ANUL. 1! No 426 A DOUA EDITIUNh MAFV?T, 98 APRILIE (10 MAI) 1887 15 13 ANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEf* LA I 91 16 A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE I\ BliCt'RESCl La casa Arlministratiunai I\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. i\ HIHEIA'ATATE: La l«ate ofllciele po? tale din Uniune, prin roarcVe poştale. Pentru I an 50 le' f. luni 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu ISCent. numorul, la Kioscul din rn«> Honlmartre 11» Bulesardul St. Germaln Xo. SI. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI IV TJIVTE RUL ANUNCIURILE DIN POMANIA SE PRIMESC DIRECT LA AOMINIS TRATIA ZIARULUI La Paria: la Agenee Ilavaa, place de ta boursc, 8. Agrare Lilirr, rue Notrc Dame. des Victoires 80, (PU\CC (te la HourseJ pentru Paris. Francia, Germania, Aiistro-l ngaria. Italia si Marea Kritaiiie. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia REDACŢIA \n. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. — —ii — ADMINISTRAŢIA \o. 3. — Piaţa Episcopiei. —No. 3. iimaM SE FIM DREPŢI 0 SCRISOARE A D-LUI ELEVA ALEGEREA DE LA BERLAD HKSPI XS „AGEMIEI I1AVAS“ DE SFANTU GHEORGHE FEMEIA MORTULUI SE FIM DREPŢI i In aste vremuri de urgie guvernamentală, când până şi dreptatea a pierit din ţară, cea mai frumoasă protestare a celor asupriţi este de a fi drepţi cu toata lumea, chiar şi cu Regele. De câtă va vreme criticele curg ca ploaia, din toate părţile, asupra suveranului care este făcut răspunzător de toate relele de care ne plângem. Ei bine, făcând aceasta nu suntem drepţi. După a mea părere. Nu-i vorba, constituţia noastră a-cordâ şefului Statului drepturi largi pe care ecsercitâudu-le, ar putea a-lina repede suferinţele ţârei. Regele însă nu face aceasta şi e vinovat. Vinovat ca ori ce om care are putinţa şi datoria de a face binele şi nu’l face. Atât numai, şi din acest punct de vedere numai sunt întemeiate ţoale criticele ce i se aduc. Când insa acuzăm pe iege că guvernează despoticeşle, că are porniri spre guvernamental personal, că menţine pe d. ion Bratianu şi sacrifice, din deosebite motive, streinilor, interesele ţerei, atunci încetăm de a avea dreptate; suntem nedrepţi cu Regele şi prea indulgenţi cu noi şi iacă de ce. Este peste tot cunoscut acest adevăr aproape banal, că un rege constituţional dacă are multă putere de ailce binele are prea puţină, aş putea zice n’are de loc, putere de a face rău. * Răul pe care un rege ar vrea se’l facă, o ţară îl poate tot-d’a-una împiedica numai prin exerciţiul normal al drepturilor sale constituţionale : Şi, ori de câte ori, într’o ţară înzestrată cu drepturi şi cu libertăţi mari, suveranul face ce vrea, lucrul acesta te îndreptăţeşte se crezi mai mult reu despre ţară de-clt despre Rege. Mai presus de toate monarcliia este o forţă socială, care ca ori ce forţă caută se se desfaşure, se se întindă cu atât mai mult cu cât nu e împiedecată de nici o resistenţă, de nici o alta forţă socială, care este voinţa şi interesele ţării organisale în colegii electorale. Prin urmare atâta vreme cât a-ceastă forţa nu seva manifesta, noi n’avem dreptul să ne plângem de Rege, or-cît de reu ar li el. Lucrul s’ar schimba când ţara exprimîndu-şi cu bărbăţie voinţa, n’ar fi ascultată de Rege ; când corpul electoral ar trimete in camere majorităţi ostile d-lui Bratiunu pe care Regele le-ar disolva iu mai multe ronduri şi când ar face acte fără voia corpurilor legiuitoare. Atunoi am avea dreptul se ne plângem de rege, nu numai că nu face bme dar ca ne face şi rău. Câtă vrtine inse se vor găsi sute de magistraţ1, care se’şi bata joc de dreptate, de legi; de conştiinţa şi de opinia publică, câfă vreme se vor găsi deputaţi care se voteze fot ce li se propune şi alegători oare se aleagă nsemeneaoa munî,ntâia vreme se ne plîngem mai Întâi de noi şi numai de noi. Răul mare este în noi. Noi ne vindem ţira streinilor, noi ne rîdem de h'gile noastre, noi suntem autorii şi instrumentele suferinţelor noastre. E ciudată indulgenţa cu care ne judecăm. E te ridieulă uşurinţa cu care găsim împrejurări uşuraloare pentru noi şi împrejurări îngreunătoare pentru Rege. Cum? Regele, un strein, se nu conceadă Austrii convenţia comerciala şi Germanii convenţia consulară, şi a-proape trei sute de deputaţ* şi senatori români se le voteze? It"gele se nu ţie pe d. Ion Brstianu fiin l-câ face reu ţerei şi ţara se-1 ţie? Regele se aibă ruşine de starea în care se află justiţia, şi miniştrii şi deputaţi ţerei şi autorii materiali ai atâtor ruşini, cele câte-va sute de magistraţi se n’aibă? Regele se renunţe la puterea personală pe care nimeni nu i’o disputa? Regele, strein, cum îi zicem, se aibă mai mult patrio tism de cât ţara întreagă ? îmi pare că cerem prea mult de la R-'ge şi prea puţin de la noi. Gând magistraţii nu vor mai vinde dreptatea, viaţa şi onoarea oamenilor pentru o leafă, când deputaţii nu vor mai vinde interesele ţerei peptru o diurnă, când .alegă torit nu vor mai vinde voturile lor pentru cine ştie ce interes meschin sau de frica unui proces verbal d -contravenţie, atunci şi Regele va fi ingrijitor de binele şi de interesele ţârei. Concluzia naturală este următoarea: Or cât de reu este regele, ori cât de m<#linalorIu de competinta Se dă cuvântul d-lulN. Blaramberg. D Blaramberg. Se poale zice de u-nele procese ce se zice In litere de E-popeâ. Aşa e acest proces ce rezumă o e-pocă întreagă. Suntem sustraşi de la judecătorii naturali. Revizuirea Constituţii până a-cuma.In momentele deodihna, n’uputut săfie judecată In dispoziţiile sale. Sunt drepturi de acelea care sunt inalienabile şi inprescriptibile, preexistente chiar socielăţel; aceste drepturi nu fusese zădărniciţede Constituţiadin 18d0. Pentru ce ridic oare, această ces-tiune a neconstituţionalitaţel unei legi? N’ofacnumal pentru plăcerea d’a vorbi, ci o ridic spre a mă putea servi de dânsa ca un mijloc puternic de apărare înaintea altor instanţe. încep printr’un argument de text, zice d nu Blaramberg, şi pentru aceasta citeşte alienatele a şi b, de sub articolul 2 din legea responsabilităţi ministeriale, din 1879. | Oare nu se desfiinţează prin această lege, o parte din drepturile şi prerogativele capului Statului.’ Incumbă justiţiei să se pronunţe, asupra unor asemenea procedări neoonstituţionale, şi pentru aceasta d. Blaramberg, aminteşte conflictul dintre d. Colonel Roz-novanu şi momuri comision el de anchetă parlamentară din 1870. D. Colonel Roznovauu, uzase atunci de dreptul săli de resistenţă. Afacerea viind Înaintea justiţiei, curtea a dat dreptate d-lui Roznovanu. Ministrul justiţiei de atunci, — tot d-nu Stătescu, — a destituit pe câţt-va din magistraţii care dăduse aceasta hotărî re. Când Insă afacerea ameninţată să vie Înaintea Casaţiei, ministrul se sperie şi renunţă la dânsa. Şi bine a făcut, căci Curtea de Casaţie care avea dreptul să judece necon-stituţionalitatea lege:, care premersese ancheta, era sigur că va confirma ho-târlrea (iurtei de apel, şi va da dreptate d-lul Roznovanu. In această privinţă zice d-nu Blaram berg, Casaţia noastră are aceleaşi drepturi ca Curtea de justiţie din Statele-Unite ale Americeî, unde puterea judecătorească nici o data nu e socotită ca fiind subordonată putere! legiuitoare. Mal ridic, încă, cestiunea de necon-stituţionalitate, adaogă d. B'aramberg, pentru a dovedi, câ cu ocazia revizii i-rel, nici una din formalităţile prevăzute In pactul jurat tn 1806. n’a fost observată. Şi nu trebue să se uite, că aepst pact, nu era opera unui partid ci a unei revoluţiunl. Mobilul acestei mişcări era. să se introducă la no‘, un regim constituţional adevărat, ca tn Belgia, care a-minteşte umbra neperitoare a lui Leopold. Prin urmare tot ce In revisuire nu va fl conform cu acel pact solemn e nul şi neavenit, afară numai daca d-v. veţi declară că jurămhitul nu leagă. Imediat venea In creeril celui ce jurase pe această Constituţie că ea e perfectibilă. Aminteşte scrisoarea către Auerbach devenita publică şi apărută în Monitor. Oprindu-se la un pa-sagifi din acea scrisoare (Auerbach) zice câ ea conţine o contrazicere, căci noi am avut tradiţif de instituţii liberale. Convenţia din Paris, regulamentul organic, sunt dovezi neperitoare despre aceasta. D-sa continuă a analisa scrisoarea Auerbach. Cine face elogiul acestei constituţii? Căci blamurile acestea sunt elogiurl. Însuşi Majestatea Sa. Citează în urmă pasage din un mesagiu de deschidere către Corpurile legiuitoare In care se pare că se uitase cele din scrisoarea Auerbach şi se vorbeşte de stabilitate. Vorbind de cestiunea ridicată de congresul din Berlin. D. Blaramberg arată câ atunci revizuirea s’a făcut numai asupra articolului 7. Revizuirea acea a fost moderată, n’a atins nici unul din drepturile naturale şi ne prescriptibile. Continuând apărătorul, face istori cui vieţel noastre constituţionale, a minteşte votul Adunărel privitor la dorinţa de o rev;zuire aproape generala a ConslituţiuniT. Un incident semnill cativ a Încheiat lucrările acelei legii-,, laturi. Cererea oposiţi! de atunci privitoare la garantarea libertăţei în a-legerl fiind respinsă de majoritate, D. Vernescu fiind chiar oprit a vorbi a silit pe minoritate să se retragă din Cameră. Acesta e primul act. Nu e vorba aci de paraponiseau, căci minoritatea de atunci coprindea persoane care jucase un rol însemn; t în ţară. Aşa d e. semnase acea demi-siune d. Lasear Catargi locotenent domnesc din 1800, general Teii, locotenent domnesc din igiS, George Vernescu. Camera dar care a exprimat ideiade revizuire nu avea acest mandat. Dar o dată idea admisă, s'a înăbuşit In Camera, chiar glasul acelora care cereau ca alegerile pentru constituantă să fie libere. Cum se făcură acele alegeri? Toata îuruea o ştie. Şi în urma acelor alegeţi aii refuzat mal uruiţi ‘oameni să intre în Camera. Aceştioameninuersu primii veniţi, era Lasear Catargiu, locotenentul Domnesc, de la care Regele Carola primit coroana : Apoi gen. Teii locotenentul domnesc de la 48 d. Vernescu care fusese preşedinlelb Cameril care exprimase dorinţa de revizuire şi mulţi alţi. A mai fost d. Kogălniceanu, un expert tu materie de lovitură de Stat, căruia guvernul actual votează recompense naţionale, care s’a înscris In falş în contra acelei revizuiri. Avem Insă mărturii şi mal preţioase. D. Dim. Brâtianu. fratele primului ministru care să asociase idei de revizu-riî, cjetnisioneaza zicând că Cameriie sunt numite de oameni fără Dumnez-. u şi fără de ruşine de oameni. însuşi C. A, Rosetti declară că drapelul libertăţii va fi aslâ-zî sdrânţuiL şi nu ne mai rămâne de cât să adunat*V acele sfinte moaşte şi să le păstram. * Inlr’altă ocazie tot el zice că depu- ! t FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (83) ALEX1S BOUY1EH FEMEA MORTULUI PARTEA TREIA IX Martirul unei Temei Aşteptă ca omul care conduse pe Genevieva să se retragă ; când dispăru în colţul stradel, căută din ochi pe ma-telotul săd. Acesta eşi de sub o poartă unde sta ascuns şi veni spre stăpânul săil, care ’I spuse ce avea de făcut. Era vorba să intre în casă fără veste. Pierre avea încă cheile la dânsul. O-blonul de la ferestrele odăel în care se aflau cel doi miserabi'I era închis In a-fară ; pe scara care se afla în grădină Pierre se va sui până la una din acele ferestre, earSimon,cu picioarele goale, va intra pe uşe şi se va urca până la rândul lntâiu ; trebuia să faca aşa ca să se afle împreună. Când va auzi un sgomot de geamuri stricate, Simon să intre pe uşe. S’a văzut cum Pierre intra mult mal iute de cât să aştepta, şi cum a fost primit. La început, auzind primul foc, se îngălbenise, dai apoi văzând că prin-ţr’un fel de minune nu e atins dupe alte doua focuri, prinse la inimă şi tna-intă semeţ asupra adversarului săd. Ce s'a mal petrecut se ştie. Ceia ce scăpase pe Pierre era faptul ca armurierul care vânduse revolverul Genevievel crezu mai întâii! că ea vrea să ’l cumpere cu un gând răii şi era să ’î ceară lămuriri când ea II spuse că e pentru un copil ; pentru a se asigura că nu '1 înşeală oferise cartuşe. Dar a-ceste cartuşe erau de jucărie, fără gloanţe. Genevieva, tulburată cum era, nu băga de seamă. Această împrejurare scăpase viaţa lui Pierre. X îndoiala Când Genevieva se văzu a doua zi, In odaia sa, înconjurată de lucrătoarele sale care o îngrijead, speriate, aşteptând cu nerăbdare să deschidă ochii, nenorocita la Întrebă cum de se află în această stare, ce să întâmplase ; nu ’şl aducea aminte de nimic şi căta în zadar să ’şl dea seamă de seara din ajun. I arătară scrisoarea ce lăsase şi pe care ele n’o deschise. Atunci Iş aminti toate, plecarea el, întâlnirea el cu Fernand, In sfârşit apariţiunea umbrei bărbatului el. La ideia aceasta un Hor ÎI sgudui trupul aşa că femeile care o înconjurau o Întrebară : — Ce al, doamnă ? Ce este ? — Nimic 1 respunse ea. Iş puse fruntea Intre mâni şi voi să ’şl amintească ce se Întâmplase în urmă. Să îngrozise, căzuse fără simţire la picioarele lui Fernand. Dar mai departe nu ştia nimic. De sigur vedenia ce avuse nu era de cât resultalul stă-rel In care se afla, a fric8l ce simţea In odaia în care murise Pierre. Sfârşitul acelei întâmplări ar fl vrut mal cu seamă să’l cunoască. Asupra Iul avea o îndoială care o făcea să se roşească, să se înciudeze. Ea stătuse leşinată la picioarele lui Fernand pe care ’l ştia în stare a face or ce faptă uri-cioasă. Nu se folosise el de această Împrejurare ? Iş da părul într’o parte, clătina din cap spre a goni ideia scârboasă ce ’l tortura mintea. — Cum m'arn întors aici ? Întreba ea în sfârşit. Pertâriţa care o îngrijea din seara aceia înaintă şi ’l zise : — D-nă, te aii adus pe la miezul nop-ţel, fără cunoştinţă. — Pe la miezul uopţei ? Cine m’a adus ? Şi se uită la portariţâ cu ochii a-prişl. — Nimeni. — Cum 1 nimeni ? — Pe la ceasul acela aud ca sună clopotul... Vream să deschid uşa când cine va ’ml bate In gam şi 'mi spune : «Aduc pe d-na Davenne, care sta aici; e foarte bolnavă.» Ies şi văd un birjar. Scol pe Augustin şi amândoi mergem la trăsură. Stil cât te iubim noi ; când te am zărit cum erai am strigat, am zis : a murit I Birjarul mă linişti pu- ţin. Tustrei te am adus în odaia mea. Augustin fuge dupe doctor dar tocmai întâlneşte pe spiţer care se Întorcea a-casă. El ne spune că nu ’l nimic, că al leşinai de frică sau de osteneala. In timp ce spiţerul şi cu bărbata-meCi te urcad pe scări ed îmi zic : mă duc se plătesc birjarului şi ’1 Întreb ce a fost. Dar când ies afară.... tufă !.... birjarul plecase. Genevieva ascultase cu băgare de seamă povestirea portăriţei care n’o lămurise de fel ; dar acum mal Împuternicită înţelese că dacă ea nu ştia nimic trebuia să explice lucrul celorl’alte. — Adevărat, zise ea, frica a fost de vină. Făcusem o visitâ unor prieteni vechi ai bărbatului med. Toată seara am vorbit de dânsul, şi la întoarcere, nu ştid cum, treceam prin strada în care locuiam înainte de moartea lui.... Văzând din nod casa, ferestrele odael mortuare.... avui o vedenie îngrozitoare, mi se păru ca văd pe bărbatul med care mă chema la dânsul. Din acel moment nu ’ml mal amintesc nimic, dădui un ţipăt şi căzui. Toate lucrătoarele se înflorară 1 Una din ele Iş făcu chiar cruce şi portâriţa zise : — Biata doamn’, a I înţeleg acum de ce toată noaptaa ziceai necontenit: Iertare 1 Pierre, iertare 1 lata pedeapsa. — Am zis asta ? întrebă Genevieva roşindu-se. Da.... bărbatul med se numea Pierre Davenne. Ce am mal spus apoi, zise ea cu Îngrijire. — O I alt nimic. Genevieva suspină de mulţumire şi reluă : — Doamnele mele, vă mulţumesc pentru îngrijirea d-voastră...... sunt sdrobita. Vă rog să mă lăsaţi câte va ceasuri, să mă odihnesc. — Dar n’al nevoe de nimic ? — De nimic, numai puţina linişte ’ml trebue. — Retrageţi-vă d-şoarelor, zise por-tăriţa şi nu face-ţl sgomot. D-nă Da-venne, dormi, ed remân aici şi dacă vel voi ceva.... spune-mi. Mult timp stătu Genevieva tristă de ideia că fuseese, fără voie, In starea ei de catilipsie prada iubirel criminale, desfrânată a acelui miserabil. Auzia vorbele lui din urmă : — Eşti nebună, 1ţl spun că eşti in mâinile mele. Dar trebuia să scape pe copila sa cu or ce preţ şi aceasta II dădu curaj. Ea se sculă şi intră în atelier. Lucrătoarele văzând-o atât de palidă, It spuseră câ răd face că nu stă în pat de vreme ce sufere încă ; dar ea le a-sigură că totul se trecuse şi că se înviorase. 1 se spuse că în timpul odihnei sale, un om ciudat, bătrân, mărunţel, slab, de o înfăţişare cam murdara, venise s'o întrebe ; i s'a respuns că lipseşte de acasă. El nu voi să spue nimic despre scopul visitel sale, dar a dat de înţeles că era vorba de afaceri de familie care interesad pe Genevieva. (Va urma) www.dacoromanica.ro m PUBLIClTftTEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlraglu 6.000 île fol ANUNCIUR! SI RECLAME j Anunciurî pe pagina IV, lima ij 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina i| IUI linia 2 lei. taţii sub conducerea d Iul gen. Leca ca nişte lupi flămânzi năvăliră asupra legii. G. A. Rosetti adaogăcătnacea ocazie regulamentul se viola cum nu s’a violat nici o dată In Camerile române. Prin surprindere se votează amendamentul prin care să trimite înaintea tribunalelor ordinare delictele In contra Regelui. Cu această ocaziune nu se dă cuvântul d-lor Fleva şi Schina sub pretext că ora e înaintată şi se va urma a doua zi discuţiunea. A doua zi (era 1 Aprilie) să escamotează discutiunea zicându-se că discu-ţiunea fusese Închisă în ajun. D. Blaramberg făcând aluzie la apanaje, prim procurorul cere să fie rhie-mat la cestiune. D. Blaremberg sftrşind cu acest istoric, trece la partea teoretica şi susţine că nu e cu putinţă ca puterea executivă să fie judecată denişte tribunale amovibile. D-sa citează multe autorităţi în temeiul părere! sale. Citează părerea lui Aug. Cornte, Royer, Gollard şi Codul Basarab. D-sa zice că numai când actele sunt inocente se acusă cuvintele cuiva. D. Gr. Piucescu, vorbeşte în acelaşi sens ca d. Blaramberg, susţinând de-clinatoriul de competinţă. E adevărat că tot păcatul trebue expiat, dar ne-am face ilusie când am crede că sentinţa d-voastra dacă aţi menţine-o n’o să atingă pe d. Panu. D. Panu nu va fi singur atins ci şi înainte mergătorii Iul în cariera ziaristicii In altă epocă, fraţii Goleşti!, fraţii Brătiariu, şi alţii'. Prim-procurorut Andronetcu, cere ca să se restrângă discuţiunea, căci orele sunt înaintate şi altminteri nu s’ar putea sfârşi azi discuţiunea. D. Piuceseu, zice că d-sa a luat cuvântul pentru a cere un declinatoriii de competinţă. Acest deqlinotoriu, zice d-sa, esto a cesta : O Cameră de revudire nu poate să revisuiască de cât puntele determinate de Camerile care declară că e loc a să revisui Constituţia. Camera de la 1882—83 n’a , -*us re-visuiril puntul acesta d a se d\mlribu nalelor ordinara delictele /liea.ontra persoanei Suveranului. D-sa zice că trebue să se ar»!.e toate disposiţiunile care vor face obiectul revisuiril. Chiar sprijinitorii guvernului, ca d. Costinescu, s’ab rostii tn a-cest sens. Aşa s’a şi făcut pentru unele articole arătându-se chiar pentru ce şi In ce sens e să se revisuiască acele articole. Intru cât priveşte art. 24 s'a zis ca trebue modificat pentru ca să se suprime prevenţia în materie de presă, şi pentru ca acţiunea tinzând a obţine daune interese ca accesoriu a unul proces de presă să fie judecat tot de «ceraţi. Nici un cuveni despre această dis-posiţiune că delictele de presă în contra Suveranului vor li judecate de tribunalele ordinare. Şi cine s’ar fi putut gândi măcar, când s’au făcut alegerile pentru revi-suire, că să va putea pune in discu-ţiune o asemenea disposiţiune. Aşa dar articolul care zice că procesele de presă trebuesc judecate de juraţi, n’a fost supus la revisuire şi n’a putut fi revisuit. D-sa citeşte extracte din raportul d-lui Stolojan, care zice că tribunalele ordinare nu presintă destulă imparţialitate în materie de presă. D. Stolojan zicea că în Franţa când tribunalele ordinare judecaţi procesele de presă, unele tribunale aii cerut să fie scutite d'a judec§ asemenea procese. Şi noi vă cerem acelaşi lucru şi s ă vă declinaţi competenţa. Mă resum : In cameril ordinare nici un cuvânt care să arate că Constituanta va introduce acea disposiţiune care trimete delictele In contra Suveranului la tribunalele ordinare. Şi In Constituantă să escamotează pur şi simplu votul, când vine In discuţiund această disposiţiune. Conclusiunea e că d-voastra trebue să vă decimaţi competinţă, căci şi d-voastră aţi jurat să respectaţi Con- fcD-v ,‘^răd loi magistraţi aveţi dreptul să vă ^v^iinaţi competiţa.fimdeâdis-posiţiunea ae care e vorbă e an ti constituţională. Când aveţi să judecaţi un cas, In care un regulament deadministraţiune publica e In contradicţie cu un text de lege, d-voastra nesocotiţi regulamen tul şi aplicaţi legea. Asemenea clnd o Jege e In contra disposiţiunelor Constituţiunil, d-voas trâ, ca putere de sine st#tătoare, tnter-’ mediară Intre puterea executiva şi puterea legiuitoare, aveţi dreptul să nesocotiţi acea lege şi să fiţi păzitorii Constituţiunil. EPOCA 28 APRILIE 3 Asemenea şi la cazul de faţă trebue să vă declinaţi competenţa daca vreţi să păstrăm justiţii independenţa ei faţă cu cele Ualte doă puteri în stat. de care d-voastră nu atârnaţi cătuşi de puţin. D. prim procuror are cuvântul. Apărarea cere ca după ce primul procuror va fi vorbit, să aiba drept la replica. D. prim procuror Andronescu susţine că discursul d-lui Blaramberg şi-ar fi avut locul aiurea, In întruniri, de pildă. D-sa a adus numai reeriminaţiunile oposiţiunii în contra revisuiril, pe când ţara In imensă majoritate a admis revisuirea. Revisiurea, zice d-sa, a fost făcută foarte regulat. Articolele care sunt de revisuit, trebuesc numai să fie enumerate. Atâta tot. După aceste cuvinte d. Andronescu cere ca tribunalul să se declare competent. Tribunalul suspendă şedinţa pentru câte-va minute. D. Blaramberg cere să şl formuleze conclusiunea în scris. Şedinţa se ridică. * ♦ * O reflecţie în sala: Tare om trebue să fie primul procuror ca să. sfărâme In 3 minute, argu-raentaţiuoea de 3 ore a d-lor Blaramberg şi Păucescu. In timpul suspendării şedinţei sala se goleşte în modul următor: unul din agenţii poliţieneşti anume G. Manolea, indica uşierului şi soldaţilor pe cine să scoată din sală, şi ast fel unit spectatori bănuiţi că au opiniunl independente ad fost siliţi vrând nevrând să iasă afară. In timpul pledoarii d-luî Păucescu, după o arătare a aceluiaşi agent, d nul Gorovei a fost îmbrâncii din sala în-tr’un chip barbar. La ora 4 şi 25 minute şedinţa se redeschide şi lumea e lăsat să între în sală. Preşedintele recomandă soldaţilor să lase Intrarea liberă. ♦ •# D. Blaramberg anunţă că d-nul Po-pescu va replica. D-sa ţine a respunde la o singură obiecţiune a prim procurorului , care recunoscând principiul constituţionalităţii se mărgineşte a contesta că ver o calcare de formalităţi s’ar fi petrecut cu ocazia revizuirii. D. Blaramberg citează spre a dovedi nelegalităţile şedinţa Cameril din 0 Martie 1884 In care d. Brătianu a pronunţat cuvintele: asasinate şi procese scandaloase. La aceste cuvinte d. prim procuror Andronescu protesta asupra acestei ci-taţiunl şi roagă pe preşedinte să circumscrie câmpul aperărel. Preşedintele urmează sfatului d-lui Andronescu. D. Blaramberg continuând cuvintele d-iul Rosetti din şedinţa Cameril dui (4 Aprilie 1884, In care se declară că u-Iegerile sunt o curată farsă. Astea sunt culisele revisuirel şi nişte culise do polichinelii cunoscute de toţi. Hepiica d-lui Hem. Popescu D sa se mărgineşte la cestiunea ridicată de d. Păuoescu şi o va complecta. Legea legilor (Etica Santa) nu se poate modifica prin o lege ordinară. Cum s’a procedat însă la facerea a-cestel constituţiuni? Art. 129 din constituţie luat după eonstitnţia Belgiană prevede formalităţile privitoare la revisuire şi d-sa le enumeră. 1. Obligaţiune e să se arate disposi-ţiile din constituţie spre a se revizui. Care este vederea Cameril de revizuire la rândul ei ? Citeşte aliniatul următor al art. 129 şi arăta ca imperios ordonat a se ocupa numai de punturile supuse revi-zuirel. Aşa a judecat toţi comentatorii. Aşa e Thomisen care asupra art. 129 zice acestea sunt solemnităţi. Lucrul acesta e suveran şi în doctrină n’a fost contestat. Cum s'a procedat în cazul de faţă ? Indeplmitus’a aceste disposiţiunlcon-form ultimului alin. al art. 129 ? Art. 24 cel nod In speţă e Intocfnit el couform art. 129 ? Pentru a răspunde la acesta trebue să cercetez două cestiunî, una de fapt şi alta de drept. Cea de fapt e daca s’a respectat art. 129 cea de drept e daca instanţele judecătoreşti In cas de rasolvare negativ a celei d’lnteiu, au drept să pipâe constituţionalitatea desposiţiunei. Aci d l. Popescu repetă cele zise de d-1. Păucescu, care const, amintirea in analizarea celor două amendamente propuse In Cameră şi Seuat privitoare la competenţa instanţei care să judece despăgubirilecivileln materiede piesa. Constituanţii nu sunt competenţi el aface tot, a crea lucruri ce nu li sunisu-puse ior. CeBtiunea de fapt e dar pe deplin demonstrata. In drept, judecătorul este autorizat a cerceta constituţionalitatea legui ce i se pune înainte ? Necontestat că da. Judecătorul caro a jurat trebue să respecte Carta Magna a cărei observare ’l e Încredinţată. Ce este mai mult, art. 93 din Consti luţiune privitor la drepturile regelui, de a face regulamente, care articol 93 II opreşte de a destimţa legile, duca însă regulamentele sunt contrarie legilor, judecătorul nu e ţinut a le lua In seamă. Cu toate aceste nici un text de lega nu prevede acest drept al judecătorului. Şi aşa mai departe. D. Popescu felicită pe represontanlul ministrululpubliccă nucontestâ aceste principii. La noi această teorie n’a fost nici o data contestată şi aşa trebuia să fie la noi, unde spiritff) democratic e atât de desvodat. Asta-zî teama nu este derege, or cutare persoană politica, ci de presiunele momentului,ş; de aceia s'a luat măsuri în această privinţă, pentru ca Consli-tuţiunea să fie tot d’a-una respectată. Pentru aceasta s’a propus ca în Franţa juri constituţionali; tnsă această idee s’a resp na şi s’a zis tn tot-d’auna *ca această chestiune să fie lăsată în competinţă instanţelor judecătoreşti unde să poată evita sgomotele şi scan-dalele ce s’ar putea produce aiurea. Acest sistem a fost tot-d’auna recomandat. Dacă nu ar fi instanţele judecătoreşti competente, apoi cine ar fi ? Meetingurile, poporul, revoluţiunile. Domnul advocat aminteşte cuvinte'e d-luî Laboulaye asupra celebrelor e-dicte, asupra presei care a deslănţuit revoluţia din 1830. Citează de asemenea incidentul cu generalul Jacksonîn America, osîndit fiind că a comis un act neconstituţional. Dacă în Englitera asemenea chestiuni nu să presintă, e că Camerele ordinare acolo aQ şi puteri constituţionale DRr şi acolo Magistralul are dreptul de discuţiune. Aşa e caşul cu O’Con-nel închis ilegal şi liberal In urmapă-rerel lorzilor cancelari. In Elveţia nu să poate modifica con-stituţiunea fără votul poporului. In favoarea acesteî lese d. Popescu citează pe : Toquerille, autorul Democraţiei din America, care zice că tribunalul trebue să se supue constituţiunel. Saînt Girons, care de asemenea recunoaşte ca hotărârea asupra Constitu-ţionalităţeî legilor e un act judecătoresc. Chestiunea a angajat şi juris-prudenţa. Curtea de Casaţie din Franţa In 1832 a consacrat principiul cu oca-ziunea condamnărei unul cetăţean de către tribunalele militare. Pe lângă autoritatea ministerului pu-bl!c apărătorul invoacă autoritatea d-lul Meitani. Citează controversa privitoare la modul întocmire! listelor electorale pentru cole iul III-lea, asupra căreia Trib. de Ilfov Secţ. 1 a dat o sentinţă în 1875 In sensul că constituţia primează toate|legile. Casaţia la 24 Septembre 1875 s’a pronunţat In acelaşi sens. La 1877 Casaţia a dat ca un fel de Consultaţie In această privinţa şi apărătorul citeşte Monitorul Oficial In care figurează. In fine citează o consultaţie din, 1875 semnată de Bozianu, Ferechide, Slâtescu şi alţii. Această consultaţie dată cu ocazia interpretăm electorale recunoaşte Constituţia de legea mama, care nu se poate desfiinţa de legile ordinare. D. Popescu conchide cerând tribunalului să admită declinatorul de competinţă. D. Eleva E penibilă posiţia mea 1n a-ceaslâ afacere căci am dat şi eu tributul meu la revizuirea Constituţiei şi nu m’am gândit nici o dată la Gustul e-semplu ce mi se dă prin acest proces. Intr'un discurs, actualul ministru de justiţie zicea : nume tem atât de delictul de presă cât de delictele resultate din intentarea proceselor de presă. D-nu prim procuror mi se pare că a admis principiul, dar de fapt nu s’a ocupat. Mi se pare că rău a făcut ca să zică: De minimis non curat pretor, de oare-eestiunea de fapt e foarte importantă. Propunerile d-lor Costinescu şi V. Boerescu nu prevedeau art. 24 şi 105. La Senat când s’a citit raportul d-luî Boerescu au venit câţi-va senatori ca d nil Adrian, Dr. Calendero, Breescu care a propus un amendament în sensul că articolul 24 din Constituţie să se revizuiască în ee priveşte desfiinţarea arestului preventiv în materie de presă. In Cameră d-nul Costinescu a citit identic acelaş amendament. Aceste a-mendamente n’aii dat loc la discuţiune de oare ce era în spiritul tuturor să se lărgească drepturile presei, lăsându-se naţiunel numai, dreptul de a se pronunţa asupra delictelor de presă. D. Fleva a ţinut să complecteze istoricul în ce priveşte revizuirea art. 24 spre a să stabili că cugetul acelora că ad propus revizuirea a fost se întinze drepturile In materie de presă. D-sa are Am/ienţă in judecătorii care sunt chemaţi a da o hotărîre, Iar nu a face servicii. D. Fleva exorlează printr’o mişcătoare peroraţie pe judecători să salveze libârtatea scrierei şi a cugetare!. La 6 ore fără un sfert, închizându-se desbaterile asupra declinatoruiul de competenţă, Tribunalul intră In saia de deliberare, de unde eşiud la ora 6 şi 20 minute, preşedintele citeşte jurnalul prin care respinge decimatorul de com-petinţă. Iată conclusiunile relative la declinato-rlul de competiiRă propus în şedin(a de azi de apărătorii d-luî Pauu. Antâia conclusie. Propunem un prim declinatoriu de compentinţă, întemeiat pe neexis-tenţa In drept a revisuirei constituţiuni! şi prin urmare şi a disposiţiu-nii care ne sustrage de la judecătorii noştri fireşti în aceasta materie, de Iu juraţi, alt fel zis, pledăm nulitatea şi ineonslituţionalitatea legii de revisuire. Apărătorul d-lui Pauu N. Ifiuraiubcrg. A doua concluziune: Văzând art. 129, şi 2i din Consti-tuţiunea de la No. 66 şi art. 24 din constituţia din 1885. Considerând ca, după art. 129 din constituţie de la 1866 o disposiţiune constituţională pentru a ii modificată trebue arătată anume de camerele care provoacă revisuirea, şi că camerele de revisiune nu pot pipăi de cât punctele supuse revi-siuni. Considerând ca, dupe art. 24 şi 105 din aceaşt constituţiune, delictele de presă trebuesc judecate de juraţi. Considerând c& camerele din 1882-1883 n’au declarat că este trebuinţa a se supune revisiuni de cât numai punctele relative la arestul preventiv şi Ia acţiune pentru despăgubiri civile. Că prin urmare disposiţia dupe care delictele de presă se judecă de juri, nu putea fi restrânsă de către camerele de revisiune din 1884 şi că o asemenea restricţiune fiind anli-coustituţională este nula şi neavenită. Considerând afară de aceasta că dupe art. 31 din eonStituţiune fiecare din puterile statului este o de-legaţiune directă a naţiunii, că nici una nu este subordonată celei-l’alte şi că fie care are datoria de a respecta şi a păzi eonstituţiunea în sfera atribuţiunilor sale. Că pi’in urmare, puterea judecătorească fiind dupe Constituţie o putere independentă de stat e datoare să se supue Constituţiuni şi s’o a-plice în sfera atribuţiunilor ei. Considerând că principiul despărţirii puterilor statului a fost proclamat tocmai pentru a opri pe una din puteri de a deveni tiranica ; şi tocmai pentru că, dacă una din puterile statului ar viola Constituţiu-nea cea altă putere, egală în drepturi, se zădărnicească violaţiunea, aşa în cât Oonstituţiunea se fie respectată, chiar dacă una din puteri ar voi se o nimicească. Considerând că dacă s’ar hotărî că puterea judecătorească este datoare se se supue violărilor de Constituţiune ce ar comite puterea legiuitoare, s’ar subordona prin a-ceasta puterea judecătorească puterii legislative, s’ar călca in picioare cea mai esenţiala disposiţiune constituţională despărţirea puterilor statului şi s’a introduce despotismul şi anarhia. • Dupe respingerea decimatorului de competinţă, preşedintele a declarat cădesbaterile procesului d-lui Panu vor continua mâine la 11 l/2ore Din ce în ce mal de rîs poliţia Capitalei. De câte ori ştie că zece membrii ai opositiuneî vor fi strinşî la un loc, d. Moruzi prinde spaimă şi’şi concentrează puterile ca şi când o revoluţie ar fi iminentă. Ast-fel azi cu ocasia procesului Panu s’au concentrat : la comisariatul de poliţie al secţiune! a 19, trei-zeci sergenţi de zi; la arestul parchetului din localul tribunalului 60 soldaţi din compania de jandarmi pedeştri; în casa No. 8 din intrarea Rosetti, un ofiţer de poliţie, 4 sergenţi majori şi 10 sergenţi de oraş, plus doi sub-comisari şi 4 agenţi secreţi ; la prefectura poliţieînu mărul jandarmilor călări îndoit; în fine, în sala paşilor perduţî a tribunalului un mare număr de indignaţi între care Lâptaru, Gr. Ma-noiescu etc. S’a răspândit sgomotul că Regele ar fi hotărit se încredinţe d-lui Carp sarcina se formeze un nou cabinet. De atâtea ori s’a zis acest lucru! Ni se asigură ca în urma eşecului suferit la Bârlad, d. Capeleanu prefectul judeţului Tutova a pus telegrafic demisiunea sa la disposi-ţiunea Ministrului de Interne. Numirea d-luî Protopopescu , ginerele domnului Dimsnoea în postul de prefect al judeţului Ialomiţa e necsjitde mult atâta pe dom nu Ion Poenartf Bordeu care o consideră ca îndreptată în contra d sale, în cât nu e de mirare ca, de rîndul acesta, despărţirea sa de colectivitate, de atâtea ori anunţ-tă, se se realiseze. «Ose vă fac ce va făcut Fleva, şi încă mai mult.»zicea eri d. Poenaru-Bordea, tn supărarea sa, unui alt colectivist : La necaz multe zice rumânul. Ni se spune că statul este în a-junul d’a cumpăra casa d-lui Nico-laa llosetti-Rosnovanu din Iaşi pentru a o transforma în palat regal. Se vorbeşte despre numirea d-luî Popescu, vestitul primar al oraşului Rîmnicu-Serat In postul de prefect al judeţului. Lupta de azi publică următoarea depeşe ce ’i este adresată din laşi: «La pornirea regelui un comis ir de poliţie eu o bandă de indignaţi ’ml a violat hotelul Traian, am fost insultat şi ameninţat de distrugerea proprietăţei, m’am plâns parchetului şi aştept.» Pastia. In privinţa incendiului de păduri întâmplat în judeţul Bacău şi care a pricinuit o însemnată pagubăSta-tului şi mai multor particulari, a-flam că i’ancheta, făcută sub direc-"ţiunea chiar a d-lui procuror general de pe lângă Curtea din Iaşi, a dovedit că focul a izbucnit într’o pădure a Statului şi a fost pus la patru diferite colţuri ale acestei păduri. In privinţa autorilor crimei nu s’a putut încă descoperi nimic. m D’ale Administraţiunei comunale a Bucureştilor. Intr’una dinultimele sale şedinţe, Consiliul comunal a hotărît cumpă-rătoarea cu 25000 lei a unui Iov viran situat in strada Tâbăcarilor şi aparţiind d-lui D. Ionescu Muscă, membru al Consiliului. In aceiaşi şedinţă, fiind la ordinea zilei şi e.vpropriaţiunea locului din Calea Văcăreşti Nr. 66 pe care se află şi o mică clădire, nu s’a oferit proprietarului de cât 6000 lei de şi imobilul seu atât ca situaţiune cât şi Întindere ca valorează cel puţin de două ori mai multde cât al d-luî Ionescu Muscă. m La eşirea de la şedinţa de azi a tribunalului, renumitul agent de poliţie Mischiu a pus mâna pe un lenăr anume Marinescu şi a voit se’l închizâ sub cuvânt că a ultragiat pe un gendarm. Lumea adu-nîndu-se a reuşit se scoată din mina zisului agent pe acest tîner şi che-mînd pe procurorul San-Marin ’i-a espus cazul. Nu ştim ce se va urma. • In şedinţa de astă-zi a trib. S. 11-a cu oeaziunea procesului de presă al Luptei, s’a observat că d. Preşedîhte M. Iulian, a condus desbaterile cu multă imparţialitate şi mare cuviinţă. O notă bună la activul d-sale. ULTIMA ORA AGENŢIA LIBEHA Le Havre, 8 MaiU. — Ieri transatlanticul la Champag a abordat la e-şirea sa din port şi s’a nomolit la 30 de Kilometri în mare. N’a fost nici un accident de persoane. Se crede că se va putea ca transatlani culsă fie pus pe apă. Berlin 9 MaiO. — Principele de Bis-maick a primit joi In audienţă pe Generalul Kaulbars. întrevederea a durat două ore-Viena, 9 MaiU. — Mgrele Vanieteli a plecat astăzi la Roma. Viena. 9 MaiU. — Archiducele Al-brehet va începe în curend o călătorie de inîpccţiune în Ungaria va începe prin a inspecta trupele de la Groswar-dein. AGENŢIA HAVAS Paris, 9Maiă.— Din alegerile, ce au avut loc ieri resultă ca noul consiliu municipal va fi compus, cu mică deosebire, ca acela căruia i urmează. New- York, 9 MaiU. —Un violent cutremur de pâmăat a fost stmţit la Ari-zona şi împrejurimele sale. Pagubele sunt considerabile. Ilexico 9 Maiti. — Se semnalează un cutremur de pământ la Sonora şi în provincea din împrejurime. Sgudui-turile au fost foarte violente. Mai multe oraşe au fost distruse. Numărul victimelor e considerabil. Viena, 9 Maiti. — Camera deputaţilor. Guvernul depune un proiect de lege pentru prelungirea de un an a suspensiunil juriului în distriotul Ca-taro. Allll FOARTE IMPORTAM Subsemnatul proprietar ai fostului ma-gasin, loan Pencovicî cu mărfuri de Rlou veautes din Str. Lipscani No. 24 am o-noare a aduce la cunoscinţa onor. public ,şi bogatei mele clientele ca de laSIt. Ueorge ’a. c. am mutat, acest magasin tn ruagasi-nul meu de lân^a Politia sub firma, Magasin Ia Habilonlca şi că voi vinde eftin tot ca până acum Bazes pe uă numeroasă clientela şi semnez respectos. * I. Moisescu Vy LKIMPMG. 6 camere mobilate complect. Grâdină-Ve-dere splendidă. Informaţii Bucureşti S rada Polona No. 35. NICOLAE AL. PAPADAT AVOCAT şl a strămutat domiciliul în strada Academiei No. 10, tn faţa hotelului Union. 6 www.dacoromanica.ro ffhOCA ZiL APRILIE m*3* PRIMUL ATELIER DE TtMPLARIE S. E MÂNU EL No. 1, Slr. Luterana, No. t cotlzid Stirbcy-Voda Efectuiază ori-ce mobilă sculptată şi nesculptata pentru Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc. SPECIALITATE DE LAMPEUR1 Deposit de mobile cu presuri escepţionaie. Comandelo se promptdupă modele. 9» *•*.**. v EH* fost şef de clinică ta profesorii (ralezoivski din Paris Dă consullaflimi pentru boale de OCHI, URECHI si SIFILITICE ai l'acc operaţiuni de hirurgic oculara. Buc rest.i,calea Văcăreşti No 53 (alături cu spitalul Xenocratj de la orele 2—4 dupe amiazi. Pentru eeraci dimineaţa de la 8—9. ^ 9* »«««♦*• *»«*«!•*** «***< $ % ăi DEPOU GENERAL DE & I t t, & G. G I E S E L j PAÎNARIA | Calea. ]VIosiloi\ 29 k>is ^ VAI DE V E N Z A O MARE CANTITATE l>E BUTOAIE DE ULEIURI POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIE „STELLA" Fabrica ci© se pun Calea Viclorel, 66. ■n Rl „ lAJ/ n-4 CU TOTUL. DUMINECA LA 19 APRILIE 1887 © I •»sj sjf W ^ ^ il ^ ^ No. 2. - STRADA STAVROPOLEOS - No. 2 DIN IMUOU ARANGIATA FOARTE Jo M S. Jre 66 ELEGANT IN TOATE SERILE SOARELE MUSICALE GU ORCHESTRA NAŢIONALA SOB DIRECT A D LUI ION IORDACHE 3i un cântaret care a fost premiat Ia Expositia Cooperatorilor din tiara care va esecuta in toate serile ariile cele mai nuoi si plăcute I*I£STE VHJ l\ lt \SI\ se servesle a Ia minut. Se serveşte Ia orl-ce ora uiăncari calde si reci precum si bettfurhe cele mal veritabile. llifilci si patricieni gustos! a la Constantin. ItMItE excelenta cu paharul si eu butelia tlia renumita fabrica LA.THEH. Spre a oferi onor. Visitatori o amusare deosebita, iaslaltînd o PoPICAHIE (lupe cel mai nou sistem. \’am cruţai nici eliellueli, nici osteneli, spre a mulLunii pe onor, visitatori. Cu distinsă stimă, P. HURMUSESCU & ST. NÎCOLESCU. GRA DIN A i FI LI PESCU *00 OALE cu plante de CAPSILIVI încărcate cu FHUC'E mari extru-liue, parte deja CO I»TE. 000 TKANDAI lltl IN OALE aleşi CU tulpina înalta, specule cele mal renumite se pol planta toată primă-vara până la t5 Iunie. I-'LOIll OE TRANDAFIRI boboci, sau dcsvoltatl pentru buchete, butoniere, jardiniere. COPACI roditori calităţile cele ma bune cunoscute de viuzare la linele toamnei şi,1aînceputul rimaserelliecâruiaan. IO AN VEHMIîlLLIN. Grădinar Strada D.onissie No. 42 UTIL PENTRU IVIT IER® BsmsBxmw BALSAM OE SANATATE AI. FARMACISTULUI I. E TEL du Ramnicu-Veicea Analisat si aprobat de" onor. Consiliu Medical superior d.n România Prrservutlvescelinte al sănatat.i contra diferitelor inalauii contagioase, mai cu cumul in timpuri epidemice, de cbulera, de biguri, si lieiufibo ioane nun tont'a noalelor de stomac, Ue lioats. Conseciuleie lor p.< cum: inaigestiuni, lipsa de apetit, lagaul», gr.aia, Ilegala, tîatuieuia, durerea ..e siouiac, colica, mgreuuacea de siouiac, coustipaiia, cougeoU-uui, giluiflare. vcmu, lieututonie ^tranjij, ln-dohoudrie si uieiaucobe (provenite (liu n.uan-.jamentLil mistuirei), inUiopositiune, durerea de splina, amnteaU, durerea Ue Cap, iriguci, scornut, un ere etc etc.. ilnUainul de sunatnie Pitei, superior tu-tulor produselor aiunUiv, *>e recomanda pentru ori-ce cas ca Cel mu buu si Cei niaJ Ulii medIcameui de casa tuuuor persoanelor iu general ei iu special celor depatlali de aju loare medicale. V. Bal-iutiul «te sanalate Kiiel, se poate in-trebuitua iu or.-ce unp si Ţara deranjament în afaceri. Preotul uuui t'lurou ii.solii Ur îuslruct p I hi So baui. Se gasesle co venzaie la celle nai multe farmacii si la principalele Drogherii din leaia. OE ÎNCHIRIAT din Sfinţi Apostoli Mo. 42, cu doue mage, aproapefle cheun. Gurto toarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii N74.o. jVAIim Iii | t li m La un magasin de mo-rll\I » 41 \ V I d,i mauuiacture se I VvJI I rllJ.llU caut a un impiegat cu cunoştinţă şi practica în această braii.-a. U-l'orte cu m nţ,unea preteaţiuniiur şi cu oe?t>-licatelo dc serviciu anterior a se adresa la magasin. Buzar Anglais în Galaţi. APELE C3- -A. ASE CQ <1 O N <1 (!) H hl H PL) <1 O P. T. Cu ondre fac cunoscut, că în laboratorul meii cu totul special, am fondat şi o secţiune a apelor gazdse simple şi medicinale. Cele simple in sifrtne elegante preparate cn totă acurateţa reclamată de bunele reguli alo higieneî, şi care în calitatea mea de farmacist sunt obligat a le sci şi păstra mai mult de cât. orl-curc altul. De acea rog pe onor. consumatori a da preferinţă sifi’molor mele cepdrtâ inscripţianea FARMACIA ROMANA, CHR ALESSANDRIU Se găsesc de vuitare numai la principalele localuri do debit de vinuri, rostauranturî, şi cofetari distinşi. Cele medicinale în sticlo, după prescripţiunea d-lor doctori, a cărora formulă şi eficacitate le e cunoscută, se trămit la domicilii. Aceste ape prin eficacitatea lor şi prin preţul minim cu care se vînd fac a fi întrebuinţate chiar de persdnc cu mijldoeje cele mal rostiînso. APA LITINATA (GAZOASA) E CEA MAI BUNA Şl FOLOSITOARE CURA “ţMjg Acestă apă are proprietatea de a disolva depositul de Acid Urie, şi substanţa ce se produce în în- cheietatele membrelor, la persdnele atinse de Gntă saii Reumatism. Dosa de la 2—1 pnhîQ-e pe di, urmând indteaţia d-lor doctpti. V In Bueuresci, dusă la domiciliu, flaconul de 1 litru 1 leu. Sticlele înapoiate se umplu a (50 bani. In cele alte oraşe, unde e calea ferată, sa trântite în lădî de 50 sticle a 1 lefi franco gara locul cerut. Indigestia, şi cele alte maladii uşore ale ştomachulni se curarisesc prin APA ALCALINA (GAZOASA) Ca apă acidosâ (reeoiiidre în timpul vere!) înloeuesce cu prisosinţă, si pot afirma că Giesslniblcr, Kroudorf Vicliy, nici nu şi-ar mai avea loc de a fi întrebuinţate, de 6re-ce Apa Alcalină, gazdei însu-şesee aceste proprietăţi digestive şi xecoritdjp. Ori-cine întrebuinţ&ă apele ma! sus notate, de curioşitate, să cară şi să Încerce Apa Alcalină gazosă alat ca gust cât şi ca efect şi se va convinge că merit îucuragiarea pentru «acrite-iile ce am făcut aducend din Paris cele mal perfecţionate maşini pentru acestă industrie. Dosa de la 2-4 pahare pe rji, urmând indicaţia d-lor doctori. In Bucureşti, dusă la domiciliu flaconul., de 1 litru 80 bani. Sticlele înapoiate se umplu a 40 bani. In cele alte oraşe unde e calea ferată se trămit» în lădi de 50 sticle, a 80 bani franco gara locul cerut La comande mai însemnate se face un rabat escepţional. Cererile să se facă numai ia FARMACIA ROMANA CJEi'JR ALESSANDRIU, 'Farmacist-u.l O iar ţii R. egale, F3u.cviresoI_ in Bucnrescl contra Carta poştala, se trămite la iloiuicillă, umle se pLitesce. iu cele alte oraşe, unde c cale ferată, contra carta postabl şi însoţită de Mandat postai, se trămite franco locul cerut. CQ <1 0 N <1 (!) H H Pi <1 JA. L3 E L. 33 C3-^ZOA.SE3 MIM mi UEi Htl DE "11'cJi‘îlI **re, Strada Văcăreşti MO. to2 TTU TTAT7 A D D u» casa situata în strada UL V HIiZiAxiIj Taurul N-o 6 cu patru camere, uepenumie, grajdu şi şopron, pută Si cu: te pavata. Doritorii so vor adresa chiar acrlu. (10—6). II IU CTII nCIIT de curs superior a-U 11 Oi UUlH I vâudcdte-taore libere, doreşie a ua lecţiunl de ciaselepi :-mare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA I0AN G. GHICA ADVOCAT IAŞI, strada Carp. IST o. *4. băile de la lacu sabat HOTELU UE BULEVARD Situai i neta mai iruuu asa po^iliutit* a B.at-tiliii SE DESCHIDE DE LA 10 MAIU VIITOR RESTAURANT Cu preciurile ceia inaimoderate si mâncările cele mai a.esc A se adreşa pemru au^ajarea camerilor la «• V. Foiie-ici.,,, i . Sir..»., kc^ala la Biailu 0 iiliU sys-S 5“»“ uica a &c cUftce>«A la .uauauiu J.ouis ^t raUa bC»-unele Nu. 0(5 SE CAUTA UN POST cumptabii ia o ...oaie oa.„ ai .Uiiooie. Unui luaţii Strada Xâr-gOVlbtei-1. 1^-8. Ml\f IHIll t î casele dm Galea Griviţa No. llltillUliiii d, iu care se alia Institutul o.juureouu, ou.„|juse, diu 14 camere, pivniţa uuepotoaie şi granula cu cluoşc. 8-5. L1UKAIUA 1(1. HERTZ SST1Lli“ Vudase muta iu atraua Smaruan germana) No. 18 vis-a-vis Ue Hotel CuncurUid. De vetizarc macialura ou preţuri moderata Unui I r li IJIV1 dist. Oltu, plasaSerban' stl IiIUdIA I ALfl.lI ptrlea. D-lui Nicu Moscu iu mt.ndere de 2t,do. pogoane din care 226, semăn te grâu de toaun si 00 orzu. Se arendează de la z3 Aprilie 1887. Ase a jressa Strada Minerva No. 12 bis. ROMERBAD (GASTAHVCL SURIE ) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N. Situată pe calea ferată de Sud (prin Irenu accelerat să ajunge de Ia Yieua în 8 1/2 ore, de Ia Triest în 6 ore) Băl puternice de 30—31° 11 pentru oarm nf debili, consumaţia zilnica 20,000 hectohirf, foarte eficace la peisgra, reumatisme, bol) nervoase, paralisia, debilitate, boii de temei, naenslrunaţiile, asudaţi! învechite, boli cronici de calai uri băşici etc. Basm mare, bal de ma -mora, separate şi elegant mobilate, precum şi bai de putina, locuinţe confortabile, (în Maifi şi Sep. cu 33 O/o mal «tiin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade diu nod construite, Condu, te de apa de beul dm muriţi, reservoar de apârece. Medicul baei: D consilier sanitar Dr. U. Maye hofer operator din Vieua (până la (inele Aprilie domiciliat în Viena I. K'rugcrstrasee 33). Prospecte detailate împreuna cu tacitul se trimite grut s şi Iraiuo de către Direcţia tsailor Romerbad Steiermark de jos. De la 1 Maiîl trenul accelerat se opreşte aci roSTITITO fiOfiORFSrill îa St Sorghe în strada S-tiî Voevozt, No 27. CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NÎCOLESCU No. 33, Strada Lipirăm No. 33 Cursul ue ziua de 27 Aprilie ^1887 VALORI Cump Vând. 5 0/0 Renta amortisabiia. . 95 % 5 0/0 » română perpetuă. 89 6 O/OOblig.deStatiRur. conv.) 88 1/4 Impr cu prime Bucur, (lei 20) 32 36 7(5 7 0/0 Impr Munte. Emis 18S3 74 10 lei Oblig.Casei pens (1.3001 2*0 220 o 0/0 Scrisuri funciare urbane 84 3/4 86 6 0/ 0 » » *> 700 » » » ion 1 2 101 • ,2 5 0/0 » rurale » 88 1/2 89 1/4 7 0/0 » n n 101 3/4 105 1/2 \tir contra Argint san bilete. 16 15 3'4 N U M A I I O LEI CEL' MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE im MĂRIME NATURALA PORTRETE In |MAIUME NATURALA g rimisâ. Executarea în ce) mult ţ,: Se efectuează foarte exact dup vocr., 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat SiecţfWeci Godascher WIEN 11 Grosse Pfarnjasse ti mc RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE ooisrsTAisrTijv sirochh — No. (5, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdtrle, tapisează camere îritr’un mod elegant, In toate stilurile şi ori-ce lucrări de tapiserie. JP’r*©t,ufile moderate^ esecutiunea la tiinpul constantin sirochi. AVIS IMPORTANT MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI -Alk>e si TMecpre cu 50 b. litru. Se vinde mal eltinde cât ori unde recomand cu deosebire onor. public IVI A RE CAZIN SOTIR No. 1.2, Strada P>a{a Anizi, No. 13 Aranjat din nou foarte eleganL, poso-dând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări Calde şi reci. NB. Cazinul se închiriază pentru baluri nunţi e c. ___________' VIDECAREA BOA LELO R SECRETE CAPSULE ANTIBLENORHAGICE preparate d<> I.Owaldcu aprobarea consiliului medical s. meri or. Simt oale mai lume capsule in contra bualelor secrete, Hcurgeri vei'lii hI uol, catar «lc veslcn, etc. Preţul unei cutii lei 4. Deposit principal, Ia C-aiova, farmacia I. Os\V .LD Bueuresci fariinri'i Aurora din str Ba-lişt« No. 14 bis şi laclroguerii e d-lor Brun şi Ovesn. şi la •nai mullo farmacie din tară. Co • andnle făcute prin posta insolite de l°î (.'0 in mărci sau mandat postai, se efoc u>‘zezact. Xipoyrtitiu Ziarului „bpouu1 DE ii DE ii DE |l DE PORTLAND DE POKTLAND 1 DE POH I LAXD DE PORTLAND DE PORTLAND DE PORTLAND Atragem atenţiunea d-’nr constructori si arh tecti că numai nouă ni «'a incr-*.lin Wt vinderea 'ai moas< lor produse de t niEX I DE POilTl.A.XD DE GROHCIIOVV1T/.. a rarul ral.talc estj saprriuara tululur crlor-i'altr poiliiie hU ■uilarc. PHEL11HIMODERATE.REANIMAREA PROMPTA DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA A R B E NZ ©t WOI-eF1 Strada Sf Dumitru No.3. V* Gurant responsabil, L. («cortfcscu www.dacoromanica.ro