ANUL II No. 404. A DOUA ED1T1UNE ii,uri iriw—na— MARŢI, 31 MARTIE (12 APRILIE; 188: 15 BANI NTUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATE8C TOT-C'AUNA ÎNAINTE I\ mnjRESt'l La casa Administratiunei IA TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an <0 lei, 6 luni »0 lei, 3 luni 10 lei. I\ SiREIA'ATATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale, pentru i an 50 le' e luni 25 lei. l.A ea KISî Se găseşte jurnalul cu iCC’cn** numerul, la Kioscul din rue Montmartre l f Buleiardul Sl. Gerinaln No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIATA 15 BANI NUME HUL ANUNCIURILE DIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l.a Paris: la Agrnce Itavas, place de la bour se, S. Agrnrr l.llirr, rue Soire Dame dei Victoires 50, (Place de la Bourse) pentru Paris, Franci*. Urrmania, Austro-Ungarla, Italia si Marca Itritaaic. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 BANI UN NUMER VECHiO Origork VENTURA Prlm-redaotor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAI IA Ho. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. 8. LUPTA SERIOASA ÎNTRUNIREA SECRETA UE LA CONSILIUL DE MINIŞTRI INFAMII SEPT A MANA PATIM ELOR LUPTA SERIOASA se fie-care se spue limpede tot ce crede că e greşală. Eu am se ’mî împlinesc aceasta datorie, semnalând doue lucruri, a-supra căror trag deosebita băgare de seamă a tuturor celor ce fac o-posiţie. Aşa, găsesc că e mare lipsă de continuitate în lupta noastră. Aci o pornim iute, cu întruniri, cu jurnale, cu alegeri, cu tot ce vedem că poate folosi causei noastre, şi de-o-dată stăm pe loc, ne oprim, pare că am fi obosit sau ne-sm mira noî înşine de isprava care am fâcut’o. Tot ce câştigăm prin o lună de silinţe, perdem prin trei, patru luni de lene şi de inacţiune. Aceasta nu se cheamă a face o-posiţie, aceasta se numeşte a petrece, Şi răul e că pettvoerea nnoasta ne face pa spinarea celor ce sa potrivesc noue. Guvernul nu poate de cât se se bucure că ’i lustruim modul seu de a cârmuicu o oposiţie factice,ştearsă şi fără însemnătate. Ceî ce ne urmează însă in luna în care ne apucă frigurele oposiţiei, sufere şi sufere greu, căc7, dupe ce ne liniştim noi, îi lăsăm pe dânşii espuşl tuturor brutalităţilor şi res-bunărilor guvernamentale. Crede oposiţia că multă vreme poate se meargă treaba aceasta aşa? Eu socotesc că are se se sfârşească odată, şi, poate, mai curend de cât îşi închipuesc mulţi care se plimbă prin nori şi nu pleacă urechea către păment. Cred că am spus de ajuns pentru cei ce voesc se înţeleagă. De aceia se ne hotăiîm într’un fel: sau facem oposiţie cum se cade, sau nu facem de loc. In caşul în- ce spun nu are aşa mare însemnătate, îi asigur înse că această neîncredere le vine numai din lipsă de esperienţă. Mai face o greşală opoziţia pe care ţin se o relevez. Când e vorba de alegeri, în unele părţi ea luptă, în altele nu. Pentru ce aceasta ? Şi ca se citez un fapt recent, voiu aminti că la 15 Martie a fost o alegere de deputat la colegiul 11 de Galaţi, şi la 22 Martie a fost asemenea o alegere de deputat la acelaş colegiu la Rom-’.n. Opoziţia a luptat la Galaţi şi nu a De multe rele suferă oposiţia noas- luptat la Roman, tră şi e timpul se se îndrepte măcar Pentru ce aşa ? de unele din ele. Se explice cine poate această a- Dar pentru aceasta se cuvine ca^omalhî. Eu nu pricep aşuadânci lucruri. Cum, nu s'a găsit nici un om din opoziţie, fie din localitate, fie de aiure care se aibă destulă îndrăsneală spre a se duce se ’şî pue candidatura la Roman ? Cum, nu sunt la Roman nici doi alegători care se voteze pentru opoziţie ? Se poate aşa ceva ? Dar mi se va obiecta că nu am fi fo3t siguri că o se reuşim la Roman. Voiu răspunde mai înteiu că ni-meneanu poate afirma cu siguranţă asemenea lucru astâ-zi, când votul e secret, şi al doilea că chiar aşa de ar fi, aceasta nu însemnează nimic, datoria noastră fiind de a lupta pre-tutindenea şi in toate cazurile. Chiar de am avea un singur vot, chiar de n’am avea nici unul, încă datori suntem să ne presentăm Ia luptă. Nu cumva aveai pretenţia ca alegătorii se ne dea inai d'inainte chezăşie scrisă, că» au se ne aleagă, şi apoi să presenKam un candidat ? Trebue se convenim că asemenea procedări sunt cel mai puţin ridicole. De aceia conchid că dacă e vorba să luptăm, apoi se luptăm în mod serios şi să nu ne mai batem joc de oameni. Pentru aceasta două lucruri să cuvine neapărat se facem, şi anume: se luptăm necontenit şi fără încetare, şi să luptăm pretutindeni, în toată ţara. Numai aşa oraşele noastre.vor găsi sprijin unul in altul, numai aşa agitaţia va fi mare şi prielnică. Alt fel ne pierdem timpul, ne expunem zadarnic, ba, ce e mai rău ca toate, facem un folos imens guvernului. C. Hessu. :; Conslantinap >1, 9 Aprilie. Toate carantinelc aQ fo3l ridicate în ceea ce priveşte provenienţele Dunărei şi Siciliel. Sofia, 9 Aprilie. Dupe ştirile primite, din sorginte auto-risatfi, căpitanul Nabukoff ar înrola In Grecia Mae.edonieni şi Muntenegreni, cu scopul d'a forma din el bande pe care le ar transporta cu corăbii greceşti şi le-ar denarca pe pământul Bulgariei. Căpitanul Nabukolf este acei ofiţer de ;%tat-major rus care încercase se răpească pe prinţul Alexandru de Batlemberg în împrejurimele oraşului Burgas, şi care pentru acest fapt a fost condamnat la moarte. Sofia, 9 Aprilie. Ştirile primite de la d. Stoilolf aQ un caracter vag. Este probabil că trimisul regenţei va prelungi şederea sa la Vieua. AGENŢIA I.lIIjERA Pesta, 9 Aprilie. Corespondenta Politica anunţă că delegaţii unguri au exprimai speranţa că se va ajunge la încheerea unul tratat de comerţ cu România. Aceiaşi foaie adaogă In acelaş timp, că Austria a mers cu concesiile el până la cea mal de pe urmă limită, şi vă acum ar trebui ca România să arate la rândul sâu a-ceiaşl bunăvoinţă. Cele mal multe ziare de aici arată nemulţumirea lor faţă cu România în privinţa negocierilor şi zic ca intimitatea politică nu slujeşte la nimic din momentul ce esislă războiul de tarife. Constuntinopol, 9 Aprilie. Din sorginte Lurea se declară că cu totul neexactâ ştirea dupâ care (l. Nelidofi, ambasadorul Rusiei aici, ar ti lucrat pentru înlăturarea Iul Kiamil-Paşa, şi că în ultima audienţă ce a avut la Sultan, acesta i ar fi exprimat nemulţumirea sa tn aceasLă privinţa. ltelaţiunile între Rusia şi Turcia continua a ii cordiale. St.-PelerslHra 9 Aprilie. Procesul autorilor atentatului de la 13 Martie in contra vieţel Ţarului a început. Nu pot asista la desbateri de cat oameni de încredere facâud parte din aristrocraţie sau diu burgbesie. Bruxelles», 9 Arpilie. Ziarul Le Nord zice că situaţiunea actuală autorisă cele mal bune speranţe de pace şi că este de prisos ca lumea să fio emoţionată de manifesLaţiunea anti-fran-cezâ a presei germane. Presa franceză merită a fi lăudată pentru reserva sa. Madrid, 9 Aprilie. Magistraţii însărcinaţi a face o anciietă asupra bombelor expiosibile ce afl isbucnit acum câle-va zile, sunt de părere că autorii acestui atentat aQ avut în vedere mal mult a comite acte de rău făcători fără nici un scop politic. Viena, 9 Aprilie. Adu din sorginte sigură că negocierile între Moaarchia şi llomania vor urma pe cale de corespondenţă. Se speră din ambele părţi că ele vor duce la resultat favorabil. Finalizarea negocierilor va avea loc în Bucureşti. tâiu se fixăm o zi, când se va găsi cu cale, in Aprilie, în Mai, in Iunie, când va fi, dar din zioa aceia se începem şi se nu mai stăm până nu vom atinge pe deplin scopul ce ne propunem. Lipsa aceasta de continuitate are, pe lângă ceia ce aret mai sus, şi un alt neajuns: alegerile, în chipul cum se fac dupe legea noue şi în faţa : presiunelor ce esercitâ cârmuirea, a : ingerinţelor de tot felul ce se fac a- , supra corpului electoral, a miilor de meşteşuguri ce se întrebuinţează pentru reuşita candidatului stăpânire! şi a resbunărilor de tot soiul TELEGRAME AGENŢIA HA VAS SU'csburg, 9 Aprilie. Guvernul a luat resoluţiunea de a a-pliea lutulor Fraucesilor, afară de acul care au deja domiciliul lor stabilit în provincie, ordonanţa din 3t Decembţe 1880, care spune că or-ce persoană aparţinând cu un titlu oax’e-care armatei frâncese, sau având oare-care raporturi cu această armată, va trebui să ceară o autorjsaţie de şedere autorităţilor germane, pentru a avea dreptul de a şedea îu Alsacia-Lorena. toclg-rad, 9 Aprilie. | Regele a primit în audienţă solemnă pe baronul Galvagua, ministrul IUIiei, care DE LA CONSILIUL DE MINIŞTRII Desbaterile de Sâmbătă in secţia I a Cainerii. —D. Kogalniceanu raportor.— Retragerea proiectului de d. Ferikide.— Discursul d-lui Bratianu. insultele Beizadelei. Moţiunea. Desbaterile de Sâmbătă în secţia I a Camerii Erl, Duminecă, urma să vie In des-| baterea publică a Camerii proectul \ pentru prelungirea aranjamentului so-; mereiai provisoriQ cu Franţa. Insă discuţiunile care avuseseră loc în ajun în secţiele Camerii şi mai cu seamă în secţia I, luaseră o direcţiune atât de puţin favorabilă vederilor guvernului, în cât spre a evita un conflict, ministrul Ferikide a declarat la Începutul şedinţei de erl că guvernul retrage proectul pentru aranjamentul provisoriîi. Iată ce s'a petrecut Sâmbătă în secţia I din care făcea parte, d. Kogfil niceanu. cu care sunt ameninţaţi alegătorii, au ajuus se fie o adevărată artă. Ei bine, acest lucru trebue se’l ştie a-legătorij, cum se zice, pe degete, şi bu se poate învăţa de cât prin practică. Apoi, cu abstinenţa aceasta a noastră şi cu lupta aceasta în res-timpuri, are se treacă multă vreme până ce lumea se va deprinde cum »e fac alegerile. Se va părea poate multor că ceia ’l a remis scrisorile sale de acreditare. Budapesta, 9 Aprilie. In urma multor caşuri de holeră ce sŢu ivit in Ungaria, s au stabilit de căLre Roşia, Român;a, Turcia şi Bulgaria carantine In privinţa provenienţelor din Aus-tro-Ungarja. G ancheta serioasă a demonstrat că nu ' a fost nici un cas de holeră, în urma căreia ministrul afacerilor străine a adresat o telegramă guvernelor ţârilor sus-numile pentru a le ruga să retragă decretele care prescriu carantine. Guvernul intercalase în proectul a-rangiaraentului provisoriu cu Franţa, un articol adiţional prin care cerea autorizarea săînchee convenţiunl pro-visorii şi cu alte state (tn special cu Austro Ungaria). D. ministru Slurdza luase însărcinarea de a apăra în secţie acest proect, însă toate încercările sale aQ rămas infructuoase. Dupe plecarea domnului Sturdza din secţia I, a luat cuvântul d. Kogălniceanu şi a declarat pe de o parte că va vota proectul cu Franţa,dar că va combate din toate puterile încheerea fără condiţiuni a unui aranjament cu Austro-Ungaria. D sa a arătat pericolul ce ar resulta pentru noî, chiar în cazul când imperiul vecin ar accepta amendamentul propus de câţiva deputaţi In privinţa esportului vitelor. Ia şase luni, Austro-Ungaria e în stare să inunde pieţele române cu produsele sale industriale, în câtimi care ar fi de ajuns aci pentru 3—4 anî, pe când noi în şase luni nu vom putea es-porta peste graniţă, fiind dată decăderea în care se găseşte acum creşterea Ivitelor, nici câte-va perechi de hol. D. Kogalniceanu, raportor. Critica d lui Kogalniceanu a fost viu susţinută şi de alţi deputaţi, şi d-sa a fost ales delegat de secţia I şi raportor al comitetului delegaţilor. Faţă cu părerea d-iui Kogălniceanu, guvernul a înţeles pe data In ce termeni avea se fie redactat şi raportul acestuia lu ce priveşte autorizarea pentru în-cheere de aranjamente. Găsindu-se In această încurcătură, d. Ferichidia fost silit să declare erl în Camera ca retrage proiectul în cestiu-ne, remânend a l prezintă modificat. întrunirea secreta de la Consiliul de miniştri. D. Brâtianu văzând curentul defavo-| rahil ce hătia chiar prin rondurile ma-j joritâţei în privinţa convenţii austriace, i a dispus să se convoace o întrunire se-| creta pe eri seara la Senat, î D. Moruzi, prefectul poliţii, primi ordine In acest sens. In acelaş timp să luă toate măsuriie ca nimic să nu transpire asupra celor ce se vor discuta. In acest scop, existând bânueli că pereţii Senatului au urechi şi câ ziarele opo-siţii vor putea afia ceva despre petrecute, prefectul poiiţil vesti către 8 ore pe membrii intimi ai majorităţii ca în loc de Senat să vie la 9 ore în sala pre-şedtnţiei Consiliului, unde deja miniştri se gaseau In şedinţă de la opt ore. Cu tot misterul în care a fost înconjurată şedinţa secretă a colectivităţii, noi am aflat cele ce s’aQ vorbit şi dăm chiar aci un mic rezumat. Discursul <11 ui Ferikitle Cel d’ântâiu care a luat cuvlntul a fost d. ministru Ferikide. D-sa a esplicat motivele care l’att silit eri la Camera să retragă proiectul. S'a plîns de d. Kogălniceanu şi mai cu seamă de majoritatea care l’a ales raportor. Efectul cuvîntârii d-luî Ferikide a fost ffiarte slab, aşa ci d. Brâtianu obicinuit plQâ acum numai a asculta a fost silit s<5 ia cuvântul. Discursul d-lui Draliauu D. Brâtianu a vorbit mai lung şi mai lămurit de cât de obiceiu. Primul ministru s'a es primat cam ast-fel: Observ de cit-va timp că majoritatea nu 'mi mai arata aceiaşi încredere ca pînăacum.D.Kogălniceanu ’mizicea erl: «ai lipsit 4-5 zile din Cameră şi ai văzut cum ţi-arn condus supuşii; mai sunt acum numai câte-va zile de sesiune şi eu pot sete răstorn.» Mi se pare că d. Kogalniceanu a avut dreptate, căci d-voastrâ l’aţi aplaudat ori de clte ori a vorbit contra Austro-Ungariel, erl l’aţi ales raportor. Continuind d. Brâtianu s’a plîns de stratagemele d-lui Kogălniceanu, care profita de ori-ce ocazie spre a'l pune răQ cu străinătatea şi a'l face să se retragă de la putere. Intenţia primului ministru zicând a- ceste cuvinte, era ca să sfătuiască majoritatea în mod indirect să nu mal asculte în gura d-luî Kogălniceanu. Situaţia e gravă a esclamat omul de la 48. Nu mă siliţi să vă spui cire e politica guvernului, câci drept vorbind nu ştiu singur încă de ce parte si mi daă mai mult. Evenimentele ’mî vor arăta dacă trebuie să mă apropriu mai mult de o putere, depărtându-mă de alta. Noi suntem un stat mic care in timpii actuali trebueşto «e ne creem amici, iară nu inamici, noi nu ştim cu cine trebuie să mergem. Avuţi încredere în patriotismul mefi şi nu’ml mal puneţi piedici.» D-nul Brâtianu a sfîrşit cerând ca chiar In şedinţa Camerii de mâine (a-dicâ astâ-zi) majoritatea să dea o soluţie cestiunei convenţiunei cu Franţa şi să’i scape de d. Kogălniceanu. Discursul Beizadelei] D. Dem. Gr. Ghica a luat şi d-sa cuvântul spre a se plânge tot de d. Kogălniceanu, care ar fi profitând de oca-ziune când d. Brâtianu este absent pentru a pune zizanie între majoritate Işi guvern. D-sa a terminat prin o serie de insulte la adresa d-luf Kogălniceanu. Vorbesc si alţii i ( Discursurile ce s'afl rostit în urmă nu prezintă nimic important. D. Dimancea a repetat aceleaşi locuri comune ca tot d’auna. Sa plâns şi d-sa de stratagemele d-lui Kogălniceanu, care 'şi dă aerul câ apără guvernul, pe când In realitate nu face de cât să’i puie piedici. Recunoaşte că în-clieiarea unei convenţii cu Austro Ungaria ar face ca colectivitatea să 'şi piardă ultimul credit în faţa ţării, dar susţine să se încheie o convenţie cu Franţa. După d. Dimancea a luatcuventul dd. Robescu, Gostinescu şi Mihăescu-Po-rumbaru cari şi d-lor nu cred că se poate încheia o convenţie cu imperiul vecin. Discursul d-lui Costinescu a fost destul de lung. «Nu mă puteţi acuza zise d-sa, de protecţionism cu ori-ce preţ, cu toate acestea, e în interesul şedere! noastre la putere să nu facem concesiuni Austro-Ungariel, în care caz am perde ultima popularitate ce pretindem câ mai avem». D. Aurelianadat oare-care lămuriri asupra celor urmate la Viena. Moţiunea Şedinţa s’a închis în urma unei propuneri, în sensul că spre a scăpa de d. Kogălniceanu de a mai face raport în cestia prelungire! convenţiei, astă-zi în Cameră se va produce o moţiune din iniţiativa parlamentară, în urma unei inteipelări de complesenţâ pe care o va adresa un membru al majorităţei. Prin această moţiune se va invita guvernul să încheie fără întârziere un a-ranjament provizoriii cu Franţa şi a-tâta tot. INFAMII După toate infamiele comise cu o-cazia procesului de la R.-Vâlcea, şi înainte ca verdictul să fie pronunţat, am spus, că condamnarea amicilor noştri! este ticluita de mal înainte. Nu ne am mirat dar, câ Juraţii din Vâlcea, compuşi In majoritate diD funcţionari şi slugile Prefectului Simulescu, nu afl dat singurul verdict ce se cuvenea, adică, achitarea tutulor acuzaţilor. Cea ce ne a mirat însă, este că, pe cănd Bonciu, care mărturiseşte ca el a omorît pe Popescu, fiind în caz de legitimă apărare, a f03t achitat, Zugrăvescu, Davidescu şi Apostolescu cari nu sunt autorii omorului lui Popescu, aQ fost condamnaţi. Şi am spus că verdictul acesta a fost un act de rez-bunare al d-lui Simulescu, dictat Juraţilor de câtre prefectul Vâlcel. Vom arăta mai la vale pe ce motive înteme-iâm această credinţa. De o cam dată însă, să arătăm în ce mod Voinţa Naţionala explică verdictul acesta. www.dacoromamca.ro Cii. ■ /^.A ai MARTIE mnmnn Eată ce citim In ultimul numâr al Voinţei Naţionale : In adevăr, acuzatul Bonciu a declarat tn cur9ul procesului că el a tras cu revolverul. Instrucţia însă a dovedit că cel ce sâQ servit de armă aQ fost Davidescu şi Zu-grâvescu. Aceasta a declarat-o însăşi victima cU căte-va momente înainte de a expira. Mal mult de cât atât, însuşi Bonciu a declarat unul amic al sâQ în prima noapte în care s a început instrucţia că nu el a tras cu revolverul. (?) Condamnaţii Zugrăvescu şi Davidescu ştiind că Bonciu se bucură de o opiniune bună în oraş, că antecedentele sale nu erau de natură de a ’I înstrăina simpatiele concetăţenilor săi şi fiind convinşi că dânsul va fi achitat, ’1 ah rugat să ia asupra-I răspunderea crimei şi să declare înaintea juraţilor că el este autorul material, pentru ca ast-fel el să poată scăpa cu o pedeapsă mal mică. Bonciu cedă rugăciunilor Iul Davidescu şi Zugrăvescu şi luă în adevăr în laţa juraţilor răspunderea crimei. Juraţii însă, cari cunoşleaQ foarte bine afacerea cât şi pe toţi acuzaţii, nu s au lăsat să cadă victime manoperei întrebuinţată de condamnaţii Zugrăvescu şi Davidescu. Explicaţia aceastaecopilărească.Trebue ca Voinţa Naţională, sâ’şl bată joc de cititorii sel ca să susţie, că faptul de a avea antecedente bune ar putea da cul-va siguranţa ca să fie achitat, când e acuzat de o crimă. Dar aceasta nu e încă nimic. Noi ne facem forte a dovedi, cu acte oficiale, că toate aflrmaţiunile Voinţei Naţionale sunt minciuni grosolane. V. N. zice că d. Bonciu avea antecedente bune, iar că cei l'alţl cari au fost condamnaţi n'ar fl îndeplinit aceiaşi condiţiune. lata însă ce citim în actul de acuzare al procurorului Dumitriu, cumnatul d lui Nacu : Davidescu, Zugrăvescu şi Apostolescu să fie condemnaţl.deşi eraQ inocenţi. Cât pentru d. Bonciu, el a scăpat graţie numai următoarei împrejurări : D-sa e ruda de aproape cu un guvernamental din localitate. Acea rudă a d-sale ceruse ca cu orl-ce preţ d. Bonciu, care trăsese asupra lui Popescu, fiind în cas de legitima apărare, să fie achitat, şi ameninţase chiar pe d. Si-mulescu că daca aceleaşi manopere infamele s’aQ întrebuinţat pentru a obţine condamnarea celor-1 alţi acusaţi, se vor întrebuinţaşi pentru d. Bonciu, el va da pe faţă cum s’a organisat tot complotul bătăuşilor.care a avut desfîr-şit moartea lui Popescu. Acesta este adevărul. «Dacă vom trece la inculpatul Nae Bonciu vom găsi că în Î876 numit ajutor de judecător al ocolului R.-Vâlcea, el este destituit din această funcţiune în urma raportului d-luî Preşedinte respectiv Plopu-şoreanu. Acest raport arată modul straniii în care inculpatul distribuia justiţia, cheltuielile colosale de instanţă ce acorda, condamnările ce pronunţa, fără ca părţile să (i fost ascultate» etc. Se trecem acuma la unul din acei care, probabil fiind că nu avea antecedente aşa de bune ca d. Bonciu ţtot după spusele guvernamentalilor), a fost condamnat. Iată ce citim tot în raportul d-lui Dumitriu, cumnatul d-lul Nacu ; «De vom lua pe Petre Apostolesou (unul din cel condamnaţi) cel mai curat dintre dânşii, vom vedea» etc, Când aveau nevoe să apese pe d. Bonciu rad calomniat întocmai ca şi pe cel l'alţl acusaţi. Acum când le vine alt-fel la socoteală calomniază pe cel l’alţl, întocmai cum calomniaseră înainte pe d. Bonciu. Dar să mergem mal departe şi să mal resfoiin puţin dosarul vestitului Procuror Dumitriu (cumnatul d-lui Nacu.) Acest procuror, în actul de acuzaţie,, acuză pe d. Bonciu că a ornorît pe învăţătorul Popescu cu voinţă şi precuge tare, şi cere osândirea lui, ca fiind autor material principal al crimei. Nu e numai atât. Un expert a declarat că glonţul ce s’a scos din rana lui Popescu, n’a putut eşi de cât din revolverul d-lul Bonciu. Prin urmare, dacă declaraţia d-lui Bonciu făcută de la început de dânsul în chipul cel mai leal şi cel mai onorabil, n’ar fi suficientă pentru Voinţa Naţională, cele-l-alte probe oficiale aduse de noi, sunt destul de puternice spre a scoate la lumină minciunile sfruntate a le organului gu vernulul. V Şi în adevăr, a avut nevoie V. N. să recurgă la minciuni atât de sfruntate, spre a căuta să dea o explicaţie chiar copilărească unei sentinţe,care se vede cât colo câ poarta stampila prefectului Simulescu. Căci In afacerea de faţa nu s’a mulţumit administraţia prin presiunile sale să îngreueze situaţia Inculpaţilor, ci a dictat pur şi simpul verdictul ce era să se dea Şi aşa s’a dat acel verdict monstruos, condamnând la 0 am reclusiune pe trei nevinovaţi, pe când câte şl cinci acusaţi ar fi trebuit să fie achitaţi, fiind toţi de o potrivă inocenţi. Acum să explicăm pentru ce d. Simulescu a dictat un asemenea verdict. Mal întăiu, ’l erea d-lui Simulescu o frică nespusă de cei trei acusaţi, Apos-lescu, Davidescu şi Zugrăvescu şi ’i erea teama ca aceşti tineri, foarte voinici, să nu’l dea, eşind din închisoarea preventivă, răsplata tutulor infamielor sale. De aceia trebuia cu orl-ce preţ ca CRONICA SEPTAMANA PATIMELOR De astâ-zi Începe săptămâna patime-lor şi mulţi aQ să mai fie pătimaşi. Mal IntâiQ şi cel mal de frunte care are să pătimească va fi conu Fanică Bellio, fiind-că, în urma ordonanţei Mitropolitului , lumea este oprită de a pelrece. Al doilea la rând vin deputaţii şi senatorii cari nu ştiu încă bine dacă aQ să ia ori nu diurna şi pe vacanţa, pe când mal toată săptamâuaaeeasta sunt ţinuţi în Bucureşti ca să lucreze. Al treilea pătimaş este d. Aristid Pascal, a căruia patimă e atât de mare In cât n’a mal încăput numai tn această săptămână şi a dat pe din afară şi în cele Vaite. Unul care o să pătimească iarăşi foarte mult va fi domnul Nicu Xeno-polu, al căruia proces a fost amânat tocmai după sărbători, neputlnd omul să puie acuma mâna pe despăgubirea civilă, de şi arvunise deja cozonaci! şi oule roşii în speranţa acestor bani. Are să mal pătimească şi d. Ion Brătianu care în aceasta săptămână n’o să’şi poată desface untul şi brînza de Florica. Pentru acest motiv, se spune, că d sa a intervenit la Sf. Sinod ca să mai înfiinţeze încă o săptmână a brln-zel şi înaintea săplămâneî celei mari de lângă paşte, precum este una înaintea celei d’entâiQ săptămâni a postului. Pâtimealâ mare are să fie pe capul fraţilor Xenopolu care, pentru interes şi de ochii lumeî, vor fi nevoiţi să mănânce toata săptămâna fasole şi mazăre bătută, pe când lor li se scurg ochii după câte o porţie de beghelă. Are să pătimească mult în această săptămână şi Conu Mihalache, care tot aude vorbindu-se de o remaniare ministerială. imediat după închiderea Camerelor, iar Închiderea nu mal soseşte. Numai ţara n’are să pătimească ceva mal răQ în această săptămână, flind-că mal răQ de cât păţeşte în toate cele l’alte săptămâni, n’are ce păţi acuma. De asemenea n'are să mai poată pătimi nici d. N. Dimancea, care, fiind asasinat încă de mult, a ajuns nesimţitor. Ast-fel dar fle-care cu patima Iul, începlnd de la conu Panică şi sfîrşind la conu Mihalache, adică, cum s’ar prinde, începînd cu negustoru şi sfîrşind cu muşteriu...doamne iartăm-mă, cum se zicea pe moda veche şi, pardon de expresie, cum se zice pe cea nouă. Precum însă fie care medalie îşi are reversul el, tot ast-fel şi această săptămână a patimelor îşi are bunurile el, căci în această săptămână închizînn-du-se Camerile, d. Ion Brătianu nu va mai avea ocaziunea ca să se facă de rls. Aşa dar, dacă d. Brătianu va pierde In săptămâna aceasta la unt şi la brînză va câştiga cel puţin la obraz. t ULTIME ÎM OIUIATILM Conu Fănică Bellio n’a eşit nici erl din casă şi n’a venit la Cameră, fiind zi de peşte. A primit vizita toată ziua. Radu Ţandără. IN F ORMATIUNI Eri seară un număr destul de însemnat de deputaţi din minoritate s’au întrunit la d. N. Fleva. S aQ discutat numai condiţiunile de amănunt în care se va face unirea căci unirea este astă-zl primita de toţi şi nici nu se mai discută. înţelegerea a fost deplină Intre toţi deputaţii presinţi. Astă-seară va fi o nouţ- întrunire la d. Marghiloman. X Cu toate silinţele ce guvernul ’şî-a dat în întrunirea de aseară pentru acon-vinge pe majorităţile sale că trebue să voteze in întregul lui proeclul de lege privitor la regularea provisorie, până la viitoarea sesiune a Corpurilor legiuitoare, a relaţiunilor noastre cu Franţa şt cu statele cu care va fi ajuns a încheia o convenţiune de comerciu, credem a şti că articolul 2 al acelui proect de lege are foarte puţine şanse d'a fi admis. Mal mulţi deputaţi şi senatori care Împing de obiceiQ, dexotamentul pentru d. Brătianu până la cea mai oarbă supunere, sunt de rândul acesta hotâ-rîţi a se împotrivi energic voinţei patronului lor. Un amic al nostru care a avut ocasiunea d'a vorbi cu doi deputaţi represintând In Cameră marele comerciQ al ţerel şi care nici odată, până acum, n’aQ arătat cea mai mică veleitate d’a avea altă părere de câta d-lul Brătianu, ne spune ca a fost mirat de violenţa cu care acel domni criticau cererea guvernului d’a fi autori-sat de însuşi Parlamentul să escamoteze libertatea de apreciaţiuue a lui făcându’l să se angajeze d’a ratifica tocmelile ce guvernul va fi făcui în lipsa lui. Ne-ar omori alegătorii noştri cu pietre zicea unul din acel deputaţi, dacă am vota pentru articolul 2. Este dar foarte probabil că guvernul, dacă ţine ca prelungirea aranjamentelor provizoriu cu Franţa să fie votată — şi nu poale face alt-fel — să renunţe la articolul 2 al proiectului de lege. Chestiunea va fi decisa în şedinţa de azi a Camerei. X Primim din Paris ştirea că prinţul Roland Bonaparl a plecat la Vienaşi că d’acolo va veni în Bucureşti, unde va petrece câte-va zile. X Ştirile ce sosesc din Rusciuk ne a-nunţă că acolo era răspândit sgomotul că la Varna, la Şumla şi la Târnova ar fi isbucnit mişcări In contra regenţei. Până acum n'am putut controla es&cti-tatea acestor ştiri. l.a agenţia bulgară nu se şlta nimic. Ceea ce pare sigur este că ia Şiştof (oraşul natal d-lul Na-cievici) curentul general al opiniunel publice să pronunţă în fle-care zi mal tare contra regenţei. Impresiunea pe care a cules’o d. Ra-doslavof în călătoria sa a fost defavorabilă regenţei, aşa îu cât regentul bulgar vorbind dăunâzi cu unul din consuli la Varaa, a zis ca situaţiunea cum se presinta asta-zi în Bulgaria nu poate dăinui mai mult şi că el nu crede posibilă o convocare a Sobraniel, căci, cu toată majoritatea de care dispune guvernul, s ar putea întâmpla ca mulţi deputaţi se nu voteze prerogaţiunea puterilor regenţei. Ţara, a zis d. lladoslavof, e sătulă de dezordine şi de situaţiunea aceasta anormala. Ea vede că lupta contra Rusiei e zadarnică şi va cere ca să vie ia putere bărbaţi care ar putea să intre pe cale de înţelegere cu Rusia, ceea ce este imposibil cu regenţa actuală. # D. C. Ressu, fiind ales primar al oraşului Galaţi, la ultimele alegeri comunale, fusese Impedicat d’a mai seri în rândurile noastre, din pricina numeroaselor sale ocupaţiuni. Azi d-sa reîncepe precioasa sa cola-boraţie prin articolul ce îl publicăm în capul ziarului. X Se zice că judecătorul de instrucţie a găsit că nu e cas de urmărire contra d-luî Xenopolu, pentru cele doue focuri de revolver trase asupra d-lui Balş. X Aflăm viitoarea căsătorie a d-rel Adina Panaiot Ghica cu d. St. Vlă doianu. X D M. Kogălniceanu a fost ales preşedinte al Academiei române în ’ocul d lui Ioan Ghica, al cărui mandat espirase. X Academia a acordat un premiu de 5000 lei d-lui Th. Vâcărescu pen tru cartea sa «Luptele Românilor<> şi un premiu de 4000 lei d-lui Roşea pentru «Fata de la Cozia». X D. A. Balş a primit de câte-va zile deja din Focşani următoarea a-dresă : D-lui Alem A. Balş Bucureşti. 1 Admiratori ai curagiului şi purtării ' d-voastră bărbăteşti, ve felicităm din inimă. Apostolescu. K. Gâţă, Baroni, S. V asii iu, Vtâdicescn, P- G. Ide, W. I. Ghindar'u, Florescu, P. Dimitrescu, Murad V. C. Romano/, D. Atanasiu, C. Antonescu, I Gonciu, Th. Atanasiu, T. Roiu, /. Mărgăr ilare seu, C. C. Mărgăritărescu, Gheorghiu, Dana-lache. X D. Anastase Stolojan, fostul ministru al Agriculturei, industriei, comerciului şi domeniilor a fost primit ieri în audienţă de M. S. Regele care l’a reţinut mai bine de o oră şi jumătate. X Studenţii tutulor facultăţilor în-trunindu-se Sâmbătă seara la societatea lor «Unirea», au decis a ţine o mare întrunire publică în care se se protesteze in general în contra barbarului sistem de a se bate In armată şi în special pentru a protesta în contra insultei ce s’a adus corpului universitar bătând pe un coleg al lor Cud&Ibu, care face voluntariatul. Pentru acest sfîrşit s a ales o co-misiunecompusă din d-nii: Bulaban, Colescu, Borânescu, Gonstantinescu şi Dobrescu. Comisiunea a şi hotărît cu Marţi, 8 ore seara, se se ţie întrunirea publică în sala loji din str. Regală. Vom publica apelul delegaţiunel către cetăţenii Capitalei şi către studenţii universitari. X Alaltâ-erl un turc bogat din Do-brogea. venind în Bucureşti a mers la d. Ştefan Belu spre a ’î cere un serviciu. Pentru acest serviciu (?) d. Ştefan Belu a primit cu anticipaţie 500 de franci, rugând pe clientul seu se vie seara la densul acasă se ’i dea răspunsul. Gând însă s’a presintat seara persoana în cestiune la d. Belu d sa nu era acasă. Turcul păcălit s’a adresat la mai mulţi avocaţi spre a intenta o acţiune onor. questor al Camerii. Absolut autentic. X Mai multe ziare au crezut şi au spus că d. Jacobsohn, dragomanul consulatului Rusiei la Rusciuk este aceiaşi persoană ca d. Vladimir Ja-cobson, proprietar în judeţul Dîmboviţa. Suntem în măsură d’a rectifica această eroare şi d’a asigura că d. Vledimir Jacobsonn’a fost nici o-dată dragoman la vr’un consulat, d-sa fiind cetăţean român şi alegător în colegiul întâi de Dîmboviţa şi că nu numai n’are nici o legătură de rudenie cu acel domr.(Jacobsohncese zice a fi dragoman la Rusciuk, dar nici nu ’l cunoaşte. X D. Ion Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanei va pleca la Gonstantinopol, unde şi propune să petreacă sărbătorile PaşteluL CORPURI LEŢ^EGIUITO A RE SENATUL Şedinţa de Duminică 29 Martie 188 7 Şedinţa se deschide la 3 ore sub preşedinta prinţului D. Ghica cu 81 Soualorl de faţă. Urinlul Ghica arată că in legea pentru încurajarea industriei naţionale, când s’a supus votului Senatului, s a strecurat o e-roare de tipar anume în cuvântul «şi» cu care s’a lulocu'it «sau» din original şi care alterează înţelesul legel, consultă deci Senatul a autoriza biroul dâ restabili textul adevărat îndreptând greşeala. D. Mărzescu, zice ca o dală proiectul de lege votat de Senat, el e desesisat de dânsul şi prin urmare dacă o eroare s a comis, remâne caguvernulşă sesiseze din nou şi într’un chip formal fcenatul pentru ca să îndrepteze greşeala. Alt-fel s'ar crea un precedent primejdios şi s’ar putea la uu moment dat, să se surprindă buna credinţa corpurilor legiutoare şi sub aparenţa unei greşeli să se introducă chiar schimbări. 1‘rintulGhica esplică cădevremece din desbalerile urmate cu prilejul acestei legi, uu s a produs nici un amendament asupra textului în ceslie, prin urmare îndreptarea s'ar putea face de Senat. D. Al. Orescu vorbeşte în acelaşi înţeles şi insistă că de vreme ce Senatul vo-Lează originalul iar nu tipăritura, să se restabilească textul D.l>. Giani: De vreme ce proiectul se a-flă întors la Cameră este foarte constituţional şi parlamentar d’a se îndrepta greşeala prin Cameră, care să amendeze proiectul în această privinţă potrivii textului primitiv, evitându-se ast-fe! un precedent din cele mal primejdioase. D. Ministru al justiţiei zice : adevărat că proeclul e din noCi pendinte la Cameră, dar dacă i s’ar cere să amendeze legea şi tn această privinţă, ar trebui să se în toarcă din noCi la Senat, ceia ce ar zădărnici realizarea iegel. Prin urmare întru cât s'ar recunoaşte câ este o simplă eroare Senatul o poate îndrepta, afară numai dacă eroarea în ceslie n'ar fi fost o modificare introdusă, ceia ce nu s’a produs dupe cum atesta desbaterile Senatului. Se cere închiderea discuţiei. Prinţul Ghica provoacă ped. Aurolian raportor al acestei legi să dea lămuririle prescrise în această privinţă. D. A urclizn, arată că de aproape o oră Senatul se învârteşte tntr’uu cerc viţios, afirmă Insă că Senatul avotat’o cu st prin urmare trebue să se modifice dupe formele cerute. Conjură însă Senatul să ec-spediezecât de curând această lege de cea mal mare trebuinţă pentru ţară. D. Aedelcovici vorbeşte în acelaşi înţeles susţinând însă că cuvântul si s'a introdus de secţiunile Senatului... Se produce un mare sgomot şi tn cele din urmă se hotărăşte a se păzi filiera cu formalităţile obicinuite pentru obţinerea modilicărel, iar această ciudată disputa a durat aproape o oră!... Se ia tn încercetare proeclul pentru emi-lerea de rentă tn sumă de 10,000,000 pentru lucrările pe anul 1887-88 la fortilica-ţiunile Capitalei. Legea se ia în consideraţie şi se votează fără discuţie cu majoritate de 46 voturi contra 13. Se ia tn cercetare proectul prin care guvernul este automat a se împrumuta de la Casa de Depuneri cu suma de 4,493,000 lei, cu 4 0/0 pe termen de 5 ani spre acoperirea deficitului pe 1884-85. D. Mărzescu, nu poate admite a se cere Senatului votarea unor proecte de această natură, fără a i se da timpul dâ se domiri; şi protestează contra pripei cu care se impovăreezâ ţara cu împrumuturi. D. I). Sturza ministrul Căitelor, răspunde, că pentru cine a voit să se domi-reascâ era situaţia financiară înfăţişată de guvern de care poate lua cunoştinţă orl-cine. Legea se ia în consideraţie şi se votează. Se votează proectul de lege, prin care se autoriză Kpitropia Sf. Spiridon din Iaşi a contracta de la Casa de Depuneri un împrumut de 2,800,000 lei pentru îmbunătăţirea băilor Siănic, la care va contribui şi Statul cu o subvenţiune de 50,000 lei pe timp de cinci ani. Se ia în cercetare proectul de lege prin care se acordă Prea Sfinţitului losif Bobu-lescu fost Episcop de Râmnic o pensie de 500 lei pe lună plălibilâ din casa stalului I. P. S. S. Mitropolitul-Primat, face apologia îndelungatei cariere de preot profesor şi episcop, a distinsului prelat şi recomandă cu căldură votului Senatului această pensiune ca o dreaptă resplatâ a unor îndelungate serviicl aduse ţârei. Pensia se votează cu majoritate de două treimi. La 41/2 ore sgomotul şi desordinea în Senat suni atât de mari, în cât nu se mal aude ce se citeşte la tribună, nici se ştie ce se voteaza: Se da un adeverat iurusiu 1 dupe cum a observat d. Mărzescu. Şedinţa se ridică la 5 ore, anuuciându-se viitoare pe mnine. Şedinţa de la 30 Martie 1887 Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşedinţia prinţului D. Chica cu 80 Senatori faţă. D. Ministru de resboin, depune proiectul de lege relativ la modificarea art. 58 din legea asupra chiemărel rezervelor, miliţielor şi a gloatelor, cere ca Senatul sădelibereze de urgenţă asupra proiectului în care Camera nâ schimbat de cât uu singur cuvent. Senatul consultat admite cererea ministrului. D- Mărzescu in ceslie de regulament, zice, că orl-ce proiect amendat de Camera trebue se meargă la secţiuni cu atât m mult cu cât, comitetul delegaţilor Senatului pentru această lege nu există; iar votul Senatului nu poate infirma regulamentul său. D. Prinţul Ghica, zice că procedura in ceslie nu e prevăzută de regulament şi prin urmare votul Senatului e decisiv îu ceslie. i>. Gianni vede ca interpelarea ce a adrecal primului miuistru, în privinţa contractelor încheiate cu ministrul cultelor cu di Ieri ţi arhitecţi streini, nu a venit încă la ordinea zilei şi n’ar voi ca sesiunea să se închiză fără a şi desvolta interpelarea. Prinţul Ghica, zice că interpelarea a fost amânată odată cu consimţământul d-lul Gianni, dar că e la ordinea zilei şi d-sa şl o va putea desvolta când primul ministru va II faţă. Se procede la alegerea prin scrutin secret a unul vice-preşedintatn locul regretatului d. Guşti. Este ales d. C. Nanu cu 50 voturi. D. Mărzescu a întrunit 16 voturi; fiind şi 11 buletine albe. D. i\anu mulţumeşte Senatului pentru încrederea ce’I arată şi promite că se va sili a o merita. Prinţu Ghica părăseşte fotoliul preşe-denţial lăsând locul d-lul C. Nanu ca să’şl inaugureze vice-preşedinţa. Se ia în desbatere proiectul de lege prin care comuna Bucureşti dărueşte un loc pe soseaua Bonaparte, pictorelui Grigorescu. D. Mărzescu, zice câ o danie presupune o acceptare, întreabă dar pe raportor dacă s'a îndeplinit şi aceasta condiţiune. Apoi ar dori să ştie. ce servicii a adus comunei Bucureşti pictorul Grigorescu ale cărui mente sunt incontestabile şi care se restrâng asupra întregei ţări; dar când se oferă cul-va de o comună o recompensă ar trebui să se ştie ce servicii i-a adus. D. Capcleaitu raportor, crede că după ce se va da comunei autorizarea cerută, când se va înregistra la tribunal Dania va urma şi acceptarea .'Cât pentru serviciile pictorelui Grigorescu ele sunt cunoscute de toată lumea, prin tabloul ce a făcut primăriei pe un preţ aproape de nimici... D. Or. Yarluui, susţine proectu şi crede câ ar fi trebuit să se voteze fără nici o discuţie pentru a se face omagiu artistului care prin talentul săG face lala ţărel. D. Mărzescu, înţelege să i se acorde de ţara întreagă, crede însă, câ i se micşorează meritele oferindu-i-se câte-va degete de pământ. Proectu se ia în consideraţie. Asupra articolului unic d. Mârzeccu este oprit de d. Meitani care provoacă o discuţie de regulament ce stârneşte râsul general, producând un sgomot asurzitor. Chieful c la culme 1... In sfârşit proectul se votează. D. general liudlsteam, citeşte raportul său asupra modific! ici introdusă de Cameră la proeclul dc lege pentru cbe- www.dacoromanica.ro I \ \ «EPOCA — 31 MARTIE marea miliţielor şi a gloatelor şi care priveşte aliniatul b de sub art. 58. Proectul se ia în consideraţie şi se votează fără discuţie. Legea prin care se autoriza guvernul a întrebuinţa şi în cursul anilor 1887 —88 şi 89, suma ce va remâne disponibila din creditul de 1,785,000 acordat pentru reparaţii de poduri şi şosele, se votează tară discuţie. Legea pentru desfiinţarea taxelor pe metrii liniari din comuna Giurgiu şi înlocuirea el cu o taxa de 4 0/o asupra venitului proprietăţilor, se votează dupe o neînsemnată discuţie. Sfârşinduse ordinea zilei, Senatul trece în secţiuni spre a expedia cele din urmă proecte. Şedinţa se ridică la 4 ore, anuriţânduse cea viitoare pe mâine. Adlnteriin. CAMERA Şedinţa de la 29 Martie 1887 D- general Leca, preşedinte, deschide şedinţa la 1 1/2. D. M. Ferichidi declară că retrage con-venţiunea provisorie cu Franţa, din cauză ci unanimitate secţiunilor a respins-o. Se începe discuţia pe articole a legel rai' liţiilor. Art. o. Cadrele olicereştl ale miliţiilor vor (1 constituite: a) Din ollceril superiori din activitate sau de reservâ, numiţi prin decret ca comandanţi a! regimentelor de miliţii. b) Din locotenenţi sad sub-locotenenţl din activitate sau de reserva, al regimentelor de miliţii. Aceşti ofiţeri în timp de pace sunt însărcinaţi cu ţinerea tutelor controalelor armatei de miliţii; c) Din oficerl de reservâ de orl-cc prove-ninţâ de la vârsta de 40 ani în sus ; d) Din sub-oflcerl liberaţi, dupâ Îndeplinirea şi celei da doua reangagUre conform ari. 13 din le-'e-i de reau/agiare a sub-oficerilor din 1880, şi cari ah obţinut certificatul de aptitudine pentru gradul de oficer de reservâ prevâzut la acel articol ; e) Din oficerlde miliţii recrutaţi din sub-oflcerl ce au primit medalia deargint pentru 12 ani de serviciu în acest grad; f) Din oficerl recrutaţi prin înaintarea sub-oficerilor miliţieni, posedând titluri academice sau de şcoli speciale : g) Din oficerl recrutaţi dintre sub-ofice-ril de reservâ în momentul Lrecerel lor în miliţii; h) Din oficerl rocrutaţl printre vechii o-(icerî al guardel orăşeneşti. Gradele de la aliniatele c, f, g şi h nu vor putea 11 numiţi sub-locotenenţl de cât daca întrunesc condiţiunea nnel bune moralităţi şi satisfac tot-d'odată examenului cunoştinţelor militare determinate prin-tr’un anume program. Un regulament special va determina compunerea comisiunilor de examinare şi programul materiilor cerute. In elementul miliţiilor limita de vârstă se fixează pentru ollceril inferiori la 50 de ani, iar pentru oficeril superiori la 60. Art. /. Aliniatul 14 şi .următorii de sub art. 58 din legea pentru recrutarea armatei se modifică dupe cum urmează: Miliţiile vor forma şease chemări corespunzătoare celor şease clase ce fac parte din acest element, dupe vârstă. Chemarea miliţiilor sub drapel, pentru instrucţie, manevre, mobilisare de răs-boiu, se va face pe clase (contigente), începând cu contingentele cele mal noul. in cas de mobilisare şi răsboiti, miliţiile vor putea li chemate ta ordinea claselor şi pentru umplerea golurilor ivite în armata activă. D. A. Voinov arată că chemarea miliţiilor după vîrstâ e mal puţin practică de cât aceia dupe starea socială; câcl se poate foarte bine ca oameni mal tineri, care vor fi chemaţi, să fie părinţi de familie, pe când alţii, mal bătrâni, să fi rămas flăcăi. Aceasta ar fi o îndemnare la celibat şi chiar un obstacol la căsătoria. D-sa propune un amendament pentru menţinerea legel vechi. D. Yidrascu raportor, face teoria che-mărel miliţiilor pentru a respunde d-lul Voinov. lată argumentarea d-lul raportor: Avem un resboitt, doamne fereşte! Ni se decimează armata activă, doamne fereşte! EI, ce facem? Chemăm rezervele. Ni se decimează rezervele, doamne fereşte 1 Ce facem ? Chemăm miliţiile, şi am scăpat ţara! Vedeţi?... D. IM. loueecu crede că e rău să se dea guvernului dreptul ţie a convoca miliţiile fără control, pentru că aceasta nu se f în nicl-o ţară. Totuşi, amendamentul d-lul Voim respinge. Art. 2. in asemenea caşuri şi in ; condiţiunl gloatele vor putea 11 < pentru serviciul de garmzonă pe viciul de ordine interioară, per rarea locurilor tnt&rite, la post tape şi la apărarea unor linii strategice în interiorul ţărel. Ar<. 3. Unităţile tactice ale gloatelor vor fi organisate |, r. regal. ara dis lu.um r-g&i c Aceste articole se votea ţiune. Art. i. Chemarea sub < şi a gloatelor se face pr şi a reservelor. D. Al. llarghiluiiuin aduce u ea-dament la acest articol. E de netăgtx uit că acest articol dă dreptul guvernului să cheme miliţiile ori când, fără controlul nimănui. Nu este vorba de guvernul de aslă-zl; nu ne îndoim că el nu va abuza de dreptul ce'l va conferi această lege; dar poate mâine să ajungă pe acea bancă un guvern deţiitor de fapt al pulerel, nişte descreeraţl care să abuseze de litera legel. Eatâ dar amendamentul: Art. 4.Chemarea sub drapel a rezervelor se va face prin deeret regal. Chemarea sub drapel a miliţiilor si a gloatelor se face printr’o lege, afara de ca-zurele de resbel sau de tnvaziune a tezitoriu-lui când se poate face si ptiu decret regal. O lege speciala va determina epoca si durata concentrărilor anualepenlru instrucţia miliţiilor ri gloatelor. D. General Anglielescu combate a-cest amendament pe baza că nici-odata nu s'a aflat si nu se va afla pe banca ministeriala oameni destul de descreerati pentru a abuza de legi si a calea pe acele ale libertăţilor publice. 8e cere închiderea discuţiunel. D. N. Fleva arată că nu se închide dis-cuţiunea asupra unul articol care violează constituţiunea, ştergâng după listă, deja atât de scurtă, una din prerogativele parlamentului. D. I. Itraiiauu sare în sus. Ce consti-tuţiune! D-sa ştie să apere constituţiunea ! Nu primeşte lecţiunîde la d. Fleva? Cât peutru amendamentul d-lul Marghiloman, acesta 'şl despreţueşte naţiunea dacă crede că într’ânsa se găsesc oameni care să calce legile. Apoi minişlru, cu faţa injectată, ese din sală dând cu tifla d-lul Marghiloman. D. Marhgilomun cere cuvântul în ces-tiune personală. Pus la vot cu bile, amendamentul este respins prin 97 bile negre contra 27 albe, şi articolul admis. D. Slrolci atrage atenţiunea asupra al. b din presentul articol. D-sa cere ca ofiţerii de reservă să nu fie numiţi de cât cu con-simţimântul lor. Susţinut pe d-nil Tache lonescu şi M. Kogălniceanu, acest amendament este primit de d. ministru de resbel. Ast-fel mudicat, articolul se admite. An. a. înaintarea oficerilor miliţieni se vu face conform art. 11 şi 12 din legea oficerilor de rezervă. Art. 7. Articolele io, 13 şi 14 din legea o-ficerilor de rezervă sunt aplicabile întocmai şi pentru oficeril miliţieni. Art. S. Gradele de caporali şi sub-oflcerl se vor forma: a) Dintre caporalii şi sub-oflccril prove-n»I din rezerva armatei active ; >) DinLresoldaţii şi caporalii care vor satisface cunoştinţelor militare prevăzute gradului, şi dupe un stagifl de o treime aii acela prevăzut în legea de înaintare, socotindu-se numai timpul petrecut în corpentrare. Ari. .9. Cadrele olicereştl ale gloatelor vor li compuse din oficerl de rezervă şi miliţii până la limita de 55 ani pentru oli-cerii inferiori şi 65 pentru oficeril superiori. Gradele inferioare aie gloatelor vor li compui cu sub-olicert şi caporali proveniţi din miliţii şi care sunt trecuţi In gloate. Aceste a-ticole se admit fără discuţiune. Legea înotai so votează cu 79 bile albe contra 23 nigre. ,Un refec. V aritiiioimm, în cestiuue per-i; .îstati mal întâia că DicI o-dată »utut immta personalităţi în cu-; d-saie, că, prin urmare, se ,i drept să ru auză personalităţi fă-1 cub iţă cu d-sa. d. Brâtianu Esileşte să iasă din re-a care este bazt,parlamentarismului ă ’I spună, dumf.alul care acuză un . putat de dispreţ peti-u naţiunea sa, că u depuLatul, ci miintrul manifestează xcest dispreţ când rostite cuvinte neres-j pectuoase către un maniatar al acelei naţiuni. Oratorul, în propunere* amendamentului săQ, n’ar fi aflit nici o dificultate să facă personalităţi fală cu banca ministerială ; i-ar fi putut :ice că nu vrea să ’l încredinţeze o lege ,tât de elastică unul ministru care a mârlirisit că, pentru susţinerea unei idei politie şi a unul partid a suferit asasinate şi pocese scandaloase. Ar fi putut să ’I zici; ştiti la ce ’ţl va servi legea chemărel miliţiilor fără nici un control: la asuprire uuul district independent al cărui prefyt cere ajutoare la alegări. lată ce ar fi putut zice (*că s ar fi înjosit până a cădea în personal ăţl. Dar nu va discuta nici o-dată cu aceisistem pe care 11 despreţueşte şi '1 lasă dui i. Brătianu. D. G. l* ■.larii combate legea care nu va profila de cât unor speculanţi. D. ÎM. Fleva ridică cestie de amânare. Combătută de d. M. Kogălniceanu, amânare este respinsă. D >1. Kognlalcennu, in fond, zice că nu speculanţii streini dar proprietari locali sunt cumpărătorii pământurilor. D-sa are lista tutulor acestora cum şi a vânzătorilor. Legea se ia în consideraţie ia 6 ore şi 10 minutr. Se cere amânarea pe mâine a discuţiunel, dar se refuză. D. C. C. Arion, în discuţiunea pe articole, arată că listele d-lul M. Kogălniceanu nu probează lucru mare, căci speculanţii de care vorbea d. Paladi nu sunt atât de naivi pentru a'şl pune numele lor înainte; din potrivă el vor căuta oameni de pae printre locuitorii oraşului şi nu este foarte greii de a găsi zece oameni de pae pentru un sigur cumpărător serios. Dar să presupunem că nu este nimic a-scuns sub această lege. Chiar ast-fel dânsa nu e bună, căci ar trebui, cum zicea chiar d. Eug. Stătescu, o lege specială pentru fie-care vînzare. Dar vânzările deja făcute? Cum vă înţelegeţi cu constituţiunea care zice că proprietăţile dobândite conform legel rurale şi situate lângă comune urbane vor putea fi alienate conform unei legi speciale. Dar au fost alienate fără nici o lege. Oratorul roagă pe d. Disescu să pue de acord aceste anomalii. D. C. IUsescv, zice că legea de faţă nu aduce nici o schimbare situaţi unei Drăgâ-şanilor, dar nu se atinge de cestiunile ce’l a pus d. Arion. Discuţia se închide ca după un ministru şi art. 1 se votează. D. I. Ilrntlnim, mal spune o dată, la art. 2, că Drăgăşaml este oraş mare ete. Discuţia se închide şi legea în total se votează. Şedinţa se ridică la 7 ore. Doue întreb.ri Se cere aducerea legel petru vânzarea pământurilor de la Drăgâşan. D. N. Fleva întreabă pe dministru de resbel dacă are cunoştinţă j băLaea în front a unul sergent voluntar,licenţiat în drept, 'de către ofiţerii săi. D' iteneral Augelescu rgpunde că nu i s’a raportat Încă dar că viovaţil vor fi pedepsiţi. D. Epurescu înlreabâ pe d.ministru de finanţe dacă este adevărat c»a pus în disponibilitate pe ci. Em. Grăjşteanu, preşedintele Curţii de Gompturl. D. IMacu spune că d. Grâdişttflu este de 70 de ani, împliniţii şi că a cjsimţit să se retragă îndată ce i se va va ui pîkua la eele mai elegante asemenea recomandam bogatu nostru asortiment de P4RFI1EKIE MiMU SI FBAMSA de la fabrica noastra proprie ARTICOLE DE TOI LE TA SI DE LUX PRECUM SI BIJOUTERIE NEMERITE PENTRU CADOURI l'U PRECIUBI MODERATE Asigurând un servicii! prompt si conştiincios, rugam pentru o numeroasa visit». Cu deosebita stima „STELLA« Sepouerie si Rnrfumerie. X Singura Scoală de nvusica vocală si i n- I strumentală in ţară, autorisată şi probată I de înaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Această şcoală fiind prevăzută cu mal mulţi profesori se potpreda locţiunl demu-sica vocală şi de or ce instrument pentru modesta suma. de 15 franci pe luna de la 1/13 Maia va II şi un curs saparat in (le-care Dumică după'ameaza pentru pa tru mâini trios quatrelele etc. la care nu se primesc do cât Elevii cei înaintaţi pentru acesta 10 fir. pe luna inscrierile se fac in toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. MEDALIE DE AUR Yieisa 1883 Autorisala dc consiliu de liggicna si salubritate dentIlina ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU D1HTI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu arid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, ţoalele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: t flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrner, I. 0-vt'.sa, Uruss Sleia si llranndus—Bruilu Fabini, —Botoşani, litijnal, — Dorohoi, llague._ *s.Sf*î —x— Eri s'a ţinut Adunarea genei iâ ciotâţiî de asigurare Naţionala. cpponul de devidend pentru aj.ul lei 15 şi Jel 70 pentru părţile i S'a reales îu consiliul de ad uim d-nul Petre Grădişteanu şi d. V Ba < ear în locul d-luT Neuschol a fu-i d. Pake Protopopescu. Gestiunea fusiunel de caro s a vor către unii, nici că a fost agiu —x— putut acare. fixat lătur Iraţie uianu / uies Viena tn urcare. Napoleonul 10,07. Ceditele 283.50. - # CASA Dl SCHIMB mM. I0KlT & B. MĂRCI’ Slrttda Lipcaniţ Mo* ÎS bb ■sBUQUre/i, 30/ii Martie VALOR S»dSu fS5 cuponelor | mediu Pf'KI'l ! 38 STA ROMA!» F Ur Q, per.^875 5 0,0 i.eata rom. ametis. 5 0/0 Heata r o. ţruilconl 6 0/0 0: !ig. Ce stat C F. R. i 0/0 idem idet 5 0/0 linprum. 8ternl864 7 0/0 !aipr. Openheia 1866 8 0/0 Agio ÎMPRUMUTURI DE ORASK Impr. cras Buuresci 5 O/o idem uleie id 1884 5 0/0 Impr.or.B.ciprmieiozfAO VALORI ilVBRSR Credit VoDifir Rural 7 0/0 Idem âdem 5 0/0 Cred. Pan. a. din Buc. 7 0.0 Idem Tidem 6 O/o Idem ; Idem 5 0/0 Cred.Voai/Ur.dlnlae i5 0/0 Op: Ca*.;pene. fr. sOo io i Ap 1 Oc 1 Ap i Oc 1 Mai 1 No 1 Ian 1 Iul Idem IMarISep i Iau 1 Iul ) i 1 lan 1 Iul Mai 1 No 1 Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem 1 li*. No 90 96 86 i/2 17 85 72 93 36 103 *'61/2 99 1/2 92 831/2 74 210 nt UPUIEHAT eţagiul tntâifi al •t IILnln II I caselor Goslescu -ănănu, 60, Laica Vicloriel. 1 IVIIIKI.4T caedlodin e»r. Poeinlul \o. boi alălă grajd, şoprl____ â. iaci adresa ntr.Sratiuplf compuse din 10 camere, ou, odae de visitiu şi grăit! No. C|1|1 se vaîn-IJ OIUIIiLMiI toarce din treinâtate la 30 Martie. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Politzii ,\o. 7 IN CURSUL SEPTAMANEI MARI CIRCUL VA FI ÎNCHIS IN TIMPUL SERBATORILORU PASCILORU DOUA MARI REPRESENTATIUNI INTAIA LA 3 ORE A DOUA D/V H OUL p. ui REPRESENTATII EXTRAORDINARA IVIei’Oiix'i si SAxnbata HIGH-LIFE DESCII IDEII EA CASI I A 71/2 ŞEAUA 0 I N C_EP U TUt IA 81/8 OBt JL*_ I Ipogrulit» ciurului «El'OCA* www.dacoromanica.ro