anul ii No. m A DOUA EDITIUNt ŞAMB^TA, 25 APRILIE} p.Mtf.) 1£8? ÎS 13 ANI NUMERUL ABONAMENTELE NC£P LA t 8118 A FIE-OAREI LUNI 81 8E PLATE8C TOT-C'AUNA ÎNAINTE IX BKTKKSd La casa Adminiatratfnne. I\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 10 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IX S1RKIXATATE: La toate ofticiele pos tale d:n Uniune, prin mandate poBtale. Pentru 1 an 50 le1 6 luni *5 lei. LA PARISr Segasestejurnalul cu 1sCent. numerul, la Kioscul dinrur ... <13 Bulevardul St. ftermnin X'o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA \o. 8. — IMata Rpiacoplel. — No. 8. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 1 £3 :3 ANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROWAN1A 8E PRIMESC DIRtCT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.a Paris: la A^em-r Havas, place dc la boursc, 8. Ajjeiice Llbrr, rue Xolrc Dame des Vieţuire* 80, (Place de la nour se) prntru Paris, l'rnnclii, Upnnnnln, A:i«tro-I njrnrin, Italia si Marea Britauie. Anuncluri pe pag. IV, linia 30 bani, anunduri si reclame pe pagina treia * lei linia 50 B UN NUMER VECHIU, 50 B ADMINISTRAŢIA Xo. 3. — Piaţa F.|>i*copiel. — No. 3. EVENIMENTELE DE LA IAŞI ALAI DOMNESC isşenii aQ arătat deunăzi Regelui la ce grad de popularitate a ajuns susţiind regimul tirătianu. l’a arătat acest adevăr neplăcut în două moduri: într’un mod apreciabil cu auzul... fluerâturile; şi într’un tnod apreciabil cu gustul... merele murate. M. S. trebue să fie acuma luminată asupra simţimentelor noastre de dragoste pentru monarhii colectivişti. Toate iluziile care se făcea că le are asupra adevăratelor simţimente ale terei, trebue se fie distruse. Negreşit că M. S. n’a putut crede că mica ovaţiune ce i s’a făcut cu mere murate, era un mod gracius d’a-i oferi fructele pământului moldovenesc. De şi Ragele e străin şi nu cunoaşte datinele noastre, o fi ghicit că în Moldova nu s a oferit nici o dată un peşcheş în acest mod. Ciudat caracter avem noi Moldovenii; când nu vrei so pricepi cu binele, te tăcem se pricepi cu d’a sila. Brutal, dar eficace. Dacă M. S. îşi aduce aminte de călătoria care a făcut-o în M ddova la începutul domniei sale, trebue se fi făcând paralele neplăcute între primirea de la 1866 şi primirea de la 1887 u» toate casele4i erai deschii erau întinde spre d flirta de iubire şi de iuoradore. Tunete de uplaus ' i orie; aer. Acu^ >ihi& a putut se pâ-trunze în trei t c ipo multe şi anevoioase in& >, pentru a putea se zică ca e primit în Iaşi de cine-va altul decât poliţaii şi funcţionarii. Acuma în loc de urale, fluerile sună a vijelie. Acuma, braţele tot sunt întinse, dar pentru a arunca M. S. acest < omestibil modest şi naţional, mere murate, care d’aci înainte se vor chema şi ele mere domneşti. Se vede că în fie care an, pe la luna lui Mai, Reg-le simte trebuinţa d’a se convinge de gradul de popularitate ce o are faţă cu poporul său. Anul trecut, Giurgiuveniî l’au fluerat; anul acesta Iaşenii nu numai l’au fluerat, ci Iau şi huiduit; nu numai l’au huiduit dar l’au şi cinstit cu mere murate ; ce se va face peste un an dacă Regele se îndărătniceşte ? Şi tocmai aci este nodul situaţiei. Ce va face Regele ? Smiţimeulele ţ>rel i s au arătat în modul cel mai clar şi cel mai desluşit. Din două lucruri, unul. Or Regele nu se va Împotrivi voinţei ţerei şi va renunţa a mai susţine pe colectivitate. Şi atunci poate spiritele se vor linişti şi Regele va beneficia de aceasta potolire. Or Regele va împinge devotamentul câlre Brâtianul care a fost destul de dibaciu pentru a nu se expune la I<şî, pene a’l menţine cu forţa şi a so Împotrivi puterni cului curent ce i s’a manifestat. Iu acest caz, cea ce am anunţ» t de mult se va realiza. Regele ne mai fiind de cât o unitate numerica tn rândurile colectivit-iţe', uu vom mai avea nici un cuvânt pentru a nu’l t ata ca pe cel din urma colectivist. Când cineva se coboară In luptă nu trebue se se mire dacă e atacat cu înverşunare. Vom vedea daoâ Regele va avea destuii prudenţi pentru » nu se expune în folosul bătrânului poltron care n’n îndrăznit se se expue în persoană, ci a trimes pe Rege în locul seu, cu multă nedreptate, căci avea şi el un drept netăgăduit la fiuerăturî şi la proectile. Impresia generală e că manifestaţia din Iaşi a fost cea maî impozantă care s’a făcut de la răsturnarea lui Vodâ-Cuza încoace. Nu facem nici o asemănare şi nu vrem se consideram că s’a petr»cut ca un pronostic. Regele ar trebui însă se se gândească la acest crescendo de impopularitate, căci se ştie unde începe o asemenea mişcire, dar nu se ştie unde se opreşte. Din parle-ne aprobăm din toată inima şi felicităm pe cetăţenii Iaşilor pentru purtarea lor. Din laş a pornit miş tarea în favoarea uni-rei. Tot din laşi porneşte acum miş-cirea în contra unirel Regelui cu Bratianu. Moldovenii au ştiut se a-rete Regelui ca nu vom pleca nici-o dată capul sub persecuţie, şi ca nu sărutam picioarele unui rege de cât în modul in care Rollon, duce al Normandiei, s’a închinat Regelui Franciei, Garol 111, c&ruia îi zicea şi Charles le Simple. CALATORIA LUI r.L 'T HOHENZOLLERN îvLii• cîsi n opee-'. T 'mite din laşi public,-. i cu i. i Din capiioia uaoa la 1 aŞl colectivi- j lat. a a iu. ■ . ic . Toata sihnţo. lupus dt .".Irm' rea de la Cetilru, a*> . t; • . I.u d«ţe, de agenţii poliţii dm ; ; Bucureşti tiâunŞi acolo u’a putui li. ru i uuuie risipi mipresiuuea aduica ce s a revers,»t aaup/a cetaţeanor la citirea a-cestui mauiiest. Toate cereujoniele proiectate, toate bucurieie închipuite, dispărură de o-data şi guvernul central fu cel mai diutâiu care se văzu silit a mai la»a uiuit, om ce şi promisese ia Început. Rt-giua, cu firea mai simţitoare şi mai impresionabila, uu putu ascunde etectul produs asupra ’i de deciara-ţiuuea banca şi onesta a Conuielu ui iaşan. Cea d’ântâiQ refuza d’a mal părăsi palatul diu Bucureşti. S6 pretesla bo.ua. Ltuar regele 'şi schimbă marşutul. No va mai zăbovi la llonun mei la Păşeam; nu va m l uzi a monastuile mn \a rernăne ataie,* zi.e pe drum. Şi a avut cuvint să se uecida la a-ceasa, căci şi ce a vezutşi simţit’* vor fi luca deajuns, prea ue ajuns, ca să devie şi mai posomorit de cat este şi mai băgător ue seama pentru viitor. Diu Bucureşti la Marasesti. Din capitală a pornit lnoptat, la zece ore şi jumălaie. Nici o p-rsonalitate cu marcă sahfăra marca nu i'a petrecut ia gara, spre a ’i ura buna şi fericita călătorie. Beizadeaua, alta uata aşa de pun-tual ia asemenea ceremonii, dormea pe vremea aceia ; comercianţii de frunte, Care obicinuiau a ’l escorta pe p^ron, însoţiţi de duaruuele lor, uu ’şi-ail părăsit casa. R- g> le era singur,înconjurat de personalul drumului de fer şi de agenţii po'iţii. Toţi erad fără chef: par-că preve-d au ca O să ’l aşb pie CevH. Po Haiul Murozi * ra pe gânduri; p r-a « hiar su păral fii d Cn uui s’a dat vo e sămi-arga şi el la laş , tu fruntea paciniciiur cetăţeni. A ţi agenţi de mâna a doua fură trâ-mişi. De ochit lumel Insă, nu se urc«r» tn Irecu r- gelui de câi miniştrii Fer k>d , Nacu, Sie te seu, general Ange e»cu, a-ghiotsntul de servicii), colonelul Can-diano f i inginerul Paoiure*. Riceala din Bucureşti să transmise pe tot parcursul trenului. Lt P oesti nici o pr'mire: prefectul şi poliţaiul făceau onorurile. La Mizil, şeful gării aprinsese la o fereastră tn ch:p de iluminaţievr’o pa-'ru luminări. 'M aQ făcut efectul facilelor aprinse noaptea la ca pul mortu'ui. Primirea reservatft, unită cu liniştea nopţel, obosiră pe Suveran, care începu a cupeta la odihnă. La Buz^u abia mai deschidea ochii. La Rămn’Cul Sărat dormea cu vise. Regele tiece > pe ia marginea acestui oraş pentru prima oara de când cu pro nesul Orovemlor, şi atunci chiar a trecut ... dormind. Politia din Râmnic a fost fericită. Ordinul ce i se dădu fu sft fac» tăcere, iar ou să strângă lumea ca să lmo iez» orale. Gând e vorba de tăcere, poliţia n’are să îşi dea multa o-denea'â Era liniştea mo mântuiui la Râmni-cui-Sărat; chiar maşinistul primi ordin să nu mai dea semnal la locomi-tivă ; nu se auzea de cât lătratul câinilor din Imp'ejuriml. La staţia de Râmnic, trecui accelerat ordinar care plecase din Bucureşti o jumătate oră dupe pornirea regelui, trecu înainte, lăsând Înapoi trenul re-gd.rare până la acest oraş m<-rst-se tot in mte la distanţa de 45 minute, precedat de o maşină. Trenul acceh rat transporta din Bucureşti şi avea să culeagă de pe la alte staţix pe cei doritori a face escorta regelui la Iaşi. Din gara de Nord se urcă In acest tren: Inspectorul Epureanu ; Comisarul Boambâ ; Antoniu, agent poliţienesc; Peşicu. deto; N. D P .pescu (cel cu calendarele) Aih 't»*ctu> S'uiescu; Corul de la Doamnaîiftlaş» (tn parte) Pairu funrţioearl de, la mu.i-terul instrucţii, alţi patru de la ministerul de interne; Doi slujnaşt de la finanţp ; G. S ou, asp reni de senator; Magistratul Boamba; Procurorul Dulap (Andronescu); Procurorul Populeatm ; Rahtivanu, ruda lui R:du Mihai ; Cine a mai fost s’o spue. nercHuţi fruntaşi ai Bucureştilor? N.ci unul. > iineui nou. valoare ? Nic unul. Eri.’ej vi'C'O două .>;i's,iane csre se ducratl reburiie lor în laşi: dar uu mai mul: ev. mu® iu colo s ujboşi şi iareşi sieji ;• g.-» i-. Greşesc.m. căruî nuniH nu l’am vire ..-ea misiunea sft punga-ei.-. .ura lori pe la gara: mânca ta.^ teacca. L» Roman u' văzut pe c persoană dând pe ace m .bn pe :uâ. h m-giului de ia gaia Din P.oeştl pânăîuAl• " - ni:,.u-nl nu s'a urcat Iu tren cu scop u , ei: la l»ş'. La Focşani n’am văzut pe peron de cât pe câţt-va oficeri diu garnizoană plus un om în mânuşi a be ; acesta era procurorul din locantate. Toţi pareaii plictisiţi. De la Marasesti până la Roman Opt femei cu lopii in braţe, nevestele muncitorilor din gara de sigur ; cinci-sp e zece ţărani de caraula şi bremzera de la staţiune au primit pe M. 3. C. La Sascut, lucratorii de la fabrica de zah r primişi ra ordiu să se afle dis-dunineata pe peronul g rin Vieud nevrând trebuise se vie. A-cestia pnmira pe Suveran. La Bacau şade generalul Leca, preşedinţi le Camei i . Să înţelege ca acesta ’şî dăduse toată osteneala să prt-gateascâ regelui o primire strălucita. Ce a făcut pentru aceasta? A smuls peste 500 brazi din pădure şi ’i a îi fipt pe peronul gări . A obligat pe ţărani cn această de-vastirea pădurii şi cu transportul ior la gara. Ţăranii nu voira >6 se supue dec-* nu .1 se va puii. A trebuit spre a 'a e«l*i regelui ca să b se consubre câte o zi cu carul şi cu mâinile facuia la drumurile judeţene spre a se supune. După aceas's ispravă , generalul Luca s’a Imbrai al în uni'ormă şi locui jurat de Con cu vital' a pusa lo slujbă d n j deţ, sşlepta pe n g le a gara. No:i un cetaiean independent, io tm rciaol de fru ite sau agricultor ( are t-ft u'aibe legături cu puterea, n'a venit Insă Intru Intlmpinaraa Suveranului. Ca să nu greşesc Irebue sft spun că un oare-care proprietar, care’si are pe fiul sftu trămis de stat la studii în străinătate, venise la gară; dar sărmanul fucea a-a de rea figură printre colectivişti. si se găsi attt de încurcat când ’1 întrebă o persoană re caută acolo, în cât nu şlia cum să se ascunză mal mult de rusinv. Un incident caraghios. In gara din BacâG se găsia şi trei purcel închişi Intr’o cuşcă. Din ce parte sos t ra represen-ţsnţi lepa m'rea reg* lu ,musafl'il ec-ş-lia, fuîntr. batromi'arul din BacaQ? — Generalul L“ca, trebue să ştie, răspunse comisarul g >p(c t. L» Rom m, şcolarii, băeţî şi fete fura scoşi la gară. Dorobanţii fură a-şezaţîtn froui pe piron. Garnizoana de aci fiind numeroasa şi militarii eraţi tn număr destul de mare. Trenul accelerat se opri aci şi aştepta pe a! reaelul. A esta sosi ia ze°e ore, s* dede jos, treiu pe din naintea frontului de ş^o lari. Se vedea cât de co'o, că totul e orvamzat ; nici un a'S t d>n partea publicului curios, nici o mişcare din inuna din partea asistenţilor. Lucru rurios, onorurile de primire nu fura făcute la Roman de prefect, ori d- primar ci de sena o'u de Nămţu, d. Ch i>tei T-tos. Fi.- că acesta ştie puţin nemţeşte, fie ca primarul n’o fi \ruit sfisemanif-ste, e destul că Tăios fu mare şi tare la Roman. Şii I cine e Tatos ? L’aţi auzit vorbind lu Senat, ori la întruniri ? N e de cum. D Tatos tnsft era foarte aferat la Roman. Bn tu rege 1 Ce o fi putut vo^bi cu ac st obscur se ator al colectivităţii ? Trebue, cu toate acestea se fi vorbit ceva, fiiud-ca Tatos, care de la Roman s’a urcat cu familia ‘n trenul accele ra' ca să mearga la laş , parea radios şi istonsia, cui voia să’l auza. cum regele ’i a ar tat par: rea de răii câ în urma schimbării marşutulo! nu poate v* ni la Neamţ, şi cât ar fi f.«st de mulţumit sft’l vaza pe d-sa (pa d. Tatos), In mij ocul concetăţenilor săi. De atunci d. Tatos nu mai poate dormi de bucurie. De la Roman până la Iaşi Ls Pâşcanf, mari p-egâtirl ca şi la B d şi Roman. Dar ca peste tot, nu- ma; poldie armată şi copii. Reg-it- ■ mai mult aci. Trenul sftă cart de1» tluman.pornise înainte,fu ajuna de acc- i. ratai ordinar; a trebuit, ngâ as teaca acceleratul sft o în drum, mal departe degara, ' ^e.^lece espresul la Iaşi jLA. ia Aci s’a infima»L. Ceu, ni; ţişuiul -o ţinui Sc rftgpun- | dfttu credin,^ la nelul Opos.ţmne: Unite. La gară numai lefegii. Regele se urcă în tnsnră şi pomeţ! pe strada Arcului spre Mitropolie. La c^ţî-va paşi de Arr, nişte mere murale ’> sbnr pe d’asupra capului. Merge Înainte. In dreptul otelului Traian. cortegiul reg„l e Înconjurat de soldâţime, şi călare şi pe. jos, şi înainte şi înapoi. Un gard viii de uniforme strânge trăsură, c»re merge încet. De odata se aud şuerăturl. Anlâid zece, apoi douft-zecl, păste o secunda o suta. O confuziune nedesrrisă să produce. R- g le e schimbat 'a faţa. Musica elevilor de la şcoa a de meserii se opreşte de o fata. ŞuTalurile devin m«I intinse. Ş olarii părăsesc rândurile şi fug în dezordine. Poliţia dă iureşî la Otel Un detaşament d» gend irmf şi altul de vft ihtori, se repede în s rje şi curăţ» u"ţ le. Tr-*l tineri independenţi sunt d îşi la pnliţ e şi anume : Georţj? M. Şendrea. d .îndrept, a'ocat. membru In con-•.iliu judeţean si în i o • si ia d- disciplină, Cost. U. Penefcu, dr. in dr pt, fo-t membru la tribuaal, advocat, Corist. P. BaJş, fost magistrat şi fost locotenent în armata. Consternata şi indignaţia nu se pot deferi. Ziarul Bomba istoriseşte ast-fel incidentul. «In alaiul trecere! Regelui de la Gară. când a ajuns în stradele Arcul şi Mare aQ isbucnu sute şi sute de fiuerăturî, de şuere lngrozitoare.de huidueli şi de tiuho! din toată părţile. Poliţia aU năvălit ca nişte barbari în Otel Traian şi strade ca să prindă pe manifestanţi; aceşti vandaliaU umflat pe d-nii Costicâ Balş, Georges Şendrea şi alţii ca sft’f conducă la comisie; tinerii presupuşi aQ fost imeuiat urmaţi de către d-nii N. C. AsIan.G. Mârzescu.Penescu, Al. Cantacuzin Paşcanu, Emil Mavrocor-dat, Mihail BaL, Ejgeniu Ghika, Ioan Chica, C. M. D. Miclescu, Aurel Râş-canu, Sandu Raştaau, Georges Ne-gruzzi, August Kaşconu, D. Oreceanu, P. V. Urigonu, Gr. N. Macri, etc. etc. D. Balş a fost masacrai; are o mare şi periculoasa rana la frunte şi la ceafa, baiul lu valmaşag de uu hoţ de spion care tăcea pe upuzaiitul, caiabanind cu uu castet lovituri il-lui Balş; acest d n cu d-nn Peuescu şi Şendrea sunt depuşi la Penitenciar pentru uitragiQ.... Frumoasa piimire avu neamţul!!!» De ia M.Lropulie regele se duse în fuga cauor acasa la prefectul Mateiu Liane şi se Închise In odaie. Erea vorba ca reluza de a veni la sfinţirea Mitropoliei. Destul e că seara u’a lost la Vecernie şi nici n’a eşit pe strada să vaza iluminaţia făcută de pouţie. Şi ce iluminaţie ! Neuschotz şi autorităţile aQ aprins iumluari. Mici pravaltaşi evrei, ame-mmuţaţi de ponţie aQ iluminat şi ei. Cum vedem, Radu Mihai şi Dem. Sturdza cari veniseră din nainte în laşi să prigatt&sca, primirea n'aQ putut tace mare treaba. Po.iţia de aci aruncă vina pe guvern, care ne-având Încredere lntr’lnsa’l a tramis inspectori, comisar* şi agenţi din Bucureşti. Cel mai suparăţi sunt Ion Nădejde şi V. G. Morlzun, unul ce face curte lui Sturdza ca să’i aprobe Cărţile, altul candidat de deputăţie la Roman. Aceşti do: aQ publicat un con-tru-manitest Îndemnând lumea b6 ■ vira Regelui. . în c. orale, s’a respuns cu şu- eraturi. Era un curios spectacol acela d a vedea pe Rege trecând In mijlocul hui-'^Higf Tt‘1lt*"fl<*r f* linr4 «udoite Imn - soldsţ. care presinlftd ttrjna şi Q de xL.; d.n cauza manifestaţi linilor. A spectul oraşului rv amic al nostru ne a trimes erl o scrisoare din iaşi pe care am primit-o azi dimineaţă. Credem interesant a eslrage căte-va frase din acea scrisoare care da o i-dee despre aspectul Iaşnor : «Oraşul este ca şi câud s’ar A proclamat starea de asediu. Numeroase patrule circula In oraş ; escuade de sergmţi şi de jandarmi percurg toate slradeie ; bătăuşii veniţi din Bucureşti se pnmba In grupuri şi urmăresc pe membrii opoziţii, lu momentul când scriu noul manifest al opo&iţiunii tste Împărţit pe strade şi lipii pe ziduri. Coust. Baiş, G. Şeudtea şi C. Penescu sunt lot ln închisoare. Trupa comandata de căpitanul Macedouski a şarjat cu arma alo». Coust. Ba ş a fost rănit la cap. «Gepeşile se refuză la birourile poştale.» Opozitiunoa Iasaana In presenţa tu u or mlamielor comise de admiuistrxţiune, comitetele op jZ ţ unii s aQ Întrunit tn graba aprş a delibera. www.dacoromanica.ro Dou8 Întruniri aQ avut loc, In urma cărora s’a distribuit şi afişat următorul manifest adresat cetăţenilor. Iată : MANIFESTUL Cetăţeni ai laţilor, Obicinuit, unde sosesc Regii, cu ei soseşte şi veselia in inima acelora ce suferi Sosirea Regelui Car ol In laşi însă nu a fost însoţită de cât de o serie de acte arbitrare, lowtoare in libertatea şi demnitatea noastră a tuturora Puşcăriile aii fost umplute de cetăţeni nevinovaţi, maltrataţi, in mod neome-nos, de către sbiriî Regimului! \eculne Dimftrlu, Ghita Popovlcl, Varza-rescu.Constantin Fanar,Costaehe Iftodoni, Ion Alexandrescu. de zile zac în închisori, mistuiţi de poliţie pe la comisii / Eri chiar, odată cu sosirea Regelui : Const. Balş, Gheorghe Şendrea, Cosn-tantin Penescu, luptători curagioşî pentru resturnarea Regimului odios sub care ţara geme, aii fost. maltrataţi şi închişi după mincinoasa denunţare a unui agerit guvernamental, procurorul Pe-trnvanu din Dorohoiu, adus se vede, anume aici spre a servi de delator public ! Aducem aceste fapte la cunoştinţa Voastră să le judecaţi, Voi, Celateni ai Iaşilor ; oaei Judecata si lege, aiurea nu mai este, sub acest Regim de bătăuşi şi împilători 1 Suferinţele ţârei sunt, precum o ştiţi, fără margini! Vouă de asemenea de a decide dacă şi răbdarea noastră trebue să fie fără margini! ZIUA DE ERI 23 In fine, ne-a putut parveni o telegramă de la corespondentul nostru, care ne relatează cele petrecute eri. lată a-cea depeşă. Sfinţirea Mitropoliei Sârbarea sflnţirel Mitropoliei a Început azi ia 9 ore dimineaţa. Regele s’a dus la biserică. Armata e înşirată pe strade. Nici un incident. Slujba Începută la 9 ore s'a sfărşit la 2 ore dupe amiaza. La biserică numai colectivişti Dupe ceremonie Dupe serbarea religioasă restul zilei e’a petrecut fără incident. Regele a făcut patru visite : La A. S. Doamna Elena Cuza. şi la d-nele Roz-novanu, Agrippina Sturza şi Aglae Moruzi Principele Cuza a refuzat să se pre-sinte Regelui, de oare-ce Regele era însoţit ded. Dim. Sturza. Dupe visita Regelui, d. ministru Sturza a mal remas singur un ceas la d-na Elena Cuza. Era prima Întâlnire de la resturnarea lui Vodă Cuza D. Sturza a cerut ertare şi a plâns. La palat a mers sS faea visită Regelui, Prinţul Grigore Slurdza care In a-jun a prânzit la masa regală la locul de onoare. Cu această ocasie, d. Carp a avut frecuente conversaţiunî aproape esclu-siv cu regele. Seara prânz de gali. Au fost garni-soun&, piootu, magistraţii şi adtninis traţia. Doi studenţi care fuseseră arestaţi all fost puşi In libertate. Nu se ştie positiv ziua tntoarcerei Regelui. Dăî.»ur a amw'. ea pieâcă Duminecă, alţii cred Sâmbătă. 0 INTRARE TRILMFALA Era de prevăzut că intrarea solemnă a Regelui Carol în Iaşi nu va avea cât de puţină asemănare cu intrarea împăratului Carol V în Anvers, pe care marele Mackart a ştiut s’o zugrăvească cu atâta mă-estrie. Manifestul energic al comitetului oposiţiunii pe care îl cunoaşteţi nu represintă numai opinia celor 50 sau 60 subsemnaţi, ci opinia ?n-tregel populaţiunî Iaşane, minus o mână de indivizi cunoscuţi în istoria naturală sub denumirea de colectivişti. Înaintea sosirei M. Sale poliţia regimului a crezut că face act de mare dibăcie puind la dubă, fără altă procedură, vre o 5 cetăţeni din cei mai înfocaţi partisani ai oposi-ţiunei. Acest preservativ n’a împiedicat populaţia laşanâ de a însoţi pe M. Sa cu o şuerăturâ atât de e-nergicâ tn cât armata şi poliţia s'a #1rujjcat ou asalt asupra poporului, a îmbrâncit şi rănit o mulţime de oameni şi a procedat la numeroase a-restâri. ŞoerăturI şi huidueli eşeau din toate unghiurile, din toate ferestrele. Poliţia însă era decisă de înainta de a implica comitetul o-posiţiunei tn această afacere şi-a profitat de ocasie pentru a aresta trei din membri sei, pe d-nil Balş, Penescu şi Şendrea, din care cel d’ântâiQ a fost maltratat şi rănit grav. Nu am nevoe se calific aceste acte. Ori cine ştie, că fasa în care a intrat guvernul colectivist este bine caracterisatâ: violenţă şi represiune sălbatică. Aşa dar nu vă miraţi dacă ve voiu zice că poporul a fost călcat şi îmbrâncit înaintea comisiei unde se făcea ancheta arestaţilor. Nu ve miraţi dacă vă voiu zice că fără nici o dovadă şi pentru un delict ne calificat de lege, arestaţii au fost duşi la puşcărie. S’a protestat în modul cel mai energic, s’a oferit garanţie, toate au fost în zadar. Lumea este revoltată, consterna-ţiunea generală. Oraşul are aerul de a fi în stare de asediu, peste tot locul patrule, gendarmi şi poliţie. lată starea în care ne aflăm 1 Nici unul din noi nu este sigur în sinul familiei sale : teroare pretutindeni I Ge este de făcut faţă cu o asemenea stare de lucruri ? Răspunsul este simplu: Fie care din noi se fie gata la ori ce sacrificiu până şi la acel a vieţeî sale pentru a scăpa ţara de acest regim odios ! Eug< A. Ghika. TELEGR A M E AGENŢIA UltERA Viena, 4 MaiQ. Principele Ferdinand de Cobourg a căzut grea bolnav de pojar. Viena, 4 MaiQ. Ziarul «Deutsche Zeitung» anunţă că ministrul afacerilor streine din Austria a primit din partea guvernului român o notă prin care acesta tl comunică că I va face prin corespondenţă propunerile sale relative la tncheerea unei conveoţiunl veterinare şi stabilirea unul tarif vamal. Nota română nu fixează termenul când va comunica propunerile sale Pesta, 4 MaiQ, Ziare e oficioase exprimă nemulţumirea lor fn contra contelui Andrasy şi declară că articolul din «Lloyd» relativ la fostul cancelar al Austriei este regretabil de oarece procură d lui Katkoff arme noul tn contra monarhiei- Petersburg, 4 MaiU. Familia imperială va pleca de laNowot-cherkask la Grimea unde Îşi va lua reşedinţa pentru un timp mal îndelungat. Mal târziu se aşteaptă acolo vizitele Regelui Danemarcei, perechea regală a Greciei, ducesa de Edimburg, Regina şi principele moştenitor al Serbiei şi prinţul şi principesa Muntenegi ulul. Petersburg, 4 MaiU. Abdourahman s’a informat la guve’Vui de aici daca Ţarul este dispus a Ţ'/imi de-putaţiunea afgană. D. de Giers a respuns că Ţarul nu s’a pro^’jnţat încă. '"I justantinopole, 4 MaiU. In cecurile politice se neagă că Poarta VI avea intenţiunea să trimeatâ puterilor o notă circulară în cestiunea bulgară. Petersburg, 5 M»iu. Comisiunea delimitărei Afganistanului a ţinut prima sa şedinţă. Delegaţii eng ezl par a fi animaţi de intenţiunl foarte conciliante. Madrid, 5 MaiU. La Senat, generalul Salamauca a atacat cu multă vioiciuneconvenţiunea încheiată intre Stat şi Compania trans-allantică. Oratorul a fost rechemat la ordine. Madrid, 5 MaiU. Regina Spaniei va pleca cu fiul s6U la Aranjuez. Barcelona, 5 MaiU. Carliştil aQ umplut cu imondice părţile palatului episcopal şi aie semiuaru.ul din oraşul nostru. Populaţia e indignata. AGENŢIA HA VAS Paris, 5 MaiU. 0 depeşe din Moscova afirma că retragerea d-lul Giers este In definitiv hotârîtă şi că va avea loc în curând. Petersburg, 5 MaiQ. Comisiunea anglo-rusă pentru de imitarea frontierilor afgane a ţinut eri aci prima şedinţă tn care n’a luat nici o deci-siune. Ea s'a amănat pe Marţi. Disolvarea este probabilă dupe o a doua şedinţă. Viena, 5 MaiU. Se anunţă din Belgrad că soluţiunea cri-sel minitteriale va avea loc septâmăua viitoare. Belgrad, 5 MaiU. Circulă ştirea că regele şi miniştrii ar ineieU ca principele moştenitor *â remâie la Belgrad şi să nu însoţească pe regina în călătoria saîn Crimea. Vlern», 5 MaiU. Se anunţă din Petersbu»g ziarului «Noua Presă Liberă» că cele 15 persoane compromise cu o jasiunea atentatului de la 13 Martie, aO fost toate condamn ate la moarte. Printre elese aflad trei femei. Esecuţiunea ar avea Ioc dupe plecarea Ţarului la 5 MaiQ. Sofia. 5 MaiQ. Ştirea respânditâ de jurm ele ruseşti, că ţărani1 ar fi tmp esnrat Tirnova, este dupe cercurile guv rnameutale, o inven-ţ une râQ vo to ţi şi să ’i aţâţe îq contra Regelui. A trebuit iu adevăr un tact şi o moderaţiune nespusă din pai tea autorităţilor pentru ca să sa poata consuma cât mai puţine mere murate. SCRISOAREA D-LU AL. LAU0VARI D. Al. Lahovari a trimes Independentei urmâtoarta scrisoare: Domnule director, Lipsind dezpce zile la ţară, am fost pe atflt de mirat pe cât de onorat, la întoarcerea mea, vfzând câ alegătorii colegiului I de Senat al Capitalei, opu-sesera nomele med candidatului gu vernului şi câ această candidatură im-provisată întrunise 163 voturi. Membru al comitetului dirigent al partidului libera1 conservator, a cârui majoritate s’a rostit de atâte ori pen tru abţinere, nu puteam, fara a lipsi disciplinei partidului med, sfi pun candidatura mea tntr'uQul din colegiele vacante la Cameră sad la Senat. Ceva mai mult. Respect prea mult pe akgd-tori pentru ca, în ca9ul când m'aşi fi hotsrît a face un asemenea demers, 9ă nu fl găsit de cuviinţă să merg tn persoana spre a solicita voturile lor, sad cel puţin să md presint înaintea lor In-tr'o întrunire publică spre a md explica într’un mod categoric. Nu este aici, d-le director, locul de-a discuta dacă aedstă atitudine a partidului cel mai însemnat al oposiţiunel actuale este justificată sad nu. Toa'â lumea cunoaşte actul ne'eal prin care Constituţiunea din 1860,— compromis între toate partidele, jurat de către Rege şi primit de toată ţara,— a fost rupta spre a fi în'ocuitâ printr'un regim bastard, făcut de un partid în folosul unul partid, aş putea zice, chiar în folosul nnuî singur om. Se ştie asemenea că această consti-tuţiune de o virginitate înd coasă, abia votată, a fost călcată de însuşi autorii el, şi câ legi neconstituţionale s’ad primit în contrazicere formala cu textul noului Pact cire nu avusese nici timpul sd se usuce. In faţa acestor fapte şi acestor ilegalităţi, abţinerea adoptată de către partidul conservator-liberal era o atitu-dioe logică, legală şi onestă. Este oare In acelaşi timp, şi politică şi conforma cu opiniunea publica? Cestiunea e foarte delicată şi poate fl discutată la infinit. Tot ce se poate afirma este că mal trebue aşteptat înainte de a se lua o hotârîre. O acţiune politică de felul acesta nu poate da re-sultate imediate. De almintrelea, acest med de a vedea al Comitetului partidului liberal-consarvator pare a fl împărtăşit până acum de către alegători. Fie din convingere, fie din desgust pentru saturnalele politice, ce sub guvernul d-lul I. Brătianu, se numesc alegeri, cetăţeanul se deprinde din ce în ce mal mult a se abţine. Dovadă, ultima alegere. Din 1778 alegători înscrişi In Colegiul I de Senat al Capitalei, care reprezintă averea, independenţa şi inteligenţa, nici şapte sute nu s’aQ presentat la vot şi peste o mie s’aQ abtinut. Din aceste 700 voturi, candidatul guvernului a întrunit 422, adică abia a cincea partea din totalul alegătorilor inscrişî. Nu este un succes strălucit. Cât pentru cei 163 cetăţeni cari au crezut de datoria lor de a protesta tot-o dată în contra, guvernului şi ln contra abţinere!, dtndu-mi spontaueli voturile lor, cari nu s ad lăsat a fi descurajat! nici de presiunea oficială nici de abţinerea comitetelor de oposiţinee la care trebuiau să se aşteolc, ie mulţumesc din funda1 imrael pentru o-noarea ce mi au făcui fără ca să o fi solicitat. Când majoritatea ţării va urma no bilul exemplu de vigoare politică ce 1>1 desfăşurat aceşti alegători, Cetăţenii nu vor mai fi puşi în trista al ternativă a servilităţet saQa abţinere!, a despotismului saii a revoluţi unei. Numai atunci schimbările politice se vor face prin jocul regulat al institu-ţiunilor şi nu vor mai fi datorite fraudei şi corupţiuueî; atunci mişcările o-piniunei iar nu influenţele oculte şi preferinţele personale vor aduce partidele la guvern sad le vor depărta. Puterea va fl atunci dreapta resplatâ a oamenilor de principii şi de caracter, ear nu prada intriganţilor şi a corup • torilor. Aşteptând aceste zile frumoase, ce ne este permis sd aşteptăm, vă rog, domnule director, sd primiţi cu mulţumirile mele pentru cuvintele binevoitoare ce ziarul d-voastrâ mi-8d a-dresat, asigurarea prea distinsei mele consideraţiunl. Alexandru i\. Laliovarl. INFORMATIUNI Osebit de arestaţiunile făcute cu ocaziunea întâmplărilor d'alaltâ-ieri mai multe persoane fuseseră deja a-restate la I<ş pentru ca lipiseră pe ziduri mariilestul comitetului opo-ziţiuneî unite. Intre acestea se găsesc încă în închisoare, Constantin Fanariu, Gheorghe Dimitriu Chiper, Ion A. Alexandrescu, Constantin If-todin, Ciornei Carauleanu, Ciubo-tariu Vasile, Vasilescu Gheorghe. X Primim de la corespondentul nostru din Iaşi următoarea telegramă : Iaşi, 24 Aprilie 11 ore 15 m. dim. Eri s'aii prtsintat la varchel d-nil Balş, Mârzescu şi Râşcanu, reclamând liberarea d lor C. Bulş, Penescu şi Şendrea. După ce i au căutat mal mult timp, au sflrşit prin a întâlni pe stradă pe procurorul general, pe judecătorul de instrucţie şi pe srim-procuror. Aceştia făgăduind că tl vor libera azi, se aşteaptă îndeplinirea acestei decldraţiunî. Aseară am observat numai Irei o-dai luminate ta otelul Traian; camarile d-tor Leca preşedintele Camerei, Sturza ministru şi Rosetti prefect de Vaslui. Lumea comenta aceasta in mod ironic. X Comitelui oposiţiunii Ieşene n anuntat o mare întrunire electorala pentru zina de mftine Sâmbătă, în vederea alegerilor Judeţene. X Cu ocaziunea zilei de sărbătoare a Reginei, anunţata din zori popu-laţiunel Bacnrestene prin bubuitul tunului un Te Dcum a fost cântat la Mitropolie în pr.z-mta unicului ministru care se afla în capitală şi altul la biserica Luth^ranâ. X Regele se va întoarce în Bucureş!i Marţi dimineaţă. Prin urmare M. S. părăsind laşii nu va veni direct î t capitală şi se va raai opri unde-ve. X Un coresponder.t al unui mare ziar german voind se espedieze e i ziarului seu o telegramă în privinţa priimirei făcută la Iaşi, transmisiunea acestei telegrame îi a fost refuzată şi a trebuit se o trimită, pri i poştă, unui amic al seu la Ober-Tomos. X lin mare incendiu a izbucnit eri la Giurgiu. Din pricina neajunger. 1 mijloacelor locale de ajutor, pom^c au trebuit se fie trimise din Bucureşti cu un tren special. Focul ii’.i putut fi cu desăvârşire stins de cârpeşte noapte. Au ars mai multe caso şi pagubele sunt destul de simţi toare X Aflăm că cu ocazia zilei de sfânta Gheorge, Regele a transmis felicitările sale d lui general Mano pentru sărbătoarea numelui seu. X Aflam că se vor da doue repre sentaţiuni ale operei Favorita în care. vor debuta douî noi artişti româi . d-na Maria Chrisenghyşi D. Delain, care vor dovedi din nou că elementele nu lipsesc pentru înfiinţarea o perei române. Succesul este asigurat căci se repetă cu cea aiai marc sîcgtnm-R sat conducerea d-lor Cărnii şi Th. Aslan. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBEHA Paria, 5 MaiQ. — D. de Munster, ambasadorul Germaniei, a asistat Ui primirea diplomatică septamânalâ a ministrului afacerilor streine. Paris, 5 Maiu. — Ziarul oficial al Republice! franceze anunţă că tariful convenţional român garantează toate produsele franceze până la 12 Ianuan j 1888. Paris, 5 MaiQ. — D. Lemoine, îo ziarul Le Matin vorbind de incidentul de laPagny, zice că situaţiuuea este puţin asigurată. Nu trebue ca poporul francez se intreţină ilusiunl primejdioase. Panica a trecut, este adevărat, dar pericolul este tot acolo. S6 lucrăm dar, conchide eminenlul scriitor, s<5 u-nim silinţele noastre pentru apăraiea comună. Este timp. Menit, 5 MaiQ — Ziarele oficioase declară câ polemica ridicată de presa germană în privinţa ocupftrel Bosniei, nu poate avea de cât un interes academic, de oare ce Austria se gâsesce în fericita posiţiune a acelora care posed„. Beati poseden is. S.JţPetersburg, 5 MaiQ — Negocierile între delegaţi! Englezi şi Ruşi relative la delimitarea fruntarilor afg-hane au rămas fără resultat. Comisiunea va ţine marţ! şedinţa ei de închidere. Belgrad, 5 MaiQ— Regele şi ministerul exige ca prinţul ereditar se remânâ în Seibia. Regina persistă la decisiunea ei d'a fi însoţită de principe în călătoria ei. Conslaulinopole, 5 MaiQ— Consiliul de miniştri a elaborat un nou project relativ la soluLuuea cestiune! bulgare. Sultanul l’a aprobat şi se zice că ’l va comunica puterilor printr’o notă circulară. Celinge, 5 Maiu — Ministrul de ră3-boi, de Piamenac, a comunicat prinţului Nicolae că armamentele s’au terminat şi câ Montenegrul poate aştepta cu linişte orl-ce eventualitate. Viena, 5 MaiQ.— Evenimentele din Serbia unde situapunea pare a fi ln n-junul unei transformări radicale sunt observate aia! cu cea maî mare atenţiune. Berlin, 5 MaiQ. — In şedinţa de azi a Beisrathululî s'a dat citire unei scrisori a principelui de Bismarck prin caui comunica că pachetul din Golmar cere autorisare de a urmări pe cale penală pe deputaţii Alsacieni. Petersburg, 5 MaiQ. — Sosirea d lui Katkoff aici este foarte mult comentată. Londra, 5 MaiQ. — Se crede aici câ d. Wadington, ambasadorul Franciel, va propune comieiunei navale fruncp» www.dacoromamca.ro EPOCA. - 2c APRILIE 3 ■ .IV PU8LICIT ATEI ZIARULUI ,, EPOCA' TI raci ii 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. eng’eză de a lua protecţiunes noilor Hehride. Madrid, 5 Maiti. — Alegerile municipale au dat o majoritate ministeriala. In cea mal mare parte a oraşelor din provincii abţinerile erau considerabile. In urmii tulbur Paris, 5 Maiu.— In urma tulburărilor de erl, consiliul de ministru a discutat dacă trebue să se prrmitft representatia operei Lohongrin. D. Lsmoureux, directorul teatrului Eden a declarat că renunţă definitiv la continuarea representaţilor. Berlin, 6 Maiu.— «Gazeta Germaniei de Nord» declara că principele de Gortchacoff era singurul responsabil de resultatele congresului de la Berlin In ce priveşte Rusia. Dacă Pester Lloyd neagă existentă unul tratat separat Intre Austria şi Rusia cu data de 15 Ianuarie 1877, atunci este imposibil ca contele Andrasy se fi inspirat articolul ziarului ungur. Viena, 6 MaiO.—Ziarul «Nene-Freie-Prese» zice că principile de Bismarck. declinând ori ce răspundere tn ce pri-vesce plângerile Rusiei dovedesce o coni venţă fără margine în contra acestei puten. Viena, 6 MaiQ. — Guvernul a declarat în Camera Prusiei că va presenta un proiect de lege pentru sporirea taxelor vamale. Această măsură este considerată aici că un pericol pentru comerţul austriac în Germania. ZEFLEMELE Ştiri de la restaurantul otelului Traian din laşi. Aflăm că locomotiva trenului regal a fost arestată fiind că a fluerat la intrarea Regelui In gară. Muzica militară care a cântai dinaintea Regelui a executat aria din la Belle Htihne: L’une dit: J’ai ma râserve, Ma pudeur, ma chaslelâ. Donne la pomme â Minerve. Minerve l'a meritâ ! Versuri vechi pe un calapod no®, or schilodirea lut Eminescu: Cine aQ Îndrăgit străinii Mânea-i-ar inima câinii. Mânca-i-ar casa puslia Şi neamul nemernicia! Carole. Măria ta Tu pe la Iaşi nu mat sta, Las’ Arhimandritului Toată grija schitului, Lasă grija sfinţilor In seama Părinţilor, Clopotele sA le traga Ziua întreagă, noaptea întreagă, Doar s'a ’ndura Dumnezeii SA scăpăm de neamul tău. Ne-I auzi, vrând nevrând Cu toţi din fluer sunând Şi Moldova adunând Dacă fluerăm odată S'aduna Moldova toata Dacă fluerăm de două Merele chiar o sA ploua. Fluerăm d'a treia oara? Colectivişti o se piară Din hotara tn hotară indragi-i-ar ciorile Şi spânzurătorile: «4 «Şi Dracul tt zise: Dacă guşti din acest mAi murat, vel avea cunoştinţa binelui şi al rAuluI.- Pe când poporul fluera, vestitul câine de vt-nat al d-lul Orâşcanu alerga cu cortegiu, crezând că ’l chiamă stăpânul sAO. Te-aş ruga, mări, ruga S6-m! trimiţi prin cine-va Ce-i mal mândru tn valea ta Moldoveni cu mereie Iaşii cu fluerile t........ 4 ii Domnul Brătianu şi Regina aO fost deştepţi ii nu s’afl dus la laşi. Vorba Românului: Înainte la plăcinte şi Înapoi la rAsboI. Se zice de colectiviştii din laşi că Regele e încântat de primirea ce i s'a făcut. El zice c« Moldovenii ’t-ao eşit cu plin înainte. Pfi ! Pffi ! ! Pfffi !!! PlWlfffffflSiiiiiiiiiiiii! Ii! II111 Vov pupilii t ULTIME IlOliMITIIl Suntem pozitiv informaţi că Regina îndati ce a afl.it despre cele întâmplate alaltâ-eri la Iaşi a es-pediat Regelui o lungă depeşe telegrafică, rugându’l se se reîntoarcă cât mai curând în capitala. Depeşa înse nu a fost transmisă de cât du pe ce mai înteiu s’a comunicat d lui Brătianu la Florica şi s’a dobândit autorizaţiunea sa pentru transmitere. Ţinem a declara că această ştire nu o avem de ia Bucureşti ci de afară. • Primim din Iaşi următoarea telegrama : Aseară a fost un banchet dat de Primărie. Regele s’a scuzat d’a nu putea veni la acest banchet. Din două sute tacâmuri, una sută aproape ereaă deşerte. D. Stâtescu a rostit un discurs. Au răspuns d-lul Stâtescu dd. Or-nescu şi Gheorghian. Acest banchet a fost dat în sala teatrului. A mai fost încă un alt banchet zioa, pe piaţa Pt imăriei. $ Primim prin depeşă de la trimisul nostru special următoarele detalii asupra siinţi-rel Mitropoliei din Iaşi: Serbarea religioasă a sfinţire! a a-vut trei părţi: Vecernia a avut loc Mercur! seara la 4 ore; Privegherea tot Mercuri seara la 7 ore. Toţi prelaţii erau prezenţi atare de mitropolitul primat şi au secundat îu o-ficiu pe mitropoLtul Iosif. Aceste doue slujbe au avut caracterul absolut bisericesc obicinuit. Hramui mitropoliei este Sf. Gheorghe. Exteriorul bisericei nu aparţine unui stil determinat. Ea este împodobită cu patru turnuri fie care la câte un unghiu al bisericei. La intrare, spre stânga, sunt portretele ctitorilor, mitropoliţii Veniamin şi losef. La dreapta acelei Regelui şi ale Reginei. Formalităţile sfinţirei au avut loc ca de obicei şi Regele a luat parte la densele, deşi nu e de legea noastra. Cererea s’a terminat prin mirurea templului in cele patru colţuri, şi prin liturgia obicinuită. La eşirea din biserică s’au pronunţat trei discursuri. Regele a amintit stăruinţele mitropolitului Veniamin, fondatorul bist-ri. e1. A făcut apo> aluzie la rezbelul independenţei. I D. Dimiîrie Sturdz.i a respun.s. Discursul seu avu următoarea concluzie monumentala : Credincioşi 'ţi suntem. Sire, căci of avut şi ai mare credinţă tn noi! A mai pronunţat şi locţiitorul de primar Ornes -u câte va frase după calapodul obicinuit. Este de observat că mitropolitul Iosif n’a vorbit, sub cuvent ca se făcuse terziu. Primim următoarele amănunte de-uirearestarea studentulu î t drept Sion; Joi, pe la ore e unu,el slatea pe per n il otelului Traian. Comisarul Spiridon a arestat pe Sinn şi l’a condus la secţia înteia. După două ore a sosit pri mu l-procuror. Sion întrebându’l de ce e arestat, procurorul a răspuns că nu ştie. Iu fine, primul-procuror a zis lui Sion că era bănuit că avea intenţia de a fluera (?); Sion a protestat şi a fost eliberat; el declara că va acţiona parchetul pentru arestare ilegală. $ Aflam din sorginte autorizată că d. prefect al poliţiei capitalei s’a a-| dresat la mai mulţi comercianţi mari cerândule să organizeze o ma-mfestaţiune la întoarcerea Regelui din Moldova. Speram a fi în măsură se dam chiar m ine numele per-soanelor cu care d. Moruzi a conferit în aceasta afacere. $■’ Aflam din sorginte sigură câ Regele pleaca Duminecă de ia Iaşi. • Unii colectivişti 8;>un că guvernul ar fi propus d-lui Theodor Ro-setti postul de ministru plenipotenţiar al României la Viena şi câ d. Rosetti ar fi primit, cerîni însă a se întîrzia nominaţiunea sa pînă la toamnă. Fără chiar a aştepta întoarcerea de la Iaşi a d-lui Rosetti pentru a ne informa mai de aproape putem asigura câ ştirea este neadevaratâ. m D. Alexandru Xenopol ţii ud să se strămute iu Bucureşti cu or-ce preţ rfară de acel al postului seu de profesor a găsit o combinaţiune foarte ingenioasă pentru a 'şl ajunge la scop. D sa a propus Ministrului ins-trucţiunei publice d’a se împărţi între două catedre cursul ce d. A-lexandrescu-Ureehiâ face la facultate de litere din Bucureşti încre-diutându-se lui una din acele catedre. Suntem curioşi d’a vedea ce urmare va da d. Sturdza cererei d-lui Alex Xenopol. m Retragerea d-lui Al. Durm din fiostul de Casier general al tezauru-ui public fiind definitivă se vorbise, pentru înlocuirea sa, despre d. Gonstantinescu care ţină interimul postului. D. Constantinescu însă, pre ferind să remână inspector general al tinancelor, se zice câ d. Nacu a oferit locul de Casier cenlral d-lui capitan Obedenaru, fostul comandant al Companiei de getidarmi pe-deştri din Bucureşti, care ar fi primit şi ar fi făcut deja cererea sa de punere în disponibilitate către Ministrul de rezbel. Admlnlstrntla ziarului EPOCA ronjjn pe toii aboualll set rare se mula, se *i Indice noua d-lor adresa spre a nu suferi întreruperi In regulata primire a ziarului. ŞTIRI TEATRALE Sâmbăta, 25 Aprilie,Să ne despărţim, în beneficiul d-lul Hasnaş. * • Duminica 20 Aprilie va avea loc la Teatrul National reintrarea d-lul Iulian cu opereta Boccacio. * # • Marti, 28 Aprilie, Năbădăile Cleopa-trei, comedie In 3 acte de Marc-Michel şi Delacour, în beneficiul d-lor Anestin şi Guşti. * ♦ Joî, 30 Aprilie în beneficiul mal multor asociaţi Hai cu nunta. ULTIMA ORA AGE\TIA LIBERA Londra, 6 Mai. — Camera Lorzilor. Vicontele Cross ministrul Indiilor , răspunzând lordului Tife zice că ştirile relative la Afghanistan trebue primite cu neîncredere şi câ guvernul n’a primit nici o informaţiune confirmând ştirile pub'icate de ziare. Bruxelles, 6 Mai. — Camera continuă discuţiunea relativă la ridicarea taxelor vamale asupra vitelor. Discu-ţiunea va fi închisa astâ-zl. Guvernul va cere, după închiderea discuţiei asupra acestor taxe, Camerei ca se examineze creditele extraordinare cerute pentru fortificările pe Meusa. AGENŢIA HAVAS Inşi, 0 Mai. - Astă dimineaţa, garnizoana oraşului a tras tunuri cu oca-siunea serbării zilei M. S. Reginei De la nouă ore, mare mulţime pe strade şi la Mitropolie unde M. S. Regele sosind la orele 10, a fost primit de către miniştrii, de către membrii corpului consular, de către înaltul cler şi de către autorităţi. Apoi trupele aii defilat tn curtea Mitropoliei. După terminarea revistei, o recep-ţiune a avut loc In apartamentele Maiestăţii Sale. Atena, 6 Mal.—Ştirile din Creta confirmă că situatiunea generală în insulă este pe cale de împăciuire. Fregata «Victorieuse» a plecat la Pirâe. Guirasatele engleze se pregătesc a-semenea de a relua drumul Maltei. PARIS Pentru toaletele de vară nu ve puteţi lipsi de corsetul Leoly, acest corset este sâ-nătatea, higiena, buna stare, el nu apasă nici asupra stomacului, nici asupra şoldu-lilor şi nu supăra tntru nimic respiraţia. Amazonele, cântăreţele, elegantele, toate cer corsetul Leoty 8 place de la Madeleine, cete cel mal mare succes parisian. N. iOANID & C° BUCUREŞTI —3, Strada Lipscani, 3— APE MINERALE FRANCS9E. OERMaMK INDIGENE 1 8 8 7| COMANDE SE POT EFECTUA IN TOATA TARA ApolinariJ........................ I 60 Apolinij.............. ............—6$ Apă de Buda ........... —80 Biiin . ...........................—90 Balaruc............................i 6o Bourbouie....................... . i 40 Bonnes 1/1................ 1 60 „ t/J...........................1 — Bâlţfttejtl........................—80 Borş ec........................... —60 Capvern................... i — Condiliac ....................12$ Contrexviile (le cler) . ..........i 50 Carlsbad (MQhlbrun)...........1 20 „ (Sprudel)..........: 20 Crondorfer (Btl. Bordeaux).....—80 Câciuiata......................—80 Ems (Kranchen) . ..................1 — ,, (Victoriaquelle).........1 10 Elopatak ..........................—90 Franzensbad (Franzensbrunn) ..... I — „ (Wiesenquelle) ..... 1 — ,, (Stahlquelle)........1 10 Giesshubltfr Btl I Litru . ........1 10 GiesshObler Btl I Litru......... . —70 ,, „ (Bordeaux . . . .... —90 Gleichenberg (Constanliquelle) ..... I 10 Hali (Jodvasser)............ . . . 1 2ţ Kissingen (Rajxoczy).......... . 1 ţo Monl Dore.....................X ţo Marienbad (Kreulzbrunn)........1 — ,, Ferdinandsbrunn) . . . . 1 — Orezza..........■............• 1 60 Preblauer-ISauerbrum.........,. I 20 PQlInauer (flacoane) . ...........—80 Pyrmont (Stahlbrunn)..........( 2ţ Roncegno......................I 40 Rubinat.......................I 40 St. Galmier (Badoit). .............I 20 „ fNoel)..................I 20 Selters (flacoane;.............—90 Spa (source de Pouhon)........1 80 Schvalbach (Stahlbrunn)........I — Vichy (Grande grille)........ ,, (Celestina)........ ,, (Hauterive) \ 1 jo „ (Hopital).......... ,, (Mesdames)......... Vals (Desiree................ ., (St. Jean)......... „ (Precieuse)........ „ (Rigolette)...........( x }0 ,, (Magdeleine) .... ,, (Dominique) ..... ,, (Pauline)............... Wildungen.....................I 40 SĂRURI MINERALE Sare de Karlsbad..........Flac. 2 ţo ,, Athermală de Bălţătepl. ,, 1 75 ,, pentru bai „ „ „ Cutia 2ko. 2 ţo PENTRU FâRWAC STI SE FACE UN NABAT Toate apele minerale ce nu sunt coprinsc aci se pot procura prompt. VB. Sticlele goalr ne primesc pe preţ de zece Bani. SPECTACOLE MARELE GIRG SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRASEV8KY Strada Poliţaii 1X0. 7 IN TOATE SERILE REPRESENTATII EXTRAORDINARE ]Mei*cmj?i si Sâmbătă HIGH-LIFE Duminecile si sei-k)a.torpile DOUA REPRESENTATII Marţi 24 Aprilie 4 887^ mare representaţie îu beneficiul simpaticului clovn englez MR. ROBERT HARRISON DE VENZAREîr.ppr'&'r& cureşti cu trăsură o oră şi 18 minute cu calea ferată. Doritorii sfe se adreseze calea Plevnel No. 57. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (81) ALEXIS BOUV1EH FEMEA MORTULUI PARTEA TREIA IX Martirul unei femei Isprăvind scrisoarea puse deasupra a-dresa comisarului recomandând s’o ducă îndată. O lăsă pe masa unei lucrătoare şi eşi. Dădu o cheie portâriţei, zicându-I că se va întoarce acasă târziu şi nevoind sfi fie deşteptată prea curând de sosirea lucrătoarelor, lăsă această cheie cu care ele vor putea pătrunde în atelier. Pe masa lor le lăsa o însemnare despre cele ce aveaii de făcut. Plecă şi apucă spre bulevard. Căută o prăvălie de armurier deschisă. V6zu una şi intră . — D-le, aş vrea un revolver foarte mic — şi fiind că o privea curios — e pentru un băiat, ca să se înveţe a trage, în salon. — 11 voiţi de fildeş ? — O nu I o armă simplă. 1 se arătă mal multe arme, alese pe cea mal lesne de aBCuns ... Nu cuteză • cefe ti j-o încarce. Dar oegustorul lji oferi un pachet de cartuşe şi ea îl luă. Esind din prăvălie, se furişă sub o poartă şi Incârcâ revolverul. Apoi, pu-nându 1 în buzunar, purcese spre piaţa Regală. Piaţa era pustie la acea oră. Ea aşteptă mai multă vreme ; nimeni nu venea : ÎI veni a crede că cineva o înşelase. Dar un om trecând pe lângă dânsa ÎI zise : ' — Genevieva Davenne ? Ea stătu pe loc şi respunse : — Eu sunt ! — Tot eşti hotărâtă la cea ce ţi s’a cerut ? — Da, d-le. — N ai vorbit nimenu! de această întâlnire ? — De ce mă întrebi aceasta ? — Find câ dacă ne va urmSri cine va, ceia ce voi vedea lesne,nu te voi duce la locul unde se afla copila d tale, şi n'o vei mai vedea nici o dată. — D-le, am venit 3ingura. — Trebue să ’ţi cer să juri pe copila, d-tale şi pe bărbatul d tale mort câ eşti singură. —’Ţijur câ am venit singură, câ până acum n’aq) spus nimănui demersul ce fam făcut. — Alunei doamnă bine vo şte să mă urmezi. Omul porni câţl-va paşi Înainte. în-torcându-se din când ca să vada daca nu II urmăreşte cine-va. Genevieva mergea dupe dânsul tăcută. Numai când văzu că necunoscutul o ia pe strada Payenne ea II zise : — Ce ! în strada asta mă duci 1 — Da,d-nă/n casa d-tale de altă data eşti aşteptată. Eă am să mă retrag şi să mă pun de ştreajâ tot timpul cât vel sta ; dacă voî vedea pe cine-va ce mi-ar da de bănuit să ştii că totul s’a sfârşit. Necunoscutul se retrase. Genevieva crezu un moment câ nu mal putea merge mal departe. Ast-fel, misera-bilul alesese ca loc de întâlnire, chiar casa în care o făcuse vinovată. Cu toate astea nu putea sta aşa,trebuia să facă ce o face maî curând. Ridică ochii la cer sărutând părul blond ce ’l primise în acea dimineaţă şi zise : — Fie-ţi milă de mine, Doamne 1 şi ajută-mi 1 Se îndreptă spre pavilionaş.... Uşa se deschise pe loc, şi dupe ce intră se îut hise iar. Simţi câ cine-va o ducea spre scări. Un fior de moarte îi trecu prin mâzuva oaselor. In antiet se fâcu lumină şi atunci văzu ca cel care o ducea era Fernand. Ea căzu în genuchl şi strigă i — Da mi copila, da-mi copila. — Vino, zise el. Genevieva crezu că el se îndupleca; se ridică de jos şi îl urmă. El o duse în odaij. bărbatului săă ;la uşă groaza o coprinse şi dădu îndărăt dar văzând o-daia schimbată în atelier, suspina ca uşurata de o mare sarcină. Ei se uită împrrjurul er — Geuevievo, îl zise atunci Fernand, nu căuta pe Jeanna ; ţ’um spus con-diţiunile cu care o vel avea — Dar ştii foarte bine că nu se mal poate ! Acest amor m’ar omorâ acum... Nu mal sunt o femeie, sunt numai o mamă, îmi voi copila. — Jeanna e în puterea mea. — Unde al ascuns’o ?...Ce al făcut cu dânsa ? Vorbeşte-mt de ea. Ascultă, spune mi cât să-ţi dau ca să mă laşi s’o văd o clipă. Fernand clătină din cap. — Vra să zică, venind aici, n’aveal de gând să _primeştl condiţiunile ce am pus? — O ! nici odată, zise Genevieva cu-tremurându se. Fernand îl dădu mâna şi ÎI zise mal blând : — Dâ-mi mâna, Genevievo şi să vorbim puţin. Această schimbare pripită miră pe tânsra femeie ; ea crezu că are gânduri mal bune şi de aceia îl dădu mâna. — Aşa, zise el. Ei îşi simţi mâinile prinse ca într’un cleşte ; voi să şi le tragă ; el însă o ţinu pe loc şi II scoase din buzunar revolverul ce ’şl cumpărase. — A ! al cu asemenea gânduri veneai ; ai cumpărat această arma şi credeai ca eu nu şti«m ; de două zile Iţi observ toate mişcările. — Cumpărasem această arma fiind ca sunt hotărâtă să mor mat bine de cât să primesc uricioasele d-tale propuneri. — E prea târziii draga mea. Trebuia să nu vii. — Nu vreaO să cred că poţi face O faptă aşa de ticăloasă. — Vorbeşti de prisos. Voesc, pentru un oare-care scop, să devii ceia ce ai fost mal înainte. Aici toate uşele sunt închise, casa e păzită, eşti la mine. Genevieva se uită desperată în toate părţile doar ar zări vr’un mijloc de scăpare. Dar tot era închis. Văzând un cuţit pe o statue, se repezi să T ia, dar Fernand o apucă în braţe şi o sărută. — Eşti nebună 'ţi zic ; eşti In mâinile mele, n’ai ce face. — Mişel 1 lasâ-măl — Scăpă din braţele sale şi fugi spre jereastra ; o sgu-dui ca să se deschidă. — De geaba şi asta, fereastra e închisă pe din afara cu un drug de fer. Şi alerga spre dânsa ; ea lovea In o-blonu! de lemn al ferestrei. Fernand o apucase din nod în braţe când o-blonul se deschise şi, la lumina albâ a lampel, văzu intrând un om. Recunos-cându-l, strigă îngrozită : —■ Ertare ! Şi căzu leşinată de spaima ce ’l dăduse acea nălucă care o făcuse să uite şi de Fernand. Fernand din contra dădu un ţipăt de bucurie când recunoscu pe Pierre Davenne. (Va urma) www.dacoromanica.ro EWtf* —?jS5 AftRllJJi ■III...... nts'Ni hf I MP LE T T DE ÎMPLETIT DIN CEH MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA LAIE & TIMAEUS DIN DIIESDA Recomand n» eu deo-ebire pentru (umilii aceste macini cu care se pol inpleti: GILETCE, FUSTE îl) TRICOURI — );( Talie si Pantaloni CIORAPI groşi si subţiri SI ALURI MÂNU SI, PLAPOME SI PĂLĂRII Prin aceste maşini se poate cftstiga asistenta unei numeroase famMli. JJn maestru in aceasta arta industriala se afla ta d'sposltiunea amitorilor pentru instruirea lor. Detalii se pot lua la Reprasentantli generali pentru Rom mia ai Bulgaria, RYSER et BRATEANU Bucureşti, Calea Moşilor No. 29. mmm S. RAŞCA GRADINA f iich.rbtza «le la 81', Gheprghe viitor. A pnfr,- ricaun __ se închid»_____________ _ so adresa scrada BATIŞTE No. 11. CASSA de SGULMB JOANN1AN & NICOLESCU Nn. 33, Sh ada Lipteam.No. 33 Cursul do ziua de 24 Aprilie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisai iii. . ■ 94 1/2 5 0/0 » romini perpetui. 6 0/0 Oblig, de StatiRur. conv.ţ 87 3/4 [nipr. cu prime Bucur, (lei 20' 33 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 7-i i'2 10 lei Oblig.Casei pens (1.8U0) 2t0 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 84 6 0/0 » » *> 7 0/0 » » * 100 5 0/0 » rurale » 88 1/4 7 0/0 » » .i 103 3/1 Aur contra Argint sau bilete. 15 1/2 95 1/2 88 1/2 36 75 1/2 220 85 101 au 104 3/4 16 1/4 Cai. "> ici orii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA & LA VILLE DEV1ENNE7 ws-ftoiia de ib. S tcec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate al soliditate următoarele noutăţi: RuTarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pinza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitalile si liţimile. Batisce de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii dTîcosse, de bumbac, de lflna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lflna după sistemul profesorului Dr. ti. Jar ger. Gulere si manşete de olanda ultim» fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousourl romplrcte pentru fldantatl. I.ajettes si Trousourl pentru copii. Trousourl pentru pensionate, oteluri ai rrstanrantiiri. Care 'şl a făcut prac-tioâ In Auslri < 4 ml J.4MC dor>şl a se a gajea la un Domn Proprietar ca o pos dfl mal mu te locomo'ile, spre a le conduce şi esecuta reparaţia lor. \s-menea s'ar ang j şi cu tinere» romptabilitătil I»necesitate adresa Ia Reducţia acestui Ziar. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut FATAt.Otsu iniomtru ILT8TH4T SI VA FI TRIMIS OBIDIT VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA-vis-â-vis de librăria Socec mmmmmmmmmmmmmamsmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmamm mmm MW& ljl m i CAUZA DE PLECARE DESFACERE GENERALA DE ViNURI VERITABILE DIN PIVNIŢA - &&&§?&$ BUCUREŞTI BUCUREŞTI Bordeaux Bouges Sticla Le Ch-au LaflDe Grand vin clampă 1875 iRe our des Îndes,.............. Mou on Rothschii pr er vin âtampâ 1875 James de Rothsch.ld O-d L-te d“65 Hârit. Rottisctiild * . Grd. vin uhateau de Larsac ,1874) Baron de Lars ic................ Cil au Marg (1869) V-te Aguado. Ch-au K-t tmou M69, (HCriters A-mddde Larrieu) Cit au Grd. Larose 11869 B-no Sgt. Ch-au La our iH75 de Fleurs . » liozan Segla (1-74) . » L li te, Cn- u Margaux . •> Cos d'Estournel l-er. C-nu La-roso hourg. sup .... Ch-au Durandeaux l-er cru » Car gnan, Ch-au Palmer, Ca- lon tdgur....................... Ch-au Kirwan, Ch-au Pape-Clâmont Pontet-Can-t.................... Ch-au Sans Souci, St. Julien . 20 20 20 17 17 17 17 17 14 14 12 12 10 11 Vinurile „retours dos indes“ sunt transkate de la Colon [India] toate prev. de foaia lor de drum. si stampe precum si stampila castelului. < — < CC Q > X o o PREC1URILE SU Sticla Lui Ch-au de Touars, St. Stâphs, St E-m lion . ...» $ Mâdoc choix..................... 3 Chiteau Lâovâlle 1875 (oxtra sup . » 12 Itorcleaux Itlnn s Ch-au Yquem tete (Hâritiers duM-is B de Lur Sa'uc s) . . . . » 20 Oh- u Latoiir Blanche . . . » 12 H-t Sauternes . . . . , » 8 Graves.................... . » 8 6 Hou-gognes Itoiiges Romande-Cont'................... 17 Chambrtin Clos-Voug-’ot . . » 16 Pomard, Toureins, Bemuc premier » 10 Moul n-k-Verit, Volnay. Nu ts . . » 6 Beaujolais fleune, Mfleon . . . » 6 l onrgogiips ol ItbOnoK liiancs . » 20 IST T Cs2 URMĂTOARELE: Hermitage, blanc (1859) Ch-au Grillet. .... Ghabiia, Pouilly .... Illidnes Rotigos Hermitage, Corton . C'te-Roie...................... Cornas, Chassis .... 14 8 Champagiies Marques Sticla Lei Pomery et Freno (extra-sec cachet Anglais)......................» 10 L s Boeder (c rte blanche), MoR et Chandon . . . . . « 10 V-v<' C iquot Ponsardin . . » 10 Royrl-Cup. Ay. Mouxeux extrra su-perieu....................• » 10 VINS ROUMAINS Itlancs et Itouges Cotnar.......................... >. 1 ÎS Drag sianivieux(Br tianu)ou Stirbey » 125 « ordinaire . . . » 1 25 Odobesti viettx . . . . » 125 Vin doTamaioasa ...................... \ ins Aatriiii iens el Hongrols Vo«lauer Austrich (84 ) . . . » 10 Vischoetaer (1868) . . . . » 8 Vosla er b'anc (ts77) . . . » 2 50 Ch-oU P lugyav (blanc el rouge) . » 6 V ins rin Ithin Johannisherg Cabinet (cave Met- ternich).....................» 20 Steinoerg-Cabinet, Marcob.-Cabinet . » 18 Sticla Lei Marcobrunner, Steinwein, Hochhel- mer.............................. Liebfrauenml h.................... Sp rckling tnosel muscat . Llrjueurs Glande fine Champ gne Martol Curac o sec, vert et blaeg Cha treuse veite, blanche et jaune. Men'he glac. vecie, blanc, et po vrOe. CrAme de cacao, de Moca. de Thii . » d'Vnanas, dAnis des Îndes . k Ca.ras prali"6 a la Vanilie Elixir d'orange-r, doubla Kumrnel. Cassia....................... Cognac line ch mpagne (tres vialle) . Bertin..................... Madi-dre, Shcry .... Port-Wein .‘ Anissetio de Bordeaux superflne Pippermint..................... Maraschino..................... Ftout-Porer (Biore Anglaisc) Malsoi io exlm .... Muschat de Frontignan: Ms viiux Vin rouge de 4 ane le vedros . 10 Se expediază in provincie oontra mandat postai. — Preciurile inclusiv ou amkmlajin CALEA-VICTORIEI VIS-A-VIS DE TEATRUL NATIONAL & - VV'' j PRIMUL ATELIER DE TEMPLAR1E S. EMANUEL No. t, Str. Luterana, No. 4 coltzul Stirbey-Vodă EfectuiazA orl-ce mobili sculptata şi nesculptaia pen tru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se t'utiitsj prompt după modele. -x* gJ.”**■ ar»**Si» t I D-’,LA.VIANU ' fost şef de clinică la profesorii Ga/ezowski din Paris Dă consullatinni pentru boale de OCHI. URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni de hirm-gie ocul»ră Buc. rosti,Calea Văcăreşti No 53 (alături cu spitalul Xenocratj de la orele 2—4 du pe amiazi. Pentru seraci dimineaţa de la 8—9. £ i X *»-**. *#>»*► | DEPOU GENERAL | I DE I i Boitviz m mmm t G. GIESEL I | FAIN ARIA j ţi Calea IVI os lor, 29 fc>is {ţ DE V EN Z A RE O MARE CAM’IT ATE DE BUTOAIE DE ULEIURI POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIF „STELLA" Fabrica de sepun Calea Viclorel, C6 I ® S DUMINECA LA 19 APRILIE 1887 E 1 S III1I îî JL aaB m Sili CC NO. 2. - STRADA STAVROPOLEOS - No. 2 G IJ TOTUL O I IST IST U O U ARA.IMGIA.T A FOARTE ELEGANT IN TOATE SERILE SOARELE MUSICALE CU ORCHESTRA NAŢIONALA SUB DIRECT A D LUI ION IORDACHE 3i un cântaret care a fost premiat la Expositia Cooperatorilor din tiara care va esecuta in toate serile ariile cele mai nuoi si plăcute PESTE YIIJ IX 1)\SI.\ se serveste a la minut. Sc serveşte la opl-ee ora mâncări calde st reci precum si beulurMe cele mal veritabile. Ilitltci si patricieni gustos! a Ist Ilnnsianlin. BEItK excelenta cu paiînrul si eu butelia clin renumita fabriea Lt THEIt. Spre a oreri unor. V isitatori « autusare cleoseDila. inslalatud o l*ol‘IC VHIK dupe eel mai uou sistem. A’uui crutat nlel ebellueli, nici osleueli, spre a mulţumi pe onor, visltatorl. Cu distinsă stimă, P. HURMUSESCU & ST. NICOLESCU. co o > CC tq cq c: C/5 bd ^ F O m > cq o > H m 03 m mm Farfumerie - Orîza t. L&M&ND, PARIS, rue Salnt-Honor6, 207. PARFUMURI CONCRETE iNVFHWKii SISTEMATICA UR1.V ETA TA IX I HAM IV M ,1X Mltl.IXATAlE nou, poseda FARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, pToparate printt’un procedeu seda un grad de concentratiune si de suavitate pAnVcuma nec necunoscuţi Ele sunt Incluse sub forma de Creit&Le >au 1 attile. in n.Me biiui nni >au tulii de toate genurile ce suni loaite usioare de | urlat. Aceste cieitti.c-initn.uii nu st- evaporează, si se pol înlocui in tuburile lor. când suni usaie. Efe au Imensul avanlagiu de a nninlu cu miiosui lor, fara a le inmuia sau a le slrica. obiec-lele supuse la contactul lor. E ULS7LL A I bhLA LUOK l’LMHL A FaUILMA IK DATA. K i sucursâiele ei. mmmmmmmmmummmmmmmmmmmmm^m—m—mmmmm*mmi^^^ Tipografia Ziarului „Lpoou” tierant reaponsaDil, l. (.eor^eecu, www.dacoromanica.ro