A DOUA EDJT1UNE anul ii No. m 15 BANI NTJMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI 91 SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE 1\ DUCUItESCl La casa Administr&tiunsi ÎS TAHA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni ’O lei, 3 luni 10 lei. IS STREIN ATATE s La toate oriioiele poştale ibji Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 le;. e luni 25 lei. ea PARIS: Se gaseste jurnalul cn s 5 Cent. numerul, la Kioscul din rne IHoutniarlre 11 <1 * Bulevardul St. Gerinnin No. S4. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA 8. — Plata Episcopiei. — IV'o. 3. TUGENDBUM) --^-- -O -- CERTIFICAT MEDICAL COMERŢUL TEREIIN 1885 FOI SMULSE DIN JURNALUL LUI NICU ZILE GRELE FEMEIA MORTULUI TU GENDBUND Adese-ori ara auzit zicendu-se că onorabilitatea, patriotismul, nu pot forma baza deosebirilor dintre partidele politice, căci cinstea, iubirea de ţară, desinteresarea sunt apa-nagiul comun al tutulor partidelor, şi că în-toate timpurile şi în toate partidele s’au găsit oameni patrioţi şi desinteresaţi. Nimic mai greşit de cât această teorie. Istoria însemnează epoce care au fost cu deosebire timpuri de corup-ţiune şi de decadenţă morală,şi sunt partide care s’au ilustrat prin lupta lor pentru triumful virtuţii şi deşteptarea sentimentului naţional. Pe la începutul secolului acestuia, după pacea de la Tilsit, când Prusia era învinsă şi seaflaîntr’o aşa stare de decădere în cât, precum zice un autor, se credea că ea nu se va mai ridica nici o dată, se formă la Ko-nigsberg sub numele de Tugendbund (societatea virtuţii) o asociaţi u-ne în aparenţă de bine-facere, a cărei ţintă însă era în realitate d’a combate corupţiunea şi d’a lucra la e-manciparea ţerii de sub jugul strein. In scurt timp, această societate avu ramificaţiuni în toate oraşele, chiar cele mal neînsemnate ale Prusiei. Cu toate că Napoleon I, prinzând de veste despre adevăratul scop al societăţii, obţinu disoluţi unea ei, societatea Tugendbund urmă totuşi a lucra în secret, întreţinând in popor idea de independenţă în contra dominaţiunii streine. Astă-zî, nu trebue se ne înşelăm, ne aflăm într’una din acele epoce de corupţiune şi de decadenţă, pe care fără îndoială, o ţară cu virilitate o poate străbate, eşind victorioasă din crisa ce o bântue, dar în care asemenea viitorul unei naţiuni poate fi greu compromis. Şi triumful nu depinde aci de la gradul de desfrâu al guvernanţilor căci pe povârnişul pe care alunecă astâ-zi conducătorii noştri nu se o-presc nici-odatâ guvernele despotice. Isbânda atârnă numai de la resistenţa ce guvernul o poate întâmpina din partea naţiunii, şi de la reacţiunea mai mult sau mai puţin energică de care ţara ar fi capabila la un moment dat. Şi sunt mai multe soiuri de reac-ţiuui. In genere reacţiunea de la care ţara bşteaptâ scapareae schimbarea ministerului actual, datorita, unei împrejurări întâmplătoare or unei opinteli mai energice a opos.ţiunii. Mai este Insa lnca nu alt soiu de reai ţiune, acea a tutulor cetăţenilor care iu Uinp normal nu se o-cupa de politica, şi care în momente uşa grave ca cele actuale, trabuc se se jpue in stare de resis~ JUDI, 23 APRILIE (5 MAI) 188? MnaoMaMMMM 15 BANI NUME RUL ANUNCtURILE OIN ROM ANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.n Pariu: la Agrnee Havan, place de la boursc, 8. Agom-c l.lhro. mo Voire Dame des Vietoifcs SO, (Place de la llourse) pentru Paris, Francln, («rrinanin, Austro-1 ngarla. Italia si Mnrrn Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 hani, anunoiuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 R UN NUMER VECHIU, 60 B A PARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 8. IMntn Episcopiei. No. 3. teriţă în contra sistemului de astăzi şi prin o solidaritate Intre toţi oamenii de bine, se pue o stavilă co-rupţiuni ce ia proporţiun! îngrijitoare. AsochţiuneaTugendbunddin Germania a regenerat Prusii De ce România n’ar avea şi ea un Tugendbund? IV. l-ilipescu. TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Sofia, 3 Mal. Sgomolile de o apropiată întrunire a Sobraniel sunt desminţite din sorginte autori satâ. Tâi-nova, 3 Mal. Serbări mari vor avea loc mâine, în o-noarea regentului JifkoJT care se chiamă George. Veneţia, 3 Mal. Lansarcaavisul.il Galileo sa făcut azi In fata regelui şi a reginei. Operaţiunea a isbutit pe dep in. Regele va pleca astă noapte la Roma, la orele 2 1/2. AGENŢIA LIBERA Athena, 3 Maifi. Ultimele ştiri din Creta daă speranţa că ordina va fi în curând stabilită în a-ceastă insulă. l*etersburg, 3 Mal. Procesul atentatorilor de la 1/13 Martie s a t minat. ş-apte acusaţ’ aii fost con-demnaţl la moarte prin ştreang, opt la munca silnică de la 2 - 20 de ani Pelersburg, 3 Mai. Ziarele de aici exprimă speranţa că şederea Reginei Nalhalia în Crimea va avea urmări favorab le. Constantinopol, 3 Mal. Sultanul se arată dispus a consim.i la propunerile făcute da d. Nelidolf ambasadorul Rusiei, pentru deslegarea cestiunol bulgare. In faţa acestor eventualităţi d. VulcovicI a avisat pe marele vizir că or-ce încercare de a da o soluţiune defavorabilă va provoca oresistenţă energică în Bu.garia. Couslantinopol, 3 Mal. Negocierile anglo-turce cu privire la Egipt arată că o înţelegere este posibilă. Itoma, 3 Mal. Prinţul Alexandru de Savoia va pleca la Londra spre a asista la jubileul Reginei Victoria. Madrid, 3 Mii. Noua convenţiune comercială ruso-spa-niolă va dura până la 1892. Madrid. 3 Mal. D. Clare-Ford, ministru plenipotenţiar al Angliei va înlocui pe Sir Savile Sumbey ambasadorul Angliei la Roma, trecut îu retragere. Paris, 3 Mal. D. Gob’et, preşedintele consiliului a primit pe d. de Herbette, ambasadorul Fran-ciel la Berlin, cu care a avut o lungă conferinţă. Paris, 3 Mal. Este inesact că s’aQ început negocieri între Franţa şi Germanii cu scopul dea preveni iucidentile la fruntarie. Este asemenea inesact că Papa ar li trimis un memorandum ta privinţa legel militare. t Sale nu inspiră nici o îngrijire/totuşî repau- ! sul de câte-va zile este absolut necesar.» Nimic nu lipseşte acestui, bui^lin, nici des- . crierea amănunţita a boalei, nici termenul l de odihna necesar Suverane’., De acea începe boala s5 /ii s£ pară ciudata. • , A j In nenumărate rânduri1, Spverana noastră a fost bolnava, chear sărios bolnavă. Ao venit doctori din strairfatate ca se o caute, ati fost consultaţiunt făcute cu somităţi medicale, dar nici o dată. limbutul Monitor Oficial de azi n’a pomenit nimic 1 • despre suferinţele Regine’,nimic despre termenul de repaus absolut .necesar, sad despre mişcările febrile. A simţit oare gu- 1 vernul nevoea s£ liniştească îngrijirea locui- i torilor ţCrei româneşti şi de aceia s’a hotă- j rît se ne spue ca M. S Elisabeta are o con-gestiune a regiunelor parotidîene ? SaQ a simţit nevoea se sujfoe pe Regina i unei odihne silita spre a o împiedica de a merge la laş’, şi de aceia în ajunul zilei . hotarite pentru plecare, s’a publicat în Mo- ! nitorul Oficial buletinul cu pricina care nu ; este de cât un certificat medical? Mijlocul e bun spre a sustrage pe Suve- ' rana României de la primirea puţin simpatica care o aştepta la laşi, dar mijlocul nu e suficient. Ar fi fost necesară o congestiune a regiunelor parotidiene şi pentru regele Carol 1 j Ar fi fost nevoe da ceva mişcări febrile, de i câte-va zile de repaus şi peitjru Carol 1-iO, ( altmintrelea programul Opoziţiei Unite din laş' pentru zilele de 22, 2ţ Aprilie se va e-xecuta cu aceiaşi sfinţenie cu care se va e-xecuta negreşit şi programul, agenţilor secreţi şi al bătăuşilor adunaţi în a doua Capitala a ţfcril Româneşti. Peste un an şi jumătate, adică într’un timp când şi-a pierdut orî-ce interes practic, a apărut tab'oul general privitor la Comerţul României cu ţările străine în anul 1885. Lucrările statistice se înfăţişează la noi sub două forme foarte înapoiate. întâia, e întârzierea ce se pune, s’ar putea zice intenţionat, în publicarea lor ; A doua constă Î11 sistema rudimentară a unei înşirftrl de ţifre, după un calapod învechit şi încurcat, care face aproape imposibilă pentru cei mal | mulţi, foarte grea pentru cel obici- • nuiţi, cetirea, analisarea şi comenta- ? rea tabelelor prezintate. Mania birocratici cai e constă In a i copia cu încâpâţlnare un tipicînvechit, fără a ’şl da osteneala slujbaşul de a concepe ceva mai practic, mai ştiinţific, mal clar şi maî lesnicios, domneşte laVâmi ca şi la ori care alt birou administrativ. Tabloul care ni s'a presintat anul acesta, publicattn două limbi, română şi franceză,s’ar fi cuvenit să fie precedat de o scurta notiţă istorica asupra regimului vamal ce are ţara noastră cu alte state.' Mal departe, eram în drept a ne aştepta la o espunere mai sistematica CESTIUNEA ZILEI CERTIFICAT MEDICAL Nici o data în discuţiunele noastre politice n’am amestecat numele Reginei. Motivele pentru care am urmat ast-fel se înţeleg în destul ca se nu mal avem nevoe de a da alte tălmăciri. Asta-z;, împrejurările ne silesc se vorbim despre Suverana noastră câci s'a ivit un cas noO : persoana Reginei a fost pusă în joc cu ocasiunea sfinţitei Mitropoliei din laşi. Regina s'a îmbolnăvit 1 Ca s'a îmbolnăvit n'ar fi nimic strania, nimic ciudat: boala e pentru întreaga omenire şi urca adesea chear treptele tronului. Regina s'a imbomaVit, şi imediat Monitorul oficial a publicat In coloanele sale ur-maLorui buletin : «M. S. Regina, de douC zile sc alia atinsa de Oj congestiune a ambelor regiuni parotidiene, însoţita de mişcaie febrila. De ţi «tarea sânataţel Majestaţei a arlicole'or cari fac obiectul de căpetenie ale esporlulul nostru, respectiv al importului de aiurea. Apoi, se impunea activităţii direcţiune! vamale, schiţarea unul studiu comparativ, pentru anul 1885, îutre mişcarea comercială a noastra proporţional cu populaţia şi acea a statelor mari, aflate In legătură nemijlocită de daraverl cu noi. In fine, o anaiisă obieclivă asupra întregului nostru sistem vamal; o apre-ciare sciinţifleâ a rezultatelor dobîn-dite trebuia să încoroneze lucrarea. Absolut nici unul din aceste deside-rate, nici unul din aceste elemente de studid, nu 'şi găsesc fiinţa în statistica comerţului pe 1885. Pe lângă toate acestea, mai e de observat un punt, cel mal esenţial. 0 anaiisă a mişcării noastre de es-port, imp ică neapf'rato cunoaştere prealabilă a producţiunei noastre agricole cum şi a celor mai principale fabricate din ţară, Insă, statistica agricola nu avem ; statistică altor producte din ţară iarăşi lipseşte. Ne aducem aminte ca acum zece ani s’a publicat o mică notiţă asupra mişcării agricole a anului 1875. Ce s’a mai făcut de atunci ? In anul trecut, pe când era d. StolQ-jan la ministerul comerciulul şi agriculturii să începuse publicarea unul buletin special al acelui departament. In anul 1886 s’a desfiinţai şi acel buletin, care coprindea din când în când oare-care notiţe statistice destul de interesante. Acum cum stăm ? Este o neomenie şi o ruşine pentru noi, ţară agricolă, ca să.nu putem răspunde la o asemenea întrebare El bine, în asemeni condiţiunî, e foarte anevoe să aprofundam ver-o cestiune economica, în perfectă cunoştinţă de cauză. Din cele espuse rezultă că analisarea comerţu'uî de import şi esport a ţării pe 1885 nu poate fi de cât necomplectă şi de un interes istoric mal mult îndoios. II. Am esportat în cursul anului 1885 mărfuri din ţară pentru suma de leî 247 968 210. Şi am importat, în acelaş an, mărfuri străine pentru lei 268.539.1b0. Balanţa comercială, afară de rectificările de ordine diverse, prezintă prin urmare în defavoarea ţării un deficit de lei 20.570.» 19. In raport cu totalul acestei mişcări comerciale care esle în suma de lei 516.507.351. Deficitul de mal sus este de patra ia suta. Cea-ce se poate esprima şi ast-fel: Statul român a plătit străinătăţii în cursul anului 1885 o dobândă de 4 0/0 asupra unui capital de : 5 16 milioane şi jumătate. in sistemul balanţei de comerţ, a-ceasta este conc uzia logica a activităţii noastre comerciale pe anul 1885. Păşind mal departe, constatăm că din cele 18 state, cu cari ne am găsit In relaţie de daraverel în cursul anului 1885, Am esportat a) pentru sume mai mari ca zece milioane în şase state: (în miloano) Anglia, Austria, Turcia, italia. Rusia, Franţa 85,05 83,78 17,33 12,91 12,89 11,62 b) pentru sume maî mari ca un mili n în cinci state: Belgia, Bulgaria, Olanda, Germania, Grecia 9,89 5,48 2,86 2,86 1,44 In acelaş an constatăm că Am importat a) pentru sume maî mari ca zece milioane din patru state: Austria, Anglia, Germania, Franţa 120,69 51,82 41,48 14,27 b) pentru sume mai mari ca un milion d/n şapte state: Turcia Rusia Belgia Bulgaria F.lvetia Grecia /talia 9,71 8,98 6,67 4,48 4,13 2,84 2,61 Ca j rol ZILE GRELE Mare supărare şi amărăciune In lagărul colectiviştilor: nu mal au zi cu soare şi nici una din isbândele lor n o mai pot câştiga fără trudă năprasnică şi fără ca să se ivească multe punte negre, ameninţătoare foarte lntr'un viitor apropiat. Nu mal merg lucrurile strună ca mal ’nainle; oposiţia se amestecă In toate şi chiar atunci când nu urmăreşte un succes, aduce aminte protiv-nicilor săi că va avea de acum 'nainte, la fle-care pas, s’o găsească în faţa lor. Bietul d Moru;; numai n-iui ştie oe'i a păţit sufletul sticle acestea; ne* I ■ 11 IBW—BWWWMBa norociţii săi de agenţi nu se mai ţin pe picioare de alergătură şi nu mal aQ glas de poftei! făcute alegătorilor. Cu toate acestea candidatura d-lul A. La-hovari, anunţată cu o zi, două numai înaintea alegerel, lansată numai, nepregătită, tot a întrunit aproape două sute de glasuri. Ce are să fie, se întreb cu drept cuvânt roşii, la alegerile generale (de ’1 o mal ţine până atunci pe guvernul acesta vre-un anti-septic oare-care)? Moare poliţia toată, de siguri Preocuparea pentru viilor, descura-giarea se vede chiar în osanalele care şi le cânt colectiviştii singuri. Se laud între dânşii, se felicitez, fsc pe tarii şi pe măreţii, dar este evident că le e teamă de răfuiala parţială şi zilnică de acum (pân’o veni răfuiala generală de apoi), în cât o apuc Înainte şi se scuzez de ori-ce fac. Bunioară, cu alegerea de Dumineca trecută. Neştiind ce-o să zicem şi la ce fel'Me descusă-tură o să fie supus noul numit, Voinţa Naţională ne spune că într’adevăr d. P. DancovicI nu aduce în Senat nici cunoştinţe, nici talent, dar că, de, e negustor cinstit etc. etc. Ne grăbim a linişti pe onorab. V. N.: prea la locul seă este noul numit şi va găsi, acolo unde ’l a trimis naţiunea, fără îndoială, colegi tot aşa de slabi ca şi d-sa. Nici prin inteligenţă, nici prin învăţătură, riicî prin talent, nici prin spirit nu s’a înălţat marele patriot. Regretăm însă din suflet că nu s’a găsit vre o combinaţiune nouă, din a-cele ciudate care se născocesc de zece ani încoace, ca să se aleagă, dinpreună cu d. P. Dancovici, şi d. doctor Pe-nescu. De vreme ce nue treaba pe pricepere, ci numai pe vot, ar fi fost în Senat un glas şi două mâini mal mult şi s’ar fi înlăturat neplăcuta priveleşte a unei nesupuneri din partea chorurilor; căci nesupunere este de a se menţine o candidatură In contra voinţei şi hotă-rlrel corifeilor. Dar asta e treaba d-lor; să’şi pue, cum or putea, regula şi tăcere în rîn-durl, şi cât despre discuţiunea a celor din legi şi măsuri care se vor aduce în deliberare, de nu vor avea un caracter de interes personal ca să se poată discuta, le va cerceta oposiţia. Guvernul a declarat că nu aduce In Corpurile Legiuitoare oameni cu cunoştinţă şi cu talent, ci numai negustori cinstiţi; n’avem drept să cerem mai mult. Şi nici nu voim să fim prea exigenţi In momentul de faţă; prea suntbieţii potrivnici amârîţl I Căci nu e numai alegerea de Duminecă, este şi purdalnicul acela de manifest al opositiei din Iaşi, care le cam strica rostul roşiilor. Pe de o parte, Regele află,—negreşit cu o deosebita şi adîncâ mirare,— că nemulţumirea nu este, aşa precum i s’a spus, numai printre cel cărora li s'a refusat slujbe. Pe de alia, se dă pe faţă ca disposi-ţiuuile Ieşanilor nu sunt din cele care să justifice desvollaiea acelui aparat Însemnat de apărare a persoanei Suveranului, despre care. se ocupă cu ostentaţie administraţiunea, care trebuia să atragă asupra zisei adminis-traţiuni numeroase şi preţioase semne de înaltă recunoşlinţaşi să fie înscris, cu cifre pline şi rotunde, la paragraful chieltueiilor extraordinare. De o fi ajuns manifestul sub augusta privire a Majestâţeî Sale, s ar putea ca Majestatea Sa, să ’şi fi făcut, după cel d intâi moment de surprindere, unele rellecţiuni şi unele raţionamente care vin fireşte în spirit, când este omul tocmai prevenit. Cum? Printre numele din josul manifestului, sunt din cele mal vechi, mal cunoscute, mal însemnate din ţara de peste Mdcov; sunt nume de oameni cu stan mari, cu poziţie, pe care o dato-resc, nu favoarei, ci valoarei proprii, inteligenţei, luvăţaturel lor; n'ail trebuinţa de slujbe şi nu cer slujbe ; pot (fi şi sunt independenţi. AQ respectul buturi ui lor. nu ’i ar pune uuufunoţA www.dacoromanica.ro w EPOCA — 23 APRILIE pe un act care ştiad ca o să fie publicat, răspândit, că va produce impresie şi sensaţie mare. Aşa dar, din convicţie ad iscălit? Sunt Încredinţaţi că lucrurile merg râd în ţară ? Ca poporul e împilat,nenorocit,ruinat? Şi malmult, cred că Domnul e vinovat de neajunsurile pe care le suferă poporul ? Şi va sS zică, guvernul nu este ceia ce pretinde că este ? Blând şi cu durere de inifnă, priceput şi cu îngrijire de cele încredinţate lui, nepărtinitor şi cinstit? Ba, din potrivă,râd, neîndemânatic, parţial, hrăpitor, şi până într’atât urtt şi desconsiderat, în cât nu îndrâs-neşte nici chiar să mal ia răspunderea actelor sale, să se arate cu hotărîre şi voinţa în ale sale proprii, ci răspunderea, hotărîrea şi voinţa, le pune în sarcina Domnului. El înşeală, dar, pe Domn, îl minte, ş’apol îl compromite şi ’l face urlt. Dar să admitem că nici de astă dată nu s’ar îndupleca Regele să ascultp, să crează sad să voiască a cerceta. Totuşi o bănuiala nu se poate să nu intre în mintea Sa. Când la sosirea sa în Iaşi, vor is-bucni manifestările de entusiasm ce se pregătesc, dacă M. S. îşi va zice: clasele înalte de aici toate, şi poporul întreg ati declarat că nu 'mi vor eşi în-nainte, co sunt oamenii aceştia care mă aclam > Te pomeneşti că se uita mal de aproape la dănşil, şi T recunoaşte şi ’şî aduce aminte M. S. că ’l-a mal văzut şi altă dată şi peste tot. Aşa e că n’are să ’I vie bine ? Aşa e că va fi greii de a trece entu-siasmul acela în vr’o socoteală oarecare ? CRONICA FOI SMULSE DIN JURNALUL LUI KICU «In lumea asta numai cel bogaţi sunt fericiţi. AI bani,al totul. N’ai bani, nai nimic. Problema cea mal grea e deci, cum să faci bani mal iute şi mal lesne. Să m’apuc de studii, să învăţ mult, ml-e frică să nu mi uit capul printre foile cărţilor. Să mă fac avocat. E greu. Trebue să vorbeşti şi iar să vorbeşti, să studiezi chestiile, să ţi baţi capul în sfîrşit. Să mă fac negustor? Lucrul nu e nici greu, nici tocmai uşor. Dacă te faci de pilda negustor ca Purcoi al voie să ţii prăvălia deschisă până la ziuă. Dar când vin alegerile ce te faci ? Alergi cu limba scoasa dun cot de colo până colo ca să aduci cetăţenii la vot. Să mă fac bancher? îmi trebue bani. Să mă fac profesor ml trebue ştiinţă. Să mă fac pictor, actor, muzicant ’mi trebue talent. Ce să mă fac? Vremea trece. Până acum mi-a defilat pe din nainte o sumă de meserii: samsar, antreprenor, comis voiajor, gazetar, pomojnic, telegrafist, felcer, bărbier, birtaş, otelier, picher, arendaş, dresor de cal, peruchier, sufleor,conductor de tramvai, rachier, ceaprazar, momular FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (80) ALEXIS BOU VIER FEMEA MORTULUI etc. In toate am găsit că se cere muncă multă şi se câştigă bani puţin.EU vresd contrariul. VreaU bani, uite aşa I - Să iasă de unde va din pământ dacă se poate 1 VreaU bani! Era să încep să caut comori. Ideea ’mi s'a părut caraghioasă. Ar fi cine-va nebun să s’apuce să scormonească ca şobolanii solul ţării!.... Dar ’mi trebue o avere, o avere frumoasă! Aş,vrea să am palat, trăsură, lachei, slugi nenumărate. Cum să fac să am toate acestea ? Aici e chestiunea! Erl am asistat la tribunal, se judeca un proces de bătae. Pe acel care trăsese o palmă unul negustor l’a condamnat tribunalul la 500 de lei amendă, plus arestul. 500 de lei pentru o palmă! buni bani 1 Dacă ar fi primit vre-o 20—30 de palme şi o trânteală bună unde s’ar fi ridicat amenda ! Şi cu toate astea bătutul e un om ordinar, un om care nu şi-a tocit coatele pe băncile scoalel.care n’are nicl-o instrucţie; cu toate astea n’a muncit nimic şi uite-1 că ia bani. Vezi cum se îmbogăţesc unii ornam! In sfârşit am reuşit ! Am primit palmele ce le doream. Judecătoria i-a condamnat pe Balş şi pe Filipescu numai la 500 lei amendă. Puţin 1 Efi sunt om mal distins. Dar sunt sigur că tribunalul va mări suma de despăgubire. Nu mă îndoesc. Ah ! îmi tremură inima de emoţiune. Dac o lăsa tot suma d’ântâid 1 Dar sper, sunt sigur..... Am pe Pascal. O să ’l pul să ceară 15,000 de franci, ca să aibă de unde lăsa, — vorba ţiganului — Alecu îmi calcula onoarea mea şi ajunsese la o sumă fabuloasa Zicea bietul Alecu : «Cere 500 de mii de franci, bre, Nicule, aşa să trâeştl 1 Şi să deschidem amândoi o zărăfle în Iaşi pe Podul de Piatră.» I-am răspuns lui Alecu să mal aibă răbdare, că ’ml-am eu planurile mele. L’am rugat pe Pascal să vorbească cum poate el mal bine. Să plângă, să se jelească înaintea magistraţilor, să spue că din pricina bătăel suferite am dobândit un beteşug, o patimă, o metheană. Să spue că nu mal 3unt>în toată firea, oâ mi-am per-dut capul pentru marea pagubă a Voinţei Naţionale şi a literaturei române. Pasca! ml-a promis că are să fie bri-iiant, nu alt-ceva. Am şi pe Atanasiade care va vorbi ca ventriloci, ca mormoloci numai şi numai să răuşim. Peste o oră e înfăţişarea. Ah I măsflrşescde emoţiune. lsbândă I 5000 de franci 1 Bravo Nicule ! Halal să’ţl fie ! Bravo avocaţi 1 Am pupat de cinci ori pe Pascal. Pascal care e foarte nervos plângea. Alecu m'a felicitat ca şi cum aş fi luat licenţa. Alecu îmi zicea : «Păcat că nu avem dreptul să mergem şi la Curte ! poate ’ţl acorda 10,000 de franci !» Am înbrăţişat cu frenezie pe Alecu. Pârea un Înger Alecu. Va să zică îmi voiii realwsa visurile din copilărie. Voiii fi bogat. Primul pas PARTEA TREIA VIII «leanua ^.De o dată faţa tinerel femei se schimbă ; privirea sa îngrozită se îndreptă asupra lui Pierre ; ea se ridică, îl a-pucă de jnânl: îş amintea în sfârşit. — Jeanna 1.. N’aî văzut’o ? A furat’o. — A furat-ol... Cine ?... Când ? — El... odinioară... 11 credeai închis; el e liber. — Fernand ? -*• Da, Fernand..., A venit, a chemat pe Jeanna, m’am repezit la dânsul, dar el m’a apucat de gât, m’a târât în boschet...,. Am crezut că s’a sfârşit cu mine. — Şi el a răpit pe Jeanna ? — Da..a zis copilei ca venea din partea mamei sale. A '• i" •■••roci* ce sunt 1 strigă pierre plângând. Bătrâna bucătăreasă ajutase Made-lenfcî să se scoale da jos ; văzând că şi «lăţimii HO < gata să cadă pe o bancă. •a I» dânsul fi U mc i l’am făcut. Fac ed ce fac ca să merg şi la apel. Curtea va condamna pe Balş şi pe Filipescu la cîte 10,000 lei despăgubire. Una la mână. Va să zică am zece mii de leT. Mai îmi trebue 9 palme ca să fac 100,000 de lei. O avere I Cum o să primesc restu de 9 palme ? Foarte lesne. Am la îndâmână gazeta guvernului. O să înjur în dreapta şi’n stânga, o să întinz chiar ed obrazu ca să fiâ pălmuit. Iacă planu. Pe urmă deschiz cu Alecu o zărăfle cu firma : La Demnitate I , Camil. INFORMATIUNI Regina Nathalia a Serbiei care a hotârît se petreacă cât-va timp în Crimeea Împreună cu A. S. R. prinţul moştenitor va trece la 30 Aprilie curent prin oraşul nostru unde va remânea doe zile lângă doamna Gr. Ghica sora M. S. IC Ni se spune că M. S. împărăteasa Austriei şi Regina Ungariei va înapoia la 16 Mai viitor, Regelui şi Reginei României, la Sinaia, vizita ce MM. LL. li au făcut zilele trecute la Herculesbad. IC D. Ion Brătianu înfundându se la Florica, guvernul nu mai e repre-zintat în capitală de nici un ministru. Nu doar că lucrurile vor merge mai rSO din aceasta cauză, dar pe cât timp M. S. Regina a rămas în Bucureşti ar fi fost ouviineios ca un ministru măcar se rămână aci. IC Aseară la 10 ceasuri şi jumătate, Regele, însoţit ded. general Barozzi şeful casei sale militare şi de d-nii colonel Candiano-Popescu şi maior Şomânescu, aghiotanţi, a parăşit capitala cu un tren special pentru a se duce la Iaşi. In trenul regal au luat ioc pe lângă miniştrii care mai rămăseseră în Bucureşti şi d-nii Th. Rosetti, prezident de secţiune şi Gr. Lahovary şi Al. Degre membri ai Curţii de Casaţiune, d-nii G. Schina, prezident de secţiune şi Al. Stoicescu membri ai curţii de ap 1 din Bucureşti, G. Cantaouzino director general şi M. Paciurea şef al serviciului mişcărel ai C. F. R. şi, în fine, trei comisari, şi 2 agenţi secreţi al poliţiei capitalei. Intre persoanele care veniseră la gară să salute pe M. S. n’am văzut de cât pe d-nii 1. Bâlaceanu, ministru plenipotenţiar al României, Mo-ruzi, prefect al poliţiei capitalei, O-bedeanu, prefect de ilfov, Nicolae Bibescu, mare maestru al vînâto-rilor regale, Populeanu, procuror general la curtea d’apel din Bucureşti, Andronescu, prim-procuror la tribunalul Ilfov şi colonel Budiş-teanu comandant al pieţei Bucureşti Public de loc. Regele părea foarte preocupat, negreşit de ideea că lasă pe Regina bolnavă. K Cu sfârşitul lui Aprilie începând cea din urma lună a primă-verel, conform lege) guvernul este obligat a convoca Sf. Sinod în sesiune de primăvară a anului corent. — Nu te desnădăjdui, d-le.... Nu pot să fie departe ; mă duc la comisar de grabă, şi pune el mâna pe dânşii. — Nul nu 1 zise iute Pierre, comisarul n’are ce face aici. — Dacă d. Simon ar fi acolea ! — Du-te de grabă şi adu-mi o trăsură. Bucătăreasa plecă repede, iar Pierre zise Madelenel : — Madeleno, spune-mi... A răpit copila ; crezi că are de gând s’o înapoeze mamei sale ? — Nu ştiii. — Te întreb dacă n’al putut vedea de pe faţa lui ce scop are. Omul acesta e în stare sâ facă or ce : poate vrea să 'mi omoare copila. — O ! nu 1 m’ar fi ucis pe mine, dar nu pe copilă. — Ce vrea oare atunci ? — Sâ aibă o armă contra d-tale... ştie tot acum, ştie că ’l poţi perde cu un cuvânt. Copila d-tale e un zălog pentru el. — Madeleno, spune-mi de amănuntul cum s’a petrecut lucrurile. Tânăra femeie stăpânindu-şl emo-ţiunea povesti îngrozitoarea şcenă ce se petrecuse. Sfârşise când Simon sosi ; acesta remase încremenit când în timp ce se pregătea să intre în bucătărie spre a dejuna, auzi pe stăpânul • Vvlu-t cu un y. in CM 6 îl CU-rtoştea foarte,bine şi cărei) vestea că « lucru serios : — Iute, iute, Simon, vino ou mine. — tfrwenU d-le locotenent- Prea sfinţUu Melhi«edek al Romanului, va Înfăţişa Sinodului, în această sesiune un proiect pentru restabilirea serbâlorei Orthodoxic), căzută în desuetitudine în biserica română către sflrşitul secolului trecut. Sărbătoarea aceasta cade In prima Duminecă a marelui post şi este de o importanţă capitală pentru bisericele şi popoarele ortodoxe, pentru că consacră triumful înve-ţăturel răsăritene asupra uzurpare! doctrinei apusene a papalităţei. Pentru aceasta în acea zi bisericele naţionale fac o pomenire a tutulor Ierarhilor, Domnitorilor şi mal marilor neamului ceaâ lăsat o amintire prin serviciele aduse biserieel, şcoa-lel şi poporului, fie prin apărarea dreptei credinţe fie prin fundaţiuni pioase şi de bine facere. Aşa că, a-ceastă serbătoare bisericească este prin excelenţă şi o serbare naţională, întru cât aminteşte mărirea străbună a neamului. K Colaboratorul nostru Sandu pe care ’l am însărcinat a ne da seamă de serbâtorile de la Iaşi, ne telegra-fiază din Paşcani că transmiterea unei telegrame ce a voit se ne adreseze îi a fost refuzată. De s’ar lăsa măcar scrisorile lui se ne parvie. * In ziarele din Paris care ne au sosit eri citim următoarea telegramă espediatâlor din Bucureşti de către Agenţia Havas : D. Panu, editor al unul ziar de opo-ziţiune. Lupta, a fost judecat Joia trecută la Bucureşti pentru un articol de curând publicat sub titlul «Ua om primejdios» şi în care Regele României este reprez ntatca un aventurier egoist şi un vrăjmaş al ţârei sale. Juriul a dat un verdict de culpabilitate şi d. Panu a fost osîndit la douî ani de închisoare şi la 5000 lei amendă Dacă Agenţia Havas a expediat în adevăr comunicaţiunea sa ast-fel cum o reproduc ziarele franceze şi dacă inexactitatea ce coprinde acea comunicaţiune nu este opera guvernului nostru, foarte capabil d a fi modificat textul depeşei încredinţată telegrafului, ce temei vom mai putea pune pe telegramele ce ne dă o A-genţie care transmite ştiri falşe? Reprezentantul în Bucureşti al A-genţiel Havas se ne răspundă. De o cam dată s'au luat măsuri pentru a se şti în străinătate că d Panu nu a fost condamnat de juriu ci de un tribunal ordinar şi în lipsă * ~ ’ Ni se spune că d. V. Alexandrescu-Urechie având trebuinţă d'a merge ia Paris pentru interese particulare, ministrul cultelor şi iutrucţiunei publice, ca se ’i uşureze chieltuelile călătoriei, 'l-a Însărcinat cu misiunea să facă cercetări în arehivele publice ale Capitalei Franciei. Nu ne am mirat să fie adevărat. * iată numele judecătorilor ce vor presida Alegerile pentru Consiliul general de Ilfov în zilele de 3, 4 şi 5 Mai viitor. Primăria Capitalei a primit eri a-ceastă comunicare din partea Primului Preşedinte al Tribunalului Ilfov. Colegiul 1 Secţiunea 1 va fi presidata de d. Maca. secţia li ded. Mavrodin, sec. III de d. Atanasovici, secţia IV de d. P. Obedenaru şi secţia V de d. 1. Rădoi. Colegiul II Secţia Ide d. Slăvescu, secţia II de d. SI. Vledoianu, secţia III de d. Voreas, seoţia IV de d. A. P. Dimi-trescu, secţia V de d. Al. Culoglu, secţia VI de d Bursan, sec,ia VII de d. 9c. I. Ghica, a VlII-a de d. M. Iulian, a IX a de d. N. Zaroflrescu, a X-a de d. Nâcescu, a Xl-a de d. Ghimpa, a XII a de d Christopolu şi a XIII a de d. St. Christu. ColegiulIU. Secţia 1 de d. C. Nâcescu ; a II a de d. I. Boambâ; secţia IlI-a de d. Atanasovici; secţia IV-a de d. D. Mavrodin; secţia V-a ded. St. Christu; a Vl-a de d. St. H. Pantele; a VII-a da d. G. Bursan; a VllI-a de d. Voreas; a IX a de d. Ghimpa; a X-a de de d. 1. Râdoiu, şi a XI a ded. Dim. Carp. Această operaţie a tragerei la sorţi a fost eri comunicată şi Primăriei Capitalei. tt D. avocat G. Daniileanu care a pledat Vineri pentru d. N. Xenopol în procesul intentat de acesta d-lor A. Balş şi N. Filipescu a fost numit eri membru al Consiliului permanent al instrucţiune! publice. * Congediul d-lui I. Bălâceanu, ministru plenipotenţiar al României la Constanţinopole a fost prelungit din nou pentru câte-va zile. D-sa nu va părăsi Bucureşti? decât după întoarcerea Regelui. * D. Dim. Protopopescu, director general al Regiei tutunurilor şi sare! şi locoţiitor de secretar general al ministerului fînancelor, s a întors eri de la Slstina unde a fost ca să pue la cale viitoarele alegeri judeţene * Intre persoanele care au plecat la laşi eri seară cu expresul de lt ore se aflau şi PP. SS. LL. Episcopii de Argeş şi de Buzeu. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Petersburg. 4 Mal. — Contrariu ştire! ce v’am transmis er! să anunţă astă-zl că negocierile în pnviinţa de-limitărel fruntarii afgane aU luat un curs favorabil, şi vor duce la un bun resultat. Roma, 1 Mal, — Ducele de Genova pe bordul vasului Stella este ocupat în acest moment cu manevrele flotei. I lorenia, 4 Mal.—înmormântarea resturilor mortuare ale Iul Rosini s'a sâvîrşit astă-zl în mod imposant, în mijlocul unei mari afluenţi a autorităţilor şi a poporului. Petersburg, 4 Mal.—Un ucaz imperial apărut astă-zl lărgeşte atri-buţiunile comandantului pieţei In Pe-tersburg pentru menţinerea ordinel publice în reşedinţă. Atena, 4 Mal. — Mari cutremure de pământ ad fost simţite în partea de apus a Greciei. — Simon, îl zise el suindui-se în trăsură...... trebue să regăsim pe Jeanna. — D-şoara Jeanna ? — Da. Fernand mi-a furat’o. — Mii de tunete.... A furat-o.... Afurisitul, ticălosul.Lasă 1 lasă 1 D-le locotenent, să ard în iad dacă nu i-om lua o chiar în astă seară.... Cât despre dânsul, şi-a dat în cap făcând asta.... am sâ ’I râfuesc socotelile acum. Şi Simon zise birjarului să-I ducă în strada Templului. IX Martirul unei femei Din ziua când Genevieva aflise că fiica sa i-ar put* a fi redată, se schimbase cu totul. S:ena ce avuse cu Fer-nannd aducea nori pe fruntea sa or de câte ori se gândea la dânsa ; cu toate acestea n’avea cum face alt fel, de oare ce numai prin el putea să reafle pe Jeanna sa. De sigur trecutul era îngropat, nu mal putea reîncepe acea viaţă înjositoare a cărei amintire o făcea sâ roşească. Dar cum se capete alt fel copila sa ? Genevieva se gândi sâ întrebuinţeze viclenia : poate prin fâgaduell l'ar îndupleca. Sâ afle numai unde a Jeanna şi alunei va goni pe miserabilul şi va cere ocrotire şi ajutor poliţiei. Acuma însă, or ce demers de felul acesta ar putea compromite tot.... In fie care oră a zilei, biata femee era urmărită de această idee. Fiind su- perstiţioasă, în toate zilele se ducea la cimitir; stătea un ceas în cavod,în-genunchială, vorbind încet, cerând er-tare şi jurând că va remâne ceia ce trebuia sâ fie pentru a ’şl rescumpăra greşeala : o femeie cinstită ! Apoi se în torcea acasă în totd’auna cu speranţa că rugăciunea el fusese auzită şi că va găsi la dânsa pe Jeanna ca resplată a căinţei sale şi ca dovadă de iertarea mortului. Intr’o zi întorcându-se acasă găsi o scrisoare al cărei scris îl recunoscu. O deschise tremurând ; scrisoarea zicea : «Genevievo, «Dacă vrei, acum că eşti liberă, sâ devii din nod femeia iubită de altă dată la genunchile cărei stăteam, dacă vrei S6 relnoim legăturile trecutului., vino! Cu preţul acesta numai vel redobândi copila ta... pe care o iubesc ca şi tine şi al cărei tată voesc sâ ’l înlocuesc. «Dacă consimţi, află-te în asta seară, pe piaţa Regala.Un om ’ţl va eşi ’nainte, îţi va spune numele tâd....; vei avea numai sâ ’l urmezi. De nu, mâine plec nu vel mal vedea nici o dată pe fiica ta.... întoarce fila.» Genevieva, sguduită de mânie şi de ruşine, întoarse fila ; din ea căzu o şuviţă de pâr blond şi aurit., ea o luă şi o sărută nebuneşte. O 1 tocmai pârul Jeannel era. Citi şi aceste două cuvinte mâsgâlite dfc o mână copilărească : «Vino mămuţă.» «Jeanna.» Ea păli şi pentru a nu cădea, fu nevoită se se apuce de un scaun. Această infamie o înspăimânta : miserabilul sâ slujea de copila pentru a perde pe mamă. Voia sâ se ajuta pentru a săvârşi o crimă cu un înger. Şi nu mal încăpea acum îndoială, Jeanna era la dânsul, ticălosul omorâse pe tată, luase onoarea femeiel, astă-zl răpea copila..şi toate acestea pentru a atinge acelaşi scop : averea sa pe care o urmărea şi acum. Genevieva se gândi mal întâii! să se ducă la poliţie şi sâ ’l denunţe înainte de a se duce la întâlnire. Dar îş zise că trebue sâ fie supraveghiată şi că cel mal mic demers ar face pe Fernand să fugă, în cât n'ar mal putea regăsi pe fiica sa I Ce să facă dar ? Sâ con-simţă la nişte condiţiunl atât de uri-cioase ? O nu ? mai bine moartea de cât asemenea ruşine. Dar Jeanna, ce se va face ? Genevieva petrecu o zi cumplită ; a-cum gândea sâ moară, acum sâ se jer-feascâ şi apoi sâ moară dupe ce va spune tot comisarului. Abia pe se^râ se hot'rft. Scrise o scrisoare lungă în care povestea cu a-ruănunte tot ce se petrecea de patru zile, hotărâse a muri, dar cerea sprijin şi ocrotire pentru copila el ; cerea sâ fie răpită din mâinile miserabilulul. (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATE* ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlraglu 6,000 «le fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Belgrad, 4 Mai. — Regina şi principele moştenitor vor petrece două luni la Crimeia, dupe aceia Regina va visita băile ştirbeşti de la Arangjelo-vac-Vreze. Azi curtea şi corpul diplomatic aâ făcut o escursiune la monastirea Raco-vitzâ. Berlin, 4 Mai. — «Gazeta Germaniei de Nord» declara că principele Gort-chacoff de la început a cerut şi obţinut de la Austria ca să ţie secrete pentru Germania negocierile începute înaintea congresului de Berlin. In ce priveşte aserţiunea ziarului «Pester Lloyd» cft n’a fost nici o înţelegere între Austria şi Rusia relativ la ocuparea Bosniei foaia germană zice că «Pester Lloyd» se preface că nu ştie nimic îu această privinţă. FELURIMI CÂINII IN SERVICIUL POŞTELOR- — CaliCO are acum minele cele mai bogate în argint din toata California şi e situat tn comitetul sudic 9an Bernardino. Este o comună cu câte-va sute de locuitori; bogăţia minerală sa descoperit de cftţî-va ani. împrejur într'un ţinut prea sălbatic şi stîncos, sunt mal multe mine mal mari şi mal mici şi ast-fel aci domneşte o viaţă prea'animată. Oficiul postai de a-colo trimite zilnic o c&riolâ poştală cu patru cal la oraşul Daggett de lingă drumul de fler, departe ca la 6 mile. Dar oamenii ocupaţi ou minele mal depărtate cum îşi primesc scrisorile? La el se poate ajunge, numai pe căi foarte rele, In cât un om, dacă nu vrea sâ’şl rupă gttul, ar trebui să umble mal multe zile spre a visita toate şantierele. Spre a putea împărţi scrisorile regulat, dirigintele postai din Calico a venit la o idee originală. Tfl are un câine inteligent şi mare, pe care l a dresat tn scurt timp ast-fel, că aleargă pe la toate minele sau locuinţele din prejur. lndală ce soseşte poşta, se prssintă şi Jim tn biuroul stăpânului săfl într’o ţinută demnă. SLăpînul îl atârnă la gât mal multe geanl.e cu scrisori, etc. Jim, care se poartă ca un adevărat funcţionar, pleacă şi îşi face datoria în conştiinţă. El nu apucă pc poteci şi cărări, ci direct peste stânci şi ponoare, în cât în câte-va ceasuri atinge toate staţiunile sale. Pretutindeni i se dă apă şi i se ia o parte din scrisori; apoi el pleacă mal departe ptnă i se golesc geanlele. Dacă din întâmplare îl întâlnesce cine-va şi vrea să caute şl să ia vre-o scrisoare, a-tuncl are a face cu dinţii lui Jim, care şi-1 arată cu un zimbet şi un mormăit foarte elocinte. Numai la staţiuni permite a fi jefuit. Pe lingă alte avantaje, acest împărţitor nu costă mult şi nici « dată nu va ajunge înaintea juraţilor ! * * încercări dk evadare. — Ziarele din laşi ne aduc detalii asupra unul canal ce porneşte din o odaie despi’e sud a rândului de jos a penitenciarului dacolo şi anume din colţul din spre uşă, merge drept în jos ca la trei metri, iar de acolo apucă pe sub temelie în spre apus, până la o distanţă de 14 metrii, spre moara penitenciarului. Planul autorilor acestei es-ploraţiunl subterane, fără îndoială că a lost de a o face în spre grădină de unde puteau cu uşurinţă să se întâlnească cu libertatea; deţinuţii însă a greşit direcţiunea săpăturel. începutul acestui canal, dupe cât se constată, datează mal de multă vreme. D. Neagu, directorul penitenciarului, fusese încunoştiinţat despre planul de evadare al unor eondemnaţl re-cidiviştl şi aduşi de la Pangaraţl, unde a-flase că e9te mijloc de evadare la penitenciarul din laşi prinlrun canal Început de mult. Condamnaţii însă, simţiră ci directorul penitenciarului aflase şi căutau al abate prin fel de fel de indicii falşe, Indreptândul în alte părţi ale penitenciarului şi ale ogrăzel, pănă tn ziua de 17 a. c. când în fine descoperi canalul. Atât înainte cât şi în timpul cercetărilor, mulţi din condamnaţi comiteau înadins câte vre-o insubordonaţiune, ori se conduceau în aşa mod ca să inspire grijă privighetorilor lor şi casă fie puşi la secret, care eia tocmai acea odaie unde s a găsit gura canalului, spre a putea continua cu lucrările de săpături ce le efectuau cu mâ-blle yi tu bucăţi de fer ori de lemn, sin- EPOGA APRILIE gurele instrumente de caro se serveau. Este de mirat cum puteau străbate în canal acea atât de strâmtâ în care cu greO ffbate intra un om tfirându-se şi din care nu poate eşi de cât cu picioarele înainte ne fiind cum să se întoarcă, iar ţărîna oare o scoteau din canal, pentru a înşela privigherea gardienilor, o aruncau în private. S.ândura de la duşameaua ce acoperea gura canalului nu presintâ cea mal mică schimbare, aşa că directoru şi gardienii căi au pe ea de nenumărate de ori, tn cercetări'e şi inspecţiunile ce le făceau, fără să fie bănuit că ar fl scoasă din cue or: s'ar clătina cel puţin sub picioare. In această odae erau 18 deţinuţi între cari şi vestitul criminal condemnat la munca silnică ps vieaţâ Neculai Florea. DIN DISTRICTE MEHEDINŢI Alarma vorbind despre însemnătatea ce Irebue dată alegerilor pentru Con-siliele judeţene termină zicând că alegerile acestea, sub raportul incove-nientelor scrutinului pe liste sunt decisive pentru soarta ţârei, căci dacă opo-siţiunea va reuşi în majoritatea ţârei, atunci consiliele judeţene se vor pune în conflict cu prefecţii, aşa că el nu vor mal putea face nimic In detrimentul judeţelor şi în acest cas, guvernul inevitabil va cădea. Dacă însă guvernul va reuşi, atunci val României, căci acest guvern are să ne mal tragă încă o revizuire, introducând scrutinul pe liste şi în alegerile legislative, şi zău nu tifi dacă în acest cas se vor mal strecura în viitoarea legislativă vre un Pleva, Mârzescu, Giani, Isvoranu, T. Ionescu, Boerescu etc, necum majoritatea opo-siţiunei. Să fim cu grijă dar. * ♦ * * Ca mijloc de presiune în vederea viitoarelor alegeri judeţene, prefectul de Mehedinţi da ordine speciale să se execute la şosele locuitori învoiţi pe mo şiile proprietarilor bănuiţi că vor vota contra administraţii, îndreptând tot In contra acestora tot felul de şicane pentru ale obţine promisiunea votului lor. COVTRLUI Mişcarea ce se manifestă în districtele de peste Milcov, turbură amar liniştea colectiviştilor. Galaţii mal cu seamă I preocupă In cel mal nalt grad. Acum In urma, certele între el ’l-a zăpăcit cu desăvârşire. Toate manevrele paşel de Tecucifi, zice Vocea Covurlu-iultii, care In persoană a stat două zile In oraş pentru acest scop, n’afl fost în stare să înlăture ruptoarea. Astă-zi grupul colectivist de la Dunăreade-Jos ne spună lămurit că s a despărţit de colectiviştilce stafi sub ordinele paşel de Tecucifi, ca au respins orl-ce propunere de înţelegere cu el, şi că vor lupta singuri spre a reda a-cestul judeţ şi oraş autonomia lor judeţeană şi comunala şi a Ie scoate de sub amestecul şi influenţacadiulul,cum zic el, -sad a paşalei de Tecuid. Acesta mărturie, venită prin chiar coloanele unul ziar pur guvernamental, este foarte preţioasă, căci va deştepta până şi pe cel maî necrezătorl şi indiferenţi dintre cetăţeni că dreptate am avut când spuneam că Galaţilor li s’a făcut ruşinea de a fl trataţi ca o raia a Tecuciului, iar Gâlăţenii ca nişte sclavi puşllaordineleseniosului deGălmăţuid. Ei bine, aceasta astă-zl o mărturisesc publicamente Înşişi guvernamentalii şi fac din ea o causă de ruptoare cu colectiviştii paşalei. In urma acestor mărturisiri, In urma altor mărturisiri făcute In o întrunire de alt colectivist că a fost la Tecuciu, că de aco'o a luat instrucţiuni cum să reguleze Galaţii, că puteri li s’ad dat de a numi şi a schimba funcţionarii după recomandaţiunile de acolo, astă-zl orl-cine va înţelege că dreptatea opo-siţiunii a lost deplină când în alegerea trecuta a stigmatisat regimul ce ne a adus în aceasta 9tare de ruşine şi umilinţă. şi când miile de cetăţeni strigad după exprimarea votului de la 15 Martie: .los paşa deTecucid; jos colectivitatea 3e vede că lecţiunea na fost deajuns. Ei bine, acum se apropie timpul altor alegeri. Este rândul cetăţenilor gâlă-ţenl să probeze demnitatea şi independenţa lor. ŞTIRI TEATRALE Representaţiunea în folosul revistei Literatorul va avea loc asta zl la 22 Aprilie în sala Dacia, din causă că sala Bossel s’a închis de primărie. # • Mâine Joi 23 Aprilie 18871a Circul Sidoli două mari representaţiuni estra-ordmare. Dna la 3 ore p. m. şi la 8 1/2 ore seara mare representaţiune do gală In beneficiu! eminentei călăreţe par force d-ra Medea Sidoli. • * Joi 23 Aprilie, în beneficiul d-nel Ale-xandroscu, Procesul avocaţilor. Sâmbăta, 25 Aprilie,Se ne despărţim, In beneficiul d-lul Hasnaş. * # * Marţi, 2* Aprilie, Năbădăile C/eopa-trel, comedie în 3 acte de Marc-Miche! şi Delacour. în beneficiul d-lor Anestin şi Guşti. ♦ * Joi, 30 Aprilie în beneficiul mal multor asociaţi Hai cu nunta. ACTE OFICIALE — D. Dr. D. Mihâilescu, actualmente medic primar al oraşului Tulcea, este numit tn postul de medic curant la arestul preventiv din acel oraş. — Sunt numiţi din partea guvernului la administraţia epitropiel bisericel Ma-doua-Dudu din Craiova, d-nil C. G. Peşia-cov ca ctitor, în locul decedatului B. Gol-fineanu şi G. Peşicu, ca epitrop, în locul d-lul Em. Niciu. — Suni numiţi în serviciul regiei monopolului tulunurilor: D I. Vlădoianu, doctor în drept, fost şef de biurofl la ministerul instrucţiune! publice, tn funcţiunea de şef al serviciului vânzărilor din administraţiunea centrală, în locul d-luî L. Mărculescu, demisionat. D. Emanoil Popişleanu, aciuai impiegat clasa II-& la fabrica de tutun din B«jftu-reştî, tn postul de impiegat clasa l-a la a-ceiaşl fabrică, în locul d-lul M. Runier, demisionat. D. Ştefan Hagiescu, actual magaziner la depositul central de fermentare şi conservare a tutunurilor, în postul de impiegat clasa Il-a la fabrica de tutun din Bucureşti, în locul d-lul Emanoil Popiş-teanu, înaintat. —D. Grigorie I. Ghika, delegatul României în comisiunea europeană a Dunărei, esteînsărcinataîndeplini provisorid funcţiunile de secretar general al ministerul de externe, în locui d-lul D. C- Ollă-nescu, chemat a gera Legaţiunea Regală din Viena, în calitate de însărcinat de a-facerl. D. Grigore Olânescu, director general al Vămilor, a plecat azi In mi-siunola Viena. Secretul cel mai mare este păstrat asupra obiectului mi siunei d-lui Olânescu. Dupe cum am prevăzut, printr’o informaţiune publicată în unul din numerele noastre din urmă, programul călătoriei Regelui în Moldova a fost modificat. M. S., a renunţat la călătoria la Piatra. m Starea de sănătate a Reginei s’a îmbunătăţit într’un mod simţitor. Se speră că chiar înzioa serbatoarei numelui Seu M.< S. va putea eşi din casă. # D.D. Alex. Balş şi N. Filipescu au făcut azi opoziţiune la sentinţa sec-ţiuneî a 4 a a tribunalului de Ilfov prin care, în lipsa lor, s’a respins apelul contra cârţeî de judecată a judecătorului de pace al Ocolului 1. din Bucureşti, în procesul ce le a intentat d. Xenopolu pentru bătaie şi s’a admis apelul d-lui Xenopolu contra acelei sentinţe. Opoziţiunea se va judeca la 29 A • prilie curent. îndată dupe întoarcerea sa de la laşi d. Sturza, ministrul cultelor şi instrucţiunei publice va pleca la Berlin. Nu ştim încă dacă d. Sturza va merge în misiune sau pentru afaceri personale. m Agenţia Havas ne trimite din laşi o depeşe în care descrie călătoria Regelui in termeni demni de d. 0-râşanu de la 7b încoa. Bine înţeles că ne abţinem d a publica această mostră de prosi o-fleioasâ şi subvenţionată, care probabil e tot atât de veridică cât e de adevărate depeşa prin care sus numita agenţie anunţă în străinătate că d. Panu a fost condamnat de juraţi. m Aflam în modul cel mai p' sitiv că guv rnul care ameninţase pe Agenţia Havas, se’i tae subvenţiunea, a dat asigurări că această subven-ţiune ’i va 11 plătită şi pe viitor. Aceasta milă să datoreşte probabil pladitudinelor slugarnice ale a-cestei Agenţii. S’au cheltuit până acum aproape 5000 franci pentru călătoria Regelui. La această sumă se se mai adauge aqnm încă 18,000 fr. pe an pentru Agenţia Havas. Eftin costă pe contribuabili popularitatea Regelui ! D. GheorgheGr. Cantacuzino şi d. Alex. L°nş-Filipescu care au lipsit mai mult timp în străinătate s'au reîntors în Bucureşti cu expresul-o-rient de astă noapte. • Procurorul general pe lângă Curtea d’apel din Galaţi, vestitul d. Sără-ţeanu, se afla decâte-va zile în Rîm-nicul Serat. Prezenţa d-sale acolo are de obiect viitoarele alegeri judeţene. Dacă pe influenţa d-lui Sârâţeanu comptează colectivitatea se isbu-tească, aferim 1 Opoziţiunea din Iaşi a şi întocmit lista candidaţilor sei la consiliul judeţean. In capul acestei liste figurez membrii actualului consiliu a-parţiind opoziţiunei; cele l’alte nume înscrise pe dînsa sunt ale membrilor diferitelor grupuri între care şi acel al junimiştilor. Aflăm că d. prim-ministru Ion Brâtianu este destul de serios indispus la Florica. Mare ursuzluc aduce sfinţirea Mitropoliei din Iaşi 1 O fi fost restaurarea hotărîtă într’un ceas rău • Căutând a afla care a putut fi cauza adevărată a depărtâreî nemo-tivată din serviciu a d-luî Mari-nescu, procuror la tribunalul Dolj, ni s’a asigurat că d. Marinescu a fost depărtat pentru că ’şi a permis se aprecieze cum se cuvine punerea în disponibilitate a judecătorului de instrucţiune Herescu. Paris, 4 Maifi.—Uo tumult s’a produs astâ-zl înaintea teatrului Eden; re-presentaţia piesei Lohengrin a fost împiedicată de o ploae torenţială. Paris, 4 Mal.—Guvernul persan face vaste pregătiri militare. Armata a fost transformată radical prin ajutorul u-nor ofiţeri streini. Bombai, 4 Mal.—Trupele Emirului afi fost înfrlnte de către Shinwansil lângă Jellahabad. Guvernul din Candaha a cerut de urgenţă noul întăriri. Guvernul din Herata repetat cererea adresată acum cât-va timp la Peters-burg, de a i se trimete un ajutor militar.» Londra, 4 Mal.- 0 explosie teribilă s’a produs la fabrica de praf de puşcă din Hounslow. Din fericire impiegaţii erafi absenţi afară de unu care a fost omorlt. Comoţiunea a fost simţită şi în oraşele vecine. ANUNCIU Cu ocasiunea inaugurăreî Catedralei Mitropolii din Iaşî, care va avea loc la 23 Aprilie a. o. Fraţii Şaraga librari din laşi au luat iniţiativa de a bate o «medalie comemorativă» de bronz aurită în greutate de 12 grame. Pe o parte a medaliei este efigia Catedralei Mitropoliei, iar pe de alta inscripţiunea : începută la 1833 de Mitrop. Venia-min Costachi, inaugurată la 23 .v-prilie 1887 de Mitrop. Iosif Naniescu In domnia Regelui Garol I. Medaliele sunt bătute în străinătate şi sunt foarte bine executate. Aceste medalii se vor pune în vânzare Joi 23 Aprilie cu preţul de 1 leu 50 bani. Doritorilor din provincii se va trimete franco contra 1 leu 75 bani. D nu deputat şi profesor 1. C. Negruzzi s’a întors de la laşi astă-zî dimineaţă. Sergenţi de oraş au fost concentraţi la 4 ore la Filaret spre a face eserciţiu eu armele. Se nu ne mirăm prin urmare dacă nenorociţi păzitori ai ordinei publice, adorm la postul lor noaptea, după ce au stat în picioare 16 ore din 24. Sala din stabilimentul Eforiei Spitalelor se va transforma in teatru sub numirea de Teatrul Ifydevardultă De la l Octombre până la finele lui Decembre şi de la finele carnavalului pâuă la 15 Aprilie se vor da spectacole de felul menţionat aici, iar în timpul carnavalului se vor da baluri mascate de două ^ ori pe săptămână, reservându-se ceie-J’alte zile pentru baluri particulare şi concerte. Teatrul se va inaugura la 1 Octombre viitor cu o trupă francesă compusă din artişti de prima ordină. Administraţia ziarului EPOCA roag;a pe toti abonaţii sei care se nmta, se *i indice noua d-lor adresa spre a nu suferi întreruperi in regulata primire a ziarului. SPECTACOLE MARELE GIRG SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Politzii No. î IN TOATE SERILE REPRESENTATM EXTRAORDINARE Merouri si Sâncifc>ata HIGH-LIFE Dumineoile si serbat orile» DOUA REPRESENTATII Marţi 21 Aprilie 1887 mare representaţie în beneficiul simpaticului clovn englez MK. ROBERT HARRISON Atragem atenţiunea cititorilo noştri a-_ supra anunţului din pagina IV DESCHIDEREA GBIDIHEI BBEHEfl ŞAMAN TA DE IN tatea cea mai bună, foarte curat. Se află de vânzare la proprietatea Cam-pineauca un chilometru departe de oraşiul Focşani. \r N. C0MTI1SCE ELEV AL PROFES. OR. MARCOVICI ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Londra, 4 Maifi. — Times află că Poarta a renunţat să trimeaţă o circulară Puterilor, In privinţa cestiuniî bulgare. Paris, 4 Maifi.—Ştirile primite din insula Creta sunt contradictorii. După Journal des Debats 2000 de creştini s’ar fi resculat În provincia Apo-korona. După alte informaţiunî, situaţiuuea s’ar fl Îmbunătăţit şi toate ar indica o liniştire apropiata. Borna, 4 Maifi. — Se depeşeazâ din Massuach ziarului Tribuna că se crede In general că vara va trece fără ca să se producă conflicte nuoi. E teamă ca Ras-Alula să nu fi arestat pe mesagerul care a fost trimis la Negus pentru a’i cere libertatea d-luî Savoiroux. Proclamaţiunea blocării spune că cel ce vor călca ordinele date în această privinţă vor fl pedepsiţi cu moarte sad cu munca zilnică în perpetuitate. AGENŢIA LIBERA Londra, 4 Maifi.—Camera Comunelor.— Sir Fergusson răspunzând deputatului irlandez, d. Dillon, regreta de a nu putea da informaţiunî asupra misiunii Iul Sir Drummond Wolff. D. Dillon declară că autorul articolului apărut In Times e«b» un mincinos laşi. Londra, 4 Maifi.- •/*" > - lui irlandez continua „ p» sl ii cauza numeroaseloi sc presintă. După o practică de mal mulţi ani în clinicele speciale din Paris şi Viena, stabilinclu-se în Bucureşti, str. Doamnei, 15, dă consuitaţiunl pen-/ tru boale de PIELE, SIFILIS SI FEMEI de la orele 4 până la 6 post-merid. f D‘DJVIDOVICZ jţj de la facultatea din Viena spec.boaleinterne.de COPII I SI DE GAT I Strada Sf. Vineri No. 14 (fl vls-â-vis de biserica Sf. Vineri) ord. 3 — 5 p. m. CASA DE SCHIMB JLH. (iii. ionii 4 B. MAKCE Strada Lipscani, No. U bla Bucureşti. 22/4 Aprilie VALORI Scadenţa cuponelor ITdrg lib cure mediu FONDURI DR 8TAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Or 901/8 Rente rom. amortis. 5 0/0 1 Ad 1 Oc 94 Rente rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No 87 1/4 Oblig, de Stat C. V. R. 6 0/0 1 Ian 1 iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1804 7 0/0 i MarlSep — Impr. Openheim 1886 8 0/0 1 Ian 1 Iul Agio — 15 8/4 împrumuturi db ohabe Impr. oraş Buouresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr.or. B.cuprimeloz f.îO 1 Ian 1 iul 76 1 Mai 1 No 93 36 T*TJ)|U DlVlJVRK Credit Von mar Ruraî i 0;Tt|i Inii 1 *» 0/Oj Muie idem Idem Jr. v11tj Buc .1 o'/0| Id*' 6 0/01 • tuem Idem idem s 0/0» r.red.V(inc Ur.d'n taj www.dacoromanica.ro tu'UUA — 23 APJULJE MAŞINI DE IM PLET1T MAŞINI 1)1 ÎMPLETIT OIN CEA MAI VECHE SI RENUMITA FABRICA LAţJE \ TIMAEUS DIN DRES Recomand *111 cu docMdblro pentru (umilii aceste maşini eu care se pol iuplcti: GILETCE, FUSTE i) TRICOURI __ 1 I Talie si Pantaloni CIORAPI /( --. groşi si subţiri () S l A L V R I MÂNUŞI, PLAPOME SI PĂLĂRII Prin aceste maşini se poate câştiga «sistema linei mim uuase familii. lin maestru In afle,asia arini industriala se alia la disposltiunea amatorilor pentru Instruire a I Detalii se pot lua la Representantii generali pentru Rom Inia si Bulgaria, RYSER et BRATEANU. Burtjresll, Calea Moşilor No. 29. vmammamm ,, NAŢIONALA SOCIETATE GENERALA OF ASIGUR. IN BuC-jRESri Capitul social . . 6,000,000 lei Prima emisiune . . 3,000,000 lei Din care . . I ,tfOO OOO » ca fond de. garanţie pentru ramura asigurărilor de viata. RE SERVE DE PREMII HI FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , VYTIOWI. ASIGLKA : !n contra Incendiului, grtndlnel,spargere! geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra liftei omului se primesc m toate eonibinatiunile usitate, precum : ras de moarte, supta vieţuire, zestre si rente. ,.\ationalu-- a plătit până la (Inele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 111,000,000 lei despăgubiri Representanla generala Strada Sraardan, No. 18 Itirectiiinea generala Strada Carol 1, Mo. 9. Cal. t iclorii Pal. Vac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA alavilledevienne; vis-d-ris de .lb. Sieee Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn leftlnatate si soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe do masa, servele si prosoape do pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam lrantznz6BC do toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colo rate. Ciorapi de Dame si Domni de FU d'Kcosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistrninl profesorului Or. Ci. .laeger. Gulere si manşete de olanda ultirnu fason. Maro asortiment decravate uititnu fason Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsourl complecte pentru (Idantuti. I.ajettes si Trousonrl pentrn eopll. Tronsourl pentru pensionate, oteluri si restanrunturi. Avem onoare a Informa pe clientela noastra ca a apârut t’ATAI.OtilJ NOSTHU ILUSTRAT S! VA M TRIMAS OKI-CVI VA FACE CERERE.. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec ă.mu DIN CAUZA DE PLECARE DESFACERE GENERALA DE ViNURI VERITABILE DIN PIVNIŢA - HOTEL ULUI HlIGUES ~ BUCUREŞTI BUCUREŞTI PRECIURILE SUNT URMĂTOARELE: Bordeaux Itouses Sticla Lei Cb-au Lafltte Urând viu rtam pe *1875 (Retour des Indos)..............>, 20 Mou on. Rothschil pr-er vin iHatnpâ 1875 James de Rothschild) . . >. 20 G-d L-te [1865 Hdrit. Rothschildi " . » 20 Grd. vin Cliateau de Larsac (1874) Baron de Larsac.................... 17 Ch au Marg. (1869) V-te Agttado. « 17 Gli-uu H-t Brion [1869) (Hrriters A-mddde Larrieu) .... Gli-au Grd. Larose (1869 B-no Rgt. Ch-au La our [1875 de FI o urs) . Rozan Scgla (1874) » L-fi te, Cn-au Margaux . >i Cos. d’Estournel t-e.r. C-an Larose bburg. sup .... Ch-au Durandeaux 1-er cru » Carignan, Cb-au Palmer, Car Ion St'gur....................... Cb-au Kirwan, Ch-au Pape-Oldment Pontet-Canet..................... Ch-au Sans fiouei, St. Julien . 17 17 17 14 14 12 12 10 8 6 11 Vinurile „ratours des indes“ sunt transilale de la Colon [India) (oale prev. de foaia lor de drum. precum st stampila castelului. . Sţfl ’N 3 < rr*. > r-r-. pq p h-H < CJ O Sticla l.nl Ch-au de Tnuars, St. Stdpha, St. E- nulion .. 5 Mr'-dor choix .. n Château LâoVtille 1875 (extra eu|> . » 12 Itordcnux Ctlnn » Ch-au Yquem tăte (Htîritiors du M-is ,B. de Lur Sa'uc s) . * 20 Ch »u Latour Blanchc T 12 H-t Sauternes » 8 Graves » 8 6 Ilou gognes Rouge» Pomanec-Conti » 17 Chamb-rtin, Clos-Votigeot 16 Ponmrif. Toureins, Beauno premier » 10 Moubn-â-venl, Volnay, Nu ts . » 6 Beadjolais fleurie, Mftcon . , ». 6 I'onrgognc» cl lllione» Itlancs Hermitage, blanc. (1859) » 20 Ch-au Gri-Ilet >j 14 Chablis. Pouilly 8 . Itlioncs Kotiges Hermitage, Corton .... • 16 Cote-Koie .. 12 Cornas, Cbassis » 18 Cliampagne» Alarqiie» Sticla Lei Pomery et Freno (extra-sec cachel Anglais) . . . . . o 10 L s Kmder (c rle blanchei, MoiU et Chandon . . . . . . « 10 V-ve C'iquot Ponsardin . . » 10 Royrl-Cup. Ay. Mouxeux exlrra su-perieu....................■ > 10 VINS ROUMAINS Itlancs el Rouge» Cotnar , . * . . . . » 1 li Dragisiani vienx (Br tianulon Stirbey » 125 «- ordina ice . . » 1 25 Odobesli vieux................» 1 25 Vin de Tamaioasa (1877) • • . » 3 Vin» Aulei ifciens ol llongroi» VoHauer Austrifeb (,841) . . > 10 Viscliontaer (1868) . . . >. 8 ' Yoslauer blanc (1877) . . . . » 2 50 Ch-ui P Ingyav blanc ef rouge): . « 6 Via» du Ithin Jobannisberg Cabinet (caveMet-ternieb) . . . . . » 20 Steinberg-Cabinet, Marcob.-Cabinel . >■ 18 K L_ k. P N < Uj P 2r p o K P P Sticla Lei M'ircobrunner, Steinwein, Hochhei- mer . ..................... Liebfrauenmit h ..... Spirekling mosel muscat ■ I.iquetir» Grande line Champsgne. Martel Curacao sec, veri et blang Cha'treuse verte, blanchc ct jaune.. Menlhe glac. vcetc, blanc, et poivrde, Crâme de cacao, de Moca, de ThA . « d'Ananas, dAnis des îndes . » Cacas pralină a la Vanilie Elixir d’orangos, doubla Knmmel. Cassis . . i. Cognac (ine chsmpagne (tres vialle) . Bertin Madet're, Shery Port-Wein ......................... Anissette de Bordeaux suporline Pippermint . . . . Marascbino........................ Stout-Porter (Biere Anglaise) Malsoi ie extia . . Muschat de Frontignan: tnîs viăux . Vin rouge de 4 ans le vedros . 12 î? 8 10 10 10 10 10 10 10 Se expecîiaza. in pr»oviiioie contra mandat postai. — JPx»eoiu.r*ile inclusiv cu amioalajiu CALEA-VICTORIEI VIS-A-VIS DE TEATRUL NATIONAL PRIMUL ATELIER OE TEMPLARiE S. EMAN U E L No. 1, Str, Luterana, No. t coltzul Stirbey-Vodă Efecluiazâ orl-oe mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourt etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Gomandole se ele ciiitvt prompt după modele. î D-‘“A.VI4NU ' fost şef de clinică ta profesorii Galezotvski din Paris ■HiHi DâconsultatiunipentruboaledeOCHI, ® fi URECHI si SIFILIl’iCE si face operaţiuni .# * de hirurgie oculara. “ J, Buc resti, Calea Văcăreşti No 53 (alături cu spitalul Xenocrat) de ia orele 2—4 dupo amiazi. Pentru seraci dimineaţa de la 8-9. X DEPOU GENERAL DE IBORVIZ DIN BORSZEk G. G IE S EL PA IN ARI A Calea. IVLostlon, 29 fc>is ^ i x i i DE V EN Z A RE O MARE CANTITATE DE BUTOAIE DE ULEIURI POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIF „STELLA" Fabrica ele sepviix Calea Victorei, 66. S’JL 1 e DUMINECA LA 19 APRILIE 1887 I MJJL^L © E © G G iâll W ii ii il '«iii j) No. 2. - STRADA STAVROPOLEOS - No. 2 TOTUL. D I IV IVUOU ARANGIATA FOARTE ELEGANT GG IN TOATE SERILE SOARELE MUSICALE CD ORCHESTRA NAŢIONALA SOB DIRECT A D LDI ION IORDACHE si un cântaret care a fost premiat la Expositia Cooperatorilor din tiara care va esecuta in toate serile ariile cele mai nuoi si plăcute PESTE YIIJ l,V IS.ASIX se serveşte a la minut. Se serveşte la ori-ce ora mâncări calde si reei precum si beutursle cele mai veritabile. Mititei si patricieni gustosi a la Constantin. ItEHC excelenta cu paharul si cu butelia din renumita fabrica LI THER. Spre a oferi onor. Visitnlori o aniusurc deosebita, instalând o POPIC AltIE dupe cel mai nou sistem. iVain cruţ ut ulei cheltueli, nici osteneli, spre a mulţumi pe onor, visltatori. Cu distinsă stimă, P. HURMUSESCU & ST. NICOLESCU. O > 5 5 ^ o Cq > cn tA 3J ^ r" O m > ta Parfumerie - Orim L LEQRAkD, RARIS rue Salnt-HonorB, 207. !/! ;.E S S.-Q RIZ A PA RFUMURI CONCRETE I.VVI ATIIIXK SISTKHATIC4 BREVETATA IX IRAX4TA SI IX STREIXATATE PARFUMURILF. ESS.-ORIZA, preparate printc’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate păn’acuma necunoscutJ Iile sunt Închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau . ulii de toate genurile, ce •sunt foarte usioare de purtat. Aceste or eioane-par turnuri nu se evaporează, si se pot iulocui in tuburile lor, când suni usale. Klc au imensul avanlagiu de a umple cu mitosui lor. fata s Ie iumuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A HlECA USOit PENTRU A PaKU MA IN DATA. £