ANUL II No. 410.	A DOUA EDITIUNE	JUOI, 9 (SI) APRILIE 1887
15 baisti istuiviefiul
ABONAMENTELE
NCEPUa I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE
IX BUCURESC'I La casa Administratiunei IX TA HA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, o luni 10 lei.
IX S1HEIX.VTATE: La t«ate officiole poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 2o lei.
LA BAHlSs Se gaseste jurnalul cu < o Cent. numerul, la Kioscul din mo HonimnHrr liS Bulevardul St, Gerninln Xo. S».
HAHUSCRIPTELE MU SE IHAPOIAZA
Grigore VENTURA
Prlm-redaeto.- responsabil
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC OIRECT LA ADMlSlS-TRATIA ZIARULUI
La Paris: la Agrare Havan, place de la bourse, x.
Agence Librc, rue Volte Dame des Victoires HO, (Pitice de la Dourse) pentru Paris, Frnuela, Germania, Austro-I n(jnrl:i, Italia si Darea Itrltanie.
Annnoiuri pe pag. IV, linia 30 hani, anunciuri
ni reclame pc pagina treia 2 lei linia
S0 BANI UM HUISER VECH.b
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
Ifo. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 8.
SE ORGANIZAM RESISTENTA
8 APRILIE
NEGOCIATIUNILE CU AUSTRO-UNG ARI A
UN OM ONEST
ÎNCURCĂTURI i\ perspectiva
BADEA IO AN!
FEMEIA MORTULUI
SE ORGANIZAM RESISTENTA
Am căutat se dovedim , în mal multe rânduri, cât este de ridicol acel sistem preconizat de unii membri ai opoziţiunii, d’a lupta prin mijloacele legale în contra unui guvern căruia îi imputăm tocmai că închide cetăţenilor calea legală.
Şi nu atăt formula aceasta : «lupta prin căile legale» o găsim greşită cât găsim ridicol modul cum înţeleg acei oposanţi a lupta prin acele căi legale.
«Se luptăm, zic ei, prin alegeri, prin întruniri publice, în contra unui guvern culpabil d’a înrâuri în alegeri şi d’a împedica întrunirile publice şi când vom Întâmpina o piedică în exerciţiul acestor drepturi se protestăm (în mod platonic bine înţe- ! Ies); se denunţăm aceste abusuri de putere opiniunii publice tot prin întruniri, care iareşi vor fi împiedicate tot prin aceleaşi mijloace».
Cine nu vede la ce conclusiuni ridicole ne duce un asemenea raţionament?
Gând se zice cetăţenilor «Ştim că guvernul nu respectă libertatea a-legerilor; cu toate acestea votaţi în contra guvernului. Ştim că guvernul împiedică întrunirile publice; cu toate acestea faceţi întruniri», a-ceasta însemnează a zice: «Mergeţi la urnă în contra voinţiî guvernului, faceţi întruniri, trecând peste toate piedicele ce de mai înainte ştiţi că vi se vor opune. Exercitaţi la nevoe, cu forţa, drepturile ce vi le dă Constituţia ; respingeţi prin violenţă violenţele guvernului».
Pentru a executa inse un asemenea program, trebue ca opoziţia se fie bine organizată şi mai cu seamă se aibă o organizaţie cu totul deosebită de cea actuală.
Mai întâi, trebue ca divisiuneade azi a partidelor, deosebirea între grupuri pe cestiunl de program şi de principii, se dispară de o cam dată.
N'au în adever ce căuta principiile Intr’o asemenea luptă. N'are nici o raţiune d’a fi divisiunea în liberali şi conservatori, când e vorba numai d’a organiza o resistenţă materială, în contra violenţelor unui guvern ilegal.
Trebue ca oamenii hotârîţl din toate partidele, fără deosebire de nuanţe, se se unească, şi se formeze cadrele unui parlid de resistenţă, în care vor intra, în momentul luptei, acele mase numeroase de cetăţeni care nu se ocupă zilnic de politică, care nu aparţin nici unei grupsrl politice.
Trebue, ca d aci înainte în loc se ne unească principiile comune, se ne unească temperamentul comun. Trebue ca toţi oamenii hotarîţi, din ori-care partid ar fi, se uite pentru moment principiile lor conservatoare or liberale, care în starea de lucruri actuala, numai sunt de cât nişte lăudabile prejudecăţi, se-şî dea mâna
şi se formeze sîmburele unui parlid de resistenţă, do care se vor alipi până şi cetăţenii cei mai indiferenţi, cel mai obscuri, care astă-zi nu fac parte din nici un fel de organizaţie politică.
Gând vom avea o asemenea organizaţie vom primi bucuros se luptăm prin toate mijloacele legale, se mergem la alegeri, se facem întruniri publice, etc.
Dar atunci condiţiunile luptei se vor schimba cu desevîrşire.
La alegeri, când vor interveni bandele de bătăuşi, vom respinge eu forţa agresiunile lor. Când alegătorii vor fi impiedicaţi de a vota (destul ca unul singur se fie jicnit în dreptul seu) se facem ce s'a făcut la botoşani. Când secretul votului nu va exista, când colectiviştii ’şî vor bate joc de noi, presintându-ne buletine în condiţiuni ce nu sunt legale, când ministrul justiţii ne va spune că nu avem dreptul la protecţiunea legilor şi că de geaba reclamăm justiţii, a-tune! se rupem pur şi simplu buletinele şi se aruncăm urna pe fereastră.
Amicii noştri botoşăneni ne au a-rătat cum trebue se meargă oposiţia j la alegeri, când dreptul de vot ajun- : ge o batjocoră şi când toţi nu se pre-sint la urnă în condiţiuni egale.
Gea-ce s’a făcut la Botoşani trebue făcut şi aiurea. Şi când laşul va imita botoşani’, autorităţile din Iaşi nu vor mai putea trimete ajutoare de trupe prefectului de la Botoşani.
Tot ast-fel va trebui se facem şi cu întrunirile.
Azi nu mai e timpul d’a face discursuri. Toată lumea e deplin luminată. Cea-ce trebue se facem, e ca toată lumea care e luminată, se se poată manifesta.
Şi ca se se poată manifesta, trebue se fim gata a respinge cu forţa, orice fel do agresiune, ori-ee piedică s’ar pune exerciţiului dreptului de întrunire.
Nu numai atât. Trebue se fim or-ganisaţi în permanenţă. Şi ori unde un cetăţean va fi nedreptăţit pentru opiniile sale politice, ori unde domiciliul vre-unei gazete va fi călcat, cum s’a mai întâmplat, se sărim cu toţii în ajutorul amicilor noştri şi se ţinem în respect pe agenţii guvernului.
Trebue se ne punem însă pe lucru fără întârziere, şi se ne organizăm în acest mod fără a ţine seamă de comitetele oficiale ale oposiţiunii, care au dovedit deplina lor incapacitate.
Solia, 18 Aprilie.
Ziarul «Sloboda» publică o deciaraţiune a exarhalulul bulgar prin care blamează pe epicopil şi, în genere pe toţi eclesiaşţil cari se ocup de politică.
Paris, 18 Aprilie.
Ţifra oficială a naufragiului Victoria e de 20 dispiruţl.
Ilcrciilcsbad, (Mehadia) 18 Aprilie.
M. S. împărăteasa Elisabeta va pleca Miercuri la Ischl, de unde se va reîntoarce la 20 Aprilie.
Marsilia, 18 Aprilie.
Vaporul «Tasmania» scufundat la Boui-facio avea pe bord 120 pasageri, 160 oameni de echipaj. Comandantul, doi ofiţeri şi 22 încălzitori indieni aO perit; toţi cel-l-alţl au scăpat.
Madrid, 19 Aprilie.
Un comi-voiajor frances, care se afla în trecere în oraşul nostru, s’a încercat sS asasineze pe lostul mareşal Bazaine.
I.ondra, 19 Aprilie.
Camera Comunelor a adoptat la a doua citire cu 370voturl contra269, bilul de represiune în contra Irlaudel.
Paris, 19 Aprilie.
«Gazeta Crucel» zice că Ţarul pare pentru moment că aprobă politica d-lul Giers, dar că aceasta nu eo garanţie pentru viitor. Până atunci, zicea foaia citată, pacea e asigurată prin alianţa Germaniei, Austriei şi Italiei.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
lierliu, 18 Aprilie.
Prinţul de Bismark s’a reîntors aici a-seară.
Municli, 18 Aprilie.
D. Fauslle, ministru de justiţie a murit.
Sofia, 18 Aprilie,
S’a observat erl o navă care venea din Rusia şi care a percurs marginea Dunărei bulgare cu un umblet suspect. Această navă a continuat drumul săfl spre Austria, de unde s'a allal că ea se va încă rea cu petrolifl.
Londra, 18 Aprilie.
Se anunţă din Conslautinopol siarulul «Times» că raporluri.e dintre Homâuia şi Rusia s’afi recit, din causa atitudinel guvernului român In privinţa refugiaţilor bulgari.
Ajaecio, t8 Aprilie.
Un vapor englezesc venind din Bombay s’a cufundat, iar nu s’arcsturnat aproape de Bonifacio. 50 de pasageri aO putut ajunge la ţărm, alţi 200 sunt încă în period,
me, trebue sC întrunească într’un entusiasm comun pe toţi fii unei naţiuni. Toţi trebue ■ se fie pe deplin mulţumiţi în acea zi de starea de lucruri c&reia îl a dat naştere faptul istoric care se serbatoreşte. Nu e dar de mirat, ca asta-zT când or!-ce bun român e cu drept cuvânt îngrijat de arbi-trarităţile zilnic crescânde ale guvernului, când naţiunea îşi vede ultima imunitate constituţionala care ’i mal remasese, libertatea piesei, atinsa, ca nimeni sS nu se mal gândească a serbatori ziua de astă-zi.
Serbatoare ne trebue nouâ acuma ?
AGENŢIA LIBERA
Sofia, 18 Aprilie.
Autorităţile bulgare şi române de pe litoralul Dunărei aO fost alarmate Sâmbăta trecută de detunături de puşti dinlr’o corabie ce urca cursul Dunări. S’a constatat în urmă că era un bastiment de comerţ care aducea un transport de pretolia de la Batum pentru Serbia.
Sofia, 18 Aprilie.
Se declară din partea Regenţei că posibilitatea unei rescoale-în Bulgaria este cu totul esclusă. In ce priveşte turburările la graniţă s’aă luat măsuri energice.
Asemenea s’au luat măsuri în contra mitropolitului Clement care caută să ros-coale clerul de jos în contra guvernului actual.
Paris, 18 Aprilie.
Jurnalele anunţă că o femee franceză anume Fabre a lovit cu mal multe lovituri de pumn pe mareşalul Bazaine. A*e..latul a fost comis tn casa mareşalului. Loviturile ati fost îndreptate asupra capului, Craniul a fost atins, medicii aQ declarat că nu se pot pronunţa asupra gravitâţel cazului.
Mehadia, 19 Aprilie.
Regele şi Regina României vor sosi aci la 28 ale lunel spre a visita pe Împărăteasa Austriei.
Itoma, 19 Aprilie.
Papa a primit în audienţă pe principesa Friederic Karl de Prusia care a fost însoţită de d. Schloezer, ambasadorul Germaniei.
Moscova, 19 Aprilie.
Se strâng aici iscălituri pentru nişte a-drese către Ţar şi Ţarina în care suveranii Rusiei sunt rugaţi sc-şl strămute reşedinţa la Moscova.
Berlin, 19 Aprilie..
Gazeta Germaniei de Nord polemizând cu ziarul Les Debats în privinţa politicei ruseşti declară că politica Ţarului şi a d Iul de Giers este o politică de pace ; ea este poate indiferentă vis-â-vis de Germania dar de sigur ea nu este ostila el.
Se zice că acest articol ar fi fost scris de însuşi d. de Bismark.
GESTIUNEA ZILEI
8 APRILIE
Azi 8 Aprilie să vor mal pune ca de obiceiO câte-va steaguri pe la prăvălii după povaţa poliţii,îngrăşaţii de la putere ’şl vor impodobi balcoanele, un Te-deum oficial se va cânta la Mitropolie în de faţa câtor-va funcţionari şi militari aduşi acolo cu voie or farâ voie şi mâine «Monitorul oficial» va constata ca ziua de 8 Aprilie s'a serbat în mod strălucit In mijlocul entusiasmului popular. Cu acăsta să va mulţumi poate regele şi cu guvernul săd, or va fi silit să se mulţumească. Naţiunea însă nu va lua nici o parte la această serbare, căci ea e afundata în alte gândiri, neliniştită de alte griji ca să ’i mal arză de asemenea lucruri.
O serbare naţională ca să poată fi reuşită şi ca s.ă fie adevărat vrednică de acest nu-
UN OM MODEST
Modestia a fost tot-d'a-una calitatea care a distins pe bărbaţii de merit. Dar este atât de greu a găsi esemple de punere In practică a acestei calităţi, In cât atunci când un asemenea e-semplu se produce, trebue sâ'l punem In evidenţă, ca autorul lui să ’şl primească resplata meritată din partea o-piniunel publice.
Astâ-zi ni se prezintă o ocaziune es-celerită pentru a pune sub ochii lectorilor noştri, un specimen de modestie, care Ie va da o idee esactâ de personagiul care a pus’o în practică.
Citim în Monitorul Oficial din 29Martie 1887, In darea de seamă a şedinţei Camerei din 20 Martie, următoarele cuvinte pronunţate de d. Al. Xenopol, ca răspuns dat d-luî Carp :
. D. Al. Xenopol: I). Carp si eu suntem iulr'o oure-care legătură cu Europa. Eu, prin ceea ce mi se ntritme ca asi avea o seiiuta europeana , lucru ce modestia nie împiedica de a'i mărturisi, dar totuşi justificat prin faptul ca am scris in limbi streine; iar d. Carp sta iu legătură cu pacea Europei, si din acest puuct de vedere nu cred ea d-sa are se "uii impute cu ironie sciiutu europeana ce mi se atribue, când d-sa are o reputatiune mai biue stabilita de cât mine, in privinţa paeei universale.
Ce admirabila modestie!
Cu ce delicateţă savantul profesor de la Iaşi aduce aminte de douâ ori In câte-va rânduri de sliinta sa europeana I
Şi bine a făcut, căci fara asta cine ştie dacă biata Europă, preocupată cum este de prostul cela de Bismark, ar fi avut timp sâ cunoască pe acest nou izvor de ştiinţă.
Pare că d. Xenopol ş’a adus aminte de maxima lui Goethe care zicea:
• Nurdie Lumpen sind besclieiden»
şi a voit sâ probeze că d-sa nu este un «Lump» ci un om care îşi cunoaşte valoarea şi ştie până unde trebue sâ împingă modestie.
NEGOCIATIUNILE
cu
AU ST RO-tl N G A RIA
II.
In primul nostru articol am zis că vom examina în partea cui sunt foloasele probabile şi pagubele certe, de care vorbeşte Neue Freie Presse.
Au3tro-Ungaria, tot dupe ziarul vie-nez, pretinde că împinge sacrificiele sale, spre a încheia o nouă convenţiune cu România, până a semna un tractat tnai puţin avantagios pentru ea de cât acel care a expirai în 1886, şi ca probă despre buna ei voinţă într’act.asta ne da siguranţa că România va putea în viitor exporta vitele ei pe teritorul imperial.
Prea frumos, dar înainte de a cerceta în ce consistă acea siguranţă, sfii vedem care sunt foloasele ce ne le oferă.
Proba lor nu se poate găsi de cât în ţifrele înscrise în tabloul general al co-merciulul nostru extern, publicaţiune făcuta de Ministerul de Finanţe, serviciul vămilor.
Ne vom servi dar de aceste tablouri
cu începere de la anul 1879 şi până la anul 1884 inclusiv. Cele pe anii 1885 şi 1880 nu sunt încă publicate.
Şi pentru a nu fi taxaţi de şovinism, vom face comparaţiunea foloaselor şi a pagubelor de care ne ocupăm, numai între exportul vitelor noastre în Austro Ungaria, şi importul în România a acelor articole, pe care vecina noastră ţine numai de cât a fi înscrise în noua convenţiune comercială.
Aceste articole sunt dupe N. F. P. următoarele:
1.	Lemne de construcţiune.
2.	Articole ordinare de lemn.
3.	Ţesături ordinare de lână.
4.	Hârtie ordinară.
5.	S.iclâ ordinară.
6.	Piei, articole ord nare de piele, şi cismărie ordinară.
Aceste zise, sS vedem cum sS petrec lucrurile în realitate.
Anul 187D.
In acest an România a importat din Austro-Ungaria :
a\ Lemne de construc- fr. ţi uni	8,712,946.
b)	. Articole ordin, de lemn 2,409,664.
c)	. Ţesături ordin, de lână 1,769,304.
d . Piei, articole ordinare
de pieleşicismărie ordinară	0,342,782.
e) Hârtie ordinară	3,242,768.
f). Sticlă ordinară	767,532.
	23,244,996.
România a exportat vite In Austro Ungaria	15,734,746.
Rămâne dar In folosul Aus-tro-Ungariel	7,510,250.
Anul 1880	
Importul în România ; 1. Lemne de construc.	5,499,844.
2. Art. ordinare de lemn	1,970,789.
3. Ţesături ordin, de lână	1,017,926.
4. Hârtie ordinară	2,492,569.
5. Sticlă ordinară	919,380.
6. Piei, art. ordi. de piele,	
şi cismărie.	7,014,224. 18,914,732.
Exportul în Aust.-Ungaria:	
N.	fr.
1. Boi şi vaci 17,170	3,379,640
2, Oi şi miei 74,742,	1,01)4,802
3. Porci 90,551.	5,421,360 9,895.802.
Rămâne dar în folosuA. Ung. 9,018,930	
Anul 1881	
Importul In România :	fr.
1. Lemne de construcţie	5,231,892.
2. Art. de lemn ordinar	2,013,598.
3. Ţes. ordinară de lînă	1,262,905.
4. Hârtie ordinară	3,355,711.
5. Sticlă ordinară 0. Piei, art. ord. de piele	930,024.
şi cismărie.	8,356,229. 21,150,359.
Exportul din România:	
N.	fr.
1. Bol şi vaci 16,004.	3,511,110
2. Oi şi miel 64,408.	937,184.
3. Porci 176,990	10,603,852 15.052,146.
Rămâne dar în folos. Austro-	
Ungariei	0,098,218
Anul 1882	
Import în România : 1. Lemne de construcţie	6,184,220
2. Art. ord. de lemn	3,594,089
3.	Ţesat. ord. de lână 4.	Hârtie ordinară 5.	Sticlă ordinară 6.	Piei, art. ord. de piele	1,154,986 3,633,617 787,669
şi cismărie ord.	7,941.706 23,296,287
Export din România:	
N.	fr.
1. Boî, Vaci 162	18,120
2. Ol, miel 102,101	1,447,791
3. Porci 132,479	7,941,830
|	9,407,741
Rămâne în folosul Austro	>-
Ungariei	13,888,546
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 9 APRILIE
Anul 1883
Import In România : 1. Lemne de construcţie	7,270,443
2. Art. ord. de lemn	3,309,760
3. Ţesături ord. de lâna	1,414,742
4, Hârtie odinara	4,427,106
5. Sticlă ordinară	1.072 297
ti. Pi el, art. ord. de piele şi cismârie	10,088,221
	27,582.1,75
Export din România : N.	fr.
1. Boi vaci 129	13,010
2. 0 . miel 114,991	1,710.137
8. Porci 141,733	8,456,400
Rămâne In folosul Austro	10,17y,547
Ungariei	17,403 028
Anul 1884 Import In România : 1. Lemne de construcţie	0,524,314
2. Art. ord. de lemn	7,875,986
3. Ţesături ord. de lână	1,161,499
4. Hârtie ordinară	3,892,918
5. Sticlă ordinară	991,603
0. Piei, art. ord. de piele şi cismftrie	8,302,315
Export din România : N.	28,748,655 fr.
1. Bol, vaci 312	57,290
2. 01, miel 124,537	1,805,263
3. Porci 71,714	4,302,840
Rămâne In folosul Austro Ungariei	6,225,393 22,523,202
Daca vom aduna foloasele ce Austro-	
Ungaria a tras numai In periodul de ti ani de la 1879 la 1884 inclusiv, şi numai din articolele enumerate mal sus, şi pe care stărue cu tot dinadinsul a le vedea înscrise In tariful convenţional a tractatului de comerciu ce urmează a Încheia cu România, iată re-sultatul la care ajungem :
Anul	1879	7,510,250
»	1880	9,018,930
»	1881	6,098,218
»	1882	13,888,546
»	1883	17,403,028
»	1884	22,523,262
70.142,229
Adică cu alte cuvinte, In decursul a şase ani, foloasele ce Austro-Ungaria afl tras din România s’au întreit, căci de la 7 milioane In anul 1879 ele s’aii urcat la 22 milioane în anul 1884, pe când pagubele suferite de România tot în acel period s'afi îndoit.
Ne remâne acuma a analisa cauzele pentru care Austro Ungaria pune atâta stăruinţă de a vedea articolele citate de
N.	P. P. înscrise în tariful convenţional a noului tratat de comerciu.
Aceasta va face obiectul articolelor următoare.
Tomescu.
CRONICA
BADEA IOAN!
Avea badea loan un petic mititel de moşie care ’î rămăsese moştenire din moşi strămoşi. îşi iubea creştinul peticul de moşie, 11 Îngrijea, ’l privea cu drag ca pe o mireasă şi nu ştia ce să
fam
mai facă, dor să ’l meargă bine şi să râmâe pământul lui de pomenă în toată istoria omenire!.
Re aceia, românul nostru nu cruţă nimic şi ca să nu aibă ceartă In casfi. aduse din străinătate, tocmai de la nemţi, un îngrijitor de moşie.
II	alese pe sprânceană : tânăr, şi de nom bun; apoi ca sg ştie cum să se
iu te pepământul românesc li puse In iă Călăuza îngrijitorului de moşie ■ re sta scris când trebue să înceapă ară iu rele. când semânăturele, unde să păzitori de zi şi de noapte, când trebue să c .neagă poamele, unde să le vlnză, In sfârşit tot ceaceun îngrijitor bun şi cu pricepere trebue să ştie pe de rost.
Despre plata, numai încape vorbă, îngrijitorul era plătit gras ca o companie întreagă de colectivişti.
Dar trecură 20 de ani. şi petecul de moşie In loc să meargă spre bine], mergea din ce In ce mal rău.
Pământul începu să nu mai producă nimic, vecini călcară hotarele, moşia ajunsese ca de bogda prostel şi badea loan apelpisit trase îngrijitorului o sflnta de înjurătură, să nu o uite câte zile va trăi.
Neamţul supărat, alergă la dregă-torie şi trase pe român în judecată sub cuvânt că a nesocotit Codul manierelor elegante!
S’a dus badea loan înaintea judecătorilor şi nu le a zis de cit atât : «Să trăiţi boerl d-voastră ; l’am adus pe neamţul sărac, sdrenţeros, şi l’am In-ţoliţ, l’am îmbogăţii. Era necunoscut, şi l’am scos la lumină. Ca să ştie bine tot ce cer de la dânsul,i’am dat o carte:
«Călăuza îngrijitorului de moşie» şi’r am spus, că după cartea mea să se ia.
De’ml a cerut bani, i-am dat bani, de’ml a cerut braţe ca să păzească moşia, i-am dat braţe. Dar ce folos : căci moşia în loc să se lntinză, s'a micşorat.
Pâdurele, mi le-a prăpădit, p-oduc-tele mi le a risipit, poamele mile-a mâncat, cojocul meu chiar l’a vlndut.
Bine boerl dv. ’şt-a rîs neamţul de Călăuza îngrijitorului şi mie nu’ml daţi voe să nu ţifl în seamă Codul manierilor elegante ?
Puteţi să mă băgaţi în fundal ocnei; e de prisos. O să’mî Închideţi gura numai mie, şi nu este de ajuns. Toţi locuitorii de pe moşie cugeta ca mine, şi o să trebuească să prefaceţi toată moşia în puşcărie».
Atât a vorbit badea loan. Judecăto-lii s’au scărpinat în cap şi la urma urmelor, tot pe romănu! nostru l’a trimes la puşcărie pentru că de...mtncase din pomana dracului. Era să zic din pomana neamţului.
Meg.
BULETIN EXTERIOR
ÎNCURCĂTURI IN PERSPECTIVA
Cu toate că ştirile care ne sosesc din toate părţile sunt In genere pacinice, totuşi situaţiunea generală a Europei e departe d'a fi liniştitoare. Spre or care parte a orizonului politic priveşte
cine-va, se Întâlneşte cu temeri de răsbol, cu pregătiri militare, cu inci dente îngrijitoare. Nu avem a face cu o turburară locală safl momentană a păcel, cu o neînţelegere safl cu vr’un conflict parţial între două puteri, ci cu perspectiva unei confiigraţiunl care ar putea să coprinda toată Europa. Or unde te Întorci nu vezi de cât împrejurări critice atât In politica interioară cât şi în cei exterioară.
Anglia e în mijlocul unei crize interioare teribile provocată prin cestiu nea irlandeză. Irlanda e în ajunul unei revoluţiunl teribile pe care cu grefl guvernul englez va putea o potoli fără o mare vărsare de sânge. Această stare de lucruri internă paralisează puterile imperiului britanic In afară şi împiedică politica engleza d’a juca In politica europeană rolul însemnat pe care II juca până astă-zl.
Germania e şi dânsa In ajunul unei crize interne ce are poate o mal mare Însemnătate pentru dânsa de cât ces-tiunile exterioare. Prin votarea septe-natulul s’a răpit Parlamentului dreptul primordial d'a fixa efectivul armatei pentru un timp-determinat de Consti-luţiune şi d’a prevedea In buget sumele necesare pentru menţinerea a-cestul efectiv.
Dar cea mai mare parte a naţiune! germane nu mii poate suferi greutăţile enorme care apasă asupra ţăreî şi va ajunge In curând până a prefera resbelul la o pace armată ce seacă poporul până la măduvă. Ast-fel situaţia internă se restrânge şi asupra acelei externe, şi atât atitudinea provocatoare a presei germane, cât şi gravele măsuri militare luate In timpii din urmă, nu sunt de cât mijloace spre a grăbi soluţiunea crizei Interne prin un derivaţii esterior.
Fireşte bărbaţii conducători aî desti-nilor Franciei n’aft putut ignora o asemenea situaţiune şi s’ofl silit a pune ţara lor In stare d’a se folosi de împrejurări.
De câţl-va ani arm iţa franceză a luat un avânt colosal sub toate puntele de vedere.
Ea este dar In stare nu numai a rezista unul atac, dar poate chiar să pue pe Germania Inlr’o inferioritate simţitoare tn privinţa repeziciunel mobilizării şi a intrărel In acţiune.
Această posiţiune favorabilă a Franciei esplică calmul şi moderaţiunea guvernului francez faţă cu atitudinea provocă toare a presei germane.
Rusia are o politica care pune lumea In nedonUrire prin moderaţiunea el. Ea lasă pe Bulgari să ’şl useze forţele In luptele interioare şi aşteaptă cu răbdare momentul In care interven-ţiunea eî va fi primită ca o bine-facere de poporul bulgăresc In acest timp ea progresează In Asia spre frontiera Afganistanului şi să pregăteşte a ameninţa Indiile engleze.
Austro-Ungaria îşi urmează lucrarea Începută In peninsula balcanică şi pe Dunăre ; ea cucereşte Orientul încetul cu încetul pe tărâmul economic şi să înarmează până la dinţi spre a opri pe Rusia d’a Înainta In Bulgaria.
Ast-fel dar perspectiva -unul rezbel
să apropie din ce In ce mal mult şi cu toate asigurările pacinice ale Suveranilor şi guvernanţilor lumea e atât de îngrijită, In cât temerile de rezbel persistă.
V.
INFORMATIDNI
In timpul sesiune! Corpurilor legiuitoare o mare parte a pagl-nei noastre a ii-a tiindl ocupata de dările de seama ale desbate-rilor parlamentare, am fost nevoiţi se punem ştirile de ullinra ora la pagina 4-a. < n începere de azi aceste ştiri isi vor relua locul la ultimele inf’ormntiunl.
X
Comitetul centrul al partidului liberal conservator sa va întruni azi la 4 ore şi, jumătate dupe amiazi în localul Clubului conservatorilor.
x
Cu ocaziunea îndoitului aniversar al naşterei Regelui şi al chemă;el M. S. la tronul României, un Te-Deum a fost cânl.il azi la Mitropolie. La acest Te Deum au asistat toţi oficerii generali şi superiori prezenţi în Capitală, întreaga suflare a funcţionarilor publici şi mai mulţi membri ai corpului diplomatic. Te-De-umurî au fost asemenea cântate în catedrala romano-ratolicâ St. Josef, în bisericele luterană şi calvinistă, în templul coral izraelit şi în sinagoga cea marea izraeliţilor spanioli.
x
Ni se scrie din Rusciuk că în Duminica Paştelor a fost arestat acolo preotul Dimitri Dunawsky la care s’a găsit o voluminoasă corespondenţă foarte compromiţătoare ce acest preot Întreţinea cu bulgarii refugiaţi în Rusia. Alte aresta ţiu ni sunt iminente.
X
Cu ocaziunea călătoriei M M. L.L. în Moldova pentru a asista la sfinţirea Mitropoliei din laş’, Regele şi Regina vor vizita şi salinele de la Tirgul Ocna şi băile de la Slănic.
X
Un duel cu pistolul a avut loc Dumineca din urmă, ia Colroceni, între d nii Constantinescu, student în drept şi Niculescu sub-locotenent în regimentul al 2 lea de roşiori. Condiţiunile întâlnire! erau schimb de trei gloanţe la distanţa de 30 paşi cu facultatea pentru fie-care adversar d’a înainta cinci paşi şi tragere dupe voinţă. Cele trei gloanţe aii fost schimbate fără nici un rezultat.
X
Afacerea Cazacof şi Ivanof (crima de pe bulevard) va veni în ziua de 14 Aprilie curent înaintea Camerei de punere sub acuzaţiune.
D. Mantof cu desăvârşire restabilit a plecat ia Rusciuk
X
Se zice că la slirşitul acestei luni d. Ion Brătianu, prezidentul Consiliului Miniştrilor, va pleca în străinătate. Dumnezeu ştie cu ce se va mai întoarce din această călătorie.
D nii Miniştri Stătescu şi Radu Mihaî care lipseau din Capitală s’au
întors ieri.
Asemenea a revenit în Bucureşti şi d. Ion Brătianu care nu trebuia se vină de cât mâine.
X
Ni se spune că d Petre Carp va sosi zilele acestea în Bucureşt pentru a cere o audienţă de la M S Regele.
X
Procesul contra d-lul Panu a fost decis din iniţiativa consiliului de miniştri. Regele fiind consultat în această privinţa ar fi răspuns că a-parţine guvernului d’a vedea dacă este în folosul respectului instituţiu-nilor şi al ordine! publice, d’a traduce Înaintea justiţiei pe acei care insultă Co’oana.
X
Aflăm câd. Alexandru A. Plagino va fi numit Prefect al judeţului Doljiu.
X
Numeroase înaintări şi numiri din nou în ordinele române au fost făcute cu ocaziunea zilei de 8 Aprilie.
X
D. Panu, directorul politic al ziarului Lupta s’a întors eri dimineaţă în Bucureşti. îndată după sosirea sa, dlnsul a fost chemat Ia cabinetul judecătorului de instrucţiune Stâ-tescu care ’l-a întrebat ce are de întâmpinat !a inculparea ce i se face. D. Panu a răspuns că nu crede de nevoe a da vre o lămurire şi-şî rezervă a arăta mijloacelee sale de apărare înaintea tribunalului.
X
Se zice că poliţia capitalei ar fi primit ştiri pozitive despre d. deputat Botzan. Dupe aceste ştiri, repre-sentantul Covurluiuluî, dupe ce s’ar fi oprit la Viena pentru a schimba banii ce avea cu densul, s’ar fi îmbarcat la Brema cu deslinaţiune pentru America.
X
In zilele de serbetori agenţii poliţiei bucureştene n’au găsit nimic mal bun de făcut de cât să provoace lumea la scandale.
Aşa, prin calea Văcăreşti şi pe la Crucea de peatrâ ni se raportează că nişte sub-comisarl ar fi insultat în cafenele şi pe stradă pe nişte locuitori care în mod liniştit petreceau zilele de sărbători. Intre cei turburaţi şi insultaţi de agenţi! poliţiei ni se spune că ar fi fost şi o familie de israeliţî.
Nu înţelegem asemenea provoca-ţiuni, din toata puntele de privire regretabile, din partea representan-ţilor forţil publice.
D Moruzi să ancheteze faptele, se cerceteze aresturile de la Secţii şi poliţie, şi se va convinge de purtarea subalternilor săi.
X .
O d-nă Calerina Roşianu din str. Bradului No. 32 ue scrie că fiind victimă a unui furt însemnat şi autorul acestui furt, un anume Ţu-doraki Atauasiu zis Calugăru, prin-zându-se şi mârturindu-şi faptul, poliţia îl a făcut scăpat, probabil pentru a'şi însuşi banii, vre-o 400 lei găsiţi în posesiunea lui.
Atragem atenţiunea d lui Prefect al poliţiei.
OEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA IIAVAS
Viena, 16 Aprilie.
Jurnalele de aseară semnalează apropie
rea unei mişcări insurecţionale în Bulga
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(69)
ALEXIS BOU VIER
FKMEA MORTULUI
PARTEA TREIA 1
Yeduva unui om viu
îndată ce intra In cimitir se îndrepta spre mormânt. Simon era drept credincios şi ţinea la forme; de aceea de şi ştia că stăpânul săfl nu e acolo, totuşi scoase pălărioara sa respectos, se puse în genuchT, şi făcu cruce. După aceasta se uita peste gard în lăuntrul monumentului... Cununele de flori erafl relnoite, totul era curat şi bine ţinut.
—	Bre 1 zise Simon, da ştii că e frumos aici !...' Şi zărind un păzitor care se apropia de el şi părea cft’l suprave ghiază, mirat de sigur de curiositatea necuviincioasa a matelotulul, Ii z'se :
—	Te rog. d-le, spune-mi unde şade şi cum se numeşte acela care e lnsăr cinat sâ Îngrijească de cavoul acesta ?
Păzitorul se uită lung la densul, pa-rându-i-se ciudată Întrebarea, ciudată curiositatea şi ciudată persoana.
—	De ce mă Întrebi aceasta ?
Simon văzu îndată că păzitorul a-
Vea ceva bânueii rele asupra iui, câ
poate 11 lua drept unul din acel ticăloşi care umblă prin cimitire ca să fure ce pot din mouumentele funebre a celor bogaţi... Ei răspunse cu grabă :
—	la ascultă prietene, mă el drept alt cine-va .. Eu sunt Simon Rivet, ma-telotul luT... a acelui care e aici... al locotenentului PierreDarvennr... M’am întors din călătorie şi am veivl să văd mormântul stăpânului mefl.
Păzitorul îşi. schimbă pe loc tonul şi zise :
—	Se vede că l’a încredinţat grijelor unei femei care face parte din familie ; ea vine la doue, trei zile, tot d’auna cernită.
—	O femee, de ce vtrstă ?
—	De vr’o 25 ani.
—	Mulţumesc, voi câta s’o văd aici.
Şi după ce păzitorul se depărtă, Simon strigă :
—	Lasă I lasă I nu mă mişc de aici, d’acum... să ştifl că o! veni In toate zilele... şi tot am s’o văd... Două zeci şi cinci de ani... ea trebue să fie... Vine In fie care zi 1... sărmana femee... e frumos... frumos din partea el I...
O lacrimă II alunecă pe obraz.
—	Am să mă pun, colea la pândă...— Şi se aşeză In dosul monumentului, ca să nu fie văzut, — şi cred că... Aşa dar nenorocila aceea e In desperare pe când el trâeşlel... Şi vine aici ca o sfîntă... Ea moare de durere I .. Nu’I bine... nu, nu l bine aşa...
Simon era acolo de vr'o două ore, când văzu venind prin alee cea ni are o femee cernită; se ascunse Îndată. Era
chiar Genevieva Davenne... o recunoscu fără greutate de şi un văl mare ’l descoperea faţa. Ea loaintă cu paşi micî, cu capul plecat ; ducea în mână un buchet da fiori; trecu pe lângă ma-telot fără să’l bage tn seamă; după ce întră tn monument şi închise portiţa, lngenuchie şi începu să se roage. Simon se furişă fără sgomot până la gard; ne puţind să se uite câel nu voia să fie văzul, ’şl puse urechea la broasca portiţei. Genevieva se ruga şi el o auzi ziclnd, cu o voce sflşietoare :
Pierre... scumpul meu Pierre... Sunt destul de pedepsită. Pierre, iertare 1... iertare! Fă să ml regăsesc copila 1
Simon fu atât de mişcat Încât Işî înghiţi fără voe bonboana.
Şi ear două lacrimi Ir .cură pe faţa sa arămie.
— Nu te mal las de acuma, zise el...
Să ghemui Intr’un colţ şi aşteptă ca văduva să iasă. Avea digînd s’o urmeze şi se afle unde şeade.
II
Pc lucru, Simon
Gând văduva iu! Pierre Davenne, care Înlocuise florile vestejite cu flori proaspete In vasele din prejuru! micului altar al monumentului soţului eT, eşi liniştita şi spăşită, Simon, ca să nu fie văzut şi recunoscut In alea cimitirului apucă printre morminte. Era furios contra lui însuşi matelotul; Îmbrăcase dimineaţa costumul de care era atât de mândru şi acum vedea că
din pricina lui nu putea trece fără a fi băgat tn seamă.
Dar Genevieva nu vedea nimic împrejurul eî; ea mergea drept înainte, absorbită de gândurile sale triste, copleşita de. durerea sa.
— Doamne sfinte 1 zise Simon In sine, lipindu-se da ziduri ca să se as cundă mai bine, cochetăria o să mă peardi 1 Cine dracu m'a pus să mă dichisesc aşa.... Numai un steag Im! lipseşte. La vârsta mea I Vilă bătrână, nu poţi să le dehisezl ca toată lumea;— căci Simon credea câ numai el era Îmbrăcat şi efi toţi cel l'alţî oameni erafl deghisaţf.
Trebue să fii toi nostim : nu putea-I pentru o dită să ’ţî laş! de o p irle podoibele. Na I unde e acuma ? Săracul de mine I strigă el.
Genevieva, dupe ce trecu strada Ro-quette, apoi bulevardul Voltaire, să la-dreptă spre piaţa Chdteau — d'Eau De aci intră In strada numită rue du Temple, unde înainte era un fel de hală a vechiturilor şi unde acuma să află numii magazii miri car! pot ri-valisa cu cele de pe bulevarde.
Simion care o rătăcise un moment printre florăriţele de la Ghâteau d'Eau, unde era tlrg de fiori In acea zi, o văzu intrând Inlr’o casă cu Înfăţişare poraslă din strada Templului. Aceasta casă era o zidire naltă care avea la (ie-care fereastră aproape câte o tablă pe care se anunţa că acolo locueşte cutare industriaş, cutare meseriaş. Era un fel de fabrică a tuturor productelor ce sâ
virideafl In târgul din faţă. Cea mal mare parte din ferestre n’aveafl perdele. La multe erau înşirate pe sfori rufele locuitorilor.
In partea care dădea pe curte casa avea la vr'o sută de ferestre şi cinci scări. Lu toate aceste ferestre splnzu-rafl rufe puse ca să se usuce; la rln-durile de mal sus ele fiind prea strimte pentru ca să Încapă toată rufăria, o parte din ea fusese atârnată de nişte beţe lungi care erau pllntate In odaie ; aşa In cât Simoa, Intrând In astă curte şi ridicând ochii In sus, strigă :
—E sărbătoare aici... afl pus steagurile !.... El stătu privind casa cu mirare. Din tot rîndul de jos eşişfl nişte mirosuri care ’l ameţeau.
Zgomotul ce fâceafl deosebiţii meseriaşi lucrând, cântecele unora, stigâ-tele altora, II asurziafl.
Şi atunci, gândindu-se la acea care trăia acum aici şi care altă dată locuia In pavilionul liniştit şi elegant din strada Payenne, unde nu deschidea Ier restrele de cât spre a respira parfumul florilor, unde nu deschidea ochii de cât spre a vedea zlmbetul copilei sale şi amorul bărbatului săfl, Simon zise fără voia lui:
— Doamne, doamne ! biata femeie 1
(Va urma)
www.dacoromamca.ro
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA“
Tlrafflu 0,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
ria. Această mişcare ar li sprijinită de nu meroşl macedonienl, bulgari, muntenegreni cari se găsesc la Reni.
Viciu», t6 Aprilie.
Se anunţă din Constantinopol ziarului «Correspondance Politique» că cu toate a-sigurările pacifice ale diplomaţiei, Poarta continuă în mod activ înarmările sale.
Ronui, 16 Aprilie.
Vaporul «Venezia» observat de un bastiment engles, în urma rupere! elicei sale, a sosit la Suez.
I'osen, 16 Aprilie.
Procesul socialiştilor s'a terminat prin condamnarea la închisoare a noă inculpaţi şi prin achitarea a altor 14.
Paris, 16 Aprilie.
Mal mulţi ofiţeri ruşi sunt aşteptaţi aici.
El vin sâremiţâ generalului Boulanger sabia de onoare, produs al subscripţiunel ruseşti.
Viena, 18 Aprilie.
D. Stoilof a fost primit Sâmbătă de d. Tisza, care era la Viena, şi care a dat trimisului bulgar consilii identice cu a-celea primite deja de la ministru afacerilor străine, adică : menţinerea ordine! şi evitarea or cărui procedeu care e contrar tratatelor.
Solia, 18 Aprilie.
Ziarele auslriace cari prezic turburărl în Bulgaria, sprijinite de voluntari veniţi din Rusia, sunt rău informate Ţara e pretutindeni liniştită şi nici un indiciu nu există că asemenea turburărl s’ar putea ivi Roma, 18 Aprilie.
D. Depretis anunţă Camerei compunerea noului cabinet, care, zice preşedintele consiliului, se abţine de a face dcclara-ţiunl. Camera 1 va judeca după actele sale. Guvernul voeşte menţinerea păcel, el va prepara apărarea ţărel şi va orga-nisa la timp oportun o întreprindere în contra Abisinienilor.
Paris, 18 Aprilie.
D. Dâroulede, în urma unul doliu de familie, a demisionat din preşedinţia Lige patriotice.
Marsilia, 18 Aprilie. După o depeşă din Sarten, un vapor engles ducând 150 pasageri s’a răsturnat a-proape de Bonifacio.
Londra, 18 Aprilie.
O depeşă adresată din Viena ziarului «Standard» desminte sgomotul respândit că Rusia ar (1 dispusă a adopta o atitudine conciliantă în privinţa Bulgariei.
Viena, 19 Aprilie. — Gomisiunile celor două delegaţiunîînsârcinate d’a fixa cota parte a cheltuelilor comune care incumbă fie căreia din cele două părţi ale Monarchiel aii căzut de acord. Statu-quo va fi menţinut pentru fixarea acestei cote părţi.
Roma, 19 Aprilie. Ministrul de res-bel anunţă Camerei deputaţilor, depunerea unui proiect de lege în privinţa mărirel efectivelor artileriei şi cavaleriei.
D. Biancheri retrage demisiunea sa din preşedinţia Camerei.
I). Depretis va respunde cestiuni'or ce i-au fost adresate relativ la circu-larea Jacobini, dupe discuţiunile financiare. El declară că nu poate accepta cestiunea pusă de d. Pignatelli relativ la Massuach.
D. Pignatelli retrage cestiunea ce a formulat.
Roma, 19 Aprilie. — La Senat, d. Corte anunţă o interpelare asupra ra-ţiunei politice şi militare ce a motivat ocupaţiunile oraşelor Massuah şi Saati, şi asupra intenţiunel ce ar putea să aibă guvernul de a reocupa Saati şi de a declara ast-fel resbel Abisinienilor.
Paris, 19 Aprilie. — Generalul Buet a murit.
Calr, 19 Aprilie. — Scrisorile adresate de succesorul Mahdiulul, Kedi-vulul şi Reginei Victoria şi a căror trimitere a fost semnalată de depeşile noastre anterioare, invită pe aceşti suverani a reveni la adevărata credinţă dacă nu vor să vadă pe succesorul Mahdiulul mergând contra Egiptului.
AGENŢIA LIBERA
Loudru, 17 Aprilie.
In şedinţa de mâine guvernul vacere Cameril să anuleze votul său prin care suspendă pe d. Hoaly deputatul care a fost expulsat din Cameră pentru că Întrebuinţase cuvîntul de mincinos la a-dresa unuia din colegii săi.
«EPOCA - 9 APRILIE
Berlin, 18 Aprilie.
Principele de Bismarck s’a Întors aseară aici venind de la Frioderichsruhe. Se zice că d. de Puttkammer,ministrul de interne, ar fi invitat pe Papa de a chema clerul din Alsacia-Lorena la împlinirea datoriei sale civice, şi al recomanda de a da ajutorul săO guvernului german. Papa a respuns tn mod evasiv.
Londra, 18 Aprilie. «The Times» zice că negocieri confidenţiale sunt începute între Pers'a şi ambasadorul Rusie! relaliv la Afganistan.
Viena, 18 Aprilie.
O depeşe din Petersburg către «Politische Correspondenz» desminte ştirile oficioase din Sofia, dupe care d. NabukoiT ar orga-nisa o invasie în Bulgaria prin Reni.
D. Nabukolf, zice depeşa din Petersburg se află de două săptămâni în acest oraş.
Pesta, 18 Aprilie.
D Stoiloll’ a fost primit Sâmbătă de către d. Tisza, preşedintele consiliului ungar, care se află în acest moment aici.
întreţinerea a avut de obiect viitorul Bulgariei. D. Tisza a declarat d-)ul Stoiloll’ că misiunea principală a guvernului bulgar este de a menţine ordinea şi de a e-vita orl-ce act ilegal care ar lovi în tratatele existente.
Berlin, 18 Aprilie.
Oposiţiunea din Bulgaria a declarat că nici odată nu va recunoaşte împrumuturile ce vor fi contractate de guv rnul actual.
Cracovia, 18 Aprilie. Înmormântarea poetului Kraschewsky s’a făcut tn mijlocul unei mulţimi imense Madrid, 19 Aprilie. — Numele individului care a lovit pe fostul mareşal Bazaine este Hillairsnd, dânsul este alsi:c;an,şi s’a servit de un pumnal înveninat.
Londra, 19 Aprilie. — «Camera Comunelor. Lord Hartington acuza pe d. Parnell şi pe partisanil săi de a avea relaţiunl cu feniani din America.
Un amendament presintal de parne-lişti a fost respins cu 370 voturi contra 209.
Camera a hotărlt că va trece la a doua cetire a legi de coercrţiuoe şi se desparte la două ore de dimineaţă.
Londra, 19 Aprilie. — Se asigură că guvernul englez ne obţinând de la Sultan concesiunile ce spera pentru resol-virea cestiunel egiptene ar fi hotărlt să recheme pe sir Drumond Wolfî.
Lord Sa'.isbury ar Începe negocieri cu Franţa făcând propuneri ce ar avea sorţi de a fi primite.
Londra., 19 Aprilie. — Camera Lorzilor a reluat astă zi şedinţele sale fără incident.
Viena, 19 Aprilie. — Sa telegrafiază din Petersburg ziarului «Politicile Correspondenz» că desbaterile finale ale procesului în contra d-lor Wasily si Genurotov, autorii atentatului de la 1/13 Martie, va avea loc la 27 ale lunei înaintea curţel de apel. Este probabil că ele nu vor fi publice.
Opinia publică şi chiar tinerimea se arată foarte iritaţi în contra atentatorilor.
Constantinopol, 19 Aprilie.—Mon-seniorele Azarian, delegatul Papei care a adus din partea acestuia un mare număr de ordine papale pentru diferiţi funcţionari turci, a fost priimit aci cu mare onoruri.
In curând va fl primit în audienţă de Sultan.
Constantinopol, 19 Aprilie. — Negocierile în privinţa Egiptului rămân staţionare.
D. Nelidofl, ambasadorul Rusiei, are dese întrevederi cu marele vizir. Sa păstrează cel mal mare secret în privinţa objectului acestor întrevederi.
Viena, 19 Aprilie. — Se scrie din Bucureşti ziarului «Politicile Corres-pondez» că România nu poate primi o prelungire a tratatului de comerţ ce a avut cu Austria. Pe de altă parte un aranjament provisoriu pe baza clauzei naţiunel celei mal favorisate are puţină valoare pentru Austria. Rămâne deci d’a se găsi o bază de înţelegere când vor începe negocierile pentru încheierea unei convenţiunl provisorie.
Berlin, 19 Aprilie. — Novella bisericească formează aproape exclusiv obiectul conversaţiunilor din sferele politice.
Papa a comunicat archiepiscopulul din Colonia că, după părerea d-iul Wind-horst colegiul cardinalilor ar trebui să primeascănovela ca unînceputde pace; maltârziu Papa va cere concesiuni nuol Adesiunea centrului este deja dobândită.
Viena, 19 Aprilie. — Nu s’a primit încă nici o ştire autentică asupra gravelor evenimente ce s'a întâmplat In Afganistan.
Viena, 19 Aprilie. — In cercurile diplomatice se vorbeşte de o apropiere formală Intre Rusia şi Franţa în contra Angliei. Se crede că nu va trece mult timp şi Anglia va fi nevoită de a şl apăra cu energie poziţiunea el In Egipt şi In Asia.
Londra, 19 Aprilie. — Landlorzii
Irlandezi să vor întruni în cursul săptămânal pentru a {discuta biiul de coerciţiune.
Madrid, 19 Aprilie. — Starea Iul Bazaine nu este îngrijitoare.
Paris, 19 Aprilie. —Ziarul Le Temps d'astâ-seară afli că principele imperial al Germaniei este atins de un cancer pe limbă. Star. a Iul e gravă.
Paris, 19 Aprilie. — Contele Mun ster. ambasadorul Germaniei, pleacă în Germania unde va sta 8 zile. înaintea plecări el a avut o lungă întrevâ dere cu d. Fiourens. ministrul afacerilor străine. * *
Pesla, 20 Aprilie. — Dupe sfârşitul curei de la Mehadia, împărăteasa A-ustrieî va face o visită Regelui şi Re ginel României la Sinaia.
Viena, 20 Aprilie. — Scirl din Sem-lin şi din Belgrad anunţă o criză serioasa.
Apoi se comentează oare-carl incidente care s'afl întâmplat In palatul Regal.
Plecarea Reginei Nathalia este considerată ca un senm de neînţelegere ivită în sânul familiei regale-
Pelersburg;, 20 Aprilie. — Erî a a-vut loc adunarea g neralâ a societăţii slave de bine-facere. Afl asistat la a-ceastâ întrunire miniştrii, dd. Pobje-dono^zefT şi Delianoff, apoi generalul IgnaliefT, Metropoliţii Isidor, loanniki şi Platon şi şeapte ofiţeri bulgari. S’afl desbătut asupra situaţiunel Bulgarilor, a Ruthenilor şi a bisericeî ortodoxe în Austria.
Berlin,20 Aprilie. DepeşI financiare anunţă că d. de Giers ar fl dat demisiunea.
Pe cale diplomatică nu se ştie nimic relativ la această ştire.
FELURIMI
marsilieza-boulangera. — Generalul Boulanger din Paris a rugat pe membrii conservatorului din Paris a cerceta tactul mar-srillaise-il, şi a hotărî, cum se poate cânta mal corect imnul naţional fcances. Comitetul amintit a ascultat rugarea generalului şi a creat o marseillaise, care diferă în cât-va de originalul ve.'hifl. De atunci li s'a dat poruncă strictă tuturor musi-cilor militare ase folosi numai de această marseillaisă normală. Ministrul Boulanger ’şl-a făcut însă socoteala fără de Pa-risienl, căci acest imn modificat a fost poroclit de către Parisienl de «Boulangere» şi nu a mal remas marseillaisă.
A 13-a Mireasa. — El : «Acum, când am cuvântul d-tale, încântătoare Clair-belle, concede-ml o întrebare: Eşti superstiţioasă ?» — Ea : «Superstiţioasă, — de ce te interesează aceasta Jacques ?» — El: «Aceasta ţi-o pot spune numai după ce îmi vel fi râspuns la întrebare». — Ea : «El bine, nu sunt nici cât de puţin superstiţioasă». — El (plin de bucurie) : «Atunci ţi-o pot spune liniştit, — eşti a treisprezecea mireasă a mea».
*
* *
Moravuri americane. — Nu de mult o Americană a plecat cu drumul de fer la Chicago petrecând rămăşiţele mortuare ale soţului el, pe care voia să’i îngroape în patria sa la «răsărit». Ea nu se putea împăca cu ideea de a lăsa rămăşiţele pământeşti ale aceluia, pe care l a iubit aşa de mult, departe în apus. Insă pe drumul la Chicago a făcut cunoştinţa uuul bărbat tânăr şi s'a înamorat de el. Sosind cel doi amorezaţi în Chicago, lăsară pe mortul iubit în depozitul căeî ferate şi nimeni nu
i-a mal văzut de alunei.
*
* #
vorbirea prin semne. — Doctorul Leo-pold Konigstein a ţinut la 28 Martie, în clubul ştiinţific din Viena, o conferinţă, tn care a zis, că adevărata limbă universală este aceea a ochilor. Plăcerea şi bucuria, zise, se exprimă prin ridicarea pleopelor şi sprîncenilor prin aceasta se araLă o parte din albeaţa ochiului, ce mal nainte era ascunsă, ast-fel ochiul reflectă mal multă lumină; de aceea se zice cu drept cuvânt: «Ochiul luceşte de bucurie.» 0 asemenea tragere în sus a musculatu-rel ochiului se întâmplă când un individ se află sub efectul spaimei; însă cu acea deosebire, că pentru exprimarea bucuriei mişcarea se face reped» lntr’o clipă, de o foarte scurtă durată ; pentru a exprima din contra spaima sau groaza, musculatura remâne mal mu t timp în aceiaşi posiţiune, expresiunea esle pironită şi permanent nemişcată; albeaţaperde prin urmare strălucirea sa,ochiul ajunge neînsufleţit asemenea unul mort. Mânia contract! sprlncenile, care umbresc ochii şi îl dafl o expresiune sumbrâ şi înspăimântătoare. La toate aceste efecte, ochiul însuşi remâne desăvârşit pasiv, ca şi atunci când este udat tn lacrimi. Culoarea pupilei n are nici o înrîurire asupra expre-siunel; cel mult s’ar’putea zice, că esislâ o conecsitate oare-care Intre culoarea o-chirilor meridionale de un temperament sanguin saft coleric, afl tn genere ochi negri, pe când locuitorii mal flegmatici al ţârilor septentrionale afl obicinuit ochi albaştri.
Ni se asigură că delegaţii români pentru negociarea oonvenţiunei de comerciu cu Austro Ungaria vor pleca din nou la Viena Dumineca viitoare. Se crede că de astă dată o înţelegere va putea fi stabilită cel puţin pentru închee.ea unui aranjament provizoriu.
Pe de allâ parte, ştiri pozitive din Viena nr spune că acolo încheerea unui asemene aranjament este considerată ca aproape sigură. Chestiunea veterinară care constituia una din principalei piedici la izbu-tirea negociaţiunilor este pe bună cale d’a fi regulată.
; ©
Regele şi Regina au făcut azi o lungă preumblare prin oraş şi la soşea. Toţi cei cari se afinu pe uliţe au putut constata răceala cu care perechea regală a fost întâmpinată cte popor,cu toată solemnitatea zilei.
Ne temem că M.M. L.L. vor fi primite încă cu mai puţin entusiasm în călătoria ce vor întreprinde la 21 curent în partea de sus a ţârei.
Această temere pare a fi împărtăşită şi de guvern căci poliţia Capitalei se pregăteşte deja a face ca MM. LL. so fie precedate în Moldova de un însemnat numer de a-genti experimentaţi în Încălzirea sentimentelor dinastice.
Putem chiar asigura că acum câte-va zile stimabilul Ulm^anu a fost văzut la Iaşi.
m
Dupe Te-lJeumul care a avut loc la Mitropolie, miniştrii, corpul diplomatic şi ofiţerii generali şi superiori prezenţi în capitală aâ fost admişi se prezinte felicitaţiunile lor M. S. Regele.
Consiliul comunal al Capitalei se va aduna mâine pentru a alege un ajutor al primarului în locul d-lui Gr. Cerkez, demisionar. Se zice că persoana care are mai multe şanse d’a fi aleasă este d. Alex. Vlâd jscu în faţa candidatureî căruia, sprijinită de d. primar, d-nii Dânescu şi Hernia s’au retras.
•
Aflăm dintr’un izvor autorizat că guvernul se ocupă d’a organiza o agenţie telegrafică care se fie cu de-sevirşirela dispoziţiunea sa. Această Agenţie, subvenţionată de Ministerul de interne şi al afacerilor străine, va fi pusă sub direcţiunea redactorului şef al uneia dinziareleoficioase.
Inauguraţi unea târgului de rîrnă-tori de la T.-Severin va avea loc la 15 Mai viitor. D. Ion Brătianu, prim-ministru şi ministru al agricultu-reî, industriei, comerciuluî şi domeniilor, a promis se asiste la această inauguraţiune.
Trei incendiuri destul de importante s’au întâmplat astă noapte. Unul din aceste incendiuri a consumat aproape de tot hanul numit Niculcea de la bariera Mogoşoai. Regretăm aceasta pentru proprietarul imobilului dar din punctul de vedere al înfrumuşeţărei principalului loc de preumblare al capitalei nu putem de cât a ne bucura d’a vedea disperând acea ruină.
0
Intre numeroasele persoane decorate cu ocaziunea lui 8 Aprilie se află şi d. G. Panu, adiotant al Regelui. Ciudată coincidenţă : în ace-laş timp d Gandiano-Popescu , director politic al Luptei, este trimis înaintea tribunalului corecţional pen tru insultă la persoana M. S.
0
Asta-zi la 4 ore s’au făcut experienţele nouei pompe cu aburi cumpărată de primăria Capitalei.
Efectele pompei au fost in adevăr admirabile; densa aruncă o coloană de apă de aproape 10 milimetri la o înălţime de peste 30 metri vertical. Oblic, coloana de apă percurge 75 metri.
D. 1. Câmpineanu, care asista la experienţe, a mulţumit d-lui căpitan Niculescu, din artilerie, care a ales această pompă, şi a felicitat pe re-presentantul casei Knaust,din Viena, care fabrică atât de puternice instrumente.
Din nenorocire, foarte puţine sunt în Bucureşti gurile de apă care se poată alimenta aspmenea pompe la caz de nevoe.
ULTIMA. ORA.
AGENŢIA ITVYAS Londra, 20 Aprilie. — Ziarele tory insistă asupra necesităţei ce aii parne-lişlil să urmeze în mod judiciar pe «Times» pentru a aproba falşitatea scrisorel atribuită d-lui Parnell. Dar nu este probabil că aceste urmări ar avea loc pentru că Parneliştii aii oare care
3
neîncredere în privinţa imparţialităţpl ziarelor engleze.
Budapesta, 20 Aprilie. — Deputr-ţiunea ungară a aprobat acordul cel nod între cele două comitete, în privinţa flxărel cot I-părţî atribuită fie căreia din cele două guverne în 1 ifra cheltuielilor.
Berlin, 20 Aprilie. — S'a colportat ieri sgomotul în culoarele Reichsta gu'uî că d. Windhorst ar avea inlen-ţiunea d'a demisiona atât ca membru din Reichstag, cât şi că deputat al Dietei din Prusia.
Borna, 20 Aprilie. — Ziarul «Osser-vatore» desminte că Papa ar fi promis sprijinul seu d-lul Puitkammer cu scop d’a facilita germanisarea Alsaciei -Lorena.
Bomn, 20 Aprilie. — Contele Tor-nielli a sosit aici.
Sofia, 20 Aprilie. — Nu s’a semnalat pe timpul câtorva zile ce au trecut nici un incident în interiorul Principatului, afară numai la Varna unde s’a arestat câţi-va muntenegreni cari voiau să profite de sărbători pentru a face tulburări.
Sofia, 20 Aprilie. — D. Beldiman, agent diplomatic şi consul general al României, a sosit aici reluând posesiunea postului săil.
D. Popovici care gerase agenţia României în absenţa d-lui Beldiman, va pleca mâine la Rucureştî.
IMiiUpopol!, 20 Aprilie. — Regenţii, dd. Slambulof şi Mutkurof se află lot aici. Ei nu afl luat încă nici o decisiune în privinţa călătoriei ce afl proiectat de a face în Rumelia.
Biisciuc, 20 Martie. — D. Mautoft stă în casă de când s’a întors la Rus-ciuc. Starea sănâtăţeî sale continuă a nu mal inspira nici o nelinişte.
AGENŢIA L1BEBA
Lisahonna, 20 Aprilie. — Minoritatea Camerei deputaţilor hotărltă se facă obstrucţionism a stat cu pălăriile pe cap făcând discuţiunea cu neputinţă. O modifleaţiune a regulamentului este necesară.
New-York, 20 Aprilie. — Jurnalele sfâtuesc pe d. Parnell de a urmări pe
acusatori.
Londra, 20 Aprilie. — O scrisoare din partea lui Mahdi ameninţa pe Regina Angliei că va merge asupra Egiptului daca Ea nu se va converti la adevărata credinţă.
Madrid, 20 Aprilie. — Ex-mareşalul Bazaine merge din ce în ce mal bine. Toate ziarele blamează atentatul. Asasinul Hillerand va fi judecat în Spania. Pumnalul cu care s’a servit nu era înveninat după cum s'a crezut la început-
NUVELE FINANCIARE
Renta română la Berlin 94,60. Rublele 178,65.
—x—
Renta perpetuă la Paris 90,50. Otoma nele 513,75.
—x—
Consolidatele perd 1/16 făcând 102 7/16. —x—
Deschiderea Vienel liniştită tnsă eu tendinţă mal puţin bună.
Napoleonul 10,04.
Creditele 283,75.
—x—
Bursa noasLrăe lipsită de orl-ce afacere.
Agio 17,25, cu tendinţă spre urcare.
—x—
Daciele au căzut până la 248 1/2, din cauză că se vorbeşte de un dividend relativ inferior, proporţional cu anii trecuţi. —x—
A început sâ se vorbiască din noti despre un proiect de contopire între societăţile de asigurare Dacia şi Naţionala.
Pe cât şlim, acest proiect care surtde oare-şl cum unor posesori însemnaţi de acţiuni de ale societâţel Naţionala şi care ar corespunde în mod avantagios combi-naţiunilor de afaceri ale societâţel Dacia-Romania, nu e de loc pe cale de a 9e realiza.
SURZENIA
Recomandăm cu tot dinadinsul persoanelor lovite de surzenie. Microphonul aurii-cular Imperceptibil inventat de D-nul Doctor Mâine din Paris. Acest precios instrument acustic este aprobat de Academia de Mediciua din Paris şi a obţinut medalii de aur la exposiţiunile internaţionale din Paris şi Anvers. El se adaptează la conductul auditif se pune şi se scoate dupe voe, permite de a lua parte la o convorbire generala, redă organului celui mai rebel funcţiunile sale şi vindeca sbâr-niiturile, Se poate zice despre microphonul auricular că el este pentru urechii cea ce sunt ochelarii pentru ochii. Aceste resultate sunt dobândite fara remedii şi fara o-peratiuni şi aparatul nu pricinueşte nici supărare nici durere. Se primesce fraiieo prin poşte inprenna cu instrucţiunile necesare trimiţând un mandat poştal sad uncek de (cinci zeci) franci la inventator. D-nul Doctor Mâine 142 Rue Legender Paris.
www.dacoromanica.ro
EPOCA 9 APRILIE
EVBSSmBVX,
2T’

sw^nw^-^-TMwr-^/y	mmu f avu mm.ma
din judeţul Ra-lîlLIMl căO, având pe ea puţuri de păcură, locuri de arat, lâneţfl inaşuri şi o moară ; se dă în a-rendă de la 23 Aprilie viitor 1887. Do ritoril se vor adresa la doamna Ca-tinca Em. Crupenski în Roman.
ŞAMAN TA DE IN 5?*
tatea cea mal bună, foarte curat. Se află de vânzare la proprietatea Cani-pincancn un chilometru departe de oraşiul Focşani.
PRIMUL ftTELIER DE TE^PLftRIE
S. EMAN UEL
No. 1, Str. Luterana, No. 4 coltzul Stirbey-Vodă
Efcctuiazâ orî-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE UE LAMPEURI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.
DE VENZA RE
O 31ARE CANTITATE 1>I
BUTOSIE DE ULEIURI
POTRIVITE PENTRU APS DE PLOAIE
,,STELLA“
F,al:>r*ioa «Re sepun
Calea Victorei, 66.
DE ÎNCHIRIAT
De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. IllQTT din Slr. Luterana No. 15, mobilate si nemobilate avănd 22 camere, grajd de 10 cal. şopron de 5 trăsuri 2 pim niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Asemenea şi de arendat de laSf. Gheorghe viitor moşia d-sale Gopaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişlc.
Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5seara.
Cal. Victorii
Pal. Dac.-Ilom.
LA ORAŞUL VIENA
 LA VIILE DEVIENN
vis-ă-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele prntrn leftlnatnte *1 soliditate armatoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
F8ţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calităţile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colo rate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după «iulemal profesorului Dr. G. «Ineger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru (idantati. I.nrettes «ITrouNonri pentru ropil. Trouwourl pentru penslouate, oteluri si restaurantul-).
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAI.06U NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
C*LEA‘ VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
DE ÎNCHIRIAT
Casa din Strada Sfinţi Apostoli No. 42, cu două ătage, aproapede cheuri. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Viei orii No. 74.
nC IWOUIDI ftT Un apartament de U L fit Un In! Kt crncl camere între care nn salon spaţios, osebit cuhnia mare, mansardă, podfl sistematic, şi pivniţă.
Calea Victoriei No. 72, în colţ vis-a-vis de palatul Regal.
A se adresa la proprietar în acelaşi acoperământ.
MTTEAT7AT)r uă casa situata In strada VLllZiAnJl Taurul N-o 6 cu patru camere, dependinţe, grajdu şi .şopron, pută şi curte pavata. Doritorii se voradresachiarar.rlo.
_______________________________(10-3).
LIBRĂRIA IR, HERTZ Strada Mihaiu-
Vodâ se mută în strada Smărdan (germană) No. 18 vis-a-vis de Hotel Concordia. De vânzare maclatură cu greţuri moderate.
DE VENZARE
200 pogoane moşie, în apropiere de Bu-o oră şi 18 minute cu
cureştt cu trăsura calea ferată.
Doritorii să se adreseze calea Picvneî No. 57.
EREZII L. LEMA1TRE SUCCESORII
_—_______
immade feb si \m\ - atelier mecanic
BUCUREŞTI, — CALEA VACARESTI2SI, — BUCUREŞTI
Se însârcinâză cu construc-ţiunl de turbine si mori cu preturi mal reduse de cât acele in Viewa si Pesta.
4R /f\ J ^	pheţul
A f/t ■—■	s®*» IA*.'IO Oft Unei mor! cu 1 piatră de 36
lei 1900, cu l piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 38 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie safi mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teasenrf de vin etc.
Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete dâcaiiville, tzeve de tuci. Mare asortiment de pi etrede mnnni. Lr Fertâ-soiiB-Jouars.	111

II N CTimCiyT de curs superior a-U II Oi UUL.l1 I vândcâle-vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clasele primare. A se adresa la administraţia ziaru-lul EPOCA
SE CAUTaTn POST corttii8't
G AL ATZI
o moşie sau si ambele goviste HI.
Informaţii Strada Târ-15-4.
GRAND HOTEL NATIONAL
Galaţi. —STRADA MARE — Galaţi
MARII Vil dist-Oltu, plasa Serbanfetî IiIUdIA I HLLTI partea, D-lui Nicu Moscu in întindere de 2fi00, pogoane din care 226, semanste grftil de, toama si 60 orzu. Se arendează de la23 Aprilie 1887. Ase aJressa Strada Minerva No. 12’ bis.
MVP1\I7ARB CAI MARI o pereche
VEll£in.i\E pentru trăsura, a se a-dresa Stada Baliştea, No 11
RAŞCA GRADINA
se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATIŞTE No. 11.
Cel mal rnare şi elegant Hotel din acest oraş, situat în centrul oraşului în apropierea tuturor auloritMilor şi caselor de comerciu, având trei faţade ale că or toate ferestre nfl vederea în stradă Cu desăvârşire din nou montat şi re la urat du pe stilul cel mai modern, având Restaurant si Cafenea foarte spaţioasă, băutor, streine si indigene din cele mai alese Curatei-ia exemplară. Salon pentru Soarele, .Nunţi, BanohcturI şi altele Consumaţiile de p ima calitate cu preţuri moderate.
Rog p- onor. p. T Voiajori a nu perde »ara ocasiune de a visita acest renumit notei.
Cu toată sti r a
I. ENGIIKE, Anfreprenpr.
iXf
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mn mare şi e'rganl liotei din ţară, sit- at pe Calea Victoriei în faţa stradei Lipscani, din nofi < Indit, având patru faţade, st-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. Cu desăvârşire noii montat, dupe sistemul cel mai modern, având restau antsi cafenea foarte spaţ oasă, berărie şi alte confort ri,curăţenie cea ma esemp ară Salon pentru soarele, nunţi, bancueturl şi altei . Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel ma: prompt
F*H. HUGrO
ANTREPRENOR
PR0PIETARUL HOTELULUI HU60 DIN BRUIA
•X*
INSTITUTUL COtOHEStli !,' *lr*m"“J<'
în strada S-tii Voevozi, No. 27.
St. Georgho
DE ÎNCHIRIAT
In Strada Sfântului Ion nod No. 13, lângă piaţa-mare. Se închiriază de la 23 Aprilie 1818, două case, una mare în funndul cur-ţei se compune din cinci camere pentru stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivniţă şi gradină. Una mică lângă stradă se compune din trei camere pe.itru stăpâni, una pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru informeţiuni a se adresa d-lui N. A. iacovakiStrada Mercur, 4 bis de la ora 12 până la 2 dupe a-miază.	(15—10)
nr IVGIIIDIIT Casele din CaleaGriviţa No lift I lljlllll 1 I 51, în care se allâ Institutul
Cocorâscu, compuse, din 14 camere, pivniţe, încăpătoare şi grădina cu chioşc.	8-3.
ORIGINALE
MASINESINCER
Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-Jitati si in durata
Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune
NOILE MAŞINI DE CUSUT CU BRAŢ INALT,,IMPROVED“
La exposiţiunca internaţională dii Edinburg in Octombre a. t. aO primit cel mai înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singerdin toate maşinele de cusut expuse.
= MEDALIE DE AUR =
Vânzare în rate, si contra bani cja.t,a. unrabat oonv.
Depou) acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi în toate filialele noatre.
Iaşi	Strada Lâpuşneanu
GW CI HI I hi f‘ E fi	Galaţii	»	Domneasca
. II LI U L Iii U L II	Craiova	»	Lipscanî
Băile Eforiei	Ploesti	»	Lipscani
__BUCUREŞTI 	Botoşani	»	Mare
ea
■
T.-.severin
Aurelianu
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipseam,No. 33 Cursul pe ziua de 8 Aprilie 1887
VALORI
Cump.
Vând.
5 0/0 Renta amortisabila. . . 94
5	0/0	" română perpetuă.
6	0/0Oblig.deStatlHur. couv.i 86 1/2 Impr. cu prime Bucur, (lei 20} 33
7	0/0 lmpr. Munic. Emis. 1883 72 1/2 10 lei Oblig.Casei pens (1.300) 205
5	0/0 Scrisuri funciare urbane 83 1/4
6	0/0	»	»	»
7 0/0	»	»	»	99 i12
5 0/0	»	rurale	»	87
7 0/0	»	»	..	103
Aur contra Argint sau bilete. 17
943/4
87 1/2
36
73 1/4 215 84 1/4
100 1/2 87 3/4 104 1/2
li 1/2
TIU VEN7ADE ARMASARI si IFRE U£ VEttZ.An£,ie prasila, MWZl, CAI de A» FUGARE antreuali de pur
singe englezesc.
A se adresa Iad. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov).
NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
IM'. 8.S. PĂRINŢI BENEDICTIN!
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don MANUELONNE, Prieur 2 MEDALII DELII: Bruaella 1880. Londra 1884
ce!e mai inalte recompense
NVENTATA
IN ANUL
I373
OE PAR. PIERRE
BOURSANO
întrebuinţarea zilnică a Elexirulul dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosâ de câte-va picături In apă, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe care't albeşte, consolisâu-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN I807
AGENT GENERAL
SEGUIH
3,
RUE ‘GUERIE,
bordeaux
Deposit la toate larmaciile, parfumeor! şi Coafeori representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Ageutiâ Comerclăld Fiuucezâ dtu Gâlnti si] ucursblele ci.
AVIS IMPORTANT
MARE
DEPOSIT DE VINURI VECHI
Albe si TSTecjre
cu 50 b. litru.
Se vinde mal eftin de cât ort unde recomand cu deosebire onor. public
MARE CAZIN SOTIR
No. 12, Strada Piaţa Ainzi, No. 12 Aranjat din noa foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci.
NB. Cazinul ae închiriază pentru ba-luri punţi etc.
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
COTVST/NTTJSr SIFlOCFill
— No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 —
Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere într’un mod elegant, In toate stilurile şi orî-ce luc-rări de tapiserie.
/F’i'cîtu file moderate, eseoutiunea la. timpul lxotax’ât.
CONSTANTIN S1ROC11I.
tem
Cui
fi
DE (iKOSCHOUHZ DE GROSCHOWTZ
tu: pmhtuaxu ui: fokti.am»
n oi: porţi.ax»
DE PUKTLAX»
»E PORTA.AX» DE (iROSCHOWUZ
ui: pokti.axi>
Atragem atenţiunea d-lor constructori si arhitecţi că numai nouă ni s'ainoredintat vinderea faimoaselor produse de t IMEX I Oi: POU1LAXD DII 4.KOSC1IOWAIZ. a urai « alitalr entj superioara tutulor relor-l’alte potluse similare.
PRECIURI MODERATE. FUBXISAREA PROMPTA
DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA ARBENZ
et W O LF SLrada Sf. Dumitru No. 3.
aBMHMHHMHI
it&L1
MEDALIE DE AUR
Yieua 18143
Autorisata de consiliu deliygiena si salubritate
dentXlina
ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Dr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu arid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinii, boahde gurei si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 tlacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Depnaite la Bucureşti: F, IV. Xvrner, l. O-) vesti, Bruss Stela si Braniulus—llraila Fabini, 5 —Botoşani, llujriat, — Oorohoi, llaque.
NUM AI I O LEI
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
g -«IN MĂRIME NATURALA x
- Se efectuează foarie exact dui. u„omv, rimisâ. Executarea In cel mult ~ 10-14 zile.
Fotografia remâne neatinsă.
Asemănare fidelă se garantează.
La trimeterea fotografie! trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Sieţjii'ied Godasoher WIEN	II. G) ■osse Pfarryasse 6
X’
I


D-"‘ A.VIANU
fost şef de clinică ta profesorii Galezowski din Paris
Domini si Doamne î
Cine vrea să câştige foarte multe parale şi să facă avere în scurt timp lără risc şi cunoşliuţs speciale este rugat să scrie imediat Dom. Thiza, 52 rue d'Assas Paris.
Afacere nouă şi de mare importanţă.
CC P R IlTfl 80,000 «le franci asi-OL UHU I M guraţl înlr’omoşie. Pentru or!-ce desluşire ase adresa la biuroul d-lu! avocat Alecu A. Balş,24 sLradaDreaptă, în toate zilele de la 8 la 10 dimineaţa şi de la 5 la 7ore si-ara.
Mini
Dă consullatiuni pentru boale.de OCHI, URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni dc hirurgio ocubu-ft.
Buc resti, Calea Văcăreşti No 53 (alături cu spitalul Xenoci-at) de la oroie 2—4 dupe amiazi.
Pentru seraci dimineaţa de la 8—9.
I

RECOMPENSA BUNAd8^;:
că căţea neagră, râsâ SeUer-tiordon» răspunzând numelui I>OR Se va da o recompensă bună celui care o va aduce la redacţia ziarului Epoca
DIAMANTELE COROANEI FRANCIEI
mm ni ■ u # mu rin u ■ n im
VINDERE LA 12 MAI 1887 SI IN ZILELE URMATORE, LA 2 ORE
IN PAVU.IONUL FLORE, SALA STATELOR
A se adresa pentru informatiuni: la d. D. E. Maignan & C it!la Cair si Ternau-Bey la Constantinopol si la Paris, 24 Avenue Friendlaud, pe timpul Expositiei si al vinderei.
Xipocjrafia Ziar*ului ,,Epoca*
www.dacoromanica.ro