ANUL II No. 418. A QOUA EDITIUNE 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI 91 SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I* BUCUREŞTI La casa Ailministratiunei IXi TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni lei, 3 luni 10 lei. I\ S1REIAATATE: La toate offlciole pos tale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. C luni 85 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu iscent. numerul, Ia Kioscul din rne Kontmartre 113 Bulevardul St. Gcrtuai» A’o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA iVo. îl. — Platn Episcopiei. — IV’o. îl. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU INTIMIDAREA CALAT OR IA RECELUI IN MOLDOVA ACtIO pentru argint AUSTRIA SI ROMANIA FEMEIA MORTULUI INTIMIDAREA Lupta dintre opoziţie şi guvern devine din zi în zi mai acută şi mai neîmpăcată. Violenţele întrebuinţate la început numai în mod sporadic, an -priit acuma o regulă. Un fapt a devc ipţiune şi toată luniL t m. “t când guvernul împinge respectul legei pân'ad? dreptate unuia la mie. Precum s’a zis deja de multe orî, par. •• . r î putere avend u;, interes a nu cadea, interesul bănesc, tact . lupta politică, o luptă pentru existenţă, şi este decis a nu cruţa ţereî nici o ilegalitate, nici o violenţă, pentru a se menţine la putere. Opoziţia va fi silită, negreşit, se respunză guvernului prin aceleaşi arme. Dacă guvernul ar fi combă-tut-o prin mijloace legale, ea ar fi trebuit se remâe şi densa pe tărâmul legal. Guvernul eşind de pe a-cest terăm, opoziţia va fi aşişderea silita se’l urmeze şi se primească lupta şi pe această noue arenă, unde unul din adversari e acoperit cu toate armele ofensive şi defensive, şi unde cel’alt n are pentru densul de cât vitejia şi conştiinţa sa. Luptând în condiţii aşa de nefavorabili am fi aproape siguri d’a fi învinşi, dacă imensa superioritate numerică a opoziţiei n’ar restabili puţin proporţia forţelor, aşa în cât lupta noastră poate fi, nu numai lupta desperată a acelor care se bat fiind ca e datoria lor d a se bate şi care mor la locul lor făr’a fi visat un singur minut că e în putinţa lor d’a birui, ci lupta serioasă,îndărătnică, neobosită a acelui care este convins că victcria ii va aparţine la urma urmelor. Lupta, in aceste condiţii, va deveni, din zi in zi, din moment în moment, mal nemiloasă şi mai sălbatică. Urele politice vor deveni, precum au şi început a fi, ure personale. In loc de a lupta cu discuţia, pe tărâmul intelectual, guvernul va lupta în toate cazurile, chiar cele mai neînsemnate, cu reteveiul bătăuşului, cu puşca şi cu sabia soldatului. Şi, bineînţeles nu vom oferi spatele sau pieptul nostru bâtei, gloanţelor şi tăişurilor de sabie, fâr’a rezista pînă la ultima suflare. Dar, pe când întreaga ţară va fi dezbinată, despărţită în două tabere distincte şi duşmănite de moarte, va rămâne un om, unul singur, care va petrece foarte bine şi va face chiar un chef extraordinar. Acest om nu va avea decât o scuză pentru a nu se amesteca în luptele noastre, scuza că nu este Român şi că nu vrea să se amestece unde nu’l ferbe oala (de şi a pus Românii multe şi mărunte in această oală). El va avea dinaintea lui o privelişte încântătoare. Va fi realizat pentru densul desideratum plebei romane, pancm et circenses. l’am dat noi panem sub forma a două spre-zece moşii, smântână ţereî, şi acum va avea şi circenses, văzând pe cetă- ţenii pe care pretinde că îi guvernează în calitate de rege constitu-ţiohal (uf!) sfâşiindu-se, şi luptân-du-se pe strade şi pretutindonoa ad majorem Caroli gloriam. Bun de tot. Înţeleasă în acest mod, poziţia de rege, bine înţeles de rege constituţional, e cea mai plăcută şi cea mai lesne de exercitat. Noi, puţin carliştî, dar foarte monarhişti, credeam păn‘ acuma că ca impune alte datorii, şi mai înalte şi... fie-ne ertată o vorbă care nu mai trebue să fie înţeleasă de M. S.... şi mai nobile. Ne am înşălat poate. TotuşT, Regele ar trebui se se gândească, dacă numeroasele sale călătorii şi afaceri comerciale nu’l împedică, ar trebui, zic, se bage de seamă că s’ar putea ca, spectatorul indiferent care nu ia parte la luptă şi ia parte la câştig, se exaspereze pe luptători, aşa încât se suspende ei un moment lupta • pentru a năvăli asupra-i din co-r:ij. aco^d şi a’l învăţăminte. Acoasîa e G eitnplă presupunere. Alpvit A. Hăis TELE G_R A M E AGENŢIA HA VAS Viena, 28 Aprilie. Se aşteaptă dintr’un moment într’altui ştirea de liberare a d-lul Schnaebele. — Franci nu ar insista asupra acusaţiuneî sale de violare a fruntarie!. Germania, de altă parte, ar crede că invitarea adresată d-lul Schnaebele de d. Gautsch, e un motiv suficient pentru apune în libertate pe funcţionarul frances. Incidentul ar li închis îndată după verificarea la Berliu a scrisorilor ce d. Gautscli le adresase d-lul Schnaebele, şi pe care guvernul frances le a comunicat cancelariei germane. Berlin, 28 Aprilie. «GazeUe de l’Allemagne du Nord» publică o comunicare tăcută ministrului afacerilor străine de Curtea Imperiului asupra incidentului Schnaebele. In Februarie, numiţii Klein şi Grebert ah fost arestaţi şi închişi. Se găsi atunci la liieiu 3 scrisori cerăud informaţiunl a-supra lucrărilor de fortificaţie din Stras-burg. Klein mărturisi ca fusese însărcinat cu o misiune de spionagiu de uu agent frances care se numeşte Ilirschbauer; că primise până la arestarea sa 200 mărci pe lună. Mal târziu Hirschbauer ’l informa că'l va recomanda colonelului Vinccnt la Paris şi că trebue să adreseze scrisorile sale pe numele Picard Ia NauCy. Mai târziu Klein primi o iuvitaţiune de la d. Sdmaebele cu care avu o Întrevedere; scrisorile găsite la dânsul erau de la d. Schnaebele. In urma acesteideclaraţiuul judecătorul ordonă arestarea comisarului francez din Pagny, in caz când acesta va iuLra pe teritoriul german. S a demonstrat că d. Schnaebele a fost arestat pe teritoriul german; el însuşi admite posibilitatea acesLul lapt; el mărturiseşte că a scris cele 3 scrisori susmenţionate şi că a servit de intermediar în corespondenţa criminală întreţinută de Klein. Moscova, 28 Aprilie. Incidentul Schuaebeie e urmat aici cu atenţiune; căci nu se încetează a se considera pe prinţul de Bismark că doritor de a căuta or-ce ocaziune care i ar permite să profite de situaţiune. Solia, 28 Aprilie. Mâine, ziua aniversărel fuudarel ordinului «pentru bravura,» şi în acelaşi timp sărbătorea onomastica a primului regiment de infanterie «Prinţul Alexandru,« va avea loc la 11 ore dimineaţa o mare parada militară. Seara va ti baiichet. Primul regiment e comandat de maiorul Popolf coutra căruia avu loc ultimul a-tentat. Mehadin, 28 Aprilie. M.M. L.L. Hogele şi Ut gaia Komâniel aCi sosit aici la 6 ore după amiaza împărăteasa Austriei aşteplâ la gai â pe iluştrii oaspeţi. De acolo perechea regala se îndrepta la Hotel Frauţ-iosef ui.de marele maestru de ceremonie, barou de Nopcsa, presinta Mcjestaţilor Lor autorităţile civile şi militare. AGENŢIA LIRERA \ lena, 28 Aprilie. «Corespondenţa Politică", află că liberarea lui Schnaebele este iminentă de oare ce scrisorile comisarului german Gautsch, dovedesc’ că Schnarhele a păşit pe teritoriul german creztnd că este invitat pentru a regula o afacere de serviciu. Viena, 28 Aprilie ştiri oficioase anunţă că principele de Bismark va exploata incidentul din Pagny spre a publica destăinuiri contra Franci ei. Horim, 28 Aprilie. «Gazeta Germaniei de Nord» publică un raport al ministerului de justiţio către ministerul afacerilor streine după care a-gentul de comerţ Klein din Slrasbourg, a fost arestat acusat fiind de_ trădare S'a găsit la Klein 3 scrisori tn care 11 se cerea informaţii asupra fortificărilor din Stras-bourg şi din Metz. Klein a mărturis’t că primise o recompensă de 200 de mărci pentru a face servicii de spionagiO d-lul Hirschbauer,agent poliţienesc la Paris. Acu dou! ani, Hirschbancr a predat afacerea colonelului Vincent, şeful serviciului de informaţiunl, căruia Klein adresa scrisori. Scrisorile găsite la Klein emanaO de la Schnaebele; de aceea poliţia a căutat să descc^c-e şi s'a ordonat arestarea Iul. La pi im ui interogate» Schnaebele a negat cuipubil'Utes t- f su".,.1 I că a fost arestat pe teritoriul frau<3#£ Porii», 2« Aprilie. Împăratul Brasilicl a telegrafist prese dintelui consiliului la .T ■ ueîr-« că s.aieu sănătâţel sale s a .u i i, ■ Doue-spre-zece zile pe drumuri. — Pretextul călătoriei: — Carol îngăduitorul. — Vechile aatine si traditiuni. — Manifestul opositiunei unite.—&a fugim de contactul regelui Pe dată ce se va Întoarce din Meha-dia, regele şi regina nu vor Întârzia mult şi vor lua drumul spre Moidova. Monitorul oficial de azi publică programul itineranului proeclat. De Marţi 21 Aprilie până la i Maiu, timp de două-spre-zece zile, M. S. C. va fi pe drumuri. Mercur!, poliţia îl va eşi Înainte la Roman. Tot Mercur!, mai multe plutoane de bătăuşi, detaşaţi mai din nainte din corpul central din Bucureşti, vor întări cetele de desculţi recrutate la Iaşi şi muştruluite acolo încă de pe timpul alegerilor comunale. Toata acestâ elită a societaţei va primi în acea zi pe Au-guştii şi iubiţii noştni suverani pe peronul gareidin Iaşi şi'i va escorta până la Mitropolie în bubuitul a 21 tunuri. Joui, perechea regală se va duce iar la Mitropolie în bubuitul altor 21 tunuri. Vineri, oraşul Iaşi va mai auzi alte 21 tunui şi antreprenorii primăriei vor face altă mare iluminaţie, In onoarea onomasticei reginei. Sâmbătă, regele se va preumbla prin oraşiu. Dumineca va pleca la monastirile care amintesc zilele măreţe ale lui Ştefan cel mare. Până la i Maiu Regele ‘şi va sfârşi călătoria lntorcându-se In Bucureşti. Pretextul călătoriei. Pretecstul acestei călătorii s'a găsit, precum se vede, In sfinţirea bisericii mitropolitane din Iaşi. In realitate, regele călătoreşte în Moldova în scopul de a mal linişti spiritele şi de a pregăti tărâmul pentru viitoarele alegeri de consilii judeţene. A-ceasta este versiunea cea mai acreditata. Atitudinea neînţeleasă a regelui faţă cu ilegalităţile zilnice ale regimului colectivist; rolul constituţional mai mult ca echivoc, pe care ’l joaca de câţi va ani; augustul său dispreţ arătat către barba ţu politici ai ţăru cei mai marcanţi, or de câte on aceştia au crezut necesar în interesul Coroanei şi şt! ţârii, a ’l face atent asupra nemulţumirii ge- ! nerale ce domneşte în regatui Ro- * mâniei; toate aceste apucături ale regelui Cai ol, au aruncat desnădăjduirea In inimele tutor românilor care afl încredinţat Inl8001n mâineleunulprin-cipe străin, în mâinele unul obscurmi-litar destinele pământului lor strămoşesc. Carol îngăduitorul Nu mal este nimeni în tară care să nu’şt dea seamă de această situaţiune. ! Călătoriile M. S. C. au ajuns un fel * de înscenări de manifestaţii s'pontanee ’ la fel cu peis agele de carton pe care ! celebrul Potemkin le desfăşuraînaintea -Caterinei Rusiei pe când aceasta călă- * torea în Taurida. Astâ-zl nu se mal zice că regele merge să viziteze judeţele ca să 'şt dea ! seamă de păsurile locuitorilor; astă zi 1 Carol Îngăduitorul se duce să treacă în revistă, în bubuitul tunului, ceata pacinicilor cetăţeni. Ce ad ajuns vechile datine strămoşeştii Vechile datini si traditiuni Deschizâ M. S. C. cronicele ţării şi va vedea acolo cum se primeau de popor glorioşi noştri Domni pământeni tn zilele de serbări naţionale. Dupe tradiţiunl ar trebui ca mici şi mar s* în*ru întâmpinarea lui cu pân - ■■ 'tii'.tiV -fim ce este ji înalt al suveranităţii i al solemn al sfinţiri*! Mi- î trop işene, aşs c'ar cădea să nP Ţ sărbâlu; it. Dur \ emurile s'au schiam prejurările de astă zi inimelor oneste, caracterelorinde.pendinte, este interzis a se apropia de cercul în care vieţueşte Carol îngăduitorul. Manifestul opozitiunei-unite Opoziţiunea din Moldova, — având în vedere ca regele, nesocotind îndatoririle sale constituţionale, â ajuns să guverneze azî cu un guvern ales numai de el şi pe care tot el ’l ţine şi susţine prin toleranţa sa,—opoziţiunea dinMol-dova, prin graiul comitetului opoziţiu-neî unite din Inşi va vesti astă zi pe ' cetăţeni printr un manifest că datinele I stremoşeştî nu pot fi observate faţă cu Carol îngăduitorul. Corespondentul nostru din Iaşi ne aduce ştirea ca astă zi se va afişa şi distribui acest manifest. Comitetul opoziţiunei unite din a doa capitală a regatului propune a se face de câtre cetăţeni independenţi un gol în jurul regelui, ast-fd ca onoarea cor-te.iu ui s'o aibă numai oamenii plătiţi de poliţie şi de lumea oficială. Manifestul acesta, pe care ’l vom publica mâine în întregul lui sfâtueşte ca Se fugim de contactul regelui Numai ast-fei inimele oneste vor dovedi M. S. C. că Ţara este setoasa de legalitate , ca Ţara numai poate suferi anarhia în care trăim, si ca ualiuuea româna dezamăgita de iluziuuile ei, este pe punctul de a cuuta cu sluruinla mijloacele de a îndrepta pericolele ee sistemul actual de guvernare atrage asupradesliuelor ei. Se nu mergem înaintea sa, zice mauifestul. Se lusam ca tot banul nevoiaşului se conlribuc si de asta data a forma regelui un cortegiu din oamenii plaliti peutru a ’i ura buna venire. lot otuul independent se fuca golul iu jurul regelui pentru ca el se scic ca tura uu va adutile ulei o data ea pactul ei fundamentai se lie caicul si ea eu vo-esce ua rege al tuturor, iar uu un rege a. unei coterii politice. lncu o-data, oamenii ouesti si iudependenti, uu mergeţi iuaiu-tea sa, cac< ce’i uui putea oferi? RuMAALL AL MAI AitblA TRAISTA SA AICI RAI AC A, Ct SARE. 3 AM BATA, 18 (30) APRILIE 1887 ’ ‘ i * * 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMANtA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Lu Pariat la Aitfiicn llnvnx, place de la bour ne, S. Ajjpiice Libre, rue .Voire Dame des Victoires S0, (1‘lacc de la llowse) pentru Pari», Franein, (ăeriuanin, Anutro-Ungarla, Italia si Marea Britanic. Anunciiyi pe pag. IV, linia 30 hani, anunoinri si reclame pe pagina treia S lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRAŢIA \o. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. AGI0 PENTRU ARGINT Quoiqu'on dise, Ies charlatans n’ont la pârtie belle que parce qu'on leur quitte la place. Racul Frary. III. Am zis că criza de care este bântuita ţara românească este independentă de crizele economice obicinuite, şi că se superpune lor, numindu-se criză monetară. Am zis asemenea ca răspunderea ei cade numai în sarcina guvernului care, pentru interese de putere şi de îmbogăţire a oamenilor ce’i compun, nu s’a sfiit să pregătească ruina generală. Vom proba într’un mod clar şi inteligibil toate aceste, în cursul acestui studifi ; dar înainte trebuie să statornicim următoarele adevăruri : I. Ca, prin practica lucrurilor, a domnit In România până după rezbelul Ruso-Turc monometalistmil de aur ; II. Că, pentru a masca tripotagiurile sale financiare şi fraudele bugetare, primul Ministru Ion Brătianu, îndată după rezbel, a inaugurat oflcialmente sistemul monetar francez al bimetalis-mutul de aur şi de argint, într'un timp când nu mal era dat nimăruf se ignoreze că «dublul etalon» nu se susţine de cât prin un miracol de abilitate a politicei financiare a statelor latine ; căci raportul fixat prin legea monetară 15 între aur şi argint, s'a alterat ' v'i şi *■ ' mit ocurata fixiune .Ujini' ică îi • ou:.» aae'a r pentru a aduerma .corectiv crizelor monetare a’aii organizat, ftt ţ£rde btmet&iice. acea a soc i a ţi une.d e s tate nu în 15 rea. Latină» l^. 1 Goii'-m s m* oi-t* i internaţionala, sudso..\i a Septembrie 1805 , abia a îsuu. i să menţină monedei de argint valoarea el legala faţă cu aurul — prin un artificiu de credit colectiv—până ce se va câştiga timpul necesarii! unei reforme radicale. III. Gă, de şi în formă, primul ministru Ion Brătianu a avut aerul să a-dopte bimeta'ismul frances — prin o îndrăsnealâ care întrece marginile a-buzului de încredere şi atinge pe acefale furtului organisat — el a creat in fapt in România Monouietalisinul de Argint ; IV. Ga, acestor uneltiri culpabile se datoreşte agiul permanent de 18 0/0 pe care ’i plătim drept compensaţiune a argintului câtre aur ; adecă pentru piesele de argint de cinci franci faţă cu piesele de aur 1) ; }V. Ca, este neadmisibil de mintea sănătoasă să se acorde, tocmai In România, argintului un rol monetar pe care comerciul lumei şi adevărata ştiinţa IX il refusâ; cu atât mai mult că şe ştie ca toată datoria noastră publică, şi toată datoria noastră ipotecara, către Gasele de Credit Funciar, sunt în.emeiate prin lege numai pe plăţi în aur; când însuşi statele care de mult sunt bimetalice aQ recunoscut implicit numai aurului oficiul de etalon u-pic — căci în fond această însemnătate are Gonveuţia monetară din 28 Septembre 1865. In fine când avem e-aemplul recent al marelui imperiu al Germaniei care, avend nevoie să’şl creeze moneta sa, nu a putut face altfel de cât să adopteze monomelalis-mul de aur. Este dar o enormitate ceia ce s’a făcut la noi, dându-se prin lege «putere liberatorie» unei monede cu care nu te poţi libera de datoriile ce al contractat, chiar câtre instituţiile locale de credit, de oare-ce prin legea lor constitutivă nu te poţi libera de cât prin o monedă ce nu există în ţară şi pe care acum eşti redus să o cumperi ca marfă. In aceste condiţii moneda noastră naţională este nu numai un obiect de înaltă fantasie, dar ceia ce ’! mal 1 Iiupa ihtisorlpUile Convuilliei monetare illn 1663 numai piesele no argint de cinci franci an un titlu de aliagiti do tlOo porii argint lin si 100 part! arama la mie—si prin urmare numai acestor piese sau re-serval puterea liberatorie, iar [oale cele l alte numele de argint, de la cinci (ranci in Jos, avind Uliul de 836 parii argint si 166 arama la mie suni conside-rate ca moneto de „potrivire" st ca jiîfroH www.dacoromanica.ro 9 EPOCA — 18 APRILIE grav, este un instrument de ruină publică progresiva VI. Că, prin înfiinţarea Băncel Naţionale, căreia sa permis săemită bancnote, pe baza unul deposit de garanţie de argint, s’a m ultiplicat In ţară circulaţia metalului depreciat şi s’a mărit cel puţin de la unul la trei pro porţia pagubelor noastre In toate tranzacţiile publice şi private ; VII. Ca, In aceste condiţiunî Banca Naţională nu este o instituţie menită să reguleze creditul public al ţării şi nu are şi nu poate avea scopul de a înlesni agricultura şi comerciul, nici de a favorisa naşterea industriei naţionale. Din contra Banca aceasta este o casă privilegiată de agiotagifi oficial care esploatează şi publicul şi tesaurul statului, iar profiturile acţionarilor săi nu aii mai multă moralitate de cât câştigurile odioase care se aduna de grebla «crupierilor» dcla Monte-Carlo. Din causa aceasta Banca Naţionala a dat o lovitură de graţie creditului nostru public şi curând va desăvârşi ruina tuturor particularilor precum şi falimentul instituţiunilor noastre de Credite Fonciare; VIII. Că, precum moneta de argint a alungat tot aurul din circulaţia ţării noastre, în mai puţin de patiu ani şi a creat un agio permanent de 18 0/0, tot ast-fel hârtia-monedă, la rândul său, va alunga argintul înfiinţând drept plată de compensaţiune un agio pentru argint faţă cu bancnotele in circulaţie ; IX. Că, nu esisţă nici o baza sigură de calcul pentru a aprecia cu oare-care certitudine de aproximaţie punctul de culminaţiune al agiulul pentru argint: fl-va el de 10, 20, 40, 00 0/0?... nimeni nu poate şti, de oare-ce raţiunea înclină mal mult a da bancnotelor noastre caracterul «asignatelor» de cât acela al unei monete serioase ; X. Ca, de unde eram o ţară prosperă din punctul de vedere al circulaţiei monetare de oare-ce baza tuturor transac-ţiunilor era întemeiată, prin consimţi-mentul general, numai pe aur, noi ne am cobortt astă-zi, graţie uneltirilor culpabile ale guvernanţilor, la treapta ţărilor nevoiaşe care trăiesc sub imperiul monetel «le hârtie si a Tainei monete... Şi în fine, că toate su ferinţele noastre actuale şi desagLrele de care suntem ameninţaţi In viitor, provin nuipaS- din aceste două cauze : de o parte chcltuelile nebune prin care ni s'a impus sarcini bugetare enorme, şi de alta regimul monetar Introdus prin surprindere In circulaţia ţării. Din acest resumat lectorul poate d^ja cuprinde, dinlr’o ochire, Întreaga ■ tiune şi Înţeleg) mărimea r ,..hi In care se află ţarr. precum ş v ; • CB CSb ;* ■SI; Iu., nobilii ufisuri. Negreşit ca răul nu este fără t-aac; dar dacă vom sta nedaTheriţi ca până acum, fără& nu hotărî ia o energica reaftjj/.ufce, starea lucrurilor se Ya a-şi va yeni lin moment In care lotul v i: zadarnic, liind-că forţei - ic elasticitate ale ţări nu vor mai putea domina. Adăugim ca ultimă consideraţiune că asemenea delicate intreprinderl, având nevoie de «încrederea publica» nu se pot Confia unor oameni de felul primuluî-ministru lonBrătianu, căruia II lipseşte şi probitatea perronslă şi onorabilitatea politică. A. I). Holhan AUSTRIA SI ROMANIA Sub acest titlu Neue Freic Presse din jţ Aprilie publica următoarele: Guvernul român nu a făcut cunoscut până acum dorinţa, ca negocierile în privinţa convenţiunei să relnceapă ş* după Împrejurări nu se poate aştepta ca acele negocieri să fie reîncepute Înainte de jumătatea tunel lui Maifi. La acea vreme se imprăştie parlamentul unguresc care este In ajun de alegeri uţitu şi parlamentul austriac cu toate că are încă câte-va cestiuni de deslegat abia cu greii va lucra mal departe de Rusalii. Aceasta aduce o mare greutate pentru aplanarea resbr.lului de tarif cu România. Parlamentul român s’a a-mânat până la toamnă şi tocmai de a-cea guvernul Român ş’a pregătit im-puternicirea deplină de a încheia o con-venţiune provizorie. Nu se ştie ce fel are să fia acesta eon-venţiune, tnsft cu toate aceste România după cum d. Ferichide a declarat'o în Cameră, voeşte a’şi asigura exportul cerealelor şi a vitelor chiar şi In aranjamentul provisor. O convenţiune cu acest cuprins guvernele austro ungare nu o pot Încheia fărâde consimţământul parlamentelor, precum nici a o pune provisorid In lucrare. La o anticipată Împuternicire ast-fel după cum a încuvinţat’o Camera Română, parlamentele noastre In nici un caz nu vor putea să se hotărască. Dar oare întruni-se-vor parlamentele In toamnă, ca în caz de a interveni o nouă convenţiune comercială să se poată pronunţa asupra ei destul de timpuriii pentru stagiunea activitâţel comerciale din anul acesta? După toate experienţele remâne grija că aparatul parlamentar va refuza Înlesnire In a-cest scop şi ca însemnatele luni de toamnă se vor petrece încă sub Tîîgi-mul rezboiuluţ lard. Nu se poate task prezice dacă o convenţiune comercială cu Romănia se va putea încheia, fiind date toate împrejurările cunoscute si mai îndeosebi nesocotinţa rclatiniiilor politice in Ito-inanîa. Tărăgănarea negocierilor a pricinuit păgubirea, In orl-ce fel a campaniei comerciale pentrv li> • în România. IN FORMAŢIUNI l'h ruti'uuuie de eri ) anunţă ca un nmner oare-c rr du alegători din Bucureşti au notârît se susţie candidatura d lui Al Lahovari la alegerea col. 1 de senatori din Ilfov, ce va avea loc poimâine Duminecă. Am căutat se ne informăm în a-această privinţă chiar de la d. Lahovari. D-sa însă este absent de patru zile din capitală şi’ tot ce am putut alia e că în adevăr un număr însemnat de alegători din capitală, nevrend cu nicî un preţ să se maî abţie de la alegeri, au luat iniţiativa se susţie Duminecă candidatura d-lui Al. Lahovari, la colegiul de senatori ce este vacant. Noi care in tot-d’a una am fost pentru luptă împărtăşim acastâidee şi sfătuim pe toţi alegători se voteze pentru candidatul opoziţii. * In unele cercuri politice circulă zgomotul că d. conte Tornielli s'ar fi întors din călătoria sa în Italia cu idei de tot altele de cât acele ce i s’au cunoscut tot d’a-una. Ast-fel, se pretinde că dlnsal care, pîn’acum a trecut, cu drept cuvânt, de unul din cel mai mari vrăjmaşi ai politicei germane acontului de Robii -lanţ, ar fi însărcinat de guvernul său, lucrând atît în numele lui personal cit şi în acel al Austriei, să negocieze cu România bazele unei înţelegeri. Este vorba, bine înţeles, de aee-siuneâ, fără eondiţiuni, a guvernului nostru la alianţa itnlo austro-germană. Dăm ştirea sub rezervele cele mai exprese. tt Aflăm că în cele maî multe judeţe din ţară,oposiţiune a hotărît să participe la alegerile judeţene, şi în multe locuri pregătiri serioase s’au făcut deja in vederea acestor alegeri. * Astă-zi viue înaintea Trib. Ilfov Sec. IV, apelul d-lor Balş şi Filipescu în contra cărţi de judecată a judelui Ocolului 1. In procesul cu d. Xe-nopulo. D. Balş, fiind bolnav, nu se va înfăţişa. Prin urmare afacerea sau se va amâna sau se va judeca în lipsă. tt Un servirid de ordine special se organizează la Iaşi pentru timpul şederei MM. LL. Regele şi Regina acolo; d nii L»h a i şi Epureanu, inspectori ai poliţiei Bucureştilor, sunt însărcinaţi se meargă în a doa capitală a ţârei pentru a ajuta ţ>ţj poliţia locală în organizaţttiîiea acelui serviciu bine înţeles, va avea deobject încălzirea, prin buşeli, a entuziasmului popular şi n&bu-şirea, prin buşeli şi mai viguroase a ori căror veleităţi de protestare. tt D. Gheorghe Mârzescu, st • if.or al laşilor a sosit în Btn- livşti un' petrece n-iul molii zile. tt Prin Monitorul oficial JVlinistrul Cultelor adnea' la cunoştinţa publicului Ca s’a luat disposiliant ca. cu ocasiunea •' 'iţireî catedralei Mitro-io ; *- din la?', t ate sUţiele oraşe-lor u.- n-şed' iţă se dea bilete deducere şi întoarcere la laş', cu începere de la 21 ?eara şi pînâ la 23 Aprilie, cu jumătate preţ. Pentru ce nu toate staţiunile din ţară ? tt Consiliul tehnic al lucrărilor publice a început eri a doua evaluaţi-une a fabicelor de chibrituri de la Filaret conform dorinţei exprimată de Cameră şi admisă de guvern cu ocaziunea votului legei pentru monopolizarea fabricaţiuneî. Prinţul Di-mitrie Ghika, unul din principalii părtaşi tn proprietatea fabrice! se afla faţă. tt Dislocarea trupelor Ce se va face în primăvara aceasta va începe In ziua de 13 Mai. tt D. Prim ministru a părăsit Capitala eri pentru ase întoarce la re zidenţa sa obicinuită. Se crede că d-sa va mai veni de două sau trei ori în Bucureşti înainte de întrunirea corpurilor legiuitoare, dar lucrul nu este sigur. tt D. Fara, consul general al Romă niei la Budapest care se allâ de mai multe zile în Bucureşti va pleca mâine pentru a se întoarce la postul seu. D-sa va părăsi însă în curând din nou Budapest pentru a face o călătorie la Gonstantinopoie. tt Colonelul Grămăticescus a întors, şi va supune în curînd raportul său asupra raeleniteî. tt Ni se anunţă apropiata plecare in Englitera a colonelului Carp, însărcinat cu reeepţiuneâP unei însemnate comande de m un iţi uni de rezbel făcută de guvernul nostru. tt Localul Imprimeriei Statului şi «Monitorului oficial» a ajuns o adevărată pînzâ a Penelopei, cu deosebirea numai că fumeea lui Ulis îşi făcea şi desfăcea lucrarea fără altă chieltuialâ.de cât munca ei, pe când fie-care schimbare la localul în chestie se traduce printr'o emisiune de rentă. Nici n’au apucat atelierile şi biu-rourile să se instaleze bine în noua clădire şi earaghiozul d. Orăşeanu eere deja o sumă de modificaţii şi de îmbunătăţiri. lneai dac’ar imprima dînsul titlurile do rentă, dar nicî atâta. tt Guvernul care şovăeşte când este vorba ca. România se ia parte la cx-posiţia universală din 1889, nu poate opri din fericire, industrialii români care mai subsistâ de a’şi expune productele ori unde le convine. De aceia mica industrie română va figura la expoziţiunea d- iu Barcelona, ca*e seva deschide pe.«t-' vre-o trei luni. D L* Bul'îulescii, iu m nele socic-tăţei cooperative tratat deja cestiu-nea nu E. § m ircbezul de! MoraV ministrul Spaniei la Bucureşti. E. S. a fagâd rtl d tu\ BnlsplMOti nu nu-mii .'. Io .al în > xposiţiune pentru inşi rea productelor industriale române,dar Încă şi transportul gratis pe mare al ziselor producte şi al personalului necesar. D. Dina. Butculoscu va porni însuşi pentru câte-va zile cu primul transport. Exposiţiunea va ţine 9 luni, începând din August viitor. tt, D-nu G. Bărcănescu , meritosul profesor de muzică şi dirigintele celui mai însemnat cor bisericesc din ţară, corul de la Domniţa Bâlaşa, ne scrie pentru a protesta contra imputărei nedrepte ce i se adresează de câţ;-va invidioşi cum că Introduce muzica teatrală în biserica noastră. Suntem în plâouta poziţiune d'a sprijini protestările d-lul Bărcănescu Din propria noastră cunoştinţă cât şi după părerea unuia din cel mai iluştrii ai noştri înalţi prelaţi, care a ascuitat corul de la Domniţa Balaşa, putem afirma că cele maî multe cântări sunt interpretate dupe compoziţiile unor celebrităţi în mu zică religioasă din Rusia, unde d. Bărcănescu a fost trimis înadins acum un an spre a'şi îmbogăţi cunoştinţele în arta compunere! cântărilor bisericeşti. DEPESI TELEGRAFICE AGE\TL\ LIBERA Salonic. 28 Aprilie.—Un număr oare care de MiridiţI aă măcelărit pe nişte soldaţi turci care au profanat mormintele naţionale. Turcia va. concentra de aci înainte trupe In Macedonia şi va observa In acelaşi timp cu stricteţe fruntaria bulgară macetloniana. Pcterslmre;, 28 aprilie. — Ziarul Novoc Wremia se crede aulorisat a declara că In ultimile timpuri ambasada Rusă de la Constantinopol n'a făcut Forţei nici o propunere In cestiunea bulgară. Rusia nu va eşi din reserva sa înainte ca Regenta să se fi retras. I.ondrn, 28 Aprilj®. — Camera Comunelor din Canada s’a pronunţat In majoritate de 179 voturi contra 3 tn contra bilului Irlandez. Sir John Mac-donald, preşedintele consiliului In Canada, a protestat contra amestecare! Canadei In afacerile interioare ale En-gliterei. Atlienn. 28 Aprilie. . tfiţeril acu saţ! de trădare şi de laş(. ) pentru a se fi supus turcilor tn luf7 ce a avut loc nrinovară trecută pe fruntarie afi declarat că el aă fost victimele unei curse fiind atraşi de turci sub pretext de a negocia un armistiţiu. Mehudia, 29 Aprilie. — Regele şi Regina României sil sosit aci eri la 5 ore dupe amiază. Majestâţile Lor aă fost primite de către representaţil autorităţilor locale şi de Contele Nopeca, marele maestru al casei împărăteşti ; după acea un prânz a avut loc tn apar-tamentete împărăteşti. Suveranii Românii vor pleca de aici astă zi la ora 11 dimineaţa. Ilebtidiu, 29 Aprilie.— împărăteasa Austriei învaţă cu multă activitate limba Română. Populaţiunea comitatului vorbeşte exclusiv această limbă, împărăteasa face adesea excursiuni prin munţi şi tt place să stea de vorbă cu ţăranii. Berlin, 29 Aprilie. — Asta-zl consiliul federal a primit convenţiunea modificatoare a tratatului de comerţ cu România. ACTE OFICIALE — Se autoriză consiliul general al judeţului Teleorman a contracta de la casa de depuneri şi consemnaţiunl un împrumut de lei 400,000, plătibil prin anuităţi în termen de cel puţin 25 ani. — D. V. lonescu, directorul prefecturel judeţului Braila, este aulorisai se gereze 3K FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (76) ALEXIS BOUVIER FEMEA MORTULUI PARTEA TREIA VI Cum scriu Hig Istoria Eu în vremea aceia mă duela ea şi spun: Dac» capeţi copila d tale şi tcă bărbatul d-tale să duce pe cea altă lume, vei fi pe deplin fericită, şi b gată tot odat». Ce-mi dai pentru sta ? Bani vrea Rig, numai hani. îmi va fi de ajuns se zic» că să In voeşte;' In două zile răpesc copila şi ’I-o aduc. a doua zi denunţă Tribunalului că bărbatul nu e In cavofl,cere o desgropare. Uneltirea lui Davenne e dată pe faţă ; ÎI dad adresa lui ; el e arestat. Atunci găsesc mijlocul de a o face In adevăr văduvă şi bogată, şi asta f«r» ajutorul acelui nâtărd care vrea să amestece a-morul cu trebile. Cum ţ'a venit să ’ţi iei un asemenea complice ? Adevărat că nu e supărăcios, dacă nu-mi dă pace, o scrisoare la procurorul imperial şi e arestat a doua zi, Cu gândill acestâ intră Rig tri Vi-suiaa sa. VII Visurile aurite ale frumoasei l/.a Matelotul turburat prin cele ce descoperise, se grăbi a se duce la Şarona. Era târziu, toţi dormeau şi de aceia se hotărâ să aştepte până a doua zi pentru a povesti locotenentului său cele ce văzuse. Noaptea păru lung» Iul Si-mon, somnul nu-î venea ; abia In dimineaţă adormi. Când se deşteptă era furios pe dânsul că se sculase aşa târziu. Sa duse pe loc la Pierre şi’i povesti cea ce făcuse. Pierre remase încremenit ; dar avu tăria să zică : — O judecasem bine, lacrimile voastre erau să mă facă să fac o prostie. — Mi-e ruşine ş’acuma d le locotenent.... — Dar ceia ce e mal sigur In toate a-cestea este că n am un minut de perdut pentru a ne pune la adăpost de complotul ce se pregăteşte contra mea. — Aşa gândesc şi ed. — Ferriand şi cu dansa n’ad de cât uu scop, să regăsească^pe Jeanna şi prin ea să recapete averea. Tâlharul cel bătrân de Rig le-a spus, se vede, ca trăesc şi unde sunt pentru bani. N’a perdut multă vreme, el... In două zile poliţia va fi aici. — Nu cred să meargă Rig sati cel l'alt la poliţe... ei se tem să nu-l poftească cine-va d'acolo să rtmâie mal multă vreme, — Ei n’ad nimic afuce cu toate acestea. Ea Insă ca mama, ca tutrice na- turală a copilei să poate plânge tribunalului. Ea va avea dreptate tn faţa legeî. — Drace 1 zise matelotul scărpinân-du-se In cap, este un mijloc de a Înlătura asemenea neajuns. — Care ? — Mă duc la comisarul de poliţie şi ’I dau adresa lui Fernand ; apoi îl spun că se afla la Monlrouge un băiat nalt în spetele căruia moşneagul de Rig a uitat cuţitul iul; că dac» vrea dumnealui să ’l înapoieze sălbatecul stă tn strada St. Maur. Pierre cugetă ; cu un semn din cap spuse matelotului că nu voia acest mijloc pripit. Dupe câte-va minute zise : — De mult Inc», crezând totul isprăvit, mă hotârâsem să las casa asta. — Dar cea l’altâ nu e gata. — Nu maî putem aştepta..... Trebue să ne aşezam In ea cât mal curând. Pregăteşte tot pentru plecarea noaslr». Săunspui nimic despre acestea d-nel Madelena care s’ar speria prea mult dacă ar auzi că Fernaud e liber şi ştie că sunt vifl, că locuesc aici. Nici un cuvânt, mal înţeles ? — Nici un cuvânt, d-le locotenent. In timp ce matelotul chema pe negru şi cu ajutorul acestuia facea pregătirile pentru plecare, Pierre se Îmbrăcă iute, eşi din casă şi suindu-se mtr’o trăsură, se duse In strada Navarin. In mijlocul stradel,Intra In o casă pe uşa căreia erad lipite mai multe anunţuri de apartamente de Închiriat pe hârtie galbenă, ceia ce arăta ca odăile sunt mo- bilate. Se urcă la rândul al doilea şi sună. O servitoare II deschise. — Acasă e doamna ? întrebă el. Subreta îl rugă să T spună numele şi el îi dădu carta sa. Abia dispăru ea şi uşa se deschise din nod cu repeziciune. Iza într’un capot roş, ou părul încreţit, veselă şi zâmbitoare, spăru pe pragul uşeî şi zise : — Intră, stăpâne.... intră, mă rog. Subreta, mirata, se uita la cel pe care Iza’l numea ast-fel. Aceasta Insă II făcu semn să se retragă. Gănd fu singură cu Pierre. în salonaş, ea ’I zise : — Aşteptam, stăpâne 1 — Iza..vino încoace, şezi colea în faţa mea şi ascultă-mă. Tânăra feruee ţinti asupra Iul ochii săi focoşi cătând să citească tn faţa sa. Ascultând de porunca Iul Pierre, lua o perna şi se aşeză la picioarele lut. — Te ascult, stăpâne... — Iz8, eşti liberă^ vrei să fii bogata, vrei să duci o viaţă ca la Auteuil ? Iza făcu semn ain cap spre a zice nu. Pierre mirat o Întrebă : — Nu mi-al spus când al părăsit pe Gheorghe : «Mă gândeam mered la frumoasa ooae unde mirosa atat de bine, unde dormeam atât de bine, unde călcam pe covoare mol........ Mă gândeam la pânza albă care acoperea trupul med. Atunci iml Iu ruşine, mi se păru că sunt mal urâtă şi seara la prâDZ nu-mi veni să mănânc, văzând pâinea cea neagră, vinul roş şi carnea friptă pe cărbuni. Stăpâne, nu mai pot «•’ ■ fi săracă 1» Nu ini-al spus aşa ? — Ba da, stăpâne 1 — Ei bine, de ce acum 'ml respunzl nu, când te întreb dacă vrei să reiat viaţa ta de desfătări. Iza tăcu. Pierre o privi, dar ea plecă ochii ; se vede că ’I era gred să vorbească. Atunci el zise : — Nu vrei să-mi respunzl de fel ? — Stăpâne.... să-ţi spun drept, nu e- ram fericită la Auteuil.... Aveam a- vere, lux, eram frumoasă, dar Tnl era urât.... N’a? vrea să mai duc aşa viaţă. Pierre să uită la ea mirat : — Vorbeşte, spune-mi ce voeştl. Iza ridică capul ; ochii săi se aprinseră, ea zâmbi cu speranţă şi zise Încet: — Aş vrea să mă reaflu ca acum o lună Intr’un mic palat frumos, cu mobile aurite, cu oglinzi mari...covoare pretutindeni.... grădine pline de flori rare, cu boschete umbroase. Dar să nu trăesc ca atunî singură în odae, trista, aşteptându-mi stăpânul. Vot să fid liberă ed....Să nu iubesc pe nimeni de cât pe mine. Vread să mă plimb Intr o caleşă mare, să merg la Bois de Bou-logne frumos gătită ; cavalerii să mă admire şi ed să le pot vorbi când se vor pleca spre mine pentru a ’ml vorbi. Vread să fiu mal frumoasă, mal strălucitoare de cât toate femeile frumoase pe care le am văzut şi de care vorbesc toţi... Eatâ viaţa pe care o visez ed, stăpâne. (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATE! ZIARULUI ,,EPOCA' Tlraetu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunoiurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunoiurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. afacerile prefoclnrcl judeţului Râmuicu-Sărat. — Sunt numiţi: D. N. C lacovaclic, direcLor la prefectura judeţului Covurlul. D. Ion Teodorescu,îu funcţiunea de subprefect la plaiul Teloajenu din judeţul Prahova. D. Teodor Stoenescu, licenţiat tn drept, în funcţiunea de comisar clasa II pe lângă prefectura poliţiei capitalei. — D. A. Chirculescu, prefectul judeţului Ialomiţa, esto autorisat să gereze provizoriii afacerile prefeclurel judeţului Dolj până la numirea titularului, în locul vacant, rămânând d. Procop Dimitrescu, directorul prefecturel judeţului Ialomiţa, a îndeplini asemenea provisorid funcţiunea de prefect al acestui judeţ, pe tot timpul absenţei de la post a d-lul Chirculescu. FELURIMI naufragiul «TASMANiEi». — Naufragiul vasului Tasmania poate fi privit ca' una din cele mal cumplite drame ce s'afl petrecut pe suprafaţa mărilor. El se lovi de nişte stânci la 3 ore şi 40 de dimineaţă. Deşteptaţi tn mijlocul groazei, pasagerii nu apucaseră încă a ajunge până la port când vaporul pe jumătate spintecat s’a plecat cu partea dinainte şi rămase nemişcat pe stâncă Isbitura fu grozavă, câcl vasul mergea foarte repede. Toată lumea fugi atunci tn partea dindărăt pe când căpitanul porun-cia să se pue bărcile pe mare. Din nenorocire patru din ele fusese sdrobite de violenţa valurilor. Cele 1'altc fură puse la disposiţia femeilor şi a copiilor ca se poată ajunge la ţerm, depărtat de vre-o două mile. Cu toate aceste două l'emel, d-nele Wal-wer şi Pigott nu voiau să se ducă de pe corabie, preferând se împarţâ soarta bărbaţilor lor, or care ar fi ea. Furtuna creştea mereO şi nu mal era de gândit la întoarcerea celor patru bărci în privinţa căror de altmintrelea toţi erau foarte îngrijiţi. Atunci se gândiră să construiască nişte luntre pentru scăparea celor cari mal remăsese. Două din ele erau deja gata când un val enorm mătură puntea. O luntre fu luată împreună cu contele de Buckimghamshire şi un Indian. Contele fu scos din apă cu mare greutate, ear b’e-tul Indian fu găsit mort a doua zi lângă ţerm. Victimele sunt în număr de 33, printre care căpitanul şi un olicer. Pagubele sunt considerabile. Un maharajah din India avea pe această corabie mal mult de un milion în bijuterie. ziarele engleze se bucură de cea mal bună stare materială dintre toate ziarele universului. In opul statistic «Jornalistic London» găsim, ca venitul* anual al ziarului «Times» este peste 25,000,001 lei, al lui «Daily Teiegraph» la 3,750,000 lei, «Standard» preste l,750,0001el. Redactorii primesc un salariu de la 150,0.0 până la 250,000 lei pe an. Colaboratorii se plătesc cu câte 62,500 până la 187,500 lei pe an. Cea mal mică leafă pe an este 3750 lei. ^Foarte bine plătiţi sunt mal cu seamă corespondenţii călători prin ţările streine, în Asia, Africa, în deosebi reportoril de pe câmpurile de bătălie. poporatiuSea germaniei.—După staLis-tica din anul trecut consta din 46 milioane 855 mii 692 suflete. Din acestea 22,933,659 sunt bărbaţi, 23,922,033 sunL femei, aşa dară cu un milion mal multe femei de cât bărbaţi; ele sunt în majoritate tn toate regatele şi principatele Germaniei. • cel mai mare tun. — l> fabrica Krup se găseşte actualmente cel mal mare tun care cântăreşte 143,000 cliilograme; ţiava are 16 metri lungime şi se umple cu 485 chilograme praf de puşcă pentru o singură descărcătură. DIN DISTRICTE PRAHOVA Legea pentru consiliele judeţene primind reforma de la Februarie 1883 legiuitorul a voit, ca, pe lângă ridicarea ficeatel instituţiunl de sub mâna admi- nistraţiunei la un rol mal conform cu cel care ’I-l dă constituţiunea, să îndoiască şi numărul membrilor adunărel judeţene, ca a9t-fel şă aibă loc şi să poată intra în cel 24 consilieri noul. mal mulţi bărbaţi cucunoştinţldeinteresele şi trebuinţele ce afl diferitele pftrţ' ale judeţulur, ordină care să. păstra şi până aci prin restrânsul număr al celor 12 membri. Dar care a fost noua comhinaţiune a administraţiunel, când n'a lăsat să fie alegerile libere? Se ştie, zice Democratul, că actualul consilii!, n'are din 24 membri al săi nici o a şasea parte locuitori d’afară, mal toţi fiind din Ploeşti, cu specialităţi de advocaţi, profesori, comercianţi, etc. Şi ca să se arate şi mal multa nesocotinţă către lege, d. major Han-dora, a fost numit fără să fi avut măcar domiciliul politic, legal, ca alegător în vr’o una din listele electorale ale acestui judeţ. De această rea întocmire a repre-SKiitaţiunel judeţului, ar urma se se ferească ceî-ce vor lua parte la viitoarele alegeri, căci alt-fel va continua In capul judeţului necunoştinţa despre a le judeţului, cel cari nu pot să aiba aceleaşi trebuinţi şi interese, şi prin asemenea mod nici s’ar putea zice că judeţul îşi cunoaşte pe mandatarii săi, sad ca aceştia ar putea să aibă vre o răspundere către cei ce ’i-ar fi ales. BOTOŞANI Colegiul II electoral pentru senatori din judeţul Botoşani este convocat, in ziua de 14 MaiO 1887, spre a împlini,, printr’o nouă alegere, vacanţa decla-ralâ în Senat în urma încetărel din viaţă a senatorului Dimilrie Guşti. BRA1LA Ni se scrie din Brăila că de la numirea ca medic primara d-lul doctor Roşeanu venit din Câmpu-lung, boa-lele, care continuu băntue copii locuitorilor de la ţară şi anume gâlcl, sad anghina difterică, vărsat, pojar şi dureri de inimă, a ajuns la culmea des voitărel,pentru că acest domn doctor se gândeşte foarte puţin la suferinţele populaţiunel şi la dutoria sa, să duce prin comune numai când ’i vine poftă de preumblare, aşa că tn anul curent numai în plasa Bălţii a fost bântuite 12comune deaceste flagele şi să noteză In mod posiliv eâ In comuna Ceacâru numai în două familii au murit 7 copii. Nu edreptca judeţul trebue sc plătească pe acest om numai pentru scopurile lui politice. BOBROt.EA Din Ostrov se scrie ziarului Galaţi că cu ivirea mugurului pădurilor, bandele hoţeşti au început a’şi face orga-nasaţiunea şi eserciţiile lor Ia Dobro-gea. Sunt câte-va zile primarul comunei Ghinegea chiar în mijlocul satului a fost rănit grav cu o arma de foc. La Gărliţa iar s’a făcut o prădăciune cu violente şi rele tratamente. Administraţia în loc de a descoperi hoţii, a descoperit culcuşurile lor prin păduri şi pe victimele jefuite şi cu capetele sparte, stârpind însă satele de ouă, puT, brlnzeturl etc. etc. etc. Pe lângă angarelele de tot soiul, mal este un bir pe locuitori, în mod indirect impus în beneficiul otelierilor din Bucureşti. Acest bir, consistă în aceia, că neîncetat să duc caravane de deputaţiuni din diferite părţi ale Dobrogiei, ca să să tânguiascâ contra administraţiei. Acum iar, o deputaţiune de mulţi locuitori din Silistra-nouf? pleacă, dar nu înţeleg nenorociţii, că pentru ei nu e nici o scăpare. Ori ce este în Dobrogea, este resul-tat al toleranţii culpabile de la centru, a favoriţilor, şi dulăilor licniţl şi netrebnici ca în nici o alta parte a ţăreî. Numai o schimbare de la centru va putea face în Dobrogea ori mai bine ori mai rădl. .. In starea actuală aşa va merge la infinit. Prefectul vine şi benchetueşle câte 14 zile la sub prefectul din Ostrov, şi nu se duce nici la un sal. de 5 chi'ome-tre, nu se desmeţeşte de bok.... bir şi se baildiseşte la vederea baiaderelor ce 'I înconjură. Perchisiţiile şi rechisiţiele cele mal zeloase se fac prin comune,de ştergare şi pânze de casă pentru decorarea ca-mere’or Liberal Hoţionale. Idea candidaturii d-lul Al. L»ho-vari, pare a câştiga din ce în ce terem prin public. Citim în România liberă, următoarele rânduri: «0 fracţiune a opoziţiei a decis se pună candidatura d-lui Lihovari la colegiul I senatorial din Ilfov.» «Veseli că colectivitatea nu mai e lăsată în largul ei, urăm d-lui La-hovari cea mai sdrobitoare biruinţă» D. Al. Balş şi N. Filipescu, vor face oposiţie in contra sentinţii dată azi în lipsă, de tribunalul de Ilfov, seet. IV. Dd. N. Blaramberg şi G. Mârzescu aii sosit în Capitală venind înadins în Bucureşti pentru a apăra pe dd. Balş şi Filipescu în procesul ce Ie e intentat de d. Xenopol. Copsiliul permanent al instrucţiune! publice s’a întrunit azi, in şedinţă extra-ordinară, după convoca-ţiunea d-lul ministru. Ni se spune că, între altele, d. Sturdza a expus consiliului starea foarte puţin mulţumitoare în care cu ocasiunea ultimei sale excursiunî peste Dunăre, a găsit unele şcoale din Dobrogea şi a propus se se ia măsuri severe contra profesorilor negligenţî. • D. Dim. Moruzi a supus Ia apro-baţiunea d-lul ministru de interne un proiect de reglement asupra serviciului comisarilor de poliţie. 0 persoană care a văzut acest proiect ne spune că el este traducţiunea literală a unul reglement prusian. Negreşit atunci că printr’ânsul tre-bue să se introducă şlaga în mod o-ficial. Aflăm că, dupe cererea stăruitoare a prefectului de Teleorman, d. ministru de interne a hotărît di-solvarea consiliului comunal al A-lexandrieî. Suntem foarte curioşi se vedem pe ce s’a putut motiva a-ceastă disolvare căci un cetăţean din localitate, membru a! partidului guvernamental, care ne-a autorizat se’l numim la trebuinţă, ne spunea erl chiar că nici odată alexandria n’a avut un consiliu comunal mai cu îngrijire de interesele oraşului. m Monseniorul Palma, archiepisco-pul latin din Bucureşti va pleca la Roma unde este chiemat de S S. Papa. Se zice că cestiunea incheereî de câtre sfintul Scaun a unui concordat cu România nu este străină de călătoria înaltului prelat. D. Primar al Capitalei a hotărît se se pună imediat în aplicaţiune noul regulament pentru tranzitul mărfurilor pasibile de drepturi de neciz. Priu acest regulament, se zice că se fac comerciuluî însemnate înlesniri. Se dea Dumnezeu se fie aş», dar nu credem. • PROCESUL BALS, FIL.'PESCU XENOPOL Tribunalul corecţional este presidat de d. Nâcescu, fotoliul ministeriulul public ocupat de d. prim-procuror Du-lap„(Androneseu). Procedura este îndeplinita. D niî Balş şi Filipescu nu răspund la apelul nominal. Se dă citire unei cereri de amânare primită din partea d-lor Balş şi Fili-pescu, motivată pe motivul de boală a d-lul Balş, care a trimis şi un certificat medical. Primul-procuror, cere respingerea amânărei ca neflind suficient justificată şi făcută numai în scop de a Im-pedica mersul justiţiei (?) Se dă citire sentinţei judecătorului de ocol care condamnă pe d-nil Filipescu şi Balş la 6 luni închisoare şi 500 franci despăgubire civilă. Se dă citire de asemenea apelului făcut de Nicu Xenopol care nu s’a mulţumit numai cu 500 franci. Se mai citeşte ordonanţa judecătorului de instrucţie, şi depoziţiile martorilor înaintea judecătorului de ocol. Advocatul Aristid Pascal, având cuvântul, zice că clientul său a^fost victima unei barbare agresiuni, că d.Balş ajutatded. Filipescu s’a introdus noptea în casa lui Xenopol. cu scop de a'l lovi. înaintea judecătorului de ocol, zice Pascal, am c rut 15,000 lei, dar judecătorul i u ne a dat de cât 500 lei. Ţifra de 15,000 lei nu poate mulţumi pe Xenopol,câcichiar d. Filipescu a declarat că pălmuit nu s’ar mulţumi cu nici o suma ; cere 15,000 lei. D. Daniileanu spune că: trebue să să imiteze sistemul englezesc care zice că cea mai mare izbire este apungei ! In România aşa de impasibilă şi aşa d>> puţin simţitoare la ofensele publice!}) cu se poate crede că tocmai articolul lui Xenopol a putut irita {i) în atât. pe d. Balş. (Depinde de cheresteaoa obrazului).* D. Daniileanu apoi face teoria due-lu;ul ne care '1 considera ca o burlescă proceda'-e de a se da satisfacere o-noarel. D. Daniileanu zice ca de la data o-diosului atentat a cărui victimă putea s6 fie Xenopol, acest din urmă este surescitat in atât in cât ii s'a ridicat lui Xenopol şi întregimea minţei şi limpezimea sufletului; cere dar i 5,000 lei despăgubire, cu are Xenopol va sti ce se faca I.... Primul procuror Dulap, pretinzând că ge pune pe tfirlmul legel, face un istoric fantezist al faptelor imputate d-ior Balş şi Filipescu, încereându se negreşit a le arăta sub forma cea mai favorabilă d-lui Xenopol, Da saQ ba eşti autorul articolului! zise d.Balş; întrebare revelatoare care arată că d. Balşera hotărît a lovi pe Xenopol or care ar fi fost răspunsul lui (...?) Cât priveşte pe d. Filipescu, zice că complic tatea a existat şi cft era pregătită. Apoi, primul procuror, adresează o mulţime de insulte la adresa d-lor Balş şi Filipescu rari nu eraţi presenfl. Primul procuror termină cerând res pingereaapeluluT. Şedinţa se suspendă ; La redesch;df>re. preşedintele dă cetire unei sentinţe, prin care apelul d-lor Balş si Filipescu este respins; apelul Iul Xenopol este admis şi se acordă acestuia 5000 lei despăgubiri pentru palma ce a primit. ULTIMA ORA agenţia havas Vleua, 29 Aprilie.— Circulă sgomoţul că guvernul german ar fi decis deja punerea in libertate ad-lul Schnaebele. Yleim, 29 Aprilie.— Se anunţă din Belgrad că sforţările făcute pentru a reconstitui cabinetul au căzut, şi că Regele ar fi acceptat In mod definitiv demisiunea cabinetului. Crisa ministerială nu e considerată că fiind resultatul divergenţei de opi-niunl din punctul de vedere politic, dar că ea ar fi fost provocată prin neînţelegeri personale ce s'au ivit Intre membrii cabinetului. Paris, 29 Aprilie.— Ziarul »Le So-leil» semnalează un incident grav ce arfl a vut loc la frontiera din Silesia: O sentila rusă care voia să împedice pe un german să treacă frontiera, ar fi fost desarmată de alţi Germani. Londra, 29 Aprilie.— Camera Comunelor a decis d’a trece la discuţiunea pe articole a bilulul de coerciţiune contra Irlandei. Paris, 27 Aprilie.— (Cale indirectă). «Corespondenţa Havas» zice: pentru a răspunde la oare cari alegaţiunî formate de diferite jurnale, putem afirma că de la 1872 comunicaţiunile telegrafice Intre Franţa şi Rusia sunt asigurate în mod normal prin cablurile ce leagă Pasul de Calaiscu Danemarka şi Danemarka cu Rusia. Paris, 29 Apriiie.— Ministrul aface rilor străine a primit o depeşă de la d. Herbette anunţându’I trimiterea dosarului caro conţine ancheta complectă pe care guvernul germani-a comunicat’o. D. Herbette zice In acelaşi timp că trebue să sc creaza ca liberarea d-lui Schnaebele se va face azi sau mâine. AGENŢIA LIBERA Bruxelles, 29 Aprilie. — Ministerul are de gând a pune chestiunea de cabinet cu ocasiunea votului relativ la serviciul miiitar personal. Washington 29 Aprilie.— Congre sul din Nicaragua a ratificat contractul privitor la construcţiunaa canalului din Nicaragua. Paris, 29 Aprilie.-— D. Herbette, ambasadorul Franciel la Berlin, a te-legrafiat d-lui Flourens, ministrul a facerilor streine, ci a primit dosarul complect al afaceri din Pagny. D. Rer-bete crede că d. Schnaebele va fi pus în libertate azi sad mâine. NUVELE FINANCIARE Agio 17.25. Se constată o scădere însemnată în valorile de speculaţie. Băncile naţionale se vând cu 947. Daciele cad până la 246 i/2, iar Construc-ţiunile nu găsesc cumpărători la cursul de 118. O telegramă ne anunţă că împrumutul rusesc de 100 milioane ruble, pentru care s'a deschis subscripţie numai în interiorul Imperiului, a fost acoperit de zece ori largul de Cereale Operaţiunile portului Braila pe ziua de 15/27 Aprilie ah fost. următoarele, toate pentru export. Grâti 1000 liect. 601/2 libr. 12.50 lei: 2000 liect. 59 1/2 libr. 12.50 lei: 4200 hect. 60 libr. 12 lei; 7300 liect. 56 1/2 libr. 10.30 lei; 3300 hect. 51 libr. 12 lei; 1000 hect. 57 1/2 libr. 11.25 lei; 3300 hect. 58 1/4 libr. 11.80 le’; 2160 hect. 57 libr. 10.70 lei; 1800 hect. 58 libr. 11.25 lei ; 7150 hect. 583/4 libr 11.70lei;8400 hect 50 1/2 libr. 12.45 lei Porumb 1600 hect. 59 libr. 0.40 lei; 2000 beci. 601/4 libr. G.30 lei; 800 hect. 56 3/4 libr. 5.95 1.; 2250 hect. 60 3/4 libr. 6.47 1/21 Orz 2900 hect. 401/2 libr. 3.90 lei. Bursa Berlinului a îucereal erl ojjşoara depreciare. Renla amortisabilă Română a căzut la 93.50. Rublele 178.25. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Politzil !\o. 7 IN TOATE SERILE REPRESENTAT!I EXTRAORDINARE Mercuri si Sâmbata HIGH-LIFE Duminecile si ser*k>atoi'il© DOUA REPRESENTATII SALA ATENEULUI Sâinlmtu 1887 Aprilie 18 CONCERT dat de imilIRIL IHX1CL1 Elev al Conservatorului 0 1 Oblig, de stat G. F. R. 6 0/0 t Idem idem 5 0/0 ImDrum. Stern 1864 7 0/0 i Impr. Openheim 1806 8 0/0 Agio ÎMPRUMUTURI DE ORASK Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 fii Ap 1 0<" Ap t Oc Mai i No Ian i Iul Idem Mar» Sop Ian 1 Iul Impr. or B. cu prime loz f. io VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Or.din Buc. 7 0 0 (dam idem 8 0/0 Idem Idem 5 0/0 Ored.Fonc.Ur.dio laş i6 rt/0 Oh! oen» fr 800 »ftt( M,i Iau t Iul Mai 1 No 1 Ian 1 Iu Idem IdorO Idem Idem idem 90 94 871/4 17 1/4 74 1/2 93 36 103 I li 87 1/2 1001/4 93 84 75 210 ALBERT BAUER INGINER SPECIAL 8tra»lu Colici, -in. — bncdi tsti MORI FABRICI de SPIRT TOT FELUL DE (Vi ASINI Hore depuşii «te toate uneltele ml ac cciurlilc pentru e vploutureu lubricelor PIETRE de MOARA CURELE. CAUCIUiUR1, GAZE DE MATASE, LOM'NA ELECTRICA www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 48 APRILIE M. SCH WART Z OPTIC Strada CarolI No.22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaşi dupi indicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. t coltzul Slirbey-Voda Efectuiaza orl-ce mobilă sculptata şi nesculptatâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preŞuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. DE V E N Z A RE O MARE CANTITATE I>E BUTOAIE DE ULEIURI POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIF ,,STELLA“ F’a.forioa. de se puia Calea Victorei, 66. ■ I ll IM ! D-A.VIANU ! fost şef de clinică la profesorii Galezowski din Paris Dă consultatului pentru boale de OCHI. URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni de hirurgie oculară. Bucureşti, Calea Văcăreşti No 53 (alături cu spitalul Xenocret) de Ia orele 2—4 dupe amiazi. Pentru seraci dimineaţa de la 8--P. NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric P.P. SI P\HIMTI BENED1CTIINI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don M A NUELONNE, Prieur 2 llEnAl.il DEUR: Bruxel/a 1880, Londra 1884 cele mai înalte recompense INVENTATA IN ANUL I373 DE PAR. PIERRE BOURSANO întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care I albeşte, consolisân-du-î, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN I807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE ''GUERIE, BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi Coafeorl represenlante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agentiâ Comerciftlit Frânceză din Gâlâti sl sucurs&lele ei. 11 ai CTII nrilT de curs superior a-U ll ol UULm I vândcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA IMITIUL GOdORESCU ÎS In strada S-til VoevozI, No. 27. ss DR- STAUCEANU Piatza-Amzi .Vo. 2 DE ÎNCHIRIAT c*“ din Slr",‘ din Sfinţi Apostoli No. 42, cu două ătage, aproapede cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresesc Calea Victorii No. 74. Dl!01 EPUR IIE PĂDURE «e'T&l zare, Strada Văcăreşti No. 162 Farfumerie - Oriza L. LEGHAND, PARIS, rue Salnt-Honor6, 201. E S S -O R I Z A Ş Q L,;JvD I F IE E PAR FUMURI CONCRETE li IXVFXTHJXE SISTEMATICA BREVETATA IX FRAXT1A SI IX STREIXATATE PARFUMURILE ESS.-ORIZĂ, preparate printt’un j 1, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’ac procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele suni închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de toate genurile ce suni toarte usioarc de purtat. Aceste Creioane-Parfumurl nu se evaporează, si se pot inlocui in tuburile lor, cAnd sunt usate. Efc an imensul avantagiu de a umple cu mirostii lor, fata a le inmuia sau a Ie strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FRECA UŞOR PENTRU A PaRFUMA IX DATA. A. <0 A V <*/ A * V O' * si toate obiectele de L1ISGERIE, de PAPETAR1E, etc., ele., etc DEPOSITE IN TOATE PARFUMER1ILE PRINCIPALE DIN LUME * v A' V* Catalogul Parfumurilor ou preciurile, sunt trimise FRANCO la cerere ,,NAŢIONALA “ SOCIETATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUCUREŞTI Capital social ,j . . G,000,000 lei Prima emisiune . . 8,000,000 Jei Din care..........A,000.000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RE SERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , \ATTO.VVI,.\“ ASIULKA: în contra iiiceuiliuliii.grimliiiei. spargerel geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori. Asigurări asupra vietei omului se primesc m toate combinaUrmile usitate, precum; eas de moarte, supra vieţuiri:, zestre si rente. „Naţionala- a plătit până la linele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri. Kepreseutauta generala Strada Smardari, Nu. 18 Direcţiunea generala Strada Carol T, Mo. 9. III? m illlim Casele din Calea Griviţa No. Uri I \UIIIll ll 51, în care se află Institutul Cooorăscu, compuse, din 14 camere, încăpătoare şi grădina cu chioşc. pivniţe 8-5. tl\ MICIMI ROM» tică în Austria *4 ani doreşte a se a gajea la un Domn Proprietar care posedă mal multe locomobile, spre a le conduce şi esecuta reparaţia lor. Asemenea B'ar ang.j, şi cu tinerea comptabilitătil la necesitate adresa la Redacţia acestui Ziar. secauta un post comptabil Ia o mosio sau si ambele. Informaţii Strada Târ goviste HI._______________________ 15-8. MEDALIE DE AUR Viena 1888 Autorisatade consiliu deliygiena si solit’uitate dentTlina ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Or. S. K/ONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele guret si ale gingiilor. Efe conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zurner, l. 0-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Hainul, — Dorohoi, Haque. Q APELE G- .A. Z O .A. S IE (fi > 102 1/2 Aur contra Argint sau bilete. 17 95 87 1/2 36 74 3/4 215 84 ijt 100 1/2 87 3/4 103 1/2 1? 1/2 •X* N U M A I I O LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE PORTRETE in F FLASajUg JFl-S N,( Ti-' MĂRIME NATURALA in MĂRIME NATURALA. Se efectuează foarte exact dup o^egr.. i rimisâ. Executarea în cef mult ^ 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. U Asemănare fidelă se garantează. Y La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. V Atelier artistic premiat A Siecjfriecl Goclasolier WIEN ll. Grosse Pfarrgasse 6 fi Xt T^^ fiXfi^»^ « «'/ic imrdrtant MAFIE DEPOSIT DE VINURI YECHI Alk>e> si cu 50 b. litru. Se iini' ,l..1 eit in du ,.tt . uuii« re-oomund co deosebire mior. nubtitt MARE CAZI» SOTIR A 12, 't>'. », Piai ims Xo. i2 Aranjat riiri noQ 'o-‘clc- olcgunt pose-d ii ’ cuue blli» Mie, ■ -um oat cu dife-r mâncirl cald* şi reci Jil< iaizitiu' se luchit.ii’.u pi i. . ba-Ivn'i nunţi etc, RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE GO!VSXA.ISrTIi\r sifioghii — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 13 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere într’un mod elegant, In toate stilurile şi ori-ce lucrări de tapiserie. F*r*e-tur*ile moderate, eseoutiunea la tiiaip u.1 laotar*âtt. COiV8TA.\THV SIROC1II. JT UF PORTLAND UF POIi rl.AXU UF POI1IL4XD UE FORTLiVXU UF POltTLAXU UF BORTI,AXU Uf l.ltilStiilllWITZ UK f.lllISflilIWl?, UE IiilOSfiilIWHZ Atragem atenţiunea d-lor constructori si arhitecţi că numai nouă ni s a încredinţat vinderea faimoaselor produse de ITUFXI UF POKTLAXU Uli («HOSI IIOWITZ, u i-urui «■alilaifi estj Hiiprrioaru lunilor i-elor-l’alle poiluwr »i-uiilarc. TULI II IU HOUFR A TE. FLK.M8A REA FHOHPTA DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA ARBENZ et WOLF" Strada Sf. Dumitru No. 3. T;poyr Ziarului „Epoca1 VIDEGAREA BOALELOR SECRETE CAPSULE ANTIBLENO preparate de I.Onnald cu aprobarea consiliului medical superior. Sunt cele mal bune capsule in contra lioirii-lor Ncerrte, scurgeri verii) si uol, catar «le venim, etc. 1‘retul unei cutii Ici 4, Deposit principal, la Craiova, farmacia I. OSAVvLD. Bucuresci farmacia Auroi-u din str. Ba tişte No. 14 bis şi la drogoerii'e d-lor Bros şi Ovesn, şi la n.ai multe farmacie din tara. Con andelc făcute prin poştă, insotite de lei 4.50 in mărci sau mandat poştal, se efoc uezezact. Gerant responsabil, Geo C>rgeMCu, www.dacoromanica.ro