anul 11 No 407 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCl'P LA 1 81 16 A FIE-CAREI LUNI *1 SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE W Bl'< lini'.su La casa Adniinistraliunoi I\ TAII A i prin mandat? poştale. Pentru I an 40 lei, 0 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. I* ŞIREIlVATATKi tatuate ofllciole nos tale d:n Uniune, prin piardate poştale. Pentru 1 an Sfii*1. tî luni 25 lei. LA PAItlN: Segasestejurnalul ou ItiCent. numerul, la Kioecul din rnr Montmartre 113 Bulevard?/ M. Germula No. 81. HUNBCRIPÎILE NU SE INAPOiAZA CJrigore VENTURA Prlm-redacto.' responsabil A DOUA EDITIUNE VINERI, 3 (15) APRILIE 1887 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 3E5 A N" I NUME RUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.» Paris: la Agonre Havan, place dc la bourse, s. ,Y(jonre Llbrr, rue .\otre Dame des Victoires 50, (Place de la Ilourse) pentru Paris, Franrtn, liermanli, Austio-lnenria, Italia si Marra ItiOtaiiic. Antinoiuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 BANI UN NUMER VECH.O REDACŢIA SI ADMINISTRA*! IA Ho. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3 PARTIDUL MSTEYTEI OOANA ZIARIŞTILOR BUGETUL PE 1887-88 SITDATIDNEi JUDECATA DE FRANCI A NEFWOSISMUL LA ACTORI FEMEIA MORTULUI PARTIDUL RES1STENŢI1 Este un adevăr de care trebue se ne'pătrundem, cs. In actuala stare de lucruri, divisiunea clasică a partidelor In conservatori şi liberali, n’are absolut nici o raţiune de a fi. O asemenea diviziune nu presintă absolut nici un lni«reg imediat, nu corespunde la nici o necesitate Vrft_ sentă, nu e izvorită din realitatea lucrurilor, nu răsare dintr’o trebuinţă oare-care. Nu e nimic mai convenţional ca această diviziune, in situaţia în care astă zi ne aflăm. Ea este mal mult o speranţă de viitor, o concesiune făcută unei dorinţe ce mai târziu sperăm că se va îndeplini, cum că partidele se vor desparte o dală in mod ul acela, şi când mal vorbim azi de liberali şi conservatori, punem numai, în vederea acelui moment depărtat, oare şi cum jaloanele unei politice de viitor. Adevărata însă divisiune a partidelor, aceia care singură corespunde realităţii lucrurilor, iar nu numai unul ideal vag sau unei dorinţe încă nerealizată este, pentru momentul present, divisiunea in guMfoamen-tali oposanţi. . Şi printre oposanţi singura deosebire reală este aceia ce desparte pe oposanţi1 platonici de oposanţii serioşi. Cei d’inte', oposanţii platonici, sunt .mişte oameni foarte respectabili, pe care onorabilitatea lor îi împiedică se pactiseze cu un guvern ca cel actual şi care îndeplinesc mai mult o datorie câtre propria lor conştiinţă, de cât câtre ţară, stând în oposiţie. Ei nu admit, ca mijloace de luptă în politică, de cât mijloacele legale, şi chiar printre ac-'stea ei lac dis tincţiunî. Ei au o deosebită predi-lecţiune pentru alegeri, consimt câte-o dată a merge chiar la întruniri, să tem de ori-ce fel de mani-festaţiune, confundă ori ce demons traţiune cu revcluţiunea, şi privesc abstenţiunea de n alegeri ca un mijloc revoluţionar. Aceşti oameni nu \or răsturna nici o dată guvernul. Ei vor fi in tot d auna resţecta i, dar vor rămâne în tot d auna iso-l&ţl. Pe lângă aceşt' oposanţi, mai san\ încă alţii care admit că mijloacele de luptă variază după guvernul ce ai a combate, care cred că mijloacele bune pentru a lupta în contra unui guvern respectuos de libertăţile publice, nu sunt eficace faţă cu un guvern care Închide cetăţenilor Calea legdg. Singuri aceşti oposanţi pot răsturna un guvern care a părăsit calea legală. Mai mult Încă. E sunt o garanţie chiar a legalităţi’: eftei dacă nu sar găsi oameni gata a combate or -ce guvern cu aceleaşi urme de care el să slujeşte, ori ce guvern ar fi îndemnat a eşi de pe terenul legal pentru a se pune pe un teren pe care nu mai întâlneşte adversari. Intr’o situaţie anormală ca aceia în care ne aflăm, aceşti oposanţi singur, şi numai prin aceste mijloace, pot răsturna un guvern de fapt ca ; cel actual. Şi daca oposiţiunea nu vrea să a- j dopte aceste mijloace de luptă care j singure îi pot asigura succesul, va trebui se se formeze un grup de acţiune, un partid de resistenţă, compus din toţi acei oameni care primesc lupta în condiţiunile ce pot duce la isbânds. Asemenea oameni găsim în toate grupurile de oposiţiune, unde acţiunea lor e paralisatâ prin resis-tenţele celor care fac numai oposiţiune platonică. Daca dar comitetele opoziţiunii vor inai voi să prelungească, prin inacţiunea lor, starea de lucruri de azi, nu va remâr.e alt-ceva de făcut celor ce vor să sfîrşească odată cu regimul actual, de cât se facă sacrificiul U’u rupe legăturile ce unesc pe liberali unil de alţiit pe conservatori între dânşii, şi se se unescă cu toţi acei, din toate partidele,care vor să primească lupta in condiţiunile impus9 de situaţia în care ne aflăm şi de guvernul pe care ’l combatem. In loc ca principiile conservatoare or liberale, care de oeam-dati nu au nici o raţiune d a fi, se fie cimentul care se’i unească, legătura s’o caute in calităţile comune tuturor oamenilor botâriţî a face să triumfe binele, curagiul şi îndrăzneala in luptă, spiritul de sacrificiu. Şi avem convingerea că atunci când un om hotârît să va scula şi va avea curagiul se ţie ţării un lim-Lugiu bârL°tosc, şi va indrâsni să zicâ: «Primesc lupta în condiţiunile pe care ni le oferă însuşi guvernul, voiu lupta în contra guvernului cu aceleaşi arme cu care ne combate; aveţi încredere în mine şi vă voiu duce la victorie,» glasul lui va fi ascultat, şi ţara întreagă T va îmbrăţişa. stabilire! unul acord prealabil între Tur- . cia şi Rusia. D. Nclidof a lucrat s6 impie- ! dice trimeterea circulare! anunţate. Dup& | nişte ştiri din sorginte bună, d. Neli lof a ajuns la acest resultat promiţând că ltu- ! sia ar desemna în scurt timp pe cel doi candidaţi al sfel la tronul bulgar, ce vor fi presentaţl Împreună cu prinţul doMin-grelia. Se crede că candidaţii Rusiei vor fi Mirele duce de Oldenburg, comandantul gardel imperiale ruseşti şi prinţul de Leuchtcnberg. Turcia s’ar fi gândit a pune ca candidat la tronul princiar pe prinţul Wilhelm de Nasau, colonel austriac. Afară de prinţul Mingreliel, candidaţii desemnaţi mal sus par a fi agreaţi de Bulgari cari, de almin-lerea suut cel d’întâift cari doresc o solu-ţiune grabnică a cestiunel. TE LEGRAM E AGENŢIA HA VAS Koma, 13 Aprilie. I Contele Tornielli a plecat din Bucureşti la Novara. pentru a asista la şedinţele consiliului general; îndată după aceia se ţ va întoarce la Bucureşti. PnriM, 13 Aprilie. Anglia solicită sprijinul Turciei pentru formarea unei confederaţiuni a statelor balcanice a cărui preşedinţie ar 11 dată Sultanului. Succesul acestui demers pare neprobabil. Londra, 13 Aprilie. D. O’Connor, agent diplomatic al An-I gliei la Sofia a părăsit oraşul nostru pentru a’şl relua postul său. llerliu, 13 Aprilie. Ziarul «Politische Nachricbteu» demonstra că cererea creditelor suplimentare presintalâ discuţiuncl consiliului federal, cu toate că ele sunt provocate mal cu seamă de trebuinţele militare» nu are cu mate acestea Însemnătatea de sensaţie ce i 3a atribuit tn oare-care cercuri. Cererea nu Şnleşte de cât chieituielile provocate de no»a lege militară pentru scopuri cu-noscutede mult timp şi tie-care din ele exclude pyicolul unul război apropiat. Deci este rwesacl ceia ce spun jurnalele pentru sume’* cerute. Consta ut înapoi, 12 Aprilie. (Calc indirectă). Precum v’am telegra-fiat la 5 cor respuusul împăratului Rusiei relativ la Bu'garia, ţintea mal cu seamă continuarea negocierilor cu Poarta. Dar Marele Vizir presimţind că Rusia nu are alt scop decât să introducă motive de tă-rfigănire pentru a câştiga timp, s’a liotă-rit a precurma lucrurile aducând cesliu-nea înaintea puterilor, ceea ce în mod precis Rusia voia să ovileai ' Ies AGENŢIA LIBERA Vienn, 13 Aprilie. La 25 Aprilie seva serba jubileul militar de 60 ani al Archiducelu! Albrecht S’a anunţai deja că vor sosi pentru acea zi deputaţiuul din partea regimentelor din Petersburg, Berlin, Bucureşti şi A-theaa al căror şef este Archiducelo Albrecht. Ziarul Croat din Agram Obzor anunţă că Papa a permis a se oficia leturghia slavă în Muntenegru. Ziarele vieneze în privinţa convenţiu-nei comerciale cu România, vorbesc foarte mult despre o couvenţiune provisorie a cărui durată va (i de un an. l’esta, 13 Aprilie. Ziarele ungare respunziud agitaţiunilor începute de ziarele Cebice din săptămâna trecută, contra introduc^rei p»duetelor, cer despărţirea terHorTufut comun vamal. rnganu, zic aceste zlfîre poate să se lipsească cu totul de jndus ria Boliemă. Mehadiu, 13 Aprilie. S’ati făcut pregătiri aci pentru a primi pe Regina României care va sosi peste câte-va zile pentru a visita pe împărăteasa Austriei. Koinn, 13 Aprilie. Ţinutul Masuah a fost pus sub admi-nlstraţiunea ministrului de resbob Itomn, 13 Aprilie. Soirile despre concentrarea trupelor A-bisiene în apropiere de Asmara sunt cu totul uefundate. Escadra engleză a părăsit iNeapoli du-câudu-se la PyreQ. Vărs a via, 13 Aprilie. Generalul Gourko va începe îu curând călătoria sa de inspecţiune d a ungul graniţei vestice a Galiţiel. La începutul iul Iulie se vor deschide mal multe ambraşa-mente strategice de drum de fer. St. Petersburg;, 13 Aprilie Nowoe Wretnia regretă că Francia nu amână exposiţia până la anul 1890. Cu toate simpatiele ce are Rusia pentru Franţa, ea nu poale să participe la o expo-siţie făcută în amintirea revoluţiunel de la 1789. Paris, 13 Aprilie. ScirI din Teheram anunţă că se fac aici mari pregătiri pentru primirea prinţului Dcflgorouki. Paris, 13 Aprilie. Sgomolul unei apropiate călătorii a d lui Katkoif la Paris este desminţitâ. . GOANA ZIARIŞTILOR ,,Lupta.“— Descinderea parchetului si politiei. — Perchizitiile. — Interogatoriile D. Panu. Primul ministru, cu tot aerul vesel şi triumfător ce ’şi dă, nu poate ascunde îngrijireace’iinspirâ progresele zilnice ale curentului oposiţionist în spiritele opiniunei publice. Cu deosebire, nu'l lasă să doarmă liniştit succesele ziarelor Lupta şi Epoca. In întrunirile intime pe care le ţine la d sa a casa, d. Ion Bratianu nu uită nici o dala de a aduce vorba şi despre mizerabilele gazete cari ’i critică guvernul. Cel obicinuiţi cu vorbele înflorite şi glumeţe presărate cu anecdote ale primului ministru, Înţeleg sensul acestor cuvinte. Ele se explică prin goana pornită în contra ziarelor de oposiţiune. Dupe Epoca vine asta-zi Lupta. Dupe devastarea ziarelor vin procesele ziariştilor. Dupe intimidarea editorilor de gazetă, avem acum ameninţarea cu-ln- Cele ce le istorisim mal jos nu sunt de cât un nod incident în planul de campanie al colpctivitâţel. Confraţii de la Lupta Indignaţi, şi cu drept cu vânt, de pornirea periculoasă a colectivitâţel, confraţii noştrii de la Lupta ad înfierat cu vigoare toate neomeniile guvernului şi In scara erarhică a autorilâţel dânşii n’aiî găsit că ar fi locul să faeft ver o omisiune ; din potrivă Lupta gradează acusaţiile şi atiibue fle-căruia partea de responsabilitate ce i se cuvine. In ultimele trei zile, desfrâul din parlament a silit pe confraţii noştri să nu menajeze formele şi să expuie adevărul în toată cruzimea lui. Descinderea parchetului si politiei Guvernul s’a spăimftntat însu’şî de faptele Iul. Nepuntiţa lui de a infrîna nemulţumirile se va dovedi şi de astâ-dată. Numai siguranţa despre aceustă neputinţă explică forţa publică pusă în mişcare astâ-zl de dimineaţă şi pornită la redacţia ziarului Lupta, în strada Academii. La orele 8 şi jumătate, primul-procu-ror d. Andronescu, însoţit de procurorul Paraschivescu, de judecătorul de instrucţie d.Stătescu, de căpitanul Slăn-ciulescu, comisarii Călinescu şi Goen-giopul s'aO prezintat la redacţia ziarului. . Negăsind pe nimeni, de oare-ce d. Panu lipseşte, fiind dus la laşi, In afaceri persoanele, întreaga trupă de a-genţi s’a prezintat în corpore la administraţia ziarului, care se găseşte la tipografia d Iul Gngore Luis. Aci nu sosiseră Încă de cât administratorul şi corectorul. Primul-procuror ceru acestora să’i spună numele persoanelor care aii scris articolele apărute în «Lupta» hi cele din urmă trei zile, fără a specifica care a-nume articole. t Până când să sosească d. C. Bacal-başa, care e însărcinat cu privegherea redacţii în lipsa d lui Panu, la întrebarea aceasta trebuira să răspunză d-niî Fruuzescu şi Lefteriu, corectorul, administratorul, precum şi tipograful d. Luis. Domniele lor declarara că singura persoană care le poate da răspunsul cerut e d. Panu, directorul ziarului; mai adâogară că manuscrisele sunt distruse şi oâ nu’şl aduc aminte cu preciziune cine suut autorii articolelor; că se primesc articole din provincie, care se copiază sau se revăd la redacţie, şi în urmă se dau la tipar. In urma acestora, agenţii se retraseră. Perchizitiele. Pe la orele 9 .1/2 se prezintarâ din nou la tipografie d-nil Andronescu şi Statescu. De asta dată d-l. C. Bacalbaşa relnoi declaraţiele făcute la prima descindere şi confirma că manuscrisele sunt arse. Nt mulţumiţi cu ac-asta, parchetul începu perchisiţii e. D. Andronescu căuta prin rafturi şi prin meşe fără să găsească ceva. In cele d.n urmă, d. prim-procuror Andronescu zise : dacă a(î ars manuscrisele, arătaţi-nil scrumul. Fără articole, fără scrum, parchetul se retrase, cerând ca d. Frunzescu, lucrătorii tipografiei şi d. Bacalbaşa să vină la poliţie spre a li se lua interogatoriul. Interogatoriul Primul care fu interogat a foşt d. E mii Frunzescu. D sa declară d-lui jude de instrucţie Sivlescu, în cabinetul acestuia de la poliţie, ca singur d. George Panu e posiţiune a şli pe autorii articolelor din Lupta. Explica cum toate manuscrisele trec prin mâiuele d-sale, îua-iute de a merge la tipar. Confirmă arderea manuscriselor. Pe timpul acestui interogator» d. prim procuror Andronescu, care era de faţă, fu chemat urgent la telegraf. Lucrătorii din tipografie repetară cele zise de d. Frunzescu şi arătară cum el sunt tn neputinţă de a şti pe autorii unui articol, de oare-ce lor nu le vine în mână de cât fragmente de manuscris, şi că ricl că pol ţine minte în iuţeala compunerii de cine e scrisă cutare pagină. Pe la orele 11 şi jumătate d. C. Bacalbaşa se duce Ia poliţie. D-sa are grija de a lua într’o gazetă mal mult scrum de hârtie, spre a satisface curiositatea inteligentului prim-procuror Gr. Andronescu. Amicii d-lui Panu ’i ad telegrafiat de cele întâmplate la redacţie şi l’ad chemat de urgenţă în Bucureşti, unde va sosi probabil mâine dimineaţă. BUGETUL PE 1887-88 SH SPERAM Guvernul şi Corpurile noastre Legiuitoare s'au luat la întrecere spre a introduce desordinea şi risipa în bugetul statului. Şi ce este posibil şi ce trebue să fie imposibil, şi cele permise şi neper-mise, toat^ sunt pe rând practicate când de administraţie, când de aceâSţa în unire cu parlamentul, când In fine de stabilimentele care prin firea lor sunt chemate a ocroti creditul public iarnua compromite interesele statului. Un an trecu dupe răsboiul din 1877 şi se adeveri pe dată că noul guvern nu venise la putere cu nici un plan de terminat în materie de finanţe. Se mal adeveri că programul cu cuvintele: nici imposite, nici monopoluri, program aşa de mult esploatat în coloanele A-legătoruluî Liber, nu era de cât o mo-miala de ocaziune, o serie de promisiuni, care ad fost uitate de-odatâ cu încetarea ziarului în care ad fost publicate. Ştim că ni se va răspunde cu vechiul clişeu de laude pentru guvern şi de invective pentru cei ce văd alt-fel. Să nu se uite însă, că dacă judecăm lucrurile ; din puntul de vedere în care ne aşezam, este spre' a înlesni calea celui ce 'şl va propune să scrie istoria financiară a celor din urma zece ani. Şi autorul u-nel asemeni lucrări, orl-cine ar fi el, va trebui pentru respectul adevărului să se agaţe nu atât de instituţiunile noastre cât de persoanele pe mâna cărora ad fost lăsate aplicarea legilor, conducerea treburilor statului, grija de viitorul ţării. Prin instituţiunile noastre se recunoaşte parlamentului dreptul de pri-vighere şi de control asupra gestiunel guvernului, alături cu dreptul de dis-cuţiune asupra veniturilor şi cheltue-lilor bugetare. In ce pot fi de vină legile, când ele ne oferă toate mijloacele pentru ca ordinea şi economia să domnească la gospodăria Ţării, deşi In realitate, plutim în desordine şi In risipă 7 Ia ce pol fi de vină instituţiunile când ele sunt organisate dupe formele cele mal perfecţionate, de şi de fapt aceste instiţuţiunl merg şchiopând şi dad în gropi? In ce pot fi de vină, In deflaitiv, Constituţiunea or regulamentele Corpurilor Legiuitoare , care proclamă principiul liberei discuţiunl, de şi de fapt libertatea cuvântului e suprimată lu parlament ? Prin urmare, nu traşi de curentul zi-( lei, nu provocaţi de pasiunile luptelor politice, ci conduşi de adânca noastră convingere) susţinem câ agenţii publici, iar nu instituţiunile noastre sunt du vins, dacs azi ne găsim şi în mari datorii, şi In grele imposite, şi In complect6 dewdin». şi în •»; n'.? deficite. www.dacoromanica.ro Din acest punt de vedere, suntem nevoiţi a zice că relele săvârşite sunt mai periculoase prin consecuenţele lor, de cât daca ele ar fi rezultat dintr’un defect al legiuirilor. Cu toate acestea, schimbându-se a-genţil cari azi deţin puterea, încă n’ar fl prea târziii să zicem cu Casimir Pârier . «de şi viitorul nu ne oferă de cât iluziuni, totu’şl orl-ce speranţă de îndreptare nu trebue încă perdută». Negreşit că în ziua când în parlament, fiind cunoscută sărăcia claselor laborioase — marea majoritate a locuitorilor ţării — va fl interzis d-lui Alexandru Xenopol să susţie că impositele «n’au ajuns încă la maximul lor de tensiune; negreşit că în ziua când discutându-se sistemul viţios al emisiunilor, va fi interzis unui director de bancă se umple coloanele Monitorului oficial cu teorii fantaziste asupra agiului saâ plăţii datoriei statului în străinătate : de sigur atunci nici banca ministerială nu va mal surîde când se vede atacată pentru împrumuturile sa'e nesftrşite; nici majoritatea parlamentară nu va mal aplauda îd acelaşi timp şi de o potrivă atât pe oratorul care recunoaşte că principiul proporţionalitaţil lipseşte în mare parte în sistemul nostru fiscal—cume cazul cu d. Godrescu—cât şi pe cel alt cuvântător care surîde cu dispreţ la idea de o reforma în impositele actuale. Cu schimbarea oamenilor, va sosi şi respectul instituţiunilor. Odată oamenii schimbaţi, cu greu se va puteaadmite ca d. Alexandru Xe-nopolu să vorbească două zile spre a susţine nişte calcule absurde, care nu rezistă la nici o analiză, cum vom vedea; atunci cu greu se va permite d-lul Cos-tinescu să enunţe, fără a dovedi, că populaţia noastră rurală e bogată căci ’şl asigură viaţa la Dacia ori la Naţionala. Şi pentru ce ? Pentru un cuvent foarte simplu : Se va răspunde d-lul Costinescu, că nu cu un caz izolat deasigurare se demonstra economieleabundenteale claselor muncitoare, că aceste economii sunt imaginare ; atunci se va răspunde d-lui Xenopol : cel cu autoritate în scrieri de finanţe ’ţizic, că spuiu neadevăr d-le Xenopol şi acest dom-fl va tăcea. lată pentrujse noi n’avem numai iluziuni, âăr şj speranţa cft de o-dată cu Schimbarea oamenilor se va putea repara oare-şi-cum şi relele de care suferim. Ca j rol. SITUAŢIA JUDECATA DE FRANŢA Citim în La Nouvelle Revue următoarele apreciaţiunl de o logică zdrobitoare pentru guvernul d-lul I. Brătianu. Cu drept cuvânt am vestejit guvernământul d-lul I. Brătianu cu privire la faimosul atentat ce îndrăsneţ precu-getase contra propriei sale persoane. Iată că acum asasinul deluzionat în privinţa protectorului, vine să facă re-velaţiunî care prefac aşa zisa victimă In complice. Fie-care ’şl aminteşte fasele stranie prin care a trecut procesul lui Stoica yexandrescu; secuestrat în.închisoare în timpul instrucţiune!, ţinut din scurt la şedinţele Curţel cu juraţi, oprit de a comunica cu orî-cine, în afară de parchet, poliţie şi apărătorul însărcinat de guvern cu apărarea’!, acuzatul arătase pe un deputat din oposiţiune şi pe fratele acestuia ca autorii complotului în care el n'ar fl servit decât ca instrument. Upiniunea publică se revoltă contra acestei denunciărl, a căreia unică bază era un proces verbal încheiat de un procuror eşit deodată dintr'un dulap, ce se afla în închisoarea acuzatului în timpul interogatorului. Stoica a fost condemnat de juraţi la 20 ani de muncă silnică şi fraţii Oro-veni fuseră achitaţi printr’un verdict strălucit în aplauseleîntregel ţări.—Iată că Stoica apelâ în contra oslndirel sale. Achitarea pretinşilor complici desin-teresară guvernul de cauza Iul şi singurul advocat pe care ’l găsi el pentru ca să’I pledeze rpcursul, a fost tocmai unul din apărătorii fraţilor Oroveanu. Acesta impuse însă Iul Stoica, pentru a’I lua apărarea, condiţiunea: că va face complecte destăinuiri asupra amănuntelor afacere!. — Aceste sunt zdrobitoare pentru guvernul d-lul I. Brătianu: în urma torturelor ne mal pomenite, acest om a fost silit se arate ca instigatori a atentatului, pe membrii opozi-ţiunel ce’i fură indicaţi de poliţie şi de parchet, cu făgăduinţa a unei pedepse neînsemnate penlru dânsul însuşi. Torturele au fost suferite, dar făgăduinţele date n’afl fost ţinute In urma achităreî pretinşilor complici.—Stoica redus la disperare, declară astă-zl a-devârul, chiar dacă dupe propriele Iul cuvinte, această al’ar costa şi viaţa».— Revelaţiunile luîafl provocat deja dis-graţia directorului închisorei, vinovat că slăbise supravegherea asupra închisului, ast-fel că acesta a putut comunica cu un apărător, cea ce nu se prevăzuse. Aceste fapte de necrezut vin să a-dauge o nouă autoritate revelaţiunelor făcute de curând în Cameră de un deputat, fost primar al capitalei şi unul din cei mai zeloşi servitori ald-lul I. Bră-tianu până In ziua de astă-zl. — in o serie de interpelărişidedenunţăria mai multor subiecte scandaloase pe care a-cest deputat disident este mal mult de cât orî-cine în stare de a le cunoaşte, el a desvăluit cu acte oficiale în sprijin, existenţa unui complot ce era să se joace, dupe ce fusese înscenat prin grija poliţiei asociată cu parchetul, în scop de a compromite şi a perde pe membrii cei mal supărăcioşi din opoziţie şi printre care era şi propriul frate al preşedintelui consiliului d. D. Brătianu,bătrânul si credinciosul portdrapel al liberalismului în România.— Această revelaţiune ridică o adevărată furtună în,Cameră, unde miniştri cu d. I. Brătianu în cap ajunseră până a copleşi cu invective violente şi injurii ameninţătoare pe orator.—Un fost membru al cabinetului belgian, trecător prin Bucureşti, a fost martor acelei deplorabile scene şi ş’au făcut o deosebită părere de chipul în care partidul liberal-naţional, pune în lucrare o constituţiune împrumutată «liberei Belgie». Ce făcu d. I. Brătianu după un aşa scandal? Unul dintre miniştri de la putere provocă la duel pe oratorul supărăcios care eşi ciuntit din această a-facere. — Natural că ministrul delegat pentru duel păstră portofoliul şi remase la adăpost de orl-ce urmărire, cu toate că legea română este formală în acâstâ privinţă. Ast fel de procedări nu surprind de loc din partea unul cabinet, a cărui şef a doua zi după atentatul urzit de dânsul contra propriei Iul persoane, indemna, dupe balconul săă, bandele ce simulau populaţiunea indignată şi care merseră sâ devasteze şi se prade biurourile ziarelor din oposiţiune, se bata pe nenorociţii redactori sub privirile pasive a le autorităţilor. — Aceste comploturi periodice destinate a ridica popularitatea d-lul Brătianu, ar fi absolut groteşti, dacă n’ar fi în acelaş timp sinistre. Sunt abia câte-vazile, când, în urma unei polemice deschisa între ziarul Epoca şi principalul organ oficios, polemică dintr’o partea iscălită şi anonimă din cea-l-altă, redactorul Epocei, grosolâneşte insultat, se duse să ceară seamă directorului ziarului guvernamental ; acest din urmă trase asuprâ i doufi lovituri de revolver drept satisfacţie. Dar ziaristul care răfueşte ast-fel chestiunile de onoare nu este altul de cât chiar şeful de cabinet al primuluî-ministru ! De mirat este, sfi existe un suveran pentru a acoperi cu protecţia sa, după un-sprezece ani,pe un ministru acarul unice servicii, sunt crime de lez-maies-tate sad de lez-naţiune, pentru n nu cita, de cât; proclamarea detronă-rel acestuiaş suveran,chestiunileBasa-rabiel şi a Dunărei şi recenta de tot convenţiune consulară cu Germania.— Ge nepomenită alianţă, acea a unui guvern iscat din o conspiraţiune, cu o monarchie, al căreia titular este un Hohenzollern! Din nenorocire ţara este victima tocmeiel: în lăuntru înjosirea morală, în afară slugărnicie către d-J de Bismarck şi aliaţii Iul. Sub vâlul etichetei constituţionale, România este cârmuitădespoticeşte de. un ministru care seacă ţara şi o terorizează, şi de un rege care'primeşte misiunea de a face din România latină, o sentinelă germană în Orient. •luliette Aclam. ■c» IN F OR MA TI UN I Dupe cum am anunţat ieri, o în-tîlnire cu pistolul a avut loc azi dimineaţă la 10 ore la hipodromul de la Bâneasa intre d-nii Al. Marghiloman şi V. Epurescu, deputaţi. Dupe primul glonţ, d. Epurescua făcut scuze şi martorii au declarat onoarea satisfăcută. X Agenţia Havas ne-a comunicat a-seara o telegramă din Roma,în care se zice că contele Tornielli na plecat din Bucureşti de cât pentru a merge la Novara spre a asista la şedinţele consiliului general din care face parte şi că, îndată dupe închiderea sesiune! acestui consiliu, d-sa se va întoarce la postul seu. Credem a şti că acea telegramă nu vine din Roma, că punctul ei de plecare este Viena şi că are chiar o origină oficioasă austriacă. F.a este răspunsul la informaţiunea ce am dat Mercurî, în ultima oră, şi în carespuneam că ministrul Italici la Bucureşti a fost chemat la Roma prin o depeşe pentru a i se oferi poziţiune diplomatică cu mult mal înaită de cât aceea ce ocupă acum. Fiind în măsură d’a menţine a-ceastă informaţiune, pe care o avem din isvor sigur şi care ştim că a fost telegrafiată în străinătate, suntem în drept a vedea în telegrama A-genţieî Havas expresiunea dorinţei guvernului Austriac d’a nu lăsa se se acrediteze sgomolul. că contele Tornielli, rivalul d-lui de Robilant, va putea în curând exercita o influenţă preponderată în politica exterioară a Italiei. * Procesul intentat de preşedintele Crăsnaru amicului nostru lanco-vescu a venit în ziua de 31 Martie înaintea secţii a Il-a a tribunalului de Dolj. D. Iancovescu era asistat de d nii advocaţi Economu, Peru-ianu, Stoicescu, Grecescu şi alţii de la baroul din Craiova şi de d. Ion C. Grădişteanu din Bucureşti. In urma rădicărei unul incident de in-competinţă şi a ascultare! martorilor acusaţieî care s’a prelungit şi în ziua de 1 Aprilie, tribunalul a amânat procesu peniru ziua de 7 Mai pentru care se vor cita martorii propuşi de apărare. X Mai mulţi membri aî partidului liberal conservator au cerut încă de acum 8 zile convocarea de urgenţă, a comitetului partidului liberal conservator. Până azi insă comitetul nu s’a putut întruni,d. Vernescu fiind absent la laşi pentru pledarea unui proces; iar acum a plecai la moşia sa Tunarii. X Eforia Aşezămintelor Domniţa"Bă-laşa a suprimat, ou începere de la l-iu Aprilie, serviciul seu al contenciosului. Motivul mărturisit al acestei supresiunîeste economia, dar adevăratul motiv este cu totul altul. Intre avocaţii Eforiei se găseau şi d-nii Nicolae Fleva şi Constantin A-rion şi Încă din ziua când aceştia sau despărţit de majoritatea colectivista, col. Bibescn a hote rit se renunţe la serviciile lor. Ne îndrăznind însă a recurge la o revoeaţiune, pan-p rezide ritul a recurs la şiretlicul da desfiinţa serviciul. Eforia Aşezămintelor Brâncove-neşti este proprietară a unei însemnate averi imobiliare, şi are un foarte mare număr de procese. Ea nu se poate dar scuti d’a avea un serviciu al contenciosului şi încă destul de important. X Este dar mai mult de cât sigur oâ în curînd servicAul va fi restabilit şi că în locurile d-lor Fleva şi C. Arion vom vedea doi colectivişti. X Miniştrii s’au întrunit aseară la9 ore în Consiliu sub prezidenţa d-lui Ion Brătianu. Şedinţa a ţinut până la 10 şi un sfert. Pe la 9 şi jumătate d. Stâtescu, Ministrul Justiţiei,a părăsit şedinţa, mai mulţi colectivişti de frunte, Senatori şi Deputaţi, nş-1 teptându’l acasă la d-sa unde ’i ln-i vi ta se, X D. Hitrywo, Mi îistrul plenipolen-l ţiar al Rusiei, va pleca la sfîrşitul acestei septâmâni la St. Petersburg X Aflam că bolărtrea d’a sa intentai proces d-lui Panu pentru insultă că- r tre persoana ftegelu1 a fist luată în consiliul do miniştri sare s’a ţinut • aseară. X Ni se scrie din Rusciuk că circulă sgomotul acolo despre dispariţiunea căpitanului Anghelef, comandantul, vaporului Golubschik. Se zice că acest ofiţer s’ar fi refugiat în România. X Aflăm că d. Boţan,deputat de Co-vurlui a dispărut în nişte condiţiuni cu totul ciudate. Acum o săptămână, d sa a primit de la casa de Bancă Chrissoveloni; din Bucureşti, suma de 38.000 fr. pentru comptul unui client al d săli de la Galaţi. In seara sceleiaşi zile d. Boţan a părăsit Capitala pentru a se întoarce la Galaţi, dar persov nete care ’1 aşteptau acolo şi pecan le avizase despre plecarea sa, neve zendu’l sosind, s’afi adresat d-li! Moruzi, prefectul poliţiei de aci,pap teu a avea informaţiuni. D. Muruz a făcut imediat investigaţiuuile necesari1,dar n’a pututdovedi alt-ceva decât plecarea din Bucureşti, a d-lui Hotan acum 8 zile, şi trecerea lui 1 prin Buzău. De acolo înainte urmele sale ar fi cu totul pierdute. Pe de altă parte, se zice că cf*uu Chrissoveloni ar fi primit din la?i ştirpa că d. Boţan ar fi fost văzul Vineri in acel oraş. Fel de fel de versiuni circulă în a- fl ceasta privinţă; e temere ca d Bo i ţan se fi fost vietima unei crime. X Iu curând se vor face la poligonul de la CotroeenI experienţe cu tunurile sistem de Bange. X Societatea studenţilor Universitari Unirea ’şi a constituit noul seu comitet pe anul curent, după cum urinează : Preşedintele. N. Milescu. Vice preşedinte : 1. Stroescu şi S. Predeseu. Bibliotecar, C. Râdulescu Casier, M. Demetrescu. Secretari, G. B Mai-coci şi Gesar Colescu. DEPESI TELEGRAFICE AGEiYIIA LIBERA Petersburg, 14 Aprilie. — Rusia este decisă de a păstra o attitudine li- ii niştitâ In faţa evenimentelor interioare din Afganistan. Insă în cazul când An glia ar înainta in partea «etică a Afganistanului', Rusia va ocupa imediat partea vestică. Sofia, 14 Martie. — D. SUmbuloIT şi MutenroIT afl p!ec»t la Pwupoooli cu scopul de a ’şl da seamă de starea s de s’a necăjit aşa ! Pot e* împedic pe fată să se gâu-dei,scâ la mama el, Nu merge aşa, uu merge, ţ’o spun eă. Poate s'ar putea, dacă aş şti uude e mama, plimbându-mă pe acolo, să-I zic : — Uite, puicuţă...priveşte colo ; a- cea care trece. Trimite-I o sărutare. La ce sunt bune toate acestea acuma, de vreme ce tâlharul e pedepsit. Mal întâii! numai pe dânsul îl uram.... şi dacă cea l’altâ u remas femeie cinstită, e vreme s’o iertăm. Şi matelotul se plimba sub arbori, fără a vedea pe locotenentul aSC care stătea Iu fereastra de sus, de la rîn-dul Intel, cu capul între mâini, trist şi gânditor. (Va urma) www.dacoromanica.ro ) «EPOCA — 3 APRILIE i *- I PUBLICITATE* ZIARULUI ,, EPOCA" rirafflu 0,000 de fol ANUNC1URI SI RECLAME Anunciurf pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. spre a lua parle la desbaterile ce vor avea loc In Reichstag în privinţa legilor biserice şti. Berlin, 14 Aprilie. — Ziarul «Kreuz-zeitung» anunţă că neînţelegeri s’ah ridicat înlrfe d. Radoslavoff şi Stombulnff, şi că situaţiunea tn general a Regenţei nu se mai poate ţine. CRONICII TEATRALA Nervosismul Ta actori. On doctor francez anume A. Cullerre a scris o carte ce poartă titlul Nervos-isme el Neproses, prin c*re arată ofi boala ce bftntue omenirea în ziua de astă-zl este nevrosa, precum boala ce băntuea generaţiunele de odinioară a luat prea marea cantitate de sânge. Atunci lumea murea de dambla, lipi tore'.e jucau rol mare şi bărbierul avea căutare ca sfi ia mereu sftnge strămoşilor noştri. Aată-zî, numai avem slnge, avem nervi, furnici în tot trupul, ne asl&mpâr. Bromurut, • ' ps i oar&cteri ă, >: • «la d* ră. a ocup? singur te curs d Băplăiuânel mari Banca lumeasca & Ep.s-o<.■ .atuI'L'r-fJtV'J.1 'i f»<*t Ino» i/lriiu de . Sturdza, citeşte mesagiu! regal pentru închiderea sesiunel prin care se mulţumeşte Senatorilor pentru activitatea ce afi desfăşurat. - Senatorii se împrăştie în.aplauzel.. Adinterim. eirtru câte va momelile ca să prepar- cele (lui CAMERA Şedinţa de la 2 Aprilie 1887 D. N. Uimancea, deşchide şedinţa la ora 1 i/2. s D- G. l’aladi,roagă biuroul să constate dacă cel 90 deputaţi înscrişi sunt presinţj. D-sa conlestă aceasta şi prin urmare dreptul Camerei de a lucra. Dar biuroul nici gând n are se ţie cont du asemenea observaţi uni. El cheamă pe deputaţi să voteze proectele de lege pe care raportorii nu le. citesc. D. D. Kutculescu, cere, pe la 2 1/2, să se voteze şi pensiuni. D Sefcndache, cere să se voteze în bloc trimiterea la ministere a pensiunilor lucrate de comisiune. Aceasta propunere se admite şi se fă-gădueşte că se vor aduce şi pensiuni. Se aduce un proect de lege care P giti-meazâ nişte virimenle de fonduri IVcute în 1885 de minislerul lucrărilor publice. D. Al. ITjuvai'u, declară că nu poate vota o lege care este adusă prin surprindere, fără cliiar se fie tipărită, D. IV Fleva, spune că acest proect este contrariu legel de comptabililate care o-preşte categoric virimentele de fonduri. D. Itadn Dihai, zice că a crezul bine ceia ce a făcut. Se cere tnchiderea. D. I. Gămpincunu, zice că pentru că minorilalea caută se opreastă ţara, căci este a opri ţara să meargă Înainte... Prin urmare sc se oprească de a vorbi fiind-că opreşte ţara... D. A. Fleva, arată cât de slabă esLe a-ceastă argumentare. Cum zicea d. N. lo-nescu, mal ataltâri: Aşa dar şi prin urmare Eiind-că şi drept aceia Fiind pricina aceasta Tot ca pricina aceia să urmeze şi acuma Toi precum s a mai urmat Ilaritate, eplause. Dar legea se votează 3e tnal votează până la 4 şi 10. D. G- Puirtdî, cere amăuL.rea prooctului de ergttinsai(iune a poştelor. DO l . I ’ ktU. D. Radu Miliţii, o.u.., i n v ui chidere. T'usse, la cantonada: Domnii deputaţi sunt rugaţi să poftească la diurnă ! Ştergere generală. Bedecu» Dosarul afacere! de la Vâlcea a şi fost primit azi la înalta Curte de Casaţiune. D-ni, AleeuA. Baiş şi îf. Filipeseu au primit comunicaţiupe a ordonanţei prin c.-ired. judecător de instrucţiune Mănescu declară că nu este oaz de urmărire contra d-luî N. Xenopol. Această ordonanţă nu este de cât un lung rechizitoriu; de vr’o 6 pagini, contra d-lor Baiş şi Filipeseu. Aceştia au şi făcut opoziţiune la Camera de punere sub acuzaţiune. Iată ce allăm în privinţa chipului cums’auhotăiît urmăririlejudecăto-reşti contra ziarului Lupta. In consiliul de miniştri ţinut ieri de dimineaţă la Palat nici o vorbă nu s’a făcut despre articolele Luptei ofeiisătoare pentru Regele. După consiliu însă, M. S. primind în audienţa pe prefectul poliţiei ’i a întins numărul Luptei d’alaltăieri fără a’i zice nici un cuvânt şi începând imediat o conservaţiune asupra unui alt subiect. D. Moruzi îndată ce a eşit de la Palat s’a dus la Senat unde se găsea d. prim-ministru. Ge ’i-o fi spus nu se ştie, dar d. Bratiauu a telegra-fiat fără înterzierejsecretarului consiliului miniştrilor se convoace consiliul pentru seara. Consiliul s’a adunat precum am arătat mai sus şi după o discuţiune care se zice a fi fost foarte vie, urmăririle contra Luptei au fost ho tarile. D. Stătescu. judecătorul de instrucţie, cab. 2, a trimes deja citaţii, sorocite pertru astă z . în afacerea confraţilor noştri de la Lupta. Intre alţii, d. Luis, tipograful, a fost citat se se prezinte de îndată înaintea judecătorului de instrucţie. S'* zice că dorinţa guvernului este ca instrucţia se se urmărească cu cea m ii mare grabă ast fel ca, chiar în cea d’ânteiu zi, după vacanţele jude •atoreşt', alacerea se vie înaintea tribunalului. © Se vorbeşte despre demisiunea d-lui Gr. Cerkezdiu însărcinarea de ajutor al primarului Capitalei. PROCES-VERBAL Snb-semnaţii martori ai d-lor A. Marghiloman şi b. lepurescu constatăm următoarele : Duelul a avut loc azi la 10 ore la hypodrotn în condiţiunile stabilite prin procesul nostru verbal de erî. Un glonţ a fost schimbat. Toate s’au petrecut conform onoarel. După primul glonţ d. lepurescu s’a adresat d-lui Marghiloman zicând u-î : Acum câ am probat câ sunt om de inimă ’ţî declar câ cuvintele pronunţate în Cameră nu se puteau a-dresu d-tale şi le retrag. U. Marghiloman a răspuns: Declar câ de acum încolo consider ca şters tot se s'a petrecut între noi. Adversarii ’şî au dat mâna. Făcut azi 2 Aprilie 1887. p. D. Epurescu p. D. Al. Marghiloman N. Dimancea C. Jsvoranu Malaxa C. C. Arion m Curţile şi tribunalele au intrat azi în vacanţe plnă după a treia zi a Paştelor. • D. Ion Bâlâceanu, ministru plenipotenţiar al României la Constanti-nopole careva plecaîn curînd la postul seu a fost admis azi se ’şi ia congediu de la Regele. D. generai Leca, prezidentul Camerei a fost asemenea primit în audienţă de M. S. • Ni se spune câ comandantul Mon-gin, inginer şi reprezintant nl So-cietaţel des Eorgcs de St. Chamond a propus guvernului nostru să trans-formeze tunurile Krupp ale armatei române în lunuri sistem de Bange. Aceastătrausformaţiune s’ar putea face, după d. Mongin, chiar în arsenalul din Bucureşti cu singurul concurs al^lucrătorilor români. Propunerea este prea favorabilă pentru a avea şanse d’a fi primită. Dac’ar fi fost făcută de d. Carada, atcŢif»! da. a". ■ ffţpju din O ess că; iu urm» un< redine de Mitropolitul aceh pentru a trăi de azî până mâine, care era dator de zece ori mai mult de cât poseda, ’şi a degrevat azi a-verea şi este în stare a cheltui 80,000 de lei pentru a’şî mobila o casă la ţară. D. general Anghelescu care acum ze e an! eia epistat la o pădure a d-lui Haralamb în judeţul Dolj îşi a plătit toate datoriile, cumpără case de 180,000 lei şi are cai ruseşti de 4000 franci perechea. CI -./înmormântarea reposatului Scar-lat Trăsnea care a mu rit intr’o situa-ţiune de avere foarte rea, fapt aproape unii in analele fonţionarilor guvernului actual, se va face mâine cu cheltuiala Statului. ULTIME DEPESI AGENŢIA LIBERA Londra, 14 Aprilie. — Numuroase meetinguri s’au ţinut în provincii. S’a aprobat politica guvernului In cestiune Irlandeză. Conservatorii nu atribue nici o însemnătate marel manifestări ce a avut loc la Hydepark. Imposibil de a se face toaletele actuale fără corsetul ei j predice ţn/L.’* Mitropolitul «celui j oraş în catedrală zloa de Ba- na-Vestire, predică prin soh-j cita mita creştinilor or odoxi în favoarea refugiaţilor bulgar!, sub-scriptiuui au fost .!■ . ijise în Itu-i-i şi chiar în România peni,; s veni în ajutorul refugiaţilor şi a se îndulci soarta acelor cari sunt deţinuţi în închisorile Regenţei bulgare. Familia împărătească s’a înscris în capul listelor. m Citirea mesagiului de închidere a fost o adevărată batjocură la Camera. D Radu Mihaî, care strigă că o-poziţia nu respectă pe rege, nu a arătat mare respect pentru M. S., rîzend şi subliniând pasagiul unde se vorbeşte de lucrările liniştite ale Camerei. Aferim ministru ! 0 bună măsură luată de Direcţiunea generală ajG. F. R. Lucrul e prea rar ca să nu ’l înregistrăm cu mulţumire : Trenuri de plăcere vor fi organizate în diferite direcţiuni cu ocaziunea sărbătorilor Paştelor. A-semenea trenuri vor începe a circula regulat in toate zilele de sărbători cu începere de la l-iu Mai s. n. Numirea d lui Tasaki Kalindero-glu, casier al societăţei creditului fonciar rural, iu postul de casier central al Statului pare a se confirma, d. Constantinesou preferind a’şi păstra postul de inspector al financelor. Casa reposatului Andrei Borănescu, din calea Griviţeî venzându-se în li-citaţiune publică la tribunalul de Ilfov a fost adjudecată asupra d-luî Ghiurgiu, intendent militar pentru suma de 180.000 lei. Gurele rele, în cazul de faţă, acei cari nu se sfiesc d’a spune ce ştiu, asigură câ adevăratul adjudecâtor este d general Anghelescu, ministrul deresbel. Iute merg colectiviştii ! D. R,adu Mihaiu care la venirea colectiviştilor la putere nu se da înapoi înaintea nici unui meşteşug Dl D IC I M *1 I WLeo/)'; el ridică peptul, Tu strânge ca şi corsagiele Lois XV. Tăietura corsetului Leoly este minunată, nici o pa-risiană nu ia corset din altă parte, se zice a-cum eşti Leotysata cea ce insernnează eştT la înălţimea modei; luaţi-veconsiliileBP/uce, de la Madtleine. BUN SI NU SCUMP Prima fabrica do conserve naţionale fondata la anul 1879 sub Urma C T. CH RISTOFOR L-A MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-â-vis de Cişmeaua roşie sub Jokei Club 16 LEI KILOGRAMUL ICRE NEGRE PROASPETE A SOSIT m MIMALE FRANCEZE din anul 1887 DE ÎNCHIRIAT caselor Costescu Comâneanu, 60, Calea Victoriei. 111 IV/ IIIIMiT casele din str. Poetului !\o. Uil I VI.IIIIII ! I 4. compuse din 10 camere, bucâtâriâ grajd, şopron, odae de visitifl şi gră-dină. A se adresa str. Scuuuele Xo. 21 SE DĂ IN ARENDĂ pe opt nni începători de la 23 A-prilie 1888 , IV r.'V'n NULELE cu toate silisteîeeidiii judeţul B&-'■«u proprie!'-te a Doamnei Rrinci-pesă de WaUienhurg. Doritorii de a lua această arenda se pot adresa către Alteţa sa Principele i ' tor de Schonnburg Walden-burg la moşia PaMA Xi f.E : *nâ i -ziua de 12 (24)^Aprilie anul cuioui., iar de atuncea înainte către domnu Constantin N. Suţu la moşia 3ALCEA judeţul Botoşani lângă gara Verceşi. RECOMPENSA BUNA SS: că căţea neagră, rasă Setler-Gordon,răspunzând numelui DOR A. Se va da o recompensă bună celui care o va aduce la redacţia ziarului Epoca BOALELE SIFILITICE Neputinţa bărbăteasca Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă de 17 ani. Specialist in boale lumeşti DR THOR Strada Franclin No. 6, aproape de grădina Episcopiei şi de fotograful Szollosy. Consul-tatiuni de la 8 dimineaţa până la 6 seara CASA DE SCHIMB ALKl GR. I0n & B. MARGlj Strada Upaeanl, No. IE bis Buouresti, 2/14 Aprilie VALORI FONDURI DI STAT ROMAN Renta rom. per. 187K S 0/0 I Keota rom. amortis 5 0/0 Renta rom. (rur. con) 8 0/0 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 I mp rum. Stern 4864 7 0/0 Imjtr. Openheim 1886 8 0/0 Agio IMPHUMUTURI DK ORARI! Impr. oraş Jiucuresoi 5 0/0 Idem idem din 1884 6 0/0 & O/i ! f. *1 lmpr. or. B. ou prime loz VALORI D1VBRKS Credit Fonciar Rural 7 0/0 idem blem b 0/0 Cred. Fon. Ur.din Buc. 7 0/0 idem idem 6 0/0 Idem idarn 5 o/0, (.'rod.Fonr,. Ur.din laş 16 OjlOj Scadenţa cuponelorj pffrgTflî) 1 curs mediu Ap 1 Or 1 Ap t Oc 1 Mai 1 No 1 Ian 1 Iul Idem 1 Mar tSep t Ian 1 Iul 1 iau I Iul 1 Mai t No n;>l. Cm. pen». fr. 800 1 ian i Iul IdemB Idem Idom Idem Idem Mai No 91 831/2 87 171 4 73 93 36 1031/4 87 ioo 92 1/2 83 3/3 74 210 www.dacoromanica.ro FPOCA — 2 APRILIE nr iWilIIM iT Casele din Calea liriviţi No IITi I <1 iiiIllIA I M, t» care se alia Institutul f'.ocorftscu, compuse, din li camere, pivniţe Încăpătoare şi gradina cu chioşc. 8-8. nr IIUPLIlDIRTUn apartament de Ut Ml L n I n I A I c.nel camere între c ire un salon spaţios, osebit cuhnia mare, mansarda, podft sistematic, şi pivniţa. Calea Victoriei No. 72, tn colţ vis-a-vis de palatul Regal. A se adresa la proprietar tu acelaşi aco-peremenl. nr I N P Li I D I A T Casa din Strada Ut Ml Un Ini HI srmţi Apostoli No. 42, cu doufe âtage, aproapede cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii sa se a-drcsese Calea Victorii No. 74. Cofe- RASCA împreuna P. P. ex x neaua Il/lOUn. c« GRADINA se tncluriazft de la Sf. Gheorgnc viitor. A se adresa Strada BATIŞTE No. 11. JVC VEW7ADE ui casa situata în strada Ut V tHZiArlt Taurul N-o fi cu patru camere, dependinţe, grsjdu şi şopron, putu şi curte pavata. Doritori! se vor adresa chiar aerlo. (10-3). nr 1/ C Ri 7 A U t 200 P°&oane moşie, Ut V L 11 £. K fi t in apropiere de Bucureşti cu trăsură o ora şi 18 minute cu calea ferată. Doritorii să se adreseze calea Plevneî No. 57. MVEW7ARTÎ aimiasari si »m»e VtWLAnt «le prasila, 1I VN/I, CAI de Al MltGAHb antrenori de pur sing^e englezesc. A se adresa ia d. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov). mi MARELE HOTEL Q£ FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Avem onoare a aduce la cunoştinţa ono\ public ca am primit pentru depoul nostru central CA.El VICTORIEI NO. 6G. V S# V.S DE P-RUTUL REGAL t \ IIARE TBAYSPOBT DE NOUTATI PENTRU PAŞTI recomandam eu deosebire O BO ÎATA COLECTIUNE DS OUAde pasci DE SĂPUN, PAIE, CRISTAL de la cele mal simple a -15 bani pslna la cele mai elegante asemenea r*ee oman dani loocyatxi nostru asortiment de ' nil FUI IIIII ENGLEZI SI FII ANIM de la fabrica noastra proprie ARTICOLE DE TOILETA SI DE LUX PRECUM SI BIJOUTERIE NEMERI1E PENTRU CADOURI CU RBEOl®' WODKUA1E Asigurând un serviciu , i., x#x* DE VENZARE pentru trăsura, a se^'- dresa Slada Balişlea, No 11 J?V| dist Oltu. plasa SerbaflL 11.11 partea. D Iui Nicu Moecu in intifbL.pp ,|(. 2fiO0, pogoane din care 226, semăn «lOurpi ,-| fio loaina si fiO orzu. Be a ren-’ deaza de laţ:i Aprilie 1887. Ase adressa Strada Minerva No.h2 bis. ’BŢ, din judeţul Ba- aMl că0, având pe iun ea puţuri de păcură, locuri de artiţ, făneţft inaşuri şi o moară ; se dă în a rondă de la 28 Aprilie viitor 1887. Do rilori' se vor adresa la doamna Ca ţinea E.n. Crupenski în Roman. tllllliim Ifi. HM Strada Mihaiu*-Voda se mută tn stradaStnftrdan(germană) No. 18 vis-a-vis de Hotel Concordia. De vănzare maclatură cu preţuri moderate. II IU CTIinCMT de curs superior a-Uli Ol UUtR I vândcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunl dc clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA SE CAUTA DN POST o rnosie sau si ambele. Informaţii Strada Tăi goviste 1 si. 15-4. S AM ANTA DE IN ES‘ tatea cea mal bună, foarte curat. Se artă de vânzare la proprietatea Cani-pincancn un chilometru departe de oraşiul Focşani. CASS.A DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU i No. 33, Strada Lipseam, No. 33 i Cursul pe ziua de 31 Martie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 96 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0Oblig.deSlat(Rur. conv.' 85 Impr. cu prime Bucur, (lei 20/ 33 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 7i 1/2 10 lei Oblig.Casei pons.(I. 3o0) 200 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 82 1/2 6 0/0 » » » «- 7 0/0 » » » 99 1/2 5 0/0 « rurale » 85 3,4 7 0/0» » » 102 Aur contra Argint sau bilete. 17 1/4 961/2 86 37 72 225 851/4 1/4 IDO 8fi 1/2 102 1/2 1.3/4 IMTITIiTlKOCOIM lî în strada S-tii Voevozi, No. 27. G ALATZI GRAND HOTEL NATIONAL Galaţi. — STRADA MARE —Galaţi Cel mai mare şi elegant Hotel din acest oraş, situat în centrul oraşului tn apropierea tuturor autoriUţdor şi caselor de comerciO, având trei faţade ale ca. or toate ferestre au vederea In stradă Cu desăvârşire din nou montai şi re taurat dupe stilul cel mal modern, având llestaurant şi Cafenea foarte spaţioasă, băuturi streine şi indigene din cele mal alese. Curăţenia exemplară. Salon pentru Soarele, Nunţi, Ban'cheturl şi altele Consumaţiile de p.ima calitate cu preţuri moderate. Rog p î onor. P. T Voiajori a nu perde rara ocasiune de a visita acest renumit hotel. Cn toată sti i a 1. EXGHEI,, Anlreprenpr. PRIMUL ATELIER DE TtlfiPLARIE S. EMANUEL No. I, Str. Luterana, No. t coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orî-ce mobilă sculptată şi nesculptata pen-"" tru Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionaie. Gomaudele se efectuează prompt după modele. IIE I.ItlISi di<: poktxvyi* Bli 2UUTLAM) ' 1*1-: UOKIUVND jjţi DE VENZARE O MARE CAATIT ATU l»E BUTOAIE DE ULEIURI POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIE „STELLA" Fabrica de sepun Calea Viclorei, 60 • M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după iudicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nu&ntele pentru îndulcirea luminei, asemenea şi lot felul de Barunetrc. Termometre şi grade medicale Diferite mesurl metrice etc. cu preţufi foarte moderate. OK POltTI.AMi I IM- irOHTXAVB Uh ţlîIOSI -u Atragriu alentlur"'.i d-!" 001 -!. jeton nui.’:*t nonă r, sainoratlu c. vinderea fu-de riMK\ r nr pdk î im> m • eall'iili' e- *•> »ii |i«r!>>ii tollkri t BECII aiflODKH Vffc.FI « .It, '.Ri; V >-F DE 1 IN BIX — z: et W OLF Strada Sf Dumitru No. 3. n^RUL it* B st şef tic Hale* iie •*! Lift!NU DE INCHiRlÂT vest Pn | De la Sf Gbeorgiie viitor CASA UlOTT din Slr. LaferauaNe. 1 Dilate --i ueuioulliite având 22 d-iuî uiifiCHiin IT/. u e> u.ulor «rluMflte ^otlnsr KF1A roi »I. Dăconsullaliuni pentru boale de OCHI, jd lECHI si SIFILITICE si face operaţiuni '887 LIPITORILESATELOR Marţi Ici Aprilie 1887 APELE LA VĂCĂREŞTI MARELE CIRC SIDOLI jN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Poliţaii No. 7 IN CURSUL SEPTAMANEI MARI CIRCUL VA FI ÎNCHIS IN TIMPUL SERBATORILORU PASCILOBU DOUA MARI REPRESENTATIUNI INTAIA L, A 3 ORE A DOUA LA N OM p. «> tipografii! zbirului «El*OCA* www.dacoromanica.ro