ANUL II No. 416. A DOUA EDITIUNE 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCtP LA I 81 ie A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE 1%’ BtiCIIRESC'l La casa Adminietratiunei I.\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni lei, 3 luni 10 lei li\ s i hki>'ATATE : La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Peutru 1 an 50 lei 6 luni 85 lei. TA PARIS: Segaseste jurnalul cu ISCeni. numerul, la Kioscul din rur Kontmartre II» Bulevardul St. Germain \’o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACŢIA l\o. 3. — Plata Episcopiei. — No. 8. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU ULTIMA FAZA AFACEREA DE LA PAGNY 1875—1887 INCIDENTUL FRANCO-GERMAN B ENEFICIURILE FEMEIA MORTULUI ULTIMA FAZA Din zioa când guvernul actual prin violenţă şi prin fraudă, modifică cu concursul Regelui Gonstitu-ţiunea de la 1866, condiţiunile de luptă între partidele noastre politice se schimbară la moment. Raporturile reciproce între partide, relaţiunile între Rege şi opo siţie fură cu desevirşire schimbate. Lupta fu transportată afară din parlament. Partidele care cu vre-o doi ani înainte votaseră Regatul, încetară ori-ce fel de relaţiuni cu palatul. Toate caracterele care denotă o situaţiune anormală apărură imediat. Atunci începu o eră nou, o eră de violenţe care fu ilustrată cu scenele de la Bossel şi de la Orfeu, cu călătoria Regelui întâmpinat cu fluerâturi de la Giurgiu până la Se-verin, cu răscoala de la Botoşani, cu omorurile de la Velcea şi de la Turnu-Mâgurele. Nimic nu ne face se credem că această stare de lucruri se se modifice întru ceva; totul din contra ne îndeamnă a crede că scandalurile vor merge crescendo, până la alegerile viitoare. Aceste alegeri , după părerea noastră, vor fi sflrşitul erei actuale şi vor fixa începutul unei faze noi. Daca cu aceasta ocazie Regele va garanta libertatea alegerilor, putem spera că lucrurile vor reintra în ordine, şi că alegerile din 1888 vor fi punctul de plecare a unei ere de ordină şi de linişte. Daca, din contra, alegerile acelea să vor face tot sub auspiciile guvernului actual, şi în aceleaşi eondi-ţiuni ca alegerile pentru Constituantă, de acum patru anî, ele vor fi semnalul unei mişcări revoluţionare. Căci daca astă zi, ceva ne mai reţine în acea fază de agitaţiune care nu mal este o stare de lucruri normală dar care nu este încă revolu-ţiunea, cauza este că se mai găsesc printre noi unii oameni care speră Încă să dea crizei actuale o soluţiune pacinica, in momentul viitoarelor alegeri. Se dispară însă această ultimă nădejde, să se arate ţării perspectiva d’a indura încă pe patru ani un regim odios ca cel actual, şi nu va mai fi o singură esitaţiune în toată oposiţiunea, nu să va mai auzi o singură notă discordantă în consiliile oposiţiuniî. Să se convingă dar Regele că guvernul actual nu poate se presideze la viitoarele alegeri. Şi nu numai consecinţele acestor alegeri ar fi fatale daca guvernul ar eşi biruitor dintr’o lupta inegală, dar însuşi aceste alegeri sunt un pericol, daca guvernul Bratianu le va face. Atunci nu va fi numai vorbă d’a garanta libertatea alegerilor, va fi nevoe se se garanteze ordinea şi liniştea publică. Cetăţenii ştiii ce s'a întâmplat la Botoşani. Cea ces’aln-tîmplatcu ocasia alegerilor comu-nalesă poate întâmpla mai cu seamă cu ocasia alegerilor generale, şi nu numai la Botoşani dar în toată ţara. Şi când lumea e pregătită pentru asemenea extremităţi, mai mult de cât sigur trebue să ne aşteptăm ca se se şi împlinească. Să se gândească dar bine Regele la consecinţele unor noul alegeri făcute în aceleaşi condiţiuni ca până acum şi care ar avea de scop se perpetueze la putere regimul colectivist. Se se gândească că daca alegerile pentru Constituantă au silit pe opo-siţiune să intre pe calea de agitaţiune în care ne am angajat, şi au creat acea stare de anarhie care durează de mai bine de patru anî, a-legerile de la anu, făcute tot sub preşedenţia d-lu! Ion Bratianu vor sili pe oposiţiune să intre în ultima fază a luptei, şi se nu mal vază scăparea decât în mijloacele cele mai extreme. Şi dacă Regele se convinge că a-legerile viitoare nu pot, fără cele mai mari pericole, să fie făcute de guvernul actual, că prin urmare a-cele alegeri sunt ultima limită a duratei regimului Brătianu, trebue să se gândească că acea ultimă limită nu e tocmai depărtată şi că acel moment fatal să apropie. Peste un an să vor face alegerile generale pentru Cameră şi Senat. Cu şase luni înainte, cel puţin, va trebui să începem campania electorală ; şi încă de la începutul campaniei electorale va trebui să ştim in ce c, ndiţiuni să vor face alegerile : vom avea un simulacru de alegeri sub auspiciile d-lui Ioan Brâ-tianu, în care caz lupta nu să va face in şalele de vot ci lupta se va coborî pe stradă, or vom avea nişte adevărate alegeri libere, în care caz guvernul actual nu va putea sta la cârmă în timpul alegerilor. Daca aceasta din urmă soluţiune are oare-şl care şanse d’a fi preferată celei l’alte, şi daca este adevărat că mult peste şase luni va trebui să fim lămuriţi în această privinţă, ar trebui ca Regele încă de acum să se gândească să nu lase a se încorda şi mai mult relaţiunile între Tron şi Oposiţie, între Coroană şi ţară. Alt-minterl n’ar mai rămâne de cât cea l’altă soluţiune. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Constau tino pol, 26 Aprilie. Anglia începe a manifesta semne de impacienta fată cu resistenta ce opune Poarta în negocierile Începute asupraces-tiunel egiptene. Paris, 26 Aprilie. După ultimele ştiri veuile din Sofia, negocierile începute de guvernul bulgar in vederea eonlracLârel unul împrumut, n’aO isbutit. Vieua, 26Apriiie. împăratul a decernat ordinul »Toison d’or« contelui Kalnoky şi F. Z. M. contelui Byland-Rheydl ministru de resbel. Vlena, 26 Aprilie. Se persistă a se semuala starea de orisâ în care se găseşte cabinetul din Belgrad. Demisiunea ministerului ar fi fost oferită Regelui în urma divergentei de opiniunl în cestiunile militare şi financiare. Roma, 26 Aprilie. La Camera deputaţilor, D. Martini interpelează pe guvernul asupra iutenţi-umlor sale în cestiuuea africană şi asupra mijloacelor de care se va servi pentru a aplica programa ministerială. D. Deprelis rtspuude că iu şedinţa cea mal apropiată, va spune dacă şi când va respunde. Camera s a amănat pe Luni# Generalul Gene a părăsit Massuach pentru a se dirijea spre Italia. Sofia, 26 Aprilie. Regenţii vor merge probabil laTârnova, vor trece prin Slivno, Şumla, Varna, Rus-ciucşi vor reintra, în urmă la Sofia. Ştirea publica,**, de «Journal des De-bals» relativ la contractarea unui îm-prut bulgar, n are nici un temei. AFACEREA DE LA PAGNY Paris, 26 Aprilie. Contele llerbert de Bismarck primind erl dosarul anchetei franceze a informat pe d. Herbette, ambasadorul Franţei, că nu posedă încă toate actele anchetei germane. ** Vlena, 26 Aprilie. După nişte ştiri venite din Berlin, incidentul Schnaobele a intrat pe o cale regulată ; el se va termina probabil prin stabilirea probelor înaintea tribunalului. I‘nris, 26 Aprilie. Consiliul de miniştri s'a întruniL Ia nouă ore, sub preşedenţia d-lul Grevy spre a delibera asupra afatyrel de la Pagny. Dosarul german n'a sosit până acum. E aşteptat dintr’un moment într’altul. îndată ce va fi primit la ministerul afacerilor străine, consiliul de miniştri se va aduna din nou spre a cerceta aclele autorităţilor germaue în această afacere. l'aris, 26 Aprilie. Procurorul din Naacy a trimes guvernului un raport complementar privitor la arestarea d-lul Schuaebeie. In acest raport procurorul confirmă primele resultatc ce le-a dat guvernului după ancheta ce a făcut-o după arestare şi din care reese ca comisarul gărel din Pagny a fost atras pe teritoriu! german şi a fost aresiat pe pământul francez. 26 Aprilie. Atitudinea guvernul ai şi u poporului este demnă şi Iiotârîlâ. Paris, 26 Aprilie. Se telegrafiază din Berlin că acolo circulă sgomotul că manifestatiunl ar avea loc Ja Paris aproposilo de afacerea de la Paguy. Aceste sgomole sunt absolut falşe, nici o dată populatiunea pai isianâ n'a arătat mal multa rezervă şi mai omit sânge rece ca în această ocasiune. Pads, 26 Aprilie. Rupe consiliul de iniaislri tiuut azi dimineaţa, d. Flourcns, ministrul a facerilor streine a telegrafia.! d-lui HerbcUe, ambasadorul Franciei la berlin, ca se ceara guvernului ger-mt.n cvplicatiimi categorice in pri-vintu unei aucbetc contradictorii in afacerea Pagny. Documentele franceze sunt irefutabile. Berlin, 26 Aprilie. Aci afacerea din Pagny e tratată cu cea mal mare răceala. Se declară că apropiatele desbaterl judiciare ce vor avea loc în privinţa comisarului francez vor arăta aeea-ce este pozitiv în afacerea din Pagny. 1875-1887 A mai fost în ţară o administraţiune asemănată întru toate celei de astă zi : ea ’şi-a lăsat numele anilor 1807-69 70. Ca şi acum, nu se mai ştia în ce situaţiune ne găsim j ca şi acum nu era cu putinţă a ne orienta prin haosul Visteriei, haos pricinuit de o epocă de devastaţiune şi de ruină. însuşi ministrul actual de finanţe se însărcinează a ne descri acele timpuri. In cinci anî de la 1866—70,se incasase din veniturile bugetare: lei 296.8 34.200,04 şi se cheltuise: lei 356.621.457,51 adică s'au luat do la împrumuturi, precum se obicinueşte şi astă-zi, aproape (10 milioane Guvernul conservator, venind la putere, luă pe umeri moştenirea unei administraţiunl risipitoare, ignorente şi vinovate. A luat’o. Cel pe care ţara ’l crezu destoinic a citi In întuneric, a limpezi haosul, a acoperi deficitul, a introduce ordinea în administraţiune, a dota Visteria cu legi necesare şi înţelepte fu Petru Ma-vrogheni, In mai puţin de patru ani, faţa lucrurilor fu schimbată. Până în 1870, Curtea de Compturi era o instituţiune numai nominala : ministerul finanţelor nu Încheia socotelile şi Curtea n’avea ce să verifice. Până In 1870, legea comptabilităţii generale era o lege platonica : ministerele nu ţineau cont de dânsa şi cheltuiau cât voiafi şi puteau. Impozitele eraQ stabilite pe nişte baze nesigure ; strângerea lor da naştere Ia predări şi delapidări. Va să zică, Petru Mavrogheni moşteni : viţiul şi neregula în administraţiune, risipi şi ilegalităţi In finanţe, nici o sistema în imposite, nici o instituţiune organizată. Sarcina sa fu grea, dar se achită de dânsa într’un mod atât de mulţumitor, în cât astâ-zl, peste 12 ani, şi vrăşmaşii săi cei mai neîmpăcaţi vin de recunosc munca onestă şi inteligentă a lui Petru Mavrogheni, în scurtul timp al trecere! sale pe la ministerul finanţelor. Văzurăm ce moştenise la 1870. Să'l lăsăm să istorisească singur ce făcu şi cum se găsea tezaurul In 1874: In şedinţa de la 25 Februarie 1876 se discuta mult cestiunea împrumutului propus de răposatul ministru Strat. D. Mavrogheni, lua cuvântul şi în calitate de fost ministru al finanţelor zise următoarele: Acel d-ni deputaţi care au făcut parte din Camera trecută trebue să ’şl aducă a-minte că pentru anul 1874 opoziţiunea de a'uaci (.colectivitatea de asta-zi , atacând guvernul denunţase că anul acela va lâsa un deficit de 11 milioane. Am protestat contra ţii'rel de 11 milioane; dar am recunoscut câ eram ameninţaţi de un deficit de 7 milioane. Cu Loate acestea, cu cunoştinţa ce aveam câ voi beneficia de rămăşiţe, de venituri estraordinare şi de anulări de credite, am luat asupra mea răspunderea că deficitul se va acoperi sad va fi foarte minim. A-ceastâ îndatorire am îndeplinit’o. Şi în a-devâr la finele exerciţiului pe 1874 a rezultat un deficit real de numai lei 300 mii Cât timp însă trăi cel ce vorbea ast-fel, cel ce dovedea cu ţifre cât făcuse în timp de mai puţin de patru anî, nu întâlnise de câl critici aspre şi nedrepte de la aceia care formaseră o-posiţia din 1874 şi se găsesc la guvern de unspre-zece ani. Singur Mavrogheni spune că a fost atacat de opoziţiune. Să dăm însă, ca curiositate, şi un specimen din proza acelei opozi-ţiuni. Luăm gazeta ei oficioasă de pe a-tunci, Alegătorul Liber. lata ce citim în No. 131 din 12 Decembre 1875: «In cinci ani de zile ministerul din li Martie 1876 a perceput şapte bugete de venituri luând de normă anul 1870. Cu alte cuvinte acest guvern al ordine!, al stabilităţi, al conservârel, in cinci ani a anticipat veniturile a doi ani viitori. Aceasta numai ordine nu se poate numi. In o asemenea situaţiune numai lumini nu poate domni,căci or-ce prevedere pentru viitor se întunecă. Numai prosperitate nu se poate spera de la o stoarcere ma! dinainte şi cu aşa iuţeală a capacităţii imposabile a cetăţenilor. Această stare anormală a finan ţeior ţări» gravitatea el pentru vitorul Românii, pot 11 nesocotite numai de aceia care în afacerile publice pot pune consciinta la aparte, conduşi fiind numai de interesele momentului, de interesele lor personale si de cerinţele coterii careia apurlin. Aşa se scria In 1875 despre Petre Mavrogheni. Deşaptezileînsă ministrul român din cabinetul Catargi nu mai exista: o piatra acoperă ochii şi glasul lui. Atât se aştepta, pentru ca scriitorii din 1875 să revie la cunoştiinţâ şi să asculte un minut vocea conştiinţei lor. Am reprodus mai alalta-ieri ce scrie L’Etoile Jioumame— cum am zice ediţia franceza a Alegătorului liber —asupra Iri Mavrogheni, JUOI, 16 (28; APRILIE 1887 15 BANI NUMEBLJL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paria: la Agence Hovn% place (ie la bour se, S. Agrnce Fibre, rue Xotre Dame des Victoires 50, (Place de la Bourse) pentru Paria. Franeia, Germania, Auatro-l ngaria, Italia si Starea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri Bi reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B* ADMINISTRAŢIA \o. 3. — Flata Episcopiei. — No. 3. Foaia oficioasă zice că : El a aşezat impositele pe o asietă raţională. El a dat impuls prosperităţei financiare. El a stabilit ordinea în scripte. El a fost cel d'intâiu financiar al ţării. Ce vreţi mai mult? Colectivitatea aşteaptă ca bărbaţiiîn-semnaţi ai partidei conservatoare să închidă ochii, pentru ca să deschizăpe ai ei şi să spună câte o-dată adevărul ! D-nu Schnaebele.—Cauzele arestarei. Cum s’a întins cursa.—Arestarea. Raportul procurorului general francez.—Presa franceza. — Franeia cere explicatiuni. lată amOnunlcle pe care le dâ ziarele franceze relativ la această afacere: D-nu Schnaebele Sub imperiu d-nu Schnaebele era comisar de poliţie la Thionville. El se distingea atunci prin zelul sSQ bona-partist. Intr o călătorie pe care o făcu împăratul Napoleon 111. în Lorena, d-nu Schnaebele fusese Însărcinat cu serviciul siguranţei pe lângă persoana Împăratului. De asemenead-nu Schnaebele fusese pus la disposiţia d-lui Be-nedetti, când acesta era ambasador la Berlin. A fost numit comisar la Pagny. puţin timp după resbel, când această staţiune a devenit foarte importantă, rămânând stagiune de fruntară. D-nu Schnaebele, mergea de mal multe ori pe săptămână la Metz. Nu se ştie însă, dacă, a mal fost la Metz, dupe ce s’au făcut alegerile pentru Reichstag. Se crede Insă că n’a mai fost, cel puţin de când se decisese arestarea sa, care sar fi putut opera mult mai uşor la Metz. D-nu Schnaebele trece de un om care 'şl cunoaşte bine meseria şi foarte inteligent. El este în etate de 59 ani. Cauzele arestarei Se zice că d-nu Schnaebele, în afară de atribuţiunile sale regulate, făcea in-vestigaţiuni exterioare dincolo de fruntarie. Pentru acest scop, el întrebuinţa agenţi secreţi—în număr de trei—pe care poliţia Germană li arestase mai dinainte, şi care se află acum internaţi la Leipzig. In cursul perchisiţiilor care s’aufăcut In Alsacia Lorena, In urma alegerilor de la 21 Februarie, care ah supărat atit de mult pe Germania, poliţia imperială găsi probe despre rolul activ de supraveghiere pe care d. Schnaebele, îl exercita dincolo de fruntaria franceză. Un mandat de arestare fu îndată liberat în contra sa. Rămânea numai a ’l aduce la Îndeplinire. Ziarul l’Autorite zice că d. Schnaebele era un agent al generalului Boulanger căruia el trimetea relaţiuni despre cele ce se petreceauîn Alsacia-Lorena; el dispunea pentru acest serviciu de fonduri speciale de l i ministerul de rezbel. Cum s’a întins cursa. Eatâ textul primei scrisori pe care d. Gautsch, comisarul de la Novâant, frun-tara germană, a adresat-o d-lul Schnaebele : Iubite coleg, Aş avea să vS fac o comunicare care nu priveşte nici pe guvernul german nici pe cel francez; dar pentru a vă face această comunicare, ar trebui să fim singuri, şi dacă bine voiţi, am putea profita de ceşti unea stâlpului de la fruntară pentru a ne Întâlni. Cu toate rugăciunile soţiei sale, d’a se feri, şi d’a nu se duce la lntîlnire, d. Schnaebele se duse. Arestarea. Pe drumul care duce de la Pagny la Noveant, la 700 de metri de vama franceză, se alia un stâlp pe care sta scris: Frontiera. Pe calea ferată se află un alt stâlp, vapsit cu culorilegermane. Acest stâlp era căzut de mai multe zile, ger www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 16 APRILIE ■WJMWW—H—I manii renunţase al mal ridica căci cădea foarte des. D. Schnaebele mergând să întâlnească pe comisarul german, abia trecuse fruntara germană, când unul d'n cel doul agenţi deghizaţi, care erad ascunşi Intr’un şanţ se apropie de dtnsul şi 'I zise : — Am onoare să voibesccu d-nu Schnaebele, comisar la Pagny ? D. Schnaebele. răspunzându'I că da, agentul II puse mâna pe umăr zi-cându-1: — Sunt agent al poliţiei germane ; In numele legel vă arestez. D. Schnaebelle care este foarte viguros, scăpă din mâinile agentului, şi sărind îndărăt, retrecu graniţa. A-tuncl punând mâna pe stâlpul, care purta iniţialele Franţei, le strigă : — Sunt comisar de poliţie francez ; sunt In Franţa ; In numele legel vă o-presc d'a înainta. Cel doi germani se consultară un moment, ne ştiind dacă trebue să violeze fruntaria. Dar şeful lor, d. Gautsch, care până atunci fusese ascuns, apărând de b dată,le ordonă să treacă graniţa. Ei se aruncară asupra d-luî Schnaebele, care chema ajutor ; o lupta vie se încinse ; Insă agenţii reuşiră a pune mâna pe dânsul şi al duce pe teritoriul german. De acolo d. Schnaebelle fu dus pe jos până la Novăant de unde fu condus cu trenul la Metz, unde a fost încarcerat. Raportul procurorului general francez D. Sadoul, procuror general la Nan-cy, a sosit la Paris cu resullatul anchetei sale. Raportul săd constată că d. Schnaebele a fost urmărit şi arestat pe teritoriul francez. Acest raport se basează mal cu se8mâ pe deposiţiunea fraţilor Gau-thier, vieri francezi, care lucrau la distanţă de 35 sad 40 de metrii de locul unde s'a petrecut faptul. Intr’un consilid de miniştri ce s’a ţinut la Paris sub preşedinţa d lui Grevy,ministrul da justiţie a dat citire raportului d-luî Sadoul. D. Grevy, se zice că ar fi aprobat ooriclusiunile raportului, şi a exprimat părerea că aceste conclusiuni trebuesc luate de baza a reclamaţiunei ce se va adresa guvernului german pentry violarea de fruntarie ce s’a comis cu ocazia arestărel d-lul Schnaebele. Presa franceza Presa franceză păstrează până acum o atitudine calmă, cu toate ca recunoaşte că situaţia e critică, şi că corn-plicaţiunile cele mal grave se pot ivi Ziarul la France, regretă că camerile nu sunt Întrunite In aceste circumstanţe critice. L’Intransigeant, este mal energic. Iată ce zice : Am probai, In lol cursul acestor trei luni din urmă, că dorim cu tărie pacea. După ce ajurat tnainlea Reichstagului că o voeşte şi ei, Bismarck probează azi că minţea, şi na IncetaL nici odată d'a căuta resbelul. Aceste provocaţiunl ignobile, vor avea ca efect de a exaspera patriotismul nostru. Toată lumea înţelege acum că dacă suntem siliţi a primi lupta cu un inimic capabil de ast-fel de fapte, vom combate nu numai pentru patria noastră, dar pentru vatra noastră, pentru limba noastră, pentru viitorul naţioualităţel şi copiilor J noştri. Va fi un resbel de desperare,care va pune In picioare patru milioane de Francezi, şi credem că vor trebui multe, multe milioane de germani pentru al bate. Le Radical zice : Ziarele din toate ţările oneste, sunt unanime a declara, că o repiraţiune imediată este necesară. Nu numai d. Schnaebele trebue să fie pus In libertate, dar funcţionarul care a comis actul ignobil trebue pedepsit. La Justice cere asemenea o satisfacţie. Ziarele conservatoare aii o atitudine mal calmă. Franţa cere explicatiuni O depeşe a Agenţiei Libere, de azi, a-uunţă că d. Flourens, ministrul afacerilor străine, a telegrafiat d-lui Her-bette, ambasadorul Franţei la Berlin ca să ceară guvernului german expli-caţiuni categorice In privinţa anchetei contradictorii In afacerea de la Pagny. Afacerea intră ast-fei într’o faşă destul de serioasă, al cărui desnodământ nu se poate prevede. INFORMATIUNI Delegaţii români, pentru negocia-ţiunea tractatului de comerciu cu Austro-Urigaria s’au întrunit aseară la ministerul finanţelor sub prezi-denţa d-lui P. S. Aurelian. Această întrunire va fi cea din urmă înaintea plecârei delegaţilor la Viena, plecare ce credem că nu vaîntîrzia mult cu toată părerea contrarie a ziarului vienez Nene freze Presne. X M.M. L.L Regele şi Regina vor fi însoţiţi în călătoria Lor la Mehadia de către d-niî general Greeeanu, prefect al Palatului şi major Cazimir adjuntat şi de către d-şoaradeonoare Romalo. * Îndată dupe Întoarcerea sa de la Mehadia, unde însoţeşte pe M. S. Regele, d. major Cazimir va fi înaintat la gradul de locotenent-colonel si trecut în regimentul al 2-lea de roşiori. Adjutant regal, în locul seu, se va numi d. major G. Odobescu de la şcoala de Cavalerie x D. Radu Mihai merge în Moldova ca să pregătească entuziasmul ce va trebui se izbucnească în drumul M.M. L.L. Regele şi Regina. Numai de n’ar rătăci banii puşi negreşit la dispoziţiunea sa de către guvern pentru încălzirea acelui entuziasm. * Atlăm că colonelul Argetoianu din geniu va pleca în curent) în străinătate însărcinat cu o importantă misiune. X Comitetul partidului Voinţei Naţionale a ales candidat al guvernului pentru fotoliul de Senator al colegiului l-iu de Ilfov pe d. Dancovici. Candidatura d-lui doctor Penesou, prezintată şi sprijinită de d. Nacu (Mincovici) Ministrul financelor a fost foarte reu apreciată. X D. Mihail Cogălniceanu a plecat în Dobrogea. In acelaşi timp cu d-sa a plecat şi colonelul Voinescu pentru a reveni cu regimentul ce comandă şi care a fost desemnat pentru a lus. gamizonă în Bucureşti. X Ziarul Unirea ne întreabă pentru ce numele d-lui Gr. Ventura nu mai figurează în capul ziarului nostru. Răspundem că : d. Gr. Ventura a încetat d’a mai fa ce parie din re-dacţiunea noastră în urma dorinţelor exprimate de d-sn d’a se o-dihni cât-va timp, sănătatea d-sale, zdruncinată, din causa finalei serioase ce & suferit este încă puţin timp. reclamând îngrijiri. X Manutanţiunea municipală de la Golintina a fost cu desăvârşire distrusă de un incendiu. Focul a izbucnit astâ-noapte pe la 11 ore şi jumătate într’unul din grajdurile stabilimentului şi s’a întins cu repeziciune asupra tuturor celor-l’alte clădiri. întreaga manutanţiune era in flăcări când pompierii au sosit, ast-fel că, cu toate silinţele, peste puterile omeneşti, ce denşiî ’şi-au dat, ei n’au putut isbuti să scape nici o parte a stabilimentului incendiat. Primarul Bucureştilor, prefectul poliţiei, comandantul pieţei, procurorul genera! şi primul-procuror ad sosit la locul sinistrului îndată ce au fost tncunoştinţatl şi chiar înaintea venireî pompierilor şi nu s’au retras de cât foarte târziu. Azi dimineaţă la 9 ore şi jumătate focul era încă destul de violent. Au ars şi mai mulţi cai şi se vorbeşte chiar despre accidente de persoane. Pagubele sunt considerabile. Ele se ridică la peste 200,000 lei numai pentru comuna Bucureşti, osebit de cele ce sufer proprietarii de grâne aduse pentru măcinare la moara manutanţiunei. X D. d. Holban ne trimete din laşi un important studiu financiar, sub titlul Agio pentru argint. Vom începe mâine publicarea a-ceslei însemnate lucrări. La întrunirea ce au ţinut’o eri seară studenţii universitari, la so-o.ietatşa Unirea, s’a hşţ&rît ca o co-misiune de trei membrii, dd. G. Urlâţeanu, I. Mitascu şi lacomi să meargă se ceară la autorităţile com-petinte pedepsirea ofiţerilor care au maltratat pe brigadierul Cudalbu. X Membrii Consiliului comunal ne-putăndu-se înţelege asupra alegerei unui ajutor al primarului în locul d-lui Cerkez, câci câte trele candidaturi puse aveau sprijinitori de o potrivă puternici, a hotârit se lase locui vacant, împărţindu-se atribu-ţiunile celui al 5-lea ajutor intre d. primar şi d. ajutor Dobrovici. X Ni se spune că pagubile suferite de comuna Bucureşti prin arderea manutenţiuneî de la Colintina sunt acoperite de o asigurare la «Dacia-România.» X y PROCESUL D-LUI G. PANU La sectin II La ora 2 1/4 a venit înaintea Tribunalului Sec. II procesul de presă intentat d-lul Gheorghe Panu. directorul politic al Luptei. Tribunalul este compus ast-fel : D. M. Julian, preşedinte D. Scarlat Ion Ghica, membru D. G. Bursan. membru Fotoliul ministerului public este ocupat de însuşi d. prim-procuror Dulap (Andronescu). Precum se ştie d. Panu nu s’a pre-zintat la înfăţişare. Sala tr'bunalulul esteprea mică, pentru ca lumea curioasa care venise la acest curios proces să poată găsi loc. Uşele secţii fiind Insă deschise publicul a putut asculta In voie desbaterile. Se da citire ordonanţei judecătorului de instrucţie Stătescu. pe care am pu-blicat’o ieri. După aceasta grefierul citeşte In întregul lui articolul: O mut pericoloş, Se observă surtsuri expresive pe buzele auditorului la auzul cuvintelor : ulan prusian, om sinistru, samsarul tutulor nenorocirilor. După aceste primul procuror ia cuvântul. Rechizitoriul Ca In lot d’auna şi acum simpaticul d. Dulap ’şl da mal multa osteneală să ’si Ingrijiască figura de cât dicţiunea. N’a spus mai mult ca o suta cuvinte, şi acelea ingtnate, încurcate şi şchioape. Iată esenţa : Art. 24 din Constituţia noastră e copiat după art. 86 din Legea din 1819. In acelaş spirit prin urmare e concepută dispo3iţia noastră Constituţională. Citeşte un pasagiu din comentariele Renouart şi conchide că ofensa aduxa regelui reclamă rep&raţiunea pe care societatea o aşteaptă cu impacienţă. Primul-procuror, uită peste un moment aceste cuvinte şi zice : Ca sâ nu dati o mai mare importanţă de cât merita aceastel cestiunl, nu crez necesare alte comentarii şi prin urmare cer aplicarea Iară circumstanţe atenuante a art. 77 din c. penal, de oare ce intenţia frauduloasa a au torului articolului incriminat e nediscutabilă. Procurorul mal Îngână de 2 ori cuvintele : delict, ultragiu, intenţie frauduloasă etc. şi se aşează pe fotoliu. Preşedintele declara desbaterile Închise. Senlintzn. Tribunalul se retrage In Camera de deliberare şi peste zece minute pronunţă următoarea sentinţă : Condamna pe (ilierghe Panu la maximul dc doi ani închisoare, einei mii lei amenda si cinci lei eheltueii de procedura. Citirea acestei sentinţe a fost primită cu indiferenţa şi răceală de către public. O observaţie: Pe tabloul de ordinea proceselor, acţiunea contra d-lui Panu e ast-fel înregistrată : 24 G. Panu Dos..../87. Dosarul n’are număr. Pentru ce ? DEPESI TELEGRAFICE ALEMIA LIBERA Paris, 26 Aprilie. In cercurile noastre politice se crede eâ d. Marinovicl va fi probabil însărcinat cu i formarea noului cabinet S&rbesc. Varşovia, 26 Aprilie. Linia Strategică Chelm-Brzsez care tre- buia să fiie terminată in Iulie va fi gata deja pe la mijlocul lunel lui Mai. Se lucrează cu multa grabă la construirea de şosele importante. Constantinopol, 26 Aprilie. Cercurile turcescl sunt foarte rău impresionate de atitudinea lui Sir Drumond Volf, comisar englez, care evită sistematic de a da un răspuns orecis cu privire la evacuarea Egiptului. Constantinopol, 26 Aprilie. Se comentează mult tn sferele politice de aici preparativele militare ale Rusiei. Se susţine că deriziunea ce va lua Rusia în ce priveşte înaintarea trupelor sale In Afganistan va depinde de atitudinea En-gliterel tn cestiunea bulgară. Viena, 26 Aprilie. împărăteasa Austriei a 90sit aslă-zl la Mehadia. Regele şi Regina României vor sosi tn dimineaţa zilei de 28 Aprilie şi vor trage la Hotelul Franpois-Joseph Suveranii României se vor întoarce la Bucureşti la 2V» seara. Viena, 26 Aprilie. Ifupăralul a conferit contelui Kalnoky ordinul La Toisqn d'or cea mal mare dis-tincţiune austriaca. Jurnalele oficioase văd in acest act dovada evidentă câ monarchul aprobă tendinţele pacifice ale politicei contelui Kâl-noki. Aceasta dislincţiune dovedeşte încă succesul deplin al politicei de pace urmată de ministrul Austriei. Soflu, 26 Aprilie. Se desminte ştirea că guvernul ar fi deja efectuat un împrumut. Sofia, 26 Aprilie- Se vorbeşte de convocarea Sobranie) mici la sftrşitul Iul Aprilie. Viena, 27 Aprilie. Afară de corniţele Kalnoky am mal pi i mit ordinul Toison d'Ov ministrul de războiţi al imperiului, corniţele Bylandt . Reydl comandantul corpului de armata din Ungaria, comite e Pejaczewitch de Nerocze, marele mareşal, contele Szec9en de Temerin, prinţul Windiscligraetz şi Sennyey, judex curiae. Berlin, 27 Aprilie. In curând se va presenta Reichstagului proectele dereformâpentru Alsacia-Lorena Strasburg-, 27 Aprilie. I). Schnaebele a fost adus aici, unde se va urma cu instrucţiunea afacerel. NOII DECORAŢI Ordinul Steaou României t. In gradul de Mare-Oficer D. Schina (Constantin E). 2. In gradul de Comandor D. Ciocârlan iCostantin). 3. In gradul de ofiţer DD. Stătescu (Paul,, Politimos (Constantin G.j, Zeuceanu (Constantin), Paciurea (Mihail , ZefcliidelSimioni,Duca ^Gheorghe 1.), Sărăţianu (Constantin.. 4. In gradul de cavaler DD. Piersiceanu (Gheorghe), lonescu, 8â-vescu, dr. Cantacuzino (Constantin), Orâ-şeauu (Nicoiae T.), Papiniu Ion N ), Gtaca (Grigorie Gr.), Sterescu (Daniil , Mândru i'Teodor), Andronescu (Grigorie,. Ordinul Coroana Hoinăiiiei 1. In gradul de Mare-Cruce DD. general Mihaid (Radu), Aurelian (Petru S.) 2. In gradul de Mare-Oficer DD. Nacu (Constantin), Moscuna (Atha-nase), Anastasiu (Dimitrie), Gane (MateiQ., FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (74) ALEX1S BOL VIElt PARTEA TREIA V In care Siimm se ininiiucu/.a foarte — Te faci că nu înţelegi, urmă Si-tnoQ, mi se pare când te uiţi aşa ca văd o dihanie de acele care sar din creanga In creangă... Iţi spun ca era foarte bun cu toate ca unul din ai noştri! de pe Speranţa a murit de indigestie. Era dupe o bătălie... isprăvisem tot de mâncat. Atunci am pus mâna pe câţi-va sălbatici dintr’o insulă sălbatica, şi i-am mâncat fripţi.; n’am spus nimic spre a lulâtura pedepsele....Nic! tu să nu scoţi o vorbă despre asta. Dar nici n’am grije, căci semeni maimuţă şi soiul acela u’are graiu. Am mâncat 5 sălbatici, graşi ca nişte c'aponl. A I ce prânz, ce prânz ! Gând mă gândesc şi acum Im! vine apă la gura. Ş’apot nici n’aveam alt de făcut, de cât doar se murim de foame. Negrul se strâmba ascultând pe Si-mon şi se vedea că ceva straniii se petrece tn el. înainte de a se sfârşi prân- zul el se sculă repede şi eşi afară, iar matelotul urmă să istorisească Cate-rinel, lncredinţând’o că era şi fente! care mâncau cu mare poftă carne de om, că ele se numeau ghinofage, la care bătrâna bucătăreasă respundea făcându-şi cruce. Pe ia 9 ore, Simon, ajunse ţanţoş In strada Temple ; voia să intre la o mică cafenea faţă cu casa, când văzu eşind pe poarta un om pe care i se păru că ’l recunoaşte ; se ascunse şi se uită la el cu băgare de seamă ! 0-ntul care eşi se din casa lu care locuia Genevieva, era Fernand. Nimic în lume n’ar putea da o idee de zăpăceala matelotulul ; rentase încremenit în colţul în care se ghemuise spre a nu !i văzut, câscând gura, boldind ochii mari, reţinându-ş! respiraţia. Fernand liber, asta n’o putea pricepe ; era sigur că trebue să fie Închis, In aşteptarea sentinţei care ’l va condamna. Liber I asta nici stăpânul aed n’o ştia. Acest fapt pe de o parte îl mira, dar pe de alta II şi îngrozea. De ce ticălosul eş'a din casa femei locotenentului său? Se vede câ el fugino din închisoare venise la dânsa ; căsătoria sa fuseBe o comedie spre a se Îmbogăţi, şi pe lingă frumoasa Iza, el trăise şi cu d-na Davenne ca mal Înainte de Înmormântarea iul Pierre... Atunci femeia locotenentului său, aceea de c&re se interesa el, era tot acea fiinţă netrebnică pe care Pierre o condamnase şi care nu merita nici mila, nici ertare I... Simon se apucă de cap, Intrebându-se dacă nu va lue-buni. Şi cu toate acestea accentul jalnic cu care nenorocita fomee cerea Îndurarea Iul Pierre nu-I eşia din urechi,.. Dar nu ! el nu se va Înşela aşa lesne 1 Nu-i va spune unde e Jeanna, nu va cere locotenentului său s’o erte. Simon care nu iubise de cât o dată In viaţa sa, la 20 de ani, pe o lata durdulie din satul lui numită Profira, —- Simon zicea câ cunoaşte amorul. E! jurase Profirei că nu va iubi pe alta : II jurase Înaintea alL* . Iul, şi apoi se îmbarcase. Când k )toarse ; . i pe Profira moartă după un ur de ri iorie cu un amic al său. Di atui . I judecase femeile I Amorul i'. s mai putea prinde de el I De acer., --ăzi oi Fernantl apucă iute , : uri t- . t le, se repezi pe urmele lui Ch să I treacă de urlt, Îşi zicea — — Iac» cu ui suni :emeile; ţie milă de dânseb crezi ca au:eră ; nici de cum... Ei lasă Ic a 1 .. . tpol tu care ai suferit pe urma lor câ -.jşî în latul el aşa de o dat- ?.. FtJinDi.se lucruri erai să faci., să dpi copil iţa pe mâna ei şi a blestemau iut acele a... Lasă I... câ nu te sc.'P d n . ch N’ai voe să eşi din adăpostul ■ t >bui să fii. Siri ui ui mire» pe Fernand cu Înverşunare i • ■ \n u’l o clipă din ochi, isbindu-sc i • oţi o.uneniicare se aflad îndrume ui, : ~ ob îl făcea să înjure şi să oca rusca Scuipa lu u.jfc. pe care o Închisese Fernand şi cu pumnii strânşi zise : — Afurisitule 1... spânzuratule I... Tu In casa stăpânului... Ei lasă... vrei se stal la umbră, ţ’om da noi umbră chiar mâine ! Simon era mal cu seama furios contra lui însuşi: el care cunoştea pe femei, se lăsase să’l înşele mutrele prefăcute ale unei văduve. A ! era din cale afară I — Pe legea mea I toate femeile sunt bune de ştreang... Al mii de draci, ce istorie... Dar nici un cuvânt locotenentului, Tar bucura prea mult, ce’I drept... Bine ghicise el... Numai tu nâtârâule de Simon al fost o gâscă... dihanie bătrână... na 1... Tot vorbind, tot înjurând şi mormă-ind, matelotul Îşi uscase ghâtul ; era vreme să se gândească la prietenul său, cârciumarul din colţ, care uu’l văzuse de dimineaţa; voia să se întoarcă îndărăt când văzu uşa pavilionului des-chizându-să; se grăbi să se ascundă pentru a nu fi văzut, căci Îşi păstrase costumul, şi se dădu după o uşe. Un om eşi din pavilion. Mersul Iul era cunoscut lui Simon : — Aşteaptă, zise el... ăsta nu’i Fernand... Am să mă ţin de tine, prietene... Parcă te-aşi cunoaşte puţin I... lasă ! lasă 1... Omul acela apucă spre bulevard Simon 11 urmărea, lăsând toate precauţi-unile spre a nu’I da banueli. Dar ele e-rad de prisos, căci cel-l’alt părea absorbit de gândurile sale; mergea fără a se uita la nimeni Aproape de strada Turenne, omul trecu pe lingă o prăvălie foarte luminată ; lumina bătu In faţa lui şi Simon recunoscându’l sări în sus de o palmă şi apoi se opri In loc, strigând : — Doamne sfinte!... Nu visez... el 1 ei! Se vede că s’au adunat toţi afuri siţii In casa aceia.., Auzi, gloaba bătrână... cu Fernand... El ne înşeală, el era înţeles cu cel-l’alt... Maimuţa bătrână ! Omul lui Simon nu era altul de cât Rig. El apucă pe strada St. Gilles. Simon după dânsul. — Nu-mî scapi tu... Trebue să ştiă unde ţi-e coteţul... A! liftă bătrână! s au adunat o turmă de fiare rele. Ea, Fernand şi Rigl... Frumos, n am ce zice... Acuma e de veghiat, măi bâete... Deschide ochii In patru, In opt... De vreme ce se adună el aşa, trebue să aibă un gând... Şi el nu se tem, nu urăsc de cât pe un om... pe locotenentul med... Dar Simon e pe aici... N’al să’ţi joci mendrele, Şi Simon urmăria mereil pe Rig..... Acesta părea că vorbeşte cu el Însuşi; era foarte turburat. — Are ceva, Îşi zicea Sim ■ ) ■ deşte ia vr’o drăcie.... sad poate s’a văzut Într’o oglinda or în ccuştn- sa şi nu-I place nici lui mutra ce • « o* d I. locotenent efii piime, ’ •••■■ Nu-I vreme_de pierdui Simon, (Vă aiina) www.dacoromanica.ro EPOCA — 16 APRILiE 8 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlragtu 6,000 de ful ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Cretzianu (Gheorghe Z.)",Degre (Alexandru), L&hovari (Grigorie). 3 In gradul de comandor DD. Moruzi (Dimitrie), col. Pastia(Mihail), Kiriţescu (Gheorghe), Mortzun (Cnostan-tin), Rosseti (Ştefan), 8china(GlieorgheK.), Populeanu (Simeon). i. In gradul de Oficer DD. dr. Istrati (Constantin,), dr. Grigo-rescu (Gheorge/ dr. Polysu (Ion I.) Lăţescu (Gheorghe/, Samson (Emil), Boiarolu (Alexandru), Koslachi (Lupu G.), Culoglu (E-manuel E.), Ţărruşianu (Pândele), Zaha-riad-Olmazu (Nicolae,), Mănescu (Constantin C.), Mironescu (Constantin M.), Patru-lius (Daniil), Cortazi (Petru H.), Exarhu (Gheorghe) Bădulescu (MihaiQ Gr.), Ghica ("Alexandru Sc.), lorgulescu (Ştefan), Kivu (Atanasie C-), Zenide (Mihail), Stoica (Pa-nait), Cerkez Ron), Cociaş (Constantin). 5. In gradul de Cavaler DD. Petrescu (Matei Q I.), Demetrian Mihail C.),Teodorescu(Simeon G.), Pruncu (Gheorghe), Albu (Nicolae N.), Ionescu (Gheorghe), Vicent (Ludovic), Carp Mihail) Alexandru Cristache), Roşiu (Dimitrie I.), Mingarelli (Mihail),Popescu (Nicolae),Stoi-cescu (Petru), Dimitrescu (Constantin), Zottu (Dimitrie),Badian (Alexandru), Mos-chuna(Constanlin),Constantinescu (A>an), Pădeanu (Alexandru), Ulpian (Ioan), Sigeti (Michail), Duca (Grigorie A.), Marin (Enric Al.), Silia (Vasile), Gafencu (Alexandru), Lupaşcu (LascarEm.), Dragu (Teodor), Co-tescu (Alexandru), Popescu (Nicolae), Petrescu (Marin), Orăscu (Constantin), Sace-lariu (Mihail', Constantinescu (Alexandru C.), Sakelary (Leou), Răsmeriţă (Mihail) Negel (Petru), Crupeusky (Lupu), Budiş-teanu (Nicolae), ştefu (Constantin D.), Donicl (Eugenia), Aluneanu (Ploru), Filipin (Constantin), Hina(Alexandru), Iulian (Mihail), Marinescu Constantin), Metaxa Dimitrie), Pfcrvulescu (DimiLrm), Şlef&nescu (Grigorie), Dobriceanu (Alexandru), Flo-rian (PompiliQ A.), Mănescu (Ioan), Stâ-tescu (Ştefan), Constantiniu (Nicolae), Do-xescu (Ioan B.), Mitescu (Constantin A.), Paraschivescu (Constantin G.), San-Marin (Niculac), ştefănescu (Anton;. ACTE OFICIALE — Epitropia casei spitalelor Sf. Spiridon din laşi este autorisată a împruLa de la casa de depuneri, consemna(iunI şi economie suma de 2.800.000 lei, plătibilă cu a-mortisment In curs de 30—40 ani, Acest împrumut va servi epitropiel pentru construirea stabilimentelor de la băile Slăniculul. — Statul va da o subvenţiune anuală de lei 50,000 epitropiel generale a casei Sf. Spiridon pe timpul de 5 ani. — Comuna urbană OdobeştI din judeţul Putna este autorisală să ia pe seama el moşia Hlisa-Boloteştl, adjudecată asupra d-lul Dumitru Tudorache, tn numele obştel. — D. dr. în medicină B. SandovicI este numit în postul vacant de medic al plăşel Muntele, cu reşedinţa în comuna Broştenl, judeţul Suceava. Sunt numiţi şi înaintaţi în corpul flotilei : —|Maiorul Irimescu Ilie, comandantul bricului Mircea. Căpitanul Petre Ponicl, comandanlul bastimentului România. Căpitanul Mardare Nicolae, şeful serviciului Rotilei. Căpitanul Câtuneanu Mărgărit, comandantul canonierel Fulgerul. Căpitanul BarbieriujNicolae, comandanlul bastimentului Constanţa. Se înaintează la gradul de locotenent în arma Rotilei, sub-locotenenţl: Grecescu Gheorghe, Periţeanu Constantin, Bălescu Constantin, Negrescu Nicolae, Lambrino Ion, Murguleţ Gheorghe, Atanasiu Teodor. — Sub-locotenenlul Nicolae Catargiu, din arma infanteriei, se trece în arma Rotilei. — Pentru reconstrucţia podului de peste Olt la Slatina, se acordă d-lul ministru al lucrărilor publice un credit extraordinar de lei 1.900.000. Sunt numiţi: D. Ştefan Plitos, judecător al ocolului Adjud,judeţul Putna. D. M. Căplescu, ajutor la ocolul Văleni-de-Munte. D- I. M. Jorăscu, ajutor la ocolul Vran-cea, judeţul Putna. D. N. Petrescu, ajutor de grefă la tribunalul Ilfov. FELURIMI Efectele fumatului.— D. dr. Favarger, medicul băilor de la Aussee, a ţinut tn societatea medicilor din Viena o conferenţă despre «otrăvirile cronice ale tutunului». Conferenţiarul constată între altele, că fumatul fără cumpăt provoacă tot felul de boale a sistemului nervilor şi a organelor respiratoare. E însă mal puţin curio.-cută împrejurarea accentuată de d. dr. Favarger, că fumătorii mari, adică aceia, cari fumează peste măsură, sunt espuşi pericolului «de a pătimi de palpitaţie de inimă», pentru că nicotinul are o influenţă deosebit stricăcioasă asupra muşchiului inimel. La fumători adesea se ivesc suferinţe de stomac. Toi de asemenea fumatul pe stomacul gol strică pofta de mâncare şi împedică foarte mult mistuirea. Din norocire însă boale serioase numai atunci se nasc, când cine-va fumează din seamă afară prea mult. De asemenea unul din obiceiurile cele mal rele este acela de a da fumul pe nas. In contra fumatului cumpătat din punct de vedere sanitar nu se poale obiecta nimic. O ţigară bună după masă Înveseleşte pe fumător şi înlesneşte foarte mult digestiunea. Ga fumatul să nu aibă nici o influenţă stricăcioasă asupra sânătăţel, fumătorul să se păzească de a fuma cu stomacul gol, ci mat bine numai după prânz şi să nu bea sau să îngliiţâ nici o dată fumul. * * Tipare de monf.de. înaintea curţii criminale de la Budapesta junele aurar Sa-lomon Csillag fu acusat zilele trecute că, atlăridu-se la începutul anuluT şi călătorind în Transilvania fără bani de cheltuială, îl veni ideia d’a se servi de calea ferată spre a fabrica monede- El aşeză adecă pe şine o moneda de 20 crucerl şi pe dânsa o bucală de tinichea; după ce Irecea trenul, găsea un tipar esact al unei părţi & monedei; în acelaşi chip îşi procuraşi tiparul celel-l'alte părţi. In modul acesta era lesne dibaciului aurar a fabrica monede falsificate, care semănau în tocmai cu monedele adevărate. Gu toate acestea se descoperi în fine manipulaţiunea lui şi curtea îl condamnă la şase luni închisoare. vidia, intriga să ajungă mal departe. Să nu dea D-zefl ca un actor să reuşească, ca un actor să parvie la ceva, căci toţi—mai toţi —T sfâşie ca lupi. De aceeR. la un beneficia, actorul e nevoit să cerşetoreoscs săptămâni întregi concursul camaradului săa şi a cest concurs nu '1 dobândeşte de cât cu bani gata, cu bani plătiţi înainte de reprezentaţie chiar ! Ştia bine că sunt excepţiunt onorabile, ştia bine ca câţl-va aa inimă şi întind mâna lor la nevoe, dar ; cu o floare nu se face primăvara. Ce să zic despre repertoriul bene-ficiurilor ? Ei este ales dintre feerii, comedii safl drame noul, sau care n’afl fost date de mult; prin urmare care nu se ştia de loc în ziua repre-sentaţii căci se joacă numai cu două trei repetiţii. De aceea vedem In Ho za Magică pe Mateescu stând cu urechia întinsă spre cuşca sufleruluî şi ne ştiind ce să spue, de aceea vedem pe cel l’alţî actori ne ştiind clud să intre, când se ese. In Studentul cerşetor, te crezi la o înmormântare, replica soseşte mereO în întârziere parcă ar fi trenul de la Vâr-ciorova, publicul adoarme. In Moartea civilă, sărmanul Gr. Ma-nolescu se luptă singur pe când mal toţi cel l’alţî sunt uluiţi, cu capul tobă, căci n’aa avut când să înveţe. Nu mal departe de cât în seara când se juca în beneficiul d-lui Mateescu, am văzul cu ochii mei, un rol dat unei artiste, tocmai în momentul cănu se ridica cortina. Se vede că atunci când e vorba de beneflciurl, Direcţiunea nu ţine la onoarea prăvăliei şi crede că pot merge toate lucrurile anapoda ! n. k. r. ULTIME I\K0HMATIIM In privinţa cauzelor sinucidere! lui Niţă Petrescu, şeful espediţiune! Monitorului Oficial , aflăm următoarele : Trei zile înaintea sinucidere! sale Niţă Petrescu a fost chemat de d. Orăşanu, şeful sefl, care îi a cerut demisiunea înştiinţândul că de nu se va retrage de bună voe îl va destitui căci a aflat de la d. Moruzi că serveşte de informator unor ziare ale opoziţiunei. In zadar nenorocitul Petrescu a protestat de credinţa sa cărte guvern invocând trecutul seu şi numeroşi! sei an! de serviciu la Monitorul Oficial : d Orăşanu a menţinut hotârîrea sa. Atunci nenorocitul, dupe ce a petrecut toată noaptea într’o agitaţiune estremâ, precum a spus femeea sa, a hotarît se’şi ridice viaţa. Aceste ar rezulta din ancheta făcuta de parchet. Niţă Petrescu care cu modesta leafa de 150 lei pe lună îndestula trebuinţele familie! sale lasă ofemee şi 5 copii. Directorul Monitorului interogat la anchetă ar fi declarat că a cerut demisiunea lui Petrescu pentru că negligea datoriile postului seu. Ciudat lucru ! D. Orăşanu este acelaşi care a înaintat, cu laude, pe Niţa Petrescu când a fost pentru înteia oară In capul Monitorului oficial, în vremea glumei cu mititeii lui Ior-daki. • Mercuri 22 Aprilie, va avea loc la teatrul Dacia, representaţiunea dată de Revista «Romania Literară». Programul este foarte ales. Această representaţiune care trebuia se aibe loc în seara de 11 A-prilie, în sala Bosel, a fost amânată fiind că sala a fost închisjj de Primărie. Biletele cumpărate, sunt valabile pentru această representaţie. ULTIMA ORA CRONICA TEATRALA Benefioiurile La sfârşitul fie cărei stagiuni, cu o săptămână înainte de a se închide n-şe!eTeatrului Naţional, direcţiunea a-cordă tot d’auna artiştilor dreptul să dea câte un beneficia. Cu începere de la 1 Aprilie, cabinetul directorului se umple de dimineaţă până seară de actori care cer să li să acorde cutare seară pentru a juca In beneficiul lor. Adesea se formează aso-ciaţiunî de patru, şease sad chiar opt actori care dau un beneficia în tovărăşie. Aceste cereri sunt tot d'auna luate în consideraţie şi cu drept cuvânt căci reţetele generale sunt atât de slabe în timpul anului, în cât ar fi neomenos şi nedrept se nu dea direcţia o mână da ajutor unul artist, care a muncit luni întregi pentru câte-va sute de lei şi remâne toată vara cu speranţa de an gajament, drept bani de cheltuială. Cererea de beneficia o dată admisă, beneficientul are trei griji mari : 1. Să vânză cât se poate mal multe bilete, el personal, 2. să găsească actori care să primească un rol,şi al 3. să dea o piesă care nu s’a jucat de mult sad care nu s’a jucat de loc, spre a atrage ast-fel lume multă. Pentru vâuzarea biletelor beneficientul (afară de două trei excepţiunî, o recunosc) aleargă din cafenea în cafenea, din birt în birt, din administraţie în administraţie şi te îmboldeşte, te încolţeşte, ’ţr dă cu sila câte un bilet. Prefectul poliţiei este pus la contribuţie mal mult de cât or cine ; e nevoit sărmanul om să Împartă bilete pe la epistaţl, care la rândul lor, le desfac prin cârciume. Cunosc actori care la beneficiul lor aleargă chiar pe la ca-sârml şi cer să li se cumpere bilete de galerie cu toptanul pentru soldaţi, pe preţ de 50 bani unul. Când pe la orele 7 1/2 seara veţi vedea o companie de soldaţi venind la teatru, puteţi fi siguri că este un beneficiu. Un asemenea chip de a 'şi desface marfa, găsesc că este înjositor pentru teatrul nostru naţional şi nu face de cât să scază valoarea morală a actorului. Direcţiunea ar trebui sălmpiedice pe artişti de a mal umbla cu discu şi să le impue ca condiţie când le acordă un beneficiu, ca biletele să nu sevlnzâ de cât la casa teatrului. Am zis că a doua grije a benefleien-tului este să găsească camarazi care să primească un rol In piesă. Mă opresc şi asupra acestui punct. Este de necrezut cât de puţin e des-voltat între actorii noştri spiritul de prietenie şicât de puţin se iubesc unul pe altul. Nu poate să fie locaş unde in- 0 telegramă din Berlin aduce ştirea, că ziarul Volkszeitung a intentat un proces de calomnie prinţului dg Bisinarck, pentru un pasagiu din discursul seu în privinţa Bulgariei. Procurorul a respins reelamaţia cu rezoluţiunea că «prinţul Bistnarck fiind general nu aparţine justiţiei civile». Volkszeitunq a hotărlt a face recurs contra rezoluţiei procurorului şi eventual a introduce reelamaţia la tribunalul militar. Consiliul miniştrilor s’a întrunit azi, ca de obicei în toate Mercurile, sub prezidenţa M. S. Regele. Instrucţiunile definitive de dat delegaţilor români însărcinaţi cu nego-ciaţiunea convenţiuneî de comeroiu între România şi Austro-Ungaria au făcut obiectul deliberaţiunilor consiliului şi ni se asigură că acele instrucţiuni au fost hotărîte. Camera de punere sub acuzaţiune din Bucureşti a respins azi opoziţiu-nea făcută de d-nii Al. Balş şi N. Filipescu la ordonanţa judecătorului de instrucţiune Maneseu declarând că nu este caz de urmărire contra d-lui Xenopol pentru încercarea de omor severşită de acesta. lată numele d-lor consilieri ai eur-ţei d’apel din Bucureşti cari vor prezida, in ziua de 19 Aprilie curent, biurourile electorale pentru alegerea Senatorului colegiului l-iu de Ilfov: La secţia I d. con. de Curte M. Poenaru-Bordea. La secţia II d. I. F. Simionescu; la secţia III d. Al. Sc. Ghica; la secţia IV d. G. D. Economu; la secţia V. d. Al. 8toi-cescu. # Nene Freie Fresse anunţă ca : Tariful suplimentar privitor la liniile ferate austro-ungare in legătură cu cele române care la IMai a. c. tre-bue pus în lucrare, va fi amânat. Noul cod de comerciu va fi promulgat zilele acestea, el inse nu va fi pus a în vigoare de cât la 1 Septembrie viitor. AGENŢIA LIBERA \lelz, 27 Aprilie.— Societatea mu-sicalâ din Ribeauviile a fost disolvată. Eri seară trebuia se aibă loc repetiţiile ca de obicail, la municipalitate, dar când musicanţii sosiră, li se anunţă disolvarea societăţi. Acum de curând, unu din membri el a fost condamnat la trei săptămâni de închisoare pentru că cântase Marseillesa Este foarte probabil că nu vom mal avea aşa curând o societate muzicală municipală. Slnisbiirg,-, 27 Aprilie.— (cale indirectă) Societatea studenţilor (Sund-govia Ervinia, a fost disolvată Decisi-une preşedintelui judeţean, cu data de 22, zice că atitudinea acestei societăţi nu era simpatică germaniei. Berlia, 27 Aprilie.— (cale indirecta Parchetul a intentat un proces de 'nalta trădare unul avocat al baroului din Berlin. Acesta, fiind candidat al partidului liberal, într’un discurs ar fi calificat cu cuvântul de răpire anexarea Alsaciel-Lorenei. Madrid, 27 Aprilie.— Ziarul «El Globo» declară că imperiul militar german este un element de perturbare şi de discordie în societatea modernă. Popoarele se vor revolta în cele din urma în contra acestei star! de lucruri. Europa Inteligentă şi liberă nu poate să trăească tot-deauna aşa comprimată. Franţa este o garanţie de pace pe când Germania este un element constant de resboî. Paris, 27 Aprilie. — Ziarul «La Râ-publique franşaise» d’azl dimineaţă zice că principele de Bismarck ar putea să se sustragă câte-va minute de la preocupaţiunile sale ca să ia o decisiune în afacerea de la Pagny. Europa ar fi atunci mai puţin perplexă asupra protestărilor pacifice ale cancelarului. Principele de Bismarck a însărcinat pe d. Puttkammer, sub-secretar de stat la departamentul justiţiei, In Alsacia Lorena, dea proceda la o nouă anchetă în afacerea Pagny. AGENŢIA HA\ AS Încă doi refugiaţi bulgari au fost expulsaţi eri din Giurgiu. Prin stăruinţele d-lui Prefect de Ilfov una din cele mai primejdioase bande de hoţi de cai a fost prinsă in comuna Dâreştî. Această bandă a comis numeroase furturi mai ales în judeţelellfov, Dîmboviţa şi VJaşca. m Noua estimaţiune a fabricilor de chibrituri, care conform legei monopolizând fabricaţiunea, urmează a fi expropiate, va începe mâine. Gu aceasta a doua estimaţiune este însărcinat consiliul technic de pe lângă ministerul lucrărilor publice. Londra, 27 Aprilie.— Se anunţă din Viena ziarului «Standard» că contele Kainoky, expunând împăratului Franţ Iosef situaţiunea generală a Europei, ar fi conchis constatând o ameliorare simţitoare în raporturile diferitelor state. Viena, 27 Aprilie.— Oare cari ziare au primit depeşi cari presintă incidentul Schnaebele că luând o turnură defavorabilă şi cari atribuie guvernului german intentunea de-a deaplasace stiunea, atribuinduse incidentului din Pagny caracterul unei simple afaceri de poli ţie şi tăgăduindui-se or ce caracter politic. Paris, 27 Aprilie.— Nişte ştiri primite din Rio-Janeiro spun că împăratul Don Pedro e grav bolnav. NUVELE FINANCIARE Agiul 17. 35. Bursa foarte r60 impresionată în urma ştirilor din afară. Băncile Naţionale se oferă cu 950. Dadele nu aO cumpărători la 249, iar Construcţiunile afiajuns la 118, adică 132 lei sub cursul de emisiune. —x — In fondurile de plasament cota oficială a înregistrat: 5 0/0 urbaneBucureştî 84. 6 0/0 rur. convertite 87.65. —x— Deschiderea Vieni! ne aduce napoleonul 10.06. Creditele 280.30, cu 1. florin şi 50 kreztizarl mal jos de cât la Bursadin ajun. Rentele pierd şi ele câte 30 kreiztzarl. — x— închiderea Vieni! ceva mal bunâ. Creditele 281.20. Rentele recâştigă 20 kreitzarl-i —x— Renta la Francfort face 94. —x— Rublele la Berlin afl căzut la 177.75. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Polilzii \o. 7 IN TOATE SERILE REPRESENTAŢII EXTRAORDINARE Merouri si Sâmbătă HIGH-LIFE Dviiiiinooile si ser*L>at.or*ile DOUA REPRESENTATII Din cause neprevăzute renumila artista Adela Drouin angajată la circul Sidolli va debuta abia Mercuri 15 Aprilie curent. SALA ATHENEULUI Dumineca 1 9 Aprilie I 887 al IV-lea CONCERT SIMFONIC Iu folosul societate! de ajutor reciproc pentru artişti musicanfi „ODEON" PROGRAMA Uvertură din «Eurianthe» Weber.— Fragmente din «Septuor» Beeshoven, a) Adagio cantabile, b) Scherzo c) Finale.— Preludiu din «Parsifal» Wvgner.— a) Andante, h) Menuelto Itaendel.— Simtonie în si bemol maj. Bethoren.— a) Adagio.— Al le. gro vivace b) Adagio, c) Allegro vivace. d) Allegro ma non troppo. Orchestra va fi dirigeată de D. Ed. Wa-chmann. Prel.ul inlrărel: Locul 1, 10 lei; Locul II, 5 lei; Locul III, 2 lei. Biletele se găsesc la magazinul de muzică al D-lul C. Gebauer şi la librăria Graeve, iar în ziua Concertului la Athe-neu la casă. SALA. ATENEULUI Sâmbătă 1887 Aprilie 18 CONCERT dat de DIMITRIE DINICU Elev al Conservatorului de musică, in scop d'a 'şl complecta studiile in streinâtate Cu graţiosul concurs al d-nel Emilia Mellissiauo (născută Saegiu) şi al d-Ior St. Vladoianu, I, liajenaru, D. Theo-dorescu şi E. Narice. DB SÂLTER de la facultatea din Viena SPEC.i BOALE de FEMEI şi S Y F ÎL 1 S S A MUTAT No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 UNGĂ FARMACIA « CU SFINŢI » ( Calea Moşilor ) Cousullaţiunl în toate zilele de la — îi — 5 p. m. — i CASA DE SCHIMB ALEI. GR, I0UU k B. MARCO Strada Lipscani, Na. ÎS bla Buoureeti, 15/27 Aprilie VALORI Scadenţa , cuponelor j me£u FONDURI DK STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem imprum. Stern 1864 7 0/0 1MarlSer Impr. Openheim 1806 8 0/0 1 Ian 1 Iul Agio IMPUUMUTUKl DZ OKABR Impr. oraş Buouresci 5 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem din 188A 6 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. ou prime loz f. *0 VALORI OIV8RSX Credit Fonciar Rural 7 0/0jl Ian 1 Iul Idem Idem 5 0/0 Idem Cred. Fon. Dr. dinBuo. 7 0/0 Idem Idem idem 6 0/0 Idem Idem idem 6 0/0 Idem Cred.Fonc. Ur.din laş i5 0/0 Idem Obl. Ca*, ueo». tr 100. 10 l Mai No 90 94 87 1/4 171/4 741/2 93 103 1/2 87 1/2 100 93 84 75 210 www.dacoromanica.ro EPOCA 16 APRILIE [MWI G AL ATZI GRAND HOTEL NATIONAL Galaţi. — STRADA MARE — GbIrII Cel mal mare şi elegant Hotel din acest oraş. situat In centrul oraşului In apropierea tuturor autorităţilor şi caselor de comerciu, având trei faţade aleea or toate ferestre aii vederea In strada Cu desăvârşire din noii montat şi re.-taurat dupe stilul cel mal modern, având Restaurant şi Cafenea foarte spaţioasa, bOutur streine şi indigene din cele mai alese. Curăţei, ia exemplara. Salon pentru Soarele, Nunţi, Bancheturl şi altele Consumaţiile de pima calitate cu preţuri moderate. Rog ps onor. P. T Voiajori a nu perde iară ocasiune de a visita acest renumit liotei. Cu toatâ stima I. EX’GIIFL, Anlreprenpt*. M. SCHWART Z OPTIC Strada CarolI No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminei, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. M\TVV7K11V ARMASARI si IEPE VnDIuilIiij de prasila, MAXZl» CAI de A* EltGAItE antrenai! de pur singe englezesc. A se adresa !a d. Reimer la Paşcanî,sapla Snagov (Ilfov). 1 DRUL A.VIANU fost şef de clinică la profesorii Galezowski din Paris DA consultatiuni pentru boale de OCHI, URECHIsi SIFILITICE si face operaţiuni de hirurgie ocularii. Buc.resti, Calea Văcăreşti No 53falâ-turi cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 dupe amiazi. Pentru se raci dimineaţa de la 8--9. DE VENZARE 200 pogoane moşie, tn apropiere de Bucureşti cu trăsură o oră şi 18 minute cu calea ferată. Doritorii să se adreseze calea Plevnel No. 57. •xt MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi e'egant hotel din ţară, situat ne Calea Victoriei tn faţa ’stradei Lipscani, din nofi clădit, având patru faţade, st-fel în cât toate ferestrele respândesc tn stradă, cu desăvârşire nou montat, dupe sistemul cel mai modern, având restaurant si cafenea foarte spaţ oasă, berărie şi alte confort ri,curăţenie cea ma esenip ară Salon pentru soarele, nunţi, bancheturl şi altei 1. Toate lucrurile ae consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mai prompt. PH. HUGO ANTRBPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA •Xt Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA Â LA VILLE DEVfENNE vis-ă-vis de Lib. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftinatate *i soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame ei Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. 6. .laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousonr! romplecte pentru fldantati. Eayettes si Trousonri pentru eopii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAI.OGU NOSTHU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI V.A FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEAţ VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec nr I Al P LI I DI A T Gn apartament de Ut Irl Ull Iul HI cinci camere între care un salon spaţios, osebit cuhnia mare, mansardă, podu sistematic, şi pivniţă. Calea Victoriei No. 72, tn colţ vis-a-vis de palatul Regal. A se adresa la proprietar în acelaşi aco-peremânt. Mim KT 7 A DE ui casa situata tn strada VCnLAnt Taurul N-o 6 cu patru camere, depondinte, grajdu şi şopron, pută şi curte pavata. Doritorii se vor adresa chiar acrlo. __________________________________(10-6)- SE CAUTA UN POST comptabil la o moşie sau si ambele goviste Hi. Informaţii Strada Târ-15-8. LIBRARII Iii. HERTZ SSISl* Vodă se mută tn strada Smărdan vgermană) No. 18 vis-a-vis de Hotel Concordia. De vănzare maclatură cu preţuri moderate. HM CTIinrUT de curs superior a-U n O I U U t n I văndcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunt de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TURNATORIE DL FER SI ALAA - ATELIER MECANIC! BUCUREŞTI, — CILE» VICI^USI, — BUCUREŞTI ■v"-,- Seînsărcinăză cu construo- ţiunt de turbine,si mori cu pre-ţurl mat reduse de câl acele Mare deposit, de fer, ________ „ ci 6 o au viile, tzeve de tuci. Mare asortiment pi etre de moara. La F'ertâ-sous-Jouars in Viena si Pesta. PREŢUL Unei mort cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-oare lucru de turnătorie safi mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile I pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu etc. raiuri pentru vagonete ‘ * ‘ de 111.1 i 3 ■HK PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază ort-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. nc IAIPUIDI AT Gasa diD strada Ut I nUn In* HI Sfinţi Apostoli No. 42, cu două ătape, aproapede cheiuri. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74. 0 Hl\A LUCRATOARE SMŞ nica a se adresa la Madame Louis Strada Scaunele No. 66 RECOMPENSA BUNA câine alb cu genele negre, guşa puţin lăsată,rasa l*udl răspunde la numele Bairon Se va da o bună recopensâ acelui, oare 'l va aduce la d. Capitan Severinean str. Popa Tatu No. 32 bis SAMANTA DE IN Sîîtff tatea cea mai bună, foarte curat. Se află de vfinzare la proprietatea Ca ni-pineanca un chilometru departe de oraşiul Focşani. ÎN MECASilOROMH SWfiîSSKS doreşti- a se a gajea la un Domn Proprietar care posedă mal multe loeomohile, spre a Ie conduce şi esecuta reparaţia loi. Asemenea s'at- ang*j- şi cu tinerea complabilitâlil la necesitate adresa la Redacţia acestui Ziar. DIOi EPIRI DE PADIRE zare, Strada Văcăreşti No. 462 DE VENZARE O MARE CANTITATE l>F BUTOAIE DE ULEIURI POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIF „STELLA“ Fabrica de sepun Calea Vlrlorei, 66. Farfumerie- Criza L. LEGRAND, PARIS rue Salnt-HonorB, 207. PARFUMUR1 CONCRETE i\vkvium: sistematica brevetata i.\ fraxcia si i\ streixatate PARFUMUHILE ESS.-ORIZÂ, preparate printc’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut Ele suni Închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nisle flacoane mici sau cutii de toate genurile ce suni foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parfumuri nu se evaporează, si se pot inloeui in tuburile lor. când sunt usate. Ele au imensul avanlagiu de a umple cu mirosui lor, fara a le inmuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FKECA USOK PENTRU A PaKFLMA IN DATA, k/ x k/ n/ 4/ k 0^0.^ A. V <27 O' te grâu de toama si 60 orzu. Se arendează de Ia 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. DE ÎNCHIRIAT In Strada Sfântului Ion nou No. 13, lângă piaţa-mare. Se închiriază de la 23 Aprilie 1888, două case, una mare în funndul cur-ţei se compune din cinci camere pentru stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivniţă şi gradină. Una mică lângă stradă se compune din trei camere pe ,tru stăpâni, una pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru infornreţiuni a se adresa d-lui N. A. lacovaki Strada Mercur, 4 bis de la ora 12 până la 2 dupe a-miazâ. (15—11) GRADINA FILIPESCU 800 OALE cu planLe de CAPSIUNI încărcate cu FIlllCTE mari exlra-fine, parte deja CO »PTE. 900 TRAXDAF1BI IX OALE aleşi cu tulpina înaltă, specule cele mal renumite se pot planta toată primă-vara până la 15 Iunie. FLOIUDE TKAXIAAFIKI boboci, sau desvollati pentru buchete, butoniere, jardiniere. COPACI roditori calităţile cele mat bune cunoscute de vînzare la finele toamnei şi la Începutul primâverel fie câruiaan. IO AX VEIIMEL LI .IX. _______Grădinar Strada Dionissie No. 42 Î1F VÎJN7ARB CAI MAHI o pereche DC VLilLiiilL peniru trăsură, a se a-dresa Stada Baliştea, No. 11 UE BORTEAM» UF roniEwi» CIMENT CIMLM UE îuRTLAXU DE (iKOSCHOW 1 / CIMENT Si DE CBOSCHOWITZ Atragem atenţiunea d-lor constructori si arhitecţi că numai nouă ni s'aincredintat vinderea faimoaselor produse de CIMENT UE FOHTLAXU DE GROSCHOW ITZ. a carul calitaln rstj superioara tululor oelor-l'alte poduse sl-milare. FUEC1EBIHODEHATE. FLHXTSABEA PllOMFTA DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA ARBENZ ©t W OLF Strada Sf. Dumitru No. 3. ■BHMi ROMERBAD (GASTA1XLL STlftlEi) DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N. Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat să ajunge de la Viena în 8 1/2 ore, de la Triest în 6 ore) Băl puternice de 30—31“ R‘pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectoliire, foarte eficace la peiagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menstruuaţiile, esu-daţiî învechite, boli cronici de calai uri băşici etc. Basm mare, hă) de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (tn MaiQ şi Sep. cu 33 0/0 mal eliiu) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din nofl construite, Conducte de apa de băut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul baei: D. consilier sanitar Dr. //. Mayeihofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena 1. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreuna cu tariful se trimite gratis şi lranco de către Direcţia nailor Romerbad Sleiermark de jos. JJe la 1 MuiO trenul accelerai se opreşte aci Cafe- neaua RAŞCA l,,,p;«,,na GRADINA se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATIŞTE No. 14. CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 15 Aprilie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortiaabilâ. . . 94 1/4 5 0/0 » română perpetuă. 6 O/OOblig. deSlatţRur. cnnv.) 87 Impr. cu prime Bucur, (lei 20' 34 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 73 1/2 10 lei Oblig. Casei pene (1.300) 205 84 4/4 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 » » » 7 0/0 » u » 991/» 5 0/0 x rurale x 87 1/4 7 0/0 » x n 103 Aur contra Argint sau bilete. 17 95 87 3/4 37 74 1/4 215 84 1/4 100 4/2 88 103 3/4 111/2 X* •xt NUMAI IO LEI —C3CC— CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE 8KIN MĂRIME NATURALA « Se efectuează foarte exact dup .u«ogr- l:t rimisă. Executarea În cel mult -10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimelerea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Sieafried. GFodasoliei' WIEN //. Grosse Pfarrgasse 6 Tipografia Ziarului „Epooa!< Gerant responsabil, C. Gieorgeeeu www.dacoromamca.ro