A DOUA EDlTjUNE ANUL II No. 415. ■wJ!1LB MERCUIU, 15 (27; APRIUE 1887 15 B ANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREl LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX Brci:RESCI La casa Administratiunei IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 10 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IX siHElXATATEi La toate officiele pos tale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. f. luni 25 lei. EA PARISi Segaseste jurnalul ou isCent. numenal, la Kioscul din rne Mimtniatt» * 13 Bulevardul St. Ctermain No. S4. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.n ParU: la A(jen«*e Hnvas, place de la bour se, 8. Agoiift Li Ii r o, rue Soire Dame des Victoires 50. (Place de la Bourse) pentru Parii*, Eranria, (■rrmnuia, Austro-Ln^aria, Italia sl Harra Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 B UN NUMER VECHIU, 50 B REDACTIUNEA Na. 3. — Plata Episcopiei. — !\'o. 3. APARE ÎS TOATE ZILELE DE LUCRU ADMINISTRAŢIA \o. 3. — Plato Episcopiei. — i\io. 3. REGELE ’l TINE 9 POCĂINŢĂ DE IEZUIŢI • » AFACEREA ItE LA PAfiWY INCIDENTUL FEANC0-GERMAN FILOSOFIEt FEMEIA MORTULUI REGELE T TINE Când opoziţiunea — mult, prea mult timp nehotaiîtâ, moale, neîn- J drasneaţă— s’a decis se între în j calea de lupta pe care o va urma de acum înainte cu tărie, fără preget, ea a cercetat negreşit valoarea şi mijloacele adversarului seu, valoarea şi mijloacele sale proprii. Credem că cunoaşte bine pe cele d’in-te', că are deplină conştiinţă de cele d’al doilea, că nu’şi a făcut, că nu’şi face o idee prea mare despre regimul pe care T combate, prea mică despre ea însă’şi; că ştie, în sfirşit, când, cum şi ’n cine se lovească ca s’ajungâ la un scop întru toate lăudabil şi patriotic. Ştie bine opoziţiunea mai întei că, în privinţa valoarei individuale a membrilor, este superioară adversarului seu. Ea are cinstea pentru dînso, cinstea care ’n alte ţări este o datorie, care la noi, din nenorocire, nu este Încă decât o calitate: puteai în vremea regimului conservator se\i laşi ceasornicul pe masă când îţi intra jin guvernant în odaie. Ea are inteligenţa, învăţătura, cu-vîntul; în rîndurile ei sunt strînşi acum — numere’î şi numeascâ’i însă-şiacei din partidul protivnic— toţi câţi ştiu şi pot. Ce au colectiviştii să le opue? (Şi în aceasta duc osînda sistemului lor) — Ce au să le opue? Ceea ce numeşte francezul des fruits secs şi nimic alt decât des fruits secs. Ii alege într’adins ca nici unul se nu se poată ridica măcar la nivelul stăpânilor, ignoranţi şi nepricepuţi; îi alege încă cu moralitate îndoiasâ, cu ( vre-o pată pe care stăpânii să le-o poată imputa la trebuinţă. Şi astfel a ajuns ca guvernul de azi să fie mai rău servit de cât toate cele care au fost in ţară, rău dar scump, şi pe zi ce trece, întru toate, servitorii T compromit. Nu ştiu nimic favoriţii regimului, sunt necinstiţi şi, mai mult încă, sunt .chiar necredincioşi celor care îi plătesc. In-tr’adever, puţini sunt din colectivişti care să nu caute să ’şi facă mână bună cu noi, să nu ocărească şi să nu batjocorească pe ai lor, se nu ne spună nouă ce se petrece în... Vlăsia lor, să nu caute, în alegeri chiar, să înşele pe stăpânii lor. In contra opoziţiei s'aâ născocit oare toate mijloacele de controlare a voturilor sau în contra clienţilor chiar a! guvernului? E un om, capui lor, cel oare ţine sforele, care ştie toate acestea. De s’a găsit cine-va să i le amintească, el a râs. a arătat că nu’i pasă, că nu se teme nici de valoarea adversarilor, nici de necredinţa supuşilor, căci nu aceşti din urmă ’l au adus şl’l ţin la guvern, nu cei d’intâiG vor căuta, vor şti sau vor îndrăzni să întrebuinţeze mijloacele Întrebuinţate de el însuşi intru duborlrea pu- fiwiTfiuai tereî care ’l ţine pe dânsul acolo unde este. NuT au adus roşii, Regele ’l a a-dus; nu’l ţin roşii, Regele ’l ţine. Căci de vom căuta bine , câţi erau la început? câţi au mai rămas din roşi? Se împrăştie toţi în toate părţile ca şoarecii când arde moara —Mai sunt câţi-va giumbuşarl cu stoma-chul şi mai mare de cât le e mâns, câţi va vanitoşi cărora li s’ar fi cerut, subt alte regime , ca să a-jungâ unde au ajuns, mai mult de cât li se pretinde subt adunătura colectivistă , câţi va întrebuinţaţi, ascunşi , uitaţi, care nu vor păşi peste treapta unde au fost puşi, câţi-va încă ajunşi (din aceştia mai mulţi) cari ar voi să se fol* sească în pace şi linişte, mai departe de ochii şi de dreapta dojana a opoziţiei, de cele ce au agonisit fără ştirea lui Dumnezeu; mai este, în cele din urmă, plevuşcă, bunioarâ martorii acuzaţi unei în procesul Oro-veanu, taxaţi, tarifaţi, coprinşi în colecţHi de portrete ale partidului ţinută cu îngrijire la prefectura poliţiei. Spue Regele într’o bună dimineaţă, ceea ce se zice că a spus în ajunul ultimelor alegeri ale partidului conservator, şi vom vedea numărul colectiviştilor, vom vedea că fraza, (ara e cu noi, din Camere, de prin gazete, de prin conversaţiile chiar ale roşiilor, nu e de cât o frază, seacă cum sunt şi co-borîtorii aceia din neamuri străvechi care o scriu în jurnalele oficioase. Regele, încă odată, îi a adus pe colectivişti la putere şi Regele îi ţine. Ori cât s’ar zice, ori cât s’ar crede că Domnul n’are amestec în trebile guvernului, ori cât s’ar pretinde că El e scutit de vre-o răspundere, in ţara romîneascâ tot Vodă e mai puternic şi tot de capul lui se leagă toată lumea. Atât de adevărat este cea-ce spunem, în cît de-ţî voi să cercetaţi, să ascultaţi, vă veţi încredinţa, din văzute şi diu auzite că să găsesc oameni care s’ar împăca poate cu d. Ion Brâtianu, dar cu Regele nici o-dată. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Londra,. 26 Aprilie. La Camera Comunelor, SirJ. Fergusson, zice câ discursuld-lul Jones, Consulul Angliei la Filipopol, discurs analisat de o depeşă Havas, a fost neesact raportat. D. Jones, în discursul s6£i, n’a făcut nici o alusiune la Rusia. Berlin, 26 Aprilie. Camera Deputaţilor a adoptat legea ec-lesiastică la a doua citire couformându-se votului Camerei Seniorilor." Articolul în privinţa admiterel ordinelor religioase a fost acceptat cu 230 voturi contra 117. Berlin, 26 Aprilie. Reichstagul a început discu^iunea asupra listei suplimentare dresată de ministrul de rezbel. Acesta a justificat necesitatea chieltuielilor pe care ie a arătat ca indispensabile armatei. Lista suplimentară şi legea asupra împrumutului au fost retrimise comisiuuel bugetului. AGENŢIA LIBERA Sofia, 25 Aprilie. Circulă sgomotul că Regenta a contractat un împrumut de 25 milioane de franci cu nişte capitalişti englezi. • Vicnn, 25 Aprilie. Ştiri din Brasilia anunţă că împăratul don Pedro va pleca la Karlsbad unde va Începe o cură de mal multe luni. Viena, 25 Aprilie. Azi s'a celebrat jubileul în onoarea ar- chiducelul Albrecht. To^l ataşaţii militari de la diferitele ambasade ah venit să-î presinte felicitările lor. Deputatiunile militare cari trebuiau să vină cu această ocasiune din străinătate n’ah venit în urma dorinţei exprese a ar-chiducelul Albrecht. Belgrad, 25 Aprilie. Regina Natalia va pelrece mal multă vreme la băile de mare de la Crimea sau la Albazia. Rste probabil că Majestatea sa nu va merge la Meliadia spre a face o vizită împărătesei Austriei după cum era vorba la început. St.-Petersbueg, 25 Aprilie. Deputaţiunî din partea populaţiuni muntene din Afganistan au plecat spre a invoca ajutorul Ţarului în contra Emirului şi a obţine de la Anglia permisiunea ca armata generalului Komarofl'să meargă asupra Heratulul spre a’l ocupa. Viena, 25 Aprilie. Se lelegrafiazl din Belgrad că Regele ar li primit demisiunea cabinetului. Triest, 25 Aprilie. Vaporul englez «Z*Yr» a luat foc pe mare încărcat fiind cu butoae de rom şi cu materii combustibile. Vaporul s’a scufundat. Berlin, 25 Aprilie. Reischstagul a început discuţiunea bugetului suplimentar al ministerului de rezbel. Ministrul de rezbel, generalul Bron-sarl, apărând cererile de credit, a zis că aceste cheltuell sunt indispensabile faţă cu legile militare existente: după o lungă discuţiune în care ministrul de rezbel a repetat de mal multe ori că este absolută trebuinţă de ase da armatei mijloacele de a fi mobilizată cu uşurinţă la un moment dat; bugetul suplimentar precum şi proiectul de împrumut ah fost trimise comisiunel bugetare. Berlin, 25 Aprilie. Camera Deputaţilor a primit legea eclc-siastică în a doua citirea sa precum a fost votată de Camera Seniorilor. Articolul relativ la admiterea pe teritoriul german al ordinelor bisericeşti a fost votat cu 230 voturi contra 117. Borna, 26 Aprilie. Ras Ăluia a primit întăriri însemnate. Viena, 26 Aprilie. Neue Freie Presse se plânge de trăgăni-rile negocierilor pentru îucheerea unul tratat de comerţ cu Româuia, şi zice câ ele sunt causa pentru care s’a perdut anul acesta campania comercială în România. Belgrad, 26 Aprilie. Ziarul radical de aici Odjek pledează pentru schimbarea politicei interne şi externe a Serbiei, pentru raiiarea ia înţelegerea Ruso-francă. In acelaşi articol numitul ziar zice câ criza ministerială este în legătură intimă cu această modificare a politicei Serbe. CESTIUNEA ZILEI POCĂINŢĂ DE IES UIŢI Asta-zi se înmormînteaza rămăşiţele pământeşti ale unul mare bărbat de stat, ale unuia din acel oameni care ’şl aO sacrificat averea, sănătatea, viaţa pentru binele ţârei lor, şi care drept răsplată aO găsit bîrfirea, insulta, trâmiterea înaintea tribunalelor, ca pentru un escroc, un om de rând. Astă zi însă ruşinea pe care roşii aă voit să o arunce reposatului Petre Mavrogheni ricoşează şi asistăm la acest spectacol des repetat în sinul colectivităţel, că roşii ling unde aQ scuipat. Nue de trebuinţa să amintesc calomniile pe care noul guvern din 1876 le-a aruncat tutulor conservatorilor şi în deosebi lui Petre Mavrogheni. Nu e de trebuinţa nici să spun ca partidul d-lul Ion Eratianu, negăsind pe nimeni care să osîndeasca membrii cabinetului răsturnat, aO închis dosarul afacerel cu aerul magnanim al unui calao care ’şi ar arunia secura. Toate acestea se ştiu, toate acestea s’aQ văzut, şi nu este nimeni asta-zi în ţara româneasca tn inima câruia să fi rămas o îndoiala asupra onesti-taţei lui Petre Mavrogheni şi asupra comediei scârboase jucata de liberalii de la 1876. Dar ceia ce lipsea În acest spectacol Înveselitor al unor oameni care calomniază şi nu sunt crezuţi, era chiar mărturisirea lor ca aâ calomniat, era desminţirea categorica ce o daă cuvintelor rostite de ei acum unsprezece ani. Atunci Petre Mavrogheni era un nemernic, un disipâtoral tesaurulul public, un ghe- şeftar; astâ-zT aceleaşi guri îl numesc o ca- ! pacitate, marele financiar al ţăreî româneşti, j onestul, integrul ministru. Pentru ce ? Moartea, când închide doi ochi, mulţi j alţii deschide, şi mulţi văd astă-zl adevărul j pe care nu'l puteaâ eri nici măcar zări. Ar trebui să profite d. I. Brătianu de a- ^ ceasta lumină ce se face în creeril tutulor ( pentru a nu da unul Nacu postul de încre- j dere pe care cu atâta dificultate îl ocupa j chiar Petre Mavrogheni; ar trebui să profite regele pentru a arăta ministerului săO rolul ridicol, dacă nu odios, pe care 11 joacă sub auspiciele luT; ar trebui ţara întreaga să'i amintească regelui că el este alesul et, iar nu al d-lul 1. Brătianu. Şi dacă, după toate discursurile rostite pe mormântul Iul Petre Mavrogheni, după ! toate laudele aduse acţiunilor sale, după i toate osanalele cântate numelui sâQ, gu- j vernul tot o farsă va fi şi ministrul finanţelor tot un Nacu, vom repeta ceea-ce am zis de mult, câ discursurile sunt frase, câ laudele sunt batjocuri, că pocăinţa roşiilor este ipocrizie, pocăinţă de iesuiţl. ^ AFACEREA DE LA PAGNY Paris, 25 Aprilie. D. Flourens a trimis la Berlin un dosar suplimentar, care conţine o probă fotografică a scrisorilor adresate de comisarul german d-lul Sehnaebele, care scrisori probează cursa de care acesta a fost victima. Paris, 25 Aprilie. Guvernul a trimis la Berlin un adaos de acte constatând în mod evident câ arestarea Iul Sehnaebele a avut loc pe teritoriul francez şi câ comisarul Franciel, a fost atras pe teritoriul german sub pretext de a constata un delict. Guvernul francez aşteaptă cu încredere şi cu tărie resultatul examenului dosarului de către guvernul german. Berlin, 25 Aprilie. Astă-zl a fost aici un funcţionar al ministerului afacerilor străine din Paris cu acte relative Ia afacerea din Pagny. Berlin, 25 Aprilie. Olieiul telegrafic nu vrea se transmită nici o ştire relativa la instrucţiunea judiciara a afacere! Sehnaebele In cereu r ile bine informate se crede ca ufaeerea din Pagny nu se va regula asa eurAnd. INCIDENTUL FRANC0-GERMAN Cesliunea exterioară care ocupă primul plan continuă a fi incidentul de la fruntaria franco-germană. Ancheta germană continuă; până acum, guvernul din Berlin n’a făcut nici o comunicare guvernului francez In această privinţă, şi dupe ultimele telegrame care ne sosesc astă-zî, nu se crede că guvernul german să dea un răspuns în-nainte de trei zile. De şi până acum această afacere se tratează cu mult culm de o parte şi de alta, de şi, la serata care a avut loc la Ministerul afacerilor străine din Paris, In seara când s'a aflat arestarea d-lui Sehnaebele, ataşatul militar german asigură pe toţi asistenţii, că incidentul va fi lesne aplanat, şi că nu va avea urmări, totuşi nu e cu ^neputinţă, ca să vedem ca cesliunea ia de o dată un caracter acut, şi că aduce după sine urmările cele mal grave. Cu toate desminţirile ce se dad, este greii de admis, că arestarea comisarului francez să fi fost făcută fără un înalt ordin ; modul cum s’a procedat, arată câ lucrul era aranjat mai dinainte şi câ d. Sehnaebele a căzut în cursa care i se întinsese. Or ce s’ r zice, faptul, aşa precum se presintă, are aerul unei provocaţiunl adresate Franţei. Să nu uităm că chiar la începutul iernel aceştia, o imensa a-gitaţie a fost provocată In Germania în contra Franţei, Toate mijloacele aii fost întrebuinţate de guvernul german, pentru a pregăti spiritele In vederea Unul apropiat rezbel, cu vechia inamica. Presa oficioasă întreprinse o întreagă campanie In sensul acesta, şi o serie de articole arogante contra Franţei, începură de o-dată şi aruncarăneliniştea în Europa întreagă. S’a crezut un moment, că aceasta era numai o energică manoperă electorală, pe care cancelarul german n’a esitatao întrebuinţa pentru a obţine majoritatea de care avea trebuinţă şi votul septenatulul. Abia Insă spiritele se liniştiseră puţin , când noi provocaţiunl porniră din partea Germaniei. Ziarele germane reîncepură să atace Franţa, şi principele de Bismarck el însuşi, într’un discurs pronunţat mal alaltâ-erl în Camera deputaţilor prusiană, spuse că grave evenimente exterioare se prepară. Lumea e dar în drept să crează că Germania voeşte resbelul cu Franţa. Principele de Bismarck, cu pătrunderea lui obicinuită, vede că dacă Germania va voi să păstreze Alsacia şi Lorena, trebue să se aştepte mai curând saii mal târziii, la un resbel cu Franţa şi Rusia coalisate. El crede că Rusia nu este încă gata în momentul actual, şi preferă să atace pe Franţa isolatâ. De aci provocările lui la adresa Franţei. Aceste provocări, sad vor sfârşi prin a fi relevate de Franţa, cea ce poate da naştere resbelulul imediat, sad şi de astă dată, Franţa le va suferi, şi In a-cest caz prestigiul Germaniei nu va avea de cât să câştige, în detrimentul Franţei. PROCESUL D-LUI G. PANU Actele de instrucţiune privitoare la procesul de presă intentat confratelui nostru, directorul Luptei, sunt precum se va vedea maj jos reduse la cea mai simplă expresiune şi poartă ambele data de 8 Aprilie 1887. Din chiar această dată comună se poate constata precipitarea cu care s’a lucrat în astă afacere. lată şi aceste acte : RECIilSlTOHltJI. Noi primul-procuror Avînd în vedere actele de procedură penală în contra d-l ui Gheorghe Panu, de profesiune avocat şi jurnalist, domiciliat în calea Victorii 35 — care n’a mal fost dat în judecată — actualmente Inculpat de faptul prevăzut şi pedepsit de art. 77 din codul penal, Avend în vedere art. 128 din procedura penală, rechisitorul nostru introductiv şi comunicatul d-lul jude de complectarea instrucţiunii, Considerând ca din actele de instrucţiune, formate In aceasta cauză, cu dosarul No. 5 a. c. să stabileşte în adevăr că : Inculpatul Gheorghe Panu, în calitate de director politic al ziarului Lupta a publicat In No. 216 din 1 Aprilie 1887 un articol intitulat «Omul periculos» care Începe cu cuvintele: «Eri seară o nelegiuire şi o trădare a intereselor ţă-rei s’a comis de guvern şi de Cameră în condiţiunile cele mal nedemne» etc. şi să termină cu cuvintele: «Dacă opoziţia nu are curagiul să facă aceasta, lf vom zice că este nedemnă de sarcina ce 'şi a luat.», Considerând ca acest articol publicat în ziarul «Lupta», conţine în toată întregimea lui cele mal grave ofense, aduse persoanei Majestâţei Sale Regelui1, Considerând câ aceste ofense s'att făcut prin mijloacele arătate de art. 294 din codul penal. Considerând ca inculpatul Gheorghe Panu mărturiseşte In interogatorul săfl câ este autorul articolului intitulat Omul periculos, şi că asumă toată responsabilitatea faţă cu legea ; Că din toate acestea sunt probe şi indicii suficiente ; Avănd în vedere şi art. 24 din Con-stituţiunea ţării ; Pentru aceste motive şi conform art, 131 din procedura penală, i 4 www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 15 APRILIE peste mustăţi şi un puf! din fundul stomacului, care Însemnează că te ai umflat. Pentru absinthă, trebue să torni apa peste băutura verzue picitură cu picătură şi apoi s’o tragi la măsea sempre staccato, parcă ar fl o arie din Traviata. Dacă urmezi alt fel, dacă bel ab-sinta cum al bea berea sad apa şi viceversa, eşti un nepriceput, un guguman. Filosofla e ca băutura : ca să o pricepi, ca să ’I simţi gustul, trebue să ştii cum s'o citeşti, cum s’o sorbi. Se vede că în cestiunl de fllosofle, etl sunt un guguman — să nu se supere d. Nacu că ’i iau monopolul din mână ! Zic că sunt un guguman pentru că am citit în cartea lui Seneca, Despre providenţă, o cugetare ce m’a lăsat pe gânduri şi nedomiril. Eata ce susţine Seneca : «Partea trupului cea mal vârtoasă este aceia pe care exerciţiul a pus’o mal des în mişcare.» Apoi, de, aşa este ? Dau cuvântul majorităţeî Senatului care poate să răspundă răposatului Seneca în mod victorios, de şi molatic, că: geaba mergi, geaba le duci, geaba tot rupi la papuci, căci exerciţiul prea des, numai la ţepenie nu duce. D. Dim. Sturza, ca ministru al instrucţiune! publice va putea şi d-sa să susţie — era să zic să susţie sus şi tare — că Seneca a vorbit în necu-noştinţă de causă. Dacă până aici am înfundat pe filosoful roman, mi-a venit ceasul să mă înfunde şi el pe mine. N’ar avea de cât să ’mi pue înainte (Doamne fereşte de un ceas răii I) c. f. reul lui G. F. R. şi să ’mi spue : «încearcă de supune unui exerciţii! de glonţ Stoica alexandresc pavăza nemuritoare a durduliului deputat co-lecthist, şi vei vedea dacă împănând’o zilnic cu alice sau gloanţe nu se oţe-leşte ca o cupolă germană 1» Ei, aşa să fie I Ce ar folosi d-nul Ro-bescu din acest exerciţii! ? Nimic! Ar ajunge dor să fie brevetat de guvern. Ce mal brânză 1 — fie zis, fără alusie la cea regală. Ma\. INFORMATIUNI Opoziţiunea nevoind se facă din alegerile judeţene o chestiune politică, a hotârît ca fie-care comitet local se se lase liber d’a lua sau nu pai te la acele alegeri şi, în primul caz, d’a pune candidaturile ce va voi. X D. Ion Balăcianu, ministrul plenipotenţiar al României la Constan-tinopole care se află încă în Bucureşti, nu aşteaptă pentru a se întoarce la postul seu, de cât Instrucţiunile definitive ale guvernului în privinţa celor doue convenţiuni a căror încheiare d-sa o negoţiază de mai mult timp cu înalta Poartă, convenţiunea de comerciu şi acea pentru regularea dreptului nostru de juridicţiune în Statele Sultanului. X D. Theodoroff gerantul agenţiei diplomatice a Bulgariei a fost primit azi dimineaţă la ministerul de interne de către d. Ion Brătianu cu care a avut o lungă convorbire. X Intre apărătorii d-lor ti. Balş şi N. Filipescu în procesul pentru bâ-tae ce le-a fost intentat de d. N. Xenopol, proces care se va judeca în apel de secţiunea a 4-a tribunalului Ilfov, la 17 curent, va fi şi d. Ion G. Ghica, ca delegat din partea comitetului central din Iaşi al partidului liberal-conservator. X D. general Radu Mihaî ministrul lucrărilor publice va însoţi pînă la Vârceorova pe MM. LL Regele şi Regina cari, precum am anunţat deja, plec poimâine la Mehadia. Trenul Regal va fi condus de d. inginer Paciurea, şeful serviciului mişcărei C. F. R. X Cu expresul de Verciorova de azi dimineaţă au sosit în Bucureşti d-na Olga Mavrogheni, d. Petru Mavro-gheni fiul şi generalul Gheorghe Catarg i. X Consiliul miniştrilor s'a întrunit azi dimineaţă sub preşedinţa d-lui Ion Bratianu. X Prefectura judeţului Dolj are în fine un titular pe d. Piersiceanu care a făcut deja un lung interimat al acelei prefecturi înainte de numirea reposatuluî Scarlat Tresnea Prin trecerea d-lui Piersiceanu la Craio-va remâne vacant locul de prefect al Gorjuluî. X Serviciul sanitar al armatei se ocupă cu multă activitate de orga-nizaţiunea ambulanţelor rurale pentru anul curent. Aceste ambulanţe al căror număr va fi considerabil sporit estimp, vor începe a funcţiona la 15 Mai viitor. X Vestitul Prefect al Teleormanului, Chiriţopolu, se află de eri în Capitală. Dânsul a venit, se zice, pentru a dobândi disolvarea consiliului comunal al oraşului Alexandria. Greutatea este numai d’a se găsi un motiv,căci acela că majoritatea face parte din partida oposiţiuneî s’a uitat, din nenorocire, d’a se prevedea in lege comunală. X Conform avizului Consiliului de igienă şi desalubritate publică al Capitalei, d. Câmpineanu a publicat o ordonanţă prin care se interzice absolut vînzarea hârtiei de tapisat colorată in verde sub cuvântul că asemenea hârtie este colorată prin săruri toxice, arsenicale şi cuproase. Măsura, bună în sine’şi, este prea radicală : ar trebui ca ea se vizeze numai hîrtia în a cărei coloraţiune se va constata că intr’adever s’au întrebuinţat materii toxice. X Eri pe şoseaua Ilahoveî, un căruţaş a călcat pe un individ anume Ghiţă Petre. Acest nenorocit a fost transportat într’o stare desperată la spitalul Brâncoveanu. X Dale isteţului egoist naţional co-lonel-general al telegrafelor şi poştelor. am Mai mulţi abonaţi din Roman ne scriu că de şi curierul din Bucureşti soseşte acolo la 9 ore dimineaţa, totuşi distribuţiunea scrisorilor şi ziarelor nu se face de cât după 3 ore după amiaz. * ♦ * Pe când în toate ţările din lume se caută a se înlesni cât mai mult publicului întrebuinţarea poştei, top-ciul care administrează poşta română face tot ce poate pentru a împediea lumea în genere şi pe comercianţi în particular d’a beneficia. în condiţiuni cel puţin economice, de celeritatea transportului prin poşte. Ei a denunţat aranjamentul cu Uniunea poştală internaţională privitor la scrisorile cu valoare declarată şi la coletele poştale; ast-fel preţul transportului unui pachet este astâ-zî mai mult de cât îndoit costând acest transport de la graniţa română în Bucureşti mai mult de cât costă de la Paris sau Londra până la această graniţă. NOII DECORAŢI Sunt numiţi şi nainlaţl : Ordinul Slenoa României i. In gradul de Mare-Cruce I. P. S. S. D. losif (Georgian), mitropolitul primai. 2. In gradul de. Mare-Oficer DD. general Angelescu (Alexandru), ministru de răsboiu.—general Racoviţă (Di-mitrie), comandantul corpului IV de armata.—general Anglielescu (Gheorghe, comandantul corpului I de armata. 3. In gradul de Comandor P. S. S. D. Silvestru (Baiânescu), episcopul Huşilor. DD. general Budişteanu (Constantin).— General Viadcscu (Matei).—Colonel Sake-larie (Olhon).—Colonel Herkt(Euriu).—Colonel Dumitrescu-Maican (Nicolae). D. Olănescu (Dumitru), secrelar-gcnera) al ministerului afacerilor străine. 4. In gradul de Qfice* DD. inlendentGhiurgiu Gheorghe).—Colonel Hefner Gheorghe).—Nedeyanu Dumitru). — Ghica (Dumitru Ion. 0. In gradul de Cavaler DD. Nanu (Constantin Gh.)— Locotenent Savopolu Constantin).—Colonel Carcalet-zeanu (Alexandru). — S. S. preotul Mi-roclot (Ion). — Locotenent Mirescu (Constantin.) II. Ordiuul Coroana Romanici /. In gradul de Mare-Oficer D. llăjdeu (Bogdan Pelriceicu). 1. In gradul de Comandor P. S. S. D. Ghenadic (Enâceanul), episcopul Râmnicului şi Noulul-Severin.—P. S. S. D. Partenie (Clinceanul), episcopul Du-nărel-de-Jos.—DD. Hai et (Spini), profesor. — colonel Cruţescu (Constantin). —colonel Budişteanu (Alexandru). — colonel Algiu (ton).—colonel Voinescu (Sergiu).—colonel Cotrutz (ion).—colonel Kiriţescu (Nicolae). —colonel Costiescu Anton).—colonel Poe-naru (Constantin. — controlor general Ta-mara (Gheorghe). — controlor general Ba-laban (Nicolae). — intendent Cămărftşescu (Alexandru). — Djuvara (Trandafir),| şeful divisiune! politice la ministerul afacerilor streine. 3. In gradul de oficer DD. colonel Iarca (Leonida). — colonel Brătianu (Constantin). —- intendent O pta'scu (Ion). —locot-coionel Macca (Petre) —locot-colonel Burchi (Nicolae). — locot colonel Crupenski (Alexandru). — locot oolonel Popescu (Mihail). — locot-colone Fâlcoianu (Alexandru).—locot-colonel Va siliu-Năsturel (Ion). — locot.-colonel Dimi trescu (Grigorie). —iocot.-colonel Ghldio nescu (Grigorie). — locot.-colonel Leon (Alexandru).- Lahaille (Alfons). 4. In gradul de cavaler S.S. preotul Basilescu (Ion). — D-llocole-nent Dimitrescu (Gheorghe). — S. S. preotul Epuraş (Voicu) din Giurgiu. — DD-nil maior Jipa (Nicolae). — Maior Falcoyanu (Mihail).—Maior Algiu (Mihail). — sub-in-tendent Hadgiescu (D mitru). — Medic de divisie Corvin iŞlefan — Perlicari (Dumi-trie). — Cuciureanu (Victori. — Thomrscu (Foţin C ) — Lenş (Sfetozar I.) — Nicolcscu (Alexandru).-Căpiţanovici (Mihail).-Poriţiu (Ion). — FrancovicI (Petre). — Căpitan Baronescu (Radu). — Locotenent Constan-Linoscu (Ştefan). DIN DISTRICTE pOVURLl'I Citim în Vocea Covurlutului, care a-pare în Galaţi : Sâmbăta seara colectiviştii aQ avut o întrunire. Gel cari vorbiră afi (ost d-nii C. Vârlan.G.Cavalioti şi A. Radu. Intre altele oratorii făcură preţioase mărturisiri, că o delegaţiune a fost In adevăr la paşa de Tecuciu, că de acolo puteri ai! căpătat de a lua situaţiunea la Galaţi, şi ca cartă albă aii de a schimba ori ce funcţionari. Asistenţi., în număr de vr’o50, din cari mulţi eraţi cu diverse tendinţe între eT, nu prea primiră cu bune impresiunl buna robie de a se pune la poruncile paşei de Tecuciu ; totuşi se procedă la aclamu-rea unui comitet,şi ceamal mare parte părăsiră sala, unii nevoind a figuia Intre membrii comitelulu , alţii ne voind a subscrie procesul verbal ce se făcuse. * * * Fondul pentru gradaţiunea corpului didactic prevăzut în bugetne ajungînd, nu s’a dat aceasta gradaţiune pe luna Martie de cât celor agreaţi de putere, cei-l’alţi au fosteondemnaţi să aştepte, dacă li se va mal da vr'o dată. Intre eropsiţl e şi corpul didactic din oraşul nostru. FELURIMI fericire* mamelor. — La Wahring, o comună în cea mal apropiată vecinătate la Viena, există un institut special pentru copil idioţi, dirigeat de profesorul Hild. Acesta povesti colegilor sel o scenă, care arată modul particular, cum se desvoallă câte odată simţibilitatea copiilor. O femeie veni îalr’o zi la institutul său, spre a vedea pe fiica sa mută din naştere. Profesorul Hild o întrebă tu presenţa copilei, dacă, căud fata se alia acasă, n’ar fi pronunţat nici odată măcar un cuvânt cât de simplu. Mama fetei răspunse în mod negativ; atunci profesorul se uita ţintă şi cu expresiune interogativă la copilă, care, mişcându-şi buzele şi deschizând gura, pronunţa desluşit cuvântul «mama». Femeie, care auzi pentru prima oară de i* fiica sa acest dulce nume, vărsa lacrăml de bucurie. «a Cerem de la d. judecător de in-strucţiuneca prin ordonanţa ce va bine voi să dea să declare că în contra lui Gheorghe Panu există caz de urmărire cu aplicaţiunea art. 77 c. p. Făcut la parchetul nostru azi 8 A-prilie 1887. Prim procuror, Gr. Andronescu. ORDONANŢA Noi, jude-instructor, pe lângă tribunalul Ilfov, cabinetul 2. Văzând toate actele de procedură penală dresate în contra d-lui Gheorghe Panu, român, major, de fel din Iaşi, acum domiciliat în capitală, strada Victoriei, No. 35, având profesiunea de avocat şi ziarist, inculpat prin rechizitoriul introductiv No. 5713 din Aprilie curent, pentru faptul prevăzut şi penat de art. 77 cod. pen. Având în vedere că inculpatul a publicat în ziarul «Lupta» din 1 Aprilie a. c., un articol intitulat «Omul periculos» prin care vizează persoana Ma-jestăţel Sale Regelui. Având în vedere că acest articol prin termenii ce coprinde, constitue într’adever o ofensă destul de gravă, pentru a întruni elementele delictului pentru care susnumitul este dat jude-câţel. Avend în vedere că această ofensă este comisă în public, şi prin unul din mijloacele coprinse în art. 294 c. p. Având în vedere că inculpatu, la interogatorul ce i s’a luat în cauză, a declarat că în adevăr d-sa personal este autorul articolului sus citat. Având în vedererechisitorul definitiv al d-lul Prim-procuror înscris aci mai sus, prin care să cere a recunoaşte că în contra inculpatului există caz de urmărire pentru delictul pentru care a fost dat judecăţii. Văzând şi dispoziţiunile art. 131 pro cedura codului penal. Pentru aceste motive : In unire cu rechisitorul d-lui Prim-procuror, Declarăm că în contra d-lul Gheorghe Panu există loc de urmărire cu aplica-ţiunea art. 77 cod. penal ; şi în consecinţă. In baza art. 24 din Gonstituţiune Dispunem a se înainta dosarul afa-cerei în judecata Trib. corecţionalavînd pe numitul inculpat pentru delictul expus mal sus. Dat astă-zl 8 Aprilie 1887 la cabinetul nostru. Jude-Instructor, Staleseu. CRONICA FILOSOFIE ! In lumea asta, trebue să ştii să pre-ţueştl lucrurile ca să le simţi gustul. Un pahar cu apă nu se bea ca un pahar cu bere sal! ca un pahar cu absinthă. Apa, o dai repede peste gât scoţând cu mulţumire din piept un ah ! care Însemnează : «bine că m'am răcorit 1» Un pahar cu bere se soarbe dintr'o dată (întrebaţi pe d. Chiţu dacă nu mă credeţi) şi apoi tragi cu limba un pac ! FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (73) ALLXIS BOUVIER FEMEA MORTULUI PARTEA TREIA V In care Simon se minunează foarte Matelotul îşi scărpina fruntea, ne cutezând să răspunză. Pierre care II privea, îl întrebă de ce se schimbase astfel la faţă. Atunci, Simon, ruşinos : — Să’ţl spun, d-le locotenent,... Copila acea care tot vorbea de maică-sa mă mişca la suflet... aşa în cât...' — Aşa în cât, ce ? • —Aşa că... să nu-mi bănueşti, d-le locotenent, am eşit azi dimineaţă pentru aceasta chiar. — Ca să cauţi pe d-na Davenne ? — Da, d-le locotenent... — El, şi 7... întrebă Pieire. Matelotul, zise, tremurând şi făcân- du-se mititel, parcă s'ar fl aşteptat la ocară i — Am văzut'o, — AI văzul pe Genevieva! strigă Pierre Îngălbenind. — Da, d-le locotenent dar ea uu văzut. . — l-al vorbit ?... — Nu, răspunse Simon prinzând la inimă, de oare-ce vedea că locotenentul său nu dă semne de mânie. Din potrivă acum Pierre se turburase şi se silea să se stăpânească. — Unde aî văzut’o Simon ? — D le locotenent, mă duceam să mă rog pe mormântul d-tale... Şi Simon vărsa adevărate lacrimi pe când vorbea ast fel. — Mă rugam... mă rugam... când de o dată văd venind o femee tânără... şi frumoasă, frumoasă... Ştii că e mal fiumoasă de cât înainte doamna? zise el, făcând cu ochiul şi uitându-se la locotenentul său să vază ce efect fac asupra lui cuvintele sale. Pierre şezând In fotoliul săii, cu privirile ţintite de podele, asculta fără a răspunde. Simon urmă : — Era cernită... soarele făcea să stră-luciască părul săfi blond... Ştii ce păr frumos are doamna. Venia încet, mergând ast-fel cum or fi mergând sfintele In rai. Teraându-mâ să nu mă vadă, mă dail In dosul cavoului unde eşti,... unde al fost, na I Intr'acolo se îndreptă şi ea cu un buchet In mână... Păzitorul mi-a spus că la fie care două zile aduce câte unul... ba şi câte două, trei de multe ori,... nu se uită ea cât o costă !... Dacă cine va ar fi spus atunci lui Simon că minte i-ar fi zdrobit capul... El urmă : — După aceea ce aâ'ţl mal apun, d-le lotoltoinl,.., a font ceva care îţi rupea inima; s'a Închis în mormântul d-tale... brr! şi acum am ghiaţă în spate... şi a început să ofteze, să plângă, să se va-ete, să te strige pe nume, să strige pe d-şoara Jeanna... Şi o piatră ar fl plâns... îmi mueasem mâneca de multe lacrimi ce am şters... Cine n’ar fi făcut ca mine câud ar fi auzit’o zicând ; «Pierre, iartă-mă 1 Pierre sunt destul de pedepsită acum I fă să-mi regăsesc copila... Pierre ridică încet capul, şi zise lui Simon : — Poţi afla acuma unde locueşte?... — D-le locotenent... am şi aflat. — Ce spui ? — De 1 am urmărit’o şi eG... — Şi locueşte ?... — In strada Temple d-le locotenent... o casă faţă cu Templu... o talpă a iadului, pe legea mea. .. Asurzeşti cum intri pe acolo... — Şi ce făcea acolo ?.^5cum trăeşte ?.. — Asta, d-le locotenent, nu ştii!. — Cată s’o ştii. — Gând vel voi. — In astă seară. — Mă duc îndată la dânsa. — Aş 1 dacă te-o vedea cine-va de două ori prin stiada aceea cu îmbrăcămintea la, o să te ia la ochi. — Atunci am să mă deghizez. — Să te duci cum o Insera. Aşa n’are să te zărească nimeni şi vei putea cerceta mai lesne. — Am şi aflat ceva... Când al trăit mai mult lntr'uu loc trebue să-ţl faci un prieten doi, pe care ÎI poţi găsi apoi la trebuinţă. Am vorbit cu unul din el... — Cum, fără voia mea, fără să’mî spui nimic, fără să te gândeşti că poţi să faci o poznă, al fost în strada unde am locuit ? — O I d-le locotenent, numai o dată am fost, astă dimineaţă....fiind-că nu puteam să văd pe domnişoara Jeanna plângând şi cerându-ml pe maică-sa. Asta m’a îmboldit să mă duc să aflu ce s’a făcut ea. — EI, şi ce ştii despre dânsa ? Matelotul istorisi ceia ce aflase în chiar acea dimineaţa ; că d-na Davenne, ridicată mai moartă din stradă de către vecinii "săi, în seara înmormântărel bărbatului său, fusese dusă a doua zi într’o casă de sănătate unde stătu mal mult timp ca nebună. Atâta ştia. Dar această scurtă povestire făcuse o a-dâncă impresiune asupra lui Pierre... Voia să remâie singur şi de aceia zise matelotul ui: — Simon, du-te mâine, mal bine va fi aşa. — D-le locotenent... te rog numai să mă laşi să lucrez cum îmi place mie. — Cum vel vrea.... Dar de ce mă întrebi aceasla ? — Pentru că ştiu eG cum să mă iau cu oamenii din partea locului. Am să caut să aflu mal înlâiG cine şi ce fel e portarul casei ; apoi mâine dimineaţă 11 poftesc să facem ceva chef şi ’l fac să-mi spue tot ce vreafl. — Rine, fâ-ţi pe plac. Pierre făcu semn Iul Simon să iasă, şi acesta mulţumit de întorsătura ce luau lucrurile, de interesul ce arăta din nou Pierre pentru Genevieva, se coborâ vesel în bucătărie. Pe scară întâlni pe negrul Rissole, cărui ’I Întinse cutioara lui cu tabac, zicându-I: — Ia, ascultă, Rissole, nu vrei o acadea ? Şi umplându-şi gura sa cea largă, pufni de râs, In timp ce negrul fugea speriat urmărit de Simon care ’l ajunse In bucătărie : — Yra să zică, tu eşti ca maimuţele, îţi plac dulceţurile. Poate crezi că ele te vor Inălbi! Aide frumuşelule pune-te colea, în faţa mea. Caterino, de mâncare. El sili pe negru să şeadâ în timp ce bucătăriţa le aducea mâncare. Negrul era să Îmbuce o bucată... când matelotul 11 apucă de mână şi li zise : — Aşteaptă, In ţara ta nu mâncaţi aşa. Am fost pe la voi. AI mâncat şi tu carne de om ? Ascultă o istorie. Nenorocitul Începuse a râde, arâtftn-du-şî diuţil albi. Dar Simon porni să istorisească despre un prânz de mâncători de oameni care nu avuse loc de căt în închipuirea sa. Negrul nu mal avea gust să mănânce... şi Simon povestea, povestea merefi. (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATE* ZIARULUI ,,EPOCA“ ___ ■ Tiraelu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. grandomania. — Intr'una din zilele carnavalului trecui, prinţul de Galles, moştenitorul coroanei Angliei, a primit o invitaţie să asiste la nunta unul comptabil, aliat în serviciul unei prăvălii de marchi-tănie şi care lua de soţie pe fata stăpânului său. Moştenitorul coroanei, urmând îndatoririle stricte ale etichetei, trimise la ginere să i se spue că nu va putea a-sista dimpreună cu principesa la nunta comptabilnlul. Acesta, luând de o parte pe servitorul palatului, ’l spuse confidenţial, că nu i-a trecut un moment prin cap gândul smintit, că principele de coroană va veni la nunta sa, dar că a făcut invitaţia în speranţă, că mareşalul curţii îl va re3pu ude înscris despre neveuirea prinţului şi rugă pe servitor, promiţându-1 un bacşiş de 10 lire, să vie să facă cunoscut refusul prinţului când toţi nuntaşii vor fi adunaţi, ca să mulţumească prin aceasta nesăbuita trufie a socrilor şi a miresei sale. Servitorul palatului comunică dorinţa comptabilulul, secretarului prinţului, rugându-1 să-l dea voe să câştige bacşişul împlinind dorinţa ginerelui. Prinţul de Galles, aflând despre aceasta, porunci unul lacheu a se duce In ţinută de gală a curţii la ora indicată, când nuntaşii eraţi adunaţi şi anunţă in gura mare : că, înălţimile Lor Regale prinţul şi prin-cesa de coroană, regretă că nu pot apărea la nuntă, pentru că nici d. Vincent,.ginerele, n'a fost la nunta Lor !.... Işl poate închipui cine-va, mândria miresei şi a socrilor, pentru relaţiunilc ginerelui !.. Iar lacheul prinţului fu oprit la banchetul nunţel ca un musafir de distincţie ! De la curtea Italiei.—Regele Umbcrto e un mare amator de ciuperci, nu tocmai pentru că ar avea o deosebită plăcere a le consuma, ci mal cu seamă fiind că îl place să le culeagă Însuşi, de acrea se preumblă adesea în pădurile umede de la Monza. Sunt câte-va zile că regele, care eşise dimineaţa singur călare, înLârziasc a reveni la palat. Regina Mărgărită, cam tngrijată, îl aştepta pe terasa castelului; atunci regele viuea. pe jos duceud calul său cu mâna dreaptă şi purtând cu maregrije în mâna stângă o legătură înodală ast-fcl cum păstrează ţărancele micele lor previziuni. Regina coprinsă de mirare, se uită cu lorgneta şi descoperi într’un colţ al legăturel misterioase coroana a Sa volei (armele regale). Era batista regelui, dar ee ducea tntrănsa cu atâta grije ? Nimic alt de cât ciupercile ce le «ulesese în pădure. Regina nu se putu stăpâni a esclama : «Ma Umberto» 1 Monarchul Italiei Insă ti răspunse surîzând : «Ca o bună menageră trebue să’ml mulţumeşti că ţ-am adus astă-zl cel puţin pentru cinci lire ciuperci de prima calitate». Dar lucru ciudat! Nici regina, nici nimeni din curtea regească nu a voit să guste din ciupercile adunate de mâna regească, atât de mare este încrederea lor în cunoştinţele botanice ale regelui. Se înţelege că bucătarul a trebuit să gătească alte ciuperci cumpărate din terg. ACTE OFICIALE — Se deschide minislerulul de interne un credit de lei 300,000 cu cari să se acopere cheltuelile ce mal sunt absolut necesare pentru montarea şi instalarea Imprimeriei Statului în noul său local. — Consiliulgeneral al judeţului Tuleea este autorisat a contracta de la casa de depuneri şi consemnaţiunl un împrumut de lei 100.000, plălibil prinanuităţl în termen de 25 ani. — Colegiul i electoral peutru deputaţi din judeţul Tutova este convocat în ziua de 26 Aprilie 1887, spre a împlini vacanţa declarată în Adunarea deputaţilor. — Colegiul II electoral pentru senatori din judeţul Neamţu este convocat, in ziua de 26 Aprilie 1887, spre a împlini vacanţa declarată în Senat. — Fabricele de surogate de cafea, adică de cafea artillcială diu cicoare şi alte substanţe amidonoase şi zaharoase, să în-scriătntre stabilimentele industriale insalubre de clasa I. — D. Elefterie Ceorgescu se numeşte registrator al direcţi unei «Monitorului oii-cial» şi imprimeriei Statului. — Pentru continuarea lucrărilor de fortificaţii, prevăzute a se executa In exerciţiul 1887—1888, şi pentru armarea forturilor, guvernul este autorisat să emită a-mortisabilă 5 0/0 până la suma de 10.000.000 lei, treptat cu înaintarea lucrărilor. —Sunt înaintaţi la gradul de locotenent-colonel, majori: Sudiu Ion, Duca Nicolae. — La gradul de maior, căpitani: Bră-iunu bimttne, fopescu Chiriţi. «EPOCA — 15 APRILIE — La gradul de locotenenţi sub-locote-nenţl: StroicI Constantin, Mavrodi Euge-niu, Zarifopolu Oeorge. Sergenţii bacalaureaţi Cernat Nicolae şi Atanasiu Matache, la gradul de sub-lo-cotenent în reservă. Astâ-zl a avut loc înmormântarea regretatului Petru Mavrogheni, ministrul plenipotenţiar al României la Viena. După săvârşirea serviciului funebru In biserica Sf. Gheorghe nou de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, cortegiul a pornit la cimitirul Şer-ban-Yodâ în ordinea hotârîtâ prin programul publicat de guvern. Cordoanele carului erau ţinute de d-niî Dimitrie Ghica, prezident al Senatului, M. Ferikidi, ministru afacerilor streine, Ion Bâlaceanu, ministru plenipotenţiar al României la Constantinopole, Mih. Kogălniceanu, general Anghelesou, ministrul de resbel şi general Cernat. Regele era reprezintat de adjutantul seu d. colonel Robesuu care a depus de cosciug o coroană de (lori din parte M M. L.L. Regile şi Regina. Osebit de membrii familiei o mul ţime de amici şi de admiratori ai reposatului au ţinut a însoţi rămăşiţele mortale până la cimitir. Printre numeroasele persoane prezente am vezut pe d-niî general G Mano, Alex. Lahovari, Th. Roselti, general I. Florescu împreună cu mai multe notabilităţi ale partidului conservator, generalul Greceanu, prefectul palatului, generalii Falcoianu. Be-rendey şi Theodori, mai mulţi membri ai corpului diplomatic între care însărcinatul de afaceri al Austro-Ungarieî cu întregul personal al le-gatiunei şi al eonsolatulu5, etc. etc. Regina a fost asemenea repre-zintatâ la biserică prin d-na Slăni-ceanu şi d-şoara |llomalo, damă şi domnişoară de onoare ale M. S. Onorurile militare, cuvenite îndoitei calităţi a reposatului de ministru plenipotenţiar şi de mare cruce al ordinilor naţionale,au fost făcute de reg. al 3-lea de infanterie, reg i-iu de roşiori şi o baterie de artilerie sub comanda d-luî general Radovicî. # Candidatul eolectivitrţei la fotoliul de senator al colegiului l-iu de Ilfov nu este încă definitiv d semnat Aflăm că diseară o nouă întrunirea comitetului partidului Voinţei Naţionale va avea loc pentru a se lua o hotărire în această privinţa. • Camera de punere sub acuzaţiune din Bucureşti care trebuia se se pronunţe azi asupra opoziţiunei fă cute de d-nii Al. Balş şi N. Filipescu la ordonanţa judecătorului da in strucţiune declarând ca nu este < az de urmărire contra d-luî N. Xeno pol pentru faptul de încercare de omor, a amânat hotărîrea sa pe mâine. • D. Saissv, directorul ziarelor Le Mot d'Ordre şi L’Echo de Paris, care venise la Bucureşti pentru a sonda guvernul nostru asupra participărei României la exposiţiunea universală ce se va deschide la Paris în 1889, va pleca astă seară în Franţa. D sa, de şi nu a vezut nici unul din miniştrii, crede că guvernul va face tot ce va putea (sunt chiar cuvintele d sale) pentru ca România se'la parte la acea exposiţiune. D. Saissy, care se va întoarce peste puţin în Bucureşti pentru a începe negociaţiuni privitoare la misiunea sa, va încerca, suntem siguri, o mare deeepţiunc.. • Ospelul legaţiunei ruse din Bucureşti va fi complect restaurat şi mărit prin adaosul de noi clădiri. D architect Montaureanu a fost însărcinat de d. ministru al Rusiei cu alcătuirea proiectului lucrărilor. Ministrul Justiţiei care, precum am spus deja într’un numer precedent, se ocupă d’a îmbunătăţi servi ciul portăreilor, a numit o comisiu-ne compusă din mai mulţi jurisconsulţi care se’şî dea avizul asupra mijloacelor d’a se ajunge mai lesne la rezultatul dorit. Ni se scrie din Rusciuk că de şi liniştea cea mai perfectă domneşte în toată întinderea principatului, măsurile de rigoare n’au încetat încă, atât de puţin guvernul Regenţei simte că se poate sprijini pe simpatiile populaţiuneb Chiar acum câte-va zile, un funcţionar anume Martinell'a fost dupe o simplă bănuială , că întreţine relaţiuni cu vrăjmaşii Regenţei, arestat şi ţinut la secret. 1 s’a dat Iu adevăr drumul îndată ce s’a dovedit că el fusese denunţat din reutatp, dar i s’a luat postul şi a trebuit, de teamă de noi persecu- jiuni, se părăsească Bulgaria. El a :>ler*.at pe un vapor austriac la Reni. Ştiri din Soba, de sorginte oficială, spun că guvernul Reg nţei a izbutit a contracta un împrumut în Anglia şi că convenţiunea relativă a şi fost semnată. • Se zice că prinţii F^rdinand şi Girol de Hohenzollern, nepoţii M. S. Regele vor veni In România Iu irimele zile ale Im Mii şi vor re-mînea lingă unchiul lor pîua la sfir-şitul acelei luni. Citim tn Neue Freie Presse cu data de 23 Aprilie. Zvonurile ce au circulat că guvernul român ar fi adresat aici o notă în privinţa reluârei negocia-ţiuneîor nu se adeveresc. — Până 8cam un atare demers din partea României n’a fost notat.—Reluarea negociaţiunelorvamai târăgăni cita va vreme, de oare-ce ambele părţi, pare se, vor se evite de a arăta deosebită grabă în această împreju rare.—Alt-fel există o aşa mare divergenţă între părerile ambelor părţi tn ee priveşte natura provizoratului la care se tinde, în cât rămâne în-doios dacă prin idea provizoratului s’ar aduce înţelegere! vr’un folos.— România nu voeşte fără a ocroti exportul grânelor şia vitelor,se încheie nici un fel de provizorat, iară Austro-Ungaria nu vrea se consimţâ la a-ceste puncte fără de a salva interesele tuturor industriilor noastre. România ar voi ca în tractatul pro-vizor se ne despăgubească cu clauza naţiunei celei mai favorizate, Austria însă va stărui ca acest tratat să aibă de fapt cuprinsul celui definitiv. Se vedejdeci, că există o deosebire principală de vederi. Insă cu cât sunt mai mari greutăţile de învins, cu atât mai multjde dorit este cane-gociârile sereînceapă mai curând. • Regina a exprimat d-neiOlga Mavrogheni printr’o scrisoare autografă, adîncele regrete ale M. S. pentru pierderea dureroasă ce doamna Mavrogheni a încercat. e 0 persoană in poz'ţiune d’a fi bine informată ne asigură câ cestiunea urmărirei ziarului Războiul pentru publicaţiunea scrisorei iscălită Un Moldovean a fost foarte serios discutată în Consiliu miniştrilor. D-niî Stătescu şi Sturza au insistat cu deosebire pentru urmărire dar cei l’alţi miniştri s’au opus cu stăruinţă. Partea nostimă a lucrului este că dorinţa d-lui Sturza d’a se trimite Rezboiul înaintea tribunalului era pornită nu din rivna d’a răsbuna pe Regele ofensat, ci din bănuiala câ Moldoveanul semnatar al scrisorei ar fi d. Gheorghe Mîrzescu I m Ministrul justiţiei măreţul d. Stătescu ne-a mai dat o dovadă zilele acestea de respectul magistratura); iată cum : D nu Ath. Herescu aflat în serviciul justiţiei de 12 ani,dintre cari 5 ani ca referent statistic, 3 ani procuror şi 4 ani judecător de instrucţie la tribunalul Doljiu, îudeplindu’şi datoria cu o corectitudine ireproşabilă, se pomeneşte deună-zi cu un ordin al ministrului prin care ’i face cunoscut, că e înlocuit, pur şi simplu 1 Magistratul, uimit de această neaşteptată «mazilire» seadresează procurorului general spre a şti dacă e un raport contra sa. Acesta remâne înmărmurit, răspunzând că nu ştie nimic. D. Herescu aleargă la Bucureşti, cercetează îu biurourile ministerului ce a putut provoca destituirea sa; srcretarul şi şefii de divizie mirat' nu ştiu nimic. La temeiul lucrării însă se vede un petic mic de hârtie scris cu creion roşu de dom nu Stătescu, ca se se facă un raport de înlocuirea lui Herescu din Cra-iova cu d-nu Rrătăşanu (?) In sfârşit d. Herescu se duce seara acasă la Ministrul Justiţiei, spre a afla motivul destituire! sule, iar d. Stătescu cu îngânfarea sa glacială respunde a lene Magistratului: «Nu e nimic contra d tale, dar promisesem locul d tale unui a’ t domn /..»Gomen-tariele sunt de prisos. Trebue se spunem Inse, că d. Ath. Herescu, este frate cu Const. Herescu una din capeteniele opoziţiei din Vâlcea şi ginere al d-lui Cernătescu, de asemenea o căpetenie a opoziţiei din Craiova. Apoi în procesul plăsmuit contra d lui St. Greceanu din Craiova pe care ca opozant, administraţia vrea se’l aresteze cu ori ca preţ. d-nu Herescu a declarat că nu vede caz legal de urmărire, opinie ce a fost confirmată şi de un ait judecător de Instrucţie, care a dat o ordonanţă de neurmârire In aceeaşi afacere. Halal de magistratura lui Stătescu I D. Nacu (Mincovici) tot nu a părăsit ideea de a se scăpa de d. Em. Grâdiştianu , preşedintele înaltei Curţi de Conturi. De alt-fel are mare interes colectivitatea spre a se grăbi să reguleze la pensiune o persoană atât de jenantă ca d Grâdiştianu. Acum sunt pendinte înaintea Curţii de Conturi socotelile colectiviştilor pe anii când s’au făcut emisiunile de rentă şi conversiunile la Berlin şi se ştie că în multe imprejursrî dd. Gr dişteanu şi Gr. Lahovari, n'au ezitat se’şi formuleze, în şedinţele plenare ale Curţii, opiniuni separate, cari au indispus foarte mult pe d. Brâtianu. Decretul pentru retragerea forţată a d lui Grâdiştianu so zice că a şi fost prezintat semnăturii regelui, care până acum înse a tot a-menat a pune semnătura. Vom vedea cât va dăinui Augusta Sa rezistenţă. • Mâine seară se va representa la Teatrul Naţional hazlia Operetă Roc-cacio în beneficiul mai multor d-ni şi d-ne artiste care au creat diferite roluri în această piesă. ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS Londra, 26 Aprilie. — Ziarul Times crede că va fl dificil a se lămuri faptele cari s’au petrecut la frontiera franeo-germană aproape de Pagny. Ziarul cetăţel consiliază pe Germania să calmeze amorul propriii frances ce acest incident l’a batjocorit. lleliadin, 26 Aprilie.—împărăteasa Elisabeta va sosi aici după ameazl re-Intorcându-se din Ischl. M. M. L. L. Regele şi Regina României sunt aşteptaţi aici în dimineaţa de 28 şi se vor reîntoarce la Bucureşti tn seara de 29. AGENŢIA LIIIERA Londra, 26 Aprilie —Bugetul veniturilor a fost primii In prima cetire. Discuţiunea a ţinut 7 ore. NUVELE FINANCIARE Cursurile care ne-aO sosit azi din stre-in&tate nu sunt de natură a face să se in-trevază complicaţiunl mal serioase în a-facerea de la gara Pagny. Parisul ş.i Londra sunt aproape invariabile, ba chiar unele valori au câştigat câte-va punte aspra cotei din ajun. — x— Conso idalele la Londra închid cu 102 5/8 —x— Schimbul la Paris asupra Berlinului 123.37. Renta franceză a închis la culisă cu 90 centime mal sus de cât la Bursa oficială, făcând 80.95. —x - Descinderea Vienil ceva mal slabă. Napoleonul 10.06. Creditele Anstalt câştigă 40 kreitzarb Jalnica soţiă, fii, fiice, frate, surori, ginere, nurori, nepoţi şi nepoate, precum şi întreaga familie au durerea d’a face cunoscut perderea prea iubitului lor soţ, tată, frate, socru, unchiti şi bun ARON IPCAR incelat din viacia in etate de 72 ani Vă roagă se bine-voiţi a asista la ceremonia funebră ce va avea Joc mâine Mercur! 15 Aprilie 1887 la domiciliul decedatului Calea Văcăreşti No. 55, ora 3 p. m., de unde cortegiul va porni spre cimitirul israelit. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Folitzll Ko. 7 IN TOATE SERILE REPRESENTAT1I EXTRAORDINARE JVIei'OLix’i si SamlDutu HIGH-LIFE E)umilieoilo si serbatorilo DOUA REPRESENTATII SALA ATHENEULUI Dumineca 19 Aprilie 1887 ftl IV-lea CONCERT SIMFONIC In folosul societatel de ajutor reciproc pCntruartlstl muslcanll ODEON“ PROGRAMA Uvertură din «Eurianthe» Weber.— Fragmente din «Septuor» Beeshoven, a) Adagio cantabile, b) Scherzo c) Finale.— Preludiu din «Parsifal» Wvgner.— a) Andante, b) Menuetto Eaendel.— Simfonie în si bemol maj. Bethoven.— a) Adagio.— Al le. fro vivace b) Adagio, c) Allegro vivace. ) Allegro ma non troppo. Orchestra va fi dirigeatâ de D. Ed. Wa-chmann. Preţul intrărel: Locul I, 10 lei; Locul ii, 5 lei; Locul Iii, 2 lei. Biletele se găsesc la magazinul de muzică al D-lul C. Gebauer şi la librăria Graeve, iar In ziua Concertului la Athe-neu la casă. THEATIUJ NATIONAL IMcrcuri la 15 Aprilie 1887 Ite-presenlatiuneextrn ordinara data in beneficiu se va representa piesa BOCCACIO Operă comică tn 3 acte tradusă din franţuzeşte de D. A. Bagav. Muzica de Eran-coise de Suppe D. I. PETRESCU vajucarolul lui PANDOLFO din complesenţă. N. IOANID & C° BUCUREŞTI —3, Strada Lipscani, 3— A PE M INERALE FRANCE8E. GERMANE INDIGENE 18 8 7 COMANDE SE POT EFECTUA IN TOATA TARA Apolinaris............................x 6o Apolinis...............................—6ţ Apă de Buda......................... . —8o Bilin............................... . —90 Balaruc . ...........................I 6o Bourbouie............................x 40 Bonnes 1/1............................ 1 60 ,, 1/2.......................1 — Bălţăleţil .......................... —80 Borszec................................—90 Capvern..............................2 — Condillac.........:..................I 25 Conlrexville (le cler)...............I <,0 Carlsbad (Miihlbrun)................ . 1 20 „ (Sprudei).................t 20 Crondorfer (Btl. Bordeaux)...........—80 Căciulata............................—80 Ems (Kranchen).......................1 — „ (Victoriaquelle..................I 10 Elopalak ............................—90 Franzensbad (Franzensbrunn) ......... 1 — „ (Wiesenquelle)................I — ,, Stahlquelle)..............1 10 Giesshilbler Bil 1 Litru.............1 10 GiesshObler Btl 1/2 Litru............—70 ,, ,, (Bordeaux ...... —90 Gleichenberg (Constantinquelle) . . . . 1 1® Hali (Jodvasser).....................1 li Kissingen (Rakoczy)............ 1 40 Mont Dorc............................1 $0 Marienbad (Kreutzbrunn)..............I — ,, (Ferdinandsbruttn) .... 1 — Orezza............•...............• 1 60 Preblauer-ÎSauerbrum.................1 20 POUnauer (flacoane) . ...............—80 Pyrmont (Stahlbrunn) ........ 1 25 RonCegno....................... 1 40 Rubinat...........s..................1 40 St. Galmier (Badoit).................1 20 „ (Noel)....................x 20 Selters (flacoane)...................—90 Spa (source de Pouhon)...............1 80 Schvalbach (Stahlbrunn) .............1 — Vichy (Grande grille)............. ,, (Călestms)............... „ (Hauterive)..............ţ I ;o „ (Hopital)............ „ (Mesdames)........... Vals (Desiree..................... ., (St. Jean)....... „ (Precieuse).......... „ (Rigolelte)..............ţ X )0 „ (Magdeleine) .... „ (Dominique) .... „ (Pauline)............ Wildungen . ......................1 40 SĂRURI MINERALE Sare de ICarlsbad............Flac. 2 50 „ Athermali de Bălţateţtl. ,, 1 )<, ,, pentru băl „ ,, „ Cutia 2 ko. 2 ţo PENTRU FAR«ACISTI SE FACE UN RA8AT Toate apele minerale ce nu sunt coprinse aci se pot procura prompt. \B. Sticlele (ţoale w primesc pc preţ de zece Baui. ™ - .^7 5 D" SALTE R de la facultatea din Viena SPEC.: BOALE de FEMEI şi S Y F ÎL 1 S S A MUTAT No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 LANGA FARMACIA « CU SFINŢI » ( Calea Moşilor ) Consultaţiunl in toate zilele de la — 2 — 5 p. in. — Din cause neprevăzute renumiLa artista Adela Drouin angajată la circul Sidolli va debuta abia Mercurl i4 Aprilie curent. /4s/arale şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe confortabile, (în Mai O şi Sep. cu 33 0/0 mal eliin posiţiune muntoasa foarte plâ-cuLă, promenade diu noO construite, Comlm le de apa de băut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul liaei: D. consilier sanitar l)r. //. Maye hofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de către Direcţia băilor Romerbad Steierhiark de jos, De Ia 1 Maifl trenul accelerat se opreşte aci moi ii in uu cocoitra în strada Stil Voovozl, No. 27. se strămută de la St. Oeorghe DE ÎNCHIRIAT In Strada Sfântului Ion nod No. 13, lângă piaţa-mare. Se închiriază de la 23 Aprilie 1888, două case, una mare în funndul cur-ţei se compune din cinci camere pentru stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivniţă şi gradină. Una mică lângă stradă se compune din trei camere pe tru stăpâni, uua pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru informeţiuni a se adresa d-lui N. A. IacovakiStrada Mercur, 4 bis de la ora 12 până la 2 dupe a-miază. (15—11) UACtll V»! r\T dist oitu, plasa Serbanc-stl ilU?0lil VTLIv.l! partea, D-lui NiCu Moscu io întindere de 2r,00, pogoane din care 226, semăn te grâu de, loatna si 60 orzu. Se arendează do la 23 Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No. 12 bis. NUMAI IO LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE «IN m A R I m E NATURALA» Se efectuează foarte exact dup u. rurale » 87 1/4 7 0/0 « » » 102 Aur Contra Argint sau bilete. 171/4 95 87 3/4 37 74 215 84 1/4 100 i 2 87 3/4 1033/2 1.3,4 SiDgura Scoală de musică votaii t>i instrumentală in ţară, autonsataşi probată de inaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Această şcoală fiind prevăzută cu mal muiţi profesori se potpreaa lecţiuni demu-sica vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă. de 15 franci pe luna de la 1/13 Maiu va li şi un curs saparat in fie-care Dumică uupa ameaza pentru pa tru mâini tnos (luatreleie etc. la care nu se primesc de cât bievil cei înaintaţi pentru acesta IO fr. pe luna inscnerile se lac in toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. mm STAMSTI din judeţul Bacău, avend je ea puţuri de păcură, locuri de arat, lâneţa inaşuri şi o moară ; se dă in a-reudâ de ia 23 Aprilie viitor 1887. Doritorii se vor adresa la doamua Cu-tinca Em. Crupenski în Roman. I1L1 I\FIII1I I tT Oasele din Calea Gri viţa No IIL lllliIlllU.il 51, în care se alia institutul Guoort-ncu, compuse, din 14 camere, incăpOtoare şi gradina cu chioşc. pivniţe 8-5. uimi. UOMâKfJHre don şl a se a gajea la un Domn Proprietar ca c posedă mai uiu.te locomol ile, spre a lo conduce şi esecuta reparaţia lot. Asemeiu-a sar angij şi cu tinerea cbmptnbHîtafnianecesitate adresa la Redacţia acestui Ziar. UIU1EP1IRI DE FADII1E Z&Xt&S a»re. Strada Văcăreşti No. lo2 Parfumerie - Oriza L. 9.EGRANO, PARIS, rue Solnt-HonorO, 207. fii PARFUM URI CONCRETE IXYI .VHLNK SIVITII.UUA BBEVlil.41.4 IV FBAAC1A SI IX STKE1XATATE PARFUM URILE ESS.-ORXZA, preparate printi’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pan’acuma necunoscut tio suut iiictiisu sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane miel sau cutii de loale genurile ce suni foarte usioare de puital. Aceste cie ioane-Per rum uri nu seevaporeaza, si se pol, înlocui iu tuburile lor. când surii usale. Lfe au imensul avautagiu de a umple ou mirosul lor, fara a le inmuia sau a le slriea, obiectele supuse la eonlaelul lor. li IHiSTUL A lllhLA LsUH l'liXtUU A I’aIUUMA l.N PATA. s. <9 V A. <■ V « O' <9 si foaie obiectele de LINGliRIE, de l'Ai'HTARIK, elc.,ţi'li' ele. a. bEPOălTK IN TUATI'. PAUVLMISRlIl.t l’UINCIPAI.li: blN LliMli Catalogul Farfumurilor cu preciurile, sunt trimise I UANCG la cerere I teu GRADINA FiLIPESCU .sot» OALE cu plante de CAPSHÎXI încărcate cu FRIJC1E mari extra-line, parte deja CO 1*TE. t»00 THA.M» VEMtl l.\ OALE aleşi cu tulpina înaltă, spec ile cele mal renumite se pot planta toată primă-vara până la 15 Iunie. ELOH1 DE TRANDAFIRI boboci, sau dcsvoltati pentru buchete, butoniere, jardiniere. C01*A€l roditori calităţile cele ma' bune cunoscute de vînzare la finele toamnei şi la începutul i rimâverel fie căruiaan. IO.AN VEIOIELLLIX. Urădinar Strada Diouissie No. 42 TIP VPN7ARP CAI MAHI ° pereche JJE VJuiiZiiiRlî pentru trăsură, a se a- dresa Stada Baliştea, No 11 II tu CTII nCWT de curs superior a-U li O I U ULlS I vendcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiuni de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL P.P. SI PAIUNTI BINEDICTIN1 din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur 2 4ILUAI.il DE Uit: Bruxella 1880. Londra 1884 cele mai inalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOURSANO întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosâ de câte-va picături în apă, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe căre i albeşte, cousolisân-du-î, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE 'EUERIE, BORDEAUX Deposit la toate larmaciile, parfumeorl şi Coafeorl reprezentante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala Franceza din Caiati si ucursaiele ei. AVIS IMPORTANT MARE DEPOSIT DE VESTIRI VECHI Albe si KTecjr»e cu 50 b. litru. Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa Avizi, No. 12 Aranjat din nou foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Bazinul se Inoliiriază pentru baluri nunţi etc.______________ RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE GOIM-SXAISrTIlM- S1ROGH11 — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează caipere într’un mod elegant, In toate stilurile şi on-ce lucrări de tapiserie. Jr^retui file i».ocler*«t,e, esooiitiixiaea la. tinxpul liotarât. COXSTAXT1N 81110(111. CIIENT BKMS Iffi GMSCNimiTZ in: Hoiin. VMi iu: fok it.am» IIK T 5 ÎSSÎtîîS DE GltOSCHOIVITZ Atragem atenţiunea d-lor constructori si arhiteoti că numai nouă nt s a încredinţat vinderea faimnaselorproduse de < IHi:\ l în rOll I LA VI» DK(.K0S( H0\VIT/.. a rarul calitate esL» Huncrioara tutulor cclur-l'alte uuilune ni-înllare. punctum moui.ii.v ii:. i i k visaiu a fuoufi a DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA ARBENZ et W O I_ JF1 Strada Sf. Dumitru No. 3. Tipografia Ziarului „fclpoou MEDALIE DE AUR Viena Autnrisata de consiliu de.hyyiena si salii'iritale dentXlina onsenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Or. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salirylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gureisi ale gingiilor. Ele consorva dinţii si da guroi un miros plăcut. Preţul: i llacon, den tal i na 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Dep"site la Bucureşti: /■', IV. Zvrner, I. O-vesa, ilruss Sleia si lintnndus Umila Fabini, ^dţotnşanLdajnaL^borolw M Gerant responsabil, C. (ie«rgescu. www.dacoromanica.ro