ANUL TI No. 411 ij.MBj.Ajflji.mgiw Jiau-wnwr’gm wm. ■w A DOUA EDITIUNE VINERI, 10 (22) APRILIE 188? 15 B A.KTI NTJMERTJL ABONAMENTELE NCEP LA I 61 18 A FIE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE W BUCUBESC1 La casa Administratiunei I\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IS SIREII\'ATATE: La (cate officiele dos tale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 luni 25 lei, LA PARISt Segaseste jurnalul cu 1EOm. Qumerul, la Kioscul din rur KantmaMrr 4 1» Bule\ardul St. (irrmnin \o. 81. MANUSCRIPTE! £ NU SE INAPOISZ# 15 BANI IST U!VX ERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l.n Paris: Ia ARcure Hnvas, place de la bourse, S. A (tenor l.iiire. rue Soire Dame des l’ictoircs 50, (Place de la bourse) pentru Paris, Iraiicia, târrinania, Austru-Vnţtaria, Italia si Marna Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C >iani, anunciurl ai reclame pe pagina treia 2 lei linia SO SÂNI UN NUNIER VECH.b Origore VENTUHA Prlm-redacto.- responsabil APARE IN TOATE '/ALELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. S. PETRE MAVROGHENI Telegraful ne comunică o tristă ştire. Petre Mavrogheni a încetat din viaţa. El a fost, netăgăduit, una din cele mal ilustre figuri ale ţăreî noastre. Aparţinea generaţiunel din care a eşit In Moldova o pleiadă întreagă de bărbaţi căror le datorim unirea principatelor, şi ridicarea treptata a României la rangul de stat de sine stătător. Nu putem da aci de cât un neînsemnat rezumat a biografiei sale. FamiliaMavrogheni, de origină grecească, este una din primele care ah trecut în România sub domnia fanarioţilor. Ea a dat chiar domnitor! în ambele ţări. Petre Mavrogheni născut la 1819, îşi făcu educaţia la Paris, de unde întor-cându-se sub domnia lui Mihail Sturdza ocupă îndată un ş rde funcţiuni pregătitoare la posturile înalte ale Statului. Pretutindeni arătă aptitudini extraordinare şi o activitate neobosita. La 1847 fu numit prefect la Galaţi, unde lăsă amintirea unei administraţiunl model. După aceasta, Încrederea lui Mihail-Sturdza şi capacităţile sale îl desemnară pentru portofoliul ministe-riulul de finanţe. După căderea lui VodâSturdza, el ocupă unul după a’tul, diferite ministere (externe, lucrări publice,etc.) sub domnia Iul Vodă Grigore Ghica. In urma abdicarel acestui mare prinţ, el lucră cu cea mal mare stăruinţă la unirea principatelor şi fu chiar candidat la domnie. Dupe alegerea lui Cuza, se retrase din viaţa politică, şi se ocupă cu afaceri de drum de fer în care angajă o mare parte din averea sa. Dar nu isbuti a obţine concesiunea din causa inimiciţiei principelui Cuza contra sa. La 186fi Mavrogheni luă parte la răsturnarea principelui Cuza şi la primul minister care s’a constituit sub domnia principelui Garol. Dar la 1867 deja el se retrase împreună cu d. Lascar Catargi. De la 1871 până la 1874 Ma-vrogheny făcu parte din ministerul conservator sub preşedinţia d-lul Lascar Catargi, în calitate de ministru de fi-nance. In această ocasiune el se distinse prin modul strălucit prin care conduse financele ţăreî, în urma situa-ţiunel grele la cire le lăsase guvernul roşilor. Prin măsuri Înţelepte şi crearea ui or resurse nuol de care şi astă-zl se foloseşte guvernul actual, el reuşi să stingă datoria flotantă şi să restabilească echilibrul Iu finanţe. Adversarii partidului conservator vedeaă în Mavrogheni stâlpul partidului şi atacurile lor cele mal înverşunate se îndreptară contra lui. Nici o calomnie nu’l fu cruţată şi, când cu o-casiunea procesului Ofenheim, numele lui Mavrogheni fu amestecat într’o a-facere In care d’altmintrelea el fusese foarte corect şi nu i se putea impula nimic. El fu silit să se retragă din cabinet. Această retragere slăbi Intr'un mod simţitor guvernul d-lul Lascar Catargi, şi fu una d>n căuşele premergătoare a căderel sale. De atunci până la 1881 Mavrogheni luă parte la luptele politice în rândurile partidului conservator. In vara a-nulul 1881 simţindu-şl sănătatea sdrun-cinata şi amărât de ingratitudinea u-nor membrii,atunci influenţi,al partidului conservator către dănsul,el părăsi politica militantă şi primi a sluji ţărel ca ministru la Roma, de unde fu transferat la Constantinopol şi în urmă la Viena. Pretutindeni s’a distins prin un tact perfect, prin manierele sale amabile şi distinse care ’l-afl atras simpatiile tu-tulor. Ţara perde în Petru Mavrogheni pe un om de stat de frunte, pe cel mai mare, am putea zice chiar pe singurul el financiar, şi pe un diplomat care II făcea onoare. SCOPUL GUVERNULUI Una din mângâerile cele mai mari ce remâne acelor care sunt asupriţi de un guvern despotic, este că istoria ne dovedeşte că toate regimurile despotice au ajuns la acelaş rezultat şi că izbânda finală a fost tot-d’a-una în favoarea acelor care au apărat libertăţile poporului. De aceea noi nu putem privi de cât cu satisfacţiune faptul că guvernanţii noştri au ajuns la ultimul grad de desperare, şi au intrat pe calea proceselor de presă. Am zis tot-d’a-una şi zicem şi as-tă-zî, că preferăm aplicaţiunea făţişe, şi chiar aspră a legei, mijloacelor piezişe. Art. 24 al Constitu-ţiune’, modificat de liberalii de la putere dispune că ofensele adresate Regelui se vor judeca de tribunalele ordinare; prin urmare guvernul e autorizat de lege a traduce pe ziarişti înaintea justiţiei ordinare, când el crede că persoana suveranului a fost insultată. Mai bine este se o facă, se useze de un drept pe care îl acordă legea, de cât se trimeaţă bătăuşi stipendiaţi de poliţie se devasteze redacţiunile şi se maltrateze pe ziarişti. Şi din alt punt de vedere, faptul ^guvernului d’a aplica legea presei, ne convine. Nu voim se fim priviţi ca nişte iresponsabili căror tot le este permis; voim să suferim răspunderea întreagă a faptelor şi a scrierilor noastre ; numai ast-fel presa are valoarea sa ; numai când ziaristul ştie că răspunderea sa are o sancţiune şi că libertatea condeiului are o margină defiptă de lege, numai atunci cea ce scrie, adevărurile pe care le enunţă, ideile pe care le emite, au însemnătate reală, numai atunci el poate fi privit ca un adevărat luptător pe câmpul politic. Din punctul de vedere dar al ziaristicei române, suntem recunoscători guvernului că a fâcuţ ziarului Lupta onoarea d’al traduce înaintea justiţiei. Prin urmare nu criticăm faptul dârei in judecată a d-lui Panu, şisun-tem siguri că chiar valorosul nostru confrate împărtăşeşte opiniunea noastră în această privinţă. Dar cea ce suntem datori a examina, este sub ce condiţiunî se face acest proces şi cari sunt cauzele cari au împins pe guvernanţii noştri a lăsa de o parte dispreţul pe care îl afectau către ziarele opoziţiuneî, şi a paşi de o dată pe tărîmul alunecos al proceselor de presă. Este oare solicitudinea lor pentru prestigiul Coroanei ? Ne vine greu a crede că nişte oameni cari au insultat pe Rege şi pe familia sa în modul cel mai grosolan şi au complotat contra lui, când erau în opoziţiune, se se preocupe de prestigiul Coroanei. Guvernanţii noştri! erezut’au oare că răpind pentru cât-va timp d-luî Panu libertatea, ziarul seu va dispare şi că ast-fel vor ucide un organ de publicitate ce le face zile amare? Nu credem ca ei să fie atât de naivi ca se nu ştie că cel mai bun mijloc spre a asigura succesul unui ziar este d’al persecuta şi d’a’i atrage prin aceasta simpatiele publicului. Trebuie dar să fie o altă cauză. Pentru noi adevărata cauză este următoarea : Colectivitatea şi şeful ei simt că sunt pe sflrşite ; ei se aşteaptă ca dintr'un moment într’altul Palatul să se apropie de opoziţiune. Trebuiea dar se se găsească vr’un mijloc, pen- tru a pune o nouă barieră între Rege şi opoziţiune, şi pentru a lega pe capul Statului de coteria de la putere. Un proces de presă, în care persoana Regelui ar fi pusă în joc a părut mijlocul cel mai bun pentru a ajunge la acest îndoit scop. Era firesc ca, cu ocaziunea unui asemenea proces, adversarii guvernului se ia partea d-luî Panu şi ca mai multe individualiţăţî marcante ale opoziţiuneî se se constitue apărătorii lui. Prin aceasta, pe de o parte colectivitatea joacă în aparenţă rolul de apărător al prestigiului Coroanei pe când, în realitate, ea nu face de cât a’l doborî, târîndu’l la bara tri-bunalilor, pe de alta pune între Coroană şi opoziţiune o barieră care va împiedica pe Rege pentru cât va timp d’a se despărţi de colectivitate. Prin acest proces Regele este pus la discreţiunea guvernului, căci a-chitarea d-lui Panu ar fi condamnarea Regelui, şi depinde de judecătorii d-lui Stâtesou d’a achita sau d’a condamna pe d-1. Panu. Condiţiunile sub care se face dar procesul sunt cu totul defavorabile Regelui. Achitarea sau condamnarea d-lui Panu nu este lucrul principal. Or cumva fi,d-1.P&nueste achitat de marele tribunal aî opiniunei publice şi va trece de martir al libertate! tiparului, iar ,'fegele este expuţs fără voea lui d’a fi apărat de acei care l’au insultat fără cruţare, în tot ce avea mai scump, contra unui ziarist care nu l’a atacat de cât sub punctul de vedere constituţional şi politic. Până acum d 1. Ion Brătianu se servea de tron ca de o pavăză pentru a se apăra de adversarii sei po-\liticî; dar cel puţin o facea într'un mod ascuns, cu oarecare perdea. Astâ-zî a ajunsa pune făţiş persoana Regelui în joc. După ce s’a jucat şi ş’a rîs de toate instituţiunile acestei ţări, după ce a făcut din corpul electoral o maşină votătoare, din justiţie o roabă plecata, el a ajuns a face din Coroană un mijloc d’a se mănţine la putere, întrebuinţând’o după plac ca se lovească în adversarii sei politici. Cine e dar mai anti dinastic, noi cei din opoziţie, care criticăm pe Rege în calitatea sa deprimul funcţionar al Statului, sau d-1. Ion Brătianu şi coteria sa care terfelesc ins-tituţiunea Regalitâţei, espunând pe Rege la suprema umilire d'a'şî vedea situaţiunea atârnând de bunul plac al unui guvern ce nu mal reprezintă nici un partid, ci numai o gaşcă de îmbuibaţi ? Procesul d-lui Panu este Regalitatea pusă sub scutul colectivităţei. Dacă acest scut pare îndestulător M. S. Regele Garol I, se ’i fie de binel G. V. TELEGRAME AGENŢIA HA VAS l’aris, 20 Aprilie. Se anunţă din Berlin că sgomotul despre demisiunea d-lul Giers s’a răspândit în cercurile politice ale capitalei germane. Acest sgomot ’şl are origina in faptul că lista decoraţiunilor publicate tn Mesagerul guvernului din Petersburg, conferite cu ocasiunea sărbătorilor de Paşte, nu conţine numele d-lul de Giers. Lumea s’a întrebat şi nu se ştie încă dacă această omisiune este provisorie şi dacă ea are o însemnătate politică. Petersburg, 20 Aprilie. I Maiorul-general Shebeke e numit lopo- tenent-general, ataşat la ministerul de interne, pentru departamentul poliţiei. Filipopol, 20 Aprilie. ErI Marţi, consulul general al Angliei a dat un mare prânz în onoarea regenţilor, d-nil Stambulof şi MullcurofT. D. Kaltchef şi mal mulţi notabili al oraşului asistah la prânz, după care toţi invitaţii s’aQ dus la balul oferit de ofiţerii garnisoanel societăţel din Filipopol, tn o-noarea regenţilor. Viena, 20 Aprilie. D. Mavrogheni, trimes cxtra-ordinar şi ministru plenipotenţiar al României pe lângă guvernul austro-ungar, a murit azi. Viena, 20 Aprilie. Funeraliile d-lul Mavrogheni vor avea loc Vineri la două ore în biserica ortodoxă, de unde remăşiţele sale vor fi transportate la gara de Nord şi dirijiate în urmă la Iaşî. Sofia, 20 Aprilie. La prânzul oferit de Consulul general al Angliei şi la care asistau regenţii, Consulul a ridicat toastul următor: «BeaQ în sănătatea regenţilor presenţî aici, cari au ştiut, prin înţelepciunea lor,să guverneze principatul şi să’l facă să iasă dintr’o po-siţiune dificilă şi periculoasă, menţinând ordinea şi respectând tratatele internaţionale. Beau asemenea pentru independenţa şi progresul naţiunel bulgare, mică naţiune de trei milioane, care a ştiut prin energia şi virtuţile sale resboiuice se demonstreze că eae demnă de independenţa sa şi să încurajeze Europa să o ajute să resiste pretenţiunilor colosului rusesc». AGENŢIA LIBERA Paris, 20 Aprilie. Ziarul La Republique franc zise zice că Papa a predat partidul centru din Germa-i nia câ mâiuele legate principelui de Bis-rnarcft. Acestea sunt succese storile căci Papa se îuşeaia dacă se bazează pe ami ciţia Germaniei spre a recâştiga bucata de teritoriu luată lui de către Italieni şi ar trebui să nu uite că Berlinul nu dispune de Roma. Petersburg, 20 Aprilie. Gazeta de Moscova reclamă expulsarea fabricanţilor germani stabiliţi în Polonia -rusă. . Paris, 20 Aprilie. Negocierile relative la neutralizarea Canalului de Suez continue .încet între Paris I şi Londra. Se asigură că Englitera ar primi principiul unei comisiunl de conLrol. Viena, 20 Aprilie. I>. Petru Muvroghcni, miuislrui 1 plenlpotenciar român aici, a murit Iaz; dimineaţa la ora IO 1/2. 1). Matroghcni aduse, pe la inijj-iocul lunci Februarie din Orient, o boala de plămâni. Mulţumită iugri-jirei plina de ubucgatiunc a medicului si a familiei, bolnavul a putut ! fi tiuut iutr’o stare mai mult sau mai j puţin satisfacutoare. 1.& 20 Martie i el a putut iua parte la prânzul care a fost dat iu onoarea Kegelui şi Ite-ginci Komâuiei. De atunci defunctul mergea mai bine si 1'u.cu dese visite si preumblări, dar frigul care se declara in ultima sepleinânu a u-tins din nou sunatatea lui Mavro-gheni. Mercurea trecuta Mavrogheni a trebuit din nou se se pue la pat, de atunci reul a Început se lacu progrese repezi. Azi dimineaţa la ora IO ainceput agonia. Mavrogheni avea versta de 05 de ani. Înmormântarea va avea loc la 22 aprilie la ora 2 dupe aniiazi. Corpul va ii depus Ia biserica greceasca de unde se va transporta la laşi spre a fi inmonnântat in mormântul familiei. Petersburg, 20 Aprilie. Se aşteaptă aci cu nerăbdare decisiunea senatului American în privinţa tratatului de estradare îucheeat între guvernul rus şi guvernul Statelor-Unite. Petersburg, 20 Aprilie. Şase din acusaţi din atentatul de la 13 Martie în contra Ţarului au fost condamnaţi la moarte, cel-l’alţl la închisoare pe viaţă. Bruxelles, 20 Aprilie. D. Antonie, deputatul din Melz, care a fost expulsat din Alsacia-Lorena, a sosit aici, el a declarat ministerului de interne că ’şl alege domiciliul la Bruxelles. Londra, 20 Aprilie. Toate jurnalele engleze continuă a se o-cupa de afacerea Parnell. SELBATECII Desgustat de atitudinea majorităţei din Parlament, care este cu atât mal zgomotoasă cu cât este mal sterila, cu atât mal despota şi mal nerespectoasa de Gonstituţiune şi regulamente , cu cât se simte mal înghesuita de justele revindicariale opoziţiuneî,într’o şedinţa memor ibila, în care s’a votat fără dis-cuţiune cea mal importantă legea în-tregei sesiuni, leg< a Convenţiunel comerciale cu Austria, un membru almi-norităţel, d-nul C. Arion nu s’a putut împiedica d’a esclama că dacă sălbatecii ar avea o Cameră, ea lot ar fi mal liberală de cât a noastră. Cuvântul era cam aspru, dar meritat, şi încă cu priso3 meritat. In loc d’a recunoaşte adevărul şi a intra pe calea pocăinţei, consorteria s’a făcut foc. Guvernamentalii, care în tot cursul se-siunel au îndurat criticele cele mai sângeroase, fără a îngâna măcar un răspuns, s'ad deşteptat foarte iritabili în ajunul sfârşitului, bine Înţeles alsfîr-şitulul de estimp, căci de alt-fel colectivităţei nici prin gând nu ’i trece să se dea de bună voie jos de unde s’a cocoţat. Ge este dreptul, în Cameră supărarea le a fost cum le e şi făptura: fără glas. Au cam strigat nu e vorbă, dar asemenea strigăte, de altminteri foarte obicinuite la guvernamentalilnoştri, nu pot ţine locul unul răspuns pailamen-tar. Gel mult ele au putut servi drept ilustraţiune crudului adevăr spus de deputatul din minoritate. Încolo, majoritatea ’şi-a răsbunat pe Oposiţiune... vottnd cu mai multă iuţeală şi mal puţină pricepere de cât oricând. Din cestiunea convenţiunel comerciale cu Austria n’a făcut de cât o Îmbucătură, şi In şedinţele din urmă a Înghiţit atâtea proiecte de legi cu credite şi emisiuni de rentă, în cât ne am teme de o indigestie,dacă n’am cunoaşte puterea într’adevăr admirabilă a aparatului digestiv al Sfintei Colectivităţi. Abia s’a închis însă Camera,şi i-a venit limbă consorteriel. Acum că nu mal pot răspunde oratorii oposiţiunel, co-locti vi ştii se arată ţanţoşi. Acum ad să dârîme dînşii toate acusările opoziţiei, acum au să dovedească ca în justiţie lucrul ile merg strună, că financele noastre sunt un model pentru toată Evropa, că la Botoşani a fost doar o gâdelilurâ, şi că capetele ziariştilor le a spart opo-siţia numa! ca să aibă cu ce să acuze pe guvern. Şi cum pentru aşa ispravă, toată oştirea colectivistă nu e prea multă, o să vedem de vară minunea minunilor : muţii din majoritate au să înceapă să vorbească. Mulţi chiar se tem că din piicina aceasta să nu rămână căluşarii stingheri. Plnă la una alta însă, ce o ardea pe colectivitate era vorba de sălbatic. A fost biată pînâ acum botezată de mal multe ori, dar naşii n’au avut parte. Cel d’ântll naş Logofătul Evghenie a fost ursuz. «Colectivitate» a ajuns aşa de posnaş încât copii când se cearta prin şcoale, după ce sleiesc tot vocabularul de înjuraturi, îşi trlntesc un «colectivistule» de scapără. «Consorteria» era foarte potrivit, dar naşul Fleva a tradus numele pe româneşte In gheşeftărie, şi deh 1 fina n'a mal vrut nici să audă de un aşa nume. Cînd d. Arion s’a făcut al treilea nă* naş al guvernamentalilor şi ’i-a botezat sălbatici, colectivitatea s’a hotărît să nu mai primească cu nici un preţ acâstâ poreclă. Şi de frică ca ea să nu se po-pulariseze,s'a decis să dovedească urbi et orbi ci nu i se potriveşte. Şi atunci după trei zile defrămîntărl, după ce aii colaborat toate condeiele din consorterie, s’a dat la iveala în «Monitorul colectivităţii,» două coloane de prosă oficioasă, intitulate : «Cine sunt sălbaticii». Ca să'şl poată cititorii noştrii face o ideie de frumuseţea şi eleganţa prosel oficioase, ar trebui să citim tot; aşa www.dacoromanica.ro % «k EPOCA m _ 10 APRILIE giuvaeruri nu se găsesc !n toate zilele. Vom da însă numai c9te-va mostre. Vorbind de oposanţî, Voinţa Naţională esclamă : «Ce sunt dar aceste suflete damnate cari se frământă tn neputinţă şi se tăvălesc In veninul ce varsă ?» Nu voim să necăjim pe autorul articolului, şi de aceea nu'l Întrebăm de unde crede dlnsul cfi a putut să’şi procure venin opositia când ştiut este că veninul tot s'a îmbuibat în patronii se ; dar fie, nu vrem să fim dificili. Tot aşa nu-1 luăm din scurt nici pen tru epitetele de: epileptici, turbaţi, a-ventutieri politici, apelpisiţl, încuraja ton ai crimelor, apărători ai asasinilor, interesaţi, etc. care abundă In presa oficioasă. Acestea sunt flori d ale cul-tureî colectiviste, şi noi voios recu noaştem că ele suni foarte civili sate şi foarte parlamentare în raporl cu limbagiul obicinuit al m&jpritâţel. Cerem dar ertare autorului dacă ’i cităm încă o trasă: «Ei nu discută, ci ameninţă. Nu ţin să convingă, ci se terorizeze. Ei nu vorbesc, ci răcnesc. Nu raţionează, ci înjura. EI nu gesticulează, ci se spintecă. Ca sălbaticii, urlă cu toţii, şi când furia ’I coprinde nimica nu’i mal o-preşte. Glasurile lor asurzesc; unele piţigăiate, răsună ca ale bufniţelor co-bitoare, cele maî multe răguşite pare că s’afl îngroşat de o vecinică orgie...» Ne oprim aci, căci suntem pe deplin convinşi. Mărturisim că la început crezusem că tn sfârşii guvernamentalii găsise un nume. «Sălbaticii» ne păruse aidoma. Dupe ce am citit însă «Voinţa Naţională» suntem gata a face un «nostru culpa». Nu. Guvernamentalii au dreptate ; numele de sălbatici nu li se potriveşte. Şi nu li se potriveşte pentru că este prea slab. Le-ar trebui un altul. Dacă am fi tot aşa de civilisaţl ca colectiviştii am spune care, dar pentru noi cuviinţa este încă o regula de conduită. V. CRONICA PREA E LATA Gazeta de pe bulevardul Elisabeta, deschisese o rubrica zilnică intitulată Minciunile zilei, In care trecea desmin-ţirile ce dedea ziarelor din oposiţie. Asta se petrecea pe vremea când mi-nisterile nu mal aveai! anunciurl de dat şi biata Voinţa nu ştia cu ce să'şl mlzgălească paginele. încă de pe atunci, am susţinut eu la această rubrică cum că şi ziarele opozi-ţiunel ar trebui să deschidă o coloană supt titlu) Neroziile Voinţei Naţionale. Ideaînsă n'a putut fi realizată, de oarece ar fi trebuit ca în toate zilele, gazetele opoziţiunel să reproducă întreaga V. N. In No. de Duminică însă, am văzut una lata de tot, şi pe aceasta n'o mai pot trece cu vederea. Voind cn să dea o desminţire z’aru-lul Epoca ca re a anunţat, cum că două gloanţe ai! căzut în curtea arestului din R Vâlcea lângă condamnaţii din ultimul proces politic de acolo şi ca se ba-nueşte că aceasta a fost o încercare de a se asasina aceşti condamnaţi, V. N. declară că lucrul n’ar fi de loc exact «Este adevărat, spune gazeta colecti-«vistă, cum că a căzut un glonţ în cur «tea arestului, lns3^ el s’a rătăcit din «puşca unui vânător care mersese la ve «nătoare de coţofene (?!)■» El bine, asta prea e lata 1 înţeleg ca gazetels guvernamentale să susţină cum că Pielraru a voit serios ca să omoare pe d Brâtiunu cu un cuţit de bucătărie. înţeleg de asemenea să susţie că Stoica Alexandrescu a voit să asasineze pe preşedintele consiliului trăgând în catarama Ini C. E. R. Iarăşi înţeleg să afirme că opoziţia a pregătit printr'un atentat căderea şefului partidului pe scările ministerului de resbel ; toate le înţeleg. Dar că s'or găsi vânători în ţara românească care să tragă cu gloanţe în coţofene, asta a Întrecut toate mârginile. Dacă cei de la V. N. aii atât de mărginite cunoştinţe în ale vînâloareî, de ce nu s’au dus să ia informaţiuni de la alte persoane mal competinte ? De ce nu s’aii dus să întrebe pe d-1. Colonel Bibescu, marele maestru a) vtnatorilor regale ? In chipul tn care ziarul guvernamental şi-a apărat clienţii de la Vâlcea nu se poate răspunde, alt fel de cât prin cuvăntul: «Mal răi! te rupi când vrei să te dregi.» Dupe teoria vtnstorească a acestor onorabili, dacă la coţofene vînătoril trebuie să meargă cu gloanţe, apoi la iepuri trebuie să meargă cu tunul de cîmp, iar la urşi cu tunul de asediu. Iar alicele nu vor mal fi întrebuinţate de cât atunci când poliţia va avea de organizat un nou atentatîn contra d-lul Brătianu. In urma dezminţire! Voinţei, înţeleg acuma cât de mari cunoştiinţe vînâto-reşti posedă colectiviştii, şi în ) explic marile succese ale vînătorilor regeşti. Dacă la aceste vloalori, se trage cu gloanţe in coţofene, cu tunul în iepuri şi cu mortiere la lupi, Înţeleg foarte bine pentru ce, dupe două zile de asudări şi de alergături, caravana se întoarce regulat la Bucureşti cu un urs mort şi rîoul răniţi. Cel puţin colectiviştii ar trebui să nu compromită reputaţia artileriei noastre punând'o să atace pe lupi şi pe urşi. Acuma nu mai rămâne de cât un lucru de făcut pent ru ca opera să fie complectă: Trebue ca numai de cât redactorul cu pricina de la Voinţa, să fie numit mare maestru al vtnatorilor regale In locul Colonelului Bibescu, care plnă acuma, a tras în păsări cu alic?, iar gloanţele le-a păstrat pentru alte soiuri de vlnaturl. In tot cazul bine ar face Colectivistul de pe bulevard ca să nu se mai coţofe-nească pe viitor, precum a fâcut’o. Radu Ţandăra. BULETIN EXTERIOR POLITICA ENGLEZA IN BULGARIA O depeşă a Agenţiei flavas ne aduce o ştire straniă şi care, daca să va adeveri, va aduce de sigur după sine nişte consecuenţl grave Depeşa ne anunţă că, cu ocaz>unea unul prânz dat de consulul general englez la Sofia, prânz la care asistai! regenţii bulgari, acest din urma a ridicat un toast în termini! următori: «Beau In sănătatea regenţilor, pre-senţî aic', cari aă ştiut prin înţelepciunea lor se guverneze principalul, şi să’l facă să iasă dintr’o posiţiune grea şi periculoasa, menţinând In acelaş timp ordinea şi respectând tratatele internaţionale. Beai! asemenea pentru independenţa şi progresul naţiune! bulgare, o mică naţiune de trei milioane de locuitori, caro a ştiut să arate prin energia şi virtuţile sale militare, că este demnă de independenţa sa, încurajând ast fel Europa, ca s’o ajute a ţine piept pretenţiunilor colosului rus». însemnătatea actului consulului englez nu va scăpa nimănui. Lupta de influenţă, care se exercită în mod ascuns de atâta timp în principatul bulgar, apare aci la lumina zilei. De altminteri, nu este aceasta prima oară în care agenţi) englezi, intervin lolr'un mod direct în afacerile interioare ale Bulgariei. Toată lumea îşi a-duce aminte, cum, după răsturnarea principelui Alexandru, Consulul englez de la Rusciuk, a luat cuvântul într’un meeting, ce s'a ţinut acolo, şi a vorbit tu favoarea reîntoarcere! principelui. De astă dată, lucrul este şi mal grav. Reprezentantul Marei Britanii la Sofia, nu se mulţumeşte numai a arăta Europei şi naţiunel bulgare, că susţine din toate puterile guvernul regenţei, ba încă accentuează antagonismul care există între acesta şi Rusia, şi spune că va continua a! susţine în lupta in-treprinsă contra colosului rus. Faptul este cu atât maî semnificativ, cu cât el se produce, tocmai In momentul în care negociaţiunile relative ia afacerile bulg- re, continuă Intre Ru sia şi Turcia, şi când se speră a se a-junge la o înţelegere. Atitudinea consulului general englez, pare deci a avea de scop de a veni în ajutorul Regenţei, şi a o încuraja In resistenţa ei. INFORMAŢIUNI l)oue rectificări In numărul nostru de eri am publicat eâte-va linii intitulate Un om modest şi privitoare la d-nul deputat A. Xenopol. Din greşaiă s’a pus în sumarul ziarului acest titlu sub forma următoare: TJ3ST O IVI ONEST Ne grăbim a rectifica de şi suntem siguri că cititorii noştri au rectificat ei singuri. * ♦ ♦ Tot în numărul de eri la Ultime Informaţiuni vorbind despre înaintarea d-lui colonel Candiano-Po-pescu în ordinul Coroane! Românie’, în acelaş timp cândd. G. Panu FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» . ' ’ (O») ALEX1S BOU VIER FEMEA MORTULUI PARTEA TREIA III Ce se făcuse d-na Davenne Chiar pe femeia locotenentului săd pe Genevieva Davenne, o văzuse mate-lotui la cimitir unde ea venea la fiecare două zile să se roage la mormântul soţului el. Pe dânsa chiar o urmărise el până în strada Temple unde locuia de un an într’o casa păcătoasă. Trebue să ne întoarcem puţin îndărăt pentru a lămuri tn ce stare se afla tânăra văduvă. Ştim că Genevieva perzând pe Jean-ria sa, simţindu se singură pe lume, părăsită de toţi, eşise fugind din casa el şi căzuse în mijlocul slradel sdro-bitâ de durerea şi desperarea sa. De acolo fu ridicata de vecini şi a-dusă la dânsa unde stătu leşinată până a doua zi, cu toate silinţele ce 'şl dădură cel care o îngrijeau. Dar când se deşteptă nu mai avea judecată.... Avea delir şi striga necontenit rostind numele copilei şi al bărbatului săfi. Nu să putea s’o lase în casă ; nu ’l cunoştea nimeni nici părinţi nici a-micî ; servitorii goniţi parcă de moarte, nu se mal Inturnase ; se holârâ s’o pue Într’o casă de sănătate. Fu mult timp bolnavă de o boală grea ; când lş reveni în fire se gândi la fiica sa. Desperarea ei ajunse la culme când i se spuse ci nu se mal aflase nimic despre dânsa. Ea plânse mult, dar se Imbărbătă In scurt timp, hotărîndu-se de a ’şl lua menirea de a afla pe Jeanna. •Ştia că Pierre lş iubea prea mult copila pentru a o coprinde şi pe ea în resbunarea lui. Genevieva îş zicea că de sigur Pierre o pusese Intr’un pension unde-va, însărcinând pe Simon să veghieze asupra el. Cugetând mal mult timp asupra celor ce se întâmplase, ea se încredinţa că pedeapsa ei va ţine numai o vreme. Pierre ştia că copila are nevoe de mama el şi nu se hotărâse a o desparţi pentru tot deauna de dânsa. Ea se aştepta dar să vadă într’o zi pe Simon a-ducându-i pe .leanna. Dar ea nu voia să aştepte până atunci şi de aceia începu s’o caute îndată ce putu eşi din spital. Primele el cercetări fură zadarnice. Apoi ea sc isbi de coa mal mare greu-tute : n’avea parale. Se duse la notarul sătî şi ’1 rugă să vândă mobilele din strada Payenne. Notarul ÎI zise ca ele «e vânduse mal dinainte In urma cererel proprietarului şi a câtorva creditori, în timpul boalol sale ; fiind că n’aveau ca creditori de cât furnisorl zilnici, ea spera că el aQ fost lesne plătiţi din suma vânzărel şi că o bună parte din ea a prisosit. A-ceasta va fi a ei. Dar notarul mlămuri că moştenitorul lui Pierre Davenne era fiica lui ; că ea nu representa acuma nici măcar tutricea naturală, de oare-ce copila se făcuse nevăzuta, ş’apoî drepturile copilei erai! asigurate prin seefestru! ce se pusese asupra lucrurilor. Genevieva era dar săracă 1 săracă cu desăvârşire... fără adăpost, aproape fără haine, fără nimic.... şi ne ştiind ce să facă. Perderea copilei sale, moartea bărbatului săi! desasporase pe Genevieva. Viitorul îngrozitor ce bse înfăţişa : sărăcia, fără un sprijin, fără un prieten, fără o meserie, nu ’I făcu nimic...Ea îş aduse aminte de ultimile cuvinte din scrisoarea bărbatului el şi plecă capul .... Pedeapsa sosise. Cu toate acestea văduva primeşte lot-d’auna ceva din moştenire ; acea sumă li fu dată. Cu dânsa putea să trăiască Genevieva până la ziua când va găsi de lucru sad se va hotărî să se omoare. Ideea morţei II veni îndată, însă se gândi la Jeanna şi aceasta ÎI dădu curaj. Se hotărî să trăiască pentru a ’şl regăsi copila şi nici un minut nu blestemă pe acela care o lovise atât de crud, murind. Plină de remuşcare, de căinţă, ea primi pedeapsa şi ’şl oţeli curajul spre a o suferi. De şi se îndreptase, locuia încă în WK 'mt klMIWCTMBBWW——BWB care n’a făcut de cât se reproducă în Lupta, sub o formă foarte atenuată, cele ce actualul adictant regal s -ria altă dată în Democratul, era dat în judecata, am pus un nume în locul celul-l’alt. Sperăm că cititorii vor scuza a-ceastâ confuziune de altmintrelea foarte naturală. _ 4 Încă de aseară, îndată dupe primirea ştireîdespreîncftareadin viaţă a d-Iuî Petre Mavrogheny, Regele şi Regina au telegrafist d-nel Olga Mavrogheny pentru a’i exprima a-dâncele regrete ale MM. LL. pentru perderea dureroasă ce a încercat n Consiliul miniştrilor s’a întrunit azi sub prezideriţa d-lui Ion Bră-tiariu şi a hotărât ca înmorn^fintarea d-lui Petre Mavrogheny se se facă pe cheltuiala statului şi cu o deosebită pompa. * Lordul Grower, fratele lordului Granville care se află de eri în oraşul nostru , întorcându-se dintr’o călătorie ce a făcut în Orient, a fost primit azi în audienţă de M. S. R. x Credem a şti cu siguranţă că ministrul nostru al afacerilor streine a pus o deosebită stăruinţă pentru a dobândi schimbarea primului secretar al legaţiuneî uneia din marele Puteri, dar că a întâmpinat refuzul cel maî formal. Încă un fiasco la activul d-lui Fe-rikide, acesta însă, din norocire, nu atinge de cât persoana d-sale. X Pe la sfirşitul septemânei viitoare. Regele şi Regina vor merge !a Her-kulesbad (Mehadia) pentru a vizita pe M S. imperălensi Austriei. M.M. L.L. vor sta acolo trei zile. X Cu ocasiunea relnoirei convenţiu-neî de comerciu cu Rusia, M. S Regele a conferit d lui flitrovo, ministru plenipotenţiar al Rusiei, marele cordon al ordinul u Coroana României. X In afacerea Panu, fotoliul ministerului public va fi ocupat de însu-’şî primul procuror Andronoscu (dulap) Deşteptul ş f al parchetului de la tribunalul Ilfovului munceşte d*j pe acum zi şi noapte, sub direcţiunea predecesorului seu d M. Mano lescu, la un rechizitoriu oare va fi capul d’operâ al literaturei judiciare române. N’ar fi de mirare ea acest rechizitoriu se desehiză d-lui Andro-ne;-;cu porţile Academiei române. X Allâra că d. Populeanu, procuror general pe lângă Curtea d’apel din Bucureşti, va pleca zi'ele acestea pentru a inspecta parch lele tribunalelor Ialomiţo, Vlaşoa şi Teleorman. X Erb 8 Aprilie, cu ocaziunea celui de al doilea aniversar al morţii lu! C. A. Rosetti, rudele şi prietenii re-posatului precum şi un mare număr de cetăţeni remaşi credincioşi amintire! lui, s’au dus se depue coroane pe mormintul seu. Cortegiul a trecut mai întei pe dinaintea casei în care C. A. Rosetti s’a născut; acolo d. Nicolae FJeva a zis câte va cuvinte. La. cimitir, discursuri fiii fost pronunţate de d-niî Dirnitrie Gianni, N. Fleva, Take Ioneseu şi Gr. Chrisenghi. Printre asistenţi se aflau şi pri-mh»ul Capitalei împreună cu trei ajutori ai sei şi cu secretarul general al primărie’. X Ca urmare la cele ce am spus în numărul nostru de ieri despre faptele de adevărată sâlbntâcie sevîr-şite, în ultimele zile de s«rbători, de câtre unit agenţi ai poliţiei, fapte ale căror victima au fost maî ales izraeliţii, dan, aci încă două cazuri. Un geamgiu domiciliat Calea Du-deştJ No. 5 dueându-se să ducă un pachet de tutun unui prietin a! şefi arestat la Secţia 4l din Calea Va-oăreşt , a fost oprit înănuntru şi torturat într’un mod atât de barbar, încât a leşinat şi a trebuit se se toarne apa peste densul ca se’şi revin în fire. Deşteptându se el a fost maltratat din nou, încât astă-zî zace în pat, corpul iui este plin de va-nătae şi urinează sânge. Un tinichigiu domiciliat în curtea Biserica cu brazi, ducendu se la farmacia vecină pentru a lua uu medicament destinat nevestei sale a fost asemenea ar. stat şi maltratat în acelaş mod. D Benedict Rosenthal, revoltat de aceste barbarii a denunţat razurile procurorului general. X Eminentul nostru hirurg, d. profesor Severeann care se află încă la Berlin unde a reprezintat pe România în congresul internaţional de bir urgie, se va întoarce în Bucureşti la sfîrşitul acestei săptămâni. X Studenţi! tuturor facultăţilor Uni-versitaţeî din Bucureşti sunt invitaţi cu stăruinţă a se întruni Sâmbătă 11 Aprilie Ia 8 ore ssara în localul societate: Unirea (strada Pâ-traşcu Vodă 6, lingă gradina St. Gheorghe nou) pentru a lua parie la discuţiunea maî multor chestiuni de o deosebită însemnătate. DEPESI TELEGRAFICE AGEYIIA IIAVAS Conslentinopol, 19 Aprilie. (Cale indirectă). Relevăm o ştire de necrezut şi anume că d. Wolf ar dispune de o sumă de 200,000 livre sterlinge pen-Iruafacilita realisaroa cesliunol egiptene Or ce ar Ii însă, d. Wolf uu corespunde mărime) sforţărilor sale. Putem sfc «filmăm că toate manoperile sale se sfărîmâ In fata persislehtel Portei : 1, de a cere Angliei să lixezeprealabil epoca evacuării Egiptului dc trupele sale; 2-a, de a respinge pretezi unea Angliei de a reocupa eventual Egiptul tn cas de lurburărl după plecarea trupelorbritanice.— Se conaiderâ tu cercurile noastre diplomatice că Anglia nu va putea să ajungă ia un resultal tn privinţa Egiptului de cât în urma unei înţelegeri cu Franţa. I'etersburg, 20 Aprilie. Şase din inculpaţii tn atentatul din 13 Martie au fost condamnaţi la moarte; cel Tal ti aO fost condamnat) la închisoare perpetuă. Odesa, 20 Aprilie. Armările noaslro nu încetează d’a (1 urmate cu sirguintăşi ele n’ao suferii ,ucx o întrerupere de la nascerea cestiunel bulgare. casa de sănătate unde fusese căutată. A doua zi după vizita el la notar, ea luă hotărlrea de a se face aceea ce era când bărbatul el o cunoscu, adică lucrătoare modistă. Ea se duse în strada Temple şi cumpărând haine de doliu de la o femec, o întrebă daca ştie vr’o magazie la care ar putea să intre. Negustoriţa îî zise : — Dacă ai gust bun, dacă lucrezi bine şi eflin... nu te du la nimeni ; cumpără ceva marfă, pune-te pe lucru şi adu ml tot ce vel face. Să’mî laşi numai un ban mal eftin şi ’ţl voi cumpăra câte bucăţi vel vrea ; căci slavă domnului acel care lucrează haine de doliu nu duc lipsă de muşterii. Genevieva eşi fără a zice nimic de cruzimea comerciala a observaţiunel ce făcuse negustoriţa. Găsise ce voia. A doua zi chiar începu să lucreze şi opt zile după aceea, închirie In faţa Templului o casă mică cu trei odăi şi o bucătărie. Şase luni In urmă, ajunse să aibă mal multe lucrătoare şi să deschidă o magazie pentru haine de do iO. Ea avea de ajuns ca să trăiască independent. Toată lumea In jurul el se mira de viaţa el retrasa ; dar se credea că durerea ce se citea pe faţa el venia de la perderea unul soţ iubit şi se vedea că nenorocirea o aruncase într'o stare rea care o silea să lucreze. Genevieva mal liniştita acum în ce priveşte existenţa sa, petrecea mai multe ore pe zi în căuta rea fiicei sale. Ea nu eşia de cât tn acest scop şi pentru a cerceta mormântul bărbatului său. Trei nenorociri cumplite care o lovise mal In acelaşi timp : perderea fiicei sale, moartea bărbatu’ul el şi sărăcia, nu’i nimicise tăria. Ea primise de la început pedeapsa şi se hotărî să îşi rescumpere greşeala prin o purtaie buna. Onestitatea ei firească 11 revenise. Se scula lnaintâ de ziuă şi lucra necontenit, tăcută, gândind la bărbatul el, la copila sa, la mijlocul de a o regăsi... Maî întâi se dusese la ministerul marine), căci era sigură că fiica sa fuse recomandată lui Simon Rivet, ceea-ce o bucurfc de vreme ce ştia că matelotul slăvea pe Jeanna. La minister i se răspunse că Simon Rivet, de mult e liberat din marină, nu se mal reangajase. Se duse ştuncl la locul de naştere al lut Simon. *Aci află că de când murise mama Rivet, nici o dată matelotul nu mal venise pe acasă. Ea aştepta ca întâmplarea s'o pue o dată faţă în faţă cu matelotul. întâmplarea o pusese într’o zi faţă cu Fernand care mergea în trăsură cu Iza lingă el. Atunci vezendu’l simţi in ea o ură necunoscută; fără voia el dori acelui om cele mal mari chinuri; i se p»ru că Fernand era geniul săfl cel râd şi că daca ar muri el, ea ar scăpa de o parte din suferinţele sale. Nu putea se înţeleagă acum ce simţimânt mârşav o co-horise până la el...; n’avea numai re-muşcărî, 1) era şi ruşiue, îl ura chiar. (Va urma) www.dacoromanica.ro «EPOCA 10 APRILIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA" l'lraglu 0,000 de foi ANUNCIURI SI RECLAME;, Anunciurî pe pagina IV, liniai! 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina ; III linia 2 lei. Viena, 20 Aprilie, Se anunţă din Gralz moartea lui Cherif Paşa, fost preşedinte al cabinetului egip-ţiin. Constantitiopol, 20 Aprifie. (Cale indirectă) Intrevorbirile continuă tn privinţa afacerilor Bulgariei Intre Rusia şi Turciaprin mijlocirea d-lul Nelidof. Tot ce am putut afla tn această privinţă e că Rusia se arată mal puţin intransigentă şi căe pasibil ca de astă dată să se ajungă a se desemnaun candidat princiar care să tntruniască toate sufragiile. AGENŢIA LIBERA Viena, 20 Aprilie. Contele Golutscbowski, ambasadorul Austriei la Bucureşti, a plecat azi de aici ia Paris. Petersburg;, 20 Aprilie. Maiorul general d. Schebeko a fost numit locotenent general şi tn acelaş timp şef al corpului de gendarmi în locul generalului Orschewski. Generalul Orschewski a fost pus la pensie pentru motive de familie. Belgrad, 20 Aprilie. Regele a numit 12 academicianl, şi a constituit ast-fel o Academie Sârbă. Borna, 20 Aprilie. Contele Tornielli, ambasadorul Ualiel la Bucureşti, a sosit aici. Viena, 20 Aprilie. Cheriil'Poşa, fostul preşedinte de consilia de miniştri tn Egipt, a murit la Grat.z. Berlin, 20 Aprilie. Gazeta Germaniei (le Nord contestă a-serţiunile ziarului Waszaivski Dnevmk că tratatul de Berlin şi sprijinul dat de Gor-mania politicei Orientale a Austriei afi ho tărâl. pe Rusia de a pune la îndoială amiciţia Germaniei. Gazeta Germaniei de Nord susţine că mult timp înaintea congresului din Berlin, prinţul Gortchacolf făcuse politicei Orientale a Austriei concesiunile ce Waszaivski Dnetvnik atribue lipsei de sinceritate a Germaniei. Viena, 20 Aprilie. O scrisoare primită din Londra de către Corespondenta politica constată că în cercurile ofteiale ale Angliei se crede că ultimele evenimente din Afganistan vor provoca ocupaţ.iunl parţiale a acestei ţări de către Rusia. Anglia nu se va opune la înaintarea Ruşilor în Afganistan, ea va tolera chiar ocupatiunea Heratuluî. Ea se'va mărgini a apăra fruntariile indiane pe care Ie va arma în modul cel mal complect. Viena, 20 Aprilie. Contele de Byland, ministrul de resbel al AusLriel, a început astă-zl congediul s6fl de şease săptămâni. Berlin, 21 Aprilie. D. Herbette, ambasadorul Franciel aici, a amânat plecarea sa în congediul ce obţinuse. Motivul acestei amânârl este că plecarea sa tn acelaş timp cu a contelui Munster din Paris să nu fie răft interpretată. Berlin, 21 Aprilie. Ziarul Die Kreuzzeitung anunţă că Rusia a invitat pe agenţii săi diplomatici din Turcia şi România de a recomanda refugiaţilor bulgari de a se abţine de or-ce încercare de rescoalâ in Bulgaria. Copenhaga, 21 Aprilie. Danemarca refusă de a lua parte la ex-posiţiunea universali din Paris. Viena, 21 Aprilie. împăratul şi Împărăteasa vor pleca la Ischl spre a celebra ziua aniversării naşteri principesei Valerie. DIN DISTRICTE Colegiale electorale pentru consiliele judeţene sunt convocate pentru a a-lege fle-care câte 8 noul consilieri judeţeni In zilele următoare : Colegiul I, în ziua de 3 Mai 1887. Colegiul II, în ziua de 4 Mal. Colegiul III, în ziua de 5 Mal. In ziua de 21 Aprilie 1887 se vora-lege delegaţii cari compun colegiul III. COVLJRLUI Astă-zl, Joi 9 Aprilie, scrie Galaţii, este ziua sorocită pentru darea tn întreprindere, prin licitaţiune publică, a terenului, proprietate a comunei noastre, numit Cârămidăriele. Ni se pare loarte interesantă licitaţiuneade mâine, casă nu zicem mal mult, şi ne mal rămâne de adăogat câte-va [cuvinte. Terenul despre care e vorba, fiind deja cooc.'dat la mal mulţi partisanl al unora dintre membrii comisiunel interimarp, aceşlia şi-atl şi împărţit locurile şi s’afl apucat de lucru. Ce fac aceştî oameni în casu! când terenul în total, se va da tn întreprindere unei singure persoane ? Iată un inconvenient la care a dat naştere neprevederea, safimil bine zis, reaua proedarea comisiun>7 interimare. Fiind pagubă, tn tot caşul ea nu poate fi de cât pe spinarea comunei. Pentru edificarea alegatorilor. • v * * D. locot.-colonel Ursianu însotit de d. căpitan Bărbieri de la flotilă aQ plecat din Galaţi la Constanţa pentru a lua In primiră remorcherul Constanţa ce a sosit de ia Toulon. TLITOVA Tutova află că partidul oposiţionist din judeţul Tutova, va propune ca candidat de deputat pentru colegiul T. de Tutova, pe d. lacob Fâlu safl pe d. I. M. K. Epureanu. Candidatul partidului Naţional-Li-beral nu s'a desemnat încă. Se crede însă că el va fi unul din marii proprietari din judeţul nostru, tn a căror colegii! este vacanţă. Pentru aceste alegeri, In conformitate cu art. 80 din legea electorală, la tragerea sorţului făcuta de către d. prim-preşedinte al curţel de apel din Galaţi, d. G. C. Şişman consilieru a-cestel curţi, a eşit la sorţi a preşeda biuroul electoral, convocat pentru ziua de 20 ale curentei spre a alege un deputat tn locui d-lui A. V. Ionesru. ŞTIRI MUZICALE Citim în ziarul Vienez Musikalische Rundschau, organ al iubitorilor de muzică, următoarea corespondenţă datată din Bucureşti 10 Aprilie : In zilele din urmă oraşul nostru a avut fericirea să poată asista la trei producţiunl muzicale de un interes cu totul deosebit. La teatrul naţional ad debulat în o-perile Trovatorc şi Ughenoţiî doamna Paulina Lucea şi tenorul Ladislas Mierzswinski. Perechea artistică a cules din partpa publicului adevărate o-vaţiuni. D-na Lucea a cântat rolurile Leonorel şi Valentinei cu un farmec a-trăgător şi d. Mitrzwinski a secon-dat’o ca un arlist de primul ordin. In sala Alheueulut, gentila şi nemărginit talentata pianistă domnişoara Ca-terina Theodori, o elevă a profesorului Theodor Leschetitzky, a produs a-supra publicului o impresiune rară. D soara Theodori a esecutat marele concertă în do-minor al lui Beethoven cu un sentiment atât de fin şi cu o in-terpretaţiune atât de frumoasă în cât este adânc regretabil că d-sa nu’şl a ales arta ca o ocupaţiune exclusivă. Publicul a recunoscut meritul cu totul extraordinar al d-şoarel Theodori prin aplauze frenetice al cărui semnal a fost dat de Insă’şî Regina şi prin o mulţime de coroane şi de buchete de flori sub care, la un moment, pianul a dispărut cu desăvârşire. Autorului a-cestor rîndurl ’i a plăcut să vadă în a-plausele zgomotoase ce d-şoara Theodori a cules, un semn de mulţumire unanimă şi pentru renumitul profesor al tinerel artiste. Programul întocmit cu această oca-ziune de societatea filarmonică diri-geată de d. Wachmann, se compunea din uvertura Genovevel de Schumann, mal multe bucăţi mici de Mendelsohn, Rameau, Mozart şi Bach şi din uvertura lui Rienzi de Wagner. Toate numerele acestui frumos program ati fost excutate de orchestră cu exactitate şi mult brio. Terminând mat pot menţiona ca re-prezentaţiunea lui Trovatore a fost condusă de şuful de orchestra, d. Ed. Hfibsch, cu un gust deosebit. ULTIME 1\FI)KMITIIM Ştiri ce am primit azi din Viena ne pun in măsura d a confirma In totul infortnaţiunea noastră de eri despre cursul mulţumitor ce au luat m'gociaţiunile pentru ineheerea con-venţiunei de comerciu între România şi Austro-Ungaria. Cele din urmă greutăţi par a fi fost înlăturate în ce priveşte con-venţiunea veterinară; divergenţa nu mai exista de cât asupra unui punct de o însemnătate cu totul minimă şi pentru care se speră eonsimţi-mentul Austro-Ungariei. Aceasta explică plecarea la Viena a delegaţilor români care va avea loc Sâmbătă sau cel mai tîrziu Duminecă. Ni se asigură că, în urma negoci-aţiunilor care au avut loc între densul şi Regenţa bulgaro, prinţul A lex&ndru Battenberg ar fi notificat Regentei c« co; simt se se întoarcă în Bulgaria cu următoarele condi-ţiu ni : 1. independenţa abs lut» a ţere ; 2 ridicarea principatului la rari gul de rega i; 3. revisuirea eonsliţiuneî; 4 încuviinţarea întoarcere! sale de către foste Puterile. Punerea unor asemenea condi-ţitmi nu este, după no% do cât un refuz şi chiar foarte reu deghizat. • © O persoană care a călătorit zilele acestea pe Dunăre ne spune că d!n lungul ţărmului bulgar al rtuluî sunt aşezate, din kilometru în kilometru, colibe de păzitori şi lângă fie-eare colibă o grămadă de lemne rezi-noase. Aceste lemne ar fi destinate se fie aprinse In caz de desbarcare a trupelor ruse şi a transmite ast-fel semnalul de alarmă. © înainte d’a părăsi oraşul nostru d. MantofT a declarat unuia din prietinii săi că In Bulgaria populaţiunea rurală este cu desăvârşi e ostilă Regenţei dar că aceasta poate compta pe simpatiile oraşelor © ■Ştiri particulare din Sofia ne spun că d-niî Karavelofî şi Nikiforoff au fost puşi în libertate sub privighe-rea poliţiei. In momentul de faţă nu se mai află în închisoare la Sofia nic io persoană deţinută pentru e-venimentele de la 19 Februarie. Numeroase promoţiuni coprinzînd peste 35 maiori, 40 căpitani, 100 locotenenţi şi 150 sublocotenenţi au fost făcute în.armata bulgară. 250de elevi ai şcoalei militare din Sofia vor fi numiţi în curând sublocotenenţi. Peste câte-va zile vor avea loc a-legerile municipale în toată Bulgaria. Este temere că cu această o-caziune, noi turburări se vor întâmpla. • Ni se comunică din Rusciuk că d. Radoslavoiî a sosit acolo din Silis-tria pe o şalupă cu vapor a Statului şi după ce a conferit cu d. Mantofl a plecat la Silistria. © Consiliul Miniştrilor, în.urma unor plângeri ce se zice că ’l ar li fost a-dresate de gerantul Agenţiei diplomatice a Bulgariei jn Bucureşti, a hotărât, în şedinţa sa de azi, ca măsurile cele mai riguroase se fie luate contra bulgarilor aflaţi în Dobrogea şi care se pretinde că se organizez în bande pentru a trece graniţa şi a încerca o nouă rescoalâ contra Regenţei. Instrucţiuni telegrafice în acest sens au fost expediate Prefecţilor de Tulcea şi Gonstanţa şi comandantului diviziune! active din Dobrogea. nă în momentul când punem sub presă nu ştim sigur dacă răposatul P. Mavrogheni va fi înmormântat la laş», dupe cum ne anunţă din Viena Agenţia Havas sau la Bucureşti dupe cum aflăm aci. Hotâ-rîrea familiei reposatului în această privinţă nu ne-a fost încă comunicată. Credem însă că în ediţiunea întâia a numărului de mâine vom putea comunica hotărîrea luată. © Privitor la moartea grabnică a d lui P. Mavrogheni aflam dupe ştirile primite de rudele sale din Bucur;: şti, că aceasta ar fi fost pricinuită dc o pleurezie care s’a declarat alaltă-erî. Înainte de ivirea a-cestei eomplicaţiunî, starea bolnavului se îmbunătăţise mult şi se putea spera chiar o complectă însănătoşire. • Se vorbeşte deja despre înlocuirea reposatului P. Mavrogheni la lega-ţiunea din Viena prin d. I. Ghika, fost secretar general al Ministerului afacerilor străine, actualmente reprezentant al României în comisiu-nea internaţională a Dunărei. Am dori ca acest zgomot se se a-devereasoă. © Unele câpeteni’ colectiviste fac se circule sgomotul că guvernul ar fi renunţat d’a trimite pe d. G. Panu înaintea tribunalului. Dăm această ştire pentru cât preţueşte de şi am fi fericiţi ca ea să se adeverească căci am mal avea de ce rîde. £ M. S. Regele, însoţit de adjutantul său de serviciu a fost azi la Cotro-ceni unde a vizitat mai întâi poligonul armatei şi apoi rezidenţa de vară. • Se z ce că lordul Grower a cărui sosire în oraşul nostru o anunţăm mai sus ar fi fost însărcinat la Cons- tantine,pole cu o misiune politică secretă. Din Bucureşt unde va petrece două trei zile d-sa se va duce la Viena unde asemenea se va opri. S'a răspândit sgo'iiot d pe care ’l înregistrăm sub r-'servă. că d. Sc. Trăsnea ar fi căzut numai în eatn-lepsie căci mai multe persoane afirmă, că în ziua îngropăciunii l’a văzut mişcându-se şi deschizând ochii. © D Hitrowo, ministrul plenipotenţiar al Rusiei la Bucureşt’, se afla ieri la Moscova şi trebui să fi plecat azi la Petersburg. Acolo d-sa va sta numai vr’o 5—6 zile şi se va reîntoarce la postul seu înainte de sfîrşitul lui Aprilie. © Primarul Capitalei se ocupă d’a organiza pe noi baze s rviciul de pensiuni ale funcţionarilor municipali. D. Consilier ajutor Bibescu a fost însărcinat să alcătuiască proiectul de regulament relativ. O întîlnire cu spada va avea loc mâine de dimineaţă între d. Constantin Miile şi d. locot. Niculesou. © Consiliul sanitar superior a! armatei s’a adunat azi sub prezidenţa d-luî inspector genera] dr. Theodori şi s’a ocupat cu chestiunea foarte serioasă a împlinireî numeroaselor vacanţe în cadrele corpului ofiţerilor sanitari. Intr’adevăr, peste 50 de locuri de medici sunt vacante şi numărul farmaciştilor care lipsesc este aşa de mare în cât unele garnizone nu dispun de cât de un elev farmacist. © Încă un exemplu de starea în care se află siguranţa publică sub admi-nistraţiunea colectivistă. Eri în mijlocul Bucureştilor, str. Minervei, vis â-visde lucuinţa d-lui colonel Robescu, adjutant al Regelui, trei ţigani s’au aruncat asupra unei doamne O. M. care locueşte în acea stradă şi pe când doi dintre dînşii o ţineau strîns de umeri şi de mâini, al treilea îi a luat punga, ceasornicul şi toate sculele ce avea pe dinsa. Ţipetele îngrozitoare ale doamnei O. M. n’a putut deştepta nici un agent poliţienesc şi numai sosirea vecinilor a pus pe goană pe autorii agresiune) cari au reuşit a se face nevăzuţi cu lucrurile furate. Acest fapt s’a petrecut in una din uliţele cele mai frecuentate din centrul oraşului la 4 ore dupS amiazi. Poliţia înştiinţată fără întârziere n’a găsit nici până azi pe vre-unul din îndrăsneţii pungaşi. Ea are alt ceva de făcut decât se prinză hoţii şi să asigure liniştea contribuabililor cari o plătesc; are să urmărească pe membrii opoziţiunei în toţi paşii lor, se privigheze intrarea redac-ţiunilor de ziare ostile guvernului şi alte asemenea ocupaţiunî. Sperăm că d. colonel Robescu va găsi ocaziunea să povestească M. S. Regelui acest de necrezut fapt şi că peste câte-va zile vom afla despre o nouă decora'iune acordată d-luî Moruzi. • D. Petre P. Carp a sosit azi dimineaţă în Capitală. © Ministerul de rezbel a hotărît să creeze încă trei burse la şcoala normală din Brest. • Aflăm in momentul dea pune sub presă, că d. G. Panu a primit citaţia de a se înfăţişă în ziua de 15 A-prilie înaintea secţiei a 11‘civilo eo-recţlonală a Tribunalului de Ilfof, pentru judecarea procesului de delict de ofensă la adresa regelui. © Consiliul comunal al Capitalei, mulţumit de rezultatul încercărilor făcute cu pompa Knaust ce a adus’o din Viena a hotărit să facă achizi-ţiuneaunei a doua asemenea pompe. ULTIMA. ORA AGENŢIA HAVAS Berlin, 21 Aprilie. — Se anunţă din Paris ziarelor berlineze că Sultanul a răspuns printr’un-^efuz la propunerile engleze In privinţa Egiptului. Se adaogă că d. Sir Dr. Wolf ar fi rechemat la Londra şi că Poarta ar începe negocieri directe cu Franţa. Roma, 21 Aprilie. — Camera deputaţilor.— D. Depretiş, răspunzând unei interpelări, declară că guvernul na examinat încă cestiunea participărel oficiale a Italiei ia exposiţia universală din Paris. Nimic nu s’a hotărât In a-ceastă privinţă. Cair, 21 Aprilie. — După o depeşe din sorginte engleză, mal multe triburi din Sudan ar fl cerut ajutorul Egiptului contra tiraniei Mahdiulul. Alte depăşi zic ca Mahdiul se pregăteşte să invadeze Egiptul la cea d’tntăl ocaziune. Paris, 2f Aprilie. — Se anunţă din Petersburg că nu e vorba nici de de-misiunea d-lul de Giers, nici de o deco raţie se s’ar acorda ministrului Afacerilor streind, nici de un rescript Imperial care ar nproba'politica sa. Ştirile respândite tn această pri vinţa ar proveni de la nişte inimici al d-lul de Giers. In cercurice oficiale ruseşti se afirmă ca ruşii sunt streini de turburârile din Afganistan şi că nimeni nu se gândeşte de loc să intervină In această ţară. AGENŢIA LIBERA Petersburg, 21 Aprilie. — Astă-zl va eşi ucazul ordonând împrumutul de 100 milioane ruble cu 4 0/0 emis cu 82 3/4. O sumă rezultata din acest Împrumut se va afecta la construirea unor drumuri de fer. Madrid, 21 Aprilie. — Comisiunea Camerei este favorabilă impozitului de 1 la sută asupra datoriei interioare. Londru, 21 Aprilie. — Conferinţa colonială s’a ocupat de linia telegrafică ca va lega Canada cu Australia. I.omlra, 21 Aprilie. — D. Rigard, deputat irlandez, a intentat uu proces de calomnie ziarului The Times. Paris, 21 Aprilie. — Individul care se presupune a fi complicele lui Prânzim Inînlrăitui asasinat ce s’a comis la Paris tn strada Montaigne şi care era urmaritsub numele de Geissler In urma cercetărilor făcute tn Germania de către d. Garou, sub şef al poliţiei secrete din Paris, a fost găsit şi arestat astă-zl în Breslau. Numele săCi adevărat pare a fl Gutentag. 7 ORE «Agenţia Havas» ne comunică din Paris, următoarea ştire foarte gravă : Paris, 21 Aprilie. — l>. Sgliane-bele, comisar frances dc supraveghere administrativa la gara din Pagny, duccndu-se la comisarul german care "I invitase se vie se confereze cu densul pentru afaceri privitoare la serviciul graniţei, a fost arestat de nişte agenţi germani si condus la iletz. Acest incident produce aei o vie emotlune. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR M1TRASEVSKY Strada PolUzii No. 7 IN TOATE SERILE REPRESENTATII EXTRAORDINARE Mercuri si Sâmbătă HIGH-LIFE Duiiiixieoile si ser*k>a.torile DOUA REPRESENTATII THEATRUL NATIONAL SOCIETATEA DRAMATICA Vineri la 1 O Aprilie 1 887 IN BENEFICIU Se va rtprcsenla piesa Operetta in 3 acte de d-nii F. Zeii si R. Gen6 — Muzica de Ii. Miltocbei*. —Tra-ductiue de d-nii TI», Aslan si P. Gustj , RECOMPENSA BUNA ^ câine slb cu genele negre, guşa puţin lăsată,rasa Pudl răspunde lanumele Bairon Se va da o bună recopensă acelui, care ’l va aduce la d. Capitan Severinean str. Popa Tatu No. 32 bis CASA DE SCHIMB ALEL GR. mmw & B. MĂRCI' Strada Lipscan!, No. E AUR ----------------- Capsule Elastioe cu ulei de pesoe. — Greutatea cu care să ia do unele porsâne, ulei de posce prin acest mljloq e Înlăturat, chiar pentru cel mai deficill. (A 25 VINUL COPIILOR PREPARAT DE CHR. AIuESS^ISriDIiXXJ Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor ’T face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntîmpina maladiile se recomandă acest vin tutulor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la huna desvoltare a corpului, întă-resce fisele şi dă putere muşchilor. bucăţi la cutie 4 lei) Ulei de pesce 3îorvegio. In flacfine, alb 2 lei 50 j b., galben 2 lei. Esclusiv se vinde numai la Farmacia ltoniână (Cişmeaua roşie) — Bncurescl. Capsule Santal Cltrin. Remediu sigur contra ma-:: ladiilor vesiceî şi scurgerilor uretrale. Flaconul 3 lei. Capsule oleo-balsamice-santallne. — Remedifi si-; gur contra maladiilor secrete (scursâre, sculainent) la ; bărbaţi fie în stare prdspătă, safi orl-cât do învechită, se j vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 cap-i sule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare i complectă. — Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce insoţesce fie-care cutie. — Preţul I unei cutii 6 lei. OflT Ase observa pe capacul cutiei semnătura, culfire I roşie. Se trămite contra mandat postai în orl-co localitate. Emplasture gudronat dis Pauvre Homme. — ! Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocu-i lui, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 lefi ruloul. Sinapismul Alessandrlu, muştar In foi.—Acest! ; preparaţiuno esperimentată de autorităţile nfistre medi-I cale şi profesori la facultate a constatat că fiind superi-fira tutulor celor-l’alte preparaţiuni străine, şi chiar coif lui de Rigollot. Cutia 1 leu 50 bani. Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-cc sticlă. Preţul 3 lei. Gudron vegetal (Alessandriu). — Tinerimea în genere prin vifiţa care o duce, suferă mai tot-d’a-una. Maladii de piept, broncbitele sunt la denşil nn ce regulat — tuşesc puţin dar nu incetfiză de loc — mal târziu ved răul ce ’1 fac — de aceia ar fi bine ca toţi acel cari ar avea tuse uşoră sau mal tare să întrebuinţeze acest gudron, fiind preparat aci tot-d’a-una prfispăt, e mai superior celui străin atât prin calitate, cât şi prin preţul redus. Preţul unui 11. 2 lei. Pastile Gumose-Codein-Tolu.—Superioritatea acestor medicamente în maladiele dă piept 69te recunoscută de tfite celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma examinării ce li s’a făcut s’afi aprobat de onor. consilifi medical superior, 1 Ieă 50 bani cutia. Capsule Elastice cu ulei de Ricină.—0 dosă, cutia a 4 capsule 1 lefi, a 6 capsule 1 lefi şî 25 bani, a 8 capsule 1 lefi şi 50 bani. DEOSBBIT prepar şi se găsesce devîncjare la tfite farmaciile: Alcool de Melisa, de Menta. — Capsule cn Copaiv, Gudron, Santal, Cubeb. Cigarete. Indiene (Canabis), Stramon, Belladona. — Pragee, de Anderson, Gudron.— F.lcxiruri, Polibromurat.—Salicilic, Stomachic, Gendrin.—Limonada Purgativă Gazfisă, (cel mai plăcut purgativ).—Pastile, Chloaat de Potasă, Mentă, Chinină Santonină, cu sare de Vichy, cu Gudron, ou Laitucariu.—Perle, Eter, Terebentina Chloroform. — Vinuri de China, Gentiana, Revent, Colomba. — Seguin. — Tonic, Eupoptic (cu carne) etc. Şi ori-ce după indicaţiunea d-lor doctori. etăţii, constituţiei, şi a causeî ce voesc a combate, dosa să se prescrie de d-nil doctori, După natura maladiei, , 11 cari cunosc îndestul eficacitatea acestor preparaţiuni. DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARM A CU DIN ŢERA. In localităţile unde nu se găsesc aceste specialităţi, cererile să se facă la CHR. ALESSANDRIU, farmacie-tul Curfii Ilegale. — Se expediază în tfite punctele ţăreî. ' BucurescT, Calea Victorieî, No. 77, (Cişmâua Roşie)._____________________ mr A se observa do Alessandriu şi a purta pe etichete marca fabricel Sf. Panteleimon. în localităţile unde nn se găsesc aceste preparate, contra MAN DAT POŞTAL, expediez în tdte punctele ţării. ————— NU MAI ESTE DURERE DE 11INTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric IM'. U. IV4RINTI BENEIIIIiTINI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MA NUELONNB, Prieur 2 MEDALII OEIJR: Bruxella 1880, Loncha 1884 cele mai înalte recompense INVENTATA IN ANUL I373 0E PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirulul dentri-fric al P. p. 8. S. par Renediclinl, cu o dosă de câle-va picături In ană, previne şi vindică căreia dinţilor, pe careu albeşte, consolisâu-du-1, fortioând şi Însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE ‘‘GUERIE, 3 BORDEAUX Deposil la toate îarmaciile, parfumeorl şi Coafeor! representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agentiă Comerclâlâ Frâneezâ din Gftlftll *»i | ucursAlele oi. mmmmrmmwemnm nmoMani ORIGINALE MISINE SINCER Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-litati si in durata Posedă cei mat înalt grad de perfecţiune NOILE IVI ASINI DE CUSUTCUBRAŢ ÎNALT, ,IIV1PR0VED“ La exposiţinnea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. afi primit cel mai înalţ premifi numai maşinele de cusut ori-nale Singerdin toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Vânzare în rate, si contra bani gata nn raluat oonv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi în toate filiale e noatre. Iaşi Strada G. NEIDLINGER Craiova a Băile Eforiei Ploesli » — BUCUREŞTI — Botoşani » T.-Severi» Lâpuşneanu Domneasca Lipscani Lipscani Mare Aurelianu axe NUMAI IO LEI •X CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SEREATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURA L A» Se efectuează foarte exact dup .u.oşrrui rimisâ. Executarea în cel mult 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Siecyfried C3r o d ei s o li e r WIEN II. Grosse Pfarrgasse 6 anANDS MAQASmS DU rinteips NOUVEAUTES Le WAGNIFIQUE ALBUMILLUSTM renfermant BS7 gravures initlltes de Hobes. Confectlons, Articles pour toilettes de Dames et Enfants, Vâtements pour Hoinmes, etc., alnsi qne la nomenclature de tous Ies tissus en Soieries, Lainages, mdiennes, Toiles etc. etc. $ient de £ Ce Catalogue, alnsi que Ies fecbantillons de tous Ies tissus sont envoyâs gratis et franco sur demande aflVanchie adressfee â MM. JULES JALUZ0T & C' ă Paris. CONDITIONS D'ENVOI POUR LA R0UHIAHIE Franco de port â partir de 25 fr. jusqu’â la frontiere Austro-Roumaine. Franco de port jusqu’ă destination â partir de 50 francs, moyennant une augmentation dc 5 0,0 sur le montant de la facture. Et franco de port el de douane jusqu'ă destination, moyennant une augmentation de 30 0/0 sur le montant de la facture. 1,’egio sur Vor est toujour» a ia charge dea cliente. Mnison de rdexpFdition, (t Bucarest, 39, Calica Victoriei. Toutes Ies formaHtfis de douane C ta rit rem-plies par notre maison de râexpfedition de Bucarest, nos envois an’ivent touiours â do-micilesausquenos clients aientâfalreaucune dămarche. Nof Clicntcs peuvent consulter dans notre bureau de rfeexpâdition tous Ies catalogues et fecliantiUons que notis y avons en dâpOt. ROMERBAD (GASTAIM L STIRIEi, DESCHIDEREA SESONULUI I MAIU 1887 ST. N Situată pe calea ferată de Sud (prin treuu accelerat sfe ajunge de la Viena în 8 1/2 ore, de la Triest în (5 ore) Băl puternicede 30—3t‘ R pentru oameni debili, consumaţia zilnica 20,000 hectolitre, foarte eficace la pelagra, reumatisme, boli nervoase, paralisia, debilitate, boli de femei, menslrunaţiile.esu-daţil învechite, boli cronici de cataruri băşici ele. Basm mare, liâl de marmora, separate şi elegant mobilate, precum şi băl de putina, locuinţe con-; fortabile, (în Maia şi Sep. cu 33 0/0 mal eftin) posiţiune muntoasa foarte plăcută, promenade din noQ construite, Conducte de apa de băut din munţi, reservoar de apă rece. Medicul bâel: D. consilier sanitar Dr. U. Mayerhofer | operator din Viena (până la finele Aprilie domiciliat în Viena I. Krugcrstrasse B 33). ProspecLe detailate împreună cu tariful se trimite gratis şi franco de că-K tre Direcţia Băilor Romerbad Steiermarx de jos. De la 1 MaiO trenul accelerat ■ se opreşte aci. RAŞCA GRADINA se Închiriază de la Sf. Gheorghe viitor A se adresa Strada BATISTE No. 11. SE CAUTA DN POST o moşie sau si goviste 1M. ambele. Informaţii Strada Târ 15-6. ijApl i iţii DV| dist Oltu, plasa Serbanesti IllUolil \ AIJj VI partea, D-lui Nicu Moseu in intindere de 2c,00. pogoane din care 226, semanste grâu de toama si 60 orzu. Se arendează de la 23 Aprilie 1887. Ase adrpssa Strada MinervaNo.12 bis. TTE TTplVI? A TTP CAI pereche lJE V £liZin.nC pentru trăsură, a se a- dresa Stada Batiştea, No lt II ăl CTIirtCUT de curs superior a-U M ol UuLIa I văndcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA lin IvrillDIIT Casele din Calea Griviţa No 11Hi l llillllll ţ i 51, în care se allâ Institutul Cocorăscu, compuse, din 14 camere, pivniţe încăpătoare şi grădina cu chioşc. 8-5. DE VENZARE AHMASAItl si IFPE de prasila, VI VAZI, GAI de A> l'.ltG.VItE antrenat! dc pur singe englezesc. Ase adresa Iad. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov). MOŞIA STAMSTi din judeţul Ba-căfi, avend pe ►>a puţuri de pecura, locuri de arat., fâneţă in aşuri şi o moară ; se dă în a-renda de la 23 Aprilie viitor 1887. Do ritorii se vor adresa la doamna Ca-tinca Em. Crupenski în Roman. SAMANTA DE IN SS tatea cea mai bună, foarte curat. Se află de vânzare la proprietatea Cam-jilneanca un chilometru departe de oraşiul Focşani. Dornul si Doamne! Cine vrea să câştige foarte multe parale şi să facă avere tn scurt timp fără risc şi cunoştinţe speciale este rugat să scris imediat Dom. Thiza, 52 rue d'Assas Paris. Afacere nouă şi de mare importanţă. u/îi se strămută de lOlil la St. Georgho In strada S-til Voevozl, No. 27. DE ÎNCHIRIAT Casa din Strada Sfinţi Apostoli No. 42, cu două âtage, aproapede cheuri. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să 9e a-dresese Calea Victorii No. 74. I"IC t Kl P U I D I A T Un apartament de UC mUnmiA I CIncl camereîntie care uu salon spaţios, osebit cuhnia mare, mansardă, podti sistematic, şi pivniţă. Calea Victoriei No. 72, în colţ vis-a-vis de palatul Regal. A se adresa la proprietar în acelaşi aco-perement. MA/EW7 ADU ui casa situata In stradă V dlZixLrtLi l aurul.N-o 6 cu patru camere, uepeuuinte, grajdu şi şopron, putfi şi cu i te pavata. Doritorii se vor ad resa ctiiar acrlo. _________________ _____________ (10—5). actualminle fu Strada Mdiaiu-Vod a se mută în strada Smârdan vgermauă) No. 18 vis-a-vis de Hotel Concordia. De vănzare maclalură cu preţuri moderate. LliillAKM IU. ULIII/ GRADINA FILIPESCU MOO OALE cu plante de CAPSIUM Încărcate cu l ltUClE mari e.vtca-llne, parte deja COAPTE. »00 nt.WDAI lltl IX OALE aleşi cu tulpina înaltă, speciile cele mal renumite ■ se pot planta toaLă primâ-vara până la 15 Iunie. 11.OUI DE TltAXD AUDI boboci, sau dcsvoltuli pentru biicbctu, butoniere, jardiniere. COPACI roditori calităţile cele mal || bune cunoscute de vînzare la finele toamnei şi la începutul primâverei fie căruia an. IOAA VLHMELILLIA. Grădinar Strada Dionissie No. 42 ANUNCIU VAR GRAS DE CARIERA in ori ce cantităţi, şi de cea mal bună cualitate, se găseşte de vânzare la gara Doriana lângă Câmpina. Preţul feste de 22 lei o mie de kilograme sau 200 lei vagonul de ÎOOOU kilogrumc. Pentru orl-ce informaţiunl safl comande a se adresa la d-1 C. Gariagdi la Doftana. (15—13), ■K Cal. Victorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA ALAVILLE DEV1ENNE vis-a-vis de Llb. Soeec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate mI «olidltate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne ei Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de fino albe ai colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după aiftteiuul profesorului Dr. G. Jaeger. Gulere ai manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti ou balene veritabile. Trousouri complecte pentru Udantati. I.ayettes ni TrouHouri pentru copii. Trouoouri pentru pensionate, oteluri ai restnuranturi. ţ Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOG» XOSTH» 1LIJNTBAT HI VA FI THIM1S OUI-CC1 VA FACE CEHEHE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Sooeo CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscam.No. 33 Cursul pe ziua de 9 Aprilie 1887 Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat ;Hur. conv.) Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 94 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 72 10 iei Oblig. Casei pens. (1.300) 205 86 1/2 33 72 1/2 5 0/0 8crisuri funciare urbane 60/0 » » » 7 0/0 » » » 5 0/0 » rurale » 7 0/0 n » » Aur oontra Argint sau bilete. 83 1/4 99 1/2 87 103 17 943/4 87 1/2 36 73 1/4 215 84 1/4 100 1/2 87 3/4 104 1/2 111/2 n F \l C N 7 A R C ?00 p°8°ttlie moşie, Ut VL.RZ.MnL. tn apropiere dc Bucureşti cu trăsura o oră şi 18 minute cu calea ferată. Doritorii să se adreseze calea Plevnel No. 57. EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII ---occ--- TURNATORIE DE FEB SI M - ATELIER MH.ttll', BUCUREŞTI, — CALEA VACAREST|25I, — BUCUREŞTI Seînsărcinăzâ cu construc-ţiunl de turbinesi mori cu pre- Jurl mal reduse de cât acele in Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre. 36 le! 3600, ou 2 pietre 42 lei 3800. Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnătorie saft me-cauicâ; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mat*© deposit de fer, raiuri pentru vagonete d^oauville, tzeve de tuoi. Mare asortiment de Pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouurs. 111. Tipografia Ziarului „Epoca1 www.dacoromanica.ro