ANUL 11 No. 410. A DOUA EDITIUNE mm DUMINECĂ, 19 APRILIE (1 MAI) 1887 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE 1% BlItXBESCI La casa Administratiunei lAi T,\nAs Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni «0 lei, 3 luni 10 lei. IIM SIHEIAATATE: La 1 cate oftlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 luni 25 lei. LA PARISs Segasestejurnalul cu iSCeni. nurnerul, la Kioscul din rar Montiuartr? 11» Bulevardul St. Germnin No. 84. 15 >3 A N I NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l.n Paris: la Agrare Hnvas, place (ic la bour se, #. Agr ii or i.itire, rue Soire Dame des Vicloires S0, (Place dc la Bourse) pratrn Paris, Erancla, Grriiiania, Austro-I'ngarla, Italia si Mnr?a Britani?. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B REDA CTI A No, 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. — No. 3. MANIFESTUL 0P0ZITIUNEI UNITE DIN IAST ALEGERILE JIDET1ENE AGIOPENTRU ARGINT MINUNEA MINUNELOR! - ------------ FEMEIA MORTULUI COMITETUL Opositi-unei Uni'te din Iaşi In ţedinţa dc la 12 curent, ţinută în casele d-lul A tex, Cantacuţino-Paşcanu, sub-^reţedinta d-lul Alex. C. Mavrocordat, cu privire la sosirea Regelui, in unanimitate a votat următoarea resoluţiunc: Cetăţeni ai laşilor, Regele are a sosi în laşi pentru a asista la Sfinţirea Mitropoliei. După tradiţiuni, am trebui ca, mici cu mari, seeşim întru întîmpinarea, cu pâine şi sare, al Aceluia ce este representantul Înalt al Suveranităţeî Naţionale. In imprejurările escepţionale însă, în care ţara se află astâ-zi, este interzis caracterelor independente de a merge înaintea sa.... Ţara aceasta a avut, şi ea, datinele ei; în sînul ei, clase posedau privilegii; Domnitorul, nu avea alt control de cât acel al conştiinţei sale. Când a fost vorba. însă,de a pune ţara în condiţiuni de stabilitate şi de disvoltare care se corespundă cu cerinţele timpului in care trăim, toţi au fost gata a nu cruţa nici un sacrificiu spre a o înlesni de a a-tinge realisarea acestei dorinţi a tuturora. In acest scop, Românii şi-aii dat la 1866 o Constituţiune, ce trebuia se garanteze direcţiunea şi controlul, prin tzara, a afacerilor publice; Printzul strein, trebuia se asigure aplicaţiunea sinceră şi leală a acelei Constituţiuni. Sunt mai bine de 20 ani de când Regele Garol domneşte în România; şi când astă-zî uitându-ne în jurul nostru, nu vedem de cât ruine, ni se impune, în mod absolut, datoria de a ne întreba: care este causa întinsei decăderi morale şi materiale la care am ajuns, sub o domnie şi cu o Gonstitutiune ce aveau de misiune de a vindeca relele trecutului ? Respunsul este pe cât simplu, pe atât şi întristător. Gonstituţiunea nu servă pentru a provoca şi esercita controlul. Sub guvernul actual al Majestă-ţei sale, Constituţiunea a devenit o parodie, în numele caria interesele cele mal vitale ale ţerei sunt lăsate prada unei coterii politice, menţinută la putere prin violarea legilor si prin palmuirea cea mai sfruntata a moralei. Alegerile sunt sistematic falşifi-cate,aşa în cât, deputaţi şi senatori, fructul fraudei şi a violenţei, nu formează de cît o întrupare de indivizi, puşi la absoluta discreţie a ministruluî-preşedinte, prin Îndestularea intereselor lor personale... Magistratura se află la bunulplac al unui ministru fără conştiinţă, al unul ministru care de la înălţimea tribunei,a îndrăsnit se declare «lipsiţi de protectiunea legilor pe adversarii regimului...» Finanţele: în oftare de destrăbălare pentru înlăturarea carii peste curend, nu va mai fi suficient nici ultimul ban stors din sudoarea contribuabilului. Religiunea părinţilor noştri!,ameninţată prin invasiunea, pe furiş, a Cultului Catolic ; In şcoală : arbitrariul ; In armată : favoritismul şi per-secuţiimea ; In relaţiunile noastre esterne : u-milirea şi tărîrea ţerei în legături pe care ea nu le cunoaşte ! !... Legi de cea mai mare importanţă,' se votează de Corpurile Legiuitoare fără diseuţiune, înăduşindu se, în mod revoltător, glasul mandatarilor independenţi ; Zilnic, Consilierii Majestăţei Sale dau tristul spectacol al unor indivizi ce, sub masca legalitâţel de formă se aret decişi a nu pune capet desfrâului cu care calcă în picioare conştiinţa publică. Iar Regele Carol, obligat, prin jurământ, a veghea la leala aplica-ţiune a Pactului nostru fundamental, Regele Carol priveşte, şi tace ! ca şi cum nelegiuirile ce se comit de către guvernul seu, prin sancţiunea sa, nu l’ar privi întru nimic 1 ! I... Sub pretecstul comod al comodei ficţiuni constituţionale, în puterea căria responsabilitatea nu s’ar sui pînă la persoana Regelui, Majăsta-tea sa, cu toată întristătoarea privelişte ce zilnic actele guvernului în-fâţişază ochilor săi, nu sesimte întru nimic mişcată de decăderea şi a-narhia, ce reînvie In noi memoria timpurilor celor mai negre!... Aşa dar, Cetăţeni ai laşilor, Regele Carol, prin o eronată interpretare a datoriilor sale Constituţionale a făcut ca Constituţiunea se devină astă-zî o literă moartă. El guvernează cu un guvern, ales de EL, şi căruia tot EL, prin toleranţa sa, a dat o majoritate parlamentară prin care numai interesele ţerei nu se susţin. Majestatea sa nu se înduplică se asculte glasul ţerei !... Trebue, însă, ca Majestatea sa se afle că ţaraeste sătoasâ de legalitate, că ţara numai poate suferi anarhia în care trăeşte; şi că desamăgită de ilusiunele ei, ea este pe punctul de a căuta cu stăruinţă, mijloacele de a îndepărta pericolele ce sistemul actual de guvernare atrage a-supra destinelor ei. Se nu mergem înaintea sa ! Se lăsăm ca tot banul nevoiaşului se contribue şi de astă dată a forma regelui un cortegiu din oameni platiti pentru a’i ura buna venire !.., Tot omul independent se facă golul în jurul Regelui, pentru ca EL se ştie: ca tzara nu va admite nici o-data ca pactul ei fundamental se fie violat, si ca ea voeste un Rege al tuturora, iar nu un Rege al unei Coterii politice I Se nu mergem înaintea sa! Căci, ce i-am putea oferi ? Românul nu mai are în traistă: nici pâine nici sare!.... Alexandru C. Mavrocordat, Iancu Corjescu, Scărlat Pastia, Alecu Half, Colonel Ne cutai lamandi, Nicu Cazi-mir, Costachi Corjescu, A/cxatidni D. Holbau, Panaite Half, Principele Alex. Ghica, GeorgeM Şendrea, Corist. Macedort, Alexandru Livăditi, Gri-gore Cogălniceanu, Dimitrie A/ixan-dres cu, Eugenie Ghica Budesti, Nicu Ceaur Aslan, Pctrachi Pa'adi, Anastasie Drâghici, MUtiude Ţoni, Alex. Cantacuzin Paşcan, loan G. Ghica, G- '7 a „ V. Vr-ri Corpt. Cantacvzin Paşcanu, Emil Mavrocordat, Dimitrie Lăzărescu, Scarlat Şişcală, Andrei Millu, Vărzărescu, Georghe Al. Lupu, Constantin H. Peneicu, S. Goldentat, Dimitrie Creceanu, Vasile Lazu, Geor-geMărzescu, Coriitarilin Half, George Half, loan Alex. Mavrodi, Constantin Faur, George Prâjescu, G, C. Anasta-sin, Aurel Răfcauu. Efie V. Miclescu, loan A. Catargi, C. M. D. Miclescu, Nicu Ghica Comăneşti, loan P. Sturza, Ştefan lamandi, George C. Negruzzi, Colonel Grigore Horănesct, Iancu Fo-tea, Iancu Mihadescu, Dimitrie Boldur Epureanu, Dimitrie Pastia, Ştefan Castroian, Maior Teordor Petrov, A. Cotinescu. este hotărît a proclama starea de aseditt tn Alsacia-Lorena spre a tmpedica agitaţiunile subversive. Belgrad, 29 Aprilie. Generalul Horvatovicl, a propus regelui de a primi un cabinet Ristieh. Regele a refusat. Berlin, 29 Aprilie. «Gazeta Naţională» anunţă punerea i-mediată în libertate a comisarului Schnae-bele de şi este constatat că comisarul francez a fost arestat pe teritoriul german. Guvernul consideră invitaţiunea d-lul Gautcsh, ca un bilet de liberă trecere pentru d Sclinaebele. Poliţia ignora existenţa acestei scrisori când a arestat pe d. Schnaebele. TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Berlin, 29 Aprilie. După Gazeta Naţionala punerea în libertate a d-lul Schnaebele este iminentă, cu toate că instrucţiunea a stabilit că comisarul francez n’a fost atras pe teritoriul german. Insă guvernul german consideră Invitaţiunea adresată de d. Gautsch d-lul Schnaebele ca un fel de bilet de liberă trecere ; cu toate că sa stabilit că arestarea s’a făcut independent de invitaţiunea d-lul Gautsch, fără ştirea acesLuia. de agenţi al poliţiei berlineze care, din întâmplare, a-flaseră sosirea d-lul Schnaebele. Paris, 29 Aprilie. Prin ui de Ftismarck a informat pe d. Herbelte ea a dat ordinul se se puie în libertate d. Schm.ebele. Danfarigi CP Aprilie. Procurorul Regelui a provocat o acţiune contra 26 socialişti acuzaţi de participare la societăţi secrete şi de propagare de scrieri oprite excitând populaţiunea a face acte de violenţă. Berlin, 29 Aprilie. Gazeta Naţionala crede a sli ca starea de asediu va fi 'proclamata în Alsacia-Lorena pentru a se împiedica or-ce uneltiri tintind se trădeze tara. Moscova, 29 Aprilie. Gazeta Moscovei reproşează prinţului de Bismarck că susţine intrigile Angliei în Balkani. Petersburg-, 29 Aprilie. Subscripţiunile împrumut ului intern;rus aii atins ţifra de2 miliarde de ruble. Subs-criitorii nu vor primi de cât 5 0/0 din cererea lor. Sofia, 29 Aprilie. Azi dimineaţă la 11 ore, garnizoana a defilat înaintea colonelului Nicolaieir, ministrul de rezbel. Cu tot numărul considerabil de recruţi ce posedă efectivul garnizoanei noastre, defilarea s’a efectuat cu multă precisiune. La prânz, un banchet de 100 tacâmuri a avut loc la clubul ofiţerilor, la care ati asistat miniştrii presenţl la Sofia. Seara bal la clubul militar. Filipopol, 29 Aprilie. Azi ziua aniversarăa înfiiuţărel ordinului militar «pentru bravura» de către prinţul Alexandru, s a cântat ia catedrală un requiem în onoarea şi memoria militarilor morţi pentru patria. Trupele aU asistat la această ceremonie; ofiţerii purtaQ doliul. Se observa printre asistenţi mulţi ci-viil decoraţi cu ordine bulgare. AGENŢIA LIBERA Paris, 29 Aprilie. Din ordinul împăratului Wilhelm, d. Schnaebele a fost pus în libertate. Petersburg', 29 Aprilie. Perechea imperială care se află acum la Gatchina va întreprinde peste câte-va săptămâni o călătorie In ţara cazacilor de la Don. Majestâţile Lor vor fi însoţite de principele moştenitor. Petersburg, 29 Aprilie. Circulă sgomotul că gereralul Drentelen va fi numit în locul generalului Garckis comandant al fortereţel Paul. In acest caz generalul Orzewski va 11 numit guvernator general al Kievului. Berlin, 29 Aprilie. In cercurile oficiase se prezice retragerea •apropiata a d-lul de Uiers, şi că contele SahouvalolT va juca un rol politic foarte însemuat, Berliu, 29 Aprilie. După «tJazeta Naţională» circulă sgo-motu! ’n cercurile politice că guvernul ALEGERILEJUDETENE La centru si prin judetze.—La Iaşi.— La Botoşani. In toată ţara au început pregătirile în vederea alegerilor pentru consiliele judeţene. La centru si prin judetze Cu această ocazie trebue iarăşi să constatăm ca tot la centru o să rămânem mal în urma, şi probabil că tocmai 8 zile înainte de alegeri, şefii să vor deştepta, şi se vor pregăti de luptă. Din fericire insă comitetele de prin judeţe 8Ci început să se emancipeze de această politică do babalâce.şi s’atl pus pe lucru fără a mal aştepta lozinca de la leaderil partidelor. In mal multe localităţi pregătirile sunt deja destul de înaintate şi e speranţă ca opositiunea,cu toata presiunea guvernamentală, să înregistreze numeroase succese. La Iaşi Mai multe întruniri aii avut deja loc în a doua capitală a ţării. O perfectă înţelegere există în sînul comitetului oposiţionist, care a mal câş-ştigat un număr destul de însemnat de aderenţi noul. junimiştii s’au unit acum, în mod definitiv, cu oposiţiunea. Mal mulţi Junimişti aQ fost Introduşi în comitetul oposiţiunil-unite, între alţii d. Leon Negruzzi, fostul primar al Iaşilor. Asemenea d. V. Pogor a făgăduit tot concursul săd opoziţiunil. Mal multe întruniri ad avut deja loc, şi peste câte-va zile, chiar lista candidaţilor va fi formată. La Botoşani Ambele comitete locale s'ad întrunit Sâmbătă li Aprilie în saloanele d-luî Ion Ciolac. La această întrunire, zice Constituţionalul, au luat parte şi câţl-va alegători influenţi din district care de şi nu sunt înscrişi sub drapelul partidului opoziţionist, totuşi în multe oca-siunî au arătat simpatia lor pentru a-cest partid. Intre alţii putem cita pe d. Const. Gheleme, fost prefect sub guvernul actual, dar care în puţinul timp câl a stat în capul administraţiunil din judeţul Botoşani’şi a atras toată stima opoziţiunil locale. S'a hotârît a se ţine o nouă întrunire. AGI0 PENTRU ARGINT Quoiqu'on disc, Ies charlalans n’ont la pârtie belle que parce qu on leur quittc la place. Raoul Frarr. IV. Am zis că până după resbelul ruso-turcesc am avut în România regimul monetar al înonouicLulisinului de aur. Acest adevăr nu se poate tăgădui de nimeni, flind-că faptele sunt proaspete încă In memoria tuturor. Cu şase ani în urmă aurul circula în abondenţâ pretutindenea în ţară, nu numai în principalele noastre pieţe comerciale, dar şi în târguşoarele cele mal neînsemnate precum şi In comunele rurale. Transacţiile mari sad mid, îndată ce treceai! peste suma de vr'o sută lei ve- chi se comptafi pe aur ; iar argintul ' servea în circulaţie ca moneta divizionară pentru soldarea plaţilor mărunte. Este constant ca monometalismul de aur exista aici prin forţa lucrurilor — prin efectul unul fel de consimţimânt comun al producătorilor şi comercianţilor, fără intervenirea vre unei legi monetare. Usul era atât de puternic în cât se înrădăcinase în deprinderile co-merciululnostruaşa.ca nimârul nu i-ar fi trecut prin minte să se sustragă obligaţiune! lui. Interesul publicului condus desimţul practic a făcut ceia ce nici o lege n’ar fi putut realiza fără anevoinţăşi strun-cin. Publicul a ştiut să aleagă între metalele monetare pe cel mai preţios — metalul-monetă prin excelenţă, aurul, şi pe acela singur să ’l adopte de bază metrică a valorilor întru determinarea preţurilor. Ast-fel toate contractele de arenzi a moşielor, care se urcaţi la sute de milioane, erau In galbeni pentru Moldova şi în napoleoni sad lire turceşti pentru Muntenia ; toate tratele comerciale, toate actele de venzare şi de cumpărare de moşii, toate chiriele caselor prin oraşe, toate cumpărâturele de producte agricole şi de mărfuri de or-ce natură—până şi salariele servitorilor erau socotite în galbeni sad In napoleoni. Interesul bine înţeles al publicului a fost cel mal bun călăuz pentru statornicirea circulaţiunel noastre. Ne-avlnd moneta noastră proprie, am primit în circulaţia ţării monetele deaur streine: galbenul austriac şi holandez, napoleonul francez, imperialul rusesc, lira turcească, etc. Dar flind-ca nevoile circulaţiei sunt varie şi infinite şi nu se opresc numai la acele lucruri care se pot plăti cu piese de aur, a trebuit fireşte să se introducă banii de argint şi de arama, pentru ca să servească de monetă divizionară şi de «potrivire.» Trebuinţele comerţului şi ale schimbului cereai! aceasta şi de aceia erauîn circulaţie : rublele de argint cu toate subdiviziunile lor până la moneta de arama; iermelicil turceşti şi subdivi-ziunele lor; piesele de c'nci franci şi subdiviziunele lor; sfanţii austriaci, firfiricii şi crăitzaril etc. In Moldova moneta divizionară de argint se compunea mal esclusiv din piese ruseşti sad turceşti ; în Muntenia circulau toate cele enumerate mal sus. Aceste monete de argint aparţinând la diferite ţări, aveau diferite titluri de abagiu şi prin urmare valori relative deosebite—aşa ca să crease un trafic pentru zarafi care le dădea oare-care câştiguri. Poate câ nu erau el tot-d’a-una streini fluctuaţiilor de urcare sad scădere ale unor piese de argint faţă cu aite monete de acelaş metal, dar trebue să recunoaştem câ aceste fluctuaţii nu erau puţin influenţateşi de a-mestecul «Visteriei» care impunea )a soroace cui-sul săli. Exista un zaraflîc şi pentru piesele de aur între ele : buna oară, când se cereau de preferinţă mulţi napolenl, şi el erau puţini In circulaţia momentului, comparativ cu galbenii sad cu lirele, se plătea pentru fie-care napoleon un «baş» de câte-va parale, şi vice-versa. Mal mult, chiar daca se cereau mulţi bani mărunţi de argint în schimbul pieselor de aur, se plătea iarăşi un «baş» de câte-va parale pentru această cerere subită de monedă măruntă. Dar nici în timpii celor mâi straşnice crise n'a existat agio în România; flind-câ nici odată interesul general n’a permis să fie disproporţie de circulaţie Intre aur şi argint, in cât argintul se iasă din rolul şeii de monedă divisionară, să năvălească în domeniul aurului, să’l alunge pentru ca să devină el despotul pieţei, după cum s'au petrecut lucrurile de .la 1879 până astâ-zl. Deci întru cât lumea economică a fost lăsată liberă să se povăţuiască da normele raţiunel şi ale bunului aiwiţ www.dacoromanica.ro practic, adecă Intru căi Statul nu a venit prin politicianil săi lacomi să im-pue un regim monetar oficial şi artificial. aurul a circulat neîntrerupt şi cu abondenţă, regulând numai el tran-sacţiunile şi preţurile ; iar argintul s'a menţinut în rolul nfodestşi util ce’I desemnează ştiinţa şi practica comercială. Acesta'i adevărul adevărat. Poate că unii ar fi ispitiţi să ne facă o amintire capţioasă zicându-ne : Uiţi însă că era în Romănia o denumire monetară, leul, care s’ar părea că exprima în timpul acela unitatea bănească de argint. Ce era «leul ?» Nimic: adecă acelaş lucru ca şi «paraua»; flind-câ îndată ce ne-am încerca să’l determinăm ne-am întâlni cu neantul. In bună credinţa ar fi o neertată e-roare să se dea leului o importanţă pe care îi o refuză realitatea : leul nu avea fiinţă. O unitate metrică monetară nu'î lucru de fantasie pentru ca să rămâe vecinie îngrădită în regiunea abstracţiune! ideale. O unitate metrică monetară trebue mai întâid se existe materialmente ca atare., apoi să întrunească aceste două condiţiuni neapărate: invariabilitatea pondului său şi fixitatea raportului seu de aliagifi pe lângă valoarea intrensecă. Leul n’a putut nici odată să întrunească aceste însuşiri care toate se raporta la materialitatea esistenţeî. Deci leul ca şi «paraua» fiind lucruri imaginare, remaseprin tradiţie în usui limbagiului şi neavănd nici caracter fi-sic sezisabil a fost pururea o expre-siune bănească fictivă, fără nici o influenţa reală asupra circulaţei mone-telor în ţară. Şi dacă ’i-am căuta o es-plicare n’am putea-o afla altminterea de cât recunoscând că el ca şi paraua era un raport ideal şi arbitrar pentru monete. Se zicea că un leii valorează 10 parale : ceia ce însemnează a măsura o ficţiune prin altă fixiune. Şi atât este de adevărat aceasta în cât leul galbenului nu era echivalent cu leul lirei, nici cu leul napoleonului etc, fiind că dacă ziceai: că un galben este 37 lei, un napoleon 621/2 (Cursul Moldovei), determinările acestea nu erau adevăruri matematice , lipsindu-le ori-ce bază ştiinţifică. Tot ast-fel era şi cu paraua diverşilor gologani străini 1]. Deci rolul leului în circulaţia monetară nu era altul de cât acela de a pre-sintaprin închipuire un mijloc grosier de subdivisiune şi de fiacţionare a monetelor, pentru uşurinţa schimbului şi a tranzacţiilor, atâta tot. Insă tot d’a-una, chiar când se exprima în lei preţul lucrurilor, mintea tuturor se referea la aur iar nu la argint, pentru că aurul era metalul bănesc tip şi unicul regulator al circula-ţiunei în ţara noastră. Pentru ca se isprăvim dovedirea e- 11 Mita este rie adeverit ca esprestunile de „Leu" si de „Para" erau lucruri de fantaiie si cu totul arbitrare, incat in Moldova erau ’.rei feluri deosebite de lei si prin urmare de parale. Ast fel era leul Visteriei, leul Pieţei si leu! (idiotului. Leul Visteriei era mai maro, leul pieţei era mai mic, si al Galatulni era si mai mir; dar aceasta va rialiune nu avea nici o influenta reala asupra avuţiei publice de oare ce se raportau tot d auna ia unitatea de aur care in specie pentru Moldova era galbenul A ustriac- m sistenţei moriometalismului de aur, vom aminti că atunci când s’a creat prima instituţie serioasă de credit în România, Creditul Funciar. ea 'şi a luat iarăşi numai aurul drept bază a operaţiilor sale; aceasta însemnează că şi în lumea politică ca şi în cea comerciala toţi fecuncştead tacitamente că aurul era temelia metrică monetară la noi. Pentru România, stabilirea de fapt al monometalismuluî de aur era o adevărată fericire, cu atât mai mare cu cât ne învecinăm cu Rusia şi Austria, două imperii mari care se svîrcolesc în du-rerele deplorabilului lor regim monetar şi a căror situaţie ar fi putut înrluri în răii mersul lucrurilor noastre economice. Deci. în această excelentă situaţie, un guvern onest şi înţelept trebuia sad să se abţină cu totul de a se amesteca şi se lase lumea în pace, sau de se şi amesteca să’şi mărginească rolul său intru a da confirmarea legală etalonului monetar admis deja de toata lumea. Căci România prin practica sa comercială era scutită şi de discuţia ideologică dintre monometa-lişti şi bimetalişti şi de constrlngerea necesităţii care sileşte pe unele guverne se amâne necontenit o reformă monetară imperioasă, ce nu se poate însă realiza fără colosale pagube pentru stat şi pentru public. Aici şi cesliunea de fapt şi cestiunea de principid erau resolvite, fără bătaie de cap şi fără pagube pentru nimeni, în modul cel mal raţional, In conformitate şi cu exigenţele ştiinţei pure. Din nenorocire însă d-nul Ion Bră-tianu avea ideea lui fixă care ’l preocupa încă de pe la 1867. D-sa se silea de pe atunci se găseacă mijlocul de exploatare a monometalismul de aur de care ne bucuram, şi se facă cu cestiunea monetară ceia ce a făcut rând pe rând, cu toate cestiunile noastre politice şi economice. A. I). Ilolhan CRONICA M iu un ea minunelor! Bogată este natura în fenomene de toate soiurile. Am citit adesea în «Monitorul Oficial» că la Podul lloaeî sau laTirgul Cucului, o femeie a născut un copil cu două capete —- minune de multă valoare în ziua de azi când tinerimea este mered învinovăţită că nu are cap. Am mal citit în acelaşi «Monitor Oficial» că o femeie a născut un copil în Februarie şi apoi a mal scos la lumină alt copil în Martie, adică peste o lună, negreşit spre a da de minciună pe doctorul Frumuşeanu care susţinea în Senat că populaţiunea decreşte. Dar minunea minunelor ne a fost destăinuită erl de d. Aristid Pascal. In procesul care s’a judecat de Tribunalul Ilfov secţia IV, înainte ca preşedintele să fi citit sentinţa prin care să condamna dd. Balş-Filipescu la 5000 lei despăgubiri xenopălmeşti (tot cât are să plătească şi d. Panu pentru Regele), prin urmare,Înainte de a se pro- nunţa prin hotărâre judecătorească că obrazul lui Nichi preţueşte cât preţu-eşte şi obrazul lui Vodă, d. Aristid Pascal a rostit următoarele cuvinte : «Oare pielea fiilor de boeri este atât de scumpă, iar aceia a omului acestuia {domnu Xenopulo) care este fiul ope-rilor sale. să nu fie de nimic l» D. Xenopu'o fiul operilor sale 1 Aici e minunea minunelor. Fiul căror opere ? Lirice, comice, dramatice ? Fiul operei Ebrea poate ? Nu crez căci moştenitorii lui Scribe ar avea cuvânt si* * c^arâ drepturi de autori. Fiul operei literare Hatârul, înfăţişată de d-sa la Ateneil sub formă de conferinţă, pe când nu cunoştea încă binefacerile numeroase ale acestui hatăr ? Cum dracu a făcut directorul Voinţei Naţionale ca să se zemislească singur ? Minunea cu Isus Hristos care s’a născut din Sfenta Fecioară, a rămas pe jos După spusele avocatului Pascal, d. Xenopulo a isbutit să fie el singur fiul operilor sale, să fie prin urmare şi mamă şi tată şi fid, ne mai lipsindu’I de cât sfântul duh. Ei lucru naibel 1 Activ om este directorul Voinţei Naţionale, dar trebue să fi fost şi pasiv ca să isbutească să se ticluiască singur. Altminterea, — omeneşte vorbind— minunea minunelor rămâne minune ; nu se poate tălmăci. Ştiu că Aristid este al băbachi, dar Nichi al cui este ? Meg. INFORMATIUNI Noi neînţelegeri trebue se se fi ivit între guvernele român şi austro-ungar în privinţa convenţiunei de comereiu, câoi plecarea la Viena a delegaţiunilor români care era a-proape definitiv fixată pentru începutul septămânei viitoare s’a amânat pe un timp nehotărît. Vom căuta se ne informăm şi vom comunica cititorilor noştri cele ce vom fi aflat. X Ziarele ruseşti ce ne-au sosit azi, blamează într’un limbagiu din cele mal energice purtarea Germaniei faţă de Francia cu prilegiul incidentului Schnaebele. «S/. Peter-sburgskija Wledomosti», organ oficios se exprimă in chipul următor: «Un funcţionar francez e acuzat de «înaltă trădare» nu contra patriei sale ci către Imperiul German şi e arestat de pe teritoriul francez din ordinul autorităţilor judiciare germane! Urmând acestui precedent, tribunalul din Berlin ar putea intenta un proces de înaltă trădare unul ziar din Petersburg, pentru că acesta ar areta puţine simpatii pentru unitatea germană. Un act de o asemenea silnicie nu’l va putea Îndeplini nici acea putere centrală internaţională, care eensurează cu a-ceaşi uşurinţă ziarele vecine, cu care aruncă dojen. miniştrilor unui alt stat vecin. În aceste urmări tre- ■ bue se se ascundă altceva Ivirea a-cesteî sensaţionale întâmplări trebue căutată în lupta crâncenă pe care o poartă puterea centrală germană contra bunilor Alsacieni, care nu sunt dispuşi a rămâne supuşi prusienl. * Se scrie din Moscova, că guvernul Ţarului neputend lua oflcisl parte la expoziţia din Paris din cauza aniversarei unei date vătămătoare tradiţiunilor monarhice, a autorizat însă pe industrialii ruşi, a expune produsele lor formând o secţie privată de sine stătătoare la expoziţie. Se ştie că artiştii, industriaşii şi comercianţi) ruş: nu făcut pregătiri colosale în vederea expoziţiei de la Paris. X Ziarul rus «Sviet» (Universul) asigură că în cazul unui resboi franco-german principele imperial va lua comanda de căpetenie avend de şef al statului major pe generalul Corniţele Waldersee. Iar daca în acelaş timp Germania ar cadea în rez-boiu şi cu Rusia, se va îndrepta spre graniţa rusească o armată sub comanda regelui Albert al Saxoniei, avend de şef al statului major pe generalul de Blumenthal. X Aseară la 9 ore M.M. L.L. Regele şi Regina s’au întors în Bucureşti viind de la Mehadia. X Ministerul afacerilor streine a renunţat la ideea caraghioasă d’a trimite pe d. Dim Ghica, secretar al legatiuneî din Berlin, ca însărcinat de afaceri la Viena, în adăstarea înlocuirei reposatului Petre Mavro-gheni care va fi întârziată câte-va luni încă. Cu afacerile legaţiuneî din Viena s’a însărcinat d. Dumitru Olănescu, secretarul general al afacerilor străine, iar locul acestuia 88 va tine de d. Alex. Beldiman, agentul diplomatic al României la Sofia. X O mulţime de agenţi poliţieneşti sunt trimişi la laşi spre a înscena nişte manifestaţiunl spontanee, când va sosi Regele In a doua capitală a ţării. Aproape 2000 de oameni sub comanda d-lor 1. Paladi şi Epureanu vor fi porniţi din Bucureşti ea se a-clame pe Suverani. X Azi la 8 ore de dimineaţă toţi comisarii de poliţie din Capitală se aflau la prefectură. D. Moruzi îi convocase pentru a le da instrucţiunile sale în vederea alegere! de mă ine. X Chef mare ieri în cârciuma lui Niţă Sterie din dealul Spirei. D-nii doctor Sergiu, Gr. Serurie, G. F. R. şi Hernia dau de băut la mai mulţi notabili. X Ni se spune că beizadea Mitică găsind neîndestulătoare preţuirea făcută de consiliul superior al lucrărilor publice fabricei de chibrituri de la Filaret îşi va arăta nemulţumirea sa abţiindu se d’a asista la sfinţirea Mitropoliei din laşi. Mai sunt patru zile până la ple- carea la Iaşi; are vreme Luminăţia Sa să se ’mpace. X Cu prilegiul sfinţirel mitropoliei din Iaşi locuitorii celei de a doua capitală a ţărei vor avea fericirea să facă cunoştinţa pacinicilor cetăţeni bueu-reşteni. Ni se mai spune că stimabili Toboc, Ulmeanu şi Vornicu, vor pleca dacă nu nu şi plecat, la laşi pentru a forma cadrele poporului plin de entnsiasm care va aclama pe Suverani. Ulmeanu şi Vornicu au primit eri după amiază,din mâinile d-lui director al prefectureî poliţiei, biletele de liber parcurs pentru dânşii şi oamenii lor, şi bani! de cheltuială trebuincioşi. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Berlin, 30 Aprilie. — flerliner Tage-blatt anunţa că d. NelidofT actualminte ambasadorul Rusiei la Gonstantinopole va înlocui pe contele SchouvalofT la Berlin. Solia, 30 Aprilie. —Erl a avut loc un Te-Deum solemn şi o paradă cu oca-ziunea aniversarei fundarel ordinului Vitejiei. Viena, 30 Aprilie.—Ştiri private a-nunţâ că generalul Ignatielî va Înlocui pe d. de Giers. Această ştire a produs o vie impresie în cercurile politice unde se crede Intr’o apropiată schimbare în politica Rusief. Berlin, 30 Aprilie. — «Gazeta Cole-niei» zice cft tn cazul când d -nil Schou-valofî şi Giers ar fi rechemaţi de la posturile lor. politica Rusiei ar intra tn nişte Căi hostile Germaniei. Ziarul «Kreuzzeitung» persistă a susţine că nu se ştie tncă nimic de rechemarea d-lui SchouvalofT. FELURIMI efectele TELEFONULUI.—Jurnalele americane anunţă, că s’a făcut o nouă experienţă cu telefonul. Aplicând aparatul receptor la urechea unui câne, acesta recunoscând glasul stăpânului, începu a lătra şi a linge aparatul, crezând că stăpânul e închis tn el. * » * • CONSTRUCTIUNI DE BALOANE. — Majorul Rcnard din Franţa construeşte, la şcoaia de aerostate de la Meudon, un enorm balon dirigeabil, care va costa două milioane şi jumătate; esperienţele par a se face în luna lui Mai. * • • fotografia de noapte. — Fotografia a ajuus să se poată esecuta şi îp timpul nhpţil, la lumina lunel şi chiar la o lumină artificială precum aceea a unei lampe de gaz, a artificiilor sa'O a unei fosforescente. Cele din urma esperienle aii dat fotografii de noapte foarte frumoase. TELEFONUL DE LA PARIS LA BRUXELLES.— In luna Ianuarie s a inaugurat oficial linia telegrafică de la Paris la Bruxelles. Toată lumea a fost surprinsa de claritatea cu-municaţiunil. S’a încercai chiar a transmite la Bruxelles musica operei diD paris; esperienta a reuşit şi -M. S. Regina a putut să asculte din palatul său uu act întreg FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (77) ALEXIS BOUVIER FEMEA MORTULUI PARTEA TREIA VII Visurile aurite ale frumoasei Iza Pierre o privi cu mirare. Dupe un moment îl zise : — Iza, al iubit tu pe Fernand 7 La acest nume tânăra fată ridică o-chil şi se uita tintâ la Pierre pârând al cerceta dacă o întreabă serios aceasta sad daca vrea sâ ’şl bată joc de dânsa. Pierre o înţelese şi reluă : — Respunde-mi cât se poate de sincer ; de la acest respuns atârna viitorul teci. Acest din urmă cuvânt făcu sg tresară pe lza. Ea zise hotărâtă : — Nu, stăpâne, n’am iubit pe Fernand. — Nu l’al iubit nici o dată ? — Nici o dată şi am mulţumit cerului când am scăpat de dânsul. — lza, Fernand trăeşte... zise Pierre Uitându-se de aproape la tânăra fomee. lza se scula drept în picioare şi crezând că pentru a o da ear pe mâinile !«i Fernand, venise Pierre la dânsa, că cu acest preţ va căpăta ceia ce visa, ea strigă : — Nici o dată nu mă voi întoarce la dânsul. — Dar ce ţ’a făcut el 7 — Nimic 1 dar 11 urăsc 1.... El mă iubeşte, ed nu pot să ’l văd, nu pot să ’l sufer. E frumos cu toate acestea, mie ’mî pare scârbos. El aduce nenorocirea celor des care se apropie, e un fiii al demonului ; pentru a fl fericit, când 11 vezi, trebue să-î doreşti răul. Trebue să lupţi contra lui spre a înlătura sorţii răi ce-ţi aruncă.... Nici o dată nu ’1 voi mal vedea. Mai bine remân cu sărăcia mea, cu pânea neagră, sdfenţele mele. Faţa lui Pierre se lumina : — Linişteşte-te,. Iza, zise el, ţ’aduc Lricirea; ascultă. Iza mirată, lş reluă locul la picioarele lui Pierre, zicând cu supunere : — Te ascult, stăpâne, dar mi-a fost foarte frică. — Iza, Fernand trăeşte, el e bărbatul tăd.... Paate tot contra ta, şi ca să te scap de el, ca să ’ţl dad ceia ce visezi tu, am voDit la tine. Iza deschise ochii mari şi păru a 'I cere Îndată o explicaţiune. Pierre înţelese, căci îl zise : — Rtspunde-mi limpede, Iza, vel a-vea destulă Larbtţie spre a face ce-ţl voi spune 7 Tânăra fată răspunse smerită : — Stăpâne, mă simt în stare de a fuce tot pentru a 'ml împlini visul.. dar nu înţeleg. — Eşti femeia legitimă a lui Fernand Săglin. — Aşa este. — El îţi datoreşte ajutor şi protecţie. lţ datoreşte mai ales banii pe care îl ai adus prin contractul de căsătorie. — Insă, zise naiv Iza, el n’a avut nici o dată In mână acel bani. — De unde ştii ? o întreba Pierre. lza se posomorâ. Cum > I se numărase zestrea el 1 Pierre urmă : — Prin contractul de căsătorie i-ai adus o suma pe care el a 1nt.rebuintat-o în afaceri; dar suma aceia iţi aparţine. Dacă speculaţiile ce a intreprins nu es bine, dacă va fi declarat falit, partea ce al adus’o, ţi se va Înapoi. — Dar dacă n’a primit acea sumă. — Iţi mal spun că contractul îţi dă dreptul de a reclama un milion. A îs-clit în el câ a primit banii. lza Începea să înţeleagă..... Asculta tăcută, fără a Îşi lua ochii de la Pierre. — Eşti bogată, ai avut avere; dacă bărbatul tău dă faliment, banii ce se vor găsi la dânsul saii pe la dânsul vor fl ai tăi, mai cu seamă dacă vei stabili câ nu al fost părtaşa ci victima Iul. lza sorbea cuvintele astea cu desfătare pe când Pierre urma : — Toate sunt în regulă. Dac?, na primit toată suma din contract, a primit o buna parte din ea prin un alt mijloc.... pe care tot ed ’I l’aiji dat. Mă înţelegi? ) — Nu, zise lza cu sinserfitate, întrebând pe Pierre din ochi. — Trebue ca să ’ţi împlineşti visul sg scapi de el şi să-ti redobândeşti banii, nu ’l aşa 7 Aceasta se poate face. El e falit şi a fficut falşurl; dacă se va cerceta starea sa se va vedea că e falit fraudulos. De o cam dată a pus amanet juvaerur.le tale. — Mi-le a furat..striga Iza. — Da, şi aşa să spui şi comisarului. — Comisarului ? — Ascultă şi tine minte ; căci nu trtjbue să spui într’o zi o frasă deosebită de acea pe care vel fl zis'o In ajun, când vel vorbi pentru prima oară.... Iată ce să spui: AI fost bogată, bine crescută. Te numeai Iza de Zintsky ; ai adus bărbatului d-tale o zestre In numărătoare, pe care a pus’o în afaceri ; i al adus bijuterii de o valoare enormă. — Mi s’a spus că eraţi falşe. — Ţi le voi înapoi adevărate ; zise Pierre.... Dar iată o factură de la Bod-man, negustor de diamante la Viena, la care ad fost cumpărate. Iza citi şi văzu totala', care era de 225,000 franci.... Ea întreba îndată : — Asta e preţud 7 — Asta e preţul pentru judecător ; adevăratele pietre scumpe le vel avea. Dar vel înfăţişa această factură şi vel spune câ juvaerurile erad falşe când le a vândut fiind că el a scos briliantele şi a pus în locul lor stras, ca să fure pe cel care T Împrumuta de bună credinţă. — Da, da, înţeleg, zise lza zâmbind i straniii; ast-fel 11 vom Înfunda. — Trebue să explicam şi cele ce s’ad petrecut la Auteuil.... Vei spune că în mijlocul nopţel, bârbătui tăd, un jucător de cărţi care ’ţl furase deja juvaerurile, a cerut iscălitura ta în urma u-neî perderi la club. Tu n’al voit s’o dai. El te-a ameninţat... tu ai resitat... şi a-tunci a avut loc o şcenă în urma căreia ai fugit... numai în capot.... ca să scapi de violenţa lui, dupe ce el trăsese deja două focuri în tine. — Dar, zise lza zâpâcită, n’am fost rănită. — Cele două gloonţe ad remas în saltea.. Tu al fugit strigând In ajutor ! Şi el auzind sgomot — poate slugile lui care alergai — temându-se de a fl luat drept un omorâtor, perzându-şl capul, şi-a Întors arma contra lui. — Va trebui să povestesc toate a-ceste 7 — Da, ş’apol vei (mal adăoga : Am stat mult timp ascunsă în acest mic apartament, flindu ml teamă de urmăririle lui. De câte-va zile mi-se pare că nişte oamehl pândesc prin prejurul casei tale ; tntr’o zi parca l'am văzut şi pe bărbatul med pe aici. Ca să nu ţi se Întâmple ceva vin să vă cer ocrotire... să descoper tot. — Şi dupe asta, stăpâne 7 — Dupe ce vel fi spus acestea, ed înştiinţez pe Fernand că locueştl în casa asta. — Iza se îngălbeni. (Va urma) www.dacoromanica.ro I EPOCA ~ 1P APRILIE * N. PUBLICITATE! ZIARULUI „ EPOCA 4 ( TlragKu 6.000 de foi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. din Faust. Acum linia leagă Bursele celor două oraşe; linia eşti aeriană afară de interiorul Parisului unde este subterană dar dupe un sistem nofi, care evită inconvenientele liniilor subterane NOUL EFECTIV DE PACE IN GERMANIA. — Cu începere de la 1 Aprilie 1887, forjele militare se vor compune din; 534 batalioane ; 364 escadroane; 465 baterii de artilerie de campanie; 21 batalioane de artilerie pedestră; 19 batalioane de pionerl; 18 batalioane de tren. Efectivul se va mări la: 468,409 oameni, In loc de 427.000, afară de voluntari. (Re-vue du cerc le militaire). ciudata moştenire !—Cum poate ajunge un moştenitor în perplexitate, despre a-ceasta ne istorisesc ziarele parisiane următorul esemplu: In Montrouge se desfăcu de curfind testamentul unul locuitor de acolo, care a murit deună-zl. Testamentul conţinea următoarele hotărîrl bizare: «Afară de averea mea mobila-şi imobilă las nepotului mefl 100,000 franci în aur, ce ÎI am îngropaţi lntr'un loc anumit, care nu e cunoscus nimănui decât mie şi cânelui med «Cesar». Nepotul med nu are decât să poruncească cânelui «Caută»! şi «Cesar» îl va conduce la locul anumit». Natural că după desfacerea testamentului, fericitul moştenitor dădu imediat cânelui cunoscuta poruncă. «Cesar» însă răspunse prmtr'o muşcătură în pulpa noului săd stăpân. In'următoarele 8 zile repetă el şi de 20 de ori încercarea sa, dar mered cu acelaşi resultal! NepoiAil începe acum a crede, că unchiu-săd încă pe patul morţii a vrut să facă o glumă proastă cu el. f ; D. Tachi Anastasiu a sosit azi dimineaţă In Galaţi, grabnic de tot. Sosirea paşaleî a fost motivată,zice Galaţii, de un articol apărut en In ziarul colectiviştilor... cu ziar. Le zicem ast-fel ca să se poată face distincţiu-nea, căci mal sunt şi alţi colectivişti fără ziar, şi alţii, şi Încă alţii, şi aceasta bine Înţeles numai In oiaşul nostru. Artico'.ul colecti viştilor cu ziar sfâşie pe cfiţl-va onorjbill din altă bandă, tot colectivistă. Aceştia s’au plîns pa-şalel şi paşaoa a venit să facă răn-duiala Cât sunt de nostimi! ţ ACTE OFICIALE — D- G. I. Buşită, profesor de istorie în cursul inferior Ia liceul «CarolJ» din Cra-iova, ne numeşte definitiv la catedra sa — Licenţiaţii în farmacie : Dimitriu Ni-colae, Fridzam Adolf lleinrich şi Nagy A-lexandru, s’ad numit în cadrele ofiţerilor sanitari de reservă, cu gradul de farmacist de batalion stagiar, la corpul 2 de armată. — D. Emanoil A. Manariu, s’a numit a-jutor-comptabil în serviciul casierielor generale de judeţe. DIN DISTRICTE FALC1U Corespondentul nostru din Huşi ne scrie ca s’au arătat de mal multe ori d-lul Ministru de Finance, abusurile comise de administratorul creditului agricol FâlciO Dimitrie Tâlmăcescu D. inspector Peride a constatat toate aceste, şi indignat a declarat în localitate că Îndată ce se va duce în Bucureşti va lua măsuri, dar ca rezultat am văzut că a numit pe fratele acestui, Ion Tălmăcescu, ca ţiitor de registre tot la acest credit, cu alte cuvinte încurajare ca să jefuiască mal bine. După cum se vede acest administrator tot ceia ce face la credit, o face şi In profitul altor mal mari. A transformat instituţia creditului In o casă de speculaţie şi prin autoritatea el ’şi dă banii săi cu împrumut la particulari. COVURLUI Garnisoana militară din Galaţi până Vineri 17 Aprilie, a fost într’o adevărată ferbere. Să primise ordin In ziua de 14 Aprilie, din partea ministrului de resbel ca regimentul 5-lea de infanterie de sub comanda d. colonel Boteanu din Galaţi, să plece imediat la Tulcea, în ziua de 16 Aprilie, a înlocui reg. 6-lea din acea garnisonâ. Imediat ofiţerii părăsiră locuinţele lor şi trimese bagajele la vapor, asemenea şi soldaţii toţi să instalară în şlepuri şi vapor, că în dimineaţa zilei de 16 Aprilie să plece. Ge să Întâmplă ? In seara de 15 Aprilie, la orele 10 noaptea s’a primit o telegramă urgenta de la ministerul de resbel, către comandantul corpului III de armată «unde să spune: regimentul 5-lea de linie nu va mal pleca la Tulcea a înlocui reg. 6-lea până la un nou ordin». Deci, ofiţeri aii fost nevoiţi a să muta cu totul pe la oteluri, iar soldaţ I retn-torşl la casărmi. Vineri 17 Aprilie,a sositun noO ordin cu No. 6,029, în care să zice: «Va pleca imediat farmacia reg. 5-lea a Înlocui farmacia reg. 6 lea din Tulcea». — Ce însemnază toate aceste nu să poate înţelege, atât numai câ acum şi militarii ajung ca guvernul să le facă miserii. ULTIME INF0I11UTII1 Dupe câte aflăm candidatura d-luî Alexandru N. Lahovari la alegerea de mâine, câştigă din ce In ce mal mult teren. Gu toate câ comitetul liberal-conservator din care face parte d. Lahovari, n’a făcut nici un demers în această privinţă, un mare numer de alegători indepen denţi sunt hotârîţi a nu lăsa se se piardă voturile lor, şi a lupta pentru candidatura d lui Lahovari, pusă numai din iniţiativa lor. Comitetul de alegători indepen-dinţî care s’su otărît a prasinta şi a susţine candidatura d-luî Alex. N. Lahovari la alegerea de mâine adresează alegătorilor Colegiului I de Senat din ilfov următorul apel: Către alegatorii Colegiului 1 de Senat din Ilfov. Alegători, Sunteţi convocaţi mâine spre a a-lege un senator în locul d-lui Ştefan Hagi Christu, decedat. In această împrejurare, nu putea fi vorba d’a pune pe guvern în eşec; soarta p artidelor nu se joacă într’un singur colegiu. Puteam inse se sperăm câ Comitetul Opoziţiuneî se va folosi d'aceasta împrejurare, pentru a afirma voinţa sa d’a renunţa la sistemul de abţinere ce s’a urmat până acum şi d’a urma lupta începută la 2 Noembrie. Văzând că Comitetul n’a luat nici o otărîre, ne am otărît se presintăm candidatura d-lui Alexandru N. Lahovari, care a fost în tot-d’a-una adversarul abţinere!. Ve rugăm dar se votaţi pentru a-cest candidat şi se afirmaţi ast-fel voinţa d v. d’a sfîrşi cu abţinerea. Alegerile generale vor avea loc peste câte va luni şi ocaziunea de mâine este cea din urmă de care ne putem folosi pentru a afirma că nu mal voim se ne ab,inem, câ voim se reintrăm în luptă şi se facem uz de drepturile ce ni le asigură Constitu-ţiunea. Se votăm dar pentru d. Alexandru N. Lahovari ca şi Capitala şi ţara se afle că alegătorii opoziţiuneî voesc se meargă la urnă. Comitetul Alegereî. m Manifestul opoziţiuneî-unite din Iaşi preocupă foarte mult pe guvernanţii noştri. Ei interpretez acest manifest nu ca o invitare către Ia-şeni d’a se abţine se ia parte la primirea suveranilor ci ca o invitare la o primire rău voitoare. De aceea, cu toate că primul-mi-nistru a anunţat întoarcerea sa în capitală pentru mâine, d. prefect al poliţiei va merge diseară la Florina pentru a se înţelege cu d. prim-ministru in privinţa măsurilor de luat la Iaşi. Astâ-zî la 6 ore trecute sentinţa pronunţată eri de secţiunea a 4-a a tribunalului civilo-comercial de Ilfov a fost comunicată d-lul N. Fili-pescu în biurourile ziarului nostru. Această grabă nu se poate explica de cât prin dorinţa d-lui N. Xenopol de a ,’$> vr o oră mai nainte vi oenil adică încasarea celor 5b > are ştie d-sa ce se facă spus apărătorul său d Comisiunea perina a C. - rei pentru cercetarea li tulul a ţinut şedinţă a De rerea d-lui Paladi comisiunea a ho-tărît ca trei membri aî înaltei curţi de compturi se fie rugaţi d’a veni se dea esplicaţiuni asupra unor socoteli care, în sinul înaltei Curţi, aă dat loc la deosebiri de păreri. D. Nacu (Mincovici) este furios în contra corniţei ului partidului «Voinţei Naţionale» care a eliminat can-d datura doctorului Penescu, in favoarea candidaturei d-lui Danco-vici. Cu toate demarşele făcute pe lângă dânsul, d. Nacu menţine candidatura cumnatului seu şi merge până a ameninţa că se va retrage din minster dacă d. Dancovici va triumfa. I. P. S. S. Mitropolitul Primat va pleca la Iaşi încă de mâine seară. 0 Trebuie se se petreacă ceva estra-ordinar D. Eugeniu Stât.escu ar fi primit, ni se spune, o telegramă de la d. Ion Brâtianu prin care ’i -a-nunţâ câ se va reîntoarce in Bucureşti mâine, Duminică, şi’l invită a face se se convoace consiliul Miniştrilor pentru aceiaşi zi la 8 ore seara la d-sa acasă. m Suita Regelui şi Reginei In călătoria M.M. L.L la Iaşi şi la Monas-tirile din Moldova se va compune din d-nii general Greceanu, prefect al Palatului, colonel Candiano Po-pescu, ajutant şi Al. Steriadi, director al rezidenţelor regale şi din domnişoarele Romalo, Balâceariu şi Da-vila. • Iar trebue se se fi stricat presele băncei naţionale căci iar a adresat ministerul financelor o circulară către casierii generali pentru activarea Împlinirilor. Vizează oare această circulară şi pe colectiviştii datori? Mâine la 10 ore dimineaţă va avea loc pentru prima oară în anul a-cesta schimbarea gardelor (rezvod) in grădina Cişmigiului în presenţa M. S. Regelui. Toţi oficerii din garnisoana Bucureştilor au fost invitaţi de comandantul pieţei sâ asiste la această ceremonie. • Direcţiunea C. F. R. a recunoscut in fine că materialul seu rulant este cu desăvârşire insuficient. Ea a făcut o nouă şi importantă comandă de vagoane. Paris, 30 Aprilie.—Toate jurnalele exprimă mulţumirea lor pentru regu-larea pacifică a incidentului din Pagny, şi pentru satisfacerea ce Germania a dat Franciel; ele adaogă Insă câ prudenţa este astă-zi mai necesară de cât or când. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS llelz, 30 Aprilie. — După un ordin al judecătorului de instrucţie trimis la 9 ore seara, d. Schnaebele a fost pus In libertate. El a plecat la miezul nopţei la Pagny. Londra, 30 Aprilie. — Ziarele noastre confirmă ştirea unei noi lupte Intre Italieni şi AbisinienI aproape de Ma-ssuach; resultatul e Indoios. Italia va trimite 3 batalioane de întărire. Atena, 30 Aprilie. — Procesul care să desfăşură Înaintea consiliului de resbel, s’a terminat. Căpitanii Pignaud şi Laios, precum şi locotenentul Papabalambos aă fost condamnaţi la moarte cu degradare militară. Cei-l’alţi ofiţeri acusaţi afl fost achitaţi. Viena, 30 Aprilie.— Se anunţă ziarului «Noua Pressă Liberă» câ guvernatorul Albaniei de Sus a convocat la Scutari pe şefii triburilor muntene pentru a se asigura de concursul lor In cas de complicaţiunl. Viena, 30 Aprilie.—La Camera deputaţilor, Ministrul de Comerţjrespun-zâud unei interpelări ce i s’a adresat, afirmă că se negociază cu România o convenţiune cu garanţii contra epizo-tiel, conform intereselor celor 2 părţi. Ministrul adaugă câ nu pare probabil ca o regulare durabilă şi satisfăcătoare a cestiunel sâ poată fi obţinută fără concesiuni relativ la importul vitelor cornute de provenienţă română. Negocierile nefiind Încă terminate, ministrul refusa de a da alte esphea-ţium. * ^ Alena, 30 Aprilie.—Se asigura ea desordiue s'au produs in Crelu. AGENŢIA LIBEHA Londra, 30 Aprilie. — S’aă pus în grevă 6000 lucratori de la stabilimentul construcţiunilor maritime. Greva a is-ucnit la Belfast în urma avisulul con-iliuiui Trades Union, Paris, 30 Aprilie. — Populaţiunea iin Pagny & pregătit o primire simpatică comisatulul Schnaebele. Londra. 30 Aprilie. -Camera comunelor, Disci ţiunea legel de coerciţiune pentru Irlanda urmează fără incident. NUVELE FINANCIARE Renta amortisabilă Ia Berln 92.50. La Francfort face 93.60. Rubla de hârtie 178.05. \ —x— Parisul e ceva mal ferm. Londra invariabilă, —x— Viena fermă. Napoleonul face 10.03 1/2. Renta metalică 82.40. Creditele 282. —x — Agio 17. Valorile de speculaţie suni slabe. Con-strucţiunile 114, adică un punt mal jos ca ieri. Daciele 247 1/2. Naţionalele 187 1/2. —x— închiderea ce-va mal slabă. Creditele Anstalt 281.80. —x— Ber.inu' ne transmite rublele la 178.50. Renta la Francfort 93 55. SOCIETATEA pentru Invetatura Poporului Kouiân (Secţiunea centrală) Spre a se putea primi donaţiunea Domniţei Alina Stirbey ce face Societăţii pentru învăţătura pop. Român, Comitetul a hotartt să se convoace o întrunire estraordinară a membrilor societăţel pentru ziua de 3 Msiii ora 2 după amiazT. întrunirea se va face In localul societăţii din curtea Bisericel Sf. Ecaterina. Rugăm pe toţi domnii membri al Societăţii să vie a lua parte la această întrunire fiind la ordinea zilei o cestiune aşa de importantă pentru viitorul aces tei Societăţi. Comitetul Societăţi N. IOAN1D & C° BUCUREŞTI —3, Strada Lipscani, 3— APE MINERALE FRANCESE. GERMANE INDIGENE I 8 8 7; COMANDE SE POT EFECTUA IN TOATA TARA Apolinaris . . •.......... Apolinis.................... Apa de Buda ...... Bilin....................... Balaruc . .................. Bourboule................... Bonnes l/i.................. .. 1/2................... BălţftteştI ................ Bors/ec..................... Capvern ........ Condillac................... Contrexvillc (le cler) . . . Carlsbad (Muhlbrun) . . . „ (Sprudel) . . . Crondorfer (Btl. Bordeaux) . Câciulata................... Ems (Kranchen).............. „ (Victoriaqtielle) . . . Elopatak.................... Franzensbad (Franzensbrunn) „ (Wiesenquelle) „ (Stahlquelle) . . GiesshCibler Btl I Litru . . Giesshiibler Btl I Litru . . ,, „ (Bordeaux . . Gleichenberg (Constantiquelle) Hali (Jodvasser)............ Kissingen (Rakoczy) . . . Mont Dore Marienbad (Kreutzbrunn) . . „ Ferdinandsbrunn) Orezza.................• . . . Preblauer-ţSauerbrum . . . . Pullnauer (flacoane) . . . . . Pyrmont (Stahlbrunn) .... Roncegno....................... Rubinat...................... . St. Galmier (Badoit). . . . . „ (Noel) . .. . . Selters (flacoane).............. Spa (source de Pouhon) . . . Schvalbach (Stahlbrunn) . . . Vichy (Grande grille) .... „ (Călestins) . . . ,, (Hauterive) . . . „ (Hopital) .... ,, (Mesdames) . . . Vals (Desiree................... (St. Jean). . . . (Precieuse) . . . ^igolette) . . . Magdeleine) . . (Dominique) . . (Pauline) i IK> -6ş —8o —90 i Oo I 40 1 6o I —8o —90 1 — I 2ţ I $o I 20 1 20 —80 —8o I — I 10 —90 i — i — 1 IO I IO —70 —90 i io * 25 i 50 i 50 i — i — 1 6o I 20 —8o I 25 I 40 I 40 I 20 I 20 —90 l 80 I — I *0 1 }0 Wildupgen............................i 40 SĂRURI MINERALE Sare de Karlsbad...............Flac. „ Athermala de Bftlţateştl. „ „ pentru bal „ „ ,, Cutia 2ko. PENTRU F*RABAC STI SE FACE UN RASAT 2 5° 1 75 2 50 Toate apele minerale ce nu sunt coprinse aci se pot procura prompt. .\B. Sticlele {(oale «e primesc pe preţ de zece liuui. Atragem atenţiunea citilorilo noştri g.-supra anunţului din pagina IV DESCHIDEREA GRADINEI BRENER TEATRU NAŢIONAL.—Dumineca la 19 Aprihe 1887, în beneficiul Doamnei Am. Nottara, MASCOTTA, operă comică In 3 acte de E. Audran. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA RĂILOR MITRA3EVSKY Strada Potitrl! Xo. 7 * IN TOATE SERILE REPRESENTftTII EXTRAORDINARE IVToroiuri si Sâmiiata HIGH-LIFE Duminecile si serbat,orile DOUA REPRESENTATII SALA ATENEULUI Sâmbătă 1887 Aprilie 18 CONCERT (lat de imilTRIK IU Ml Cil Elev al Conservatorului de niusica, in scop d a 'şi complecta studiile fn streinătate Cu graţiosul concurs al d-nel Emilia Mellissişno (născută Saegiu) şi al d-lor St. Vlndoianu, I. Bajjcmtru, D. Theo-doreseu şi E. Nariee. SALA ATHENEULUI Dumineca I 9 Aprilie I 887 al IV-lea CONCERT SIMFONIC In folosul soelelatel de ajutor reciproc pentru artişti musfeanti „OI»EO\« PROGRAM 4 Uvertură din «Eurianlhe» Weber:— Fragmente din «Septuor» Beeshovm, a) Adagio cantabile, b) Scherzo c) Finale.— Preludiu din «Parsifal» Wvgner.— a) Andante, b) Menuetto Haendei.— Simlonie în si bemol maj. Bethoven.— a) Adagio.— Alle. gro vivace b) Adagio, c) Allegro vivace. a) Allegro ma non troppo. Orchestra va fi dirigeată de D. Ed. Wa-chmann. Preţul intrărel: Locul I, 10 lei; Locul II, 5 lei: Locul 111, 2 lei. Biletele se găsesc la magazinul de muzică al D-lul C. Gebauer şi la librăria Graeve, iar tn ziua Concertului la Alhe-neu la casă. MULŢUMIRE Sub-semnal.ul mfe simt dator a aduce mulţumirile mele- d-lul Fior Lukianoff, din Calea Şerban-Vodă No. 229, pentru binele ce mi-a făcut preparatul d-sale Iveflr-Kumis care m'a vindecat de o durere acută de piept. Recomand dar tutulor suferinzilor dea-ceastă boală, numitul Kefir-Kumis, al d-lui Fior Lukianoff. C. Coiistantinescu. SURZENIA Recomandam cu tot dinadinsul persoanelor lovite de surzenie. Microphonul aurii-cular imperceptibil inventat de D-nu Doctor Mâine din Paris. Acest precios instrument acustic este aprobat de Academia de Medicina din Paris şi a obţinut medalii de aur la exposiţiunile internaţionale din Paris şi Anvers. El se adaptează la conductul auditif se pune şi se scoate dupe voe, permite de a lua parte la o convorbire generala, reda organului celui mal rebel funcţiunile sale şi vindecă sbâr-niiturile. Sepoatezice despre microphonul auricular că el este pentru urechii cea ce sunt ochelarii pentru ochii. Aceste resultate sunt dobândite fârâ remedii şi fura o-pera liuui şi apăratul nu pricinueşte nici supărare nici durere. Se primesce franco prin poşte înprennâ cu instrucţiunile necesare trimiţând un mandat poştal saO uncek de (cinci zeci) franci la inventator. D-nul Doctor Mâine 142 Rue Legender Paris. CASA DE SCHIMB ALEX. GR. mm & B. Strada lipscani, Na* 12 bite Bucureşti. VALORI Scadenţa | cuponelor T3rg life curs meii iu FONDURI DE STAT KO.MAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Or 90 Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Or 94 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No 87 1/4 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 lan 1 Iu) Idem idem 5 0/0 idem imprum. Stern 18o-i 7 0/0 1 M&riSep Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 Iul Agio 171/4 ÎMPRUMUTURI DK ORA.SK . Impr. oraş Bucureeoi 5 0/0 1 Ian t lui 741/2 Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No 93 Impr. or. B. au prime loz f. 20 — 36 VALOIit DIVBRSB Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 iul 103 1/2 Idem Idem 5 0/0 Idem 87 1/2 Cred. Fon.Ur.dinBuo.7 0/0 Idem 100 1/4 Idem idem 8 0/0 idem 93 Idem idem 5 0/0 idem 84 Cred. Fonc. Ur.dlr. iaş i5 0/0 idem 75 flhl P.JUA i.an» H00 40*4 MAÎ 210 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Collei, 46. — iţucuresli MORI FABRICI de SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI .Yfurr «lepoMt de toate uneltele si ar* retioriile pentru exploatare;» fabricelor PIETRE ele MOARA CURELE. CAUCiUCUR1, CA2E DE MATASE, LUMINA ELECTRICA www.dacoromanica.ro EPOCA — 1 9 APRILIE RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE cojvstajvtiiv sirochii — No. /5, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere lntr’un mod elegant, în toate stilurile şi ori-ce lucrări de tapiserie. Preturile moderate, esecutiunea la timpul hotărât. CONSTANTIN SIKOCHI. AVIS IMPORTANT MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa Atnzi, No. 12 Aranjat din noii foarte elegant, posedând doufe biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Cazinul so Închiriază pentru ba-luri nunţi etc. VI DECAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENORRAGICE preparate do I.Oswald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra boulolor serreto, «c-urgrri vrrhl «i noi, catar de vestea, etc. Preţul unei cutii lei 4. Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSWALt). Bucurcscl farmacia Aurora din Str. Ba tişte No. 14 bis şi la drogueriile d-lor ilrus şi Ovesa, si la mal multe farmacie din tară. Comandele făcute prin poştă, insolite de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efec uez ezact. CIMENT Si SSftîlK DE lillOSCHOWITZ DE GROSCHOWTZ n ui: portland DL PORTLAND DE POBT, ASD DE lillOSCHOWITZ DK PORTLAND Atragem atenţiunea d-lor constructori si arhitecţi că numai nouă ni s'aincredintat vinderea faimoaselor produse de CIMENT DE PORTLAND DE GROSCHOW1T/., a carul calitate estj superioara tutnlor eelor-l'alte poduse similare. PREdl RI MODER ATE. FI RNISARE A PROMPTA DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA A R B E N Z et W O L E Strada Sf. Dumitru No. 3. ASTA-ZI DUMINECA LA 19 APRILIE 1886 m <44 w No. 2. - STRADA STAVROPOLEOS - No. 2 1 1 $ m 1 E L. E Q A N X IN TOATE SERILE SOARELE MUSICALE CU ORCHESTRA NAŢIONALA SUB DIRECŢIA D-LU1 ION IORDACHE si un cântaret care a fost premiat la Expositia Cooperatorilor din tiara care va esecuta in toate serile ariile cele mai nuoi si plăcute PESTE VHJ IN RASI\ se serveşte a la minut. Se serveşte la orl-ce ora mâncări calde sl reei precum si beuturile cele mai veritabile. Mititei si patricieni gustosi a la Constantin. HERK excelenta eu paliurtil si cu butelia din renumita fabrica LLTHEIt. Spre a oferi onor. Visitntori o amusare deosebita, instalând o POPICAHIE «lupe cel mal nou sistem. N’am crulat nici ciieltueli, nici osteneli, spre a mulţumi pe onor, visitatorl. Cu distinsă stimă, P. HURMUSESCU & ST. NICOLESCU. o > £0 eq r- tq c: —i o > H m cn m Co 33 Jr r O m > tq tq DE ÎNCHIRIAT Ilita II 141 PIU distOltu, plasa SerbantstI lllUolil VilLIilu partea, D-lui Nicu Moscu in întindere de 2fi00, pogoane din care 226. semănate grâu de toama si 60 orzu. Se arendează de la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. Un apartament de cinci camere între care un salon spaţios, osebit cuhnia mare, mansardă, podQ sistematic, şi pivniţă. Calea Victoriei No. 72, în colt vis-a-vis de palatul Regal. A se adresa la proprietar în acelaşi aco-perement. TVE trCTU^ADU ui casa situata în strada DC VHIl AAllij Taurul N-o 6 cu patru camere, dependinţe, grajdu şi şopron, putii şi cuite pavata. Doritorii se vor adresa chiar anrlo. tlO—6). se caută pentru rochii şi o ucenica a se adresa la .vlauame Louis Strada Scaunele No. 66 II III VI LUCRATOARE I Singura Scoală de musicâ vocală si in-| strumentalâ in tară, aulorisataşi probată 1 de inaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Această şcoală tiind prevăzută cu mai mult! profesori se pot preda lecţiuni demu-sica vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă. de 15 lrauci pe luna de la 1/13 Maiu va ti şi un curs saparat in ile-care Dumică după ameaza pentr-. pa tru mâini trios quatretele etc. la care nu se primesc de cât Elevii cei inainla(i pentru acesta IO fr. pe luna inscrierile se fac in toate zilele de la 8— V a. m. si de la 3—8 după ameaza. Tir VTÎW7ÂDT! armasari si iepe JJL I EHLAllC de p rusii u, MANZI, CAI de A. EltGAUE antrenaţi de pur singe englezesc. A se adresa ia d. Reimer la Paşcani,sapla Snagov tllfov). ARE CA1 MAR1 o pereche YCiliiAllC pentru trăsura, a se a-Uresa Stada Batiştea, No. 11 LIBRĂRIA 1G. HERTZ actualminle în Slrada Mihaiu-Vodă se mută in strada Smărdan ^germană) No. 18 vis-a-vis de Hotel Concordia. De vănzare maclatură cu presuri moderate. DE VENZARE 200 pogoane moşie, Iu apropiere de Bucureşti cu trăsură o oră şi 18 minute cu calea ferată. Doritorii să se adreseze calea Plevneî No. 57. APELE GAZOASE ra <1 0 N (!) H iT Pi <1 P. T. Cu ondre fac cunoscut, că în laboratorul meă cu totul special, am fondat şi o Becţiune a apelor gard»* simple şi medicinale. Cele simple in sifdne elegante preparate cu tdtă acurateţa reclamată de bunele reguli ale higieneî, şi care In calitatea mea de farmacist sunt obligat a le sci şi păstra mal mult de cât orl-care altul. De acea rog pe onor. consumatori a da preferinţă sifonelor mele ce p6rtâ inscripţiunea FARMACIA ROMANA, CHR ALESSANDRIU Se găsesc de vimjare numai la principalele localuri de debit de vinuri, restauranturi, şi cofetari distinşi. Cele medicinale !n sticle, dnpă prescripţiunea d-lor doctori, a cărora formulă şi eficacitate le e cunoscută, s* trămit la domiciliu. Aceste ape prin eficacitatea lor şi prin preţul minim cu care se vînd fac a fi întrebuinţate chiar de persdn# ou mijldcele cele maî restrînse. APA LITINATA (GAZOASA) E CEA MAI BUNA Şl FOLOSITOARE CURA Acestă apă are proprietatea de a disolva depositul de Acid Uric, şi substanţa ce se produce în în-cheieturele membrelor, la personele atinse de Gută. sau Reumatism. Dosa de la 2—4 pahare pe di, urmând indicaţia d-lor doctori. In Bucurescî, dusă la domiciliu, flaconul de 1 litru 1 leu. Sticlele înapoiate se umplu a 60 bani. In cele alte oraşe, unde e calea ferată, se trămite în lăxli de 50 sticle a 1 leu franco gara locul cerut. • ' Indigestia., şi cele alte maladii uşdre ale stomachului se curarisesc prin APA ALCALINA (GAZOASA) Ca apă acidosă (răcoritore în timpul vere!) înlocuesce cu prisosinţă, şi pot afirma că Giesshiibler, Kroudorf Vichy, nici nu şî-ar maî avea loc de a fi întrebuinţate, de 6re-ce Apa Alcalină gazdsă însu-şesce aceste proprietăţi digestive şi răcoritore. Ori-cine întrebuinţeze apele mal sus notate, de curiositate, să ceră şi să încerce Apa Alcalină gazosă atât ca gust cât şi ca efect şi se va convinge că merit încuragiarea pentru sacrificiile ce am făcut aducend din Paris cele maî perfecţionate maşini pentru acestă industrie. Dosa de la 2—4 pahare pe <}i, urmând indicaţia d-lor doctori. In Bucurescî, dusă la domiciliu flaconul, de 1 litru 80 baiu. Sticlele înapoiate se umplu a 40 bani. In cele alte oraşe unde e calea ferată se trămite în lă