ANUL Ii No. 417 15 Q ANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 18 A F1E-CAREI LUNI SI SE PLATE8C TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX BUCURE8C1 La casa Administratiunei EV TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni «0 lei. 3 luni 10 lei. IX S1HEIXATATEI La toate ofilciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei e luni 25 lei. LA PARIS i Se gaseste jurnalul cu iKCent. numerul, la Kioscul din rne Hontmartre 413 Bulevardul St. Germaln Xo. 84. A QOUA EDITIUNE YQWfy, 17 APRILIE 1887 MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA !\o. 3. — Plata Episcopiei. — No. 3. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l.a Paris i Ia Agenre llaras, place de ta bourse, s. Ajţence Libre, rue Nolre Dame iles Victoires 60, (Place de la Bourse) peutrn Pari*, Frnn<-ln. Germania, Austro-1 iitrnrin, Italia si Marra Brituule. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anuncturi si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B UN NUMER VECHIU, 50 B ADMINISTRAŢIA Xo. 3. — Piaţa Episcopiei. — IVo. 3. FAVORITISM SI IMPERTINENTA SCUMP DAR PROST SOCOTELILE lui NICU FEMEIA MORTULUI AGR) PENTRU ARGINT Quoiqu'on dise. Ies charlatans n’ont la pârtie belle quc parce qu'on leur quitte la place. Raoul Frary. I. In ultimele zile ale trecutei luni Februarie, în piaţa Iaşilor,ngiul a oscilat între 22 şi 23 0/0—ba chiar a ajuns un moment la 24; de atunci a revenit la 20 şi la 18 1/2. Se vede însă în mod positiv cfi mezia lui permanenta rămâne 18 0/0, şi că îndată ce se ivesc perturbaţiuni externe el face enorme salturi de urcare 1). Norocul nostru a fost că fanfaronadele rezboinice germane s'au mal potolit prin atitudinea fermă şi rece a Ru-s iei şi a Franciel; dar daca se Intlmpla într’adevăr să se încaere un mare rez bel, am fi fost pierduţi.... Bancnotele noastre s'ar li depreciat în proporţii incalculabile şi am fl plătit, nu pentru a avea aur, ci pentru argint un agio colosul 1.... Se ştie că,în Ang'is, în Belgia saQJn Francia.etc, când se întâmplă să se turbure lucrurile externe, se produce a-, f -r>t: se urcă scomptul efectelor de . < . d 0/0 p«a* mult de ătesteobu uuUcrcd'tu'.şi ser yimet jiciu! ba ie efect li prin u iilor, uf'.„.«a tu,.. ■d I i mi teze ieşirea eu ni tu rmura &ă modereze ope de creui,. Acelaşi lucru se petrecea ia înainte de 1880. In timpi de criza externă sad interna se marea dobânda banilor în mod simţitor. Este uşor de înţeles ca nesiguranţa timpurilor să scumpească dobânda banilor. Capitaliştii, temându-sedeevenimen-tele necunoscutului, nu vor .să rămâe descoperiţi şi încurcaţi în operaţiuni ce reclamă pacea şi liniştea ; de aceia el socotesc riscul eventual, ce se poate presupune din împrejurări, când se decid să mai aventureze bani în împrumuturi. Dar este straniu şi paradoxal, să vezi că între o moDeta metalică şi altă moneda metalică—de o potrivă liberatorii— se produce o diferenţa de valoare în mod permanent, şi că acea diferinţâa-junge une-ori la a patra parte a valoare! legale a unei moaede faţă cu alta, ceia ce te silişte să plăteşti zarafilor un bacşiş arb.trarid şi ruinător. Crizele răresc banii din circulaţie, aşa este, dar când sunt bani in circulaţie şi plăteşti o gloabă mare şi crescândă pentru ca să schimbi o monedă lntr'alta, atunci chestiunea crizeirămtne de fapt înlăturată, şi de aceia zic că ces-tiunea crizei nu are de a face cu agiul din ţara românească. De patru ani aproape, în timpi normali, am plătit în permanenţă o mezie de agiQ pentru aur de 15 0/0; de la finele anului 1880 mezia s’a urcat la 18 0/0 aceasta ’I pozitiv şi nediscutabil. Şi când se petrece acest fapt ?—Tocmai atunci când şeful statului spune ţării, cu un imperturbabil sânge rece, prin mesagiile de deschidere ale Parlamentului, că finanţele noastre sunt mal 11. De mult am prevenit arest purirnl si l uni do. numai publicului iu anii 1884— l«8t; pe caml roilm-tam ilarul Jcsun Patria sub auspiciile comitetului t.ihe-rol-Conservator. Tot atunci si distinsul inginer d-l. Panaite Daniei a publicai iu Patria o serie de articole desvcllnd tri-potagiurilemonatareale corifeului roslu Joii Bratianu. Acum prevederile noastre s au realizat cu prisosinţa, prospere de cât or-eând, şi ministrul săO favorit să făleşte, în discursurile sale rostite în Cameră, ca creditul public a ajuns Intr’o situaţie strălucită!... Or, se ştie, că esistă o intimă corela-ţiune intre finanţele statului, creditul public şi circulaţia banilor în or-ce ţară. Nu se poate ca circulaţia monetară să fie alterată, ca toţi producătorii şi oameni de afaceri se simtă mare strîmtoare din causa desechilibrăriî el, şi finanţele să fie prospere şi creditul public să fie excelent. A susţine aceasta, este a susţine un paradox; fiind-că semnul aprioric al unul credit regulat, repet încă odată, este buna circulaţie monetară. CAnn bani! sunt abondenţi şi la înda-mâna producătorilor, când munca şi afacerile nu suferă din lipsa safl cuali-tatea lor, se poate afirma că este o situaţie regulată şi normală. Aşa este oare la no’.? nici de cum. Ş’apoi sum s’ar putea susţine, fără a cădea în absurd, câ atunci când poliţa unul bancher să scomptează cu 25 0/0 mai puţin de cât cifra ce coprinde, e că acel bancher se bucură de mare credit? ... Acela este un nenorocit, un nevoiaş, care a intrat pe calea falimentului. Aşa. este şi statul român, sub d-l Ion Brftlianu: şi-a făcut o monetă Lace-demomană pecareninenl nu voipşte să o primească pentru valoarea ce statul a imprimat pe dânsa. PrimiR ministru a crezut că poate erea o mesura a valorilor care se nu valoreze ea ■nari» aiul» cal s’a proclamat ca valeaxa ea inonela legala libera iorie. Acest ministru şi-a închipuit că lumea comercială se poate amăgi cuo«firmă minciunoasă»,cum se amăgeşte turma lui Panurj în politică. Aşa dar este necontestabil câ noi suferim pentru că nu mal avem o montta, In sensul economic şi ştiinţific al cuvântului, care se îndeplinească condi-ţiunile schimbului: căci monetel noas-îre ’i Roşeşte caracterul esenţial al mo-netei moderne «valnnrea intrinsecă». Vie: este buba. — S5 nu ni se spună dairicâAgf4euwl2I2J'omânâ e înapoiată şi oâ produce în condiţfl ţTtSWSitL,.ij;!â cu coreu • *iii•’ ţ-ăi .‘or streine; si5 nu r se' spunăe ne aduce In starea în care ne «...__ şi câ crisa economică europeană vine încă să adauge acestor rele. Nimic nu este adevărat din toate alegaţiunile aceste, care se esclud unele pe altele. Căci se ştie că Europa suferă astă-zl o groasnică crisă economică, tocmai din causa concurenţei industriale; şi cum s’ar putea admite câ fiinţa industrielor la noi ar putea vindeca crisa de care suferim noi când ea a provocat’o la vecinii noştri? Cum, la noi industria ar avea alte efecte diametral contrarie de cât în ţările Occidentului? Cât pentru agricultura română, putem afirma, că relativamente cu progresele ţărilor streine, s’a desvoltat foarte mult; şi putem,ca se ne dăm seamă de progresele realisate pînă astă-zl să ne amintim numai ceia ce era agricultura noastră cu 35 ani în urmă. In toate caşurile nu se poate arunca asupra agricultuiei respunderea unei situaţii care nu o priveşte, precum nu se poate arunca această răspundere nici asupra crizelor economice europene. Crizele economice nu suni născute în Europa de astă-zi, anume, pentru ca să servească de scuză regimului nostru guvernamental; ele au caracterul lor pioprih şi ceea ce se petrece acum în România nu'şî poate găsi cauza în fiinţa lor. Aici este un răâ de sine stătător şi cu totul independent de situaţia agriculturel şi de crizele economice : esteo criză care se «superpune» or căror crize şi să numeşte în adevăratul săCi nume criza monetara. Poate fi agricultura noastră cât de Înfloritoare şi toluşî criza monetară va exista cum există ; pentru câ răul a-cesta Îşi are cauza în sine, adică in însuşi sistemul monetar ce s’a impus ţării: într’un cuvânt aici este o boală organică, iar nu o boală câştigată prin relaţiune sau contagiune. Ş, trebue să recunoaştem că această criză monetară cade nemijlocit în respunderea a-celor ce, de un-spre-zooe ud, guvernează ţara — şi cari aii pregâtit’o cu ştiinţă, abusând de încrederea publică. Conduşi de un şef lacom şi neo-nest 1) oamenii aceştia aii crezut CS ’şl pol face un instrument de înavuţire din creditul public — şi ca. de oare ce şeful lor se bucură de favoarea personala a regelui, se pot juca cu legile e-conomicp, după cum se joacă cu cele politice, spre a reînvia astă-zl în ţara românească timpii regilor falsificatori de monedă. Cu toată fneţa manoperi or ce s’aii întrebuinţat lumea îi’a-stu-tmnltă vreme nedumerită; misterul s’a descoperit uşor de către financiari şi de atunci criza monetară s’a ivit şi a luat, din ce în ce, proporţii tot mai mari. Ceia ce ni se pare însă inesplicahil este resignarea ţării faţă cu crescânda noastră miserie, ceia ce ne uimeşte, este îndrăsn-ala primului ministru care merge înainte şi nu se sfieşte de nimic. — In fie care au el măreşte cheltuelile bugetare; în fte-care an sporeşte cu sute de milioane datoria pubiică. Şi ca un alt Ludovic al XV, el are aerul a zice tuturor : «Voesc să «trâesc în largul mefl cât voiu fi la gu-«vern ; îmi trebuie bani mulţi cu ori-«ce preţ şi îi iau prin toate mijloacele. «D upă mine fie Potopul peste ţară /» 11 Pe la sfîrşitul lui Fevruarie d. Ion Brâtianu a făcut se se votez-e succesiv fn câTe-va zi'e, 2 mitioaiVe 'pentru uia-direa unul palat, 5 milioane pentru material de răsboiu şi 30 milioane pentru punerea armatelîn stare se apere pretinsa noastră «neutralitate»!.. Toate aceste voturi s’au dat fără discuţie serioasă, fără studii sau cercetări şi tara grije de situaţia noastră financiară. Este destul ca ministrul favorit se rostească câte va fraze sforăitoare ca nişte d ce de vrăjitor, şi totul se face, :• ud si şeapte milioane, într’un •■o *•••■- - te nu >. tiă' T21 Se votează aşs ’n --iinuă trei zile, cu miman-şoară. ca rum ar fi o hugâlsni Q asemenea su;.u&, când bugetul s« Inchee în fie-care au. î zecimi d> m.liotu. deficit, când datore, puiule •, nr ast-fel de voturi, a trecui peste im miliard : când se ştie, în fine, câ rateu acestei enorme sarcini se plătesc cu emisiuni de noul împrumuturi şi că deficitele bugetare se acopăr cu vânzări de rentă amortisabilâ. Unde avem să ajungem ? Aici nu’i vorba de vre-o chestie complicată de înalta politică grea de priceput, nici de combinaţii economice unde cine-va se poate Încurca în subtilitatea controverselor ştiinţifice. Lucrul este simplu, ca două şi cu două fac patru, şi mintea cea mai ordinară poate înţelege ca mergând tot ast-fel înainte mergem drept la o catastrofa. Dar dacă aceşti oameni nu se îngrijesc de nimic, ce lacem noi toţi cel-l'aiţi? Ce face oposiţia? In sarcina cui iasâm grija apărării noastre ? In sarcina regelui i Regele are două patrii: una de con-venţiune şi de formă, România ; alta, Germania, patria lui de origina, la care ţine şi pe care o serveşte cu devotament. Apoi, afară de aceasta, regele este asta-zl din bogâtaşii Europii şi cu averea ce are, când va crede ca nu mai este nimic de făcut aici, se poate retrage în «scumpa sa patrie» ducând 1 In desert se silesc colectiviştii se creeze o legenda in privinţe onestităţii si desinteresarii tic bani a d-lui Ion tlratiumi. l.inUea ştie inea de la 18l>7, de când ru chestia Stursberg, ea el nu dispreluesle. pe cât se spune, vilul uieial. [2| De aluncea si pana acum Camera a Vulat loca mul le credite buzate tul pe văuzaie de renta : zece milioane pentru fortillcalu hei sute mii tei pentru materialul imprimeriei statului—Z.loo.uuo pentru bugetul suplimentar al resbolului — sease milioane— pentru creditele agricole — patru milioane pentru casa de depunere— l.uuo.uoo peDiru podul uliului otc. Apoi a votai un buget ordinar de cbtdtuoli iii suma de z40,760,1300, care coprinde iu sine un delicii de Cel puţin seaso-spic-zece milioane •iituatia este iniosiloaie, ea se poate deliui prin a-ceste cuvinte: deltei le anuale enorme al datorii coio-eale mereu crescânde acolo o viaţă fără grije, în sinul familiei sale. [1] In ceea ce priveşte pe ministrul favorit Ion Brătianu, ştim cât trebue să comptâm pe patriotismul lui: cosmopolit prin fire,devenit acum cosmopolit şi prin avere, graţie solicitudinel amicului săd Carada, el nu are nevoe de o patrie anumită, fiind-că cu milioanele ce posedă poate să emigreze în Ger mania sau In Franţa spre a se pune la adăpostul nevoilor timpului şi a res-triştelor ţării aceştia. Noi însă unde ne vom duce ca să scăpăm de pacostele ce ne ameninţă, noi care nu ne bucurăm de resursele unei averi priviligiate şi suntem legaţi de pământul românesc şi prin interesele şi prin sentimentele noastre? Ce vom deveni în ziua când Germanii, compatrioţii de sînge ai Măriei Sale, în mânele căror sunt toate titlurile datoriei noastre publice, vor cere guvernului lor un mandat de esecuţiune contra României ? Se nu creadă nimeni câ facem o presupunere exagerata, când avem dinaintea noastră esemplul Egiptului... Ori poate gândim că ceia ce fac Englezii pe malurile Nilului nu se poate face de Nemţi pe malurile Dâmboviţei ? Ştim câte miserii am suferit deja pe nedrept din cauza lăcomiei nemţeşti în cestia Strusberg; ştim încă că ni sa impas un ministeriu capabil se con-simţâ la toate exiginţele lor şi care a făcut rescumpârarea acelei scandaloase concesiuni în condiţii atât de oneroase pentru ţara, încât prinţişorti prusienl aii avut de unde să'şî reaureascâ b!a-zoanele lor şi mulţi coţcari să se îmbogăţească din sudoarea noastră. De ce stăm dar apatici şi lăsăm râul să sporească ? Se va face oare mai puţin, când va fi vorba se plătim o datorie a noastră proprie, în virtutea unor titluri necon-testabile de cum s’a făcut cu cestia Strusberg ? Ori sunt oameni cari cred că statul poate ajunge în faliment, fără se puie în pericol şi averile particulare ? Copilărească amăgire; fiind că atunci când persoana anonimă care se chiamâ «Statul» cade în insolvabilitate, se ese-ci fireştii lui garanţi, adică cetăţenii ’r se plătească datoria colectivă.' pi via.. • . o fic- ţiune ţ resputtderea J.:- ! limitează caîntro societale prin âk, dau'jria publica este o > i-iiii ncuu de drept fn avei t şi *n ca. ...itni- ■ i muncă a fie-cârui cetăţean Mai ales daca ţara este slabă şi mica nu se po,.te spera nici o reducere, ci se plăteşte totul integralmente. Se ne gândim dar bine la viitorul ce ne aşteaptă; şi dacă amorul patriei nu’I destul de puternic în noi ca se ne inspire sentimentul datoriei, măcar interesul nostru egoist se ne mişte şi sâ ne hotâreasca la o acţiune virilă. Sâ lăsăm codirile şi se ne punem pe lucru ca se scoatem ţara din vîrtejul politicei neoneste şi de aventuri unde a impins’o un . uvern nedemn de acest nume. Daca nu vom face aceasta cât mal curând vom dovedi lumei câ nu avem însuşirile unui popor capabil de a susţine lupta pentru viaţa, şi ca atare suntem nedemui de libertate şi de o patrie independentă Intre popoarele Europei. A. I). Holbau 1] Vezi in Monitorul No. iii si *7 din anul 1871 interpelarea d-lui Blaratuboi'g asupra scrisorii lui Vodă Carol către Auerbadi, in caro principele intre alte zice: „ ... conserv libertatea de a me întoarce in scumpa „mea patrie si a duco acolo in sinul unei lelicitati „domestice tara «gal.» osistonta independenta si scu-„tila de griji. Aceasta puternica iubire de patrie n'a „incelat nici odaia, chiar in mijlocul asprelor inoer-„aari prin care am trecui, a si esercita asupru’mt „lnlluinta sa. Scrisoarea aceasta s a publicat de câtrc Auerbadi prin ziarele germane, si ministrul interpelat la 1871 n'a lagaduit'o ci a respuns numai ca: „Amcitit si noi „acea epistola publicata in mai multe ziare. Ea pare „scrisa intr’un moment de adânca mâhnire s. a," TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Viena, 27 Aprilie. La Cameră, mal mulţi deputaţi interpelează pe ministrul de comerţ asupra stârel actuale a negocierilor cu România pentru încheierea unul tratat de comerţ. Berlin, 27 Aprilie. Camera a adoptat tn mod definitiv prin 243 voturi contra 100 şi 42 abţineri, pro-ectul de lege eclesiastic. Paris, 27 Aprilie. Incidentul din Pagny este pe cale de so-luţiune. Se crede că d. Schnaebele va fi liberat în curând. Berlin, 27 Aprilie. Ziarul «Nouvelles Politiques» crede fără îndoială important de a se constata dacă d. Schnaebele s’a dus pe teritoriul german în urma invitaţi unei unul funcţionar german. Acest ziar împărtăşeşte părerea corespondentului ziarului «Times» pin Paris, că o asemenea invitaţiune ar trebui sâ fie considerată ca o voie de liberă trecere şi câ arestarea d-lul Schnaebele nu poate sâ fie menţinută, dacă acesta a venit pe teritoriul german în urma unei ast-fel de invitaţiune. Sufla, 27 Aprilie. Regenţii sunt satisfăcuţi de călătoria lor în Rumelia. Se crede că se vor reîntoarce la Sofia septămâna viitoare. D. RadoslavoR a părăsit Varna, îndrep-tându-se spre Burgas. AGENŢIA LIIIERA Madrid, 27 Apriiie. Cabinetul are puţină speranţă de a încheia un tratat de comerţ cu Antilele Spaniole. Paris, 27 Aprilie. America va stabili de la 1 Iulie asimilarea tarifului colonial cu tariful metropolei. Petersburg-, 27 Aprilie. Novoe Vremja zice că patrioţii slavi din Auslria afl vorbit până acum destul şi că ar trebui de aci nainte sâ treacă de la vorbe la fapte şi se caute de a aduce unirea sub protectoratul rus. Viena, 27 Aprilie. Ziarul Neue Freie Presse comentând dis-tincţiunea ce sa dat contelui Kalnoky aminteşte câ cestiunile litigioase cari mişcă astă-zl lumea polilicâ sunt încă departe de a fi resolvate. Viena, 27 Aprilie. Sgomotul s’a răspândit la Bursâ câ d-nu Schnaebele a fost deja pus în libertate. In urma acestei ştiri s a produs o tendinţă spre urcare. CESTIUNEA ZILEI vO $' IMPERTINENTA > v, car-* cu atâta grabă ne dă desmtnţirt d„ • ate ori arătata câte un nott abus seyârşit de puiveici zaci, păs-ue*..a ce. tr* ucce in tesuc. .r înlocuiret d-l'.u ; .etăscu, judecătorul tu- ; strucţie dupe lângă c u ut Du.’;,1 Toata lumea ştie în ce intp. j. o , v; acum nepomenite în analele minister „ ui justiţiei, acest magistrat a fost lasat pe din afara. O mica însemnare scrisa cu creionul roşu pe un petic de hârtie,spre a cere înlocuirea, şi apoi drept temei, cuvintele : «Nu e nimic contra d-tale, dar promisesem Locul altul domn», iata mal mult de cât trebue în ziua de asta-zl pentru ca un ministru impertinent ca d-nu Eug. Statescu se poata sfărâmă cariera unui judecător dupe dout-spre-zece ani de serviciu. Prin urmare, nu mal serveşte la nimic sâ’ţt îndeplineşti datoria conştiincios, nu mai serveşte la nimic s£ te faci demn de stima şi respectul tutulor, se munceşti, sC nu’ţ, atragi cea mat mica observaţie în timp de dout-spre-zece am. Este de ajuns ca locul ce ocupi se fie pe placul unui Coen-gtopulo, poate chiar pe placul unul frate de pacinic cetăţean pentru ca se te vezi nevoit a’ţi paraşi postul. Se ni se mal vorbească de nepotismul din timpul conservatorilor 1 Se nisedeaun singur exemplu care se poată ajunge la degetul cel mic al favoritismului de acum. Până mat zilefcJ trecute, d. Statescu facea ca prostituatele când îşi schimba amorezii, cftuta se treaca drept om cum se cade şi găsea motive spre a înlocui magistraţi. Voia se treaca drept cinstit, se nu se zicâ că el e de vina. Acum derăpCnaiura de la departamentul justiţiei ş'a dai poalele peste cap; nu mal cauta motive de scuze. Aşa face, pentru că aşa vrea. Si cu cât i se va tolera mai mult, cu atât va merge mat departe pe calea favoritismului şi a impertinenţei. www.dacoromanica.ro EPOCA — 17 APRILIE m SCUMP DAR PROST Cine ar putea sfe ne spue ce slujbă aduc gazetele oficioase ? C4 ţin scump, ştim; ca nu fac cât ţin, asemenea se cunoaşte; dar la ce slujesc saCi câ slujesc la ceva, n'a putut tncâ nimeni dovedi. Scopul lor trebue negreşit s6 fle de a spune minciuni, de a zice amin la tot ce face guvernul şi de a cădelniţa într una Dar şi minciuna are rostul el, aminul nu se potriveşte d a dreptul la ori ce — trebue adus cu subţirime — şi cădelniţa de o fl mânuita fârâ socoteală, sparge capul celui pe care trebue s6'l tâmâie. Cu alte cuvinte, trebue inteligenţă, pricepere, meşteşug. Om de treabă nu e silit să fie ori cine, dar un jurnalist guvernamental n are dreptul de a fi nerod. Sat), atunci, es gazetele aşa cum le vedem. Fără supărare, sunt cu desăvîrşire slu pide gazelele guvernului şi din toate, se cade să recunoaştem, că tot Monitorul e mal nostim şi mal interesant. Incalea, tntr'însul se trec prostiile, necuviinţele, mofturile, gheşefturile, tragerile pe sfoară şi punerile la cale, simplu şi fără prea. multă vorbă, aşa precum '1 a tăiat capul pe colectivişti să le alcătuiască şi să le fâptuiască; se reproduc poliloghiile credincioşilor din Cameră şi din Senat, cu solemnitate,—şi solemnitatea nu strică,— dar şi cu caraclerul acela de lipsă de idei şi de raţionament care recse din toate ale colectiviştilor, cu spontaneitatea aceia în nerozie care este prima şi cea mal des-voltalâ din însuşirile lor. Monitorul ni le arată pe toate, ÎI lasă pe toţi în chipul şi asemănarea lor, pe când jurnalele oflcioase încearcă să le lămurească şi S6 le explice, încearcă s6 ni’î dreagă şi să ni’l îndrepteze, îndrugă şi încurcă, şi faptele, ca şi oamenii es la urma urmei şi mal. . coleclivisLe de se poate. Va se zică, fac, pe parale, rău în loc de bine, şi'n loc de a scăpa pe cineva daO în cap. De aşi fl colectivist,— fereşte, Doamne! —aş făgădui regulat la fie-care trimestru sâ plătesc peste câte-va zile, (nu zic că aşi plăti), dar de sigur aş ruga să mă lase în pace... de amor proprio. Aceste ca răfl personal colectivistului în parte. Dar încurcăturile şi boclururile de tot soiul! Uit, nu bag de seamă; îşi a-trag observaţii şi dojene de la străini şi de la ai lor ; aţiţ zizanie între dânşii; laud pe unii pentru fapte care se imputau altora, cu puţine zile înainte ca greşeală, şi vice-versa,' slujesc, de prietenie sad do ură, ura safi prieleuia unora dintr’al lor către alţii tot diutr’ai lor; se desmint şi alirm din noO ceia ce au desminţit, şi câte altele ! Dar mal presus de toate, ne dao de vorbă nouă din oposiţie, şi noi nu prea suntem dispuşi să trecem cu vederea nici să iertăm. Vă încredinţez, şi mărturisesc, că, în unele epoce al> anului ne-"ar fi sarcina mal grea, dacă n’ar exista acele bine-cu-vîntate fol guvernamentale care ne amintesc în toate serile că nu este hotar la prostia adversarilor noştri, nici slreaje gurel lor. Voiţi să să dovedesc? Câte foi, pe faţă guvernamentale sunt, mal cu pretenţie de jurnale serioase? Trei, aşa e?—Nu ţinem seamă de Resboiul d-luT Grandea, de-o mal fi pe lumea asta, nici de numeroasele Voci colectiviste de prin provinţie, nici de gazetele cu care tratativele în vederea unei evo-luţiunl nu sunt Încă sfirşite. Trei am zis: V. N. sau Viţelul Ne’nldr-cat, Telegraful şi l'Etoile Roumainc. < Să luăm, fără a căuta mult, numerile de alaltă-orl, 15 Aprilie, spre exemplu, şi să nu trecem de pagina întâia. 1 V. N. Mal tntâio, 'şl face articolele de fond cu acele publicate, tn ajun,tn Unirea. Am putea să ne legăm de dânsa din pricina aceasta chiar, dar treacă de la noi! Să luăm o frasâ, una numai din tot articolul, următoarea : ■•Ar fi fosi de dorit ca un spirit analog,— excluderea ori cărei tendinţe politice,— ii fi predominat ţi la alegerile comunale cari s'aO sSvăifit anul trecut. Opoziţia a preferit st dea alegerilor comunale un caracter politic ţi se'şT mSsoare tn a-cest câmp mal restrâns puterele el cu puterile partidului liberal.>. Cum adică, jupâne dragă, să vă lăsăm pe d-voastră să vă faceţi politica, să ne abţinem saQ^săvă votăm lista ? Apoi, nu era bună nici s'o mănânce câinii lista d-voastră; cupa era s'o votăm ? Este aici materie de un articol? Va să zică, unu ! L'Etoile R/umaine. Sc leagă de România Lil>ern\ zice că foile din oposiţie n’aO ce spune căci a venit vara, că dispun in mod platonic de portofoliurile d-lor Sturzi, Fe-rekidi, Statescu, si Nacu, făcând une con-fusion de genres. Să dea Dumnezeu să trăeşll, pane, că după urma d-tale, vom avea despre ce să vorbim. Apoi mal poate fi vorba de confusion de genres ? Evre un colectivist care să nu creadă că le ştie toate ? Persoanele citate n a ii avut şi al tc portofoliurl ? D Sturza spre exemplu, a fost Ministru de finanţe, de lucrări publice, de afaceri străine şi de instrucţiune publică. In sfârşit, nu ştie «l'Etoile» că peutru noi diferiţii membri din cabinei n’aO nici o însemnătate, că toată importanţa şi toată răspunderea o dăm numai d-luî Ion Bfătianu ? Es de aici cu înlesnire două articole ? S’aO făcut dar trei. Telegraful, impută opoziţiei de a 11 liber schimbislă. De unde ştii d-lu, meştere, ce este liberul-schimb şi protecţiunea? Cum să ne luăm după d-ta când şi unul şi cel alL din aceste două sisteme au apărători şi detractori cu minte mare şi carte multă ? Reposaţil Strat şi Costaforu,spune drept, nu eraQ mal cu duh decât d-ta? Şi de care industrie vorbeşti ? Iată încă subiect pentru două articole cel puţin, adică cu totul cinci, numai pe ziua de azi. N’am avea loc. Dar în or-ce caz, de n’ar fi foile guvernamentale n’am avea atât prijel de vorbi. Noroc cănu le piva citeşte lumea jurnalele aceste bine gânditoare. Nu ştie ce s'o fi alesalaltă-ierl decele-’lalte, dar mă prind că pc l'Etoile, am citil-o, D. Em. Porum-baru ca să 'şi vază discursul, şi eQ, fiind ca vrea Dumnezeu se mă pedepsească. CRONICA SOCOTELILE LUI NICU Despre socotelile lui Nicu—recte Ni-chi — se poate vorbi ca despre călătoriile lui Guliver. Nicu este un băiat care şi-a zis ca el e bun pentru or-ce numai parale să iasă. Cea d'lntâiil socoteală aluiNieu; chipe ce a venit în ţara de la studii, a fost de ase punebine cu guvernul. Bine cu guvernul însemnează să te Urli pe burtă până la ghetele lui Stătescu sau ale lui Rsdu-MihaT, să le lingi şi apoi să le frec; cu mâneca gheroculul pentru a le scoate lustrul la loc; a't-fel al păţit’o. Nicu, şi-a făcut a doua socoteală şi ’şl a zis: «.Pentru a cdşliga parale cât mal multe nueste destul ca să mă puid bine cu guvernul, darîncă trebue să mă pul râQ cu opoziţia». Răd cu opoziţia însemnează să treci pe lângă vi'un membru influent al el, să ’i scuip; pe ciszme şi să le strici lustrul. Dacă opozantul cu pricina ţl-a întors spatele, apoi scuipi unde poţi. N cu şi-a m ii făcut şi a treia socoteală: «Toate sunt bune, să mă pui bine cu guvernul,, să mă pul răd cu opoziţia, dar într’o privinţa să păstrez cumpăna dreaptă între ele, să iad parale şi de la unul şi de la cea-l’altâ». De la guvern şi de la membrii partidului guvernamental, Nicu ia pa rale dând.. . dând tot ce poate da un om Vorba francezului: fata cea mai frumoasă din lume nu poate da mal mult decât aceia ce are. Guvernului i-a Închiriat pana sa pentru ca să ’i.. compromită în Voinţa Naţi nală şi limba sa pentru ca să lingă ghetele membrilor influenţi ai partidului. Opoziţiei Işldă obrazul pentru caeasă puie pe dănsu1 palme şi în palmă să ’i puie tribunalul parale. Cu alte cuvinte Nicu. ca un băiat foarte deştept, a găsit mijlocii! ca să explo-teze toate partidele din ţara românească. Acest mijioc, mii ales, de aşi exploata obrazul şi deaprinde parale şi pe dânsul, e o culme, nu alt-ceva. Nicu 'arăşl ca om foarte cuminte, şi-a mal zis şi lucrul următor : «Ed nu sunt un om ca toţi oamenii, ed sunt un om cu totul superiorşi, deci, fie care părticică a trupului med are o valoare excepţionala. Pentru acest puternic motiv, este foarte natura! lucru ’3, nici o moleculă din trupul med să n’o las nelntrebuin-ţată ci să profit de fle care, prinzând pe toate câte-ceva parale». Ast-fel şi-a exploatat Nicu moleculă cu mo'eculă, o parte a trupului după alta parte, până când a ajuns la cap. Aci a văzut că nu prea se îndeasă muşterii şi era cât p’aci ca să remâe în pa gubă cu densul, când i-a venit minunata idee cu obrajii. Onorab lul Nicu a făcut repede o mica socoteala : «Eu suni gazetar guvernamental, prin urmare să încep a Înjura pe membrii opoziţiuneî; dacă nu’mî răspund 'I insult şi mal tare a doua zi, merg şi mal departe a treia zi şi, tot aşa până când voiii scoate din sărite pe vre-unil din eî şi vor veni să ml ceară socoteală. Cum T voiii vedea câ intra pe uşă voiii ascunde toate cele-l-alte părţi ale trupului şi voiu pune In evidenţă numai obrazul, ast-fel ca, chiar dacă ar voi să mal ia de mână, să nu poată face altfel de cât să mă apuce de obraz. De aoi_ o să urmeze prin urmare, o pâimuială şi proces1.),! Cu daune interese e gata». Nu s'a gândit răd Nicu şi, d’o cam-dată. treaba s’a prins. Nenorocirea e numai câ, atât de mult l’a îmbătat succesul acestei idei ingenioase, în cât a perdat cu totul noţiu- ams tm nea exactă a lucrurilor, şi se pomeneşte In tot d'a-una vorbind de palme, de 15.000 lei, de parte civilă etc. Aşa. mal zilele trecute, a mers la o şcoala primară spre a asista Io chipul cum profesorul predă cursul de aritmetică. Un copil tocmai era )a tablă şi Nicu începu să'i pue Întrebări. După altele Întrebă : — Cât face o palmă şi încă o pa'mâ ? — Două, răspunse elevul. — Nu ştii nimic,riposta Nicu: O palmă şi încă o palma fac 15.000 de lei. Şi eşi nemulţumit din şcoală. A doua zi scrise un articol In Voinţa Naţională declarând că are dreptate d. Mitiţă Sturza când spune ca profesorii noştri nu fac nici o treabă. . Radu Tandărâ. INFORMATIUNI Se dâ ca sigura următoarea combinaţie ministeriala în Serbia : Preş. al Cons. şi ministru al aff. streine . . . Ristici Resbel . . . Horwatoviei Interne . . . Miloicovici Inst. publică . Vasilieviei Justiţie . . Howacumovici Finance . . Spasici Aceasta combinaţie, care are o mare însemnătate, căci indică o schimbare complectă a politicei exterioare, nu e încă de tot definitivă. Putem inse ssigura ca este astă zi combinaţia care are mai multe şanse. X Citim în ziarul italian Marina e Commercio câ mulţumită interven ţiuneî lui Sir William White, înulta Poartă a ridicat secuestrul pus Ia Constantinopol asupra*bnui bastiment cu vapor încărcat cu pulbere şi minuţiunl de reshel destinate guvernului român. De ceinterveoţiunea Im Sir White? România n’are şi ea o legaţiune la Constantinopol ? or această legaţiune are trebuinţa de protecţiunea ambasadei engleze pentru a dobândi ceva de la Poartă? X Cavalerul G. P. Riva Nobile a fost numit de M. S. Regele Italiei consul la Galaţi în locul cavalerului Nicola Revert transferat la Zurich Cu această ocaziuue consulatul Italiei la Galaţi este ridicai la clasa I-a X Putem asigura că nu se va numi nici un tituiar la postul de ministru plenipotenţiar la Viena, în locul d-lui P. Mavrogheni, până la 15 Noembre viitor. X Regele şi Regina au părăsit Cupi-tula azi dimineaţă cu un tren special care a părăsit gara de Nord la 7 ore şi 45 minute. Suita M M L.L. se compune din d-nit general Gre-ceanu şi major Cazinair şi d-şoara de onoare ltomalo. D. inginer Paciurea, şef ai serviciului mişcare! C. F. rt. conduce trenul Regal. X D. DimitrieStur«]za, M.nistrul Cui telor şi instrucţiune'! publice, întors din excursiunea ce a făcut în Do-brogea, se arată foarte nemulţumit de starea In care a găsit şcoalele pe asua care le a vizitat şi are intenţiunea d’a seziza consiliul permanent de pe lângă departamentul s?Ci de cererea d’a se lua mesuri disciplinare contra mal multor profesori. X Miniştrii ab ţinut consilib azi dimineaţă sub prezidenţa d-lul Ion Brătianu. X Se vorbeşte de numirea d-lu' Alex Lahovary, inspector al poliţiei Capitalei. In postul de prefect al judeţului Rîmnicul Serat. X Eri nişte gărzi ai accizelor comunale urmâreu o căruţă care a trecut In fuga mare prin bariera Rshovel fără a $e opri şi în care erau trei oameni şezend pe un butoiu acoperit cu pae. Pe maidanul Lnptew, gardiştii izbutind a opri căruţa şi voind a se vedea ce conţine butoiul, au găsit într’ensul un om ascuns. A-cesta profitând de surprinderea gărzilor şi ajutat de indivizi ce ’1 însoţeau a reuşit se se facă nevăzut. Căruţa şi caii au remas în mâinile a-genţilor primăriei. X Iu privinţa incendiului de la Colin tina aflăm cu părere de reb că materialul iu maşiue şi unelte apar-ţiind chiriaşilor manutenţiunei şi care reprezintă o valoare considerabila nu era asigurat. Asemenea nu erau asigurate nici grânele aduse pentru măcinat de diferite persoane X De la Episcopie, până pe strada Polonă, trecând prin stradele Poştea Veche şi Clemenţei, s’a u înfiinţat din cinci în cinci paşi staţii de cer şetori. Nu s’ar putea lua măsuri ca se nu se expue pe strade piepturi pârlite, picioare rupte, oameni ciungi şi orbi? Afară numai dacă no fi măsura luată de guvern pentru a obi-cinui pe bucureşteni cu ideea fra-gilităţei naturei omeneşti, X Representaţia lui hoccacio, de eri seară a avut mult succes. Artişti ştiau bine rolurile, orchestra mergea foarte bine. Prosă şi cântec n’ab meritat de cât aplause. X Aseară a debutat la circul Sidoli domnişoara Adele Drouin, artistă câlâreaţă care a fost mult timp una din pensionarele circului de vară de la Paris cele mai plăcute publicului. Succesul domnişoarei Drouin a fost deplin şi meritat. OEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Pelersburg, 27 Aprilie. — Ziarul «lierold» anunţă că ministru1 fiinance-lor ar avea intenţiunea se ia măsuri spre a ridica valoarea titlurilor ruseşti. Toate biletele de credit ruse caricirculă la bursele străine vor fi răscumpărate de guvern şialn acelsş timp se va interzice eşirea din ţara In cantităţi mari a efectelor de stat. Se va permite numai acelor cari se duc în stăinătate de a lua cu dânşii sume mari de bilete dt credit. Afară de aceasta Rusia va stabili In capitalele Europei case de plăţi FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (75' ALEX1S BOUVIER FEMEA MORTULUI PARTEA TREIA V In care Siuion se minunează foarte Apoi muşcând din bonboană cu ciudă şi clipind din ochi, zise : — Oare daca mi-aşî face un chef... dcsmerdându’l cu asta... Şi Simon su-fllecându şl mâneca, arăta pumnul său, un pumn vlrtosjca o măciucă. El avea nişte mâni atât de mari în cât nu ’şl punea nici o dată de cât degetul cel mare In buzunare şi lăsa cele l’alte degete afură. Dacă II IntfJRia cine-va pentru ce, el respundea cu cel mal mare sânge rece : — Ca să merg mal iute. Uite-te la peşti, ce aripi mari afl. El lş întindea vinele braţelor ca să se asigure că lovitura va fl sdravănâ. . când să isbi de un trecător ; minuta ce întrebuinţa spre a ocărâ pe acela care se scuză că a fost isbit îl potoli, şi trăgându-fi mâneca la loc, el zise.: — Nu, să fim cu minte 1 Să luăm urniri le mai pe de parte, clei de ue vor vedea că-I urmărim, ar putea să ne joace iar. VI Cum scriu Itig Istoria * Urm ri ast-fel pe Rig până la strada St. Maur. . Când îl văzu intrând !n co-cioarba lui lş zise mulţumit : — Dormi în pace, sălbatice, noaptea asta, căci e cea din urmă pe care o vel mai petrece aici 1 A 1 acuma să mă răcoresc puţin ! Şi îş vârâ degetele In cutia cu «bon-boane». BatrânuhRig, eşind de la Fer-nand, era tocmai In unul din acele accese de mânie care ’l fâceab primejdios. Dar să ne întoarcem puţin îndărăt. Dupe ce pacea se făcu între unchîb şi nepot, el lş făcură unul altuia destăinuiri şi alcătuiră un plan de resbu-nare contra Iul Pierre. A se resbuna de dânsul era lesne. Rig zise : — El nu mai face parte din lume, nu mal are stare civilă ; trebue prin mijlocul femeiel şi a copilei sale, să ’l sileşti să-ţi înapoieze lot ce ţ’a luat; femeia lui e a d-tale, prin ea poţi să redobândeşti acea avere din care mă vel despăgubi de suma ce mi-a răpit. — Dar cum să fac? întrebă Fernand. — Trebue să devii iar amantul Ge-nevievel. Cată să-I reda) copila.... Răpim copila iş i-o dăm el, ea ţ’o Încredinţează d-tale ca să n’o mal găsească Pierre. Alunei se întoarce contra bărbatului ei..., întâia oară se va vedea asemenea proces. Femeia reclamă moştenirea bărbatului săd, în numele copilei sa e, a cărei tutrice naturală este. Ea e văduva.... unui om vid. Bărbatul a vrut să treacă de mort ca să pue mâna pe aberea comună_________Tri- bunalul va hotărâ asupra acestui punct de drept ... Atunci nu maî aşteptăm resultatul judecăţel care va târăgâni mult. Va fl de ajuns să se stabilească că Pierre Davennr e în viaţă, ca fata lui e legitimă... şi treaba e gata. — Cum asta, gata ? întrebă Fernand. Bătrânul sălbatic lş trase scaonul a-proape de al său şi zise maî încet ; — Nu mă mai ascund de d-ta acum; sunt un saltimbanc şi cunosc doctorii misterioase.... El m’a chemat şi mi-a plătit pentru a ’i administra o asemenea doctor e. Aveam cu mine pe o fată ; a plătit’o şi pe ea ca să joace rolul ce ştii ; mi-a dat şi mie un rol. Ea era săracă, d-ta o credai bogată. Te iubea.... şi o iubeai. — Da o iubeam... Era săracă dar ce facel Avea o inimă bună şi astă-zi Încă amorul med nu s’a stins. — Te Încredinţez că Iza nu te-a trădat ; a fost şi aici o comedie pusă în scenă de dânsul, ea e tot fata de treabă pe care ai cunoscut’o. Ea voia să se întoarcă la d-ta ; el a împtdicat'o... Unde o ţine acuma ? Dumnezed ştie. — In curând ne vom Îngriji de dânsa, biata copilă.. Dar unde vrei să ajungi 7 — Iţi aduc aminte de toate acestea pentru a te întreba dacă dorul d-tale de resbunare se va stinge dupe ce el va înapoia femeiel lui partea ce i se cuvine. Fernand ridică ochii şi întrebă pe sălbatic : — Ge răsbunare pot să capăt ? — Ţ’am spm, respunse vicleanul bătrân, că cunosc doctorii secrete. — Ei bine ? — EI bine...dupe ce se va stabili prin procedură drepturile d-nel Da-venne, dacă bărbatul eî moare, ea îl va moşteni, adică va avea usufructul averei copilei sale minoare.... Şi atunci suntem deplin resbunaţi.... voia să te sărăcească, d ta te îmbogăţeşti, voia să te vadă perdut, osândit, el moare.... In urma acestei consfătuiri se hotărâse Fernand să facă o visitâ Genevie-vel. Rig 11 aflase adresa în două zile. Rig, dupe cum s’a văzut, nu povestise lucrurile tocmai cum se petrecuse, flind-că băgase de seamă că amorul lui Fernand pentru Iza era adevărat şi a-dânc. El li spuse cănu primise să joace rolul contelui de Zintsky de cât cu con-diţiune ca să facă o bunâ stare protejatei sale, că Iza era ca şi fatalul, fiind câ o crescuse1 de mică, de când o răpise din mâinile musulmanilor care o duceai! în robie. Fernand remase convins că şi Rig şi Iza eraă victimele lui Pierre, ceia ce era dispus a crede mai ed mult. Un curent de simpatie se restabili între amândoi, căci ei urmăreai! acei&ş scop, reebunarea contra Iul Pierre şi aflarea Izel. Prin d-na Davenne trebuia să ’şi îndeplinească planul. Ceia ce bucura maî mult pe Fernand era că frumoasa Iză nu încetase de & fi o femeie cinstită şi iubitoare. Gât despre Rig, pe care îl numea tot Da nielo, 11 lua drept un bătrân sgârcit de a căruia lăcomie să folosise Pierre. In seara când Simon zări pe Rig eşind din casa Iui Fernand, sălbatecul venise să afle de resultatul întrevedere! Iul cu Genevieva. Mare fu necazul lut când Fernand i spuse că nu isbutise la nimic ; abia să putu stăpâni faţă cu dânsul, spre a nu eşi din rolul pe care ’l juca. Dar îndată ce se văzu singur în strada, lş varsâ tot focul inimei. Atunci tocmai 11 văzu Simon. Dând pumni în vânt, bătrânul saltimbanc îş zicea. — Sunt un nătărăii, un zăpăcit.... Ed singur îrebuea să fac lotul... Ce aveam nevoe de prostul acela care de la cel întâii! cuvânt strică treaba. Dupe ce mai cugeta puţin reluă : — Ge caut la dânsul ? La ce mi-e bun el ? Dintr’un moment întreitul poate 11 prins : îl caută poliţia. Pot să-I spun că mi-am schimbai gândul, câ vreai! se mă întorc în ţară la mine. Gând mă va crede departe va căuta un alt mijloc, sau, precum mi s’a părut că are de gând, va aştepta ca Genevieva de dorul copilei sale... se se înduplece până în urmă. (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA A ZIARULUI „EPOCA' Tlraglu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani AnuneiurI şi reclame pe pagina j; 111 linia 2 Iei. unde călătorii vor putea schimba biletele lor după un curs hotârlt. Berlin, 28 Aprilie. — Principele de Bismark a fost primit astă-zl In audientă de către împărat. Audienţa a durat un cens. Berlin, 28 Aprilie. — «Curierul Bursei» anunţă că d. Schnaebele va fi pus In libertate, şi zice că d. Schnaebele este un personagiu fără importanţă. Principele de Bismark a vrut să constate sistemul foarte întins al spiona-giuluî frances şi să dea un avertisment populaţiunel din Alsaeia-Lorena. Borna, 28 Aprilie. — Circula sgo-motul că guvernul va cere Camerei 50 milioane în vederea unei acţiuni ce’şi propune de a întreprinde toamna în Africa. Bonia, 28 Aprilie. — D. Lăon Say a sosit aici fiind însărcinat de o misiune speciala. A fost primit de Papa. Petersburg-, 27 Aprilie. — Se zice că subscripţiunea deschisa astă-zi pen tru împrumutul de 100 milioane s'a acoperit de 10 ori. S’a suascris pentru un miliard. DIN DISTRICTE COVURLUI Alegerile comunale din Galaţi preocupă In gradul cel mai nalt pe colectivişti. D. Nacu (Mincovici) fiind luni seara la Galaţi, (pentru ce ?), colectiviştii se adunară în fuga mare la hotelul Concordia, cu scop ca d acolo să plece In corpore să viziteze pe ilustrul ministru de finance. Hagiul ne venind, procesiunea rămase baltă, iar în locul el se iscă o furtună teribila care se termină prin insultele cele mai colectiviste a-dresate reciproc de unii altora. Ziarele Gălăţene anunţă că Paşu cu trei tuiuri, a hotărlt în fine să vie în mijlocul raialelor din Galaţi şi în acest scop chiar s'a găsit cu cale d’a cere voe Ministerului domenielor ca mai multe care de pari să fie tăiate din pădurea de la Şiviţa pentru ai plânta pe spinarea alegătorilor. Paşa’şi va daavisul despre lungimea şi grosimea lor. Galaţii află că de la stabilirea cordonului sanitar, 24 Martie trecut, şi plnă astă-zi, d. medic după linia Prutului nu s’a presentat nici o singura dată la postul său pentru a desinfecta pe trecători, aşa în cît bieţii oameni sunt nevoiţi să facă carantine nemărginite, ceia ce-I face să sufere un adevărat martir, căci toata lumea ştie că pe la punctele de trecere de pe lini» Prutului cine-va nu găseşte nici hrana, nici adăpost, Tot Galaţii ne spune că ped. Vasile Dobrovici membru în comisia interimară ca şi pe dd. Senti, fraţii Eus-taţiu şi alţii, Curtea de Casaţie i-a recunoscut de supuşi străini în urma recursurilor făcute de d. Ionescu. TUTOVA Colectiviştii s’au întrunit Luni seara la d. C. Balli, care după cum spune Tutova, de şi întrunirea era la d-sa acasă, abia, abia, s’a hotărît a primi a i se pune candidatura la colegiul I de deputaţi rămas vacant prin falimentul ce a dai d. A. V. Ionescu fostul deputat al acestui colegid. Cel l’alt deputat al colegiului I de Tutova a fostnaşul acestei candidaturi. de fllosofla dreptului şi dreptul ginţilor de la facultatea de drept a Universităţeî din Iaşi. se numeşte definitiv la catedra sa. — D. Ilie Popescu, atual archivar şi registrator la serviciul de control al căilor ferate concedate, se înaintează la postul de şef de biurou. — Sunt numiţi: D. P Brălăşanu, judecător de instrucţie la tribunalul Dolj. D. Em. Anastasiu, membru la tribunalul Romanaţî. D. D. Chintescu, procuror la tribunalul Dolj. D. D. O. Maxim, procuror !a tribunalul Tutova. D. V. Tătaru, procuror la tribunalal Bacău. D. T. Canari, procuror la tribunalul Botoşani. D. T. Borneanu, substitut la tribunalul Teleorman. FELURIMI ACTE OFICIALE — S'a acordat execuatorul d-lul Cavaler Riva (Giovanni Paolo), consul al Italiei la Galaţi, avănd In circumsripţiunea oficiului s6U districtele de dincolo de Milcov şi din Dobrogea. — D. V. A. Ureche, actual membru o-.nortfic (n comitetul toatrelor din Bucureşti, se confirmă în această funcţiune pe b un nod period de 4 ani. — D. Petru T. Misir, profesor la catedra traiasca francia. — Un ttiiăr recrut de origină Frances se presintăla ultimele consilii de rovizie din Strasburg cu tot trupul tatuat prin inscripţia : «Trăiască Francia.» Avea pretutindeni asemenea inscripţii: pe pântece, pe piept, pe umeri, pretutindeni : «Trăiască Francia 1» Partea posterioară a recrululul era împodobita cu o inscripţie diferită, consistând într'un salut despreţuitor adresat Prusacilor. Acest ttnăr patriot, care adoptase un obiceiii sălbatic spre a insulta pe duşmanii naţiune! sale aft fost osândit la şase luni de închisoare. ft * ♦ navioatiunea sub-marina. — Un ofiţer al marinei Spaniole a invenLat un nod sistem de vapor pentru navigaţiunea submarină. Planurile fiind supuse unul esarnen foarte serios a fost primite într’un mod favorabil. Acest sislem are avantagiul de a permite navigarea în timp de trei zile sub apă cu o vitesă de două-spre-zece mile pe oră 4 • t palaria bismarck.—0 Modistă din Londra, d-na Pitret care are o sucursală în Viena, a inventat acum de curând un nod model de pălării dc dame, care, dupe părerea el, va a vea cel mal mare succes. Voind ada invenţiuneî sale un nume mare d-na Pitret trimise principelui Bismarck o petiţiune, cerându-1 voie a da acestui nod model numelede «Pălăria Bismarck.» Secretarul principelui răspunse doamnei Pitret că şeful sed se simte foarte măgulit că petiţionara îl crede Încă destul de tânăr ca să serve de naş al unei pălării de dame şi că ar dori să primească o desorip-ţiune a pălăriei sale, ca. să judece dacă se polrivesce şi pentru d-nc înaintate în vârstă, căci in acest caz ar ruga pe d-na Pitret a-I trimite un esemplar pentru principesa Bismarck. • * credinţa in strigoi. — De curend era pe patul de moarte, la punctul Sabouez, lângă Dantzig, un proprietar mare, baronul Gostvosky. Simţindu-se aproape de sfârşit, chiâma pe fid-săd şi ’i spuse, că are să-l descopere o taină: — «Copilul med, ÎI zise, eu mor. După ce’mî void 11 dat sufletul, să al grijă să-ml tal capul înainte d'a mă băga În pământ. Suntem dintr’o familie de strigoii şi dacă nu vel face asta, nu void găsi odihnă în mormânt.» Spuse că tot aşa a tăiat şi el capul mă-si, şi-l puse să jure că o să facă ce i-a zis. După ce muri baronul Gostvosky, i se indeplini voia. Peste câteva zile, fiul, prin o curiositate plină de îngrijire, desgropa trupul ca să constate dacă nu se va fi produs vre un fenomen anormal. Tribunalele însă s’ad ocupat de l'au dmt în judecată pe evlaviosul fid, care în timpul de astăzi mal crede în strigoi, şi Fad condamnat la închisoare de ciucl-spre-zece zile pentru violare de mormânt. * * * piano.—Pianul este poate instrumentul care a avut mal mulţi amatori şi tn acelaşi timp mal mulţi duşmani. Origina sa e foarle veche. Tipul său cel mal vechio e tympanonul care era foarte preţuit de Greci. El s’a perfecţionat tn secolul al 16 când a luat numele de clavecin. In Germania a fost mal cu seamă cultivat; E-rard l’a Introdus tn Franţa pentru prima oară. Acesta avu mulţi imitatori dintre care unuia, Enric Herz, i se întâmplă o stranie aventură Fiind In America II rugară să dea un concert ; el primi cu condiţiune să i se procure un piano. I se făgădui, dar când sosi vremea concertului el se trezi cu un fel de masă resturnată drept instrument. Era un piano fără picioare. Atunci el nu stătu mult nedomerit, chemă opt negrii, aşeză piano pe spatele lor şi Începu să cânte. Succesul fu colosal. Beethoven nu putea călători fără un mic piano de patru octave şi patru note, pe care ’l lua cu el tn deligenţă. Când se îmbolnăvi cânta pe dânsul în pat. La musoul instrumentai al conservatorului din Paris se află şi astă-zl un clavecin de pe timpul Iul Mărie de Medici» care stătu ia Versatile» până pe vremea Iul Ludovic XV. De atuuc' nu se ştia ce s’a mal făcut până deunâ-zf când s'a găsit la un negustor de la care conservatorul l’a cumpărat. O RECTIFICARE Maf zilele trecute, la rubrica Din Judeţe, s’a publieat. într’o corespondenţa din Galaţi, oare-carl critici cam aspre privitoare la admin straţia d-lul Lupu Kostake, pe când d sa erea prefect al judeţului CovurluT. După informaţiunile ce le-am luat în urmă, precum şi dup? cele ce ni s’afi spus de mal multe persoane demne de credinţă, ne-am convins c& cele conţinute In acea corespondenţă aii trebuinţă de o rectificare pe care ne grăbim a i face. Intre altele am primit de la Iaşi o scrisoare de la d. M. Miclescu, din care extragera următorul pasaj : «Toţi cel 150 gardişti din Galaţi sunt foarte bine îmbrăcaţi din nou: cu mantale, tunici, pantaloni, şaconri şi caşce, întocmai ca şi cel din Bucureşti. îmbrăcămintea întreaga a costat 105 lei de om. De unde a putut să se plătească acească uniformă? De sigur numai din reţineri (prevăzute şi prin budgetul comunei) din amenzi şi din subscripţiile care s’afli urcat la 1206 lei etc.» Acesta este adevărul şi suntem fericiţi a’l declara. IITIMK INfOIMTIH Ştiri din Belgrad ne spun că criza ministerială nu este încă sfărşită dar că, din toate combinaţiunile, aceea care o dăm mal sus are cele mai multe şanse d’a fl primită de Regele. Din Rusciuk aflăm că un numer de ofiţeri din armata bulgară Îşi dau demisiunea. Intre altele ni se semnalează cererea de retragere a maiorului Popoff, delegatul extraordinar al Regenţei la Rusciuk. In ma! multe oraşe de garnizonă ale principatului trupele se plîng de intîrzievea plăţei soldei lor. # Ni se scrie din Sofia că d. Nace-vicî, Ministrul afacerilor streine al Bulgariei va părăsi zilele acestea ca- f)itala principatului pentru a merge a Şiştov. Se atribue chiar Ministrului intenţiunea d’a face apoi o călătorie în străinătate. D. Hitrowo, ministrul plenipotenţiar al Rusiei trebuia se părăsească mâine Petersburgul pentru a se întoarce în Bucureşti. Este însă probabil că activitatea politică care s’a produs de câte-va zile în capitala rusă, asupra unor subiecte, care de altimteri, nu sunt tocmai de aceiaşi ordineca acele ce au motivat călătoria d-lui Hitrowo, va fi întârziat puţin examinarea chestiunilor speciale pe care reprezentantul Rusiei în Bucureşti s’a dus se le supună guvernului imperial. Este dar foarte posibil ca d. Hitrowo se nu vie a’şi relua locul de cât peste vr’o zece zile. m D. Prezident al consiliului şi ministru de Interne a adresat prefecţilor o circulară in privinţa viitoarelor alegeri judeţene. Am dori ca Monitorul oficial se publice acea circulară ca se ştim de care influinţă d. Brâtianu recomandă prefecţilor se uzeze, de cea morală sau de cea a bâtei. Curtea de Casaţiune secţia II judecând în diverginţă, a admis aproape fără desbatereî motivul posesiune! de Stat, drept titlu îndestulător pentru a dovedi cetăţenia Română; prin urmare în urma acestei decisiuni d. Sipsomo va continua a figura pe listele electorale ale judeţul ui Iaşi. Samsarul d-luî Stâtescu a trium fat! % Aflăm din Piteşti că trenul regal a fost primit în gara d’acolo cu atâta răceala încât M M. L. L. nici nu s’nu arătat măcar lafereast a vagonului. Dacă în Piteşti, leagănul d lui Ion Brâtianu şi, până acum una din for tereţale coleetivistimuluî, entuziasmul pentru capul Statului este aşa de negatif, suntem în drept a ne Întreba ce o să se întâmple cu oca-ziunea călătoriei Regelui în Moldova. • Aflăm dintr’un isvor autorizat şi această ştire este dată şi de România liberă, că d. Dim. Ion Ghiea, prim-secretar al legaţiunei României la Berlin, va fi acreditat în calitatea de însărcinat de afaceri pe lângă guvernul Austro-Ungar până la numirea unui titular al legaţiunei noastre la Viena. Cu tot crezementul ce datorim in- formatorului nostru, aşteptăm ca V. N. snCi cel puţin Monitorul O ficial, se vorbească, mai'înainte d’a lua de adevărată o asemenea măsură pe care nimic n’ar justifica-o. • In urma ştire! date de «România Liberă» că mai mulţi alegători independenţi de colestivitate ar avea intenţiunea să pună candidatura generalului G. Mano la fotoliul de senator al colegiului I-iu de Ilfov, beizadeaua , în calitatea de prezident al comitetului partidului Voinţei Naţiona'e, a convocat pentru diseară pe colegii săi din comitet ca să se sfătuiască asupra mijloacelor d’a combate acea candidatură. De ce pe membrii comitetului şi nu pe d ni! Moruzi, Ulmeanu, To-boe, ş. c. a? Mai bine să pricep denşii. % Mâine se va inmâna d-lui G. Panu, sentinţa pronunţată erî de trib. Ilfov sec. 11. care l’a condemnat pentru ultragiu contra M. S. G. Această sentinţă are nu mai puţin de 8 punte de motivare. Se crede că infăţişarea în oposiţie va veni înaintea tribunalului înainte de aniversarea suirii pe tron a M. S. C. X D. Alex. Beldiman, agent diplomatic al României la Sofia este aşteptat Duminica viitiare în Bucureşti. Se zice că d-sa va însoţi la Viena pe delegaţii noştri însărcinaţi cu negoeiaţiunea convenţiunei de comercid cu Austru Ungaria. m «* * Ni se spune că Monitorul Comunal va înceta d’a apare şi că actele o-ficiale ale primăriei capitalei vor fi publicate în viitor In ziarul Unirea care va consacra la aceasta o parte din coloanele sale , în schimbul unei subvenţiunî egale cu suma ce costă redacţiunea şi imprimarea Monitorului Comunal. • Doctorul Niculescu, unul din cei mai diştinşi membri din corpul ofi-cerilor sanitari ai armate! române se află foarte greu bolnav de o pneumonie dublă. • Azi a avut loc la spitalul Colţii inauguraţiunea lecţiunilor de clinică ale d-lui doctor Stoicescu, noul profesor al Facultăţei de medicină din Bucureşti. Aproape toţi colegii d-lul Stoicescu erau faţă precum şi un foarte mare număr de stndenţi. D. Stoicescu a debutat printr’un elogiu al predecesorului său, regretatul doctor Marcovici, şi-a promis că va urma în totul tradiţiunile lui. S'a întrebat asemenea pe ministru dacâ schimbând regimul vamal, s'a e-xaminat dacă e posibil să se gaseascâ o altă sursă de venituri pentru a evita suspensiunea abolirel zecimelor. ULTIMA ORA # AGENŢIA II A. VAS Pnris, 28 Aprilie, — Toate informa-ţiunile primite de ziarele prusiene prevestesc liberarea apropiată ad-luîSch naebele. Pelersburg, 28 Aprilie. — «Gazeta Moscovei» zice că Rusia nu caută nici o întindere spre Balcani, dar influenţa sa In peninsula provenind dintr’o ces-tiune de coreligiune, ea nu ar putea să 0 cedeze nimănui fără a zgudui pro-priele sale fundamente. Londra, 28 Aprilie.—Ziarul «Standard» zice că resultatul pacific al incidentului dinPagny se datoreşte maieu seamă rezervei şi pacienţel Franţei, care va trage avanttgie înaintea opiniei publice. Dublin, 28 Aprilie.—Mulţi arendaşi se prepară in Irlanda ca să opuie o re-şistenţă armată evicţiunilor cu care sunt ameninţaţi. Quebec, 28 Aprilie. — Camera Comunelor din Canada a votat o resolu-ţiune tn favoarea lui. Home-Rule irlandez. Bonia, 26Aprilie.—Cale indirecta.— In viitorul consistoriu care va avea loc In luna Mal, Papa va crea doui alţi cardinali, Părintele Bansa dominican şi Mgr. Pallotti. Borna, 26Apriiie.—Cale indirectă.— Comisiuoea parlamentară a tarifului de vamă s’a Întrunit din nod. Ea a discutat 3 ore primele 2 măsuri financiare propuse de ministru Ma-gliani. Opiniunea predominantă In co-siunee de a respinge suspensiunea su-presiuutT celor 2 zecimi din impositul fonciar, până când ministrul Magliani nu va demonstra necesitatea imperioasa. Cât privesc drepturile asupra cerealelor, n'ar fi fost combătute de nici un membru al comisiunel. Câţi-va voiad chiar să le ridice la 4 şi la 5 franci. A-supra acestei cestiunî or-oe deliberare a fost suspendată până când ministrul va răspunde cestiunilor ce comisiunea 1 a adresat. AGENŢIA LIBERA Paris, 28 Aprilie.—Ştiri din Afganistan anunţa că insurecţiunea Ghil-zailor ia o întindere foarte mare Guvernatorul din Herat a cerut Emirului noul întăriri. Londra, 28 Aprilie.-—Trel-spre-zece socialişti ad fost condamnaţi la diferite pedepse pentru participare la Incăera-rea de la Hyde-Park. ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coitei, 4» — Bucureşti __ » MORI FA BRICIJE SPIRT TOT FELUL DE MAŞINI Mare deposlt de toate uneltele si accesoriile pentru exploatarea fabrieelor PIETRE de MOARA CURELE, CAUCIUCUR', GAZE DE MATASE, LUMINA ELECTRICA SURZENIA Recomandăm cu tot dinadinsul persoanelor lovite de surzenie. Microphonul aurii-cular imperceptibil inventat de D-nu Doctor Mâine din Paris. Acest precios instrument acustic este aprobat de Academia de Medicina din Paris şi a obţinut medalii de aur la exposiţiunile internaţionale din Paris şi Anvers. El se adaptează la conductul auditif se pune şi se scoate dupe voe, permite de a lua parte la o convorbire generala, reda organului celui mat rebel funcţiunile sale şi vindecă sb&r-niilurile, Sepoatezice despre microphonul auricular că el este pentru urechii cea ce sunt ochelarii pentru ochii. Aceste resultate sunt dobândite fara remedii şi Tara o peratiuni şi aparatul nu pricinueşte nici supârare nici durere. Se primesce franco prin poşte înprenna cu instrucţiunile necesare trimiţând un mandat poştal saD uncek de (cinci zeci) franci la inventator. D-nul Doctor Mâine 142 Rue Legender Paris. N. IO A.NID & C° BUCI «EŞTI —3, Strada Lipscani, 3— APE MINERALE francese. germane INDIGENE 18 8 7 COMANDE SE POT EFECTUA IN TOATA TARA Apolinaris ...........................i uo Apolinis . . .' . . .................. . —65 Apa de Buda...........................—80 Bilin.................................—90 Balaruc...............................i 60 Bourboule ............................... i 40 Bonnes 1/1............................1 60 «/a...........................1 — BâlţateşlT ...........................—80 Borszec ..............................—90 Capvern...............................a — Condillac.............................1 aţ Contrexville ^le cler)................1 50 Carlsbad (MOhlbrunl...................1 20 (Sprudel) . . . . . . . 1 ao Crondorfer (Btl. Bordeaux)............—80 Caciulata ............................—80 Ems (Kranchen)........................1 — „ (Victoriaquelle.................1 10 Elopatak..............................—90 Franzensbad (Franzensbrunnj .......... 1 -- „ (Wiesenquelle).........1 — ,, Stahlquelle).............'. t 10 Giesshiibler Bil 1 Litru..............1 10 Giesshflbler Btl 1/2 Litru............—70 ,, ,, (Bordeaux.............—90 Gleichenberg (Conslanlinquelle) .... 1 10 Hali (Jodvasser)......................1 aţ Kissingen (Rakoczy)...................1 40 Mont Dore.............................1 $0 Marienbad (Kreulîbrunn) ...... 1 — „ (Ferdinandsbrunn) .... 1 — Orezza............•................ 1 60 Preblauer-ţSauerbrum..................1 ao Pilllnauer (flacoane)............ . —80 Pyrmont (Slahibrunn)..................1 aş Roncegno....................... 1 40 Rubinat ......................... 1 40 St. Galmier (Badoit)..................... t ao „ (Noel).......................1 ao Selters (flacoane)....................—90 Spa (source de Pouhon)................1 80 Schvalbach (Slahibrunn)...............1 — Vichy (Grande grille).............. ,, (Celestins)........... ,, .Hauterive)..............^ 1 >0 „ (Hopital)............. „ (Mesdames) ..... Vals (Desiree....................... ., (St. Jean)............ „ (Rigolette)..............( 1 jo „ Magdeleinej ... (Dominique) ..... I ,, (Pauline) . v . . . . Wildungen.................................. 40 SĂRURI MINERALE Sare de Karlsbad..............Flac. a 50 „ Athermala de Bâlţateştl. ,, 1 75 „ pentru bat „ ,ţ „ Cutia a ko. a (o PENTRU FARMAC'STI SE FACE UN RABAT Toate apele minerale ce nu sunt coprinse aci se pot procura prompt. • * NB. Sticlele goale se prinţese pe preţ de zece Bani. MIM STMTf ea puţuri de păcură, locuri de srat, fâneţa inaşuri şi o moară ; se dă In a-rendâ de la 23 Aprilie viitor 1887. Doritorii s(3 vor adresa la doamna Ca-tinca Bm. Crupenski 1» Roman, www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 16 APRILIE oman In Bncuresieor|se»cu. M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol 1 No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulctrea luminei, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază ori-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. DE VENZARE O MARE CANTIT ATE DE BUTOAIE DE ULEIURI POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIF ..STELLA Pabrioa de sepun Calea Vlcloroi, 66. D-A.VIANU fost şef de clinică la profesorii Galezowski din Paris Dă consultatiuni pentru boule de OCHI, URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni de hirurgie oculara. Bucureşti, Calea Văcăreşti No 53 (alături cu spitalul Xenocrst) de la orele 2—4 dupe amiazi. Pentru seraci dimineaţa de Ia 8-9. www.dacoromanica.ro