform prospectului. Direcţiunea ■■Bl 1.. ROMERBAD (GASTAIM L STIIUE.) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N. Situată pe calea ferată de Sud (prin tmiu accelerai să ajunge de l&Viena tn 8 1/2 oro, dc la Trie.-t tn 6 oee) Bai puiernicede 30—31' R pentru oam nl debili, cousţtmaţia zilnica 20,000 hectolitri’, foarte eficace la pe.agra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, d