ANUL II No. 406
JUOI, 2(14; APRILIE 1887
A DOUA EDITIUNE
■WB—I ilJWlftlMWamtUJ!
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE
IX lllCURESCI La casa Administratiunei IX TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 loi.
IX siRKIXATATEj La to&ta offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. t luni 25 lei.
LA PARIS t Se gasnste jurnalul cu fSCent. numerul, la Kioscul din ne Montinnrtrr I f SI Bulevardul St. Cermaln \o. SI.
«AMUSCfllPTELE NU SE IMPOIMI
15 BANI NUME FIUL,
ANUNCIURILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.a Paris: la Ageare Ha vas. place de la
bourte, s.
A gr n cr Llbrr, rue Sotre Dame des Victoires so, (Place de la Bour se) pentru Paris, Franci», tirrmanfa, Austru-L'ngaria, Italia si Marea Rritanie.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 BANI UN NUMER VECHiD
QmaonE VENTURA
Prltn-redaoto,- responsabil
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
Ho. 3.—Piaţa. Episcopiei.— Ho. 8.
INCA 0 ISPRAVA
întrunirea student, universitari
NEGOCIATIUNILE CU AUSTRO-UNGARIA
FEMEIA MORTULUI
INCA 0JSPRAVA
Cu un singur lucru a ajuns se se laude guvernul actual, cu stabilitatea guvernamentală, adică cu un lucru de care se pot făli mal toate guvernele despotice.
Şi când vorbim de guvernul actual, nu trebue luat cuvântul stabilitate In sensul cel bun al cuvîn-tului. Nu trebue înţeles prin aceasta şirul în idei, continuitatea în planurile politice, stăruinţa în principii, consecinţa într’o linie de purtare bine hotărltă.
Stabilitatea guvernamentală însemnează, când e vorbă de Colectivişti, faptul brutal d’a se menţine la putere In contra voinţil ţeriî, d’a falşifica alegerile, d’a opri întrunirile publice pentru a se perpetua la putere prin violenţă şi prin fraudă.
Cum că numai în sensul acesta se poate pricepe cuvântul de stabilitate din partea guvernului aeUwd, o mai putem dovedi printr’un fapt recent.
Guvernul d-luî Brătianu inaugurase acum un an o nouă politică e-conomicâ. Prin votarea tarifului autonom de acum un an, guvernul a-doptase o politică ultra-protecţio-nistâ, în cestiunea economică.
Această politică putea se fie rea : avea însă avantagiul se fie clară, limpede, bine hotărîtă.
Gând pe urmă văzurăm pe guvern încheind cu unele puteri con-venţiuni comerciale, care se depărtau foarte mult de principiile stabi-liteîn tariful autonom,neexplicarăin \ ast-fel această contradicţiune, şi ne ziserăm :
«Să vede că intenţia guvernului nu era să adopte o politică economică ultra-protecţionistă, ci tariful autonom a fost numai un expedient spre a obţine de la Austro-Ungaria concesiuni mai numeroase şi numai apoi se stabilească, într’o convenţiune comercială care va repre-sinta maximul concesiunelor guvernului kustro-Ungar, politica definitivă a guvernului In materie economică».
Şi în adevăr şe putea admite a-ceasta: ca guvernul să se fi resemnat a supune agricGtura noastră, producţiunea naţionalnşi consumatorii români la nişte sacdficii necesare, dar trecătoare, ca să poată rupe de ia guvernul austriac, pt\n încheierea unei convenţiuni comerciale, concesiuni care vor compensa cu prisosinţă pierderile ce le-am suferit sub regimul tarifului autonom. " Ce să întâmplă însă?
De-odatâ,guvernul, pentru motive necunoscute, probabil pentru nişte înalte combinaţiuni politice, renunţă la politica ce cu mari sacrificii şi-o impusese ţara, şi după toate a-cele sacrificii, când e vorbă să culegem roadele politicei noastre de resistenţa, când ne puteam aştepta să obţinem de la guvernul Austro-Ungariei condiţiuni care se ne permită să încheiem o convenţiune comercială definitiva, intră pe calea transacţiunilor propunând camerilor
un proiect de lege prin care e au-torisat se facă fără un vot special al camerilor convenţiuni provisoril.
Vrea să zică foate sacrificiile ce ni le-am impus prin aplicaţiunea tarifului autonom, ne vor fi dat acest strălucit resuîtat d’a fi încheiat 6 convenţiune provisorie cu Austro-Ungaria.
Şi îşi închipueşte guvernul că în-cheând o convenţiune provisorie, va ajunge să obţie încheerea unei convenţiuni definitive , care să ocrotească agricultura şi industria naţională ?
O convenţiune provisorie nu poate dar fi de cât păgubitoare nouă, şi nu poate folosi de cât Austriei.
Precum a arătat foarte bine în secţiuni, d. Kogălniceanu, în şase luni vecinii noştriî vor inunda pieţele noastre cu producte industriale, pe care le vor desface apoi în timp de mai mulţi ani, fără a se mai pre-ocupaatuncî de nici un tarif autonom
Pe când noi tn şase luni nu vom putea exporta de cât o'singură recoltă şi comerciul nostru de vite, tn gradul de decadenţă în care a a-juns, nu va profita în condiţiuni e-gale ca industria austriacă, de o a-seroenea convenţiune provisorie.
Dar ce să ne mai mirăm de ne-dibăcia guvernului, când avem a-tâtea infamii să’i imputăm !
Adese orî ne mirăm noi însuşi de naivitatea noastră d’a sta la vorbă cu asemenea oameni, şi d’a adresa Colectiviştilor reproşuri de felul a-cesta : că sunt nedibacî, de rea credinţa, că nu ştiu să apere interesele ţării, atunci când au ajuns să merite epitete ca cele de hoţi, mişei, etc,când pe fie care zi să descoperă pe socoteala lor gheşefturî de tot felul, j când îi prinzi cu mâna în sac, când un Corbescu face falşurî citind greşit acte oficiale de la tribuna parlamentară, cînd un preşedinte de tribunal Crăsnaru, comite falşurî in scriptele publice,cînd autorităţile din Veicea sustrag acte din dosare etc.
In adevăr e culmea naivităţii după asemenea infamii, d’a reproşa u-nui guvern că prin simplă greşalâ şi prin nedibăcie sacrifică interesele ţării.
TELEGRAME
AGENŢIA HA VAS
Vieua, 12 Aprilie.
Ziarul «Presa» vorbind de declaraţiu-nile făcute de d. Ferikide cu ocasiunea votului Camerei, care reîuoeşte aranjamentul provisoriu cu Franţa şi autorisă guvernui sfe trateze asemenea, cu titlul provisoriu cu cele l’alte state cu oare care condiţiuni, se exprimă ast-fel: «Ministrul afacerilor străine a omis să zică dacă România e dispusă d’a satisface cererile noastre şi a ne pune în stare să constatăm asemenea că negocierile în causâ ad făcut progrese satisfăcătoare. Austria, a-semenea, nu va încheia tratate cari nu ar da satisfacere intereselor sale.»
«Neues Viener Tagblatt» primeşte cu satisfacţiune pasajele relative la raporturile amicale întreţinute de cele două guverne şi adaogă că nu se va întârzia d a se alia dacă delegaţii români vor reveni ţu noi instrucţiuni de natură a se conduce negocierile la bun sfârşit.
«Wiener Abendblatt» vede tn declara-ţiuniţe d-lul Ferikide o garanţie sigură a reluărw In curând a negocierilor.
llerliii, 12 Aprilie.
«Monitorul Imperial» înregistrează decretele prin care Maestalea Sa Împăratul Germaniei a conferit d-lul Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri din Ro* măuia, Marele Cordon al ordinului Vul-turu Roşu şi d-lul Vâruav-Lit.anu, ministru plenipotenţiar al României la Berlin, Marele Cordon al ordinului Coroanei.
Furiş, 12 Aprilie.
D. Dalloz, directorul Monitorului Universal, a murit-
Cnfr, 12 Aprilie.
Nişte mesageri trimeşl/de succesorul Mahdiuluî, aiî sosit la Wadi-Halfa. El a-duc nişte scrisori destinate Reginei Victoria, Sultanului şi Kedivuiul. Conţinutul scrisorilor nu e încă cumfccut.
AGI.M IA L1I&RA
VIena, 12 Aprilie.
Ziarele de aici comentează ultimele de-claraţiunl făcute do d. Ferfchide tn privinţa negocierilor cu Auăţria pentru tn-cheerea unul tratat de coţgerţ.
Fie constată că previsiuflile pentru încheerea unul asemenea tratat sunt considerate în cercurile de aicî;că fiind mal favorabile de cât înainte. -
Yîeoa 12 Aprilie.
D. Stoiloff a cerut audienţă contelui lval-noky; această audienţă tiibbue să aibă loc Joi safj Vineri. D. Stoilotî trebue să plece apoi la Sofia.
Petersburg, 12 Aprilie.
D. Katkoff declară în Novoje Vremja de neecsacle zgomotele răspândite de ziarele din Moscova şi după carte el ar trata cu guvernul pentru a i se cumpăra lyceul din Moscova. D. Katkoff zice că în adevăr lyceul a fost fundat de el dar că nu ’l consideră ca proprietatea sa privată.
Athfina, 12 Aprilie.
D. Dragumis, a supus Cameri un proiect de tratat de comerţ între Austro-Ungaria şi Grecia.
ÎNTRUNIREA
STUDENŢILOR UNIVERSITARI
---
Discursul d-lui Constantinescu. Deputatul Paladi inferează faptul.
Deputatul Nicolae Fleva suc -cede la Tribu»-- *»isCUr-sul d-Iui Ionescu Ta-che. Ultvnele cuvântând Moţiunea.
încă de la ora 7 1/4 un număr însemnat de cetăţeni, de membri ai parlamentului şi de studenţi umpluse sala Joji.
La ora opt şi 1/2 d. Alex. Blehan, cel mai In vârstă dintre asistenţi este proclamat preşedinte al adunârei. D sa a-cordă cuvântul d-luî Constantinescu student în drept.
Discursul d-lui Constantinescu.
Tânărul student Intr’un limbagiu foarte clar expune cazul sergentului Cudalbu şi objectul lntrunirei D-sa mulţumeşte In numele studenţilor, a tutu-lor persoanelor cari au bine-voit a se a-socia, la protestarea ce ad fost siliţi studenţii să facă contra actului infam comis asupra unui din colegii lor.
După ce biciueşte foarte aspra sistema nenorocită a bâtăeî ce domneşte as-tă-zî In cel mai mare grad în armată, tânărul orator vestejeşte după cum merită, purtarea celor trei ofiţeri cari ad maltratat pe sergentul Cudalbu.
Vorbind apoi de îmbunătăţirea soar-tel soldatului, d. Constantinescu zice «că la moravuri urâte să se răspundă prin legi liberale».
Cerând apoi pedepsirea aspră a autorilor acestui fapt, termină zicând că dacă dreptate nu se va face, studenţii sunt datori să ’şi-o facă singuri.
D. Constantinescu e vid aplaudat de auditorid.
D. G. Paladi, deputatul judeţului Tu-tova, chemat de auditor, se sue la tribună în mijlocul unor aplause frenetice.
Discursul d-lui Paladi.
Nici nu puteafl alt-fe),zice d. Palladi; atunci când un student, un om, se tratează ca o brută, de sigur că junimea trebue să protesteze contra acestei infamii.
Nu este o întrunire mal solemnă de cât aceasta, căci ea demonstra că lovirea dată unui coleg, unul om, v’a o-fensat pe toţi.
Vorbind apoi de maltratări în armată, în timpi actuali, d-sa zice că secolul de azi, numit secolul ci vilisaţiel nu este. de cât un secol de înjosire.
Când în instituţia sublimă a armatei se găseşte cineva care să pălmuiască pe un fld al ţărel, aceasta este o
ruşine. A atinge pe un om este a trînti umanitatea cu un secol înapoi.
Insultând umanitatea s’a insultat şi armata.
Nu trebue dar să ne revoltăm contra armatei, această instituţiune sublimă care apără şi salvează onoarea şi integritatea ţărel.
Atunci când un om necinsteşte armata, acel om trebueşte chemat la ordine şi la respect, trebue alungat din sânul el.
Vorbind în urmă despre întrunirea aceasta, d. Paladi zice că n’a mal văzut o altă întrunire aşa de importantă de cât, când s’a protestat contra actului infam a expulsârel celor G români, care s’ad trecut peste graniţă fiind că avead idei patriotice.
«Şi atunci prin această infamie s’a insultat ca şi azî naţia românească.» (Lungi şi frenetice aplause).
Apărând cauza lui Cudalbu aţi apărat cauza omului şi onoarea lulCudalbu este satisfăcută prin aceasta. Armata încă vă mulţumeşte, căci protestarea vine de la voi în care arde flacăra desinte-resăriî. Armata, zic, vă mulţumeşte !
Datoria mă chiamă aiurea, plec dar fericit de sentimentele nobile ce am văzut că vă animă. (Aplause prelungite.)
Discursul d-lui Fleva
D. Nicolae Fleva urmează d-lui Paladi la tribun#, în viile aplause ale tinerime!.	——— ——
Aţi auzit accentele viguroase ale u-nui tânăr, ascultaţi acum cuvintele u-aui veteran luptător al libertăţilor publice. întrunirea voastră şterge lacră-mile şi mâhnirea ce am la vederea stărel nenorocite In care ne găsim azi dupe atâtea lupte.
Azi sub un regim, zis liberal, răul este mal mare ca nici o dată, căci ne găsim Intr’un adevărat regim de teroare. (aplause prelungite.)
Ceea ce a suferit colegul vostru nu este de cît un simpton al unor boale ascunse, mult mal grave, simptomul tiraniei oculte care vine să lovească toată ţara, întreaga patrie.
Voi tinerilor 1 cari învăţaţi, când sunteţi maltrataţi, nu sunteţi pentru alt-ceva de cât pentru că aparaţi libertatea !
Voi sunteţi chemaţi a ridica vălul c<j acopere atmosfera, văl de corupţie, în care se afla asta-zl ţara graţie unor oameni cari luptă numai pentru a se îmbogăţi facend politică 1 (Aplause frenetice)
Voi sunteţi chemaţi să schimbaţi a-ceastă atmosferă, ca lumea să poată respira.
Să se îngroape dar aceşti infami şi despoţi, ca ast-fel să se poată ridica cu fală frumoasa statue a libertăţei. (Aplause Îndelungate)
E falşe şi Machiavelică acea teorie, a acelor care zic că studenţii nu ad dreptul se facă politică.
Unde sunt umbrele acelor bătrâni luptători al liberalismului, Bâlcescu, Negri, Rosetti, ca să vadă starea de azi, când să cumpără conştiinţele pentru a sta la putere! (Aplause)
Voi dar, trebue să protestaţi 1 şi cu toţi să ne ridicam contra sclaviei şi a încălcare! dreptului vorbire! I
Azi am venit In mijlocul vostru cu lacramile în ochi văzând cum milioa-nelele ţărel se aruncă, neputând a face binele I (Aplause).
Voi dar tinerilor sunteţi oaza ce călătorul ostenit prin deşerte caută cu mulţumire pentru a se adăposti. Fiţi dar solidari I
Luaţi sub scutul vostru pe cei loviţi, căci România nu poate să traiasca sclava 1
D. Fleva termină, povăţuind pe studenţi a face cu tot respectul o moţiune pe care unul să o Înmâneze M. S. Regelui.
O Voce. Nu va lua nici o măsură !
D. Fleva, răspunde că nu ’şl poate Închipui ca o cerere dreaptă ca aceasta să nu ’şl aiba soluţia cuvenită.
Nu trebue să muşcaţi zice d. Fleva, ci numai să zlmbiţl, şi daca atunci
dreptate nu vi se va da, acel lndrăsnuţl vor cădea pradă nedreptăţel lor.
D. Fleva termină zicând că se duce la Cameră, unde îşi va da toată silinţa să scape ţărel 1,200,000 lei, din ghiarele gheşeftarilor. (Lungi şi prelungite a-plause).
Discursul d-lui Tache Ionescu
D. Tache Ionescu într’un discurs admirabil tratează faptul mallratărei sergentului Cudalbu, şi regretăm din suflet că nu putem resuma cele zise de domnia-sa.
Aplause dese şi repetate Fad întrerupt mal la fie-care frasă.
Ultimele discursuri si moţiunea
Vorbeşte In urmă d. C. Dobrescu student în drept, care expune faptul.
Dupe d sa se suie la tribună unul din colaboratorii ziarului Unirea, auditorul însă îl împedecă de a vorbi.
D. C. Radulescu expune cu claritate cele ce se petrec în armată, ca unul ce le-a suferit, graţie persecuţiunel a-cestul guvern.
Dupe câte-va cuvinte pronunţate In urm# de d-nil Bonifacid Florescu şi Miile, d. Dobrescu dă citire unei moţiuni prin care se cere :
1.	Facerea de legi care se oprească maltratările şi se pedepsească pe cel ce bat în armată.
2.	Reprobarea şi pedepsirea făptuitorilor maltratare! sergentului Cudalbu, reformându’i.
3.	Menţinerea autorisărei comitetului ales Intru îndeplinirea celor cerute de studenţi.
Această moţiune este votata în unanimitate.
Şedinţa se ridică la ora 10 1/2 când publicul se risipeşte în liniştea cea mai perfectă.
GORESPONDENŢADiN BULGARIA
Solia, 28 Martie.
Sunt deja 15 zile de când am sosit la Sofia dar nu v’am scris, căci fapte noul nu s’au produs de la sosirea mes şi, în privinţa situaţiunel generale ş celor ce se petrec în culisele politice aveam nevoe să mă orientez. Şi nu t lucru uşor d’a se orienta cine-va în a cest moment în Bulgaria. Situaţiune. mai încurcată nu s’a mai văzut în nic o ţară. Aci nu poate fi vorba de par tide politice; ele n’au existat înainte de starea actuală şi atât mal mult nu e xistâ nici acum.
Cestiunea se rezumă în a şti dact regenţa,ce reprezint# partidul anti-rui va putea să urmeze a guverna sad dacă partidul ce voeşte a face din Bul garia un avant-post al Rusiei In pe ninsula balcanică, va isbuti să ea pu terea.
Pe cât am putut să mă conving, prii propriele mele observaţiunl şi prii convorbirile pe care le-am avut cu me mulţi bărbaţi politici, dintre cel d frunte, lucrurile avi ajuns la un punt î, care o soluţiune într’un sens sad ln-tr’altul nu poate întârzia. Dar mare majoritate a opiniunilor pe care le-ar cules Înclină spre restabilirea înrâuri rel ruseşti. Sunt unii care In fundul . nimel lor urăsc pe Ruşi, dar văd c cele-l’alte puteri nu vor interveni în fi voarea aspiraţiunilor de independent a Bulgarilor şi preferă să se supun Rusiei de cât a prelungi situaţiune de astâ-zl. Chiar In sferele cele mal « propiate de guvern am auzit rostindi se această opiniune, dar să înţelege cT oare care sfiala.
In adevăr e grea d’a prevede o altă soluţiune, căci încurcata devine din zi mal mare.
Nici între regenţi nu există unitate de vederi. D-l. Stambulof este pentru o convocare grabnic# a Sobranii înaintea cărei Regenţa ar expune situaţţ;ineaşi ar cere prorogarea puterilor el. Dar d. Radoslavof să opune la convocarea So-braniel. In călătoria care a fâcut’o tn zilele din urmă prin Bulgaria, el s’a convins că, cu toata compunerea gu-
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 2 APRILIE
yernamentală a Sobraniei, ultimele e-venimente aG creat un curent foarte defavorabil regenţei şi s'ar putea întâmpla că majoritatea Adunărel să nu voiască a prelungi puterile Regenţei. Chiar erl s’aG preschimbat între d-1. Stambulof şi d-1. Radoslavof, care este la Varna, nişte depeşe foarte aspre în privinţa acestei afaceri. Afara de aceste neînţelegeri există şi altele, de altă natură.între elementul civil şi cel militar în partidul guvernamental. D-1. Stambulof şi deputatul din Rusciuk, Zaharia Staionof, formaseră o societate menită a organiza mişcarea anti-rusă şi a lucra prin toate mijloacele In favoarea independenţei Bulgariei. Aceasta societate să compunea aproape esclusiv din elemente civile şi Încetul cu încetul, ea câştigă oînrîurire covârşitoare asupra tutulor afacerilor Statului: aceasta nu convenea militarilor care creaserft si-tuaţiunea actuală şi care o susţin şi astâ-zl. Atunci ministrul de rezbel, Ni-colaief şi maiorul Popof comandantul garnizoanei, au ameninţat pe d-l.Stambulof că, dacă nu va laşa elementului militar înrâurirea la care are drept în urma serviciilor aduse cauzei naţionale, el vor şti să apere drepturile armatei.
In urma acestei declaraţiunl lucrurile s aG aplanat. Cu toate acestea, Regenţa nu să prea încrede în o parte din armată şi caută a provoca demisiunea m ii multor ofiţeri, pentru a ’i înlocui prin creaturele el. Fireşte asemenea procedări provoacă nemulţumiri mari şi nu e departe momentul în care aceste nemulţumiri să vor traduce în fapte.
Pe de altă parte şederea prelungită a d-lul Radoslavof la Varna şi absenţa d-lul Stoilof la Viena, dafl loc aci la tot felul de comentarii. Mulţi cred că Radoslavof ne mal fiind de acord cu Stambulof, nu voeşte să se întoarcă aci la Sofia şi să pregăteşte a da mâna cu Zankoviştil. Şi în privinţa lui Stoilof lucrurile nu sunt tocmai lămurite. El trece acide un caracter cam schi mbstor şi se crpde că şederea Iul la Viena are de scop d a nu fi părtaş la cele ce să vor petrece la Sofia.
Precum vedeţi lucrurile nu au o fi zionomie tocmai normală în Bulgaria. Atmosfera e grea; furtuna e în aer; nu să ştie de unde va isbucni, dar să simte că isbucnirea nu e departe.
Cu toată întreruperea negociărilor Intre Riza-bey şi Regenţa, în scop d'a stabib o împăcare Intre partide, delegatul turc nu a părăsit Sofia şi urmează chiar a fl în relaţiunl cu membrii regenţei. Astă zi să respândise chiar vorba că el lucrează la o apropiere a Bulgariei de Turcia sub forma unei uniuni personale. Dar nu se pune te-meiG pe acest sgomot.
In timpul acesta pregătirile militare urmează, cu toată lipsa de bani de care suferă tezaurul public. In zilele din urmă au sosit mal multe baterii de tunuri Krup, cu care s’a armat al 3-lea regiment de artiijrie şi două baterii din cele-1 alte regimente. Vă voi ţine în curent de cele ce să vor petrece, dar nu aşteptaţi ca scrisorele mele să sosească exact prin poştă, câcl nu mă încred în discreţiunea oficiului postai
bulgar şi voi profita de alte ocaziuni spre a face ca corespondenţa mea să vă parvină.
M.
cu
AU ST R 0*U N G A R1A
i
Citim în Nene Freie Presse din 9 Aprilie, următoarele informaţiunî relative la negociaţiunile convenţiu-nel comerciale, între imperiul au-stro-ungar cu România :
«Delegaţii guvernului român aG plecat astă-zl la Bucureşti. Motivele date de d-nil delegaţi români, spre a justifica oare cum aceasta întrerupere, sunt următoarele. Domniile lor pretind că din cauza diferenţilor ce s’aG ivit asupra taxare! unor articole la intrarea lor în România, este neapărat ca guvernul român, se le discute din nou cu de amănuntul şi că prin urmare este neapărat ca această discuţiune să aibă loc înaintea vacanţelor Paştelor, câcl In timpul acestor vacanţe mal toţi miniştri lipsesc din Bucureşti.»
«In ceea ce priveşte importul vitelor române, Austro-Ungaria a făcut concesiuni asupra celor mal însemnate puncte ce erau în conteslaţiune. România pretindea, ca în cas când epizootia s’ar ivi în vre o localitate oarecare, să se închiză din partea Auslro-Ungariel, numai trecătoarele acele care sunt în reionul acelor localităţi, iar nu toată fruntaria Austro-Ungarâ. După o lungă şi crâncenă opoziţiune, guvernul Austro Ungar concedâ în principiu a-ceasta conform cererilor României. Cu toate aceste mai există, în cât priveşte convenţiunea relativa la importul vitelor, oare care diferenţe; ele nu sunt considerate însă, de chiar delegaţii români, atât de esenţiale, ca cesliunea închidere! parţiale a fruntariei , care poate fi de acum, considerată ca resol-vată. Ast-fel, Austro Ungaria cere, ca importul vitelor de taiat, să aibă loc numai pentru acele oraşe în care sunt abatone uunD<»ianat£ si yuse sub privegherea autorităţilor competente; pon tru susţinerea acestei cereri guvernul Austro Ungar pretinde că ea nu este de cât o măsură pură sanitară, câcl zice că importul direct in lot coprinsul monarchiel este, dacă nu imposibil de surveghiat, dar cel puţin, foarte greii. România să opune la această restric-ţiune propusă de Austro-Ungaria. Cu toate aceste nu se pare că România nu va ceda asupra acestui punct, mal ales daca se va lua In considerare, ca Au-stro-Un aria a fâcut concesiunîlnsem-nate asupra unor puncte mult mai importante.»
«Greutăţile cele mari sunt privitoare la unele din taxele vamale».
«Articolele care pentru Austro-Ungaria sunt de o mare însemnătate, şi pe care România voeşte a le exclude din convenţiunea comercială sunt cele următoare ; Ţesăturile ordinare de lână, lemne de. construcfiune, articole ordinare de lemn, piei şi articole ordinare de piele, postavuri ordinare, hârtie, sticlă, pături şi pânză groasă».
«Cele mal multe din aceste articole aii jucat în ultima convenţiune comercială cu Germania, un rol însemnat. Ea a renunţat la înscrierea în tariful convenţional, a lemnelor de construcţiune, şi a articolelor ordinare de lemn; pentru cele-l alte articole enumerate mal sus, şi care sunt de o importanţă foarte mare pentru Austro-Ungaria, ea a consimţit la o urcare de taxe».
«Ast fel, ţesăture/e ordinare de lână plătesc acuma 80 fr. In loc de 30,hârtia ordinară 12 fr. în loc de 8, sticlăria 30 fr. în loc de 20, pielea ordinară 60 fr. în loc de 40, articolele ordinare de piele 80 fr. In loc de 45».
«România voeşte a păstra pentru a-ceste articole, care sunt de o importanţă foarte Însemnată pentru exportul Austro Ungar, dar mal ales pentru industriele locale a unor provincii mărginaşe, precum Transilvania şi Bucovina, o libertate absolută pentru taxarea lor, sau nu voeşte a consimţi taxe mai reduse de cât acele prevăzute pentru ele în ultima convenţiune comercială lncheeatâ cu Germania».
«Din partea Austro-Ungariel s'a declarat delegaţilor români, câ pe nişte asemenea base o înţelegere nu este posibilă; în urma acestora, delegaţii români aG arătat că sunt nevoiţi a se întoarce la Bucureşti, spre a lua instrucţiuni noul de la guvernul lor».
«Austro-Uhgaria este dispusă a renunţa la taxele vechi care se percepeaQ dupe couvenţiunea expirată pe aceste artico'p, chiar consimte la nişte taxe mal puţin favorabile. Dar pretinde cu tot dinadinsul, ca lemnufde construcţiune, articolele ordinare de lemn, şi unele articole ale industriei transilvănene, să fie neapărat Înscrise între articolele tarifului convenţional, precum mal pretinde, ca taxele pentru cele Unite articole enumerate mai sus, să fie mal redu-sedecâtacele prevăzute prin convenţiunea încheiată cumn de curând cu Germania. Pentru aceste concesiuni din partea României, ea ÎI oferă conven-ţiunea pentru importul vitelor, convenţiune care corespunde mal la toate cerinţele el.»
«Acesta este stare . lucrurilor pentru moment, ea poafe fi resumaiăln modul următor :»
«Austro-Ungaria consimte de a încheia cu	u convenţiune comer-
cială măiputinavantagioasăpentru imperiu. decât acpo, expirată, şi in schimb oferă României siguranţa că eavaputca importa pe teritoriul imperiului, vitele ei.»
«Austro-Ungaria a dat până acuma probe ca este animală de cea mai buna voinţă şi că cu toate greutăţile ivite în timpurile din urmă, ea nu va părăsi această linie de purtare. România are de ales, între o Înţelegere care ÎI aduce atâtea foloase, şi între continuarea rezbelului vamal existent, rezbel ce nu poate avea alt resultat de cât ruina ab solută a agricultureî sale.»
Aceasta este opiniunea ziarului vienez. Nu trebue se fie cine va i-niţiat în toate arcanele diplomatice, spre a ’şi da seama de către cine aceste rînduri au fost inspirate.
lntr’un artieot viitor vom examina
în partea căruia din ambii contractanţi sunt foloasele probabile, şi pă-gubile certe.
Pentru astă-zi ne mărginim a rezuma şi noi starea actuală a tratatelor ce au avut loc zilele din urmă la Viena.
Din toate cele expuse de ziarul vienez reese într’unmod neîndoios, pe de o parte că unele din industrii
austro-ungare ou cuţitul la os, căci nu pot scurge productiunele lor în România, iar pede alta, că puternica noastră vecină se încearcă a ne în-muia prin ameninţări.
Toniescu.
IN FOR MATIUNI
Aflăm că o noue întrunire intima a majorităţilor parlamentare se va ţine diseară, tot în localul consiliului miniştrilor. Ni se spune multe despre scopul acestei întruniri, între altele că guvernul va Întreţine pe mamelucii sei despre convenţiunea consulară româno-germană şi va căuta se le smulgă angajamentul d’a vota acea convenţiune când Germania o va pretinde.
N’am putut însă afla nimic pozitiv până în momentul d’a pune sub presă.
*
Următorul proces verbal a fost iscălit de martorii d-lul Tache lonescu şi acel al d-lul Corbescu.
PROCES-VERBAL
Noi Dimilrie Giani şi Alexandru G. Djuvara martori ai d lui Tache lonescu, însărcinaţi fiind de a cere satisfacţie d-lui Matei Corbescu pentru cuvintele ce d sa a rostit în Cameră în şeiinţi de noapte de la 30 Martie i«87, ne am î ifaţişit astâ-zî 31 Martie la ora 10 şi un sfert la d-sa şi neafiftndul acasă îi am comunicat in scris misiunea cu care eram însărcinaţi.
La ora 1 dd. Const. Baco viţă şi loc.-col. Varthiadi făcând cunoscut d-lui Giani că sunt împuterniciţii d-lui Corbescu şi însărcinaţi de d-sa a se pune la disposiţiunea d-lui T. lonescu am luat întâlnire pentru o-rele 6 la domiciliul d-iui D. Giani.
Astâ-zî 31 Martie întrunindu-ne la ora convenită, noi martorii ambelor părţ-, am cercetat diferendul şi am făcut respectiv urmatoaivle declaraţii :
1). NoT, C. llacoviţâ şi loc.-col. Varthiadi, asupra intenţiunii şi înţelesului precis al cuvintelor d-lui Corbescu, declaram în numele d-sale că d-sa nu a avut nic;-o datăinten-ţiunea de a insulta pe d. Tache lonescu şi câ înţelesul cuvintelor d-sale nu se raportează întru nimic la viaţa privată a d iui T. lonescu.
2. No! dd. Giani şi A. Djuvara declarăm în numele d-lui Tache Io-nescu că d-sa a întrebuinţat oarecare cuvinte la adresa d-lui Corbescu, fiind convins că d. Corbescu a citit testamentul Ogrezeanu introducând un cuvent care nu se află în acel testament, şi câ nu ar fi pronunţat asemenea expresiunî daca ar fi ştiut după cum afirmă d. Corbescu, prin martorii sei, câ d. Corbescu a fâcut comentariu iar nu lectura testamentului.
In urma acistel ii doite declara-ţiunî, no! martorii ai ambelor părţi, considerând că nu este cas de întâlnire pe teren, am considerat mi siunea noastră îndeplinită, remiţînd fie cărei din părţi câte un exemplar din 8 cest proces verbal, semnat denot.
D. Giani.	G\ Racoviţă.
Al G. Djuvara. L -Col. Warthiadi.
X
Ni se asigură că mişcarea In magistratură ce se pregât- şte la ministerul justiţiei şi care va apărea în Monitorul oficial chiar înainte de sărbătorile Paştelor, va coprinde şi permutarea d-lui procuror Dimitriu de la Curtea drapel din Craiova la Curtea d’apel din Bucureşti.
*
Aflăm că conflictul dintre d-nu Tache lonescu şi Matei Corbescu s’a împăcat in urma scuzelor depline făcute de acest din urmă celui d’întâi.
X
Consiliul comunal a luat vacanţă până după sărbătorile Paştelor.
X
Aflăm că d. profesor V. Alexan-drescu Urechie, senator de Covurlul şi preşedinte de onoare al sooietâţei
Prutul din Galaţi, va ţinea In curlnd în Galaţi o conferinţă literară Fn folosul acelei societăţi.
Se ştie câ societatea Prutul este înfiinţata de acum doui un1, şi are ca scop ajutoarea !a învăţătură a copiilor români din Basarabia.
X
0 notă bună d-lul Moruzi, prefectul poliţiei.
D-sa a luat aseară toate măsurile pentru ca pacinicii cetăţeni se nu se
fioatâ apropia desala încă re s’a ţinut ntrunirea studenţilor şi a interzis chiar staţionarea lor pe stradele con ducând la acea sală. De aceia nici nu »’a întâmplat vr’un scandal.
X
Miniştri! s’au întrunit azi în consiliu la Palat sub preşedinţa M. S. Regele. Atât înainte cât şi după şedinţa consiliului, d. Brâti&nu a stat mai mult timp singur cu Regele. Negreşit că va fi priimit laudele şi viile mulţumirile M. S. pentru ultimele isprăvi ale colectivitâţei.
X
D. Gâpitan Fânuţădela geandarmi ^călări a fost înaintat la gradul de
maior.
X
Consiliul sanitar superior al armatei a dispus cu companiile sanitare se începâ în curînd eserciţii la câmp. Măsura este foarte nemerită.
X
D. ministru al cultelor şi instrucţiune! publice îşi propune se profite de sărbătorile Paştelor pentru a face o călătorie in Moldova. D-sa va pleca poate chiar mâine seară.
X
D. Mihail Kogălniceanu va pleca mâine în Dobrogea.
X
Poliţia aluat măsuri ca toţi pungaşii de profesiune să fie închişi In tot timpul sărbătorilor, când circu-laţiunea pe strade şi în locurile publice este foarte mare şi acei pun-
mi
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(66)
ALEXIS BOL VIER
EEMEA MORTULUI
PARTEA DOUA
XXIII
In care R)g reafla o familie
—	Te temi poate cft vel dejuna răQ ? să n’o crezi. Dejunez foarte des aici cu prieteni de al mei, artişti ca mine. Avem un vin bun.
—	Bun de lot? întreba Rig, făcând cu ochiu.
—	Minunat, zâG.
—	Atunci primesc, şi să bem cât vom vorbi.
îşi zîmbiră unul altuia; amândoi pungaşii îşi făcură acelaşi plan ; să ioarne de băut celul-l’alt, să’l Îmbete şi să’l facă să spue în beţie ceea ce tăinuia treaz.
Din acel moment amândoi se între-curâ în a fl care mai de care mal curtenitor, mai drăgălaş. Ascultând pe Fer-tiand, Rig care era cunoscător In ast-fel de treburi, îşi mârturisia în sine că nu putea cine-vd să spue în aşa puţine Cuvinte atât de multe minciuni. De mal multe ori, zăpăcit de vocea sincera a bepolului săG de dragă doamne* de ae-
rul săG nevinovat, 1! venise să’I sară în ghât şi să’î zică :
—	Să ne îmbrăţişăm, eşti mal blestemat de cât mine 1
A 1 vesel fu dejunul şi minciunile ploară în timpul săG. Să minţi despre toate ; despre valoarea lucrurilor, a vinurilor şi mal ales a oamenilor.
De la cele d’ântâl pahare dragostea lor a unuia pentru cel-l’alt, se mări, în cât nu-şi mai ziceaG de cât : «A ! dragă unchiule ! A 1 dragă nepoate 1» şi Rig părea în adevăr fericit de aşi fi regăsit familia. Fernand îl încredinţă câ Iza era un înger şi îl fficea foarte norocit, ear Rig, răspundea, fără a’I veni să rîză :
—	0 ştiam, o ştiam.
Nu se putea să tacă In privinţa zestrei. Rig spuse că adusese cu sine tot slugăritul lui: un intendent era In fruntea lui şi Intr’o ladă era zestrea ; se scuză că a întârziat, dar nu făcu vorbă multă despre asta, zicând că ştia pe nepotul său în stare destul de bună ca să nu-l pese de o mică întârziere. De aceea nu se prea grăbise. Fernand se bucura, zestrea era a Iul; trebuia numai să împiedice pe Rig de a se duce la Auteuil.
Din partea lui, Rig îşi zicea : mă crede încă bogatul conte de Zintsky ; pot să amân vr’o trei zile plata banilor; va sC zieft am trei zile bune, de odihnă şi de trai îmbelşugat, In timpul cărora vo) fi în stare să aflu de la dânsul tot ce doresc să ştiG ; dar pentru asta trebue să stăm aici şi să nu mei gem la Auteuil,
tocmai ce vrea şi el mal mult Încă de cât mine.
Ei sfîrşiră ast-fel dejunul în rpijlocul
veseliei.
Rig era o vulpe bătrână; de aceea, pentru a nu fi silit să meargă laGrand-Hotel spre a lichida afacerile «nepotului săG;» pentru a nu se descoperi în sflr-şit, el zise pe un ton nepăsător iul Seglin :
—	Dragă nepoate, în ţara noastră a-faceri'.e se regulează repede, fără mare batae de cap ; mă aflu aici, nepoata mea e liniştită, al pus’o bine In lume, sunt liber şi aproape tânăr, cu toate a-cestea vreaG să isprăvesc odată cu toate afacerile băneşti. Dacă vrei după dejun, luăm o trăsură, ne ducem la Auteuil, sărut pe Iza, ne Întoarcem cu dânsa la Grand-Hotel, şi acolo, faţă cu dânsa Iţi pun în mână suma.
Fernand se strâmbă ; dar cu toate aceste zise ztmbind drăgăstos :
—	Lasă că avem vreme.
—	Cum avem vreme să sărutăm pe nepoata mea? făcu Rig, cam jignit.
—	Nu mă înţelegi, răspunse Seglin, avem vreme să ne regulăm socotelile.
—	M« iart , dragă nepoate, din potrivă, nu ştiG ce să fac cu fondurile a-cestea, vreaG să 'ml iaG o grije.
El rosti aceste cuvinte cu aşa sinceritate In cât Fernand respunse prin cel mai drăgălaş zâmbet.
Atunci, la un seinn nl lui Sâglin, pe cure II băgă de seamâ Rig, bătrâna slujnicâ aduse mal multe butelii de viu u căror etichete spuneaO lucruri mari.
Dar Fernand nu ştia că Rig se pricepea în chimie ; el n avea încredere în vi-naţurile ce i se lurnaâ, dar ghicise unde voia s’ajungă nepotul luî şi se făcu ca habar n'are.
Fernand, ne presupunând nimic, turna mereG; Rig bea. Fernand, tăcut, asculta pe Rig. Vorbea, bătrânul Moldovean, vorbea atâta că Fernand se temu să nu fl mers prea departe. De odată Rig luă paharul pe jumătate plin al lui Fernand şi ’î zise :
—	De ce nu bel ? Te credeam mal
voinic la băut..Poate vrei să mă îm-
beţî ? şi ochii săi mici străluciră aşa că Fernand se simţi Încurcat.
Pentru a împăca pe unchiul săG el strigă :
—	Cum I nu beaQ ? Noi bem aici mal mult de cât pe la d-voastrâ şi nici să
pare....
—	EG.... eO.... zise, gângănind Rig,
pun mare preţ pe vin....mai ales pe
vinul franţuzesc, dar drept să ’ţispun, mă doboară de grabă.
—	Ce spui ?
—	Dar nu face nimic, suntem numai
între noi nepoţele.. AI, în sănătatea
Izel, zise el ridisându-se cu greutate în picioare şi ciocnind paharul cu Fer-nand.
Acesta simţea deja cft se duce şi nu mal avea gust să bea,dar Rig li da zor zicând ;
—	Al, goleşte-ţl paharul
Şl dupe ce Fernand bfiG, voi să’I inul toarne încă o dată. Apucă sticla de gât, încercă să o ridice dar nu mal
fu în stare şi o lăsă pe masă.
Fernand Întinse atunci paharul :
—	Toarnă, unchiule toarnă, în sănătatea Izel !
Bătrânul moldovean Ucu încă o sforţare şi isbuti să umple paharul Jui Fernand şi pe al lui ; apoi cioixiiră gângănind :
—	In sănătatea Izei!
Rig stetea pe scap* rezemat pe spatele Iul şi plesnea Mnba de cerul gurel, gustând vinul c*1 bun. In faţa lui, Fernand încerca zadarnic să mal lupte contra somnului ce ’1 apucase.
De o <fttft lunecă de pe scaun, şi căzu sgb masă ca o peatrâ.
Atunci Rig se sculă, cu sânge rece, lui/şlit şi uitându-se la Fernand, dând cu piciorul în trupul lui, zise :
—	NâtărăG, mal joaca-te cu Rig. învăţă mal IntâiG să bel.
Oare lui Rig nu-t plăcea să bea ? O t nu. Lui Rig II plăcea tot ce era bun, mal cu seama când ceia ce era bun nu ’1 costa nimic. Desbârat de Fer-nand, Rig se puse, mormăind în contra lui, să deşerte câte-va butelii. Conţinutul lor nu era atât de pericolos precum s’ar II putut crede, căci cea ce culcase pe Fernand la pământ era oare care ingrediente din fabrica lui Rig pe care acesta le turnase în sticla din care li turna pe când el îl credea beat, cu minţile pe altă lume,
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
«EPOCA — 2 APRILIE
PUBLICITATE*
ZIARULUI ,,EPOCA“
Tlraglu 6,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME!
Anunciuri pe pagina IV, linia ' 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina [j III linia 2 lei.
gaşi 'şi pot esercita mai cuŢnlesnire meşteşugul.
ft
Se crede eăd. Nicu Ganea va fi alea—mai bine zis numit—primar al oraşului Iaşi, în locul decedatului Guati.
*
Săptămâna viitoare teatrul naţional va da o serie de representaţii de
opereta. Se va juca Bo'cacio, Studentul cerşetor, şi MascoKa.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA LIBERA
C-onstantlnopol, 12 Aprilie.
ttmigraţil bulgarii aO trimis la Petera-burg o deputaţiune compuşi din d-nil Bubcetl, Gesoffşi MusevicIDeputaţiunea va cere uudienţăd-lul de Oiers.
Viena, 12 Aprilie.
Negocierile începute de Sir Drummond-Wol» vor dura încă mal mult timp de oare ce Poarta aşteaptă un raport general din partea Iul Muctar-Paşa.
Belgrad, 12 Aprilie.
Se desminte In mod positiv din partea guvernului ştirea ca el ar fi făcut demersuri pentru a aduce la îndeplinire confe-deraţiunea Balcanică. Serbia n are de c&t o singură ambiţiune, aceea de a contopi fruntariele politicecu etnografice; Insă ea caută a ajunge la acest resultat prin înţelegere amicală cu Bulgaria. împăcarea intereselor Serbiei cu ale Greciei este mal uşoarăde cât împăcarea intereselor Serbiei cu acele ale Bulgariei. Pentru aceste motive problema formărel unei alianţe balcanice este grea şi realisarea el foarte depărtată.
Berlin, 12 Aprilie.
Principele de Bismarck a plecat azi după amiazl la Friederichsruhe.
Solia, 12 Aprilie.
Agentul diplimalic a> Austriei d. Buriau a plecat astă-zl tn congediu la Viena.
Sk-Petersbarg, 12 Aprilie.
Ministrul de finauce are intenţiunea de & pune in practică impositui asupra paşapoartelor cu începere de la 15 Aprilie. Paşa portele renoile vor plăti o amenda in proporţiune cu epoca reînoiril.
Madrid, 12 Aprilie.
Guvernul Regenţei este favorabil la participarea Spaniei la expoziţia universală de la 1889.
AGENŢIA LIDERA
Berlin, 13 Aprilie.—Gazeta de Nord anunţă că principele de Battenberg a renunţat nnmal provizoriii la candidatura sa la tronul Bulgariei.
Viena, 13 Aprilie. — Ştirile privitoare la atentatul contra Turului sunt puse la Îndoială.
Athena, 13 Aprilie. — Parlamentul s a prorogat până la 28 Aprilie.
Convenţia de comerţ Intre Austria şi Grecia se bazează pe clausa naţiunel celei mai favorizate fără tarife fixe.
13 Aprilie. — Ambasadorul Germaniei, d. Schweinitz, se zice că se va retrage din postul săd şi că va fi înlocuit prVi generalul Wer-der.
Honia, 13 Aprilie.—In arcurile cele mal competinte se asigura ca tratatul de alianţă intre Italia şi Germania, n’a fost retnoite.
Se asigură că din causa neisbuUrel negocierilor d. de Keudell şi d. de Re-bilant ati fost siliţi să se retragă.
In curănd situaţiunea se va limpezi prin venirea In minister a unul bî rbat de stat a cărui politica opusă vederilor comitelui de Robilant va fixa politica nouă a Italiei.
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de Mtrcuri 1 Aprilie 1887
Şedinţa se deschide la ora 1 1/2 sub pre-şedinţa prinţului D. Gliica.
D. tttlulslru de rezbel, citeşte mesagiu) regal pe lingă cure se Înaintează de-liberărei Senatului proiectul pentru Încuviinţarea unul împrumut de 1,450,000 pentru bugetul suplimentai’ al ministerului
de rezbel. Generalul Angelescu roagă Senatul să adopte urgenţa.
Prinţul Ghicn, zice că toate proiectele venite azi sunt urgente de vreme ce mâine expirâ irevocabil sesiunea ; ar fi de dorit Insă, ca aceasta urgenţâ să fie clasatâ pentru ca să se ştie care proiect 96 fie votat mal înainte.
Ministrul «le rezbel Toate 1...
Prinţul Gliicu. Aceasta este peste putinţa.
Se votează legea prin care se autoriză comuna Huşii a percepe nuol taxe.
Se ia In cercetare proiectul prin care se autoriză ţăranii din Drăgăşanl a'şi vinde locurile ce afl In reionul oraşului.
D. II. Izvoranu, combate proiectul a cărui nevoe nu e dovedită prin nimic a-farâ numai do a favoriza câţl-va oam ni de afaceri ce se ascund tn dosul acestor proiecte. Crede că protecţia oclroită micei proprietăţi rurale de legiuitorul din 1804 trebue menţinută tn întregime, chiar în interesul improprietăţilor.
Prlmul-ministrii, susţine legea pe cuvântul, că Drăgăşanil eraO comună urbană chiar înaintea regulamentului şi prin urmare nu i se poate aplica regimul rural.
Legea se ia In consideraţie şi dupe o neînsemnata discuţie pe articole se votează.
D. I). Gianl, 'şl desvoltă interpelarea ce a adresat primulul-minislru pentru realizarea angajamentului ce a luat înaintea Camerei de a rezilia contractele în-cheiatedeministerul cultelor cu mal mulţi arhitecţi străini pentru facerea planurilor diferitor clădiri dependinţe de departamentul instrucţiei publice. De vreme ce primul-ministru când s’a adus în Cameră aceasLă cestiune n'a susţinut corectitudinea contractelor înch date de ministrul scoalelor pentru că s’a angajat a Io rezilia, numai încape îndoială că ele sunt o-neroase pentru stat şi prin urmare este interesant a se şti ce măsuri s’aO luat pentru desfiinţarea lor. Şi referatul, pus în circulaţie de câte-va zile prin culoarele parlamentare de ministrul scoalelor, relativ la facerea planurilor nu poate scuti pe guvern de a da lămuriri, de vreme ce referatul stabileşte procedura urmată tn această afacere mal înainte de a fi fost discutată în Cameră când a luat primul-ministru angajamentul de reziliare a contractelor cu toate că negreşit avea deplină cunoştinţă de acest referat. De unde rezultă, că s'aiî petrecut lucruri a-lâturl de lege în această afacere, cum reiese chiar din referatul cu care voeşte a se apăra Ministrul Cultelor, căci recunoaşte că a creat un BiuroO de archilec-tură pe lângă departamentul şcoalelor, serviciu care nu e prevăzut tn Legeasa organică şi funcţionează fără a avea un stat personal legal şi regulat. Deci, daca nu ar mal exista contracte oneroase cu arhitecţii străini, s’a dat fiinţă unul servicl cu creaţiuni ilegale de funcţiuni. In ambele cazuri interpelaqieic cere ca guvernul să intre în lege.
D. Prim-mlnistru, constată că d-uu Giani prin chipul cum a introdus cestiu-nea face cestie constituţională şi de cabinet l u altminteri vede că nu e bine pregătit asupra afacerel de vreme ce a vorbitde '«contractele» pe când d.Poenaru în Cameră n'a atacat de cât «contractul» cu d. Duca.
Cât priveşte Biurou de architeclurâ de la ministerul şcoalelor, nu e vorba de un servicifl organic ci de Biurourile provizorii ca cele ce se Înfiinţează pentru unele întreprinderi mari cum sunt fortificaţie le Capitalei etc. Şi dacă ministru cultelor a greşit apoi am greşit cu toţii 1...
Incidenlu se închide ; iar şedinţa se suspendă pentru 3/4 orft, pentru ca să treacă prin secţiuni unele proiecte.
Adinterini.
CA MERA
Şedinţa de Marţi 3i Martie 1887 Şedinţa de noapte.
D. IVacu declară mat ântâifl că nu va răspunde alegaţiunilor d-lul N. Fie va, pentru că d-sa nu este aci. Dar va arăta că greşit a fost preopinentul când a zis că expertizele aii fost făcute de fantesiă. Un om tânăr, integru, d. Pilidi, nu a consimţit de cât cu grefl să facă acele expertize, de team tocmaal a cuvinlelor ce s’ar putea rosti tn parlament.
D. Pop începe sft răspundă d-lul Nacu dar majoritatea cere închiderea.
Se procede la luarea In considerare cu bile. Votul este nul pentru că majoritatea reglementară de 40 nu este obţinută. Sunt în adevăr, votanţi pentru: 42, contra: 36.
Aplause prelungite.
Dacă o mal vorbi şi mâined. Nacu, cade legea.
Se aduce legea pentru desvoltarea industriei naţionale.
După o scurtă discuţie legea se votează nemodifleată.
Legea autorizând emiterea a 6 milioane rentă pentru mărirea fondurilor creditelor agricole este votată aproape fără discuţiune.
Se ia In considerare legitimarea creditelor şi se ridică şedinţa la li 1/2
Şedinţa de ta 1 Aprilie.
D. G. Chiţu deschide şedinţa la 1 1/2.
D Clocaznn declară că nu a votat moţiunea d-lul Codrescu pentru că a fost a-
dusă tn flagrantă violaţiune a regulamentului.
D. Caton Lecu spune că biuroul nu mal respectă întru nimic regulamentul căci aseară, laO ore, a anunţai că şedinţa va continua seara fără să consulte Camera, care trebuia să încuviinţeze cu 2 treimi.
D. C. Disescu cere să se voteze legea pr in care se acordă calitatea de persoana morală societăţel pentru învăţătura poporului român.
Susţinută de d. N. lonescu, propunerea este trămisă de urgenţă la secţii.
Se votează a doua oară asupra luărel în considerare a proiectului de lege al monopolului chibriturilor.
De astă dată, luarea în considerare se votează, dar cum : 53 contra 45 !....
Se începe discuţiunea pe articole.
Art. I. Dreptul de fabricaţiune a chibriturilor aparţine tn mod exclusiv SLatuluI.
D. 1> But oul o seu, zice că de cât.e-orl s’oaduceo lege prin care statul sâabjorbe activitatea publică, d-sa se va declara contra. Cere ca cel puţin, să se facă o a doua expertiză.
D. Nacu ar consimţi la această propunere dacă nu ar avea aerul dânsa să pue pe cea d’tntâiti în suspiciune.
Ari. II. Guvernul este autorizat a răscumpăra fabricele de chibrituri existente tn momentul promulgărel logeî de faţă, împreună cu stabilimentele accesorii, magazii, uneltele şi materialul de fabricaţiune, în stare de a fi întrebuinţat, aflat tn zisele fabrici. Rescumpărareu seva face In modul şi pe preţurile prevăzute în alăturatul devis.
Pentru acoperirea sumelor necesare la plata reBCumpărărel se deschide d-lul ministru de flnance uri cred l de 1.192.500, care se va realiza prin împrumut de la casa de depuneri, cousemnaţiunl şi economie, cu dobândă de 5 0/0 pe an, şi a-mort'bil în term’en de 25 ani.
D. Pesacov zice că legea In întregul el este un obstacol la progres, la desvoltarea industriei noastre naţionale. Cheltuiala ce ea cauzează este prea mare proporţional cu beneficiile ce va da statului.
Se suspendă şedinţa la 3 1/4.
La 3 1/2 şedinţa se redeschide.
D. I*o«‘nhru-Borden, propune un a-mendament ca să se facă noi expertize.
D. Nacu primeşte,
Articolul ast-fel amendat se votează.
Art. III. Serviciul fabricaţiune! chibriturilor va face parte din ministerul finan-celor şi se va îndeplini prin direcţiunea generală a regiei tutunurilor şi sărel tn condiţiunile prevăzuLe prin legea orgauicâ a acestei regii, careva purta titlu de Regia monopolurilor St tulul.
Art. IV. Numărul şi apuntamentele personalului serviciului chibriturilor se vor lixa conform art. 12 din legea organica a Regiei monopolului tutunurilor
Prin excepţiuno, p«niru anul 1887—88 numărul şi aptmi&mcnlele acestui personal se vor determina de guvern prin decret regesc.
Cheituelile fondului de exploatare, retri-buţiunea personalului serviciului chibriturilor, plata materialului de fabricaţiune se vor acoperi din fondul alocat prin bu-elul anului 1887—1888 pentru cumpărare e chibrituri.
Ari. V. Guvernul are facultatea a spori remisa vtnzălorilor de chibrituri şi cărţi de joc până la maximum de 5 0/0 din vîn-zările făcute.
Aceste articole se votează nemodificate.
Art. VI. Această lege se va pune tn aplicare la 1 Aprilie 1887.
Toate dispoziţiunile contrarii iegel de faţă sunt şi rămân abrogate.
D. Nacu cere să se pue în lege că dânsa nu va 11 pusă în aplicaţiunede cât 19 zile dupe promulgarea el.
Se votează.
Legea în total întruneşte 53 bile albe contra 38 negre.
Se aduce tn discuţiune un proiect de credit de 47,000 lei pentru căutarea în regie a unor moşii.
D. C. Leca combate legea.
Dar tot se ia în considerare.
D. N. Eleva, la discuţiunea pe articole, spune că presentul proiect nu se adre- ■ sează rlr cât la încrederea Camerei, aşa dar este un bil de indemnitate. In adevăr, aşa este, căci nu se arată de loc de co suma cerută este de 47,000 lei şi nu de mal mult safl de mai puţin.
D. I. Bratiauu răspunde căn’are să vie cu contractele la Cameră. Lucrarea asta s’a făcut la minister pentru a şti ce sumă trebue.
Legea în total se votează cu 70 voturi contra 14.
D. G. 1‘aladl roagă Camera să t: eacâ în secţii 5 minute pentru acordarea calităţel de persoană morală societăţel pentru Învăţământul poporului român.
D. I. Bratlanu. Să se voteze proiectul pentru podul peste Olt şi trecem.
Se aduce dar proiectul de lege prin care se acordă ministerului de lucrări publice un credit de 1.900.000 lei pentru construirea podului de la Slatina, peste Olt. Suma va (1 constituită prin emisiune de rentă 5 0/0.
D. G. Ba'ladi arată cât de neînţeles este proiectul de lege care va face ca renta să trăiască mal mult de cât podul construit. Nu sunteţi în drept să lăsaţi generaţiunea viitoare să plătească o lucrare care nu va servi de cât generaţinnel actuale.
D. Itudu IWiliai zice că nu va fi o lucrare provisorie podul de la Slatina şi c&, după afirmarea consll ul jl Lechnic, vadura mai mult de cât renta.
Proiectul să ia In considerare.
Legea se votează şl se aduce Îndată alta: aceia cu legitimarea creditelor.
D. Tallade face apel la d. prim-minis-tru care a făgăduit că seva trece In secţii.
D. Bratiauu răspunde: Mal votează şi asta.
D. G. Pniladi răspunde că departe de cl idea de a vota şi asta: o lege tn care ministrul de externe cere 500 lei mal mult pentru cerneala, şi ministerul de interne 4000 lei mal mult pentru transportul a-genţilor poliţieneşti, care se plimbă pe la toate întrunirilepublice de prin provincie.
D. I, Bratiauu zice că poliţia noastră e mal bună de cât In multe alte ţări (A-plause).
Totuşi se votează şi asta.
D. V. Lascar aduce un proiect de lege modificând un articol din legea comunală.
Nouă protestaţiune a d-lor Palladi şi Di-sescu, care vreaQ să meargă în şecţil.
D. 1. CAmpineanu, care ocupă fotoliul, promite că după această lege se va trece In secţii.
Se ia dar în discuţie legea prin care Efo-ria Spitalelor civile din Bucureşti, aceea a aşezămintelor Brâncoveneşll (Domniţa Bâ-laşa) şi aceia a Sf. Spiridon din laşî, fac escepţiune la art. 72 din legea comunală de a (1 sub controlul primăriei.
După o scurtă discuţiune, legea sc votează.
Se trece tn secţiuni câte-va minute.
Se aduce o lege auiorzând comuna Bu-zăO să perceapă taxe noi.
Se votează.
Legea pentru fondarea tn Bucureşti a unul institut de bacteroologie.
Se votează.
Legea acordând calitatea de persoană morală societăţel pentru Învăţământul poporului român.
Se votează.
Se votează, se votează mereil.
Abia s’aude: Proect de lege. Se acordă... şi Îndată strigăte; U vot 1 la vot! acoperă glasul raportorului. Si raportorul lasă citirea proeetulul de lege şi ea din mâna unul secretar două bile şi pune alba la urna albă şi neagra la urna neagră.
Din când încâud d. G. Paladi cere să se citească cel puţin.
E , aşi I
Şedinţa se ridică la 6 şi 50.
Şedinţă publică mâine.
Bedecn.
Delegaţii români oare au luat parte la negociaţiunile pentru reînoirea coovenţiunei de comereiu cu Rusia au fost decoraţi de M. S. Ţarul.
D. Petre S. Aurelian a primit Cordonul ordinului St. Stanislas.
m
Ni se asigură că in urma stăruinţei personale a M. S. Regele cei trei ofiţeri cari au maltratată pe sergentul voluntar Cudalbu vor fi trimişi înaintea urii Consiliu de rezbel.
m
O activitate extra ordinară domneşte tn biurourile marelui Stat major al armatei şi secretul cel mal dasâverşit a fost r«comandat tuturor ofiţerilor asupra lucrărilor cari fac objectul acestei activităţi
Intre alte hotârîri luate de consiliul miniştrilor in şedinţa de azi ţinuta sub preşedinţia Regelui a fost şi aceea pentru punerea în disponibilitate a d lui Em. Grădişteanu, prezident al înaltei curţi de corupturi, ajuns la limita de vârstă fixata de legea organică a curţii.
m
0 ştire culeasă într’un cerc colectivist.
Ar fi vorba de numirea d-lui Dim. Sturdza în postul de ministru plenipotenţiar la Berlin.
m
Astâ-zî pe la 4 ore, d. Scarlat Trăsnea, prefectul judeţului Dolj, a murit grabnic în camera sa, la Hotel de France,unde sosise azi dimineaţă.
•
Aflăm că de o dată cu instalaţiu-nea imprimeriei Statului şi a biu-rourilor Monitorului oficial in noul local dupe bulevard, va începe şi pu-blicaţiunea ziarului umoristic colectivist sub direcţiunea d-lui N. Orăşanu.
D. Ion Kalinderu, administraloru domeniului Coroanei, însoţit de doi amici ai sei dintre care unul este un distins pictor francez, a plecut la Conatantiuopol unde va petrece sărbătorile Paştelor.
Proiectul pentru iluminarea prin electricitate a cheiurilor Dîmboviţei fiind gata, Primăria a cerut asupra lui avizul Consiliului technic de pe lângă ministerul lucrărilor publice.
D. Alexandru Farra, consul general al României la Budapest care se află de câte-va zile în congediu în Bucureşti a fost primit tn audienţă de M. S. Regele.
•
Starea sănătăţei d-lui G. Economu, consilier la Curtea d'apel din Bucureşti, de şi nu este tocmai îngrijitoare totuşi va împediea nn timp destul de lung pe simpaticul magis-
trat de a'şî relua ocupaţinnile. De aceea primul prezident al Curţii a avizat la înlocuirea d-lui Economu la prezidenţa biurou lui electoral pentru viitoarea alegere de Senator co va avea loc în Bucureşti, procedând la o nouă tragere la sorţi. Sorţii au desemnat pe d. consilier Gr Br&tianu.
D. Matei Millo, veteranul artiştilor dramatici rotnînî părăsind teatrul naţional va da cltc-va reprez-m-taliuni in teatrul D icia. Primele trei reprezentaţi uni vor avea loc în cele trei zile ale sărbătorilor Paştelor. Iu prima zi se vor juca Prăpăstiile Bucureştilor, a doua zi, Luni, Limtorife Satelor, şi a treia zi, Marţi, Apele de la Văcăreşti.
SURZENIA
Recomandam cu tot dinadinsul persoanelor lovite de surzenie. Microphonul aurii-cular imperceptibil inventat de D-nul Doctor Mâine din Paris Acest precios instrument acustic este aprobat de Academia de Medicina din Paris şi a obţinut medalii de aur la exposiţiunile internaţionale din Paris şi Anvers. El se adaptează la conductul auditif se pune şi se scoate dupe voe, permite de a lua parte la o convorbire generala, reda organului celui mal rebel funcţiunile sale şi vindeca slmr-niit urile, Se poate zice despre microphonul auricular ca el este pentru urechii cea ce sunt ochelarii pentru ochii. Aceste resultate sunt dobândite l’âra remedii şi fura o-pcrnliuni şi aparatul nu prieinueşte nici supârare nici durere. Se piimesce Franco prin poşte înprenna cu instrucţiunile necesare trimiţând un mandat poştal saQ uncek de (cinci zeci) franci la inventator. D-nul Doctor Mâine 142 Rue Legender Paris.
SE DĂ IN ABENDA
pe opt ani începători de In 23 A-prilie I SSN
MOŞIA FANTANELELE
cu toate silistele ei din judeţul Ba-
cau proprietate a Doamnei Principesă de Schonnburg Waldenburg.
Doritorii de a lua această arendă se pot adresa către Alteţa sa Principele Victor de Schonnburg Waldenburg la moşia FÂNTÂNELE până la ziua de 12 (24) Aprilie anul curent, iar de atuncea înainte către doranu Constantin N. Suţu la moşia SALCIE A judeţul Botoşani lângă gara Verceşî.
RECOMPENSA BUNAfăS
că căţea neagră, rasă Setler-Gordou» răspunzând numelui DOliA. Se va da o recompensă bună celui care o va aduce la redacţia ziarului Epoca
RECOMPENSA BURA Sk-E
câine alb cu genele negre, guşa puţin lăsată,rasa Pudl răspunde la numele Bairon Se va da o bună recopensă acelui, sare ’l va aduce la d. Capitan Severinean str. Popa Tatu No. 32 bis
BUN SI NU SCUMP
1‘rima fabrica de conserve naţionale
fondata la anul 1879 sub firma
C T. CH RISTOFOR
LA IVEAFtUSTAFl
Calea Victoriei, 100 vis-â-vis de Cişmeaua roşie sub Jokei Club
16 LEI KILOGRAMUL
ICRE NEGRE PROASPETE
A SOS1X
din umil i 887
DE ÎNCHIRIAT caselor Costcaou
Comăueauu, 60, Calea Victorie’.
Iir lYrilIIIII T casele din *tlr. Poetului \o.
IUj l.H,llllil/l 1 4, compuse din io camere, bucătăria grajd, şopron, odae devisilio şi grădină. A se adresa str.Scaunele SI.
din străinătate la 30 Martie.
se va întoarce
CASA DE SCHIMB
ALEL Gft. I01SC0 & B. MAliGO
Strada Llpueanl, A o. 10 bix
Bucureşti, 31/12 Martie
VALORI
j]Vâ"g Im
Scadenţa j' ouponelorjj me,liu
FONDURI DU STAT ROMAN
Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap i Oc Renta rom. ţrur. con 6 0,0 1 Mai I No Oblig, de stat C. F. R 6 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprimi. Stern 1864 7 0/0 IMaMSep Impr. Openheim 1866 8 0/0 i Iau 1 Iul Agio	—
împrumuturi ds orask Impr. oraş Bucuresci 5 O/o I lan f Iul Idem idem din 1884 5 0/0 I Mai I No f mpr.or. B. ou prime loz f. 20
VALORI DIVKllSK
Credit Fonoiar Rural 7 0/0 i Ian 1 Iul Idem	Idem	6 0/0	Idem
Cred. Fon.ITr. din Buc 7 0/0 Idem Idem	idem	6 0/0	Idem
idmn	Idem	5 0/0	Idem
Cred.Fonc	Ur. din las iB 0/0	Idom
OM Om- rea*, fr. 800. io tMai No
90
94
86 1/2
16 85
76
93
30
103 87 1/8
ton
03
83 1/2 75 210
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA - 2 APRILIE
•x*
x©
■X©XI
P. P.
•X
X
X
X#
•X
Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca am primit pentru depoul nostru central
CU EA VICTORIEI Ho. 66. VISA VIS OE PALATUL REGAL I A « VRE TR.WSPOKT PE
N O UT ATI PENTRU PAŞTI
recomandam ca deosebire
O BO TATA COLECTIUNE DE
OUAdePA.SCI
DE SĂPUN, PAIE, CRISTAL
de In cele nini simple it 1.1 buni pilnst hi eele mai elegante
asemenea recomandam lDocjat,Ti nostru asortiment de
PAIFIIERIE ENGLEZA SI FRANCESA
de la fabrica noastra proprie
ARTICOLE DE TOILETA SI OE LUX
PRECUM SI
BIJOUTERIE NEMERITE PENTRU CADOURI
Cil PRECILRI MODERATK
Asigurând un servicii! prompt si conştiincios, rugam pentru o numeroasa visita.
Ou deosebita stima „STELLA"
Sepnuerie si Harfumerle.
X
©
X
ixexî
©x
X©
•X©
NUM Al 1 i O LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
«IN IVI A R I M E NATURALA»-
ritnisă. F,xecutarea în cel mult.
Se efectuează foarte exact dup umere t 10—14 zile.
Fotografia remâne neatinsa.
Asemănare fidela se garantează.
La triracterea fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siecyfi’ied Godasoher WIEN	11. Grosse Pfarrgasse 6
©X©
I
© •X
I D-RUL A.VIANU
5 fost şef de clinică la profesorii <	Galezowski din Paris
|g) bâconsultaliuni pentru boale de OCHI, » URECHI si SIFILITICE si face operaţiuni jfj de hirurgie ocularii.
* Bucureşti,Calea Văcăreşti No 53 (ală-tf turi cu spitalul Xenocrat) de la orele % 2—4 dupe amiazi.
(Jjj Pentru seraci dimineaţa de la 8--9.
M. SCHWART Z
OPTIC
Strada Carol 1 No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate.
©X
>X*X
POMI RODITORI ALTOITI
l>E DIFERITE SPECII
DIN CKLt MAI
Renumite caiitati si difer, etati se afla de vanzare
________ LA	_________
GRADINA,
\umila Brnslen
mW URMII
Sub Icoană
Slr.PolonaNo.l04
X
X
Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: ■■Medalie de aur" la concursul agricol al comitiului de Ilfov In anul 1881 si 1882, pentru noile varietati de pere renumite:
REGELE SI REGINA ROMÂNIEI, N1IHAI BRAVU, ŞTEFAN C EL KARE SIL.
precum si pentru alte specii
Asemenea premiat cn primul preţ: „Diploma rlc onoare clasa l-iu“ si ia expoziţia Cooperatorilor români In anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi cablaţi de diferite fructe.
Sunt 28 uni de când 111a ocup cu pomologia, pus fiind In dorinţa unul scop. Dorinţa scopului meu a lost si este, ca sa vad intreaga Romdnie da fi imrracata cu cele mai bune fructe dtn ţoale speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State In privinţa cablaţi fructelor, si ca sa pol face de a mi se realisa dorinţa, m am hotarat u reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei dea fi pe viitor numai cu jume-tatc prelz, ca prin aceasta reducţiune sa poata a cumpără oricine, iar pentru cela 15 specii de pere, produţiunl noi ce nu se prevede in catalog, adica Regele si Regina României, Mihai Bravu, Stefan-cel-Mare s. c. I. acestea se vindeau cu 10 lei pomul,acum insa va II numai cu 3 lei.
Preţulpomilor so poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina si indatali »e va trimite.—
Tinpul plantatului pomilor pentru primăvara a sosit, si cu cât pomi se va planta mai de timpuriu cu atâta este mai bine.—
Domnii amatori sunt rugaţi a’mi trimite comandate cât de timpuriu ca se pot a ie rnnite la timpul cuvenit. *i
•X ■Tf	—X»X—-.................—iXa
SOCIETATEA de BASALT ARTIFICIALsideCEBAMICA
DE LA COTROCENI
Societate anonimă cu un capital de 1,500,000 fr. întreg vărsat
Usina situată la Bucureşti, Gotroceni, Şoseaua Pandurilor peste drum de Asilul ELENA, legaţii cu calea ferată prin staţiunea Dealu-Spirea.
DIRECŢIUNEA Si DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STRADA BISER CA ENI, S
Adresa telegrafica: BASALT, Bucureşti
DEPOSITE SECUNDARE
In Bucureşti, Calea Grivitza, Xo. ee.—ln tirada la D. O. Grosovich, pialza Sf. Arhanghel.—In
Cvaiova la D. G. Poumay, banquer.
Industria Naţionala ale cărei produse au obtinut la Exposiliunea Cooperatorilor din Bucuroşii cea mai mare recompensa :
DIPLOMA DE ONOARE CLASAI-a
Estras din preţurile curente pentru Bucureşti
FELUL MATERIALULUI	Nr. buca-tilornecesare pentru unitate de mesua		H K oal. 1 |		i: t i ic i Cal. 2		L	Cal. 3
			pentm mie	pentrtj unitatea de măsură cu aşezare	CD B 5 6 P o> Q.	„ ci ci P a *- n “«î? gri	pentru mie	pentru unitatea de rnesurâ cu aşezare
Pavele pentru bordure.	la m. 1.	10	350	4.25	352	4.00	300	3.75
Pavele pentru pavagitt.	la iu. p.	50	270	15.00	250	14.00	230	13.00
Lespezi pătrate . . .	la m. p.	25	380	11.00	360	i0.50	320	9.50
Pătrate felurite . . .	la m. p.	36	240	10.00	210	9.00	180	8.00
Borduri de grădină .	la m. î.	10	150	—	130	—	100	—
Cărămizi reiraclare .	la m. c.	420	320	—	—	—	—	—
Cărămizi cu 6 găuri .	la m. p.	80	6c	—	—	—	—	—
Sc aduce la cunoştinţa Onor. Public că In Bucureşti şi Oraşele In care esecută lucrări pentru Comună, Societatea se însărcinează si cu esecutarea. garantând întreţinere a un an si că su mal alia la usina materiale vechi si disform.
— CU PRETURI FOARTE REDUSE —
ANUNGIU
VAR GRAS
IIE CARIEUA
In orl-ce cantităţi, şi de cea mal bună cualitate, se găseşte de vânzare la gara Doftaua lângă Câmpina.
Preţul este de 22 Ici o mie de kilograme sau 200 lei vagonul de 10(100 kilograme.
Pentru orl-ce informaţiunl sau comande a se adresa la d-1 C. Cariagdi la Doftana.
(15-12)
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipseam, No. 33
Cursul pe ziua de 31 Martie 1887
VALORI
Cump. Vând.
1/*
5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 96
5	0/0	» română perpetuă.
6	O/OObbg. de StatţRur. conv.l 85 Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 33
7	0/0 Impr. Mume. Emis. 1883 7i 10 lei Oblig. Casei pens ţl. 3o0) 200
5	0/0 Scrisuri funciare urbane 82 1,2
6	0/0	»	»	*
7 0,0»	w	»
5 0/0	>,	rurale	»
7 0/0	»	.	»
Aur contra Argint sau bilete.
99 1/2 85 3,4 102 17 1/4
de curs superior a-VAndcâUs-vaore li
UN STUDENT
bere, doreşte a da lecţiunl de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA
SECAUTAUN POST
o moşie sau si ambele. Informaţii Strada Târ-goviste 111.	15—4.

NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
P.P. g.g. PĂRINŢI RENIIIKTIM
din Manastirea SOULAC (Gironda,JFrancia)
Don M A NUELONNE, Prieur 2 MEDAI.ll DELIR: Bruxelta 1880, Londra 1884
cele mai iualte recompense
INVENTATA
IN ANUL
1373
DE PAR. PIERRE
BOUBSAND
întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături In apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care 1 albeşte, cousolisân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGUIN
3. RUE ‘GUERIE, 3
BORDEAUX
Deposit la toate larmaciile, parfumeorî şi Coafeorl represenlante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Age»U& Comerci&lâ Frâncezâ din G&l&ti si I sucursalele ci.
DE ÎNCHIRIAT
In Strada Sfântului Ion nou No. 13, lângă piaţa-mare. Se închiriază de la 23 Aprilie 1938, două case, una mare In funndul cur-ţei se compune din cinci camere pentru stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivniţă şi gradină. Una mică lângă stradă se compune din trei camere pentru stăpâni, una pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru informvţiuni a se adresa a-lui N. A. lacovaki Strada Mer-4 bis de la ora 12 până la 2 dupe a-
cur, miază.
(15-10)
DE ÎNCHIRIAT
De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. HIOTT dtn Str. Luterana Ao. 15, mo-biiate si nemobiiate având 22 camere, grajd de 10 cal. şopron de 5 trăsuri 2 piru niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Asemenea şi de arendat de ia Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa C&lnişte.
Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar In toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5seara.
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEL
No. 1, Str. Luterana, No. 4 coltzul Slirbey-Voda
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptatâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEUBI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.


DIAMANTELE COROANEI FRANCIEI
EMTIE PUBLICA. K LA îl APRILIE PANA LA li MAI mi
VINDERE LA 12 MAI 1881 SI IN ZILELE URMATORE,LA2ORE
i.\ PAVILIONUL FLORE, SALA STATELOR
A se adresa pentru informatiuni: Ia d. D. E. Maignan & C'iela Cair si Ternau-Bey la Constantinopol si la Paris, 24 Avenue Friendland, pe timpul Ex positiei si al vinderei.
DE VEN ZA RE
O MARE CANTITATE »E
BUTOAIE DE ULEIURI
POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIE
„STELLA“
Fabrica de sepua
Calea Vlctorei, 66 ■
ULTIMA ORA
DIN NAUNTRU
Aflam că în urma procesului Can-tili în care generalul Er. Arion a emis o opiniune a parte de aceia a celorlalţi generali,suaţinîad că co-misiunea care avea se judece pe gen. Cantili era ilegal compusă, ministrul de resbel a chemat pe gen. Arion la minister. Acolo, în faţa a încă doi generali mai vechi ca gen. Arion, şi chemaţi în adins de ministrul de resbel, gen. Anghelescu a adresat o represiune generalului Arion, fiind că a contestat legalitatea comisiunii şi a calificat acest iapt de un act de nedesciplinâ.
In faţa cuvintelor destul de aspre pronunţate de gen. Anghelescu la adresa generalului Arion, acesta a răspuns ministrului de resbel că pricepe scopul acestor cuvinte şi că ştie ce’i rămâne se facă, lăsând a înţelege că nu mai are de cât se-şi dea demisia.
Ministrul de resbel a răspuns : «Te rog să nu te agaţi de cuvintele mele şi sper că nu’ţîveida demisia.»
Dupe multe greutăţi ridicate din partea d-lui Epurescu care, între altele, susţinea că densul este ofensatul, de oare-ce, acum câte-va luni primise de la d. Marghiloman o insultă pe care uitase s’o reveleze, o întâlnire cu pistolul a fost hotărîtă pentru mâine latre leaderul majo-rităţei Camerei şid. A.Marghiloman.
Două gloanţe vor fi schimbate la distanţă de două-zeci de paşi, tirul la comandament cu pistoale d’arţon.
DIN AFARA
Atena, 13 Aprilie.— Camera s’a a-mânatti pe 28 Aprilie.
Cu toate sforţările oposiţiuneî, ministrul a conservat aceaşl majoritate ca la început; în toate votările, elfi a obţinută mai mult de două treimi din voturile exprimate.
Lomlra, 13 Aprilie.— După o depeşă adresată din Berlin ziarului Morning-post, Turcia ar fi intrat în tripla alianţă peutru a Impudica pe Austria şi Germania să sprijine preteuţiunile 1-talief In Tripoli.
lieriin, 13 Aprilie .— Prinţul de Bis-mark a plecat la Friedrichsruhe.
Itcrlin, 13 Aprilie.— Ziarul «Tag-blatt» primesce din Stuttgard confir-
——M—B—————
marea atentatului premeditai în contra Ilarului, la 20 Martie. Doi indivizi • prevăzuţi cu bombe explosibile ar fi fost arestaţi în grădina din Gatschina. In urma acestei descoperiri, Împăratul ar 11 renunţat sa asiste la îmor-mântarea D-lul Greigh, fost ministru.
Soliu, 13 Aprilie.— Pare că Serbia şi Bu'garia s’aă învoit asupra regu-lârei cestiunei Bregovo; In curend un tratat special se va semna pentru a-pune capăt acestui conflict Intre cele două ţări.
Regentul StambuloiT va merge probabil să petreac» serbâtorile de Pasce în familie.
Roma, 13 Aprilie.— Corniţele Tor-nielli a plecat de la Bucureşti ia Novara pentru a asista la şedinţele Consiliului general. îndată după acesta se va reîntoarce la Bucureşti.
(Agenţia IJavas).
Londra. 13 Aprilie.— The Times a-nunla ca Rusia va emile uu im— pruniul de lOG milioane ruble.
Madrid, 13 Aprilie. — In şedinţa Cortezilor d. Campomanes vorbeşte de existenţa unei asociaţiunl militare secrete tinzând la espulzarea din sinul armatei a unor ofiţeri.
Oratorul este rechemat la ordine.
Ministru de Resbel declară că nu cu-noasce existenţa acestei asociaţiunl.
U.	Campomanes răspunde că e peste putinţă ca guvernul să nu scie cea ce ştie toată lumea şi ca dovadă el citeşte Statutele asociaţiunel cari aă fost publicate în mal multe ziare, v Pelersburg, 13 Aprilie.—Stăruinţa ce se pune la Viena şi la Berlin spre a respândi ştirea despre nişte pretinse a-tentate In contra Ţarului a produs o im-presiune din cele mat neplăcute asupra opiniuni publice şi In lumea oficială.
E neesact ca 482 ofiţeri implicaţi In atentatul de la 13 Martie au fost depărtaţi lntr'o insula din rlul Saghaiien. (Mongolia).
{Agenţia Liberă)
NUVELE FINANCIARE
La noi agiui u scăzut la 16.80.
Băncile naţionale câştigă două puncte şi iac. 9b2.
Dueiele 253 şi Construcţiuiiile 121, toate po bani guta.
—x—
ltenta perpetuă română perdo la l’aris 50 centime şi face 89,75.
—x—
In general toate Bursele no trimet cursuri buuc cu tendinţă lerrnâ.
La Berlin renta amortizabilă 94,40. Dublele 179,60.
Consolidatele la Londra 102 5/16.
Fondurile otomane In urcare la Paria.
SPECTACOLE
MARELE CIRC SID0L1
IN FAŢA BĂILOR MITRASSVSKY
Strada Folluii \o- 7
IN CURSUL SEFTAMANEI MARI
CIRCUL VA FI ÎNCHIS
/ IN TIMPUL
SERBATORILORU PASCILORU
DOUA
MARI REPRESENTATIUN1
INT AIA LA 3 ORE A ROL A LA N OUL p.
REPRESENTATII EXTRAORDINARA
Marcuri si Sâmbătă
HIGH-LIFE
DESCHIDEREA CAM LA 71/2 SEARA
ÎNCEPUTUL U 8 1/3 QBE SER* Tlpoicraiiu zlurului «EPOCA»
www.dacoromaoica.ro