IN
IO k
A.IV-
MERUL
AM;- TELE
NOEP Lt
T0‘
E-C-ADI
•AilHA I
LUNI 81 SE PLĂTESC
1AINTE
IX Bl	•>« Admlmstratiunei
I\ Tf U;	e poştale.
Pentru t	lpi. 3 luni 10 lei.
IX si iu 11 *■	Wte olticiele po«
tale d:c Ui: i	i'»te posUle.
Pun; 1	€ Iun: 85 iPi
(A f	urnalul CU ICCenl.
numeri	OP Y.vntmnrtrr | 1 3
bi ,f i	nmin \o. #4.
MANI	J SE INAPOIAZA
IO E* ANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN POMANIA 8E PRIMESC DIRLCT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Pari.t la A«enc« Hnvns, place de /a bour se, 8.
Li bre, rue Soire Dame des Wcloires 80,'(Place de la flourse) pentru Paris. Franrin, Grrtnnnia, ,\nstro-l n*;arin. Italia sl Marea Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunolnri si reclame pe pagina treia 2 l?l lijiia
50 B UN NUMER VECHIU, 50 8
No.
i : I A CTIA
p.iln Eplucoplol. — No, 3
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
ADMINISTRAŢIA
So. 8 — Plata Episcopiei — No. 3.
REGELE HUIDUIT
LA IAŞI
Cu toate pregătirile poliţieneşti spre a însce1*1 p& drumul regelui un entusias' de poruncealâ, Regele Cirol s’a puV convinge despre sentimentele adevărate ale poporului său.
Toată cana ia cu vestiţii procurori Populearu şi Andronesou în frunte cu Radu Mihai şi cu toţi prefecţii regimului fusese transportată la Iaşi
Din 40,000 de funcţionari. vre-o3,
4 mii care fornează lesne elementul mobilisabil, cfi pe care îi găseşti pretutindeni, la bilurile palatului pe calea regelui în ’.ilele de serbări naţională. cei ca*fc U strig ura la zioa lui de naştere^la aiiversarea căsătoriei lui, şi a suirei sale pe tron, toţi fuseseră trimeşi îi per la Iaşi.
Cu toate acestea de pretutindeni fluerăturile au isbuciit pe calea lui şi huiduiturile poponlui acopereau sunetul trimbRelor şi slabele acl8maţium plătite al*5 acuţilor poliţieneşti
Ce spectacol! Hegele tre^nd In mijlocul a doue linii de sole.ţi care 11 presintau armele 'I sileau se-alute, şi In acelaş timp răspunzând *u saluturile sale la huiduiturile toporului. care In dosul liniilor sodaţi-lor li urau buna venire
In timpul acesta d. Brâtianu >e-treoe liniştit la Florica, şi face cbf citind depeşele ce li se tricnete tb la laşi.
ADEVERUL
Adeverul.—La gara.—Sosirea trenului regal. — La Academia Mihai-leanu.—Cu fluere.— La otelul Traian. — Cu baioneta.— Arestarea d-lor C. P.
Bals siG.Sendrea Sfârşitul.—
Aseară ziarele guvernamentale re-sunau de depeşî entusiaste asupra pri mire! regelui la toate gările de pe parcursul săii de la Bucureşti la Iaşi.
S6 le crezi, uralele n’fiu încetat de a Însoţi trenul regal, şi daca pretutindeni căldura ovaţiunilor nu dedea pas de cât lacrimelor de iubire, nicăerl un sunet discordant n’a lovit urechile iubitului suveran, nicăerl o figură neîndurătoare nu’i a isbit privirea.
Ast-fel ziceai! ziarele guvernamentale că s’ail manifestat pretutindeni adevăratele sentimente ale Românilor pentru Garol îngăduitorul.
Agenţia Havas chiar a trămis o depeşe In care spunea cum şi de cine trenul regal a fost primit la BacăO, la Roman, la Păşcani, la gara de la Iaşi; dar de aci înainte pudoarea corespondentului el la silit să tacă şi depeşa agenţiei oficioase devine laconică, zicând numai că de la gara «cortegiul regal sa dus la Mitropolie unde uu Te deum a fost cântat», şi că «la eşirea din biserică Majestatea Sa a mers la d. Prefect Gane unde ’i eraO pregătite apartamentele».
Este dar o soluţiune de continuitate In relaţiunea agenţieioficioase; se vede d i sine că Intre gară şi Mitropolie s’ai! petrecut lucruri pe care colectiviştii ar vrea să le ascundă, ca tn centrul capitalei a doua a ţârei,entusiasmu! de comanda al poporului artificial a fost răcit şi causa acestei răceli o vom supune’o noi, şi ast-fel vom complecta relaţiunea agenţiei oficioase şi vom aduce inelul
ce lipseşte In lanţul poveslirei cficăto-riel regelui la Iaşi, adusă tn Bucureşti de un martor ocular.
In treacăt să sounem că dppesile ce ni s’aii adresat ieri nu ne aii sosit până In momentul de faţă.
La Gara
Pe la ora 1 dupe amiazl a sosit tn gara de Iaşi un tren înţesat de funcţionari, de oameni adunaţi pentru ma-nifestaţiune şi In sfârşit de naţia indignată pornita din toate părţile şi chiar din Bucureşti.
EraQ aproape vre o 400 de indivizi de tot felul, vre-o 400 de glasuri răguşite.
Această adunătură fu reţinută In gară şi organisată de agenţii poliţaiului Morţun. împrejurimile gărel Insă eraCi Inabordabile. Trupa înşirată pe marginile trotoarelor nu lăsa să treacă pe nimeni şi poliţia avusese grija să respingă spre centrul oraşului pe oricine nu semăna a perfect colectivist.
Ast fel era preparată gara când sosi trenul regal, la 1 şi 1/2.
8osirea trenului regal
La primul aspect regele se putu încredinţa câ acilea nu era de temut. Musicile militare, intonând «Primirea» făceai! destul sgomot pentru ca glasurile omeneşti abia să se poată auzi. Ce e drept că cei 400 nu ’şî dedead mare osteneală ; chiar când musicile tăcură uralele lor rămaseră slabe. Ce să faci. bieţii oameni eraQ obosiţi de drum şi cam răguşiţi de băutură.
Dupe ce primirea şi logosurile ofl-fleiaie fură săvârşite, regele se urcă In trăsură şi porni spre Mitiopolie.
De-a lungul stradelor, trupe, trupe şi numai trupe. Soldaţii prezentau armele, strigai! ura şi goarnele sunai! primirea.
Regele, din când lu când, purta două degete la chipiQ şi cortegiul mergea mal înainte.
# Cu cât Insă se apropia de Academia lihaileaiiu, norodul se Înmulţea pe xitoare, tăcui la început, dar din ce 1 ce mai mişcător, mal neastâmpărat, n I neîndurător către agenţii care ci ad să dea isonul uralelor.
La Academia Mihaileanu
L d cortegiul fu aproape de Aca-den M' ■ ’eanu, Înainte chiar ca o-err	aride prezentarea armei,
jge-n 1 u,	rţun, răspândiţi prin po-
p ■< puri- să strige ura. Dar mul-
ţimea>	sl ă şi le impuse tăcere.
Atuui	gour ele sunară primirea şi
trupa b	. . j îs. Cortegiul se apro-
pia, so;	i l; igail Intr’un glas, la
COOKiiîi!	p.< ■•*!". ar fi tras focuri de
tenorul!	aluta, când de-odată
prot u	, tea vsbucoi.
Oj uere
I ne aş u>: u; huideo! imens a-cop ur..	. Cum era de pre-
vezi. et er tăcu să tacă aclama-t'uni	e nu >e aşteptau 18
o AS6 ;ipet
In miji tăceri nică sal' gornr geabi pe un genţii sfâşiad Un ov
murate : pc .t , cepu aâ i r , Acesta, g mâna drea \i degelile lu care presers Cortegiul In,, fluerătură 11 i:,. ciuma de gen u.i pentru a Im pu, nifesta adevăiv
• acerel generale, a unei o fluerătură straş-regală. De geaba ţinea peptui; de ilea, alergând de ■lt. Pe când a-te, fluerăturile • ‘.rte.
'laua de mere î ap,va merele şi însura regelui.
înţeieniae cu
ca ta In sus, •• ■' nluta trupa ni • p, ind de rîs. ’i or eindurata
ian-:	ol a se tbu-
meroasă i P	a’şi ma-
'«'nt.
La otelul Traian. Cu baioneta
Aci scara otelului şi peronul era plin de lume, călători, femei, copil. Pe piaţă, norodul se grămădise mal des mal strlns. Compania de jandarmi pe-deştril, cu baioneta la armă, făcea serviciul de ordine şi conţinea lumea pe troioare.
Duslntr'un hohot, lntr’un fluer, tn-tr’un huideo, de ia Academia Mihaileanu Încoace, regele Îşi Închipuia poate că aci se va sfârşi tortura, ca jandarmii vor opri mersul progresiv ce lua manifestaţia.
In zadar 1 Mal mult era publicul, mal puternice fură fluerăturile. In toată piaţa nimic alt nu se mal auzea. Chiar sunetul goarnelor era acoperit.
Furios, perzând orl-ce răbdare, comandantul jandarmi'or comandă la stânga împrejur şi trupa începu să Înainteze în lume, cu baioneta Înainte.
Ei strebătu mulţimea, lovind oameni, femei, copil, iuruş, călcând totul tn picioare.
Pe peronul otelului, soldaţii se suiră In pas gimnastic.
-- Cine a fluerat, întrebă ofiţerul ?
— Toţi I toţi! respunse lumea.
Soldaţii loviră cu paturile paştilor, o rbeşte.
Arestarea d-lor C. P. Bals si G.
Sendrea
In această gloată erail aceşti doi membrii ai comitetului opoziţiunel Ieşene. Cunoscuţi de ofiţerii şi chiar de soldaţii jandarmilor pe jos, asupra lor să vărsă necazul.
Lovit la cap, plin de sînge, d. C. P. Balş fu târli la comisia despărţire! a 2-a Peste 50 de soldaţi armaţi înconjurat! pe acest prisonier desarmat. Peste câte-va minute fu dus la aceaşl secţie şi d. G. Şendrea.
Sfirsitul
Înspăimântat de moarte, tremurând ca foaia, regele Carol nu găsi scăparea de cât iu fugă. Trăsura porni la galop, urmată de fluerăluri până la casa Pâş-canu, de unde o apucă spre Mitropolie.
Numai tn biserică află regele liniştea.
Ast fel îşi culese el roadele politicei sale personale. Ieşenii s'au însărcinat să'I dea măsura popularităţel de care se bucură In ţara întreagă.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Viena, 4 Mal.
După «Noua presă liberă» trupele ruseşti încep a ocupa liniile ferate din sudul Rusiei tn vederea călătoriei împăratului.
Viena, 4 Mal.
Du ă «Corespondeuţa Politică» trimiterea unei circulari de către Poartă puterilor nu este apropiată. Poarta insistă pe lângă Rusia ca să facă cunoscut candidatul seo la tronul Bulgariei.
Itoina, 4 Mal.
Generalul Sallela a interzis orl-ce comerţ cu Abisinia. Orl-ce navă ce va contraveni acestei interziceri va (1 înaintată judecăţii din Massuah.
Madrid, 4 Mal.
Guvernul voind să stabilească un depo-sit de cărbuni tn marea roşie pentru serviciul vapoarelor ce merg ia Filipinele, a cumpărat de curând pe coasta Samaliel o
mică baie, ce nu aparţine nici Abisiniel, nici unei naţ uni civilizate.
Soţia, 4 Mal.
Se lelegrafiază din Filipopoli câ lu diferite. conversaţiunl ţinulede către D. Ra-doslavofl' preşedmtelc consiliului a di cla-rat că esle foarte satisfăcut de călătoria sa. Pretutindeni populaţiunile aO Încurajat pe d. RadoslavolTde a conLinua politica ce urmează guveruu, care politică are de scop de a afirma complecta independenţă a ţării şi de a ajunge la numirea unul prinţ la Bulgaria.
Constnntinopol, 4 Mal.
(Cale indirectă). — Intrevorbirile între Poartă şi d. Nelidofî relative la Bulgaria dacă n’ail isbulit, sunt totuşi suspense. 0 înţelegeree imposibilă, de oare-ce guvernul otoman nu voeşte să ia asupră’şl ese-cuţiunea planului Rusiei. Urmarea acestei disposiţiunl va fi câ Poarta va trimite tn curândcirculareaanunţală deja în diverse rânduri sesizând pe puteri despre cesliu-nea bulgară.
In timpul acesta, d. Nelidofî a cerut de vre-o zece z le o audienţă la Sultan, pentru a’l mulţumi tn numele Ţarului, de trimiterea marelui Cordon, adiţiune instituita de curând ordinului Nişam-Imiliaz.
D. NelidofTva profita fără îndoială de o-casiunea aceasta pentru a atinge cestiu-nea bulgară.
Dar sultanul voind să evite această audienţă, a fost amânată de trei ori.
Ea este acum fixată pentru Vinerea viitoare.
Constanllnopol, 4 Mal.
In cea ce priveşte cestiunea egipteana, disouţiunile actuale cu d. Sir Wolff se învârtesc asupra datei evacuaţiunel.
Poarta propune mal întâiti opt spe-zece luni ca termen de evacuaţiuue totală.
Sir D. Wolff, din partea sa, propusese un termen de trei ani pentru evacuarea interioară a Egiptului şi de cinci ani pentru evacuarea puntelor frontiere ; fie tm preunâ cinci ani pentru evacuarea totală.
Mai târziii, Poarta a consimţit a fixa termenul la 2 ani şi Sir D Wolff a reduce acela al evacuaţiunel interioare la 2 ani ; evaouaţiunea frontariilor fiind menţinută la cinci ani.
În fine dupe laborioase disouţiunl. Poarta a propus ca ultimă limită posibilă termenul de trei ani pentru evaouaţiunea totală.
Discuţiunea a rema^ aci.
AGENŢIA LIBERA
Erata
Erl sa comunicat ziarelor o depeşă care conţinea o greşeală şi ne grăbim a o îndrepta,
Paris, 4 Mal.
Erl a avut loc la teatrul Eden represen-tarea operei Lohcngrin.
A fost un oare care tumult în sală, însă manifestarea ce se pregătise afară nu a putut avea loc din causa unei ploi torenţiale.
Madrid, 4 Mal
Guvernul primesce numirea Monsegni-oniiul de Pietro ca nunciQ al Sfântului Scaun în locul monsegniorului de Ram-polla dec Findaro.
Madrid, 4 Mal.
Dataria flotantă a fost sporită cu 9 milioane.
Guvernul a hotărât de a lua în stăpânire un teritorii! pe coastele mărel roşii pe lângă Massuah cu scop de a înfiinţa acolo un port unde se va putea adăposti corăbiele şi vapoarele ce merg la insulele Fiiipine.
Liverpol, 4 Mal.
Poliţia supraveghează persoane bănuite d’a aparţine partidului Feneanilor.
Se aşteaptă arestări însemnate.
IN F OR MA TI UN I
Un amic ne scrie din laşi:
Ca trei zile înainte de sosirea Regelui d-nul Dem. Sturzi s'a dus la Liceu pentru a face un discurs prin care învaţă pe şcolari se fie respectuoşi faţă cu Suveranul şi a’l primi ast-fel după cum se cuvine Marelui căpitan eroul de la Griviţa, Plevna etc.
Toţi şcolarii ’i ad pufnit de rîs în nas, şi d-nu Sturza a trebuit se plece gesticulând şi sbierând contra tineretului, pe care ’l numea, corupta generaţie.
D-nul Sturza care avea de gănd se meargă şi la cele alte şcoli, a renunţat, însărcinând pe directorii şcoalelor respective cu această misiune.
9
Acum două zile a fost un conciliabul al intimilor d-Iuî I. C. Bră-tianu, in care s’a discutat dacă primul ministru trebue sad nu se Însoţească pe Rege la sfinţirea mitropoliei din laşi.
Mergerea Regelui era hotârîtă, şi colectiviştii nu se temeau de nimic, dacă ’l espuneau fluerăturilor.
Obrazul d-lul Brâtianu fiind mult mai subţire ca al Regelui, lucru era prin urmare mal grav.
Din discuţiile urmate In acel conciliabul, şi In urma mirosului ... sa a hotărî! ca d. Brâtianu se se bolnăvească.
Ne facem forţi a proba, aceste in-formaţiuni, cu toate desminţirile ce ziarele guvernamentale ne vor da:
D. Brâtianu era acum doue zile în Bucureşti ear nu la Florica.
Erl seară la Circ pe la ii ore un comisar de poliţie a venit în lojea prefectului şi ia şoptit câte va vorbe la ureche, îndata d-nul prefect a şi părăsit sala şi suindu-se în birge s’a dus la Telegraf.
Dupe o jumătate de oră d sa s’a reîntors, siiindu-se a face o bună figură, şi spunea d-lui I. Câmpi-neanu cu care se afla In loje, oâ a fost !a Telegraf, unde 11 chemase prefectul din laşi pentru a’l cere nişte lâmurir, asupra unor domni veniţi din Bucureşti. (?)
De sigur câ adversarul ’l a păstrat pentru sine.
ULTIMA ORA
Primim pe un all nume de cât al nostru şi în-tr'un limbagiu secret următoare telegramă de la laşi:
Ar&starile continua, telegramele se refuza, prin posta de azi detalii
. '|g
PÂRFUMERIA MftRGHERITA
SOUV/SSIMA SPEC1AL1TA , DI
A. HIliOAG A C. UIUM!
Premiata la evpositzia din Milano î 1871 Paris 1878: Monza 1880 si la acoana tzlonala din Miilano 1881 cu cea mal înaltă Recompensă acordată ParfumerlcJ
DEDICATA
MIIMI ITUIIil
ISapun . . . Marghenta -.1. nipone IPxlrarl .	Margheilta ,4. Migone
IApa de toaleta Marglieriia -A. Migone
• Praf de orez. Margherita—A. Migone Ii.lista	Margherita—A. Migone
Artleolo sunt ganmiate ca n are nici o [substanţa nulsibila si suni recomandate Mmai cu seama si cu toata si încrederea la
■	doamne si domnişoare elegante pentru lealitatea lor bigienină, pentru llnetele ea-Iguisite si pentru parfumnl atât delicat leit sl placul.
Cutii foarte elegante cu asortf mente complecte cu parfumeria do j 9
|niai su» se găsesc la Bururesli. la Ma-Igasluil Jobln, Calea Victoriei No St,»
■	si Iad. H. Mulfer, Calea Victoriei 39 lai Imenagera I. Brtol sl en groa ia d 8o-| llomon Heohter, coltul stredei Lipscanii Li bacant
Atragem atenţiunea cititorilo noştri supra anunţului din pagina 2
DESCHIDEREA GRăDIHEI BREB «
SAMANTA DE IN K
tatea cea mal hună, foarte curf s* află de vânzare la proprietatea pineancn un chilometru depar.e de oraşiu! Focşani
www.dacoromanica.ro
u-aui , nnisaifcv

MAŞINI
l>K
ÎMPLETIT
MAŞINI
ui:
ÎMPLETI T
DIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA
LA U E A TIMAEUS DIN DRESDA
Recomand tm cu deosebire
pentru familii aceste maşini eu care se pot inpleti:
JGILETCE, FUSTE
CIORAPI g roşi si subţiri
} TRICOURI
f Talie sl Pantaloni
SI ALURI
) MÂNUŞI, PLAPOME
SI
) PĂLĂRII
Prin aceste maşini se poate câştiga asistenta unei numeroase familii
fin maestru in aceasta aria industriala se afla la dispositiunea am tlorilor pentru instruirea lor. Detalii se pot lua la Representantli generali pentru România si Bulgaria,
RYSER et BRATEANU
Rucurcsti, Calea Moşilor No. 2t».
„NAŢIONALA"
SOCIET6TE GEN'RALA OF ISIGUR. IN BliCiPES I
Capital social	8,0011,00(1 lei
Priuia emisiune • 3 000,000 lei Din care	8,000 000 » ca
fond de garanţie pentru turnura asigurărilor de viata.
EESERVE D£ PREMII
31
FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LE!
, NAŢIONALA*4 ASIGURA t
In eoni ra incendiului,grinflinel, spargere! K-eninnrilor, in Conttu daunelor de transport precum şi valori.
Asigurări asupra viplei omului se primesc m toate combinaîiunilc usitate, precum: cas de moarte, tupra vtetw're, zestre st rente.
„Naţionala** a plătit până la finele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri
Reprpsenlnuta generala
Strada Smardan. No. 18
Direcţiunea generala
Strada Carol 1, Mo. 9.
Cat. * idori»
Pal. Doc.-Horit.
LA ORAŞUL VIENA
tUVILLEOEVIEN
Recomandam onorabilei noastre clienie! ţxMitiii ieftlnatate toarele noutăţi
* .<■ , i! de ' CCC
idwtttr . rma-
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de roaea,servele si prosoape ae panz»
Olanda veritab. dp Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de linn albe si colorate.
Ciorapi deDame si Domni de Fii d'F.cosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, ramaşi si l>	,-'pR nuna
sistemnl profeso	fr.
Cuiere si manşetedt	,...a-«tr, ubr	a.,on
Marc asortiment de	-	ul*;u	.	m.
Corsete frant2uzesti	• ie.
Tronsonri complet	,tl.
l.aycnes alTrouso
Tronsonri pentru	>ti-, . .< nrl
si restnnrnntnri.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut C-' "aromi > ral) ILI'STRAT St VA FI TRIMIS ORI.rtU VA FACK CKBERK.
LA OR ASUL V1 EN .
CALKA VICTORIlîl, PALATUL -DACIA ROt vis-â-vis de librăria Socec
. N ! A •
MI
la m AfmiLii

DIN CAUZA DE PLECARE DESFACERE GENERALA DE ViNURI VERITABILE DiN PIVNIT


BUCUREŞTI
BUCUREŞTI
PREGIURILE SUNT URMĂTOARELE
X
Bordeaux llnus.es
Sticla I.ei
Cii-au Lafittc Grand vinrtampt* 1875
(Retour des îndes)...............
Mou on. Rothschil pr-er vin stampă 1875 James de Rothschild)
G-d L-te (1*65 Hdrit. Rothschild)* Grd. vin Chateau de Larsac (1874 Baron dc Larsac
Ch au Marg (1860) V-te Aguado. Ch-âu H t Brion i 1869) (HPriters / m6d6e Larrieu) .	.
Gh-au Grd. Larose 1869 B-no Sgt Ch-an La our 1875 de Fleurs, .
» Rozan Segla (1*74) ,
» L fi te, Ch-*u Margaux .
» Cos. d'Estournel I-er. C-au La rose hourg. eup Cb-au Durandeaux i-er cru » Carignan, Gh-au Palmer, Ca
ion Sigur....................
Ch-au Kirwan, Ch-au Pape-Clfiment Pontet-Canet .... Ch-au Sans Souci, St. Julien .
20
20
20
17
17
17
17
17
14
14
12
12
10
8
6
1] Vinurile „rotours des iu dos" Mint transitate de la Colon (India] toate prev. de foaia lor de drum, precum st stampila castelului.
3
<
ce
c
>
<1
ta
ta
z:
ta
w
<
o
o
Sticla Lui
Ch-au de Touars. St StSpha, St. E-
m'lion.........................«5
Mădoc eboix......................... 3
Château L6ov<Mle 1875 (extra sup . » 12
Ilordeaux Itlanesi
Ch-au Yquem t6te (Hăritiers duM-ie B. de Lur Sa*uc s) .	.	,	.	>■	20
Ch au Latour Blanche	,.	.	.	-	12
H-t Saulernes......................-	8
Graves.............................»	8
Rourgognes Rouges
Potnantle-Conli..................
Chamberlin, Clos-Vougeot Pomard, Toureins, Be»une premier Moubn-â-vent, Volnay, Nu'ts .
Beaujolais fleurie, Mâcon .
Boiirgognes el KhAnes Blancs
Hormitage. blanc (1859)	.	,	.	»	20
Ch-au Grillet......................»	14
Chabiis, Pouilly...................»	8
Khdues Rouges
Hermitage, Corton .	.	.	.	»	16
Cote-Roie.........................>.	12
Cornas, Chassis .	.	.	.	»	18
Champagnes llarques
Slicla Lei
Pomery et Freno (extra-sec cachet
Anglais).....................-	iO
Ls Rmder (cirte blanche), MoSt et
Chanrion.....................«10
V-ve C'iquot Ponsardin	.	10
Rovrl-Cup. Ay. Mouxeux extrra su-perieuc .	.	.	-	*	»	10
VINS ROUMAINS
Itlancs et Itougcs
Cotnar........................»>	1	* a
Drag sianivieux(Br	tianulou Stirbey	»	1	25
« ordinaire .	. I S5
OdobesU vieux..................»	1	25
Vin de Tamaioasa (1877)	.	»	3
Vins AulricLlens el Hong)i*ois VoTauer Austrich ( 841)	.	.	.	»	10
Vischo"taer (1868)	.	.	.	»	8
Vosla er b'anc (1877) .	.	»	2	50
Ch- u P lugyay (blanc ef	rouge)	.	»	6
Vins (Iu nhtu Johannisherg Cabinet (cave Met-ternien)	,	.	.	.	. » 20
Steinbeng-Cabinet, Marcob -Cabinet	.	»	18
ta
E-
N
<
ta
ta
g
ta
ta
CP
n
•tini»
Marcobrunner, Steinwein, < mer ..... Liebftauenmich . Spircklirtg mosei muscat
Liqueur.s
Grande fine Champsgne Mu Curaco sec. vert el '-«lang Cha'treuse verte, bis Menthe glac. veete, b-Crâme de cacao, de 11 d'Ananas, dA - Cacas pralin-Elixir d'oranges, d Cassis
Cognac tine chsrr ■ (n* . Berlin .	,
Made6re, Shery Port-Wein Anissette de B»
Pippermint
’>■
12
lâ
8
10
10
10
10
to
M 16
- #5
« K1
Maraschino Stout-Porter Maisoi ie ext Muscbat de Vin rouge d
If
10
:n
Angiuse)
Ugm
ux
Se expediază iii provincie contra mandat postai. — F»recitirile inclusiv ou 8mk>alajiu
CALEA*VICTORIE! VISA-VIS DE TEATRUL NATIONAL

PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMAN UEL
No. I, S'r. Luterana, No. t coltzul S'irbey- Vodă
Efectuiazâ orl-ce mobiiâ sculptata şi uesculptatâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEURl
Deposit de molii)e cu preţuri eacepţioitale.
Comandele se uclt i f2f> prompt după modele. aamsFmBBtmn
fost şef de clinică la profesori1 Gatezowski din Paris
Dâ consultatiuni pentru boale de OCHI, URECHI si SIFILITICE st face operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucureşti,Calea Văcăreşti No 53 (alături cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 dupe amiazi.
Pentru seraci dimineaţa de la 8--9.
&

K
DEPOU GENERAL	|
I	de	*
î	iioiiviz !ii\ wmm	*
G. GIESEL	|
|	PAINAR1A
Şî Calea Dvlostlor, 29
se*	Se***»
9 Jois ^
Dl /'N	Z
■a W7ITATEUE
BUT IF CE ULEIURI
pr | :MRU APA DE PLOAIF
„STELLA“
Fabrica de sepun
Calea Victore!, 66.
t

V-MUSk- 3


r
DUMINECA LA 19 APRILIE 1887
S
’ JL 1SICIIS & JL © I XV JL 3J!

No. 2. - STRADA STAVROPOLEOS - No. 2
CU TOTUL DIN NUO U ARANGIATA FOARTE EL
IN TOATE SERILE"sOARELE Ml SIC ALE
GD ORCHESTRA NAŢIONALA SUB DIRECTiA D-LUI ION I0RDACHF
un cântaret cars afost premiat la Expositia Cooperatorilor din tiara care va esecuta in toate seri . L’ - ^ mai nuoi si plăcute
PESTE VHJ IV BASIV se servesle a la minut. Se serveşte la ori-ee ora tnâncarl calde si reci precum si beu'.ir 'K patricieni gustoşi a Ia Consiantiu. BERE excelenta cu paharul si cu butelia din renumita fabrica LLTHEB.
Spre a oferi onor. Visitatori o a mus are deosebita, instalftnd o POPICARIE dupe cel mai nou sistem.
Vani erutut nici ehellueli, nici osteneli, spre a mulţumi pe onor. visitatori.
P. HURMUS
mi
nsicaaa
r ut: i veritabile. Mititel si
disHusă stimft,
9CU & ST. NICOLESCU
rfumerie - Oriza
PARIS, rue Salnt-Honore, 201.

MRFUMURI CONCRETE
IM EHATICA BBtVtTATA 1\ lltAMIA Sl l\ STKE1XATA1E
UMURILE ESS.-ORIZA, preparate printt’un procedeu " '
, grad de concentratiune si de suavitate pân’-,cuma necunoscut -; sub forma de Creioane sau Feştile, in nişte flmoane uiici sau cutii de nt toarte usiuaie de piutat Actsie Creioaxie-Parleniur) nu se evaporează, .n tuburile lor. când suni usale.
avanlaglu de a umple cu miiosni lor. fara a le iiimuja sau a le strica, obiec-aciul lor. E DESUL A UtECA UŞOR PENTRU A EaHELMA IN DATA.
/r
DR STAUCEANU
Piatm-Arini No. *
* m
tL	*	*	^
*	Q	O	o>
lele de LINGERlli, defPAPETAR 1F. ele. TE IN TOKTE PAHEUMERllLB PRINCIPALE LUME
ni tont*1 *.ţl-DLPOii
ufl,
4o
(C
âr	*
etc,, etc.
Catalogul Parfumurllor cu preciurile, sunt trimise FRANCO la cerere
gan-i*»-*-
M. SCHWART Z
OPTIC
Strada Carol I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după iadicaţiunile medicilor o culişll.
Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminei, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate.

■2.
'AJP

NU MAI cr; u AERE* JE DINTZI
prin întrebu atare oi * irului dentifric
P.F, S.S. mi v. BENEDICTIM
din Manas u.- SC LAC tGiroada, Fraacia)
Don M\' L O IV N E, Prieur H MEDALII Dl 1 11 :.V». Ta 1880, Londra 188J
•o. - nur 1.1 iile fifompcnsf
I H V £ N T I »
IN ANI
!
373
DE PAR. PIERRE
BOURSAND
zilnica a lîlexirulul dentri-par Benedictinl, cu o dosă
întrebi aţare frV ii P de
: , însănătoşind'gingi de.
||	yj (Ai ULllO'i iUUl W I , Va 41 \J U UCU
r i . uri tn apă, previne şi vindicâ âareiaV tţi. t, pe cărei albeşte, cousolisân-
CASA FONDATA IN
AGENT GENFRAL
3. RUE 'BUERIE. 3
BORUEAyj X
Deposit 1' ai ’■■■% partumeorl şi Coafeorl represeulante ftnfa, Set;	Agmliâ 1. omerciuld l'rAucezâ dlu
măma
NTscn-sai- -îij&l-
pentru Ho-Gâlâli i>i
Lut
rf.’T. jumtă : ,G.
**raD' rtîapousahîi,
i-
www.dacoromardca.ro