ANUL II No. 409
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI SI 9E PLĂTESC TOT-O’AUNA ÎNAINTE
IN BU^t'BESCI La casa Administratiunei IN TAR I: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni °0 iei, 3 luni tO lei.
IA S1BKIAATATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
V*entru t an 50 le; tî luni 25 lei.
IA PARISs Segaseste jurnalul CU I!îOn«. numerul, la Kioscul diurn* UonArnnrtrc U3 Bulevardul St. Germaîii No. S I.
MANUSCRIPTELE NU Sf IKAP01HI Origore VENTURA
Prim-redaeto.- responsabil
0 SINGURA EDITIUNE
DUMINECĂ. 5 (17; APRILIE 1887
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.a Pari.: la Agenoe Havas, place de la bowse, s.
Aueiirr l.iiirr, rue Notre Dame des Victoires 50, (Place de la BotirseJ pentru PnrU, Frauda, lirrninnia, Aiistro-fugaria. Italia si Marea Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 SÂNI UN NUMER VECH.b
REDACŢIA SI ADMINISTRAI IA
l/o. 3.—Pi iţa, Episcopiei.—No. 8
VIU DIREGI IE
AFACEREA 0FICERIL0R
CRIZA BULGARA-MINISTERUL ITALIAN
POVESTEA EPURELUI
FEMEIA MORTULUI
NOUA DIRECŢIE
Guvernul s’a decis a’şi schimba planul de campanie, şi am vezut a-laltă-eri doue simptome ce ne prevestesc care va fi noua direcţie. Joi dimineaţa se făcea o perchisiţie la ziarul Lupta pentru a se descoperi autorul unui articol în contra Regelui, şi Joi seară sosea o telegramă din Velcea, anunţend că s’a tras doue focuri asupra celor care au a-vut osebita onoare d’a fi condemnaţi deunăzi de juriul-Simulescu.
Nu facem nici o asemănare între aceste doue fapte, căci.... asemănarea se impune. In Bucureşti, d. I. C. Brâtianu vroeşte se suprime libertatea presei. Aci însă, se lucrează cu perdea. In Velcea, amicul d-lui 1. Brâtianu , prefectul Simulescu , vroeşte se suprime pe cei de care îi e teamă. Acolo se lucrează fără perdea. Cu perdea or fără perdea?.... lată toată diferenţa.
Dacă guvernul colectivist a îndrăznit a face acest ultim pas, a lua în mână această ultima armă în lupta de moarte care o susţine în contra noastră , orî-cine înţelege că suntem în fata unui sistem întreg de luptă pe care s’a hotâ-rit ei se'l adopteze. Gând un guvern e compus din oameni cari au scris în Alegătorul Liber şi în alte ziare, cari au chemat pe Rege,Carol de Hoţenzollern, Şarlă Ticăloasă şi cele-l-alte, cari au insultat în modul cel mai grosolan şi cel mai desgus-tător şi pe tatăl, şi pe muma Regelui, şi pe Regina, cu cunoscuta şi desgustătoarea glumă despre Safta goală, şi, ca se ajungă infamia la culme, pe mica princesă Maria — o copilă 1 — când acest guvern, zic, fiind compus în acest mod, împinge impudenta până a face procese de presă pentru insulte adresate Regelui, e evident câ’şi joacă ultima cartă, şi că ştie că va muri dacă nu bi-rueşte.
Gând, pe de altă parte, se închid cât se poate mai mulţi membri ai opoziţiei, şi când revolverul şi puşca devin unelte de guvern şi mijlosce d’a suprima pe adversari când ei sunt In Închisoare, ori-cine vede că aceste... energice resolutiuni nu sunt altceva decât sbuciumările de agonie ale bestiei turbate şi primejdioase. Pen’ in ultimele sale momente, ea cată se muşte şi se omoare, dar se vede că nu mai are zile.
Ge trebue făcut, fată cu noul sistem, fată cu accesul de turbare ce a cuprins pe colectivitatea, fată cu declaraţia de rezbel veditâ ce ni se face ?
Un singur lucru, un lucru aşa de simplu, încât nici nu ar fi nevoe se’l spunem.
Fată cu guvernul, suntem acum In caz de legitima apărare. Oricărei încercări violenta din parte-!, trebue se respunză o violenţă egală din partea noastră. Când »e va închide un ziarist pentru
un articol violent, se se publice zece Articole încă mai violente, când va fi bătut un cetăţean din opoziţie, se mănânce bâtae zece colectivişti,cînd va fi închis fără drept un opoziţio-nist pe o lună, se ştie colectiviştii că se pet aştepta la zece luni de închisoare. Va ţine lupta un an, doi ani, zace ani, dar vom vedea cine o s’o pată la sfîrşit.
Şi dacă Regele încuviinţează a-ceste procese de presă, dacă nu stărueşte pentru a se obţine o grabnică represiune a asasinatelor din închisoare şi din afară, dacă, într’un cuvînt, Regele îşi ia locul şi el într’un mod vedit şi sfruntat în rândurile coleetivităţe', vom fi în drept d’a T considera ca un duşman şi d’a lucra în consecinţă.
Alecu A. Bais.
1
torile Paştilor şi va pe!rece o lună în o-raşul nostru.
Generalul Anuenkoff se va întoarce în curând în Asia-centralfi spre a dirige lucrările de construcţiune a liniei Amon-daya şi Samarkand.
Itonifl, 15 Aprilie.
Ziarele de aicî anunţă că Regina României va sosi în curând aici spre a vi-sita pe Suveranii Italiei.
GESTIUNEA ZILEI
AFACEREA OFIŢERILOR
TELEGRAME
AGENŢIA HA VAS
Paris, 15 Aprilie.
Nişte ştiri din Petersburg, anunţă că o parte din garnisoana din Merv a primit ordinul d’a pleca la fruntaria afgană.
Caii-, 15 Aprilie.
Un aviso engles a întâlnit transportul italian «Venezia» ce se observa spre Suez.
Suaklm, 15 Aprilie.
Se anunţă că 25,000 Abisinienî, sub or-dinelelul Rasa-Alula,se prepar sfe atace pe Italieni.
Municii, 15 Aprilie.
Archiducele Albert a sosit aicî. 121 a fost primit la gara de prinţul regent şi de to^I principii familiei din Bavaria.
Belgrad, 15 Aprilie. Nişte emigranţi bulgari au fost arestaţi şi expulsatî la PiroL şi Zailchar. Ei eraţi bănuiţi că voiau sâ turbure liniştea la frontieră.
Solia, 15 Aprilie.
Se anunţă din Filipopol sosirea în acest oraş a regenţilor Stambulolf şi Mulcu-rolT, cari aii fost primiţi cu entusiasm. Dup& vacanta de Paşte ce o vor petrece la Filipopol, d-nil Stambulolf şi Mutcuroif vor face probabil o călătorie în Rumelia Înainte de a se reîntoarce la Solia.
Cu începere de azi administraţiunile şi ministerele sunt închise la Sofia pentru sărbătorile de Paşti, cari vor dura în mod oficial până Miercuri seară.
AGENŢIA LIBERA
Yiena, 15 Aprilie.
Ziarul «Nawodny Lislv» pledează pen-
tru Introdu • toi ici
zice ziaru s -
bise slave va j.»u 800 «
i ;ile slavilor ca-In acest mod, e capăt conflic-: l între Papa şi
tulul ce * x sta > slavi.
vf ; ta, 15 Aprilie.
Ziai	respoudeuz» a-
nuntă l'L’l u ocasiunea sărbători.	e Giers, Marea
Crucea omilii	r care va fi în-
sutită de c ii re . ografă în care
Ţarul
nistru)
aproba pol
urmată de mi-
Ziaru! vile.ei sgomot tripla a u
Aci c ş. i a V i lusiunl a; upra u.
v; -i a, 15 Aprilie, i resse» declară că irea Turciei In
3.
Ut-rl in, 15 Aprilie, i’ nu ... face nimeni i-;e va putea lua
Turcia	U. 'ă.
Soba, 15 Aprilie.
Circuli	călătoria între-
prinsă d eu c ai i ulo i şiMutkuroff în
intenoi i.....	> .ia 'aport cu mf-
surile c e	d. iiâid să ia.
Ytent, 15 Aprilie. -*st» constată că puterile ar trebui nea bulgară, căci ■ .. Jla sâ se ajute adresa principe-
Atitudinea presei independente în cesti-unea brigadierului Cudalbu a produs o oarecare sensaţiune în cercurile militare. Am auzit pe unii ofiţeri criticând în mod foarte aspru pe acel cari aQ provocst întrunirea din sala Joji şi chiar pe aeei cari aQ luat parte la dânsa.
Ştim cât de delicate sunt cestiunile cari se raporta la armata şi am dovedit în coloanele acestui ziar ca ara evitai cât am putut d a | atinge aceste cestiunî, dar în cazul care ne ocupa asta-zl, credem că lucrurile aQ fost râQ înţelese de la început.
Un fapt regretabil s'a produs; un voluntar a fost maltratat de nişte ofiţeri.
Camarazii voluntarului aQ crezut ca este de datoria lor d’a protesta contra acestui fapt care, de altmintrelea, este pedepsit de legile militare şi aQ provocat o întrunire publică în care aQ vorbit cinci oratori şi s'a luat o resoluţiune.
Datoria noastră de ziarişti ne impunea d a ţine publicul în curent de cele ce se petrecuseră. Am facut’o fără părtinire şi fără a ataca pe şimenea.
Aşa dar.nujji se poate imputa absolut nimic în ce priveşte atitudinea noastră faţă cu armata şi cu corpul ofiţeresc.
Am blamat şi vom blama tot-d’a-una bătaia în armata. Aceata o vom face-o din puntul de vedere al prestigiului armatei care reclamă ca soldatul s£ fie respectat spre a şti şi el se se respecte.
Nu înţelegem dar pentru ce armata s'ar simţi atinsa de observaţiunile noastre.
Ea nu este solidară de fapte izolate care cad sub asprimea legel.
Suntem însă datori se’l zicem ca se bage bine de seamă se nu cază în cursa ce i se întinde de către colectivitate. Un ofiţer, sub influenţa superăiel, poate se uite legea până a lovi pe un inferior, dar nu putem crede că chiar acest ofiţer ar susţine un singur moment principiul batâel în armată. Guvernul s'a grăbit a profita de ocazia ce i s'a prezentat, pentru a semăna vrajba intre opoziţie şi militari.
Dar nimenea nu va cădea în această cursă, Oposiţia a aretat tot d a una cea trial mare solicitudine pentru armata, singurul lucru de care ne mai putem făli în aceasta ţară. Nici un ofiţer n’a fost nedreptăţit fără ca se găsească un apâraior îrt rândurile noastre. De la noi dar nu va veni nici o data ura.
Iar armata are prea mult simţimântul datoriei, prea mult respect pentru scopul el, pentru a se înjosi un singur moment până a deveni instrumentul colectiviiaţel.
Afacerile pendinte îşi vor gisi soluţiunea or care o fi, dar tentativa guvernului d'a semăna vrajba între civili şi militari va re-mâne, suntem siguri, infructuoasa şi va alcătui numai un noQ capitol, cel mal grav din toate la rechizitoriul ce seva face mal pe urmă în contra guvernului Încă o dată, nu, e cu neputinţa ca armata se primească îndemnul la resbelul civil ce ’I adresează guvernul.
Fostul guvernator al Băncii naţionale ' devenind pnmar.aavut deprimă grije 1 să’şî creeze cât mai multe fonduri, pen- 1 tru ca în urmi să facă cât maî multe ’ cheltueli.
Aci stă tot secretul imprumutulul de 13 milioane.
Nimic nu explica necesitatea acestei noul datorif.	{
Lucrările proiectate sab în curs de j esecuţiune erau acoperite prin fondu- j rile deja disponibile din imprumutu- J rile de 15 şi 16 milioane, aflate la casa de depuneri.
Conversiunea atât de mult agitată a imprumutulul cu lozuri municipale din 1869 de asemenea n’a ajuns la un resul-tat; din momentul ce Comuna n’a putut găsi o formulă asupra căreia să obţie consimtimântul consortului împrumutului din 1869,ori ce proiect de stingere şi cu atât mal mult de conversiune a a-nuitaţil de l.iOO.OOO.n’are nici o raţiune d’a fi.
Afară de aceasta, chiar dacă un a-cord ar fi intervenit, am avut ocaziu-nea de a demonstra încă de mult—de când s a vorbit pentru prima oară despre noul împrumut municipal—că el este'inutil şi neoportun. Arătam atunci şi mijloacele cum s’8r putea realisa stingerea Împrumutului cu lozuri, fără să se recurgă la noul datorii.
Dar împrumutul s’a făcut.
«Monitorul Oficial» de ia 1/13 Aprilie publică şi legea care ’\ autoriză.
Nune reraâne decât a studia sad mal bine a denunţa publicului afacerea scandaloasă, care se ascunde sub denumirea de noul împrumut comunal.
Acesta e primarul oraşului. Aşa şi-a inaugurat venirea In
tea Capitalii.
frun-
Ziarui <5	V <
d. Stoil ul te rest -i um .e alt-lel p., ui l.ulga v siugur şi ' .iu *1 s-Iul de B - ei't L). Sloi ■,	m> de-,
moţul i foarte hui sarcina
iute un i-t:	inii
acuma.
că, cu tot sgo-ia este totuşi Regeu(a a în-ţnie d aci îna-'eral ca până
Garai-
plecare.
de
Vămii a
• rHi.uip, 15 Aprilie.
este gata de
iţ, 15 Aprilie. l.u Vi aici de serbă-
HUIMtLELE llllHimiLOIi
Nu putem să maî tratăm de afacerile şi isprăvile Primări! Capitalii,fără să nu ne reamintim născocirile caraghioase şi istorisirile fantastice ale imaginaţiu-nel orientale.
De când s’a ales noul consilib comunal, de când d. Ion Câmpineanu e primarul Bucureştilor, nu trece zi fără să nu avem de înregistrat ver-o nouă ha lima comunală.
Nouit consilieri şi cu alesul lor, au ţinut să'şi schimbe numele: din edilii Capitalii ab devenit halimelele ora şuiul.
Situaţiunea bugetară a Primăriei era din cele maî încurcate în ajunul alegerilor comunale.
încurcătura deveni haos dupe alegeri.
Deficitele veniră de se adăogară deficitelor, In cât nu mal ştiau cel de la Primărie care In cotro sâ apuce.
Nu convenea însă autorităţii comu-munale, nu convenea nici guvernului să declare alegătorilor că deficitul batea la poarta Casei comunale.
Odată alegerile făcute, nu mai există nici un interes de a nu da pe faţă deficitul, de a'l arăta chiar mal mare de cât In realitate.
Sâ dăm câte-va ţifre spre a se vedea cât sunt de Întemeiate zisele, noastre.
Zilelţ^recute—la finele Iul Martie— consiliul comunal a stabilit tabloul cum trebue să se întrebuinţeze împrumutul de 13 milioane.
Iată ce citim In acea listă :
Fond pentru stingerea deficitului de la finele eserciţiului 1885 —86 lei 655,495 35
Dito, deficitul prohibii pe 1886—87 lei 750,000
Dito, pentru datoriile din anii din urmă şi împrumuturile la Casa de depuneri, după iista votată de consilib : Lei 540,000
Cu alte cuvinte, până la 1 Aprilie 1887, Consiliul comunal a contractat deficite şi datorii din bugetul ordinar —In mal puţin de doi ani—în sumă de : Lei 1.045.405,35 Când, In ajunul alegerilor, am des-văluit acest deficit,am primit cele mal alese epitete din partea guvernanţilor, Li biue, asla-zi, alegem si însumam lipsa de aproape doua milioane din elliar un aci oficial al Consiliului Comunal.
No. ne mulţumim numind Halimale şi pe consilierii şi isprăvile lor.
Primarul, care văzând deficitul şi greutăţile bugetului, nu se gândeşte la alt de cât să ceară mărirea lefel lut cu 50 O/o. nu poate fi de cât o Halima.
Consilierii, cari aprobă un asemenea dar, sunt alte Halimale.
Primai ul, care după ce ’şl asigură o leafă de 1500 lei pe lună, are grije de a'fi crea prin buget fi o curte a sa specială, compusă din patru agenţi ataşaţi persoanei sale, Întocmai ca marchizii şi principii lui La Fontaine, nu poate fi un om serios, ci o parodie de Halima,
Articolul 1 din Legea împrumutulu de 13 milioane publicată în No. 1/87 al Monitorului oficial prevede modul tp-pirlisării acestui fond. Nu se vorbeşte In zisul articol ca din împrumut să se acopere deficitele esistente în bugetul ordinar, căci iată textul lui :
Art. I. Pentru stingerea împrumutului cu loturi din 1669, pentru plata de exproprieri şi alte cheltueli angagiate în afară de prevederile budgetare, pentru noul lucrări de edilitate şi igienă publică, pentru mobilier, material didactic, precum şi pentru construcl,iunl şi lucrări cari ’l vor spori veniturile, comuna Bucureşti este autorisatâ a face un împrumut de 13.000.000 lei.
Art. II. Obligaţiunile acestui împrumut vor fi emise în forma, cu dobânda şi cu toate ccla-l'alte condiţiunl şi privilegii prevăzute de legea din 11 Iunie 1884, publicată în «Monitorul oficial» No. 56 de la 14 lume 1884.
Art. III. Un regulament comunal, aprobat de consiliul de miniştrii, va regula condiţiunile şi modul retragere! din cir-culaţiune a titlurilor împrumutului din 1869, cum şi distribuirea fondurilor provenite din noul împrumut.
Faţă cu acest text positiv al legii, întrebăm :
Ce a autorizat consiliul ca să ia lei 2 milioane
din imprumut şi să le treacă la acoperirea deficitului?
Legea ? nu; ea vorbeşte de toate, afara de deficite.
Cheltuelile angajate peste prevederile bugetare, de care se face menţiune în articolul i, nu pot fi privitoare la deficite, şi apoi se ştie că : nici o interpretare nu e permisă In materie de buget.
In fine, ca o cheltuiala să fie fâcutâ a trebuit să existe un credit, urmat de o ordonanţare. Deficitul, din potrivă, e provocat de insuficienţa Încasărilor.
încă odată dar, ce a autozisat pe primar să rupă din imprumut aproape a 6-a parte spre a acoperi cu ea golul bugetar ?
In timpun normale, sub o administraţie legală, o asemenea decisiune a consiliului se numeşte călcare de lege.
In caşul nostru se chiamă Halima; şi în cestie de halimale, nu e cu putinţă nici să discuţi, nici să proteştl, nici să te ridici cu indignare.
Cu halimale şi de halimale nu poţi de cât să rtzl.
BULETIN EXTERIOR
CRIZA BULGARA-MINISTERUL ITAUAN
Printre telegramele sosite astă-zi,este una care, dacă s'ar adeveri, ar putea avea consecuenţe grave. El ne anunţă că d-1. StoilofT ar fi declarat la Viena că, dacă Puterile vor întârzia a regula cestiunea bulgară, poporul bulgar îşi va face treburile singur şi seva adresa pentru aceasta principelui Alexandru de Battenberg.
Noi prevăzusem de mult o asemenea eventualitate, însă nici o-dată nu T-am atribuit o bază serioasă şi am conside-rat’o mal mult ca o ameninţare, prin care Regenţa bulgară voeşte a sili pe Puteri să intervie şi să Împiedece restabilirea inrăurirel absolute a Rusiei In Bulgaria. Dar nu credeam ca încercarea aceasta să fie încoronată de succes.
Să ştie că idearestabilirelprincipelui Alexandru pe tronul Bulgariei, a fost de mult părăsita de puteri In urma a-titudinel energice a Rusiei In această privinţă. Ne pare dar puţin probabil că ştirea unei întoarceri a principelui Alexandru să fie întemeiată. întoarcerea principelui Alexandru de Battenberg la Sofia, ar fi semnalul unul conllict, căci Rusia va merge de sigur până la rez-bol, mai bine de cât să admiţâ o asemenea cornb inaţi une.
•
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA ~ 5 APRILIE
■'L-MI
sa, ai zis câ faci o lege tn contra vânătoarei ! Apoi ce fe! de lege este aia. dacă mă văz ameninţat să fiii măncat fript ?>•
—	Legea nu s’a votat Încă, răspunse ocârmuitorul; n'am ce'ţi face. Păzeşte-’ţi singur pielea !
Plecă iepurele a casă foarte trist, foarte Ingrijat şi necăjit, blestemând ceasul In care ’I venise gustul să se a-rate lauduros şi bătăios.
Când colo. tocmai lângă pădure, se întâlni cu vânătorul. Acesta puse puşca la ochii! şi trase un foc. Alicele nu’l nemerira.
Gata era şi vânătorul să tragă şi al doilea foc, daca nu'l cădea iepurele In genunchi şi nu’l zicea cu glasul tremurând : «Ei! al văzut că nu sunt fricos. Prin urmare, opreşte-te, numai trage înainte 1»
—	Bine mă caraghiosule, răspunse vânătorul, nu vezi că puşca mea mai are nouă focuri?
—	Tocmai asta e şi frica mea, şopti iepurele rlzend I
P. S. Mercur! dimineaţa a fost duelul Intre d-nii Marghiloman şi Epurescu deputatul de la Giurgiu, tot aproape de Comana. Urma să se tragă două gloanţe.
Dupe Întâiul foc, d nu Epurescu zise d-lui Marghiloman: «Acum ajunge, ţi-am dovedit că sunt om de inima !»
Moralitate. Bine mă caraghiosule, de ce n’ai aşteptat să se tragă şi al doilea glonţ?
llnx.
INFORMATIUNI
In privinţa dispariţiunei d-lui deputat Buţan, aflăm din izvor autorizat următoarele :
Miercuri din săptămâna trecută, d. Boţan a plecat din Bucureşti luând eu sine 46,800 lei în aur care ’i fuseseră încredinţaţi de casa N. Chrisoveloni şi fii pentru a’i remite, sucursalei sale din Galaţi. S’a constatat că d. Boţan in locd’a merge la Galaţi a luat drumal către partea de sus a Moldovei, a sosit Joi dimineaţa la Păşcani şi coborîndu-se din sleeping-car a dat conductorului o depeşe zicându-i s’o predea oficiului telegrafic din Iaşi când va sosi în a-cel oraş.
In această depeşe, adresată soţiei sale ia Galaţi, d. Boţan anunţa sosirea sa pentru a doua zi. In loc însă d’a se întoarce la Galaţi el îşi continuă drumul către graniţă pe care o,şi trecu la ltzkani.
De aci înainte nu se mai ştie nimic pozitiv despre d. Boţan. Se pretinde c'a fost vezut prin oraşul Cernăuţi chiar alaltă-eri încă, dar lucrul nu s’a putut constata.
Aceastădispariţiune dă loc la comentarii foarte defavorabile deputatului de Covurluiu.
Se zice. între altele, câ osebit de cei 46800 franci încredinţaţi de d-nii Crissoveloni şi fii primise şi dte la unele case engleze mai multe sume însemnate destinate a fi depuse ca cauţiune pentru procese de intentat in ţară.
Sperăm câ zgomotele care ating onorabilitatea, până acum nebâ-nuitâ a d-lui Boţan, nu se vor acredita şi că numai afaceri neprevăzute ’l au putut hotărî se’şi schimbe i-tinerariul.
Criza în Bulgaria ia un caracter cu totul acut : Convocarea Sobra-niei a cărei întrunire va fi imediat urmată de retragerea Regenţei este iminentă.
*
Mercuri 8 (20) Aprilie fiind a doua aniversare a morţii lui C. A. Rosetti, amicii seî vor merge la mormântu’i spre a aduce un omagiu memoriei sale.
Amicii, societăţile şi corporaţiunile care voesc se meargă la cimitirul Şerban Vodă, se vor întruni îri ziua de8 (20) Aprilie, la orele 1 şi jumătate d. a. la redacţiunea Românului 10 Calea Victoriei.
Conflictul dintre Primărie şi consorţiul Poumay, relativ la împrumutul cu lozuri din 1869 începe a lua proporţiuni serioase.
Casa Iacob Landau din Berlin nu s’a mulţumit a dobândi de la stâ-rostia negustorilor ( veltesten Kolle-gium) de la Bursa avizul ca lozurile municipale se nu mai fie admise la cota bursei ci a mers mai departe. In zilele din urmă, comisariatul bursei din Berlin a. decis ca se nu admită negociarea tiluri-rilor ver-unui nou împrumut al comunei Bucureşti, până ce aceasta nu va aranja diferendul resultat din refuzul seu d’a plaţi anuităţile es-pirate ale împrumutului din 1869.
Firma Iacob Landau a dovedit cu ocaziunea conversiune! Strusberg că e capabilă de a inventa tot felul de obstacole, când e vorba de interesele ei.
Primăria noastră a intrat dar în-tr’un joc care în cazul cel mai favorabil nu credem a fi folositor o-raşuluî.
Pentru aceasta şi-a mărit leafa de primar ginerele d-lui Ştefan Beilio?
*
D. Ion Gbika, ministrul ‘plenipotenţiar al României la Londra, a fost priimit în audienţă de M. S. Regele cri dupo alai azi.
*
Sănătatea d-lui MantofT este a-proape de tot restabilită. Se speră că mâine chiar prefectul Rusciu-culuî va putea părăsi oraşul nostru pentru a se întoarce acasă. D sa a priimit eri vizita d-lui Theodorolî, gerantul Agenţiei diplomatice a Bulgariei.
n
D. general G. Anghelescu, comandantul corpului l-iu de armată a plecat la postul ^seu.	,
Pe când o telegramă din Meha-dia ne aducea Joi ştirea câ Regina României este aşteptată acolo unde va merge se viziteze pe M. S. împărăteasa Austriei şi Regina a Ungariei, in Bucureşti circulă zgomotul că, din contra, M. S. I şi R. va face o vizită la Curtea română, după terminarea curei ce urmează acum la Mehadia. Spre a priimi această vizită MM. LL. Regele şi Regina România îşi vor strămută rezidenţa la Sinaia.
X
Avis ziariştilor oposiţiunei.
Vineri în cabinetul săula ministerul cultelor şi instrucţiunei publice, d. Dimitrie Sturdza vorbind cu mai multe persoane despre urmăririle
ordonate de guvern contra d-luî Panu, directorul ziarului Lupta, striga în gura mare :
«Dacă nu vor tace de bună voe ziarele oposiţiunei, o să le face noi să tacă ; o să băgăm pe toţi redactorii lor la puşcărie*.
X
România Liberă publică următoarele aprecieri asupra descinderii parchetului la redacţia ziarului Lupta.
Guvernul a pândit ziua din urmă a sesiunii parlamentare, penlru a inaugura noua sa atitudine faţă cu presa.
Redacţia ziarului Lupta şi tipografia unde se imprimă acel organ, afi fost de trei ori călcate de către parchet şi poliţie, în scop de a descoperi autorul sau manuscriptul articolului Omul primejdios.	w
Zel inutil din momentul ce un ziar are uh redactor sad un girant cu drepturi politice, din momentul ce d. Panu a declarat efi ia răspunderea a tot ce se publică In ziarul său. De ce dar perchisi-ţii ? De ce arestare de lucratori tipografi ?
Constituţia e destul de clară în a-ceasta materie. Justiţia stăpânire! n’are de cât să stabilească, ca Lupta a comis un delict in contra, persoanei Regelui, pentru a o traduce dinaintea tribunalelor ordinare. unde are să fi : judecată de magistraţi amovibili şi după dreptul comun.
Momentul este bine ales... Ieri a fost a 21-a aniversară a măcelului politic de la Iaşi, acum vine Paştile, peste câteva zile este ziua naşterii Suveranului şi al 2l-lea an de la alegerea Iul prin plebiscit ca Domn al Românilor.
Studenţii tuturor facultăţilor din Bucureşti sunt rugaţi cu stăruinţă a se întruni Duminică 5 Aprilie la 8 1/2 ore seara în localul societăţeî Unirea, Strada Patraşeu-Vodă No. 6 (lângă grădina Sf. Gheorghe) pentru a primi o comunieaţiune importantă.
OEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA H W AS
Viena, 15 Aprilie.—Ziarul «Pressa» zice că nu există nici un element de natură a se face să se crează că s'a luat oare care resoluţiuni tn privinţa plecă-rei la Bucureşti a delegaţilor austro-ungarl cu scop d’a se continua acolo negocierile pentru încheierea unei con-venţiunî comerciale.
| [Se aşteaptă o notă a guvernului român care să formuleze argumentele contra oare căror puncte dinconvenţiu-nea veterinari.
Este posibil ca In aceasta nota, România se propuied'a se continua negocierile la Bucureşti; dar nu se şlie nimic positiv în această privinţă.
Roma 15 Aprilie.—Deputatul Guic-ciardini a depus o cerere de interpelare guvernului, în privinţa politicei ce noul cabinet crede să urmeze In Africa.
Neapole, 15 Aprilie.—Jurnalele a-nunţâ câ Prinţul Alexandru de Batten-berg a aşteptat aici. Apartamente ar fi fost reţinute pentru dtnsul la Hotelul Regal.
Londra, 15 Aprilie. — Ziarul «Daily News» crede a şti ca D. de Giers nu va fi numit Cancelar.
New-Jork, 15 Aprilie. — Nihilistul Hartmann caută se creeze agitaţiuni
Noul minister Italian e format de câte-va zile, dar nu se ştie încă dacă a-ceastă schimbare va atrage după sine şi o modificare a politicei italiane. Până acum nu s'a produs nici un fapt care să poată da o indicaţiune In această privinţă. Singurul lucru sigur este câ retragerea comitelui Robilant a fost privită de opiniunea publică în Italia ca o dovadă că alianţa Germano-Au-stro-Italiană nu este încă reînoită.-
Corniţele Robilant era cunoscut ca un partizan călduros a alianţei ger-mano-austro-italiane ; el a pregătit şi a negociat aceasta alianţă la 1883. Să înţelege prin urmare, că revenirea sa ia putere ar fi însemnat urmarea aceleaşi politice filo-germane şi ostile Franciel. Dar opiniunea publică tn Ralia e departe d’a împărtăşi icteele pe care se întemeiază, politica comitelui de Robilant. De mult deja să formase un curent destul de puternic contra acestei politici şi penlru o apropiere cu Francia.
Acest curent avea mai ales însemnătate In momentul de faţă, fiind câ în câte-va săptămâni espiră aranjamentul pe care 11 contractase Italia cu puterile centrale ale Europei. Era dar vorba dacă acest aranjament să va reînoi sad daca Italia îşi va relua libertatea sa de acţiune. Politica austro-germană făcuse mari sforţări penlru a face ca ministerul Depretis-Robilant, ce era favorabil reînoirel alianţei, să rămâe la putere.
Dar, în faţa presiunel esercitată de curentul opirtiunei publice, aceste sforţări n’au reuşit şi cabinetul a trebuit să se modifice înlr’un mod radical prin eşirea comitelui Robilant şi intrarea d-Ior Cnspi şi Zanardelli. Ne putem dar aştepta, ca tn câte-va zile politica italiană să’şî accentueze modificarea.
Z.
CRONICA
POVESTEA IEPURELUI I
Pe la anul 1887, în pădurea de la Comana, nu departe de Giurgiu, trăia un iepure semeţ, lăudăros, ţanţoş, dar în realitate foarte plăpând şi fricos care uimise tot neamul iepuresc prin aerul bătăios ce’şi da faţă cu semeni lui.
Seara, când sta la adunare şi vorbea cu iepuroaicele din localitate, se apuca de le istorisea basme de necrezut. Să’l fi auzit spuind, cum el singur, pusese pe goană cincl-zecl de vânători, cum speriase toţi câini din Giurgiu, cum ajunsese,el iepure, spaima omenire!.
Minciuna de azi, adunată cu minciuna de mâine şi de polmâne, se prefăcu într'un fel de adevăr; toţi iepurii se închinară la acest Attila şi ’l numiră starostele lor.
Un biet creştin de vânător, la urechile căruia ajunsese obrâsnicia starostelui iepuresc,’l trimise răspuns câ are să’l mănânce fript îndată ce ’l va întâlni.
Să nu ieşi din casă, e lucru greu, de de aceia iepurele făcu o jalbă cât toate zilele şi se duse la ocârmuire să ceară dreptate, şi mal ales să ceară apărarea zilelor sale.
«Cum stăpâne, zicea iepurele în jalba
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(68)
ALEXIS BOUVIER
FEMEA MORTULUI
PARTEA TREIA
I
Veduva unui om viu
Jeanna era bolnăvicioasă. El se întreba dacă nu va fi suferi tocmai ea urmările răsbunărel ce plănuise ? Vinovatul, amicul trădător, era pedepsit, straşnic pedepsit. Femeia plătise de mult prin ruşinea, desperarea şi sărăcia el greşeala ce făcuse.... Acum a-supra fiicei era să cadă pedeapsa mamei vinovate.
Daca s’ar gândi azi să micşoreze răul ce putea să mai facă ? Nu mal era din lumea aceasta ; femeia sa 11 credea mort şi penlru societate, pentru starea civilă era mort. Femeia sa era văduvă, văduva unul om viti. 11 uitase de sigur, şi nu se mal gândea de cât la fiica sa.
Inapoindu’Io, i-ar fi micşorat suferinţa.
Dacâ se va hot&râ a se despărţi de copila sa, a o pune într un pension, ar putea să vestească pe Genevieva prin-tr’o scrisoare, pe care i-ar duce-o ma-'^tfotui săii, câ i se va spune unde se
află Jeanna şi-i se va da voe s’o vadă cu condiţiune că va făgădui să lase pe copilă în casa unde eîn timpul de faţă. Insă se gândea că nimic n’ar putea să tmpedice pa mamă de a ’şî reclama fata, dacă ar voi, şi atunci ce s’ar face el fără fiinţa iubită pentru care trăia ?
Era mai bine să ducă pe fiica sa la cimitir şi să ’i arate peatra mormân-
talâ. Dar ea acum ştia să citească..şi
numele tatălui săQ, sepat pe mormânt ÎI arăta că o înşeală.
—	Ce s’a făcut ea mal la urmă? se întrebă de o dată. Mal trăeşte oare ? S’a oprit în calea rătăcită pe care a-pucase ?
Şi acest gând nu ’l lăsa cu toate sforţările ce făcea pentru al goni. De aceia, sculându-se necăjit, zise :
—	Trebue să ştiu ce s'a făcut.
Chemă pe Simon. I se spuse că ma-
telotul eşise.
—	Aş 1 mâine nu voi mal gândi la
toate acestea...
Şi se retrase în odaia sa calând necontenit să scape de această ideie su-părăcioasă. Dar în zadar I Voi să vadă pe Jeanna : ea dormea ; se duse în o-daia eî şi să Înveseli puţin văzând ce drăgălaş dormea fetiţa, inundată de şuviţele părului seă blond care făcea o aureolă luiprejuruiul obrazului el rumene. Se plecă ca s'o îmbrăţişeze uşurel, ca să n'o deştepte. Jeanna zâmbea şi buzele sale roze se mişcai! ; ea visa. Pierre o auzi zicând în vis :
—	Mamă dragă.,..
El fugi din odae turburat, mâhnit;
se trânti pe patul său, doar ar adormi; însă nu isbuti să închidă ochii.
Zorile zilei îl găsiră tot plângând şi gemând.
—	Dar ce să fac atnncl--nenorocit
ce sunt 1
Se sculă şi chemă pe Simon. Aceasta îl supără dar nu ’l mira. Privea pe Simon,de când se afla laŞarona,c& un tovarăş : le era confidentul locotenentului său ; făcea ce ’I plăcea, era liber. Gând li era urât a acasă, lş zicea :
—	Lasă ! lasă 1.. mă duc să mă răcoresc.
Şi nu mal venea toată ziua ; de aceia când lipsea de acasă nimeni nu să mira.
Davenne porunci ca Îndată ce se va Întoarce Simon să ’l trimită sus la dîn-sul..
Dar Simon n’avea de gând să se întoarcă aşa de curând ; plecând îş luase inuniţiuni pentru gură, îş luase ceve bani şi plecase zicând :
—	Am să fac dupe cum mă tae capul pe mine.... N'are să strice nimărul 1
Şi punându-şl pălărioara pe ceafă lluerând un cântec de pe corabie, legă-nânduse ca o luntre pe mare, treci şoseaua Şaronel şi se Îndreptă spre strada Payenne.
Aci intră la cârciumarul din colţul stradel, pe care 11 cunoştea de mult. De multe ori, pe când Pierre Davenne locuia în pavilionaşul din partea locului făcuse chef In acea cârciumă.
Acum ceru o butelie de vin alb, poft pe cftrciuinar să'i ţie tovărăşie şi îl tn
trebă ce să mal petrece prin cuartal. Simon şba să minţă la nevoe, — am v&j- i .Wa — şi când tovarăşul său î u?. ce ie făcuse de la moartea
„i i ui săi! el răspunse cu sânge rece :
Ea m'am pus iar In corabie şi am cu.' cerat lumea I...
Şi isloris cu amănunte lot ce văzuse; de sigur nici c dată cinstitul negustor nu şi Închipuise măcar că pot exista în lume lucruri atât de ciudate. Gând îşi sfirşi povestea şi cârciumarul îl întrebă :
—	Ei ; acum te-ai lăsat cu totul de
marină ?
—	Poate da, poate ba, răspunse el. Atârnă de împrejurări ; am venit pe iici ca să aflu ceva de fosta mea stăpână.,.
Al ds, văduva ?
—	Ştii ce s a făcut ea ?
Ba zău, uu 1 Am aliat că au ridica-t'o mşt iu vtă dinaintea uşel sale, In seara Inu.or.aântarel...
—	A I. .
ps şi apoi aii dus’o în casă la u nse. Liar i doua zi, ad strămutat'o lntr’iji casâ de sănătate... Era foarte bolcjiva. Aici se crede ca a murit, sad câ i li i. mit... căci n'a mal văzut’o nimeni Ir aiuncl.
Mate oi il se lnfioră... Moarta sad no buni .	nu se gândise. Moartă în
isi Ară să ştie ce s’a făcut copila sa... sad nebuna : căutând mereil pe Ji aiim. ei 11!,.. Fapta locotenentului ; r ii i r - parea prea crudă.
■
contra tractatului de extrădare încheiat Intre Rusia şi guvernul Statelor-Unite.
El a pronunţat într'un miting, ţinut ieri, un discurs violent în contra Ţarului, căruia i-a prezis aceiaşi soartă ca şi tatălui săd.
AGENŢIA LIBERA
Madrid. 15 Aprilie. — Consiliul de miniştri a aprobat proiectele ministerului de rezbel privitoare la voluntariatul de un an şi la împărţirea armatei teritoriale tn opt comandamente.
.Vladrid, 15 Aprilie. —- Astă zi s’a produs o esplozie de cartuşe cu dinamita care fuseseră puse Ungă casa primarului din Comas.
l ondra. 15 Aprilie. — Camera Comunelor. Desbateriie asupra legel de coerciţiune pentru Irlanda. D. Smith minislru de rezbel a zis că vacanţele nu vor începe de cât după a doua citire.
Regele Belgiei a asistat la Şedinţă.
Paris, 15 Aprilie.— Ziarul La Repu-blique Crancaise zice că ambiţiunea Rusiei în cestiunea bulgară este fatală regenţilor şi că rechemarea principelui de Battenberg la tronul Bulgariei ar fi a compromite pace Europei. Franţa continuând a păstra o atitudine calma, adaoga foaia parisiană, şi Rusia ne a-bătându-se de la politica sa actuala, Bulgaria va ajunge singura de a se desface de dictatura insolentă a Regenţei.
Philadelphia, 15 Aprilie. — Un meeting nihilist la care au luat parte 2000 de persoane s’a ţinut eri aici. Adunarea a proteslaL în contra tratatului de estradare ce so încheiat Intre Rusia şi America. Cunoscutul nihilist Hartmann a pronunţat un discurs foarte violent.
FILOSOFIE SI LIPSCAN1E
Crezut’a cine-va ca să se tncuscri-ască vr’o dată aceste două lucruri ? Nu, fărâ îndohla.
Ei bine, această minune a realizat’o sstft zi, în plin secuiul al 19-lea. tînărul Ion Nemţeştii, fiu! d-lul St. Neniţescu, lipscan din oraşul Galaţi.
Deşi bătrânul Neniţescu.oa om practic şi iubitor al breslei sale comerciale, voia să facă laînceput băcan pefiul său, deschizându-I o băcănie în Galaţi, tînărul Ion nu se simţ'a bine între măsline, icre şi murătură şi crezându-se cu voc(aţiune mare, lşî puse în gina să înveţe (ilosofia (I).
Unde se se ducă pentru aceasta? — Auzise ca la Berlin se învaţă mal bine această ştiinţă ; merse dar acolo. — Stătu mai mulţi ani In Capitala Germaniei, dar nu fu tn stare să obţie vre un titlu, căci cădea într una la exa-mine.—Văzând că nu poate face treabă cu filosofla, se întoarse In ţară şi se a-puca de politică şi demoralizarea lumel. —Se făcu instrumentul simpaticului d. kf. Sturdza, şi din ordinul acestuia şi cu fondurile cei procură, redijâ o revistă, Ţara Nouă.
Boala filoso/ieî tnsă tot nu dădea pace tînărulul nostru. — Ce să facă, ca s'o vindece?—Pe de o parte se gudura pe lângă stăpânul său care ’I dădu fără nici
In urma unui lung interogatoriu, din care nu află alt nimic de cât că pavilionaşul fusese închiriat unui sculptor pe care nimeni nu’l vedea nici o dată, care eşia numai seara din casă, Simon zise la revedere prietenului săli, îşi goli paharul, îşi şterse gura cu mâneca şi eşi zicând :
—	Cum dracu să aflu ceva despre densa ?... cum să ştiu dacă mal trăeşte încă ?
Pentru a putea născoci ceva, lşî re-Inoi «bonboana» şi începu să umble iute, ca turbat... Apucă spre bulevarde, pe stradaChemin-Vert şi inlrăln strada Roquette; o înmormîntare trecu şi 11 sili să se oprească ; se uită împrejur să vază unde se află. In faţa lui era prăvălia unui lucrător de monumente pentru morminte... O ancoră ÎI slujea drept tablă ; pe ea Simon citi aceste cuvinte : Stf îngrijeşte de morminte cu anul.
—	Bun ! zise el; am ce-mi trebue.
Şi mulţumit de densul apucă spre cimitirul Păre-Lachaise.
Ideea ce'I venise lui Pierre era cât se poate de simplă : să meargă la cimitir; fără îndoială cavoul familiei Darvenne era Încredinţat vre unul pietrar special ; el se gândi să întrebe la cimitirul Pere-Lachaise şi acolo de sigur va afla ce voia să ştie sau cel puţin i se va
spune cum ar putea să afle.
■» '
(Va urma)
www.dacoromanica.ro

PUBLICITATE*
ZIARULUI ,, EPOCA“
Tlrasrlu 6 000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
_________uni-...........
un concurs o bursă din fondul Iosif Ni-colescu, başca leafa de revizor şcolar al Bucureştilor, «iar pe de alta !şî aduse aminte ca bătrânul s6u tata şi fratele său Haralambie, actualul membru în Comisia interimară din Galaţi, aduc în fie-care an în prăvălia lor din lipscani, marfă de Lipsea, şi nu cu mare osteneală, ci numai cu un voiaj, de câteva luni, cu ceva bani, pe şin, şi de cele mal de multe ori pe credit.»— «De ce oare să nu se aducă de la Lipsea şi ceva marfă filosofică ?»—tşl zise mora-lisatorul «fiii al Galaţilor. — Şi cea ce 'şl zise, şi făcu.—Porni dar astă iarnă la Lipsea, şi iată ca nu sunt de cât cîte va zile de când ziarele coleclivişte a-nunţau urbi el orbi, că A. ion Neniţescu a susţinut rnagtu.cum laude teza sa de doctorat In filosofie.
Un lucru însă, turbură bucuria lipscanului^filosof şi a muşteriilor săi. — Gurele rele puserăînîndoialâ existenţa sad seriositatea faptului, pentru că nu văzuse şi n’auzise, despre vr'o teză tipărită a noului doctor, precum se o-bicinueşte de rigoare la obţinerea unul asemenea titlu academic.
Şi gurele rele erau îndreptate la a-ceast'a, câcl tânărul Neniţescu a învăţat carte la şcoala de comerţ din Galaţi pentru negustorie, iar nu pentru filosofie; pentru că tănerul filosof lipseau se vede trecut cu notele cele mai rele şi la studiu şi la conduită în Clasifica-punea elevilor Institutului Academic din Iaşi pe anul şcolar 1875/76. In a-ceaslă clasificaţiune (o broşură imprimată), la secţia de bacalaureat, din 24 elevi, Neniţescu loan, se vede clasificat ultimul, fără să fie putut obţinea nu numai diploma de bacalaureat, dar nici măcar certificat de 7 clase liceale.
Tot acolo se oonstată că a obţinut nota 4 la limba Latină, ii la Elina, 7 la ştiinţele fisice, O (zero) la ştiinţele naturale şi 9 la conduita; maximul pune telor de note fiind de 20.
Vrea se zică moralistul de la Ţara-Nouă, care aruncă cu noroiu în oamenii cel mal de frunte al opoziţiei, era prost în scoală nu numai la învăţătură, ci şi la purtare. El dar avea nevoe să se moraliseze mal înteiu şi apoi să mora-liseze pe alţii.
întrebăm acum pe ori ce om cunoscător • să poate crede că un doctorat serios în filosofie, care în Germania însemnează doctorat în litere , se se treacă fără bacalaureat sad curs de li-ced, fără să ştie cine-va o boabă latineşte sad elineşte?—De sigur că nu. — Ei bine, acesta e cazul d-lul loan Neniţescu.
Iată de ce gurele rele bănuesc dâcto-ratul d-sale; iată de ce le vine a crede că d-sa, aduce în ţară mal de grabă marfă de lipscănie de cât filosofie şi pedagogie. Recunosc însă că d. Neniţescu are un merit: a unit filoso/ia cu lipscănia; şi în acest punct sunt admiratorul săd.
Pentru cei ce voesc a se convinge, de cele spuse aici despre studiele liceale ale d, Neniţescu în Institutul Academic din Iaşi, înaintez un exemplar din Clasificaţiunea mal sus amintită la redacţia Epoca. Fac în acelaşi timp apel la d. Melic, vechiul şi eminentul director a Institutelor-Cnite, actualul deputat, să mărturisească dacă cele ce înaintez aici nu sunt exacte.
Nlcu X. Vlalcu
1887 Martie 29 Galaţi.
DIN DISTRICTE
C0VUHI.U1
Intre isprăvile cu care s'a ilustrat d. Lupu Gostachi, fostul prefect de Co-vurluid, este şi următorul fapt :
In scopul aparent şi înşelător d'a Îmbrăca pe gardiştii oraşului Galaţi în uniformă frumoasa, deşteptul fost prefect şi actual director general de penitenciare, a elaborat cu de la sine putere şi fără nici un drept, un regulament, princaielise impunea gardiştilor reţineri lunare de 5 0/0 din lefllo
«EPOCA - 5 APRILIE
lor şi amenzi pentru diferite abateri. Aceste reţineri si amenzi, mai ales ca a-ceste din urma se aplicau pentru to3te nimicurile, se urc ui lunar la ap’oupe 1000 lei ; iar în cursul a zece luni cât s'a aplicat regulamentul prefi-c'oral, s'a încasat circa 10 000 lei. Aceşt bani, în loc să fie vărsaţi la Primărie, autoritatea de unde se platiad, cum se face de regulă, sad la casa de Consemnaţie, din contra ad intrat în pung t prefectului, şi gardiştii au rămas tot netm-brăcaţl.
Pe de altă parte, lucu şi mal ruşinos pentru autoritatea publica, tot priceputul d. L. Costachi a deschis liste de subscripţii pentru îmbrăcarea gardiştilor, care liste au fost împărţite prin pofiţie şi parchet.
Afltnd despre aceste fapte abuzive şi nedemne, fostul primar, d. C. Ressu, a făcut un raport detailat şi energic ministerului de interne, arătând că d. Lupu Costachi şi-a însuşit fără nici un drept fonduri, pe care Primăria Ie des-tinează esolusiv serviciului de paza al oraşului, şi că listele de subscripţie pentru îmbrăcarea gardiştilor ating prestigiul autorităţel publice în genere şi a celei comunale în deosebi, căci, dacă gardiştii ad nevoe de îmbrăcăminte, să se fi adresat d. prefect la Primărie, iar nu ia pomana particularilor. Iar ca consecinţă a cerut ca toate sumele încasate de d. Lupu Costachi sad agenţii săi sub titlul de a-menzT şi reţineri să se verse la casa comunală ; în cas contrar delicuenţil vor fi daţi în judecată.
Tot odată, spre a nu se mal comite pe viitor asemenea neregularităţt, primarul a luat măsura ca plata lefilor gardiştilor să nu se mal facă prin şeful lor,ci prin un ajutor de primar delegat,şi în mâinele persoanelor în drept, fără nici o reţinere nelegala. S’a mal dispus ca toţi cel 150 gardişti ce plăteşte comuna să fie destinaţi pazei oraşului, iar nu ca pînă acum, clnd din aceştia numai 100 erau la serviciul lor, iar restul de 50 pe la poliţai, prefect, procurori etc.
Ministrul n'a răspuns niurici la raportul primarului; peste o săptămână Insă Consiliul a fost disolvat. De sigur că şi aceasta împrejurare a precipitat disolvarea, căci de cele sfinte ale colec-tivitâţei, adică de gheşefturl, nu se a-tinge cine-va nepedepsit.
*
• *
Ştiut e că legeâ fixârel gradaţiei sa-larielor de la 1883, cu care se tot mândresc colectiviştii că ad îmbunătăţit soarta corpului didactic, nu s'a aplicat tocmai membrilor corpului didactic de la şcoalele populare, precum învăţătorilor de sate, institutorilor urbani, profesorilor de Seminaril şi şcoli normale primare. Aceştia sunt renume-raţi tot cu mizerabile salarii ce le aveau înainte de 1883.
Ast-fel învăţătorii săteşti sunt împărţiţi contra legei în două grade : cel de giadul I primesc 76 lei 50 bani şi cel de gradul al U-a numai 50 şi ceva de lei pe lună. Miseria mai ales pentru ceşti din urmă e evidentă. Pentru înlăturarea el comunele prevedead în bugetole lor mici ajutoare pentru învăţători. Aşa s’a urmat pînă azi şi în judeţul Covurluiu. Astă-zl însă aflăm că comitetul permanent a şters toate alocaţiunile prevăzute In bugetele comunale pentru învăţători. Faptul e nedrept şi vătămător bunului mers al învăţământului rural. Protestăm contra lui şi cerem ministrului de interne să îndrepteze răul.
Un ^ula te an.
FELURIMI
O DOMNIŞOARA FINANCIARA. — Ceia Ce
cele mat mari capacităţi, cu toate studiele lor n’au putut deslega, adică cestiunea arzătoare d a înlătura calamităţile financiare, care bântue toate statele Europei, a descoperit o fată jună şi frumoasă. Aşa dar suntem în drept a spera că în scurt timp vor dispare deficitele bugetelor, cel puţin de o cam dată, ale Austro-Ungariel.
Domnişoara Ana N., fiica unul comerciant domiciliat în Landstrasse, a adresat în luna trecută principelui de coroană ar-chiducelul Rudolf o petiţiune rugându-1 a-l acorda o audienţă particulară spre a ’l face o comunicaţiuue de cea mal mare importanţă. Du pe ce se luaseră obicinuitele inform&ţiunl despre conduita şi rela-ţiunele zisei domnişoare, archiducele ÎI acordă ceruta audienţă. Aflându-seîn pre-senţa principelui de coroană, domnişoara Ana îl zicea că dupe multă gândire îl venise o idee, care aplicându-se va asigura fiscului un venii anual şi perpetuai de mal multe milioane.
Dupâ ce d-şoara Ana dosvoltâ amănuntele planului său şi mijloacele de esecu-lare, principele de coroană îl făgădui că va lua în consideraţiune descoperireu şi
că până atunci va păstra secretul comuni-caţiunel ceT făcuse. Câte-va zile după audienţă, d-şoara Ana primi de la cancelaria archiducelul o s irisoare, în care o sfătu-eşte a se adresa cu deplina încredere către guvernul Majeslăţel Sale, care fără îndoiala va respfecla dreptul ei da prioritate a idcel salo. Aflăm că d-şoara Ana a cerut acum de la Impâr-t o audi'-nţă parLiculară. In scurt timp se va constata, dacă fata, care dispune de miioane, este o mare capacitate financiară, saO o sărmană smintită.
Un sovinist de 10 ani.— In ziua aniversarei naşterel împăratului german s a cântat în toate şcolile din Alsacia şi Lorena, imnul Imperial.
Inlr’o şcoală din comitetul Kablâ s a pus ca sS citească acest imn, un copil de 10 ani, fiul celui mal influent membru din localitate al partidului de protestaţiune.
Copilul se supuse, şi foarte mişcat începu a mormăi cele dintâi versete până la versetul injurios pentru Prancia, aci nu mal putu urma şi începu a plânge asvâr-lind cartea jos şi strigând :
Nu pot, d-le, sunt francez !
Un ginere de o suta ani. — Acest tip rar e părintele John Wliite, preot refor-matu din Greenvvend în America. John White e preotul negrilor din acel oraş. După ce a propovăduit credinţa creştinească în timp de 85 ani şi a îngropat, cu multe lacrimi, două soţii, a luat acum o a treia, pe d-şoara Edie Srnith, în vârstă de 65 ani.
* #
oua de paste. Iată ce ouă s’a oferit pentru sărbătorile paştelul la Paris :
Zola a trimis lui Sarcey un morcov de ciocalată şi o corectură pe o foaie de varză din uvraginl săîi Panterele Parisului, cu dedicaţia: Amicului meu Francisc pentru a citi pe nemâncate.
Sarcey, ca să’I dea şi el ceva de o seamă, i-a trimis colecţiunea complectă o foiţelor Iul LeTemps cu acestâ dedicaţiune: «Amicului meu Emile, ca să citească... unde’l va plăcea, Georges 31met a expediat franco Iul Jules Lemaîtreun exemplar de şocalată a operei sale: Le Maitre de forges; şi Le-mattre i-a mulţumii prin acest bilet laconic: «Acesta e cel întâiQ roman al d-tale pe care am fost în stare sâ'l mistui» Alexandre Dumas a împrumutat lui Mounet-Sully costumul său din Ruy-Blas şi a dus, ast-fel îmbrăcat, Iul Vacquerie discursul săQ asupra Iul Victor Hugo, pus într’o cutie de lemn.
Asasinii nedescoperiţi s’afl întrunit in corporeşi au dat el însuşi d-lul Taylor,şef al poliţiei, o statuetă de turtă dulce, re-presentând un copil care dă cu tifla unul gendarm închipuit.
D. Taylor s’a reiat pătruns de această recunoştinţă şi pentru a le proba mulţumirea 9a a început a plânge şi.... a mâncat copilaşul.
* *
un somn ca ai. lui nok.—Cind escadra franceză sosi deunăzi în portul de la Caunes, ducele de Edimbourg dormea, şi de aceea vasele engleze riad răspuns la salvele vaselor franceze cum să cuvenia. Somnul ducelui fu dar causa acestui accident care jigni foarte mult pe francezi până ce aflară causa. Dar cea ce nu să putu esplica de o cam dată era pricina acelui somn grea.
Acuma lumea vorbeşte, la ureche, că prinţul amiral era... înaceeaşstare în care era şi Noe când Cham a fost nerespectuos cu dînsul.
Se mal zice că nu acumîntăia oară prinţul Alfred, duce de Edimb urg; fiul mal mic al reginei Victoria, şi vice-amiral al flotei engleze, uită în dulcele somn al beţiei datoriele curteniel lumeşti şi a le politeţe), internaţionale.
*
* *
Un orfelinat intretinut din amenzi.— La Gross-Schonebeck s’a fondat un orfelinat pentru fiii forestierului Statului, comunelor şi particularilor din imperiul german.
Pentru a realisa fondurile necesare, s’a imaginat a se afecta la creaţiunea acestui stabiliment de bine facere amenzile impuse vânătorilor. In Germania sunt pedepse pecuniare strict aplicate în contra acelor trăgători a căror lovituri sunt răti dirigeate. Această idee adoptată, fondurile strânse la ministerul de agricultură se ridică astâ-zl la 51,000 mărci. Pentru a grăbi instalaţiunea orfelinatului, promotorii acestei opere invită pe vânători a nu mal vărsa produsu amenzilor,ci a şl pune o cotisaţiune pentru fie care cartuş tras. Ei speră ast-fel a complecta fn curând suma de 90,000 mărci judecată suficientă pentru a acoperi cheltuelile de creaţiune şi întreţinere a orfelinatului.
Monitorul Oficiat publică următorul decret r
Colegiele I, II şi III electorale pentru eousiliele generale ale judeţelor din România de dincoace de Dunăre, sunt convocate a se întruni la orele 9 dimineaţa, In localele comunelor de reşedinţă, s, • !« h fu :are câte opt noul c 1 u .	, In
zilele urmâtoai
m
Colegiul I, in ziua de 3 Mal 1887 ;
Colegiul II, în ziua de 4 Mai 1887;
Colegiul III, In ziua de 5 Mai 1887 ;
In ziua de 21 Aprilie 1887 se vor alege delegaţii care compun colegiul III.
#
M. S. Regele a asistat aseară In biserica Mitropoliiană la slujba Sfln-tului Prohod al Domnului. Dupe slujbă, Suveranul a făcut o vizită Mi-tropolituluî-Primat în apartamentele 1. P. S. S.
Stzicecăd. Dim. Sturdza a hotârît se ceară Consiliului permanent de pe lângă departamentul Instrucţiune! publice trimiterea d-iui Bonifaeio Florescu în judecata unui consiliu de profesori pentru că a luat cuvîntul în întrunirea de Marţ! seara la sala Joji. Că asemenea idee se li venit d-lui Dim. Sturdza nu e lucru de mirare, dar suntem siguri că Consiliul permanent o’,va primi cum merită, adică cu un imens hohot de rîs.
m
Consiliul comunal al Capitalei se va aduna Joi din săptămâna viitoare pentru a alege un ajutor de primar fn locul d lui Gr. Cerkez.
•
Eri s’a întrunit !a Universitate juriul compus pentru concursul, ce are se se ţie pentru ocuparea catedrei de obstetrică, la facultatea de medicină din laşi. Din cauza vaea-ţiuneî de paşte acest Concurs s’a remis pănă la 15 Aprilie. Candidaţii ce s’au prezintat sunt d-nii d-ri Zamfi-rescu, Neagoe, Bastachi şi Bejan. Cel din urmă Inse a fost respins de îndată, fiind-câ a avut cutezanţa de a se prezintă la acest Concurs de profesor universitar — fără se aibă măcar bacalaureat.
Totuşi se crede că el va fi numit de d l. Sturdza.
•
In urma informaţiunel privitoare la cumpârătoaroa caselor din calea Griviţei (foste ale lui Andrei Bora nescu) s’a prezintat az! la redacţia noastră d-nu colonel George Ghiur-ghiu însoţit de un amic al d-sale, d. Lt.-colonel Vasiliu I. Năsturel.
Domniele-lor ne au asigurat că d. general Angelescu n’are nici un amestec în afacerea acestei cum părători, că singurul adjudicatar e d. Colonel Ghiurghiu, care în sprijinul afirma ţi unei sale ne a prezintat un act ce este de natură a ne face să credem că informaţia noastră apărută în numărul de la 4 Aprilie, u’a fost cu totul exactă în ce priveşte rolul de complezenţă ce ar fi jucat d. Colonel Ghiurghiu pentru d. general Anghelescu.
Ca în tot-d’auna, simţim o vie mulţumire de a rectifica orî-ce informaţie, când pe o cale cuviincioasă şi onorabilă, suntem puşi în posiţi-une a dovedi adevărul.
O ştire de necrezut.
D. Alexandru Beldiman, agent diplomatic al României la Sofia, a plecat la postul seu.
•
D. maior E. Cazi mir, adjiotant al Regelui, trebuind să fie numit lo-cotenent-colonel şi se treacă la trupă pentru a’şi face stagiul, se vorbeşte despre înlocuirea sa în statul-major regal prin d. maior Pertieari din artilerie, actualmente ofiţer de or-donanţă al M. S In locul d-lui Per-ticari se zice că va veni la Palat d. maior C. Odobescu din cavalerie.
dea
W
Noile experienţe cu tunul sistem de Bange vor începe la poligonul de la Gotrocenî chiar Mercuri din săptămâna viitoare.
Cu toată măsura luată de poliţie d’a ţine închişi, pentru tot timpul sărbătorilor Paştelor, pe toţi indivizii cunoscuţi ca pungaş! de profesiune, mai multe persoane care au mers aseară la biserică au fost victimele hoţilor de buzunar. Unii din aceştia au fost prinşi asupra faptului, la bi-sericele Domniţa Balaşa , Icoana , Brezoianu şi Mitropolie şi o damă căreia se furase un portofoliu cu 200 franci a putut reintra în averea sa.
&
Prima operetă care se va da la Teatrul Naţional va fi Studentul cerşetor, în beneficiu. Rolul lui Pufl’en-dorf va fi jucat de d. Mateeseu şi acel al studentului de către d. Râ-şianUj care promite a înlocui cu un succes deplin pe d. Gavrilescu. Re-presentaţiunea va avea loc Vineri la 10 Aprilie.
DE ARENDAT
DUDESCU
d<‘ Iu Sf. Gheoi-ghe viitor moşia proprietatea d-lul A l. Niculescu din judeţul Hrana, plasa Balta, în întindere de <(,200 pogoane, având garaDudeascachiar pe dânsa pe linia FAURE1—ŢĂNDÂREI.
Doritorii se pol adresa la d-nu proprietar In toate zilele de la orele 10 dimineaţa pânâal 2 ore seara, Strada Dionisie, 56.
3
BOALELE SIFILITICE
Neputinţa barbnteasea
Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţa de i7 ani. Specialist in Poale lumeşti
DR THOR
Strada Franclin No. 6, aproape de grădina Episcopiei şi de fotograful Szollosy. Consul-latiuni de la 8 dimineaţa până la 6 seara
A apârut în Editura librăriei Ig. Hainmn
DINU MILIAN
ROMAN
de
Constantin ZMLille
Un elegant volum în 8o de 300 pag. A lei. De vânzare la prinlipalele librarii din ţară.
1DR SALT Elf
^	de la facultatea din Viena
I SPEC.: BOALE de FEMEI şi
S Y F 1 L 1 S
S A MUTAT
No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 LUNGA FARMACIA « CU SFINŢI »	$]
( Calea Moşilor )	jg
Consnltaţiunl în toate zilele de la m
— 2 — r> p. in. ţ—
îD" DÂVIDOViCZ!
de la facultatea din Viena $
I SPEC. BOALE INTERNE, DE COPII I
6	SI DE GAT
| Strada Sf. Vineri No. 14 |
(vis-â-vis de biserica Sf. Vineri1	fĂ
ord. 3-T.p m.
v	$
RECOMPENSA BUNA ’SlfT.
câine alb cu genele negre, guşa puţin lăsată, rasa Pudl răspunde lanumeieBairoa Se va da o bună recopensâ acelui, care ’l va aduce la d. Capilan Severinean slr. Popa Tatu No. 32 bis______
BUN SI NU SCUMP
Prima fabrica de conserve naţionale
fondata la anul 1879 sub firma
C T. CH RIST0F0R
Î.A MARINAR
Calea Victoriei, 100 vis-â-vis de Cişmeaua roşie sub Jokei Club
16 LEI KILOGRAMUL
ICRE NEGRE PROASPETE
A. SOSIT
m HIMULE FRANCEZE
din anul 188?
nc iMruiDSftT elag'ul a|
U L III ti fi m S A I caselor CosLescu Comăneanu, 60, Calea Victoriei.
Mlliflllttl t T casele din str. Poetului \o.
nt lîtill i I 4.compuse din 10 camere, bueâtăriă grajd, şopron, odae dovisitin şi grădină. A se adresa str. Scaunele IVo. 21.
SE DÂ /N ARENDĂ
pe opt ani începători de Ia 23 A-prilie 4 888
MOŞIA EANTANELELE
cu toate silistele ei din judeţul Ba-
cau proprietate a Doamnei Principesă de Schonnburg Walclenburg.
Doritorii de a lua această arendă se pot adresa către Alteţa sa Principele Victor de Schonnburg Walden-burg la moşie FĂNTANELE până la ziua de 12 (24) Aprilie anul curent, iar de atuncea înainte către domnu Constantin N. Suţu la moşia SALGEA judeţul Botoşani lângă gai'a Verceşi.
RECOMPENSA BUNA
că căţea neagră, rasă Settei^Gordon,răspunzând numelui IlORA. Se va da o recompensă bună celui cape o va aduce la redacţia ziarului Epoca
CASA DE SCHIMB
m. gr. mm & b. marcij
Strada Upoeanl, Mo. 4t* M«
Bucureşti, 3/15 Aprilie
VALORI
TîergTib
curs
mediu
Scadenţa
cuponolor
ivunua ioui.

Renta rom. amortis. 5 0/6 Renta rom. (rur. con) fi 0/0 Oblig, de stat C. F R 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1884 7 0/0 1 Impr. Openheim 1866 8 0/fl 1 Agio
IMPftCMOTURl D8 OHAS8
Impr. oraş Buouresr.i 5 0/0 1 Idem idem din 1884 6 0/0 1 Impr.or. B. ou prime loz f.îO
Ap 1 Or Ap i Oc Mai 1 No lan 1 Iul Idem MarlSer-Ian 1 Iul
lan ! Iui
Mai i No
VAU)»1 DIVKRSK
Credit Fon clar Rural 7 0/6 Idem	Idem	&	0/0
Cred.Fon.Ur.dinBuc. 7 0/0 idem	idem	fi	0/0
Idem	idem	S	0/0
Cred.Fonc. Or.din !aş i5	0/0
ObJ CM. ptai. tt. gOC 10
i lan 1 Iu) Idem Idem Idem Idem Idem tMeJ Ho
90 50 93 1 li 87 I /4
17 1/4
73
36
103i/8 *7 1/4 100 1/4 92 1/2 83
200
J
www.dacoromanica.ro
/
EPOCA — 5 APRILIE
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMAN UEL
No. I, Stt. Luterana, No. 1 cotizat Stirbey-Voda
Efectuiazâ orl-ce mobila sculptată şi nesculptală pentru Saloane, ca-mere de culcare hiurouri ete.
SPECIALITATE DE LAMPEIJRI
Deposit de mobile cu preturi escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.
M. 8 C H W A R T Z
OPTIC
Strada Caroi. 1 No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal (ine, fabricaţi după indicatiuuile medicilor 0-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminel, asemenea şi tot Celui de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preturi foarte moderate.
'<05» 3-KŞ» <ŞS«R<M>
î D-',1S.VUNU i
8|
fost şef de clinică la profesorii ^
|j	Gatczowski din Paris	|j
î Dă consultatului pentru boaledeOCHI, li jf URECHI si SIFILITICE si l'ace operaţiuni de htrurgie oculară.	*
Ui Bucureşti, Calea Văcăreşti No 53 (ală- w 1* turi cu spitalul Xenocrat) de la orele Mjj
<5 2—4 du pe am i azi.
“ —...........
X
Pentru eeraci dimineaţa dc la 8—9

DE	V EN Z A
O MARE CANTITATE DE
BUTOAIE DE ULEIURI
POTRIVITE PENTRU APS DE PLOAIE
,,STELLA“
Fabrica de sepun
Calea Vlclorei. ffî.
Singura Scoală de musica vocală si i 11-âtrumentală in ţară, autorisată şi.probată de inaltul guvern a d-lui profesor
ANTON KNEISEL
BUCUREŞTI
— No. t2, Calea Victoriei Nn. 12 — Această şcoală fiind prevăzută cu mai mulţi profesori se pot preda D-cţ uni de mu-sica vocala şi de or ce instrument pentru modesta sumă.
«Iti 15 Tiranei pe lumi *
de la 1/13 Maiu va ti şi un curs snparat in lle-care Dumică după ameaza pen.tr ]>a tru mâini trios qualretele etc. la care nu se primesc do căt Elevii cei Înaintaţi pentru acesta IO fr. pe luna inscrierile.se iac in toate zilele de la 8-9 a. rn. si de la 3—8 după ameaza.
ir^T .	.„-T*., *.A f-T*-JUR.-
BĂILE DE LA LACU SARAT
HOTELU DE BULEVARD
Situai i ucea mai frumoasa positsnne a racului
SE DESCHIDE DE LA 10 MAIU VIITOR
RESTAURANT
Cu preciurile cele maimoderate si mâncările cele mai alese
A se adresa pentru angajarea camerilor la «I. f. Popeam librar, Strada ttegala la Itraila.
Domni si Doamne !
Cine vrea să câştige foarte multe parale şi sfe facă avere Î11 scurt timp lără risc şi cunoştinţe speciale este rugat să scrie imediat Dom- Thiza, 52 rue d’Assas Paris.
Afacere nouă şi de mare importanţă.
@
.ZĂ IP IE IL, IE G- A Z O A S E
&
BflsaGOUBBuam,
MEDALIE DE AUR
Virau 1883
Autorisata de consiliu de hygiena si sala iritate
dentXlina
ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Dr. S. HLOPtfYA
CHIMIST
Ambele preparate cu arid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, Loal-le gurel si ale gingiilor.
EÎe conserva dinţii si da gurei un miros plăcut.
Preţul: l flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Depnsite la Bucureşti: F, VV. ’/.vrner, I. 0-uesu, Bruss Sleia si Bvanndus—Braila Ftibini, —Botoşani, llajmil, — liorohoi, Um/uc.
0]
<1
0
N
<1
dj
hl
H
P4
<1
P. T. Cu ondre fac cunoscut, că îu laboratorul meft cu totul special, am fondat şi o secţiune a apelor gazdse simple şi medicinale.
Cele simple în sifdne elegante preparate cu tdtă acurateţa reclamată de bunele reguli ale higienei, şi care în calitatea mea de farmacist sunt obligat a le sci şi păstra mai mult de cât. orî-care altul.
De acea rog po onor. consumatori a da preferinţă sifdnelor mele ce pdrtă inscripţiunea FARMACIA ROM AN Ai CHR ALESSANDRIU
Se găsesc de vîndare numai la principalele localuri de debit de vinuri, restauranturi, şi cofetari distinşi.
Cele medicinale în sticle, dnpă prescripţiunea d-lor doctori, a cărora formulă şi eficacitate le e cunoscută, B« trămit, la domiciliu.
Aceste ape prin eficacitatea lor şi prin preţul minim cu care se vînd fac a fi întrebuinţate chiar de persdne cu mijldcele cele mai restrînse.
APA LITINATA (GAZOASĂ)
E CEA MAI BUNA Şl FOLOSITOARE CURA
Acostă apă are proprietatea de a disolva depositul de Acid Urie, şi substanţa ce se produce în în-cbeieturele membrelor, la personele atinse de Gută sau Reumatism.
Dosa de la 2—4 pahare pe cji, urmând indicaţia d-lor doctori.
In Bucurescî, dusă la domiciliu, flaconul de 1 litru 1 lefi. Sticlele înapoiate se umplu a 60 bani.
In cele alte oraşe, unde e calea ferată, se trămite în lădî de 50 sticle a 1 lefi franco gara locul cerut.
Indigestia, şi cele alte maladii uşâre ale stomachului se curarisesc prin
APA ALCALINA (GAZOASA)
Ca apă acidosă (rScoritore în timpul verei) înlocuesce cu prisosinţă, şi pot afirma că Giesshfibler, Kroudorf Vicliy, nici nu şi-ar mai avea loc de a fi întrebuinţate, de 6re-ce Apa Alcalină gazdsă însu-şesce aceste proprietăţi digestive şi îăcoritore.
Ori-cine întrebuinţâză apele mai sus notate, de curioeitate, să ceră şi să încerce Apa Alcalină gazosă atât ca gust cât şi ca efect şi se va convinge că merit îneuragiarea pentru sacrificiile ce am făcut aducând din Paris cele mai perfecţionate maşini pentru acostă industrie.
Dosa de la 2 — 4 pahare pe di, urmând indicaţia d-lor doctori.
In Bucurescî, dusă la domicilia flaconul, de 1 litru 80 bani. Sticlele înapoiate se umplu a 40 bani.
In cele alte oraşe unde e calea ferată se trămite în lădî de 50 sticle, a 80 bani franco gara locul cerut.
La comande mai însemnate se face nn rabat esoepţlon&l.
Cererile să se facă numai la
FARMACIA ROMANA
CHR ALESSANDRIU, Farmacistul Curţii Regale, BucuresoL
jjjjg* In Bucurescî contra Carta poştala, se trămite la domiciliu, nude seplâtesce. In cele alte oraşe, unde e cale ferată, contra carta poştală şi însoţită de Mandat postai, se trămite franco locul cerut.
H
m
<1
0
N
<1
(!)
hl
H
[ii
<1
UTIL PENTRU TOT]
BALSAM DE SANATATE
AL FARMACISTULUI
I. E TEL din Râmnicu-Veicea
Analisid si aprobat de onor. Consiliu Medical superior mu Komânia
FrpKervaliveeceliute al g&nâtatii contra diferitelor malaua euulagiuabe, mai cu seama in timpan epidemice, de clioiera, de friguri, Si iteiuediu ioane nun loutia Poalelor de stomac, de liuals. consecinţele lor precum: lUdigestiuni, lipsa de apetit, ragaiul». gnala, llegma, 11 atuie/ua, durerea ,.e stomac, colica, mgreuiiarea de stomac, constipalia, congesti-ucLgaloinarc, venin, liemoroide ttrânjij, hi pohuudne si melancolie provenite din deranjamentul u istuirei), imiispositiuue, durerea du splina, ameţeala, durerea de cap, friguri, scorout, ulcere etc etc.
UaUautul de saualata Eitel, superior tu-tulor produselor similare, se recomauda pentru on-ce casca cel mai bun si cel mai util medicament de casa tuiulor persoanelor in general si In special celor depaitati de ajutoare medicale.
Hulnuniul de sanatate Mitei, se poate intre buinta in or.-ce timp si fara deranjament în afaceri.
Precitil unui flacon însutit de instrucţie 1 si 30 bani.
Se gaseste ce vfinzare la celle mai multe farmacii si la principalele Drogherii din teara.
APELE <3- A 22 O A S ZEU
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUCUREŞTI
t apitnl social . . . 0,000,000 lei
Prima emisiune . • 3 000,000 lei Din care	... 1,000,000 » ca
fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viata.
RE SERVE DE PREMII 81
FQNDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI
, AATIOAAL.V* A8IGl.UA:
în contra incendiului.grindinei, sjtargerei
geamurilor, in COlitra daunelor de transport precum şi valori.
A.*dţpirari asupra vietei omului se primesc fii toateeomBinatiunile usitate, precum:
vas de moarte, supra, vieţuire, zestre s< icntc.
„Naţionala** a plătit până la (inele anului i88ti in diferite ramure de asigurare peste lo,O00,00tl lei despăgubiri.
Kepreseutanta generala
Strada Smardan, No. 18
Oireetitinea generala
Strada Caroi 1. Mo. 9.
I
UE PORŢI. AX O OK POUTI.AM*
DK POBTUID OK PUKTI.A.VU
DE GK0SCBDW1TZ m GROSCHOWTZ
Si SSXÎÎS DE (iHOSEHOWIîZ
Atragem atenţiunea d-!or constructori si arhitecţi că numai noua ni s'ainpradintat Vinderea faimoaselor prodese de CIMENT 1>E PORTLAND OKGROSi HOWlT/.. a carul calitate esto superioara taliilor celor-I’alle podii se similare.
PItKtUltl UODKB.VTK. FIU VISARK.V PROMPTA
DEPOSIT IN BUCUREŞTI LA ARBENZ et W O L F1
Strada Sf. Dumitru No, 3.
DIAMANTELE COROANEI FRANC1EI
unui mm. a u u «na nu u mau
VINDERE LA 12 MAI 1887 SI IN ZILELE URMATORE.LA 2 ORE
L\ PAViLIOAUL FLORE, SALA STATELOR ,
A se adresa pentru informatiuni: la d. D. E. Maignan & C'iela Cair si Ternau Bey la Constantinopol si la Paris, 24 Avenue Friendland, pe
timpul Expositiei si al vinderei.
II
PREglURI FOARTE REDUSE
MIRUL DEPOSIT ÂL 4DEVERAŢELOR SOBE
MEiniNGER-OFEN ’c»™,. s;„erUt Buo„- \
H E I M ^N\lreşU> st-rada Lipscani No. I K—------------»n	*60, lângă Banca României. *
Fabrica pentru SOEAlEEbI\GKR
H. HEIM, Viena-Dobling
ULTIMA ORI
DIN NAUNTRU
D. Lupu Gostache, directorul general al Penitenciarelor, a introdus doue mesurl însemnate pentru regimul închisorilor .*
I-iu. A dispus ca în viitor condamnaţii ajunşi la termenul osîndeî se nu mai fie liberaţi lipsiţi de ori ce fel de mijloace la poarta temniţei adesea într’o enormă depărtare de urma lor, ci cu câte-vazile înaintea expirărei osîndeî se fie transportaţi la Prefectura Judeţului urmei lor,de unde liberându-se de Prefect se fie predaţi Primarului respectiv cu însărcinarea de aiaşeza în comuna lor.
2-a. Pe viitor va fi interzisă cu de-saverşire condamnaţilor semiculţi citirea de alte cărţi de cât cele bisericeşti şi acestea vor fi obligatorii la anumite zile şi ceasuri. Pentru a-cest sfe-ş'td. Gostache a rugat pe 1. P. S. Mitropolit Primat a dispune alcătuirea unei psaltiri speciale de căinţă pentru penitenciare.
toli.ee al P. S. S. Episcopul Ion Po-pazu organizatorul şcoalelor româneşti din Braşov.
Mulţi din bărbaţii noştrii de stat au luat hotârîrea a participa la a-ceastă serbare.
România Liberă de azi dă următorul semnificativ avertisment co-lecţiviLăţil :
Guvernul n’a vrut se lucreze la liniştireaspiritelor, destul de legitim agitate prin procedimentelebunului plac. El va avea furtuni, cum nici o dată nu şî-a putut închipui. Asupra lui, toată respunderea !....
In ziua de Dumineca Tomei (12 Aprilie) Românii din Banatîmpreunâ cu cei din Transilvania şi Bucovina vor sărbători la Caransebeş jubileul de 50 uni al pastorii, adevărat apos
DIN AFARA
Rclgvad, 15 Aprilie.
Arestările şi expulsârile emigraţilor bulgari din Pirot şi Zajcar au fort considerate de Itegenţâ ca un servicii! adus el de u-utoriUţile Serbe,şi aceasta a desis’o a face concesiuni in cesLunea Bregovo.
fturlin, 15 Aprilie.
Se confirmă ştirea cn Papa a sfătuit pe partidul centrului de a pruni fără nici un alt amendament legea eclesiastică.
Constantinopol, 15 Aprilie.
Propaganda începută la Cair în favoarea lui lsmail-paşa are puţin succes, ştirile din Sudan sunt în acelaşi sens.
Furiş, 15 Aprilie.
ştiri sosite din Ilio-de-Jaueiro anuuţăca împăratul Brasiliol este grofi bolnav>Con-
ele şi Contesa d’ Eu au fost chemaţi tele- . grafic la Rio-de-Janiero.
Madrid, 15 Aprilie.
Contingentul anului acesta se va urca la 100,000 oameni. Ministerul marinei îu urma lîciţaţiunilor ţinute a dat unor case franceze conslrucţiunea mal multor tor-piliorl.
Vienn, 16 Aprile.—Capinetul de aici a respins cererea făcută de guvernul din Sofia de a i se permite exportarea a 600 cai din Ungaria în Bulgaria.
• Sofia, 16 Aprilie.—Directorul drumului de fier bulgar, d. Matejkoff, a plecat la Berliu spre a contrasta un împrumut dând ca garanţie linia Rusei uk-Varna.
Leinberg, 16 Aprilie. — Toate oraşele mari din Galiţia au trimis depur taţiuni care se asiste la înmormântarea poetului Krasewsky.
Yiena, 16 Aprilie. — Ziarul oficios «Pjemdenbiatt» declară că comisiunea Austro-Română, însărcinată cu regu-lareu fruntariilor a ajuns Iu deplină înţelegere. Mâine delegaţii români să întorc la căminul lor.
Yiena, 16 Aprilie.—Ziarul «Frem-denblait» zice că în cercurile compe-tinte nu se ştie nimic despre autori-sarea ce a dat Papa ca ieturghia slavă să fie introdusă In bisşrici.
Paris, 16 Aprilie.—R sidentul frun-ciei a fost inst dat la Anjouan, una din insulele Comore. Capitala a fost ocupată fără lupta, populaţiuneaa făcut cea mai bună primire francezilor.
{Agenţia Liberă,
NUVELE FINANCIARE
Berlinul ne aduce renta amortizabilă la
94.50.	Rublele la 179.50.	%
împrumutul municipal din 1884 perde
20 de pfenigi şi încheie cu 93.80 ——x—
Parisul este în reprindere. Otomanele afi închis la bursa de bulevard cu 519.35, aproape 10 franci de urcare.
Renta noastră perpetuă invariabilă la
90.50.
—x—
iu târgul liber de la noi a fost erl o u-şoarâ slăbiciune provocată de lipsa a-proape complectă de afaceri.
Adunarea generală a companiei căi ferate Lembei'g-Cernauţl-lâşl se va întâlni la Viena, Sâmbăta 18/30 Aprile 1887.
In ordinea zilei se preved numai cestiunl ordinare. Despre răscumpărare nu se face menţiune.
DE ÎNCHIRIAT
De la Sf. Gfieorglte viitor CASA d-lul V. HlOl'T din SU*. Luterana l\o. 15, s»o-bilale si »em*»btlate având 22 camere, grajd de 10 oab şopron de 5 trăsuri 2 pim niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Asemenea şi de arendat de !aSf. Ghcor-glie viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişţe.
Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate zileleişle la orele 8 de dimineaţă până la orele 5seara.
i L
in
j!<(| se -IrarautiiUc aţLI in st. Ueorghe
SPECTACOLE
THEATRU DACIA
Dumineca la 5 Aprijie anul 1887 SE VA JUCA
PRĂPĂSTIILE JtliCLItESTILOK
Luni la 6 Aprilie 1887
L1PIT0RILESATELOR
Marţi la 7 Aprilie 18 87.
APELE DE LA VĂCĂREŞTI MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY
Strada Politzii No. 7
IN TIMPUL
SERBATORILORU PASCILORU
DOUA
MARI REPRESENTATIUNi
I IV X AIA LA 3 ORE A DOUA LA 8 ORE p. in.
THEATRU NATIONAL
SE VA 41, CA
Duminică 5 Aprilie 1887
FATA AERULUI
L unt 0 A priite 18 8 7
DOUA ORFELINE
Marţi la 7 Aprilie 1887
ROZ A A GICA
www.dacoromanica.ro