ANUL II No. 413
A DOUA EDITIUNL
DUMINECA, 12 (24) APRILIE 1887
15 BANI IV TJ ivr U. n TJ I_
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATE8C TOT-C’AUN A ÎNAINTE
1\ BUCLRESC1 La casa Administratiunei IN TARA: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 Iei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei.
IN STREINATATE: La toate ofliciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei.
LA PARIS: Segasestejurnalul cu iBCent. numerul, la Kioscul din rue Moiitmurtr? i 18 Bulevardul St. Germafn N'o. 84.
MANUSCRIPTELE NU S£ INAPOIAZA
15 13 A IV I IV XJIVIERUL
ANUNCIURILE
DIN RONIANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.a Paria: Ia Acetice Ha vas, place de ta bourse, s.
Atfrurr Librr, ruu Soire Dame des Victoires âO, (Place de la Bourse) pentru Paria, Franria, Germania, Anatro-I'iifcitrin, Italia si Marea llritanlr.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3(1 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
60 BANI UN NUMER VECHit)
Grioore VENTURA Prtm-redacto/ responsabil
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
No. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3.
■HJBHA'HNPJIUiJ.AlBW
STI SI
UN GUVERN FAR A POLITICA
0 GRESIALA DE REPARAT
INCIDENTUL DE LA GARA PAGNY
GARANTUL!
FEMEIA MORTULUI
MONARHISTI SI CARLISTI
Am intrat în era proceselor de presa. Dupe Lupta, se zice că liezboiul va fi urmărit, pentru uu articol care susţine că ziua de 11 Februarie nu e tocmai odată ce trebue înscrisă cu litere de aur în analele noastre. Bine înţeles, colectiviştii de tot felul, de la cei care mănuesc o pană până la cei care mănuesc numai milioane, aprobă din răsputeri aceste acte de energie ale guvernului, şi nu pierd o ocazie aşa de frumoasă d’a trage o mică linguşire părţei civile... voiam se zic Regelui Caro!.
In cea ce ne priveşte suntemfoarte fericiţi de aceste procese, fiind-că ele sunt şi o prostie, şi o mărturisire vedită a slăbiciunei guvernului. Ne pare reti chiar că guvernul n’are mijloace d’a suprima cu totul ziarele de opoziţie. Intr’adever, temperamentele energice şi hotărîte care sa aflăîn rândurile noastre, arfi silite atunci, se treacă de pe tărâmul teoriei pe tărâmul acţiune? şi am ajunge la o soluţiune şi mai plăcută, şi mal grabnică, şi mai radicală.
Dar în cea ce priveşte colectiviştii, aceste procese pun în evidenţă o situaţie care ar părea îngrijitoare altora oameni de cât guvernanţilor noştri. Intr’adevăr, or-ce guvern, or-ce partid la putere, ar trebui se aibă tot-d’a-una ca scop primordial, îngrijirea d’a pune pe Rege şi pe monarhie afară din cauză, mai presus de ori-ce luptă, de ori-ce atac, şi, mai ales, de ori-ce bănuială, Monarhici trebue se fim cu toţii, şi ar fi de dorit se fim cu toţii Garlişti. Eată care trebuia se fie grija actualului guvern, iată la care rezultat trebuia se tindă. Ajuns-a el la acest rezultat ? Câţi Români sunt pentru monarhie? Câţi pentru Regele Garol?
La aceste două îutrebări, răspunsul e lesne. Românii simt că ori-ce forma de guvern, afară de monarhia, ne ar duce la peire, şi ne ar lăsa în veci pradă colectivităţilor actuale şi viitoare. Dar aceşti unsprezece ani de minciună constituţională au deziluzionat pe foarte mulţi, care Impută, poate cu drept cuvânt, sistemului constituţional, abuzurile şi nelegiuirile ce se comit sub scutul acestui sistem. Gu toate aceste, constatăm că simţimentele monarhice ale Românilor au fost destul de tari pentru a rezista asaltului necontenit ce le a dat în vreme de unsprezece ani colectivitatea, prin nenumăratele sale nelegiuiri, comise cu ştiinţa şi aprobarea Suveranului.
Monarhi şti dar am rămas. Dar Garlişt ? Aci cestia se schimbă cu desăvîrşire. Pentru a vedea mai lesne cine mai e cu Regele în a-ceastâ ţară, putem proceda prin eliminări, enumerând unii după alţii cel care nu sunt, care nu pot fi cu Regele.
Colectiviştii oare sunt cu densul? Orî-oine îşi aduce aminte declamaţiile şi pamfletele de o tnvierşunare
ne mai pomenită în această ţară, ce se editau de opoziţie pe la 1875 şi mai nainte. Ori-cine ştie că partidul care e astăzi la putere, chibzuise şi organizase în modul cel mal hotă-rîlor o mişcare ce avea de scop răsturnarea Principelui Carol. Ori-cine ştie că s’a propus chiar asasinarea Domnitorului. Aceste, departe de a fi semţimente carliste, nu sunt nici semţimânte dinastice.
Dar ni se va obiecta că ’şi au schimbat părerile de când au venit la putere. Fie-ne permis d’a ne îndoi de aceasta. Singura consideraţie care îi a oprit d’a trimete pe Principele Garol peste graniţă,când au venit la putere,a fost mal întei frica ce o au spiritele înguste de ori-ce ho-tărîre virilă, apoi încredinţarea deplină că vor avea toată latitudinea pentru a’şi satisf ace ori-ce poftă, orice dorinţă, fie de aur, fie de resbu-nare.
Ceata care a răsturnat pe conservatori a fost o adunare de apetite, armata flămânzilor. Gu ştirea, cu voia, şi cu complicitatea Domnitorului, aceşti flămânzi au ajuns la putere, s au îmbuibat şi au tăcut. Dar cine va fi destul de naiv pentru a crede că, in momentul când li s’ar lua bucata din gură, ei n’ar sări din nou pe Rege cu aceaşi înverşunare cu care au tăbărât asupra Principelui Garol.
Regele ştie aceasta, Regele însuşi e convins că cel mai straşnici adversari ce ii poate avea, vor fi colectiviştii când vor cădea de la putere. Deci îi păstreeză, şi el şi cu colectiviştii îşi fac concesiuni mutuale. Bună socoteală.
Dar, din zi în zi, colectivitatea să discompune. Toate elementele să-nătuase ce se aflau din întîmplare în sînul ei, o părăsesc. Indiferenţii la luptele politice se pasionează. Ne-hotâriţiî se hotăresc. Fricoşii să îmbărbătează. Şi toate aceste elemente vin, unele după altele, să se grupeze lângă opoziţia organizată, înverşunata, irredenta.
N’am găsit carlismul în rândurile colectiviste. Se ’1 căutam acuma in rândurile opoziţiei. Acolo găsim în-tr’adever un mic numer de oameni, cari cred de datoria lor d’a fi nu numai monarhiştidar şi carlişti, fie ei cât de nemulţumiţi de purtarea Regelui. Deviza lore strigatul Vendee-nilor : Vive le roi, guand inime ! Dar câţi sunt ei la numer? Şi piua când va ţine devotamentul lor ?
Imensa masă însă a opoziţiei, le gros de l'armie uu mai este cu Regele. Nu ’i aş don Maestaţei Sale să viseze macar în ce termeni purtarea sa e apreciata, care e gradul de iubire ce ’1 are peutru dânsul cea mai mare parte a Românilor. De şi înainte lucrurile nu erau aşa, de şi am avut toţi mari iluziuni asupra M. S., toate iluziile s’au dus, una câte una, şi Regele care a sosit in ţară Înconjurat de iubire, şi deşteptând cele mai mari speranţe, a ajuns acuma domnul cel mai impopular din toată istoria Româna. Încrederea şi nădejdea s’au dus; descurajarea şi reaua voinţa către M. S. ie au înlocuit.
Pana acum însă, nu s’a produs nici un atac in contra Regelui. Gliiar cei mai înverşunaţi In contra Iul s’au gândit ca daca atacă pe Rege, pe care nu’l iubim de loc, expun pe ţara noastră, pe care o iubim din fundul iriimei, la sguduirile şi la primejdiile unei revoluţii. Şi in virtutea versului francez:
Souvent ia peur d'un raalfait tomberdansun pire
Regele a remas teafăr. Dar până când ?
Aceasta alîrnă de circumstanţe, de purtarea Regelui şi de răbdarea ţârii. Dar, în ori ce caz, am văzut că Regele n’are pentru dânsul nici pe j guvernamentali, nici pe opozanţi. 1 Cine ştie, pe de altă parte, dacă cei . zece or doi-spre-zece fideli care ’i au rămas nu’l vor părăsi şi ei ?lŞi chiar dacă nu Tar părăsi, ce însemnează zece or doi-spre zece oameni faţă cu o ţară întreagă ? Regele, chiar în cazul acela, ar fi aproape singur.
Vae soli, zice Vulgata.
Alecu A. Rals.
T E LEGRAME
AGENŢIA HA VAS
Viena, 22 jAprilie.
Funeralile d-lul MavroghenT aQ avui loc azi cu mare pompă în faţa corpului diplomatic şi numeroaselor personalităţi din nobilime. Coroane de flori aQ fost trimese, Intre altele, din partea ducelui de NassaQ, consiliului de administraţie a drumului de fler Cernâuţi-Iaşl, familiei Ofenheim, ministrului Serbiei, contelui Kalnoky.
La serviciul religios în biserică asistau contele Kalnoky cu d. Szegienyi, şef de secţie la ministerul afacerilor străine şi mal mulţi înalţi funcţionari al acestui departament; ambasadorii Germaniei, Franţei, Anglie), Italiei, Rusiei, Turciei, asis- ; laţi de Lot porsonălul lor ; miniştrii celor l'alte state cu personalul legaţiunel lor; Marele stariţ, contele deTtaur; comandantul militar din Viena, baronul de iauer, prinţul Wmdiscbgroetz, senatorul Dumba precum şi numeroşi Româul.
Doamna Mavroghem va părăsi Viena Dumineca pentru a se întoarce în România. Fiul el cel mal rnare.d. Petru Mavro-gheni, va rămâne la Viena ca însărcinat de afaceri.
I'ai'is, 22 Aprilie.
Însărcinatul de afaceri al Germaniei, informând pe d. Flourens câ arestarea d-lui Schnoebele s’a fâcut în urma unul ordiii de arestare dat de către justiţie, a adâogat câ guvernul german nu e încâ lâmurit asupra modulul cu care s’a operat aceasta arestare.
El va examina acest punct împreunâcu j guvernul l'rances.
Berlin, 22 Aprilie.
Dupe «Agenţia Wolf», arestarea d-lul Schu ou bele s’a fâcut cu un ordin al judecătorului de instrucţie, în urma unor procedeurî criminale ale comisarului din gara Pagny contra Germaniei în Alsacia-Lorena.
Berlin, 22 Aprilie.
Starea suplimentului presintatâ Reichstagului se ridică la ţifra de 176 milioane pentru cheltuelile permanente. Această ţifra se diatribue asl-fel: administraţiu-nea armatei 18 1/2 milioane; cheiluell extraordinare pentru armată 80 milioane; pentru casarmele îu Aisacia-Lorena 7 milioane; peutru lucrări la fortăreţe 29 1/2 milioane; pentru complectarea armamentului de rfesbol 51 milioane.
ţN. A. H. E o eroare .în decompunerea a-cestuî credit; poate ca ţifra totală să lie de 186 milioane).
Uu memoriu anexat desvoltâ necesitatea construcţiuuei căilor 1 rate în raport cu sistema drumurilor stabilite de Franţa ia frontiera sa clin Est.
Berlin, 22 Aprilie.
Azi, urmarea discuţiunei legei eclesias-tice. Prinţul de Bismark apera proectul de lege contra oratorilor din oposiţiune.
Polouesil declara ca vor vota pentru proecl spre a respecta voinţa Papei.
Propunerea de retrimiterea proectulul la examinarea unei comisiuni e respinsă cu unanimitatea membrilor presenţî afara de naţionalii liberali.
Propunerea de a se discuta proectul In şedinţă plenară e adoptată.
Burls, 22 Aprilie.
Bursa a scăzut in urma arestâreî d-lui Schnoebele, care s'a operat pe teritoriul francez, cu toate câ germanii susţin contrariul.
Berlin, 22 Aprilie.
Ziarul «Nouvellespoiiticiuus» vorbind de afacerea Soiiuoebeie, zice câ e vorba de arestarea unei persoane suspecte de spio-nagiQ şi câ instrucţiunea va demonstra ca autorităţile germaiie au f&cut datoria lor.
AGENŢIA LIRERA
l*nrls, 22 Aprilie.
Ancheta făcută în privinţa incidentului de la gira Pagny-Moselle a dovedii câ d. Schnoebele a fost arestat pe teritoriul francez.
După ce procurorul general va fi fâcut raportul, guvernul va avisa dacă este necesitate de a trata afacerea pe cale diplomatică.
Incidentul continuă a produce cea mal vie indignare. Presa recomandă o atitudine calmă.
Paris, 22 Aprilie.
De 48 de ore un mare număr de francezi aQ fost expulsaţî din Metz.
Viena, 22 Aprilie.
Se scrie din Berlin «Agenţiei Wolff» că arestarea d-lul Schnoebele s a fâcut în urma unei ordonanţe a judelui de instrucţie şi câ stă în legătură cu agitări de înaltă trădare din Aisacia-Lorena.
Toate ziarele de aicî comentează afacerea şi zic câ din ştirile primite până acum resultâ că arestarea comisarului francez este o provocare la adresa Franciel.
Pelerslmrg;, 22 Aprilie.
D. Katkolf a fost din nou chemat de către Ţar.
Generalul Anenkoff a plecat într’o misiune importantă la Paris.
Se crede câ fundarea unul mare jurnal rus la Paris este iminentă, şi că d. Dant-chencofl va fi numit prim-redactor al a-cestul ziar.
Atliena, 22 Aprilie.
D. Trikoupis negociază un Împrumut de
10,000,000 drahme. Cupoanele vor fi plătite la scadenţe prin amortisment.
Or ce guvern care mentă acest nume are o politică a sa in lâuntru şi în afară. El poate comite greşeli, poate se fie făcut răspunzător de a-ceste greşeli chiar când ele au fost neintenţionate , dar, in or-ce caz, se vede, în purtarea sa, un şir oarecare de idei, un scop oare-care. Nişte guvernanţi serioşi nu uită nici o dală că ei vor fi urmaţi de alţi guvernanţi, că guvernul este o persoană morală ce are o continuitate şi angajază o ţară întreagă, or-cine va fi la cârma statului.
.această continuitate în linia sa de purtare, este prima eondiţiune pe care un guvern, trebue se o însuşească, ca se fie respectat. Sunt in adevăr împrejurări In care se produc oare-care şovăiri, oare-care modificări de atitudine ce se impun în unele eesliunî de amănunte sau ca mijloc d’a ajunge la scopul final, dar aceste împrejurări nu pot fi de cât trecătoare şi ele nu pot, nu trebue se altereze idea fundamentală care constitue firul conducător al politicei unul guvern, căci almin-trele acest guvern nu mai este de cât o adunătură de oameni pe care întâmplarea i’a adus în capul a-facerilor statului şi care se agaţă de putere numai pentru a uza sau mai bine, a abuza de dânsa, în folosul lor propriu şi In acela al coteriei care îi înconjoară.
Modul cum guvernanţii noştri conduc afacerile statului dovedeşte câ ei aparţin acestei din urmă categorii.
Desfidem pe cel mai zelos apărător al regimului colectivist d’a ne arăta care anume sistem, care a-nume politică a urmat guvernul d-lui Ion Brătianu în lăuntru şi in afară în 11 ani cât a condus destinele acestei ţări.
Se începem cu cele petrecute în lăuntrul.
Nu există In România un singur bărbat onest, care să nu afirme că d. Ion Brătianu a fost necredincios principiilor liberale în baza căror venise la putere. Aceasta este astâ-zî constatat într’un mod netăgăduit. Prin urmare, de o continuitate în
: principuri nici nu mai poate fi J vorbă.
j D. Ion Brătianu e un liberal parvenit care, odată ajuns la putere, a dat jos masca liberalismului şi a devenit autoritarul cel mai sfruntat.
Dupe ce a bârfit, a insultat, a compiotat contra tronului, vine as-tă-zi se se constitue ca apărător al prestigiului Coroanei, pe care el cel d’inteiu a căutat se'l doboare.
De călcările văd.te ale tutulor in-stituţiunilor liberale nu mai vorbim, căci nu am face de cât a repeta cele zise, scrise şi ştiute de toată lumea pa pământul românesc.
Astă-zi nu mai e un secret pentru nimeni că libertatea electorală, acea a cuvântului, acea a presei, nu mai există de cât pe hârtie; că admi-nistraţiunea şi justiţia nu mai funcţionează de cât sub ordinele puternicilor zilei.
Dacă aceste toate s’ar face cel puţin de un guvern într’un scop politic care ar privi un mare interes al ţerei, dacă, pentru a urmări a-cest scop măreţ, d. Brătianu ar fi crezut şi ar crede necesar d’a închide ochii asupra amănuntelor şi d'a sacrifica unele lucruri momentane, pentru a ajunge la un ţel oare care, faptele sale ar remâne nescuzabile, dar, cel puţin, ele ar avea o expli-caţiune oare care şi ar dovedi că, în mijlocul greşşalelor sale, d. Ion Brătianu are înaintea ochilor un j scop înalt asupra cărui poate se se înşele, dar care poate oare cum să explice multe lucruri.
Aceasta este atât de adevărat în cît cei mai înrădăcinaţi colectivişti, când le vorbeşti de cele ce se petrec, îţi respund tot d’a una : «Aşa este, dar lasă, vei vedea, ştie Vizirul ceva I» Şi în urmă ei îţi suflă in urechi fraze misterioase ca, reluarea Basarabiei sau a Transilvaniei, unirea cu Bulgaria şi alte planuri aventuroase de aceiaşi natură.
Prin urmare lip3a absolută de u-nitate şi de continuitate în politica internă, destrăbălarea complectă ce există în toate serviciile Statului, silesc pe amicii cei mai credincioşi ai guvernului se atribue această stare de lucruri existenţei unor scopuri mari,dar ascunse.
Dar la urma urmelor să arată că toate acestea nu sunt de cât nişte fantasmagorii şi câ nu există nici o idee conducătoare, nici un plan raţionat care conduce politica internă a d-lui Ion Brătianu.
Tot ast-fel să petrec lucrurile şi în ce priveşte politica externă şi aci cestiunea e şi mai gravă, căci nu ne putem spăla rufele murdare in familie, ci guvernul are a face cu puteri streine,în faţa căror el reprezintă şi obligă ţara.
Şi în politica streină desfidem pe or-cine să ne dovedească acea continuitate de vederi, acea linie de conduită care singură poate atrage respectul şi stima din partea streinilor şi poate tot odată aduce foloase ţerei.
Pretutindeni şi în or ce ocasiune nu am văzut şi nu vedem de cât tertipuri nedemne de un guvern serios şi cari sflrşesc tot-d’a-una prin a aduce asupra ţărel umiliri şi concesiuni oneroase.
Pe târîmul politic şi pe cel economic, acelaş sistem de duplicitate către streini şi către ţară. Singura osebire este câ streinii cunosc bine iţele cari conduc această politică bizan* tină, pe când ţara se lasă a fi înşă-lată şi plăteşte greşalele guvernanţilor fără a le cere socoteală de faptele lor,
i
www.dacoromaoica.ro
EPOCA — 12 APRILIE
2
m
Frai
Din toate aceste t'eese un lucru lămurit şi ce nu se poate tăgădui. Guvernul d-lul Ion Brâtianu n are altă politică de cât acea prin care poate se ss mănţinâ la putere.
Aceasta e singurul seu scop, singura sa linie de purtare.
Tot ce face poartă sigiliul vremelniciei şi al lipsei de prevedere pentru viitor7
Un asemenea guvern e cea mai mare nenorocire pentru o ţară. fiind ci e intemeiat pe imoralitate în lâ-
untru şi umilire în afară.
t	S,
0	GREŞUL» DE REPARAT
Reproducem din ziarul Rcsboiiil următorul articol, pentru care se zice ca ziarul vafuirmârît. i
Domnului director al ziarului«ftesbuiul»
Ziua de ieri, 8 Aprilie, a văzut împliniţi 21 ani de când poporul român, prin un plebiscit, a căruia valoare este foarte contestabilă, a ales ca suveran al României, un principe strein, principele Carol de Hohenzollern.
Câte-va săptămâni înainte, câţî-va bărbaţi politici, din diferite partide, formând o coaliţiune, aii reuşit, graţie concursului unor ofiţeri superiori, a răsturna domnia pământeană, tn persoana Iul Alexandru Cuza Vodă.
La 10 Maid viitor vor fi 21 de ani de când aceşti bărbaţi politici ad adus a-cest principe strein, şi l’afl înălţat pe tronul glorioşilor noştri domni pământeni Mibal şi Ştefan.
îmi place a crede că Ion Brătianu, Lascar Catargi, Dimilrie Sturza, general Haralambie, principali autori ai a-cestel răsturnări, ad fost şi sunt urmăriţi de remuşcare pentru faptul anti-românesc ce au săvârşit.
Pot Insă afirma, fără teama de vr'o desminţire, că In ani 1873 şi 1874 Ion Brâtianu, Dimitrie Slurza şi defunctul Costache A. Rosetti regretau mult, foarte mult, răsturnarea domnii pământene, şi înlocuirea el prin o domnie streină.
Nu este aici locu pentru a face istoria acelor şapte ani de domnie a lui Cuza-Vodă. Duşmanii lui recunosc faptele mari ce a îndeplinit. Amicii săi, din care mă fălesc că am făcut parte, nu tăgăduesc marile greşeli ce el a comis.
Voiu Întreba pe Ion Brâtianu, Lascar Catargi, Dimitrie Sturdza, Generalul Haralambie,ce a câştigat România In aceşti 21 ani de domnie a lui Carol de Hohenzollern?—Se nu ’ml răs-punză «ă acest suveran străin a dat Românii independenţa şi regalitatea. Nu ! de o mie de ori nu !
Români au câştigat independenţa pe câmpiile Bulgarii. — Români au făcut regalitatea.
Serbia nu a avut nevoe de un suveran străin pentru a fi astâ-zî un regat independent.
Să lăsăm dar pe Petre Carp să 'şl exprime, de la Înălţimea tribuni parlamentului, recunoştinţa sa către SU-
li. Nola care a precedat acest articol in ediţia
1	a numărului de azi s'a strecurat fărft ştirea di-
recţiune! ziarului, şi nu reprezintă întru nimic părerile noastre.	N. R.
veranul străin, pentru toate onorurile ce a revărsat asupra Românii. Mal bine făcea d-sa să explice cum se face că. având un Hohenzollern pe tron, * 1 am fost aşa de răd trataţi la Con-gresu din Berlin.
Coloanele acestui ziar, domnule Director, nu ar fi suficiente, dacă aş voi a enumera faptele anti-româneştl ale suveranului acestei nenorocite ţări.
Mă void mărgini a cita numai câteva din ele.
Nici un suveran român nu ar fi cerut lui Ion Brfitianu ruinătoarea concesiune Strusberg , nici scandaloasa răscumpărare a acelei concesiuni.—Suveranul străin le-a cerut, le-a pretins , şi ministru a cedat.
Nici un suveran român nu ar fi cerut lui Lascar Catargi concesiunea Cra-wley. — Suveranul străin a cerul-o, a pretins-o; şi ministrul a cedat.
Nici unui suveran român nu i ar fi trecui prin minte să ceară lui Ion Brătianu 12 moşii ale statului, pentru a 'şl spori lista civilă.—Suveranul streinle-a cerut, le-a pretins, şi ministrul a cedat.—Cu ce desgust, cu ce dispreţ a trebuit primul consilier al Tronului să se hotărască a satisface lăcomia bănească a suveranului său 1 !
Nici un suveran român nu ar fi cerut lui Ion Brătianu convenţiunea co tnerciala cu Austro-Ungar'.a (poreclită provisorie). — Suveranul strein a ce-rut’o, a pretins’o şi ministrul a cedat.
Şi câte are să mal ceară şi să mal pretindă Iul Ion Brătianu acest suveran strein !
Convenţia consulară cu Germania.
Convenţia comercială cu Austro-lJn garia pe termen de zece arii.
Toate aceste fapte care le-am euu-mărat mal sus vor rămlne ca o trista legendă In analele istorii Romlniel.
Ion Brătianu, Lascar Catargi, Dimitrie Sturza,General Haralambie, voi principali culpabili al faptului anti-ro-mânesc săvârşit lail Februarie 1866,— voi sunteţi datori a repara această monstruoasă greşală, pentru ca Românii să vă poată ierta.
Primiţi d le director Încredinţarea distinsei mele consideraţii.
Bucureşti, 9 Aprilie 1887.
Un Holdovan.
CRONICA
GARANTUL !
Greu se câştigă pâinea In ziua de astă-zi chiar 1n sânul familiei colectiviste.
Toată lumea nu poate să facă câte o treabă turceasca ca d. Ştefan Belu cu Dobrojeanul de zilele trecute. Toată lumea nu are norocul săi se preţuiască falca 500 de lei noi îndată ce s'a aşezat o palmă pe dânsa, nici să dea răvaş de recomandaţie pentru slujbe pe la poliţie saii primărie In schimbul unui bacşiş.
Furniturile cu ministerul de resboT, cu ministerul lucrărilor publice şi altele, sunt monopolizate de mult.
Nici asupra brânzei nu poate să mal câştige omul în ziua de asta-zi de când acest aliment poartă turaua regală.
In împărăţia partidului de la putere sunt ca şi In Împărăţia cerului, mulţi chemaţ' dar puţini aleşi.
Ce să facă colectivistul de clasa 4 a ca să câştige şi el ceva ?
De ce meserie să se apuce?
Se face garant.
Trebue să ştiţi că omul nu poate să se mişte In ţara românească, fără să i se ceară tndatâ de către administraţie o garanţie.
AI nevoe de un paşaport până la Braşov? —Adu garanţie.
Vrei să deschizi un birt, o cârciuma, o prăvălioară mică ? — Adu garanţie.
AI făgăduit că până la vară ai să repari un zid de la casă. — Adu garanţie.
Garanţie şi dovadă pentru toate şi mered.
Garanţie ca să intri la stăpân, dovadă că eşti român chiar când eşti neamţ, i garanţie că n'at lipsit de acasă, dovadă că te-al întors acasă, şi astea toate, lot-d’auna pe o coală de hârtie timbrată.
Pentru iscălirea a acestor numeroase garanţii, s’a format In Bucureşti şi în toate oraşele din judeţe un fel da aso-ciaţiune un fel de biuroti permanent compus din Toboci, UlmenI şi Hingheri din localitate.
Când te-al dus la Primărie saii la Poliţie ca să faci o cerere de soiul celor ce arăta) mal sus, Impiegatul îţi răspunde: «Adu'ml garau ţie !»
Pleci, şi In sala de aşteptare te întâlneşti cu unul din membrilasooiaţiuneî, care In schimbul unei sume de 5, 10 saii20 Je lei, îţi liberează la moment un certificat cam ast fel ticluit : «Subsemnatul, aproprielar, garantez pentru d-nul..., cel ce voeşte.... s. c. 1 »
D i obicei garantul mai dă târcoale toată ziua pe la aresturile prefectul el şi tribunalelor, de unde caută să scoaţă pe garanţie morală toţi pungaşii daţi In judecată şi care nu se depun în prevenţie.
Aceastămes-rie produce tn de obşte, de la trei plnă la patru sute de franci venit pe lună şi nu atrage nici un neajuns.
Dacă omul pentru care a garantat, nu s’a purtat bine, sau a comis vre un delict, saii s’a făcut nevăzut, garantul rămâne cu răspunderea morală \
Uite, eu m’aş prinde că dacă s’ar răsfoi dosarele garanţiilor de la prefectură şi primărie, s’ar găsi cel puţin pe trei sute de acte, aceiaşi iscălitură 1 E bunicică profesiunea de garant colectivist. t
Garantul unul ziar merge la puşcărie, ear garantul unui pungaş merge la bal la palat !
Ylax.
IN F ORMATIUNI
Iu cazul probabil al numirel d lui Grigore 1. Ghica la legaţiunea din Viena, d-sa va fi înlocuit în postul de reprezintant al României în Go-misiunea internaţională a Dunărei prin d. Alexandru Beldiman care va putea ast fel se 'şi îndeplinească misiunea de diplomat ambulant fără ca absenţele sale se bată prea mult la ochi.
In locul d lui Beldiman se zice că va fi numit agent diplomatic la Sofia
d. Eugeniu Voinescu, actualmente consul general la Odesa.
X
O comisiune compusă dm d-nil P. Aurelian, D. Protopopescu şi Pil-lidi (Pic de la Mirandole al colectivitate!) fusese însărcinată de d. Primar al Capitalei se studieze chestiunea înfiinţare; întrepozitelor municipale şi se ’şi dea avizul asupra mijloacelor practice de a se realisa grabnic această înfiinţare. Cotni-siunea terminându şi însărcinarea, a depus în mâinile primarului raportul seu care se va supune Consiliului Comunal în cea d’ântâiu şedinţă « lui.
X
Consiliul miniştrilor a invitat pe d. ministru al domeniilor se grăbească lucrările de parcelare a moşiilor a căror vânzare în loturi a fost cerută de ţăranii remaşi neîm-proprietăriţi sau cari posed mai puţin de 5 hectare.
Pentru a se conforma dorinţei Consiliului miniştrilor, d. ministru al domeniilor a hotarît se însărcineze şi ingineri particulari cu acele lucrări, numărul inginerilor permanenţi ai departamentului seu fiind insuficient.
X
Regina, însutită de domnişoarele de onoare ale M. S. a asistat aseară la reprezentaţiunea operetei Studentul Cerşetor dată in beneficiul unuia din cei mai simpatici impiegaţi ai teatrului naţional,
X
La ministerul Justiţiei se lucrează cu activitate la modificaţiunea reglementului asupra serviciului portăreilor. D. Stătescua adresat tuturor prezidenţilor de Curţi şi tribunale o circulară prin care îi invită se’î arate de urgenţă viţiurile constatate, prin practica de toate zilele, în dis-poziţiunile reglementului actual şi chipul cum ar putea se fie îndreptate.
Împricinaţii vor fi recunoscători d-lui ministru al Justiţiei dacă va izbuti se înlăture neajunsurile de tot felul ee suferdin partea portăreilor.
X
Generalul PencovicI, locoţiitorul de comandant al Corpului al 3-lea de armată, care se află de câle-va zile în Bucureşti şi carea fost primit ieri în audienţa de către M. S. Regele va pleca diseară la postul seu.
X
Luni vor începe la Universitatea diu Bucureşti probele orale (clinice) ale concursului pentru catedra de obstetrică de la facultatea de medi cină din laşi. Concurenţii sunt d nii doctori Zamiirescu, Bastald şi Io-nescu. Ni se spune că probele scrise au fost foarte favorabil apreciate de către juriul dinaintea căruia se pne concursul.
X
Ni se spune că d. Alexandru Pla-gino fiul declinînd.cu toate insistenţele d-lui prezident al consiliului şi ale d-lui C. Disescu, onoarea d’a administra judeţul Dolj , prefectura acestui judeţ a fost oferită d-lui 1. Palladi, director al prefecturei de poliţie a capitalei. D. I. Palladi însă a refuzat asemenea d’a merge la
Craiova declarând că singura prefectură pentru care ar schimba pos-,ul seu actual este acea de Covurlui.
X
Ofiţerul bulgar care, în urma unei răni foarte grave priiroită la Rus-ciuk în nişte împrejurări asupra cărora planează încă cel mal adânc mister, fusese ndus în Bucureşti lentru a fi încredinţat îngrijilor medicilor români, însânetoşindu-se cu desăvârşire va părăsi zilele acestea oraşul nostru.
X
Se vede că d. Sturdza, Ministrul inslrucţiunei publice, mai are ceva Nemţeşti de protejat. D sa a hotărît se trimită în străinătate doui profesori din învăţămîntul secondar pentru a studia organizaţiunea liceelor şi gimnaziilor.
Nu s’ar putea sc se comunice şi publicului măcar .o părticică din rezultatul numeroaselor şi costisitoarelor misiuni cu care d. Sturdza gratifică pe favoriţii săi?
X
Aflăm că, în urma inforinatiunel dată de noi alaltâ-ieri despre furtul a cărei victimă d-na O. M. a fost ziua ’n amiaza mare, în mijlocul uneia din uliţele cele mai frecuen-tate al oraşului, Poliţia Capitalei a bine voit a se mişca puţin şi a iz butit se pună mâna pe unul din autorii acelui furt.
X
D doctor Severeanu s’a reîntors în capitală venind din Berlin unde a reprezintat România la congresul internaţional de chirurgie.
X
Pagubele pricinuite de incendiul întâmplat eri pe şoseaoa Basarab nu trec peste 9000 lei şi sunt acoperit-prin asigurări. Paguba cea mai mare a fost suferită de d. N. Daşiu.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA LIBERA
Berlin, 23 Aprilie. — Contele Val-dersee, locotenent general, adjutant a! împăratului şi discîpul favorit al contelui de Moltke, însoţit de mal mulţi ofiţeri din statul major, călătoreşte In acest moment !n Alsacia-Lorena.
Berlin, 23 Aprilie. — Ziarul Poli-lische Nachrichten zice că d. Schnoebelc este bănuit de spionagiu.
Instrucţiunea, adaogă foaia germană, urmează cursul regulat, şi va dovedi ca autorităţile germane au dat în a-ceastă ocasiune dovada de vigilenţa la care sunt obligate.
Berlin, 23 Aprilie. — Ziarul die Kre-uzzeitung şi Nazional Zeitung exprimă părerea câ incidentul Schnoebele nu va tulbura pacea Intre Germania şi Francia.
Roma, 23 Aprilie. — Contele Tor-nielli, ministrul plenipotenţiar al Italiei la Bucureşti, se va Întoarce In curând la postul său.
Belgrad, 23 Aprilie. — In sferile politice se atribue o mare importanţă visitei făcute de către Regele Milan d-lui Persiani, representantului Rusieî.
Belgrad,23 Aprilie.—Reconstituirea cabinetului este iminentă.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(72)
ALKXIS BOUYIEH
FEMEA MORTULUI
PARTEA TREIA
IV
Intilnirea
O! ce zi lungă, nesflrşită! Insfîrşit opt ore sunară şi lucrătoarele plecară. Atunci remânând singură, Genevieva să grăbi a regula toate, pentru a da o faţa mal bună odăei. In acea zi II fu ruşine de simplicitatea apartamentului său. Făcu ce putu ca odaia să seamene cu un salon. Cea ce o supăra mai mult încă era ca ferestrele nu dădead pe stradă ci toate pe curte... Nu putea să se pue la fereastra ca să vadă mai de departe pe acels care trebuia să-i a-ducă bucuria, fericirea..,
Când nouă ore sunară ea tresări, se sculă In picioare şi Începu a tremura. Dar stăpânindu-se se aşeză iar pe scaun şi se puse să aştepte cu ochii la cia-sornic... Văzu nouă şi un sfert! şi nimenea! Pe cât li veni de repede bucuria, pe atât de repede sosi şi disperarea .. Cine-va voise se-şl rlză de dânsa... nu era nimic adevărat In acea Scrisoare... In zadar sperase ceva 1
La nouă şi jumătate cine va bătu ia uşe... Ea stătu m8l multe minute pe loc, ne putând să se ridice de pe scaun... In sflrşit deschise...
Un bărbat i se Înfăţişă şi Întrebă cu o voce de sigur contrafăcută, atât semăna cu o voce de femee.
—	D na Davanne ?
—	Eu sunt, d-le.
—	Sunt persoana care ţi a scris câteva cuvinte eri şi cărei iai făcut onoarea de a răspunde Incredinţând’o că te va găsi singură.
—	Bine, d-le, intră te rog.
Şi Genevieva privind pe acela care îi vorbea, nu putea să’l recunoască : ea vedea câ e tânăr, după Îmbrăcăminte parea un artist, şi aceasta o miră mai mult, Începuse a se face noapte, ea rugă pe străin să intre şi II duse în odaia sa.
Aci lampa era aprinsă ; lumina el isbi In faţa necunoscutului şi atunci Genevieva văzând cine este se dădu Înapoi, strigând cu groază ;
—	D-ta, d-ta aici!...
—	Ei 1 da! ed... Nu uit aşa de grabă oamenii, eu.
—	Eşll... eşll... strigă Genevieva. Dar domnul acela, — cititorii noştri
ad ghicit pe Fernand, — zise liniştit şi blând ;
—	Nu striga... Mă voi duce dacă vrei, am să’ţi spun numai atât : Vrei să ştii unde e Jeanna ?...
Genevieva tăcu şi se smeri. Ea era nevoită să’l reţie de şi ai datora ceva era pentru dânsa cel mai mare chin.
—	N'aşI fi crezut că vederea mea Iţi va face atâta supărare...
Tonul familiar cu care II vorbea Fernand o jignea.
—	D-le, zise ea. o dată cu bărbatul med am Înmormântat trecutul... şi cu to tă dorinţa mare ce am de a’ml regăsi copila, dacă aş! fi ştiut că d-ta eşti autorul scrisorel, poate n’aşî fi voit să lţî dau Întâlnirea aceasta.
—	O ! draga mea Genevieva, lasă te rog aceste copilării... Mal bine să voi-bim serios de ceea-ce mă aduce la tine... Vrei să’ţi vezi copila, eu ştiu unde se află.
—	Asta e tot ce doresc să aflu...
—	Dacă nu mă Înşel, Îmi spui cu alte cuvinte : Spune’mi unde e Jeanna şi dute...
Genevieva nu răspunse ; Fernand exprimase foarte limpede gândirea sa.
—	Aşa dar atât de urtt Iţi sunt as-tâ-zl... Va să zică din amorul de altădată n’u mal rămas nimici
—	Mi a rămas remuşcarea şi ruşinea...
—	Asta putea să fie dacă ar fi trăit bărbatul tăd... Dar astă zi că eşti liberă, văduvă, nu se mal încape nici ruşine nici remuşcare.
Tânăra femee era turburată; Fernand o speria, Ii era frica de dânsul, i se părea că el poate răspândi numai nenorocirea In jurul sâd.
— Te rog, te rog, d-le Săglin, nu-ţl aminti de cât un lucru: erad amicul soţului med... care ţi-a făcut bine cât a putut.
Fernand râse răutăcios.
—	Da, aşa este ; In tot d'auna s’a îngrijit mult de mine.
Genevieva, care nu Înţelese bine gândul săd, urmă :
—	Acum am jurat că voi rescumpăra printr'o viaţă de martiră răul ce i-am făcut... Astă-zl nu mal am de cât un scop: să-mî regăsesc copila şi să lucrez pentru a o creşte cum se cuviae.
Fernand şedea pe scaun şi rezemat cu cotul pe masă se uita lung la Genevieva ; el zise cu un ton liniştit :
—	Ast fel trecutul l’ai uitat.Pri-
meşti condamnarea şi, In loc de a blestema pe acel care te a pus In starea In care te afli, II slăveşti amintirea.
—	îmi fac pedeapsa cuvenită şi caut, prin o viaţă nouă, să fid vrednică de er-tare.
—	De ertarea cui ?
—	A tutora ... a lui, întâid de toate.
—	A 1 crezi tntr’o altă viaţă.şi ce
vei face cu iertarea lui ?
—	Voi găsi pe copila mea de vreme ce ştii unde e.
Ei tăcură un moment....... Fernand
privea cu plăcere pe Genevieva, care nu perduse nimic din frumuseţea el.
Viaţa liniştită pe care o ducea de o vreme ti luase puţin din eleganţă, din subţiritatea el, li rotungise puţin o-brajil, dar Însuşi aceste mici cusururi o prindead bine. Haina sa neagra o făcuse interesanta.
Genevieva era dar foarte frumoasă, şi Fernand o găsea pe placul săd. Privirile S8le arzătoare o supărad.
—	Vei regăsi pe copila ta, Genevievo. Te voi duce la ea ; dar pentru aceasta trebue să fii cu mine cum se cade să fi .
—	Nu înţeleg.
—	E foarte lesne cu toate acestea.... Gând ne-am despărţit m’am purtat cam rău cu tine, o recunosc ; astăzi Insă, mă Întorc la tine, pocăit. Vin sâ ’ţi aduc ceia ce doreai.... copila ta, şi tu mă primeşti răd, foarte rău.... De a-ceia să-mi dai voe să pun oare caro condiţiuni.
—	Condiţiuni! zise Genevieva îngrijită.
—	Fără îndoială. In sfârşit judecă dupe tine ; ai fi căutat tu să ’mi faci vr’un bine ? Nu I de sigur. Dacă ţi s'ar fi înfăţişat prilejul tu l’aî fi respins. Nu zi ba, aşa este. Iar dacă te-al fi hotărât să ’mi fii de folos mi-al fi cerut un preţ bun.
-O I
—	Nu caut vorbe dulci.
—	Vra să zică vrei să ’ml vinzi cea ce ştii despre fiica mea ?
Fernand zâmbi şi zise :
—	Da... Insă nu trebue să iei cuvântul de vânzare în Însemnarea sa cea rea.
—	Nu pricep.
—	Nu ţi-e frică cred de mine ? zise Fernand vesel lasă-ţi apucăturile astea tragice. Şezi colea In faţa mea şi s5 vorbim. Copila ta trăeşte, ştidundese află, o vei avea mâine dacă vrei. Dar totul atârnă de la tine, trebue #C fo losesc de această restituire ce 'ţi fac.
(Va urmă)
www.dacoromanica.ro
*
PUBLICITATE*
ZIARULUI ,,EPOCA“
Tlrag-lu 6,000 de Toi
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
Roma, 23 Aprilie.—Se zice că pa la jumătatea lunel lui Maiu, după închiderea Consistoriulul vor fi numiţi : Mgr. Rotelli, nunciu la Paris; Mgr. Ga-limberti la Viena ; Mgr. Dipietro la Madrid; Mgr. RutTo Seilla la Munich ; Mgr. Rampolla secretar de stat şi Mgr. Agliandi delegat apostolic al Sântului Scaun la Constantinopole.
Berlin, 22 Aprilie.— Camera Prusiei continuă a discuta noua lege eclesias-ticfi. Principele de Rismarck a luat de mal multe ori cuvântul şi a insistat a-supra acestui punct că situaţiunea bi-sericel evanghelice nu este de loc atinsă prin proiectul de lege In discu-ţiune.
Tendinţe'e ostile imperiului ale Ghelfllor, a mai zis principele de Bis-marck, dovedesc că Kulturkampf tre-bue continuat.
Dacă, când s’a Încheiat pacea la Prancfort, a’ar fi căutat ca ea să fie e-terna, rezbelul n’ar fi trebuit să înceteze.
Noua lege eclesiastică nu e de cât un armistiţiu In lupta contra papalităţii.
Insă Kulturkampf este necesar, căci are de scop de a protega statul In contra acţiunilor subversive ale Ghelfllor şi ale celor-l’alte elemente ostile statului german. Aceasta este o chestiune care atinge independenţa Prusiei şi Germaniei.
După acest discurs Camera a respins propunerea liberalilor naţionali ca pro-tctul de lege să se trimeata înaintea unei comisiuni de 21 de membri şi a hotărât ca el să fie discutat Intr’o şedinţă plenară.
BULETIN EXTERIOR
INCIDENTUL DE LA GARA P AGNY
Incidentul de la frontiera franco-ger-mană urmează a produce o mare sen-saţiune In toate cercurile politice şi chair bursa a suferit din această cauză o scădere Însemnată. împrejurările în care s’a făcut arestarea comisarului francez de la gara din Pagny sunt In adevăr foarte stranie. Ştirile care sosesc din toate părţile dovedesc că comisarul a fost arestat pe teritoriul francez, lucru ce ar complica ceşti unea într’un mod foarte grav. Să zice că a-rest&rea a vut loc In urma nnel ordonanţe a judecătorului de instrucţie german şi că dlnsa stă In legătură cu agitaţia anti-germană din Alsacia-Lorena.
Explicaţiunile diplomatice au şi Început intre ambele guverne. însărcinatul de afaceri german la Paris a luat iniţiativă, informând pe guvernul francez că arestarea d-lut Schnoebele a fost făcută In urma unui ordin de arestare dat de justiţia germană; dar el a adau-gat, că guvernul nu este Încă informat Într’un mod precis in privinţa modulul cum s’a operat arestarea şi că va esa-mina acest punct Împreună cu guvernul francez.
Dar pe când, pe de o parte, Germania pare a voi să provoce resolvarea incidentului Intr’un mod pacinic, pe de altă să anunţă că un mare număr de francezi sil fost expulsaţl din Metz.
Presa Vienezâ comentează incidentul şi constată că, din ştirile primite până acum, rezultă că arestarea comisarului francez este o provocare la adresa Franciel.
In adevăr nu 'şl poate cine-va explica alt-fel o măsura atât de violentă din partea guvernului german.
Naşte acum întrebarea dacă această provocare e şi de astă dată un mijloc întrebuinţat de principele de Bismark pentru a esercita o presiune asupra parlamentului german In privinţa vo-tărel legel eclesiastice ce întâmpină o mare opoziţiune, saă dacă el voeşte In realitate să provoace un conflict cu Francia.
Probabilităţile sunt mal mult In favoarea primei presupuneri.
In faţa acestor Împrejurări ştirile pare anunţă chemarea d Iul KatkofTde
către Ţar, plecarea generalului Anen-kofT In misiune la Paris şi fundarea u-nul mare ziar rus In Paris câştigă oarecare însemnătate. Ele dovedesc că, In caz când In adevăr ar isbucni un conflict Intre Francia şi Germania, Rusia nu va fi de astă dată un spectator indiferent.
V.
DIN DISTRICTE
BOTOSAM
In vederea alegerilor pentru Consi-liele generale, comitetul opoziţiei din Botoşani publică următoarea convocare :
CONVOCARE
Comitetul partidului liberal conservator din localitate, In vederea alegerilor viitoare de consilieri generali care ab a se face în prima săptămână din Mai, roagă pe membrii partidului şi amicii politici să bine-voiască a se Întruni în saloanele d-lui loan Ciolac Sâmbătă 12 ale curentei pe la orele 2 după amiază-zi.
Preşedintele comitetului oposiţiunel: loan Ciolac. Membri: St. Gane, Ed. Ulea, /. G. Miclescu, M. Ciuley, N. Razzi,St. Ghika, A. Greceano, I. Vă sesco.
COVURLUI
Şicanele ce se fac comerţului pe toată ziua a ajuns la culme; iată ce spune Vocea Covurluiutui :
O casă de comerţ din Galaţi primeşte al’altă-erî avisul sosirel a două vagoane de mărfuri. Trimete să le descarce In aceiaşi zi, dar lucrul era impo sibil, căci vama nu opera In acea zi, fiind sărbătoare naţionala. A doua zi casa de comerţ e silită a plăti drumului de fer 22 fr. pentru Întârzierea descărcării vagoanelor. Vama n’a vrut să opereze, drumul de fer n’a voit să elibereze marfa fără operaţiunea vamală, iar a doua zi se pretinde plată pentru întârzierea forţată a descărcărel vagoanelor. Nu e aceasta o exlorsiune, o spoliaţi-une? Să aleagă ministerele respective.
FELURIMI
nebun din magnetism.—Un locuitor din Paris, Anatole Garbery, în vtrslă de 43 ani, asistând penLru întâia oară la o şedinţă de spiritism, evocă spiritul unul neam al să O prin mijlocul unei mese rotăloare.
Convorbirea ce avu timp de mal multe minute cu această masă îl făcu aşa mare impresiuue încât cănd eşi de la şedinţă era cu creeril foarte înlerbînţaţt.
Abia se culcă şi i să păru că mesuţa lui de noapte se învârteşte cu o repeziciune fantastică.
Garbery sâ îuspăimîută. Apucă mobila şi o aruncă pe fereastă. Gând voi sâ a-doarmă din nofl, simţindu-se mal liniştit, par-că văzu şifoniera sa jucând polka prin casă.
Era sâ trimită şi această mobilă pe urma mesuţel când dădu un strigăt grozav : scaunele, fotoliurile, dulapul, pendula, etc., et., toate să învtrteau împrejurul Iul.
Nenorocitul nebun se repezi în bucătărie, apucă fn mână un cuţit şi se coborî In stradă numai în cămaşă.
In acest moment trecea un căţeluş. Vă-zîndu’l, Garbery începu a fugi după dtn-sul ridicînd cuţitul în sus şi strigând : «Puneţi mâna pe magnetisor!»
Dar nu câinele fu arestatei Garbery. Nişte agenţi II duseră la comisarul de poliţie care văzu că era nebun, câcl el ară-tîndu-1 pendula de pe cămin, zicea că vede magnetisorl şi spiritiştî făcând gimnastică pe acurile sale. Garbery a fost pus într’o casă de sănătate.
F0T0GRAF3ELE POLIŢIENEŞTI. — Este CU-noscut, că lie-care adminiatraţiuue poliţienească cum se cade are între mijloacele el de urmărire şi câte un album, care e plin cu fotografiile acelor indivizi, cari afi ştiut într’un mod oare care să atragă deosebita atenţiune a poliţiei asupra lor. Aceste fotografii se produc la noi şi în cele mal multe state europene «şezâud» individul într’o posiţiâ regulată şi perfecţiunea lor mal mare ori mal mică natural că nu atârna câtuşi de puţin de la posi-ţiunea obiectelor. In Anglia şi în America s a ştiut face poliţia la fotografiare independentă cu toată 3eriositatea, de liberul concurs al domnilor criminali. Minunata esecutare a figurilor, luate de repeţile ori, asigură în Anglia un resultat satisfăcător.
in America Insă, unde fie-care agent poliţienesc este tot-o-dată şi fotograf şi prin-tr’un aparat admirabil ştie licsa trăsurile feţii persoanelor suspecte, fără oa ele să aibă cea mal mică presimţire despre a-ceasta, li s’a făcut domnilor pungaşi a-proape imposibil a nu se alia In mâinele sfântului Hermandad cel puţin \neftlyie.ln anumite case de bancă este aşezată în ascuns câte o cameră poliţienească secretă ast-fel, că casierul printr’o apăsare a unul bulon poate fotografia pe fie-care individ, chiar cu prada In mână, care dintr’un
motiv oare-care doreşte a se depărta de la casă mal repede de cât obiceifl oamenii cinstiţi—un argument iresistibil.—Să ’şl închipuiascâ cine va, zice Fiqaro,ce scene minunate eterniseazâ ast fel de fotografii momentane. In potriva şliinţel criminale va păşi tn luptă ştiinţa poliţienească şi dacă nu se face aceasta încă pretutindeni şi afacerea pungaşilor merge încă bine, nu este vina autorului acestor comunicări carele cu armele sale va scoate din pâine pe toţi agenţii poliţieneşti secreţi.
Se vorbea mult prin cercurile o-ficiale de demisiunea d lui de Giers. Putem afirma că M. S. Ţarul a refuzat în modul cel mai formal demisiunea cancelarului seu, că l’a încredinţat din nou de toată încrederea ce pune in el şi câ chemarea d-lui KatkolT la Petersburg nu are nici o legătură cu dorinţa ce a manifestat d. de Giers de a se retrage, dar poale mai multă cu articolul publicat în .Gazeta de Moscova, prin care se cere expulsarea fabricanţilor germani din Polonia rasă.
•
Legaţiunea Serbiei ne comunică că ştirea respîndită de ziarele vieneze privitoare la plecarea M. S. Reginil Serbiei în urma unei neînţelegeri ce sar fi ivit în sinul familie! regale este cu totul neîntemeiată precum o spunea o depeşă de erî a Agenţiei Libere.
Regina Serbiei, conformându-se avisului medicilor sel, se pregăteşte a face în streinătate o cura de câteva septemâni pe marginea Măre! spre a restabili sănătatea sa. Nu este dar vorba de nici un fel de neînţelegere.
Ni se spune câ colonia austro-ungară din Bucureşti va trimite o de-legaţiune din sinul seb la Mehadia pentru a saluta pe M. S. Împărăteasa Elisabeta. Cu această ocaziune delegaţiunea coloniei va oferi M. S. un foarte frumos album conţiind o adresă semnată de toţi membrii coloniei.
•
Cu expresul de Verciorova de azi dimineaţa au sosit în Bucureşti prinţul Al. Cuza şi domnul şi doamna Emil Mavrocordato viind din Veneţia.
Prinţul Al. Cuza va părăsi oraşul nostru chiar mâine seară pentru a merge la moşia sa Ruginoasa în Moldova unde se află A. S. Prinţesa Elena.
m
D. Eugeniu Stâtescu, ministrul justiţiei, a avut azi o lungă convorbire prin telegraf cu d. prim-ministru.
Se zice câ între d. Ferikide şi d. Marchiz del Moral s’ar fi început deja tratări pentru încheerea unei convenţiunî de comerciu româno-spaniolă. Spania ar fi dispusă se a-corde însemnate înlesniri importa-ţiunei alcoolurilor române care de vr’o doi ani se introduc deja în cantităţi destul de mari pe teritoriul peninsulei.
#
Aflam că parchetul tribunalului Ilfov a fost sezisat de o plângere contra inspectorului de poliţie Mus-celeanu care, prin ameninţări şi chiar prin violenţe, a împedicat ca o petiţiune ce mal mulţi cetăţeni adresau primuluî-ministru să ajungă la destinaţiunea ei.
Suntem siguri că acea plângere, dacă nu o fi, încă de la început, pusă pur şi simplu la dosar de către d. prim-procuror, se va trimite d lui judecător de instrucţiune Mâ-nescu care va declara câ nu esto caz de urmărire contra d-luî Mus-celeanu şi va dojeni pe cei ce au iscâlit’o pentru că ’şî au permis se nu mulţumească dup" ce au fost bătuţi.
Aflăm că cu ocaziunea mergere! MM. LL.Regele şiţllegina la Ieşi pentru sfiuţirea bisâricei catedrale d’a-colo, 1. P. S. 8- Mitropolitul Iosif va primi marele cordon al «Stelei României.»
m
D. Primar al Capitalei, însoţit de d nil general Berindey, inspector ge neral al geniului şi colonel Arge-toianu, comandant al regimentului l-iu de geniu, a vizitat azi împrejurimile Capitalei la punctele pe unde va trece şanţul înconjurător.
Aflăm că listele electorale comunele sau publicat in Fălticeni după ce a expirat toate termenile acordate de lege pentru contestaţie, ast-fel câ prin acest act arbitrar pe lângă câ s’au violat legea s’a lipsit pe alegători a avea o listă în basa căreia ar putea vota.
Mâine, la biserica Creţulescu se va celebra căsătoria religioasă a d-luî căpitan I. C. Olânescu cu d-şoara Ana Câplescu-Poenaru.
0
Se vorbeşte desnre candidatura d lui Em. Mihăescr-Porumbaru la postul de reprezintantal României în comisiunea internaţională a Dunărei dacă acest post ar deveni vacant prin numirea d-lui Cr. Ghica la le-gHtiuuea din Viena. Unele persoane pretind chiar ca d. Mihâesou Po rumbaru este hotârît se facă gură mare şi c hiar se părăsească colectivitatea dacă un alt candidat îi va fi preferat.
©
Diseară, cu expresul de Verciorova; d-nii Titu Maiorescu, d. Aug. Laurian şi Nica vor pleca în Banat pentru a asista la jubileul de 50 de ani de preoţie al P. S.S Ion Popazu, episcopul Caransebeşului.
D. Eraele Dumba a încetat astă-zi din viaţă în urma unei suferinţe de câte va zile.
Pardidul conservator perde în-tr’ânsul un membru zelos şi devotat.
Numeroşi vor fi acei ce vor Însoţi remăşiţele sale mortale, căci prin caracterul seu leal şi iubitor, prin numeroasele sale bine-faceri, Eraele Dumba şi făcuse numai prieteni.
Ne îndeplinim şi noi trista datorie de a exprima veduvei şi familiei sale adânca părere de reu ce resimţim în urma acestei perderi.
•
Ziarul Lupta de azi ne spune câ d. Panu nu se va prezenta înaintea tribunalului în zioa de 15 Aprilie pentru care este citat şi câ va lăsa să fie judecat în lipsă rezervându’şi dreptul de oposiţiune.
Aceasta pentru cuvântul câ timpul necesariu n’a fost lăsat acuzatului spre a’şl pregăti apărarea.
D. Gheorghe Panu, directorul ziarului Lupta se miră că dosarul afacere! sale nu se găsea încă la secţiunea tribunalului de Ilfov chiemată a judeca acea afacere când, după primirea citaţiunei de înfăţişare, d-sa a cerut să ia cunoştinţă de densul.
Suntem în măsură d’a lămuri ne-domirirea d-lui Panu.
Dosarul nu putea fi la tribunal căci se afla în mâinile d-lui Stâtescu care a ţinut a revedea el însu’şi ordonanţa judecătorului de instrucţiune.
Primim din Brăila o broşură în limba franceză intitulată Gestiunea Bulgară de d-nu S. Mylarov fost şef de secţie în ministerul afacerilor streine din Sofia şi distins publicist bulgar.
D-nu Mylarov face pe scurt istoricul evenimentelor care sfâşie Bulgaria d’atâta vreme şi vestejeşte cu amărăciunea proprie unui exilat urmările tiranice ale guvernului Regenţei contra adversarilor săi, cari n’au altă vină de cât d’a nu voi se recunoască această stăpânire de fapt, de trei ori ilegală din punctul de vedere al constituţiei bulgare.
Diplomatul bulgar sfîrşeşte dureroasa expunere a stare! în care se svărcoleşte patria sa făcând un apel desperat lasimţiminteledeumanitate ale Europei civilizate.
Duminecă 12 Aprilie se dă în beneficiu la teatru naţional interesanta şi mişcâtoarea dramă Curierul din Ltgon.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Paris, 23 Aprilie. — Ziarul Republi-que Franţaise zice că prinţul de Bismark Iu depeşa care a fost comunicată d-lul Flourens recunoaşte câ dacă d. Schnoebele a fost arestat pe teritoriul francez, principiile dreptului internaţional exige liberarea sa imediată.
Ziarele continua a consilia calmul şi zic că trebuie să se lase guvernul să lucreze.
Viena, 23 Aprilie. — Depeşele pe care le primesc ziarele noastre din Belgrad atribuie oare-care importanţa vizitei făcute de regele Miian d-lul Per-siani, ministru) Rusiei. Această vizită ar fi interpretata In senzul unei încercări de apropiere a Serbiei spre Rusia.
Belgrad, 23 Aprilie. — Circulă zgomote de o criză ministeriala. Diferite numiri sunt publicate pentru compunerea noului cabinet. O altă versiune circulă câ nu e vorba decât de o rema-niare a vechiului cabinet.
M. Sa Regele a făcut vizita Prinţului Ghica.
AGENŢIA LIBERA
Londra. 23 Aprilie. — Camera Lorzilor a adoptat tn a doua cetire bilul de coerciţiune pentru Irland».
Madrid, 23 Aprilie.—Incidentul de la gara din Pagoy-Moselle a produs aci o impresiune pesimista.
De câte-va luni majoritatea oamenilor politici crede câ un conflict franco-german este inevitabil.
Paris, 23 Aprilie. — In cercurile politice de aici se comentează inspec-ţiunea ce contele Waldersee face pe fruntariele Alsacil-Lorenel.
Paris, 23 Aprilie.—Consiliul de miniştri a deliberat asupra afacerii din Pagny.
însărcinatul de afaceri al Germaniei la Paris a declarat d-lul Flourens, ministrul afacerilor străine, că comisarul Schnoebele era acusat în Germania de acte constituind crima de înalta trădare şi că fusese condemnat tn lipsa de curtea din Lipsea. In urma acestei con-demnărl un mandat fusese datln contra Iul de al aresta îndată ce va pune piciorul pe teritoriul german.
Ziarele franceze, exprima speranţa că în această împrejurare guvernul francez va şti să-şi facă datoria.
MULŢUMIRE
Sub-semnatul mă simt dator a aduce mulţumirile mele d-lul Fior Lukianoft pentru binele ce mi-a fâcut preparatul d-sale Kellr-Kumis care m'a vindecat de o durere acută de piept.
C. Con»tantlne»cu
Jalnicii: Ana Dumba, Elena şi A-nastaseSimu, familiele: Maria Dumba, Gostache Dumba, Tache Dumba, Colonel Mihail Holban, State Stoenescu, au durerea d’a anunţa grabnica Încetare din viaţă a prea iubitului lor soţ, părinte, socru, frate, unchiă şi cumnat
ERACLIE N. DUMBA
in etate de 65 ani
astă-zi Sâmbătă la ora 3 1/2 p. m. şi roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii să bine-voiască a lua parte la ceremonia funebră care va avea loc la domiciliul decedatului Strada Romana No. 42, Luni 13 Aprilie la orele 2 p. m. de unde cortegiul va porni la Cimitirul Ser ban Vodă (Belu).
Jalnica familie, anunţă cu durere încetarea din viaţă a mamei lor
MARIA IHMITRAIYA FLMSCl
in etate de 80 ani
şi roagă pe cunoscuţii şi prietenii a a-sista la ceremonia funebră ce va avea loc Luni 13 Aprilie ora 4 seara la domiciliul repausatel Strada Verde No. 14 de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Vodâ.
SURZENIA
Recomandăm cu tot dinadinsul persoanelor lovite de surzenie. Microphonul aurii-cular imperceptibil inventat de D-nul Doctor Mâine din Paris. Acest precios instrument acustic este aprobat de Academia de Medicina din Paris şi a obţinut medalii de aur la exposiţiunile internaţionale din Paris şi Anvers. El se adaptează la conductul auditif se pune şi se scoate dupe voe, permite de a lua parte la o convorbire generala, reda organului celui mal rebel funcţiunile sale şi vindecă sbftr-nit (urile. Se poate zice despre microphonul auricular câ el este pentru urechii cea ce sunt ochelarii pentru ochit. Aceste resultate sunt dobândite farâ remedii şi fara o-peraiiuui şi apăratul nu pricinueşte nici supfirare nici durere. Se primesce Franco prin poşte înprenna cu instrucţiunile necesare trimiţând un mandat poştal saO uncek de (cinci zeci) franci la inventator. D-nul Doctor Mâine 142 Rue Legender Paris.
CASA DE SCHIMB
ALEL GR. I0UU & B. MĂRCII
Strada Lipscani, No. II bis
Bucureşti, 11/23 Aprilie
VALORI
un
Scadenţa cuponeIor|
FONDURI DP- STAT ROMAN
Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No Oblig, de stat G. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 1 MarlSep Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 Iul Agio
ÎMPRUMUTURI OS OUASbH
Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 lan 1 Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. cu prime loz f. 40
VALORI XHVKRSB
Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Un 1 Iul Idem	Idem	6	0/0	Idem
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 idem Idem	idem	6	0/0	Idem
Idem	idem	5	0/0	Idem
Cred. Fonc. Ur. din laţ i5	0/0	Idem
OM. Cu. pena. fr. MO. 10 l AUi No|
901/2 94 12 87 1/2
17 1/4
731/2
36
i03i/4 87 1/2 IUI t/2 93 84 75 <10
www.dacoromanica.ro
EPOCA
JŞ APRILIE
mm
LA ORAŞUL VIENA
Cal. Viclorii
Pal. Dac.-Ham.
ILiVILLEDEVIEMEi
vis-a-vis de ib. S iccc
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftiuatate «î «tolidUate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg
Madauolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domn ide Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după si-ileiiiiil profesorului Dr. t«. .largrr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment decravalo ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. TroiiNuuri i'ouiplrrtr prntrn fiilantati-I.ajpltfN «i TroiiKOiiri prutru copii. TroiiHonrl pentru pensionate, oteluri ai reNtanrnnturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apârut CATALOGU IVOSTRI! ILU8TBAT SI VA FI TRIMIS OBI-CU1 VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALF.A: VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA. vis-â-vis de librăria Socec
„ NAŢIONALA"
SOCIErATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUCURESH
Capitul social . . . II.000,000 lei
Prima emisiune . • îl,000,000 lei Din care . . . . t,000 000 » ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viatâ.
RE SERVE DE PREMII
si
FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI
, NAŢIONALA" ASIGl BA :
în contra incendiului,grIu«Unel,Hpitrgerol geamurilor, in contra daunelor dc transport precum şi valori.
Asigurări asupra victei omului se primesc m tonta combinatiunile usitate, precum : cas itc moarte, supra vieţuire, zestre si rente.
„Raţionala” a plătit până la linele anului 1886 in diferite ramure de asigurare peste 10,000,000 Iei despăgubiri.
Rcprescntautn generala
Strada Smardan, No. 18
Direcţiunea generala
SUada Carol I, Mo. 8.

EREZII L. LEMAJTRE SDCCESORII
TIMTORIE DE PER SI Mu A-ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VACARESTIÎSI. — BUCURtSTI
Se însărcinâzâ cu conslruo-ţiunl de turbine,si mori cu preturi mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lcl 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnătorie sad mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc.
Mare cleposit de fer, raiuri pentru vagonete ci6oauville, tzeve de tuci. Mare asortiment de pi etrede moara. La Fert^-moiis-Jouars.	111
M. SCHWART Z
OPTIC
Strada Carol I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate.
PRIMUL ATELIER DE TtMPURIE
S. EMANUEL
No. 1, Str. .Luterana, No. i cotizai Stirbey-Voda
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEURI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.
DE V EN Z A RE
O MARE CANTITATE DE
BUTOAIE DE ULEIURI
POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIE
„STELLA“
Fabricii de sepun
Calea Virlorei, 66.
D“A.VIANU i
fost şef de clinică la profesorii Galezowski din Paris
Dă consultaţi uni pentru boale de OCHI. UREGHIsi SIFILITICE si face operaţiuni de birurgie oculară.
Bucureşti,Calea Văcăreşti No 53 (alături cu spitalul Xenocrat) de la orele 2—4 dupe amiazi.
Pentru seraci dimineaţa de la 8-9.

£
*
ROMERBAD
(GASTAINIL STIHIE 1)
DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST, N.
Situată pe calea ferată de Sud (prin trenu accelerat să ajunge de la Viena în 8 1/2 ore, de la Triest în 6 ore) Băl puternicede 30—31" K pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 heotolure, foarte eficace la peiagra, reumatisme, boli nervoase, paraiisia, debilitate, boli de femei, menstrunaţiile, esu-daţil învechite, boli cronici de cataruri băşici etc. Basin mare, băl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băi de putina, locuinţe confortabile, (în Maia şi Sep- cu 33 0/0 mal eltin) posiţiune muntoasa foarte plăcuta, promenade din noft construite, Conducte de apa de bfeut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul Mei: D. consilier sanitar Dr. E. Mayerhofer operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugerstrasse 33). Prospecte detailate împreună cu Lari lui se trimite gratis şi franco de către Direcţia tiailor Romerbad Steiermark de jos. De la 1 Maifl trenul accelerat se opreşte aci
BULE DE LA UCU SARAT
HOTELU DE BULEVARD
Situat i m*ea mai frumoasa ponitiune a Lacului
SE DESCHIDE DE LA 10 MAIU VIITOR
RESTAURANT
Cu prociurile cele maimoderate si mâncările cele naai alese
A se adresa pentru angajarea eamerilor Iad. C. Pupescu librar, Strada Ilegala la Ursiila.
SE CAUTA UN POST SSjSÎKrt:
o moşie sau si ambele. Informaţii Strada Târ-goviste ISl.	15-6.
Cale
...... RAŞCA GRADINA
se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATISTE No. lt.
NUMAI^IO LEI *
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
«I N MĂRIME NATURALA*» |
Se efectuează foarte exact dup . .uoigr, Lu rimisă. Executarea în cel mult 10—14 zile.
Fotografia remâne neatinsă.
Asemănare fidelă se garantează.
La tnmeterea fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siecjd riecl Godascher
^ WIEN	II. Grosse Pfan’gasse €
AVIS IMPORTANT
IVI ARE
DEPOSIT DE VINURI VECHI
AlL>o si ISTegrre
cu 50 b. litru.
Se vinde mal eftin de căt ori unde recomand cu deosebire onor. public
MARE CAZIN SOTIR
No. 12, Strada Piaţa Arnzi, No. 12 Aranjat din nofl foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci.
NB. Cazinul se închiriază pentru baiuirininiţietc.________________
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
CONSTANTIN SlFtOCtlll
— No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 —
Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere lntr’un mod elegant, in toate stilurile şi orl-ce lucrări de tapiserie.
Fireturile moderate, esecutiunea la timpul lxotârât.
COXSTAATIA S1HOCHI.
DE FOB I I.AM) DE POUTLAND
DE FOBIEA\D DE ruHH.l\D
DE GROSCIKWITZ
u («luisoHowrz
w UI POBT,A*D UE GROSEHOWITZ
DE POKTLAXb
Atragem atenţiunea d-lor constructori si arhitecţi că numai nouă ni s'aincredintat vinderea faimoaselor produse de CIMEX 1 DE POKTEAXD DE DROSCHOWITX, a carul calilutc etiU superioara lutului- crlor-l’allc potlusr si-milare.
PRECILKIMODERATE. FI BXISABE A PBO.TIPTA
DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA ARBENZ et W O J_ F'
Strada Sf. Dumitru No. 3.
■HH
MEDALIE DE AUR
Vieua 1882
Autorisata de consiliu debygiena si sulu'iritate
DEN TALIN A
ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Dr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boal-fle gurel si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii ei da gurei un miros plăcut.
Preţul: i flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Dopr.Bite la Bucureşti: F, IV. Zarnet', I. 0-vesa, ilruss Stela si Uranndus—Hraila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Dorohoi, llaquc.
Parfumeri© - Orîza
L. LEGRAND, PARIS rue Salnt-Honor6, 207.
PARFUMURI CONCRETE
I.WEVUENE SISTEMATICA BHEVETATA I\ l llAM IA SI IA STBEIXAT'ATE
PARFUMURILE ESS.-ORIZÂ, preparate printt’un procedeu nou, poseda un grad de concentratiune si de suavitate pân’acuma necunoscut
Ele suni Închise sub forma de Creioane sau Pastile, in nişte flacoane mici sau cutii de luate genurile ce sunt foarte usioare de purtat. Aceste Creioane-Parl’umuri nu se evaporează, si se pol inlocui in tuburile lor, când suul usale.
Ele au imensul avanlagiu de a umple cu mirosui lor, fara u le inniuia sau a le strica, obiectele supuse la contactul lor. E DESTUL A FKECA USOK PENTRU A I’aKIT J1A IN DATA.
m
A»
A*
*
*
si toate obiectele de UNGEHIE, de PAPETARIE, etc., ele., etc.
/O
<*
V
DEP0S1TE IN TOATE PARPUMERHLE PRINCIPALE4DIN LUME
Catalogul Parfumurilor cu preciurile, sunt trimise FRANCO la cerere
GRADINA FILIPESCU
800 OALE cu plante de CAPSILNI încărcate cu FRIJCIE mari cxtra-finc, parte deja IO PTE.
900 TRA.XiDAFlKI IX! OALE aleşi cu tulpina înaltă, specule cele mal renumite se pot planta toată primă-vara până la 15 Iunie.
ELOIU DE TRANDAFIRI boboci, sau desvollati pentru buebote, butoniere, jardiniere.
COHACl roditori calităţile cele ma bune cunoscute de vînzare la finele toamnei şi la începutul primâverel fie căruiaan.
I O AN VERMEfULLLV Grădinar Strada Dionissie No. 42
DE VENZARE
CAI MARI o pereche
pentru trăsură, a se a-dresa Stada Batiştea, No il
HM CTIinCMT de curs superior a-U Kv ulUUE.nl văndcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clasele primare. A se adresa la administraţia ziaru-ul EPOCA
NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
AL
IM». S.S. PĂRINŢI liENEDICTiM
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don MANUELONNE, Prieur 2 MEDALII DELII: Bruxelta 1880, Londra ISfă
cele mai inaite recompense
INVENTATA
IN ANUL
1373
DE PAR. PIERRE
BOURSAND
întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par BenedictinI, cu o dosâ de câte-va picături în apă, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe careu albeşte, consolisân-du-I, forlicând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGUIN
RUE 'GUERIE. 3
BORDEAUX
DeposiL la toate farmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representante pentru Ro mânia, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala Franceza din Galaţi si | ucursaiele ei.
Singura Scoală de musica k vocală -ns 1 struinentalâ in ţară, autorisat şi i probata de înaltul guvern a d-lui profesor
ANTON KNEISEL
BUCUREŞTI
— No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Această şcoală fiind prevăzută cu mal mulţi profesori se pot preda lecţiunl de musica vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă.
de 15 franci pe luna de la 1/13 Maiu va li şi un curs saparat in fle-care Dumică după arueaza pentr, pa tru mâini trios qualretele etc. la ca re nu se primesc da cât Elevii cei inainlaţi pentru acesta IO fr. pe Juna inscrierile se fac in toate zilele de la 8- 9 a. m. si de la 3—8 după ameaza.
UD IM'IIIDICf Casele din Calea Uriviţa No. llL l:\lilllllllll 51, In oare ee allă instituţul CocorfeBCU, compuse, din 14 camere, pivniţe începătoare şi grădina ou chioşc.	8-5.
GALATZI
G li AND HOTEL NATIONAL
Gulati. — STRADA MARE — Gaiali
&■
l\
Cel mai mare şi elegant Hotel din acest oraş, situai în centrul oraşului în apropierea tutut->>r autorit. ţilor şi ca-solor do comerciă, având trei faţade ale că or toate ferestre au vederea in stradă Cu deseverşire din nou montat şi re taurat dupe stilul cei mul modern, avend ltestaurant şi Cafenea foarte spaţioasa, beutur streine şi indigene din cele mal alese. Curăţei ia exemplară. Salon pentr.. Soarele, Nunţi, BanCbeturi şi altele Consumaţiile de piinta calitate cu preţuri moderate.
Rog p onor. P. T Voiajori a nu perde tara ocasiune de a visita acest renumit notei.
Cu toată stitt a
I. E.XGHEL, Antrcpreupr.
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— HUCURESTI -
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Calea
având
Cel mtU mare şi e’fgant hotel din ţară, situat pe Victoriei'în faţit strade Lipscani, din nou dadit, patru l'atade, st-fel în cât toate ferestrele respândesc în strana. Cu desăvârşire noă montat, dupe sistemul cel mai modern, având redau antsi cafenea foarli spaţ oasă, berărie şi alte confort ri,curăţenie cea ma esetnp ară Salon pentru soarele, nunţi, t ancheturl şi altoi . Toate lucrurile ne consumaţie de o ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel ma. prompt
PH. HUGO
ANTREPRENOR
PROPIETARl'L HOTEL: IUI Hi'GO DIN BRAILA
•Xtt
unu mii ic. mm Stradf^Mihaiu-
Vodâ se mută îu strada Smărdau ,germanâ) No. 18 vis-a-vis de Hotel Concordia. De ănzare maclaturâ cu preţuri moderate.
0
1
Xipogrrafia Ziiarului „Epoca*
f
www.dacoromanica.ro