AJCJJJL U No. A PflUA ED1TIUHE 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCFP LA I SI 18 A FlE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE IX BUCURESCl La casa Ailministratiunei IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IX S1HEI.XATATE: La loale ofticiele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei. EA PARIS» Segaseste jurnalul cu IE Cent. numerul, la Kioscul din r'ue Montmartre 118 Bulevardul SE Gerninin No. S4. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROM AN! A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Ea Paria: la Agence Ilnvna, place (Ic hl hourse, s. Agence I.ibre, rue Nvtre Vome des Vicloiri.s 10, (Place de la Hourse) pentru Paria, Eranein, Germania, Anetro-l/ngarla, Italia si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, auunciuri ei reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B UN NUMER VECHIU, 50 B. REDACŢIA No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 8. — Plata Episcopiei. — No. 8. CĂLĂTORIILE REGELUI ACtIO PENTRU ARGINT REGELE LA GARA REGELE SI NICU XENOPOLU FEMEIA MORTULUI \ VINE CEASUL Semnele anei apropiate căderi a partidului de la putere devin din ce în ce mai aparente; descompunerea face progrese zilnice şi se poate prevede cu siguranţă termenul,—fatal, neînlăturabil,—al guvernare! roşie, care a fost domnirea nemiloasă a corupţiuneî, exploatarea neruşinată a tutulor puterilor morale şi materiale ale ţârei. Noi arătăm, zi cu zi, ce se petrece, dar negreşit că toate nu le cunoaştem, şi cele spuse prin jurnalele noastre,—aşa cum se pot spune prin jurnale,—în treacăt, cum se ivesc şi cum se află, nu formez corp, nu al-cătuesc un întreg înaintea cetitorului, a cetăţeanului; ele vor sluji însă ca note, ca material pentru o lucrare ulterioară. Fără îndoială, această lucrare se va face. Acel care o va întreprinde, va avea grijă ca, adunând şi clasând faptele, se arate tendinţele şi se însemne, tot de odată, fazele de Înălţare şi de scădere, în influenţă şi tărie, a unei domnii nepomenit de roditoare în reu. Când aâ venit roşii la putere, Domnulajutându-i, s'asupus poate la o temere personală, a crezut poate că nu se cuvine ca, în împrejurări dupe atunci nesigure şi în prevederea unor complieaţiuni pe care diplomaţia europeană nu isbutea să le înlăture, a crezut, zicem, că nu se cuvine se Invoiască întrebuinţarea mijloacelor de represiune, necesare faţa cu încercările resvrâtitoare ale oposiţiunei dinainte de 1876. Se ştie ce voia coa-liţiunea de la Mazar-Papa, se ştie că mersese până acolo, in cât se desemne chiar pe urmaşul Domnului. Nu ne-am mira ca Domnitorul se fi şi crezut că, în vederea unei acţiuni ce voia, sau ce ar fi fost silit se întreprindă, era mai bine se întrebuinţeze personalităţi care treceau de .oameni de acţiune şi care, in ori ce caz, (precum, mai târziu, d. Emile Ollivier. în Franţa) ar fi lucrat cu inimă uţ oară. I-a iertat dar, şi i-a luat la guvern. Oamenii aceia se supuneau însă pe atunci unui cap căruia noi, adversari şi ai omului şi al sistemului, recunoaştem o adevărată valoare. El ştiuse să le impue o disciplina severă, avea idei şi ştia să le aplice, sau mal bine, ştia se iuspirej e i.e imţite ideile sale proprii la ai săi şi să le arate cum se le aplice. Lucra şi făcea să lucreze ai săi, (în mod înconscient mai tot-d a una) intru lndepiiuirea scopului ce urmarea. Ast-fel, şi numai prin el, sau ridicat şi s'au înălţat roşii, şi s’au menţinut cu o tărie îndestulătoare ca se poata ei înfrunta furtunele ce au sulTitdiu urmele rele ale acţiune! KomânitT în 1877-1878. Baza pe care se rezemau era putredă, aşa este şi nu putea se’i ţie mult, dar, pentru un timp, îndemnarea, priceperea capului lor ’i fereau şi intervenţiunea lui de toată ziua, de tot minutul, neobos'tă, era spornice. Nu vom aminti amănuntele, nu vom stabili respuriderile, nu vom înprospăta amintirea slăbiciunilor şi nu vom formula reoriminaţiuni nedemne de noi. Se va face, precum am zis, istoria acestor timpuri, în-cepândde la comedia ruşinoasă a dârei guvernelor conservatoare în judecată până la ziua apropiată a că-derei, şi mai ruşinoasă, a celor care au înscenat acea comedie, zi în care se va alpge şi va plăti fie care pentru ale sale Voim numai să spunem că, puţin câte puţin, succesele au făcut pe cei care se foloseau din ele să uite pe acel câru;a le datoreau. Veleităţi de independenţă s au ivit, modeste la început şi cu înlesnire reprimate, apoi din ce în ce mai accentuate, mai tari, până Ia scisiune. ’Şi o luase asupra, începuse să se crează, cei care devenise fericiţii timpului, şi cu cât înflorea mai mult starea lor materială,cu atât îşi facea mai mari ilusiuni asupra valoarei lor proprii. Nu credem, fără îndoială, că ar fi putut bătrânul C. A. Rosetti,—dacă ei nu s’ar fi despărţit de densul şi dacă el ar fi trăit,—mult timp încă să ’i ocrotească, mult timp încă se’i ţie : baza era putredă, precum am spus. Dar e netăgăduit cade la moartea lui, progresele de decădere ale partidului au fost râpez', precipitate. Nici o idee n’a mai domnit In acţiune, nici o măsură, nici o chibzuinţă in purtare, nici o stavilă în dorinţe, nici o alegere în mijloace. S’a făcut la pari du /'eu, precum singur d. 1. Bratienu a mârturisit’o, parte însemnată, numai pentru a se menţine, cu luptă şi muncă mare, puţina disciplină. Votez încă, în Cameră şi în Senat, partizanii guvernului legile şi măsurile strimbe şi nechibzuite, ce li se presinlâ, dar trebue se fie faţă capul lor, să ’i tî-rascâ, se’i împingă, adesea cu vorbă rea şi ameninţări, ameninţare mai cu seamă de a se duce şi de a îi părăsi. Supunerea ce s’ur crede că urmează, când se citeşte în public că mulţime de voturi s’au dat fără dis-cuţiune, nu este de cât aparenta, căci tot-d’a-una, de un timp încoace, se obţine cu mari silinţe şi pe plata nouă. Cei dintr’o treaptă mai înaltă se fac bolnavicioşS sunt nervoşi, daţi la lene şi petreceri ; sunt geloşi unii de alţii şi nu mai ştiu să facă sacrificiul antipatiilor lor. Cei mai de jos au dorinţe care nu se mai potul» sc, ca şi la cei de sus.e drept să adaogăm. Şi precum superiorii lor hrănesc ambiţiunea secretă de a lua locul ş>-fulu’, şi d ar voi să se înalţe şi se ajunga la îndestularea unor trebuinţe mai rafinate pe care le visează şi la care aspira. De aici rea voinţă, luptă şi plată. Mai este şi alta. Îşi zic unii că, de, poate le-o fi venit ceasul. O e-vicţiune prin puterea întâmplărilor şi silinţa oposiţieî, ar aduce primejdie mare. E atâtea ură adunată pe capul lor, atâte represalii care se medita, îu cât In ziua râfueiii nici unul n’ar putea să se pue la adăpost. N'ar fi mai bine, gândesc ei, să se dea mai de vreme Înlături? A-ceasta idee este mereu in luptă cu temerea de a rămânea pe drumuri fără pregătire, temere de care am vorbit mai sus şi caro ’i aduce, cu chin cu vai, la supunere către capul lor. Greutăţile dirigerţiîor sunt dar mari şi serioase. Nu^ este oare tn semn netăgăduit de apropierea fatală a cădereî, ch’etuainea în care trăesc acei dirigenţî, seninătatea ce păstrez în cinismul lor nepedepsit până acum ? Au «juns de nu se mai îngrijesc şi nu mai veghiez, cu toate că ştiu ca se svereolese în-tr’un mijloc putred, că oposiţia se întăreşte şi lucrează, că ai lor sunt în plină debandadă, că nu ’i pot ţine de cât dîndu-le rnereă, sleind ast fel mijloacele care se împuţinez din zi în zi. Sunt oi biţi şi nu pot dovedi îndemnul fatal care ’i împinge spre sfîrşit. De n’ar fi pentru noi trebuinţa de a arăta că nu suntem nici nepăsători, nici deseuragiaţî precum au pretins roşii, de n’ar fi datoria de a căuta să împiedicăm pe cât se poate pornirile vinovate ale guvernanţilor, se scutim ţara măcar de o părticică din relele ce curg asupră-i şi de a o apăra din răsputeri, chiar fără isbîndă, am putea sta de o parte şi aştepta cu răbdare sfîrşitul care se apropie, căci descompunerea puterei si fiinţei roşie a ajufis aşa de departe în cât, cu adevăr putem zice, că le-a venit ceasul. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Pari», 30 Aprilie. D. Schnaebele a sosii Itomn, 30 Aprilie. Agenţia Ştefani desminte ştirea, pe care jurnalele engleze aO dat’o despre o luptă între Italieni şi Abysinienl. Berlin, 30 Aprilie. Gazata Germaniei de Nord atlă ca Im ă-ratul a ordonat lib -rarea d. Schnaebele.de oare-ce s'a constatat că comisarul frances s’a dus la locul unde a fost arestat, în urma unei invilaţiunl a unu! funcţionar german. La asemenea cerere de iutreve-dere în timpul serviciului, trebue atribuit caracterul uuei fâgăduell de liberă trecere, de oxre-ce fără această disposiţiune, serviciul curent al frontierl n'ar putea fi făcut. Berlin, 30 Aprilie. Guvernul a presenlat camerei deputaţilor o cerere suplimentară de credit de 12 700,000 mărci pentru a face f.iţâ cotă-părţilor ma-triculare de plătit Imperiului pentru res-cumpărarea drumuriior de fler. aleagă pe candidatul indicat pentru câopo-siţiunea nu e destul de tare ca 9ă Influenţeze pe alegători în sensul dorit. Constautinopolc, 30 Aorilie. Cestiunea egipteană p re a nu face nici nu progr s. Se asigură cu toate astea că Sir Dr. WolfT ar (1 Axat la cinci ani termenul de evacuare a Egiptului decătretrupele britanice, pe când Poarta propune de a se fixa acest termen la opt-spre-zece luni. Athena, 1 Mai. In urma săngeroaselor conflicte, cari ah avut loc la La Cauâe, Intre Creştini şi Musulmani, consulii puterilor, cari erad ab-sinţl, ati reintrat imediat şi ah reluat posesiunea postului lor. Fregata franceză «Victorieuse» a plecat la Creta. Athena, f Mai. Oflceril condamnaţi an dreptul să facă apel. Mal mulţi sub-oflcerl implicaţi în aceiaşi afacere afi fost arestaţi. Athena, 1 Mai. Negocierile pentru un tratat de comerţ greco-român aii început. Athena, 1 Mai. Depeşiie din Creta semnalează o oarecare liniştire a spiritelor. Berlin, I Mai. «Gazeta Germaniei de Nord publică textul unei note adresate la 28 Aprilie de către principele de Bismarck d-lul Her-bette, în care cancelarul constată că arestarea d-lul Schnaebele a avut loc pe teritoriul german dar că Împăratul basăndu-se pe dreptul ginţilor făcu să se libereze comisarul frances de şi există probe de culpabilitate contra lui. Viena, 1 Mai. Inaugurarea monumentului lui Victor Emanuel a avut loc la prânz, tn presenţa MM. LL. Regelui şi Reginei, a autorităţilor, a min ştrilor şi a unei mulţimi imense, care salută pe suverani cu entusiasm. Mas», ah, 1 Mai. Azi dimine-.ţă, generalul Saletta a publicat declaratiunea blocării coastei a-proape de Massuach. Belgrad, I Mai. M. S. Regina Serbiei va pleca în curînd cu principele, fiul seG, la Crimea, unde M. S. va remâuea câte-va Iun'. Belgrad, 1 Mai. Circulă ştirea că d. Gruicl, actual ministru la Londra va înlocui pe d. Garaşa-nin la preşedinţia consiliului. AGENŢIA IliUltA Pari#., 30 Aprilie. 0 notă a guvernului german declară că d. Schnaebele, funcţionar francez, fiind fost convocat de colegul săti din Germania în afacere dc serviciu, această convocare echivalează cu un sauf-conduit. D. Schnaebele a sosit la Paris, unde a dat seama autorităţilor competintede cele îndeplinite. Berliu, 30 Aprilie. Monitorul Imperiului publică legea ec e-siasticâ. Comisiunea Reichstagului a adoptat creditul cerut pentru construirea de casărml şi sporirea efectivului armatei. Berliu, 30 Aprilie. Comisiunea bugetară din Reichstag a adoptat creditul suplimentar cerut pentru liniile ferate strategice. Ea a adoptat asemenea legea pentru un împrumut conform cu proiectul guvernului. lludapest, 30 Aprilie. D. Tisza respunzâud, înaintea Camerei deputaţilor, la o interpelaţiune în privinţa motivelor pentru cari esportaţiunea cailor a fost interzisă, zice că o asemenea măsura a fost luată şi de alte state. Guvernul ungar a trebuit să procedeze astfel, câcl, alt-fel, dând celor-J’aite ţări în- ! lesnirea de a se aproviziona la dânsa, Ungaria sar II găsit în imposib litatea de a sat:sface propriele sale trebuinţe. Dar, a adăugat preşedintele consiliului, îndată ce or ce pericol va fl înlăturat, din punctul de vedere al propriei noastre apă-râre', această Interzicere va 11 ridicată în totul safl în parte. Constantin polc, 30 Aprilie. (Cale indii ec â) Nimic încâ nu s’a decis în privinţa Bulgariei. D. Nelidoif continuă negocierea cu Poarta; planul său ar consta In a numi ca locotenent princiar sau Regent, pecandidatul,ce Rusiaar desemna J în acord cu puleriie, pentru tronul Bul garieî. Locotenentul princiar ast-fel instalat la Sofia ar disolva Sob’ania şi ar procede la alegeri pentru o nouă adunare, care ar alege ca principe po locotenentul princiar în funcţiune. Poarta ar 11 obiectat la această combinare că noua Sobranle, ar putea să nu Bruxelles, 30 Aprilie. Ziarul Le Nord zice cl 9iluaţiunea este tot indecisă şi lasă în opinia publică ca un vag sentiment de apăsare. Le Nord adaogă că Rusia observă astăzi mal mult de cât tot-d'a-una o politică ex-pectantă. Petersburg, 1 Mai ti. Guvernul rusesc a ordonat clădirea, pe linia ferată de!a Vistula a şeapte noul sta-; ţiunî exclusiv destinate la întrebuin-! ţări militare. Londra, 1 Maid. Lord Randolph Chu-chill desminte zgo-I moţul ce s’a răspândit că ar avea de gând i se intre îu cabinetul Salisbury, chiar în cazul când s’ar preface cabinetul. Paris, 1 Mai ii. împrumutul municipal al oraşului Paris a fost acoperit de 29 ori. Paris, 1 Maiti. D. Sdmaebrle s’atntors la Pont-â-Mous-son. E! va fl pus tn retragere. CESTIUNEA ZILEI CĂLĂTORIILE REGELUI Ce impresiune mai neplăcută de cât aceia pe care trebue si o simţa unii oameni cu o reputaţiune cam 1ndoioasa,care când merg într’o casase tem să fie daţi afara, sad cînd isbutesc s6 pst unda Intr’un salon, ved pe toţ, mosafirii luându-şi priaria şi eşind cu ostcniaţiune.ca se nu se întâlnească cu nişte asemenea personagii. Aceiaşi imp esiune trebue se o simţa Regele când pieaca la drum. Abia se rfispândeşte ştirea că Regele va pleca din Bucureşti şi îndată la doue, trei sute de kilometri distanţa, se iac manifeste prin care lumea declară cft va fugi de pe drumul regelui. Fie-care vrea se fie stabilit ca nu va întâlni pe Rege, câ nu va saluta pe Suveran. Poate poliţia se trimeaţâ doue, trei mii de bătăuşi din Bucureşti, poate prefectul de Iaşi,se simuleze poporul cu câte-va sute de haimanale, poate chiar Regele se’şl facă ilu-siunea ca poporul (tn adevCratul sens al cuvântului) l’a aclamat, nu e mal puţin adevă-rat ca Regele trebue se fie grosav de plich-tisit când vede atâţia oameni de frunte din Iaşi foşti miniştri, foşti şambelani al sei, declarând sus şi tare ca vor fugi de contactul lut, că vor evita se’l întâlnească, cft dacft va merge la dânşii, cum avea obiceiul, va găsi uşa închisă. Speram cel puţin, ca cu tot contactul cu colectivişti, In care trteşte de mal mulţi ani, regele trebue se simţft aceasta irapre-siune. Şi de aceia Regele călătoreşte cât mai puţin prin ţinuturile sale. Chiar In Bucureşti,chiar laCotrocenî.nu este liniştit şi ’şi scurtează cât de mult şederea. Incâ din luna lui Mal o porneşte la Sinaia, şi ’şl prelungeşte acolo şederea pânft tn luna lui Noembre, când deşchiderea Cernerilor tl sileşte, vrând nevrând, se se întoarcă In capitala sa. Acolo la Sinaia, or mal bine zis Intr’o rîpa singuratica, nu are se se teama de ma-nifestaţiunile poporului stQ. înconjurat de aghiotanţilsei, şi de câţl-va personagii slugarnici, în frunte cu Beiza-deaoa, duce în linişte viaţa cea mal posomorita a celui mal nepopular domn de pe faţa pământului. AGI0 PENTRU ARGINT Quoiqu'on disc, Ies charlaians n'onl Ia pârtie belle que parce qu’on leur quittc la place. Racul Frarr• V in anul 1867, cum a isbutit se pue mâna pe putere şi să se razime pe o majoritate compactă, d nul Ion Brâ-tianu, şi-a pus în gând se atace ordinea economică a ţării prin două mari Întreprinderi; una privea debuşeurile comerciale, cea-l’altâ creditul public şi sistemul monetar. Nu am nevoe se vorbesc aici ce s’a Întâmplat cu debuşeurile comerciale, fiind-că nu s a uitat, încă de nimeni tn aceasta ţară, colosala concesiune de 245 milioane franci acordată Doctorului Strusberg şi C-ie care a emoţionat opi-niunea publica mal mulţi ani In şir; nu am nevoie se amintesc ci această concesiune a luat, tn 1871, proporţiile unul evenement european care era se puie In joc chiar pacea Orientului. 1] Aceasta concesiune, a careia urmări mulţi am le va simţi România, a pus, dj la Început chiar,veninul corupţiunet la temelia regimului nostru constituţional şi a aruncat germenii anarhiei In nouile instituţii Iu care ţara punea atâtea mari speranţe pentru desvolta-rea el viitoare... In ceia-ce priveşte regularea creditului puolic, d-nu Ion Bratianu de o parte a început o serie de cousfatuirl secrete cu mai mulţi bancheri şi oameni de afaceri ai pieţii Bucureştilor, pentru ca se înfiinţeze o Banca română cu dreptul de a emite hdrtie-monetâ; de alia parte plănui se Introducă sistemul monetar frances al bimetalis-mulul. Deprins cu manoperile piezişe d-nul I. Bratianu n'a voit se abordeze aceste cestiuul de ordine economică şi ştiinţifica cu sinceritatea bărbatului de stat serios şi se le puie fraucamente tn discuţia publica. Din contra, ei a Început se aţiţe amorul propriu naţional printre deputaţi, pretextând ca dreptul de batere a monedei este un semn de su* 1 1] Pe (le o parte, principele Carol, prin d-nul Pinii-Ine atut'ta. Uiuiuea ua uumatum Camerei cerandu i S'au set aea un i/ti/nsier care se i putea sau (le nu i Va ua pună ui *4 orc va abdica si va paraşi tara, de alia pune principele de Mismurcs deja ului pui,nnc staruia Iu cons.autiuupot cu coana se ac irunsula o eşecuri,' utilitara pdiu.a a ne sili se plutim noi d<-leu.o.ilOi germ.,iu ai uuuguliilor cailor lerutc, de sl snu ca bunii se iurase de ca i re Slrusuerg si C-ie co complicitatea lui Amuon consilier intţul de tlnaiicş 4 Staiuiul prusian. www.dacoromanica.ro \ EPOCA — 21 APRILIE verariitate, şi câ ar fi bine se profităm de presenta pe tronul ţării a unul membru al familiei de Hohenzollern pentru a tăia una câte una legăturele de suzeranitate cu care suntem legaţi către Turcia. Corifeul roşiii se folosea incidental şi de neajunsurile ocasionate în circulaţia monetară a ţării prin ete-rogeneitatea micelor monete străine care din cauza diversităţii titlului lor de alagid aveafl deosebite cursuri ; el arăta ayantagiul ce am avea se Introducem în locul lor moneda zecimală franceză. Cflnd a simţit că spiritele sunt destul de preparate, a venit în Cameră cu un proiect de lege (care coprindea numai un fragment al lege! monetare franceză) menită se autorize pe uvern se fabrice piese de argint de un leu, de 50 bani şi gologani de bronz. Legea s’a votat repede, mal fără discuţie şi s’a pus în aplicare chiar în anul 1867, de oare-ce pe de o parte baterea gologanilor s’a dat în concesiune d-lui Grant 1] ca să’I fabrice la Londra ; ear primele piese de argint s’ati fabricat la Bruxela. Este adevărat că Turcia a adresat guvernului nostru protestări diplomatice, prin care ni se tăgăduia dreptul baterel monedei, dar ele au rămas fără efect dinaintea faptului Împlinit. Aşa dar pîrtiea se făcuse şi nimeni în ţară nu s’a dumerit atunci ca să vază ţinta reală la care tindea d. Ion Brătianu. Restul era să se îndeplinească treptat, dacă opinia publică n’ar fi început să aibe deflenţă de con-ciliabulile secrete ale ministrului cu bancherii. Ori căt de secrete erad consfătuirii aceste, totuşi s a aflat că guvernul voeşte se Introducă în ţara circulaţia de hârtie-monedă. Atâta a fost de ajuns şi îndată s a pornit un curent Impotrivitor de protestare contra acestei funeste inovaţii. Pe lângă aceste s'a mal adaugat şi nemulţumirea provocată de concesia Strusberg, care se propusese deja parlamentului, în cât popularitatea d-lui Ion Brătianu şi a amicilor să> a Început să fie sguduită din toate părţile. încrederea de care se bucura pe a-tunci d. Ion Brătianu, nu era doară întemeiată mei pe şt iinţa şi competenţa sa în afaceri, nici pe esperienţa sa politică , ea nu Întrecea marginele unei simpatii personale. Mulţimea vedea In ol un politician drăgălaş care era expresiunea liberalismului uşurel şi sburdalnic, dar onest şi patriot; şi, tu toate că nu puneaţi vre-un temeiîl pe capacitatea sa, totuşi mulţi credeaţi presenţa la putere a acestui om folositoare moralităţii publice, la inaugurarea regimului nostru Constituţional. O ilusie ca multe alte... Dar când s'a văzut cu câtă îndrâs-neală mâna sa temerară atinge cele mal grave interese economice, lumea a început să se desfldâ şi să se îngrijească ; simpatiile n’aCi întârziat a să preface în neîncredere şi duşmănie, în cât după opt-spre-zese luni de guvernământ omul a trebuit să cada de la 1 1) Se zicea pe atunci ca d-nul Grant gratie legaturilor sale de inrudire obţinuse aceasta afacere din care s'ar ft folosit destui de bine. putere sub oprobiul scandaloasei concesiuni Strusberg.... înainte de a cădea, văzând cât de | mare era nemulţumirea contra întro-ducereî hârtiel-moneda, a crezut că va domoli pornirea lumel afişând o des-minţire prin care declara că nici odată guvernul n'a gândit să o impue ţării 1] şl că numai calomniatorii răspînde9c asemenea svonurl netemeinice. Ast-fel ţara în 1867—08 a avut norocul să scape şi de regimul hârtif î-mo-nede şi de sistemul monetar bimetalic graţie atitudinel hotfirîte a opiniunlî pubbce. Iar acel fragment de lege monetară din 1807, premergător al marelor planuri oculte a d-lul Ion Brătianu, n’a avut nici o înrâurire răii făcătoare a-supra circulaţiei noastre monetare , pentru că n’a făcut alta nimic în realitate de cât să înlocuiască o moneda de argint şi de aramă vicioasă şi mat fără valoare cu moneda divisionarâ zecimală franceză care'i regulată. Baza însă a regimului nostru monetar a rămas tot aurul ca şi în trecut. Aşaad mers lucrurile până când s'a început resbelul oriental între imperiul Rusiei şi al Turciei In anul 1877-78 Atunci d. Ion Brătianu, pentru nenorocirea noastră, ocupând iarăşi In guvernul ţării o posiţiune predominanta, a venit tn parlament cu o con-venţiune monetara încheiată de d-sa şi administraţia superioară a armatelor ruseşti prin care se acorda rublei de argint circulaţia legală în ţară pe baza valorei de 4 franci. Ga tot-d’a-una d-sa a cerut votarea de urgenţă, înainte de a se domeri representanţil ţării. Câţî-va deputaţi ad început să combată convenţia arătând că rubla de argint d'abia ajunge în pieţele streine la valoarea de trei franci şi câ guvernul nostru dându’I o valoare factice de 4 franci, înfiinţează o «primă enormă» pentru argint, In contră aurului, care trece peste 25 0/0; că, cu convenţia a-ceasta In curlnd aurul nostru va emigra peste hotar prin inortdaţia necalculabilă a maselor de argint rusesc. D. Ion Brătianu a conjurat pe toţi să ţie seama de gingâşitne.a împrejurărilor politice şi să primească convenţia— de oare ce ruşii n'ail voit să’I cedeze mai mult de cât a obţinut ; a zis câ altfel ruşii vor plăti toate cumpărâturele lor cu «bumaşte» şi că ar fi mal rea pentru ţară inondaţia hârtiei de cât a argintului rusesc. In zadar i s’a spus câ guvernul h'a-vea de cât să lase liber pa public să primească hârtia aceasta după cursul străinătăţii. 1 s’a arătat că chiar de ar resulta dintr’aceasla oare care pagubă relativă ea va fi puţin lucru în raport cu pagubele certe a preţuim exagerat ce se cere pentru rubla de argint şi cu pericolul alungării aurului din circulaţie. D. Brătianu n'a voit să cedeze, susţinând ca alungarea aurului este o curată Închipuire pesimistă, şi că de a-cest pericol n'are nici o grije ; In fine a făcut atâta în cât a impus tăcere tuturor. 2) * i 1) Nu ştim daca aceasta proclamaţie s'a alisat si in alte târguri, dar in laşi ştim bine ca s'a lipit pe strade căci toata lumea au vezut’o ca si noi in 1868. i Mie in particular mi-a spus ca rusii au promis se relraga treptat rublele din tara, indata dupe isprăvim resboiului. Dar n'a fost numai atât ; cu d. I. Brătianu calamităţile se ţin lanţ şi cum isbuteşte se obţine al trece o verigă, trece lanţul întreg. După cât va timp profltînd, de în-vălmăşala ce naturalminte ocasionase In spiritul tuturor resboiul şi consecinţele lui neprevăzute, a venit în Cameră cu un proiect de lege destinat să autorize emiterea a 27 milioane hârtie-monetă, deghizată sub denumirea de bilete ipotecare 1.. Se zicea odată câ toate drumurile conduc la Roma ; pentru d. Ion Brătianu toate împrejurările politice îl duc la realisarea planurilor sale oculte care rămân încrustale în creerii lu ca ideele fix° tn minţile bolnave. De la 1867 pînă la 1877 ideele acestui om ad rămas aceleaşi, nestrămutate, tenace : esperienţa n’a avut nici un efect asupra’l In cursul acestorzece ani. Negreşit că şi astă dată s’ad ridicat critici puternice contra acestui proiect; dar d. Brătianu a făcut apel la patriotismul protivnicilor rugându’I să nu’I refuze resursele băneşti în aşa grave momente ; căci în realitate aici nu era vorba de hârtie-monetă ci de o formă de împrumut deghizat, şi că după războiţi se vor retrage din circulaţie a-ceste hârtii satl prin un împrumut sad prin vânzarea de domenii corespunzătoare cu suma biletelor. Era gred să se facă în acel timp o oposiţte determinată ministrului care luase răspunderea situaţiei şi să i se refuse proiectele lui financiare; ast-fel şi legea asta s'a votat, Din nenorocite insă, toate prevederile celor ce criticad atât convenţia monetara cu Rusia, privitoare la circulaţia rublelor de argint pe preţul de patru franci, cît şi ale acelor ce se temead de consecinţele legei pentru emiterea biletelor ipotecare, s’ad rea-lisat în curând. Argintul a alungit aurul dia ţară — şi plecarea rublelor ruseşti a devenit o calamitate publică. Biletele ipotecare ad fo3t mijlocul pregătitor, prin care publicul s'a deprins pe nesimţite la circulaţia hârtiei monedă şi au înlesnit calea d-lui Ion Brătianu să facă dintr’o măsură tran-sitorie şl cu totul excepţionala, o stare de lucruri normală şi permanenta în anul 1880. A. D. Ilollian CRONICA REGELE SI NICU XENOPOLU S’a stabilit o mare solidaritate între rege şt d-l. Nicu Xenopoiu. Şi unul şi cel-l’alt ad fostatăcaţl prin gazete, şi unul şi cel-l’alt ad fost calomniaţi de opoziţiune, şi unul şi altul ad fost recompensaţi de justiţia ţărel. In favoarea d lui Xenopoiu mal vine şi împrejurarea câ a fost pălmuit. Aci regele rămâne mai pe jos. Destul numai că această egalitate dinaintea insultei a dat naştere egali-tăţel înaintea compensaţiunel. Regele şi Nicu Xenopoiu se interesează foarte mult unul de altul. In ziua când se judeca la tribunal procesul d-lui Panu, era cine-va care aşteptata scară rezultatul. Acel cine-va era directorul Voinţei Naţionale. ^ «Bietul rege, zicea el, să fie atât de «răd insultat. Nebunii ăştia din opozi-«ţie nu mat respecta nim:c; pe mine «mă bat, pe regele îl insultă...» Conu Nicu a aşteptat la scară până când s'a cetit sentinţ1, apoi a dat fuga la gazetă, a înregistrat lucrul, înregistrând în acelaşi timp, cât a aştept&t în gangul tribunalului : Aceasta pentru ca să citească regele. Vineri s’a judecat la tribunal procesul Balş-Pilipescu Xenopoiu. Ei bine, regele n’a fost ingrat. Dânsul a delegat pe un aghiotant ca să asiste la proces, cu însărcinare de a ’i telegrafia imediat rezultatul. Totdeo data Majestatea Sa, a bine-voit să trimeaţă şi o trăsură de a Gurţeî, întocmai ca la morţi. Cinc-va care a trecut pe lângă aghiotant l’a auzit spunând : «Bietul Xenopoiu, să fie atât de râu «pălmuit. Nebunii ăştia din opoziţie nu «mat respectă nimic ; pe regele îl in-«sultă, pe Xenopoiu îl bat... .» Dar şi tribunalele nu s'ad lăsat mai pe jos, căci şi ele ad simţit relaţiile dintre palat şi redactorul de la Voinţa Naţională. In ziua de 15 Aprilie, d. G. Panu a fost oslndit la 5000 lei amendă fiirtd-că a insultat pe rege ; In ziua du 17 Aprilie, d-nil Balş-Pilipescu ad fost condamnaţi la 5000 leldespăgubin flind-că ad bătut pe d. Xenopoiu. Ena muche ena su, vorba grecului. Adicâ-te, şi'o fi zis tribunalele, ce 'ml e obrazul regelui şi ce'mi e obrazul d-lul Xenopoiu ? Egalitate nu 'I ? A-tuncl să ’I preţuim pe amândoui cu a-ceiaşl sumă. De astă-zf Înainte , Cuconul Nicu poate susţine cu fo.trte multă dreptate ca dânsul este cel d'întâl om din ţară, fiind-ca tribunalele l’ad preţuit tot atât de mult ca pe rege. Aci însă regele nu ’i prea vine la socoteală. Nu doară fiind-câ a fost egalizat cu d-l. Xenopoiu, ferească D-zeu, dar flind-ca i s’a făcut o nedreptate. Şi ed cred câ Majeslatea Sa are Lot rezonul de a fi supărat. Dacă e vorba ca să rabde a fi considerat ca egalul d-lul Nicu Xenopoiu, trebue cel puţin să aibă şi foloasele lui. Apoi aşa ad eşit lucrurile ? Şi d-ntl Balş-Pilipescu şi d-l. Pana ad fost 03tndiţi la câte 5000 lei, dar ia să vedem în ce parte a pornit fie-care sumă I Gel 5000 lei la care ad fost o-slndiţl d-nii Balş-Pilipescu ad intrat în pozunarul d-lut X* nopolu, iar cei 5000 leita care a fost osîndit d-l. Panu, au intrat în casa Stalului, Incît regele n’a câştigat nici 5 parele. Uite unde e nedreptatea ! In virtutea acestei sentinţe4dar, d-l. Xenopoiu se poate în tot-d’a-una prevala do autoritatea lucrului judecat şi poate susţiue ca poate schimba or clnd cu regele. D-l. Xenopoiu să ajungă rege al României şi Carol I director la Voinţa Naţională! Ga lucru logic e destul de logic. Radu Ţandără. INFORMATIUNI Primim din Belgrad următoarea tele-1 gramâ : Criza ministerială tot continuă. Cu toate desminţiri/e ce s’aii dat, a-devăratul motiv ol crizei, este o adincă neînţelegere in sinul familiei regale, ţi un divorţ este tn perspectivă. D. Garaschanin s’a retras fiind-că si împotrivea la divorţul Regelui. Regina a căutat si provoace abdicarea regelui în favoarea fiului slu, rămânând dtnsa ca regentă. Venirea !nputere a d-lul Risticl ar fi avut această semnificaţie, căci Regina înclină spre politica rusească. De o cam dală plecarea Reginei din Belgrad este hotărîtă. A fost mai inlâl vorba că Regina Natal ia s6 sc aşeze tntr'o vilă din pre-jurul lui Fiunie. Pe urmă să hotărîse caM. S. să meargă in Crimea. Acum este vorba şi lucrul e aproape hotărît cu Regina se vie in Bucureşti, unde va petrece cdte-va vremepe lingă sora M. $., d na Grigore Ghika. X I). general Gheorghe Catargi, întâiul aghiotant al Regelui Serbiei, care venise în Bucureşti pentru a asista la înmormântarea cumnatului său Petre Mavrogheni, a părăsit capitala noastră alaltâ-seră mergând la Viena. X Regina suferind de o umflătură la gât. nu va Însoţi pe Regele la laşi. Se zice chiar câ, din această pricină, planul primitiv al călătoriei Suveranului în Moldova va fi mult modificat. Ast-fel şederea la Iaşi nr fi scurtată cu o zi şi plimbarea la mănăstiri suprimată. X Se vorbeşte că prinţul Ferdinand de Hohenzollern va reprezintă pe Suveranul nostru la serbarea jubileului de 50 de ani de stăplnire a Reginei Victoria. Ştirea ni se pare suspectă şi are trebuinţă dea fi confirmata lntr’adever, nu vedem în ce calitate prinţul Ferdinand ar putea se reprezinte pe Regele României, şi prin urmare ţara într’o oca-ziune oficială. A. S. nu are altă calitate in Homâitia de cât aceea de sub locotenent ad-honores într’un regiment de infanterie şi ţara are personage mai Însemnate care ar pulea'o reprezintă. X Reprezentantul României ia Curtea Engîitereî, d. Ion Ghica, a fost invitat de Regele să’l Însoţească la laşi. X Mare paradă militară ieri Duminică în grădina Cişmegiului. Regele asista la schimbarea gardelor. Un public numeros venise se vadă parada dar a păstrat atitudinea cea mai rece faţă cu suveranul. Această atitudine nu ştim dacă a impresionat pe M S. dar a Impresionat foarte pe câţ;-va colectivişti de frunte care se găseau în mulţime şi care comentau faptul cu amărăciune. X Un foc mare a isbucnit eri în o-raşul Călăraş’. Mijloacele locale de ajutor fiind neîndestulătoare, pompe au fost trimise din Bucureşti cu un tren special. Nu cunoaştem încă Însemnătatea pagubelor pricinuite dar FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (78) ALEXIS BOUY1EK EEMEA MORTULUI PARTEA TREIA VII Visurile aurite ale frumoasei Iza — Insa In acelaşi timp voiu aşeza nişte agenţi poliţieneşti la colţurile stradei 1 Când el va veni vor pune mâna pe dânsul. Atunci trebue să ’ţi aduni toată puterea, toată voinţa ; să nu te tulburi, să nu te desminţl ; mal cu seamă obrazul tăii să nu arate ceia ce gândeşti. — Pentru ce ? — Pentru câ, indata ce bărbatul tăd va încăpea pe mâna poliţiei tu trebue să vii să ’1 acuzi din nod. — Sunt gata, zise Iza cu un zâmbet răutăcios. — Vel cere de la magistrat ce ţi se datoreşte... adică milionul zestrei tale, şi valoarea juvaerurilor..Eşti credi- toare privilegiată şi yel fi plătită cu tot ce se va găsi la dânsul, Iza care ascultase cu băgare de seamă toate cuvintele lui Pierre, ’şl-le vârâse bine în minte, zise atunci cu hotărâre : — Stăpâne, sunt gata să te ascult.... Porunceşte. — Să nu zici un cuvânt mal mult de cât ceia ce te voi învăţa să spui. — Bine. — Ga să-ţi vie mal uşor, cată să te faci că nu vorbeşti bine limba noastră; ast fel vel scăpa de unele întrebări su-părăcioase. Iza privi pe Pierre şi ’I zise zâmbind : — Stăpâne.... încrede te în mine !.... Spune-mi ce trebue să spun.... Dar cât spre a ’l înşela, las pe mine. N’al grijă, nu vorbesc de cât ceia ce voi să vorbesc. Atunci Pierre arătă cu de amănuntul Izel ce trebuia să facă. Dupe un ceas eşirâ împreună. Pierre se duse acasă, moldoveanca la comisarul de poliţie. In seara aceia chiar, agenţii stătead de pândă la colţurile stradel Navarin. Unul din eî se plimba mal ales dinaintea casei, pe sub ferestre : acela era la dispoziţia Izel. Ea ceruse aceasta, căci voia cu un semn să-I poată arăta pe cine trebuia să pue mâna. Tot In acea seară servitoarea Izel co-borâ scările în grabă şi arătă agentului pe un om îmbrăcat în matelot, agentul îl urmări : Omul nu era altul de cât matelotul Simon. VIII «leaniiu Pierre, plecând din casa de la Şa-rona, recomandase lui Simon să pre- gătească toate pentru plecare ; se ştia unde locueşte şi el voia să se mute cât mat curând. Casa fusese închiriată cu mobilele în cât era de strâns numai pânzeturile. De aceia Simon, ajutat de negru, isprăvi curând. Pierre cumpărase lângă Auteuil, un mic Şale’, o casă de ţară în stilul svi-ţeran, înfundată lntr’o grădină umbroasă ; trebuia să se facă ceva reparaţii şi apoi era să se mute acolo. Si-mott puse tot ce avea de luat tntr’o trăsură şi plecă dimpreună cu negrul a-colo.spre a pregăti cum vor putea casa p'-ntru primirea stăpânului lor. Madelena iernase singura cu Jeanna ; timpul fiind frumos ele se coborârâ în grădină. Bătrâna bucătăreasă veni să le întrebe ce vor pentru prânz; Jeanna făcu lista de bucate dupe gustul el şi bucătăreasa se duse în piaţă. Madelena luă o carte şi se puse pe iarba ca să citească ; Jeanna se juca cu păpuşa el. De o dală copila se opri ; i se păru că auzise numele său. întorcând capul nu văzu pe nimeni, dar mal auzi Încă o dată pe cina va chemând’o pe nume. Se uită la Madelena ; aceasta citea, voi să o întrebe când Întorcând capul din nou strigă cu veselie : — O 1 Fernand 1 Şi alergă voioasă spre Fernand Sâ-glin care eşise dintr'un boschet al gradinei, — Tu eşti Fernand I O 1 cât va fi de mulţumit tata când te a vedea. Ftrn&nd o luă în braţe şi începu a o desmerda, sărutâud’o. Madelena auzind numele lui Fernand Iş ridică ochii de pe carte şi se uită spre Jeanna.... Gând văzu pe Seglin remase ca trăsnită, începu se ’l tremure mâinele, lăsă să-I pice din ele cartea ; voi se strige, să se mişte, în zadar, era peste puterile sale. Din partea lui şi Seglin se minună văzând pe Madelena : — Ea aici, strigă el.... Asta e din cale afară. Minuta cât Seglin stătu zăpăcit fu de ajuns Madelenel spre a ’şl veni în fire; ea se repezi la Fernand şt voi să ’î ia copila. — Ticâlosule eşl 1 Nu te atinge de copila asta. Eşl 1 Acesta se mulţumi a râde ; lş redobândise tot sângele săli cel rece ; el se puse dinaintea copilei zicând : — Viu în numele d-nel Davenne să iad pa Jeanna el pe care nu vrea s’o ştie crescută de amanta tatălui său. Madelena deveni o altă fiinţa la acest cuvânt ; nu mal era tânăra fată, liniştita, aspră, care vorbea fără pornire. Trăsurile feţei ’l se încruntară,privirea sa se aprinse, mâinile sale se întinseră sucite ca nişte ghiare ; ea sări mal mult de cât merse asupra lui Fernand şi zise : — Eşl de aici, miserabile, eşl.... Tâlhar, falşar, ce eşti 1 Nu pune mâna pe copila asta sau strig.... sad chem.,., şi fac să te închidă în temniţa de unde al fugit. Fernand dădu numai din umere. — Poţi ţipa.... nu-I nimeni aici afară de d-ta şi eu. . De astă dimineaţă pândesc, şi fii sigură ca dacă acuma ar veni cineva.... să ştii că.... Şi apucând’o de braţ cu toată împotrivirea ei, adause mal încet : — Să ştii că n’aş fi numai un tâlhar şi un falşar, aş deveni şi un omorâtor, auzi ? O respinse cu o mişcare reslită. Madelena era să pice : se reţinu de o bancă. Mica Jeanna văzând primirea ce se făcea prietenului săd, începu a plânge, şi ne având de cât amintirea dragostei sale pentru Fernandj 11 era necaz pe Madelena care se purtase rău cu dânsul, îl gonea. Ea se lipi de dânsul, vâetându-se: — Nu vreau să se ducă Fernand.... Vread se rămâe cu noî. Ear Fernand îl zise : — Jeanno, vin să te iad ca să te duc la mămuţa ta Genevieva. — Ea a murit, zise copila plângând. — Nu e adevărat.... Jeanna, femeia asta te a furat de la mama ta. , — Du mă, du mă la mama, striga copila plângând mal tare. Fernand o luă în braţe şi întorcân-du-se spre Madelena II zise ameninţător : — Ne vom revedea Madeleno. Acum înţeleg tot.Nătărădce eram.... Vino Jeanno. (Va urma) \ www.dacoromanica.ro EPOCA - 21 APRILIE 4 PUBLICITATEA I ZIARULUI ,, EP0CA“ S - l Hraglu 6,000 de fol ANUNCIUR! SI RECLAMEI Anunciurl pe pagina IV, linia j 30 bani Anunciurl şi reolame pe pagina III linia 2 lei. se zice că un mimer considerabil de case au fost mistuite. X Ni se scrie din EbAcău că d. general Lecca, prezidentul Adunârei Deputaţilor, va pleca in curând la băi fn streinătate X Eri a evut loc alegerea unui senator la col. I de Ilfov. D. Dancovici a întrunit 422 voturi, d. Penescu 97 şi d. Al. Laho-vari 163. Felicităm pe alegătorii capitalei care cu or-ce preţ au vrut se lupte în contra guvernului. Nu e însă mai puţin adevărat că daca pe de o parte au afirmat dorinţa lor d’a sfîrşi o dată cu abţinerea , pe de altă parte au iuat prea târziu ho-târîrea lor şi au luptat în ast-fel de condiţiuni în cât era sigur că nu puteab reuşi; şi aceasta într’un colegiu în care isbânda ar fi fost sigură. Când ni s’a anunţat hotărîrea u-nor alegători d’a pune candidatura d-lui Lahovari, văzînd că această botărîre e irevocabilă, n’am putut face altminteri de cît se căutăm să asigurăm cât mai multe şanse acestei alogen, şi am sprijinit’o prin ziar cât am putut’o face la ultimul moment. Alegerea însevă trebui se fie anulată, şi alegatorii din oposiţie vor putea să şi ia revanşa. In adevăr aflăm doă lucruri grave, anume că nu numai plicurile dar şi buletinele au fost timbrate, ceea-ce a suprimat cu desăvîrşire secretul votului. Apoi biuroul a refuzat să admită delegaţii numiţi de alegătorii care au propus pe d. Lahovari, sub cuvânt că candidatul singur îl poate numi şi d. Lahovari nu şi-a pus candidatura. X Procurorul general depuind rechizitoriul său în afacerea încercărei de asasinat asupra persoanei d-lui Man-toff, prefectul Rusciucului, Camera de punere sub acuzaţiune s’a putut în fine ocupa de această afacere şi, confirmând ordonanţa judecătorului de instrucţiune, a trimis pe Cazacoff şi pe IvanolT înaintea Curţii cu juraţi din Ilfov. X Astă-zi d. Panu, directorul Luptei face oposiţiune în contra sentinţei Trib. Ilfov S. II civilă-corecţională. # D. prezident al consiliului s’a ivit în Capitală. X Gloria d-lui Mesureur, membrul Consiliului municipal al Parisului, Impedica pe primarul Bucureştilor d’a dormi. D. Ion Câmpineanu a ho-tărît să schimbe şi d sa numele mai multor strade ale capitalei noastre şi într’un chip tot aşa de caraghios ca cel propus de vestitul radical francez. Ast fel, pentru a nu da decât un esemplu, şoseaoa Basarab este vorba să se numească in viitor şoseaoa Prinţul Dimitrie Ghica. Basarabii cedând locul lui beizadea Mitică ! Nu rămâne decât ca stradeî Buzeştilor să se dea numele generalului Gernat şi slradei Calomfi-rescu acel al d-lui Gandiatio-Po-pescu. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Athena, 1 Mai. — In urma unui conflict sângeros Intre creştini şi turci consulii cari erau absenţi s'ab Întors. Berlin, 1 Mai. — «Gazeta Germaniei de Nord» desminte, din iniţiativa ministrului şerb la Berlin, ştirea răspândita de jurnale relativ la Împrumutul şerb. Rom», 1 Mai. — Generalul contele Saletta a blocat coasta Massuach. Berlin, i Mai. — «Gazeta Germaniei de Nord» zice câ Împăratul a ordonat punerea In libertate a lui Schnaebele pentru motivul că ucest din urmă a păşit pe teritoriul German, lntr’o afa- cere de sorvicib; o asemenea Înţelegere echivalează cu un sauf-conduit câci alt-mintrelea re.lsţiunile oficiale de fontieră ar deveni imposibile. Petersburg, 1 Mai. — Circulă sgo-motul ca negocierile relative la cestiu-nea fruntariilor din Afganistan ab luat acum un mers favorabil şi că esistâ posibilitatea de o Înţelegere Intre Rusia şi Anglia pentru pacificarea Afganistanului. Engletera caută să se apropie de Rusia. Belgrad, 1 Mai. — Regina Nathalia şi principele moştenitor vor pleca la 12 Mai la Bucureşti, de acolo vor pleca la Odesa şi apoi la băile de mare de la Crimea. Regele Miian ceruse ca Regina şi principele moştenitor să se ducă la Abazzia, Insă Regina a refuzat categoric. Pesta, 2 Maiu. — Ziarul «Pester Lloyd» publică un articol tn care declară de inexacte cele scrise de Nord deutsche Algemeine Zeitung relative la evenimentele care au precedat congresul din Berlin. Ziarul ungur publică mal multe acte diplomatice din care reese că congresul a fost convocat din iniţiativa contelui Antrasy şi tn contra voinţei Rusiei. El combate aserţiunea foael germane câ ocuparea Bosniei şi a Herţze-govinef ar fi fost preţul pentru care Rusia a obţinut neutralitatea Austriei In resbelul Ruso-Turc. Mandatul de a ocupa aceste două provincl a fost dat Austriei de către congres contra voinţei Rusiei şi în parte contra voinţei Germaniei. Pester Lloyd mal declară că nici odată contele Andrasy n’a tratat cu d. Obrontchef. Acest articol de sensaţie conţine numeroase detailuri intime relative la timpul când contele Andrasy se afla în capul afacerilor, se crede că daca acest articol nu este chiar scris de contele Andrasy este sigur inspirat de el. Veneţia, 2 Maib. — Eri a avut loc inaugurarea statuel Iul Victor Ema-nuel în preseriţa perechel Regale şi a unul mare număr de gondole bogat decorate. Belgrad, 1 Maib.—D. Pirotschanac a declinat sarcina de a forma un cabinet. D. Garaschanin a declarat că In momentul de faţă este imposibil de a se forma un cabinet cu partidul progresist. Să fac încercări de a se constitui un minister de coaliţie. Belgrad, 1 Maib.—Săptămâna trecută a avut loc pentru a doua oară o năvălire aarnăuţilor la Procopil; între năvălitori se aflab şi un oare-care număr de Nizaml. Sentinela Sârbă de la fruntarie a respins pe năvălitori. Pesta, i Maib.—D. Tisza, preşedintele consiliului, adeclaratîn Parlament că în faţa previsiunilor pacifice ce se manifestă astă zi In situaţia Europei, a făcut deja demersuri pregătitoare pentru ridicarea măsuri care interzicea exportul căilor. Pesta, 1 Maib.—Ministrul de comerţ a declarat că este inexact zgomotul că vitele române vor obţine intrarea liberă în Ungaria. CORESPONDENTA DIN CRAIOVA REGELE LA GARA L’am văzut pe Marele Căpitan Carol I, în călătoria ce întreprinse la Meha-dia. Avea cu el suita inevitabilă a a-ghiotanţl, lachei, d. Radu Mihaî şi câţi-va agenţi din poliţia de spionagib. Să nu creadă nimeni când va citi în Monitorul Oficial vr’o relaţie gingaşă a primire! ce i s’a făcut la Graiova. Se va reedita îaraşi în stilul platitudine! descripţiunea unui entusiasm robust; se va tipări cu sfruntare aceasta minciună cât toate zilele câ, pe peronul gârei, se grămădiseră de numai aveab loc clasele culte şi influente ale oraşului şi câ toţi sereau în sus de bucurie la apariţia Auguftilor Suverani. Nu, nu este aşa. Acea mascaradă colosală ce se va descri 3ă reduce la o săracă exhibiţie de persoaue oficiale şi numai impertinenţa colectivista poate să ser veasuâ cititorilor prosa unei recepţiunl excesive. Primarul, drept să spun, a poftit toate breslele: profesii libere, proprietari, comercianţi, funcţionari, profesori etc, crezând poate, câ ne flateaza pe noi ăştia neînsuraţi, dar a cui e vina dacă nimeni, dar nimeni, n a răspuns la apel ? Am luat bine seama şi n’am văzut la mijlocul peronului de cât pe generalul Anghelescu cu doul trei ofiţeri superiori, câţi-va magistraţi—nu toţi— de laţ Curte şi tribunale, funcţionari administrativi şi parte din profesori şi profesoare. Sa fi fost cu toţi 30 la nutnăr. încolo era un decor de gardişti, grupuri rari de gură cască, bragagii, iaurgii, merarl şi slujnice. Mal eram şi eb îmbrăcat In haine pestriţe cu câţiva amici, toţi onoraţi cu privirile crunte ce ne trimitea celebrul potlogar, din păcatele noastre ministru, cu numele de Radu Michal, fiind că stăm cu caciu-lele în cap sub nasul Omului providenţial. Şuerăturl nu s’ab produs; dar numai atât a lipsit, câci încolo primirea a fost destul de demnă, adică tăcută, severă, posomărîtă. Şi, dacă e adevărată darea de seamă colectivistă că, populaţia beriinesâ a intâmpinat pe suveranii noştril cu o bucurie ce deburda pe strade, conclu-sia e ca regele e mal popular la Berlin de cât la noi după 21 de ani de domnie. Noi am putea fi veseli de aceastăde-safecţiune visibilâ şi generală, de acest gol fisic ce complectează golul vast moral din prejurul săb. In gară ce credeţi că a vorbit cu demnitarii oraşului ; ce materie a abordat? A întrebat de lucruri cari desmeardă spiritul şi inima sa, de preţul cerealelor şi alte negustorii ce’l fac deliciile vieţii. Autentic. Spectacolul colectivist trebuia să aibă o notă caraghioasă şi succesul de râs l’a obţinut — ’şl ’l pot împărţi pe din două — dd. Lefterie Corneli, directorul de la sucursala Băncei Naţionale şi Costache Peşiacov, ajutor de primar. Dupe ce regele ascultă tradiţionalul speech al primarului, îl luă la vorbă pe cei din faţă, apoi se întoarse către cel de la margine şi d. Corneti, crezând câ vrea să plece, li strigă în gura mare: «Majestate 1 c: istorie bună», parcă ar fi vrut să zică : să nu te mal întorci. Mulţi colectivişti ab remas cu gura căscata, căci li se părea ca perechea de vorbe a d-lui Corneti conţine o urare nefasta. Până aci toate bune ; dar cum porni trenul din gară, iată pe d. Peşiacov a-proape să se ia la bâtae cu a. Corneti şi să ’şLpupă gheroacele dupe dumnealor, din pricină, pe cât am înţeles, că se lnvoiseră Intre dânşii ca cel dintâib să poftească regelui călătorie bună, iar inteligentul d. Corneti, mai şiret, l’a tras pe sfoară şi ’i-a luat înainte. O fi asta causa gâlcevei, o fi alta, nu ştiu bine ; dar un scandal mic s’a petrecut între dumnealor. Să fi văzut în uruit.cum colectiviştii tăbărâserâ cu gura pe bietul d. Corneti, apostrofându-l cu vorbele : «Să poate să zici regelui aşa prostie I» Le coocedez : fie şi prostie ; dar de unde ştiu el câ d. Corneti n’a făcut de cât să exprime sentimentul real a milioane de fiinţe batjocorite şi spoliate de colectivitate i DIN DISTRICTE imi.MCU-SARAT Ni se scrie din Râmnicu-Sărat următoarele în privinţa unuia din numeroasele gheşefturî făcute de Paşa-primar Popescu mai cunoscut sub numele de Ţuţuianu : «încă din anii 1875, 1876 Ţuţuianu nostru remăsese dator către comuna Râmnicu-Sărat suma de 2034 lei cu procente, ca garant al unul Victor A-zic. De atunci şi până în 1885 această sumă de 2034 lei cu procente se vede trecută în toate bugetele anuale la capitolul remăşiţelor datorite comunei cu menţiunea» sumă datorită de Azic şi de garantul săb Alexandru Popescu. In 1885 însi|fâcându-se primar Ţuţuianu n’are nimic mai grăbit de cât să I Îşi şteargă numele din lista debitorilor ' comunei lăsând numai pe Azic în bugetul anului 1885-1886. Iar în anul 1886-1887 şterge şi pe Azic aşa în cât datoria nu se mai află trecuta nicăerl la a-vutul comunei fără ca să fi fost plătită vre o dată. DOLJU Aflăm d n Graiova câ cu prilejul pe-! trecerel în acwl oraş a P. S. S. episcopului Rtmnioului-Noul-Severin câţi-va colectivişti din 'ocalitate printre care şi deputatul N.Romanescu la care eraîn gazdă P. S. S. âb încercat să li deschiză \orba de politică,“că doar o povâţui pe bras a preoţeasca să se facă instrumentul colectivităţii de aici. Episcopul Insa a ştiut a îşi menţine demnitatea de prinţ al bisericel ne plecând urechea la asemenea şopte. De asemenea n’a ascultat rugămintea colectiviştilor de a hirotonisi preot pe un diacon cunoscut ca agent electoral bătăuş al partidului. 3 ULTIMA ORA Ni se spune că, afară de ministrul Germaniei şi de Însărcinatul de afaceri al Austro-Ungariei, nici un membru al Corpului diplomatic nu va însoţi pe Regele la laşi. Aceasta din cauza poziţiunel neplăcute în care s’ar găsi reprezentanţii streini dacă s’ar Întâmpla se asiste la vre-o menifestaţiune puţin măgulitoare pentru cşipul Statului. m Ni se scrie din Galaţi că d. Taki Anastasiu, prefectul judeţului Tecuci, se află de eri în acel oraş. Pretextul prezenţei d-saie acolo sunt afaceri particulare pentru care a şi cerut un congediu de opt zile; în realitaţe înse vestitul prietin al d-luî Radu Mihai se ocupa cu multă activitate de pregătirea viitoarelora lege rî municipale. Agenţia Havas, crede interesant de a fiice cunoscut textul articolelor din con venţitmea franco-ger mană din 1877, pe care s’a bazat guvernul francez pentru a reclama libertatea d luî Schnaebele : Stâlpi de Frontiera. Art. 27.-— Conservarea stâlpilor şi a altor semne determinând frontiera, va li confiată privighieril auloritâţilor locale, care vor trebui să constate, prin procese verbale ce vor transmite autorităţilor superioare, alteraţiunile ce ar putea suferi limita. Art. 28.—Nişte comisari francezi şi german!, desemnaţi dinainte de guvernele lor respective, vor titnsărcinaţl cu supravegherea hotârnicirel ; el vor constata tn or-ce caz particular necesitatea înlocuirii stâlpilor stricaţi, sab punerea la loc a stâlpilor scoşi din loc. Cheltuiala lucrurilor de executat va fi suportată do cele două părţi. Această convenţiune a primit aproba-ţiunea preşedintelui Republicel, d. mareşal de Mac-Mahon, la 1-ibMaI 1877, ea este contra-semnată de d. duce Decazes. A fost rectificată, ia 13 Maf din acelaş an, de către M. S. împăratul Wilholm şi contra-semnată de d. Bulov. m Tot Agenţia Havas ne vesteştre că, în şedinţa de la 29 Aprilie, eonsi hui municipal din Paris a emis dorinţa ca statul se deschiză un concurs public pentru construcţiunea unui canal maritim de la Paris ptnâ la mare. e Doctorul Felix, medie-şef şi vice-prezident al Consiliului de igienă şi salubritate publică al Capitalei, preocupat cu drept cuvent, de însemnata mortalitate constatată între copilaşii daţi la doică afara din casa părinteasca şi între copii orfani sau părăsiţi, încredinţaţi de comună pentru a fi crescuţi pînă la 6 ani unor femei care fac meşteşug din aceasta, a sezisat de chestiune pe consiliul comunal propuindu’i mai multeme-surî de înlăturare a reului. y Sperăm că consiliul vaţineseamă de observaţiunile d-lui doctor Felix şi va adopta propunerile sale, j|A Consiliul municipal al capitalei n'a putut ţine şedinţă nici Sâmbătă din cauza că, dupe obicei, numărul membrilor de faţă nu era îndestulător. El este convocat din nou pentru mâine Marţi. Lu ordinea zilei sunt peste 21 de chestiuni din care unele foarte importante ca, de e-semplu, schimbarea termenilor pentru terminarea lucrărilor de distri-buţiune a apei. % Nu este încă nimic hotărit în privinţa mergerel d-lui Ion Brătianu la Iaşi pentru a asista la sfinţirea Mitropoliei d’acolo. O persoană bine informată ne asigură că, la ultimul moment, d. prim Ministru se va scuza pentru motiv de sănătate, te-mându-se ca prezenţa sa se nu facă şi mai puţin plăcută primirea Suveranului în Moldova. m Merge bine de tot teatrul naţional! Pe luna Martie, societarii de clasa l-a au luat 72 de lei 12 bani, cei de clasa 11-a 55 de lei 9 hani şi cei de clasa Ul-a 36 de lei 6 bini. Noroc, câ nu sunt ma> multe clase de societari, all-fel cei de clasa Vl-a ar fi fost nevoiţi se mai dea ceva din pungă ! Nu e vorbă, bine de toi, merge teatrul naţional ! m Ieri s’a celebrat la Graiova cununia religioasă u domnului George Wenn Webb, directorul general al societăţii tramvaiului cu D-şoara Pe-rietzean. Felicitările noastre simpaticului director şi tinerei sale soţii. AGENŢIA HAVAS Londra, 2 Maia.—Times crede a şti că guvernul austro-ungar a informat Poarta că ştirile de o apropiere între Serbia şi Rusia nu sunt de loc fondate, şi că Serbia este legată de politica austriacă fntr’un mod insolubil. Paris,2 Maib. — Guvernul fiances a respuns la comunicară germană, ce publicase ieri Gazeta Germaniei de Nord printr’o scurtă notă în care stabileşte reservele sale. Petersburg,2 Maib.—Procesul psr-soaneior urmărite pentru că ab atentat ia viaţa Ţarului este terminat. Şeapte din acusaţl aii fost condamnaţi la moarte, şi alţi opt vor fi transportaţi în Siberia. Paris, 2 Maiu. — D. Calvinhac, candidat al partidului radical, a fost al<>s deputat al Tuiusel. Sofia, 2 Maib. — Convocarea Sobra-niel va avea loc în curând. Tirnova, 2 Maib.—Regenţii ab sosit aci. Populaţiunea le a făcut o călduroasă primire. Eilipo|>ole,2 Maib.—D. Radoslavofl a sosit la Filipopole. Alena, 2 Aprilie. — Ultimele ştiri sosite de la Canăe constată că situa-ţiunea cu Creta s’a agravat. O mare e-moţiune domneşte în Atena. AGENŢIA LIBERA Athena, 2 Maib.—Fierberea creşte în Creta. In conflictele ce ab avut loc mal urniţi Turci ab fost omorîţl de Creştini. Uadrlri, 2 Maib. — Comisiunea Camerei a primit astă zi o deputaţiune a purtătorilor datoriei publice titlurilor care a protestat în contra impositulul de i 0/0 Membrii deputaţiunel ab insistat asupra râului precedent ce s’ar crea prin acest imposit. Lisabona, 2 Maib. -800 de cârciu-mari s’ab pus în grevă. NUVELE FINANCIARE Parisul de Sâmbătă e destul de ferm. Italiana 98. 85. Renta perpetuă română 89.70. Berlinul din aceiaşi zi, liniştit. Renta amortizabilă 93.50. Rublele 178.50. Schimbul asnpra Parisului 80.40. —x— Mal mulţi comercianţi din Pesta ab trecut prin Zimnicea oa sâ facă cumpărări de rîmfitorl. In lîneînceput’aO Ungurii săînţeleagcâ au nevoe de vitele noastre pentru hrana lor ? De sigur că excursiunea acestor speculanţi prin judeţul Teleorman dovedeşte că bunii noştril vecini ab început a se pocăi. —x— In portul Zimnicea se încarcă necontenit cereale de şi preţurile nu sunt avan-tagioase pentru producători. —x— Exportul de bol in Italia a începui a lua din ce în ce proporţiunl mal însemnate. Ast-fel săptămâna trecută s'a exportai prin portul Brăila In Italia 520 bol. Aceasta nu tocmai trebue să placă vecinilor noştril din Regatul St. Ştefan. — x— Agio 17. Valorile au cursuri identice celor de la Bursa precedentă însă fără afaceri.—Băncile oferite cu 987. Daciele 247 1/2. Construcţiile 115. —x— închiderea Vienil liniştită. Napoleonul 10.035. Creditele 281,80. i PARFUMEBIA MARGHERiTA NO D VIS SIMA SPECIALITA Dl !i UIMIM: 4 G. IIILAMli Premiata Ia expusilzia din Milano 11871 Paris 1878. Monza 1880 si la acea na i tzionala din Millano 1881 L [cu cea mat înaltă Recompensă acordatăI Parfumcriel I DEDICATA M.S.iil!(llll ITALIEI P Săpun . . . Margherita—A. Migone Extract . . Margherita—.1. Migone Apa de toaleta Margherita—A Migone Praf de orez. Margherita—A. Migone Busta Margherita—A. Migone Articole sunt garantate ca n'are nici o substanţa nuislbila si sunt recomandate mai cu seama si cu toata si incredcrea la |doanirie si domnişoare elegante pentru lealitatea lor bigicnica. pentrn duetele es l'iuislte si pentru parfumul atât delicat] leat si plăcut. j cutii foarte elegante ou asorti- î ■mente complecte cu parfumerla de] nai sus se gasese la Bueuresti la Ma-j jasiuul Jobin, Calea Victoriei No. 41,1 lac. H. Muller. Calea Victoriei 30 lai llomon Isi Baraţii. îonage.ra I. Briol si en gros la d. So-omon Hechter, coltul stradeî Lipscani www.dacoromaoica.ro ~9i Ifiâl fIMM JUPEXLXE cauza de plecare desfacere generala de vinuri veritabile din pivniţa - &&?&&&&&§--- BUCUREŞTI BUCUREŞTI Rorricaux Rouges Sticla Lei Ch-au Lafltto Orand vinâtampâ 1875 (Re our des îndes) .... Mou on Rothschil pr-er vin stampă 1875 James de Rothschild' O-d L-te 1,1*65 Hârit. Rothschild ' Grd. vin Chatoau de Larsac (1874 Baron do Larsac .... Ch au Marg (1869) V-te Aguado. Ch-au U-t Brion >1869) (Heriters A mâdâe Larrieu) Ch-au Ord. Larose (1869 B-no Sgt Ch-au La our (1875 de Fleurs) . » Rozan 9âgla (1-74) . » L fi te, Ch- u Margaux . » Cos. d'Estournel I-er. C-au La rose hourg. sup Ch-au Durandeaux 1-er cru » Carignan, Ch-gu Palmer, Ca Ion eâgur................... Ch-au Kirwan, Ch-au Pape-Clâmont Pontet-Can**t .... Ch-au Sans-Souci. St. Julien . 29 20 20 17 17 17 17 17 14 14 12 12 10 11 Vinarile „retouts des îndes" sunt transltate de la Colon [India] toate prev. de foaia lor de drum. precum si stampila castelului. t-H o > K £ rJi < o PRECIURILE SUNT URMĂTOARELE: Sticla Lut Ch-au de Touars, St Stâphe, St. E- mlion......................... 5 Mâdoo choix..................«3 Château Lâovtflle 1875 (extra sup . >. 12 bordeaux lilmifs Ch-au Yquem tâtp (Hâritiere duM-is B de Lur Sa'uc s) . Ch- u Latour Blanche H-t Sauternes................ Graves ....... Itourgognes Rouges Bomanâe-Conti................ Chamb-rtin. Clos-Voug°ot Poma-d. Toureins, Beaune premier Moul n-ă-vnt, Volnay, Nu ts . Ueaujolats fleune, Mâcon . Siourg/og-nes el Rlidnes tllancs 20 12 8 8 Hermitage, blanc (1859) Ch-au Grillet.............. Chahlis. Pouilly .... RhAnesRouges Hermitage, Corton Gote-Role ..... Cornas, Chassis .... 20 14 8 16 12 18 EU2 Clmmpagnes Mnrques Sticla Lei Pomery et Freno (extra-eec caohet Anglaia) ....... 10 Le Rroder (c«rte blanohe), Moet et Chandon.........................«10 V-vp C'iquot Ponsardin . . » 10 Royrl-Cup. Ay. Mouxeux extrra su-pcrieuc....................• » 10 VINS ROUMAINS ltlancs et Rotigcs Cotnar.........................» 1 %\ Drag-siani vleux(Br tiann)ou Stirbey » 1 25 « ordinaire . . . . » 1 25 Odobeali vieux , . . . . » 1 25 Vin de Tamaioasa (1877) . . . » 8 Vins Autrici.leus et Hongrols VoHauer Austrich ( 841) . . . » 10 Vtschontaer (1868) . . . . » 8 Voslajer blanc (1877) . . . . » 2 50 Clwu P-lugyay (blanc et rouge. . .. 6 Vins du Rhin Johannisberg Cabinet (cave Met- ternich).....................» 20 Steinberg-Cabinet, Marcob.-Cabinet . » 18 H P ES3 < O m w HH P3 P M O p P Sticla Lei Marcobrunner, Steinwein, Hoohhei- ............................... Liebfrauenmi h................... Sp.rckling mosel muscat Liqueurs Grandc fine Champagne Martcl Curac o Sec. vert et blang Cha treuse verte, blanche et jaune. Memhe glac. veete. blanc, et poivrâe. Crflme de cacao, de Moca. de Thâ . » d'Ananaa, d.Anls de» Îndes . *• Caca» praline a la Vanilie Elixir d'orangee, doublo Kummel. Cassie......................... Cognac fine chsmpagne (tres vialle) . Bertin .... Madeâre, Shery Port-Wein .... Anissette de Bordeaux superflne Pippermint .... Maraschino .... Ptout-Porter (Biere Anglaise) Malsoi ie exUa Muscbat de Frontignan: trAa viAux Viu rouge de 4 ana le vedro9 , » 12 » lo » 18 8 10 10 10 10 10 10 10 Se expediază in provirxoie contra mandat postai. — 1Pr*eoiixrâie inclusiv ou aiixloo.la.jixx CALEA-VICTORIEI VIS-A-VIS DE TEATRUL NATIONAL RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN S1ROCH11 — No. 15, Calea Dot'obanti, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere într’un mod elegant, în toate stilurile şi orî-ce lucrări de tapiserie. Preturile moderate, eseoxvtixixxea la timpul hotărât. CONSTANTIN SIROCHI. AVIS IMPORTANT MARE DEP0SIT DE YINURI VECHI Albe si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mal eftin de c&t ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12 Aranjat din noii foarte elegant, posedând douA biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Cazinul se Închiriază pentru ba-Inri nunţi e c.____________ TT II I» ll ll I ■ IflTI MU CI — l IMIIIIM—JBU JUUtJLUliULIII. VIDECAREA BOA LE LOR SECRETEI CAPSULE ANTIBLENORHAGICE preparate de I.Oswald ou aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mai bune capsule in contra boalelor secrete, scurgeri vechi si «oi. catar de vestea, etc. Preţul unei cutii lei 4.__ Deposit principal, la Graiova, farmacia I. CHW \LD. BucurescI farmacia Aurora din 8tr. Ba-tiştn No. 14 bis şi la drogiierii ed-lorBrus şi Ovesa, şi la mal multe farmacie din tară. Co- andele făcute prin poştă, insotite de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efec uez ezact. CIMENT 1>F POHTLAXD UE I.RIISfHIIWITZ Ut UIKISCHOWTZ 1>E PORTF.VXD UK ruKTLWU ”rUt (iUIISCHIIWITZ Ol. H)llTLi9IU Atragem atenţiunea d-lor constructori si arhitecţi că numai nouă ni s’a încredinţat vinderea faimoaselor produse de tIHEA l DE PUIITLA\1> DE GROSCHOWITZ, a carul calitate estj superioara tutulor cclor-l’alte podusr, similare. PRECILRIMODERATE.FLRMSAREA PROMPTA DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA A R B E N Z et W OLE Strada Sf. Dumitru No. 3. NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL P.P. S.8. PĂRINŢI BENEDICTIN! din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur » MEDALII DELII: Bruxetla 1880, Londra 1884 cele mai Înalte recompense INVENTATA IN ANUL I373 DE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Beuedictinl, cu o dosâ de câte-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe carefl albeşte, consolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL 3, RUE ■■GUERIE. BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala Franceza din Gaiati t.i sucursalele ei. SEGUIH oe curs superior a-vândcâte-vaore li- uN STUDENT ............I I I bere, doreşte a da lecţiunl de clasele pri mare. A se adresa la administraţia ziaru Iul EPOCA !n strada S-til Voevozî, No. 27. se strămută de la St. Georghe /[ DR STAUCEANU Piatza-Amzi No. 2 HC ItUrUIDIAT Casa din Strada Ut m Un im HI Sfinţi Apostoli No. 42, cu două âtage, aproapede cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74. D110IEPUR DEPADlRESe^i Parfumerie - Oriza L. LEGRAND, FARIS. rut) Salnt-Honor6, 207. PARFUMURI CONCRETE IAVFXTIEXE SISTEMATICA BREVETATA I.\ ERAAC1A Si I.\ STREINATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZA,'preparate printc’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele suni inchise sub ferma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de toate genurile ce sunt foarte usioare de purtat Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot Înlocui in tuburile lor, când sunt usate. Efe au imensul avanlagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IN DATA. v '20 Cq cq cî Co bri ^ F O m > Cr1 Cq O > H m co m ROMERBAD (GASl AIftc L STlIUE.) DESCHIDEREA SESONULUI I MAiU 1887 ST, N. Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat 86 ajunge de la Viena In 8 1/2 ore, de la Trie.-L în 0 ore) Băi puternicede 30—31“ 11 pentru oaim ni debili, cousumaţia zilnica 2u,000 hectolitri-, foarte eficace la peiugra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boii de femei, menslruuaţiile, eludaţii înveclute, boli cronici de calai uri băşici etc. Basm mare, hal de înamora, separate şi elegant mobilate, precum şi băi de putina, locuinţe confortabile, (în MaiG şi Sep. cu 33 0/0 mai ellin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promeuade din nod construite, Condui te de apa de băut dm munţi, reservoar de ană rece. Medicul bael: D. consilier sanitar Dr. II- Alaye hof'er operator din Viena (până la finele Aprilie dum.ciliat în Viena I. Krugerstmsse 33). Prospecte detailate împreuna cu tariiui se trimite gratis şi ham o de către Direcţia a ailor Romerbad Sleiţi mark de jos. De la 1 MaiG trenul accelerat se opreşte aci „?.î. RAŞCA GRADINA se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BAT1ŞTE No. li. CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lip?ram. No. 33 Cursul pe ziua de 20 Aprilie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 94 5 0/0 » roniAna perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat iRur. conv.l 86 3/4 1...........:.......... (lei 20) 83 Impr. cu prime Bucur, (lei 20j 83 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 73 3/4 10 lei Oblig.Casei pena (1.300) 205 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 811/2 6 0/0 » 7 0 0 » » 991 /* 6 0/0 » rurale » 87 7 0/0» » „ 102 1/2 Aur contra Argint sau bilete. 17 95 87 1/2 36 74 3/4 215 841/2 100 1/2 87 8/4 103 1/2 1 1/2 I N U M A I I O LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE PORTRETE i n makime naturala XXX 9MĂRIME NATURALA Se efectuează foarte ex