ANUL II No. 401. A DOUA EDITIUNE VINERI, 2? MARTIE (8 APRILIE} 488? 15 13 ANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAR6I LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA înainte I\ BUCUKESCI La casa Administrat iu noi IX ta li t: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 10 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. I V STREINATATE» La toate ofliciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 le* 6 luni 25 lei. LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu ie om. numeral, la Kioscul din riir Montmnrtrr * • 3 Bulevardul St. Srrmain \o. ST. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIMA mmi ei~ Grioore VENTURA Prlm-redaoto.' responsabil 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANtA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I,n ParW: la Anoiioe llnvas, place de la bourse, 8. Aypnor l.ibre, rue .Voire Dame des Victoires SO, (Place dc la tlowf pentru Paris, Franci», (icrmania, Austro-I'ii^aria. Italia si Marca Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C '>ani, anunciuri ai reclame pe pagina treia 2 lei linia SO BANI UN NUMER VECII,b APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Ho. 3.—Pluta, Episcopiei.—Ho. 3. AFACEREA DE LA RIMNICU-VELCEA . DREPTATEA REGELUI O lună după încarcerarea acuzaţilor de la Vâlcea, prietenul nostru, d-nul I. N. Iancovescu, ceru o audienţă Regelui pentru a expune M. S. situaţia ce era făcută acuzaţilor prin subitele şi numeroasele mutări şi destituiri ce avuseră loc atunci în magistratură. El rugă pe M S. se veghieze ca justiţia se-şî aibă cursul regulat, şi ca se nu se facă vre o încălcare asupra drepturilor apărare!. Regele făgădui d lui Iancovescu în modul cel mai solemn că se va ocupa in special cu supraveghierea acestei afaceri, şi că va stărui ca justiţia se aibă cursul ei şi se fie nepărtinitoare. Regele adaogă că el personal crede că strămutarea e necesară, dar că, în tot cazul, promite că se va face dreptate. Acumase judecă procesul. Acuma a venit momentul ca M. S. se se ţie de fâgăduieală. Acuma se va risipi una din două iluzii: Or iluzia d luî Iancovescu, care s’a încrezut negreşit în cuvlntul de onoare al Regelui, or iluzia Regelui eare s‘o fi poate Încrezut pen’acuma în nepărtinirea justiţiei colectiviste. Credem, pentru onoarea M. S. că va prefera se ’şi piearzâ iluzia sa, decât s’o piarză d-nul Iancovescu-Ştim foarte bine că Regele nu trebue se aibe nici un amestec în modul d’a administra justiţia. Totuşi are datoria, netăgăduită de nimeni d’a veghia ca justiţia se nu fie falsificată. Plecând de la punctul de vedere al acelor care cred că M. S. nu ştie ce se petrece în ţară, rugăm pe M. S. se ceară piesele procesului, se citească cu deamenuntul proce-sul-verbal al incidentelor de audienţă, se se convingă prin sine Însăşi că nu e nici un neadevăr, nici o exageraţiune în cele spuse de noi în privinţa acestei afaceri. Şi dacă M. S. se poate într’adever convinge că justiţia d-lui Stătescu e părtinitoare, dacă înţelege că într’adever ne aflăm aci In faţa unei magistraturi primejdioase, atunci se se ţie M. S. de fâgăduială, se se opue din răsputeri la încălcarea vădită a legilor ce se prepară la Vâlcea; dacă are M. S. în inimă o scântee de solicitudine pentru acest popor, dacă îşi aminteşte măcar o buche din a-ceastă Constituţie, pe care să făleşte că o păstrează neatinsă, atunci să ’şi aducă aminte Regele că e rege, să ’şi aducă aminte că intre sculele regale, nu e numai sceptrul, dar e şi mâna de justiţie,care trebue tot-d’a-una să fie Întinsă celor nedreptăţiţi, şi să cate, dacă vrea să fie drept, ca punerea numelui său în capul sentinţei să nu fie o nouă plastografie, ca cele ce se obişnuesc în acest nenorocit judeţ al Vâlcei. 8ă vedem care va fi dreptatea Regelui. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Constantinopol, 5 April. (Cale indirectă}. Respunsul Ţarului în privinţa Bulgariei a fost remis erî. Said-paşa a avut spre seară în această privinţă cu d. NelidolT, la ambasada Rusiei, o înlrevorbire care a durat 2 ore. Tot ceea ce am putut sfe aflăm ptnâ a-cum, relativ la acesL respuns, este că el e de natură a permite continuarea între-vorbireior în curs pentru cestiunea bulgară. Noua faşă favorabilă în care intră acum cestiunea bulgară permite interesaţilor de a a face s6 se desmintă informatiunile noastre asupra audientei acordate de Sultanul domnului de Nelidoir. Viena, 6 Aprilie . Jurnalul «Presse« bătând uşRjoc de şti-rele cu tendinţe publicate în privinţa unui proiect de confederatiune balcanică, se întreabă dacă e posibil să se încliee asemenea tractate cu Bulgaria în starea sa actuală, sad dacă este în adevăr în interesul României şi al Serbiei d a se angaja prin nişte tractate de cart numai Bulgaria ar prolita. iterlin, 6 Aprilie. «Moniteur de 1’ Empire «publică demisi-unea D. baron de Keudell, acceptată după cererea sa, punerea tii retragere proviso-rie a fostului ambasador la Roma şi numirea sa ca consilier privat. Berlin, 6 Aprilie. Consiliul federal careavotati-eritn prima lectură conveni unea adiţională a trac-tulul de comerţu germano-român a retri-mes’o comisiunilor de vamă , comerţ , imposite şi industrie. Paris, 6 Aprilie. D. Ilouvier a fost ales preşedinte al comisiunel bugetului. Viena, 6 Aprilie. In intrevorbirile ce au acut loc ieri intre delegaţii români si austro-ungari, represen-tanlii României au comunicat concesiunile pe care guvernul lor are intentiunea ale face in cea ce priveşte drepturile de vama. «Fremdenblat» observa in aceasta privinţa ca aceste concesiuni nu sunt in raport cu a-celepecare Austro-Ungaria trebue se le faca in ceia ce priveşte imporlatiunea vitelor. Londra, 6 Aprilie. Times crede a şti căd. Giers va fi numit în curând cancelar. ÎVew -York, 6 Aprilie. Nişte mitinguri monslre, presidate de guvernatorii statelor din Massachusels, Pensylvania şi lowa, au votat resolutiunl contra bilulul de coercisiuue relativ ia Irlanda. Camera şi Senatul din teritoi iulNebraska ad votat resolutiunl asemenea. Paris, 6 Aprilie. D. Lucien de Hirscli, unicul fiu al celebrului financiar baronul de Hirsch, preşedintele societătel drumurilor delier orientale, a murit azi. AGEIYUA LIBEKA Londra, 6 Aprilie. Congresul Colonial a tinut o şedinţă secretă în care s a discutat afaceri privitoare marinei şi asupra apârârel Australii. Londra, 6 Aprilie. Camera Comunelor. Sir Fergusson, subsecretar de stat la departamentul afacerilor streine zice că negociările iul Sir Drummod WolfT urmează şi promit re-suitate favorabile, Insa e cu neputinţă de a fixa termenul misiuni fiind-câ se pot presinta eventualităţi necunoscute. D. Samulson propune Cameri să nu treacă la a doua citire a legi coercitive pentru Irlanda, căci, zice el, adoptarea le-gel ar putea mari desordinele şi se compromită uniunea Irlandei cu Anglia. Madrid, C Aprilie. D. Sagasta, preşedintele consiliului pune înaintea Camerei cestiunea de cabinet şi ceremajoritatelse protestezeîn contra traficurilor imorale ce se atribue ministerului. AFACEREA DE LA Ritl.-VELCEA (Prin fir telegrafie Şedinţa de la 24 Martie 1387 La 9 ore dimineaţa Şedinţa se redeschide. D. Al. Lahovari cere se se aducă registrele de la escadron pentru a se constata daca prefectul a făcut cerere, şi când s’a făcut asemenea cerere pentru a se aduce armata. A-semenea stărueşte se aducă registrele de intrare si de eşire de la penitenciar. Preşedintele Încuviinţează d’a se a-duce registrele do la penitenciar, dar respinge cererea d’a 3$ aduce condica de la escadron ţi zice se se ceară numai adresa de la comandant. Domnii Lahovari şi Verneseu spun că fiind un act public stăruesc ca se se aducă. Curtea amână pronunţarea. Se urmează cu ascultarea martorilor acuzare!. Martorul G. Iepure, servitorul luî Davidescu, spune că în noaptea când s’a comis omorul, a auzit câinii lâ-trând şi un mare sgomot. A eşit a-fară, a văzut o mulţime de oameni-. unii erau ascunşi dup^poartă. A auzit doue focuri. Martora Maria Olteanca spune că Davidescu şi Zygrâvescu au venit la Bujorenî la moşia d-!uî Iancovescu. Au dejunat acolo şi apoi au plecat împreună şi cu d. Iancovescu care a luat puşca sa ca de obiceiu. Alte arme însă n’a luat. Sub - prefectul Iacovescu spune că a însoţit pe procuror şi pe judecător de instrucţie la d. Iancovescu. El pretinde că servitoarea ’i a spus că d. Iancovescu a luat cu densul şi pistoale. Nicolae Cosmescu, primarul de la Bujorenî, spune că servitoarea nu a vorbit de pistoale,ci numai de puşcă. D. avocat Iancovescu întreabă pe primar daca nu ’i a spus el câ Obre-tinescu, ruda luî Popescu, fiind beat a declarat la Bujorenî, că a primit bani de la prefect ca să bală opo-siţia. Primarul răspunde că nu îşi aduce aminte. D. Lahovari cere a se lua act că 0-bretinescu a fost propus ca martor de apărare şi nu a fost citat. Preşedintele răspunde că el face parte din lista martorilor care a fost respinsă. D. Verneseu cere se se citeze martorii propuşi la instrucţie şi mai a-les pe Obretineştii, tatăl şi unchiul bătăuşului Popescu. D. Fleva cere să se constate că a-cusaţii sunt judecaţi fără apărare. Sub-prefectul Meculescu spune că nu ştie nimic despre moartea lui Popescu. El pretinde câ acuzaţii să iăudau că au să omoare pe primul ministru. D. Lahovari întreabă pe martor dacă nu cum-va a fost dat în jude-cutâ pentru mituiri şi n’a fost condamnat pentru calomnie. Sub-prefectul Meculescu res-puude ca a fost condamnat pentru calomnie. Acelaşi martor mai spune în privinţa afacerii sale cu Zugrâvescu că acesta l’a lovit cel d’inteiu. Doctorul Djbrieeanuspune că Meculescu a dat cel d'inteiu în Zugră-vescu. Romaşcu, poliţaiul, zieeoă în seara de tl Iulie, opoziţia erai Toarte agitată. El spune că a Îngrijit dtf ordinea în oraş, că a Chemat pe ttbtfii-sarî în piaţă, unde nu s’a întâmplat nimic. Poliţaiul povesteşte că toată lumea îl îndemna ca să aresteze pe aceşti briganzi din opoziţie. El spunecă cutareşicutare (citează nume, şi printre aceste nume şi a-cela al lui Ioanidi) îi ziceau să aresteze pe aceşti tâlhari. D. Verneseu îl întreabă daca acel Ioanidi care îi zicea se aresteze pe tâlhari din opoziţie, nu este acesta? (D. Verneseu desemnează pe unul din juraţ'j. Da, răspunde poliţaiul. D. Paladi cere se se constate ca martorii acuzaţii se afla in sala de audienta. Romaşcu continuă. El spune că a cerut prefectului no:, ajutoare şi ci s’au dat călăraşi. întrebat fiind cum să face câ două luni după moartea luî Popescu nu ştia care era gazda mortului, el răspunde că nu se ocupă de cât de călătorii ce vin în oteluri, iar nu şi de cei ce trag la cârciumă. S’a sfârşit cu martorii acuzării. Înainte d a să începe ascultarea puţinilor martori ai apârârel care au fost citaţi, avocaţii apărării cer să se aducă registrele de intrare şi de eşire de la închisoare şi registrele de la escadron. Directorul arestului depune registrele sale, cerute de apărare. Să Introduce căpitanul Leculescu care spune că nu aduce registrul de la escadron fără ordinul colonelului. Curtea dispune se se ceară de la colonel numai adresa comandantului. D. Lahovari spune ca în registrul închisorii găseşte la Nr. 574 adresa acusaţilor, către judele instructor, pentru rău tratament. La numerul 575 unde se înregistrase adresa pentru propunerea martorilor nu se mai gaseste macar menţiune despre aceasta. Registrule fals, nenumerotat, neparafat. lntr'însul se găsesc adrese scrise de noul comptabil, cu doue luni inainte d’a fi numit. Să chiamă directorul închisorii care e întrebat cum a dispărut acea adresă prin care se reclamă încă de la luna lui Septembrie, în timpul instrucţiunii, citarea martorilor. EI respunde ca are drept se nu dea urmare eererilor necuvin-cioase si ca acea cerere era conceputa in termeni necuvinciosi. De aceia a dislrus'o. Zugrâvescu cere apoi ca judele instructor Dumitresou să fie interogat în această privinţă. Judecătorul de instrucţie Dumi-trescu spune că in adevăr a existat o asemenea cerere din partea acusaţilor. Din deposiiia lui resulla ca în loc d'a iuainlu acea cerere in-structii, directorul închisorii a dal*o prefectului. •ludele instructor Dumitrescu declara ca directorul închisorii ’i a spus ca a imnâual acea cerere prefectului, zicând ca erea adresaţii personal prefectului de către acusati, si apoi liiud-ca printre martorii cilati in acea cerere erea si doamna Siuiu-lescu. Avocaţii apărării constată mai în-tâiu contradicţia între declaraţia directorului închisorii şi declaraţia judelui instructor. Apoi ei declara ca daca se va putea aduce o singura petitiune or cerere la adresa d-lul Slmu-Iescu,acusatii primesc se fie condamnaţi, fura a mai merge înainte cu desbaterile. In adevăr se constată că nici o cerere n’a fost adresată prefectului de către acusaţi. Să mai constată că nu numai la instrucţie s’a adresat o cerere formală de martori, dar încă şi la sesiunea din Decembre, s’a presintat preşedintelui Curţii cu juraţi o listă de martori. Martori insa nu au fost citati. Acum iarăş", cu 45 zile înainte de sesiunea actuală, s’a notificat procurorului general o listă de martori. Acesta cu resolutie o Înaintează preşedintelui Curţii cu juraţi. Preşedintele Curţii cu juraţi răspunde punând această resoluţie : «Se va avea in vedere ta înfăţişare.» Cu toata acestea martorii nu s’au citat. Acum când cer să se citeze martorii lor, preşedintele curţii refuză zicând că acestea sunt pretexte pentru amânare. Preşedintele declară că în virtutea puterii sale discreţionare nu’i cheamă şi că apărarea tiare de cât să şi însuşească câţi va din martorii parchetului. D. Verneseu zice că preşedintele n’are de cât să şi trimeaţâ la ocnă pe acusaţi tot in virtutea puterii sale discreţionare. Cu toate acestea neputend avea alţi martori consimt să-şi însuşiască chiar unii martori ai parchetului. Preşedintele declară însă că nu să vor chema, chiar printre aceşti martori de cât aceia care sunt în oraş, iar tiu şi cei ce să află la ţară. Scandalul e la culme. Sala e plină de bătăuşi. La fiecare cuvînt ce’l pronunţă avocaţii părţii civile aplauseleisbuc-nesc. Preşedintele sună din clopot şi să preface că nu’i poate stăpâni. «Faceţi linişte, zice, căci nu mai pot ţine clopotul în mână». «Pune’ţi-1 de gât, daca nu’l poţi ţine în mână» îi spune d. Verneseu. Să începe ascultarea martorilor a-pârârii. , A GJL_U L Agiul creşte. Din an In an, din zi In zi, acest copil al colectivitâţei bine constituit şi bine hrănit ia puteri mai mari şi o talie mai îngrijitoare. Era deja e-norm, a devenit colosal. Luna trecută l’am văzut la 23 O/o-Mâine poimâine o să fle 25, şi să rugăm pe Dumnezeii sS'l oprească aci. Ge va să zică un agiu de 25 0/0? Va să zică că un proprietar care avea până acum un venit real de zece mii de franci, nu mai are de câl un venit fictiv de zece mii de franci, iar lntr'adevăr nu primeşte de cât 7500 de franci, căci valoarea celor 10,000 a scăzut cu 25 0/0. Va să zică că un om care prin munca lui câştiga o sumă de -400 fr., nu mai primeşte azi pentru aceiaşi muncă de cât 4 bileţele de hârtie iscălite Costi-nescu, care fac nu patru, ci abia 3 sute de franci şi te miri să facă şi atât. Moşia, casa, care daca vreai a'o vinzi www.dacoromanica.ro acum câţi-va ani, ţi se plătea în galbeni, în lire, în napoleoni, căci nimeni nu s’ar fi gândit măcar să’ţl dea alt-ceva, ţi se plăteşte acum cu aceleaşi bileţele, care daca vrei să fad ceva cu ele se topesc imed'at cu 20 şi 25 0/0. Aşa dar, şi proprietarul, şi acel care 'şl câştigă viaţa prin munca sa, fie comerciant, avocat, inginer, meseriaş, plugar, văd azi venitul lor, ori fructul ostenelellor redus cu un sfert; toţi care aveai! ceva, toţi care munceaţi ceva sunt cu un sfert mal saracî de cât cum erad. Un sfert diD starea lor s’a dus, a dispărut, s’a evaporat. Dar acest sfert din bogăţia ţării repre-sentă o sumă enormă, milioane, sute de milioane. Lumea începe să se întrebe: ce s’aQ făcut, unde s’ad dus, cine le-a luat? Căci nimica nu piere, şi daca nu mal sunt la noi trebue să fie aiurea. Economiştii colectivişti s’ati pus în mare cheltuială de discursuri şi de articole ca să răspunză la această chestiune şi să ne explice căuşele, originele şi chiar bine-facerile agiulut. Ne spun că tot răul vine de la nişte mine de argint care s’ad descoperit în America, de la scăderea valorii acestui metal, o dată preţios, de la criza generală care bântue lumea, etc. încearcă chiar să ne mângâe, zicându-ne că nu numai România suferăde acesta boală, o mal ad şi alte state mari, precum Austria, Rusia. De ce dar să ne plângem,de ce să n’avem şi noi ce afl şi ele? Asta e progres. Ne vom permite a le respunde că toate acestea sunt sofisme şi minciuni colectiviste. Dacă agiul ar proveni din scăderea valorel argintului şi din criza economică, atunci ar trebui să fie pretutindeni, şi în Franţa şi în Belgia, de pildă ; căci valora argintului a scăzut pentru toată lumea, şi criza a fost mal aspră în acele ţări industriale de cât la noi, ţara agricolă, care,bine, reu,neam vândut productele ca de obiceid. Şi daca sunt ţări ca Rusia şi Austria care suferă şi ele de agiu, aceasta ’şl are căuşele cunoscute, se ştie măcar pentru ce. Austria a trecut de la începutul veacului printr’o serie de înfrângeri şi de transformaţiunl ; Rusia a întreprins o operă uriaşă, cucerirea A-siel şi a Orientului. Amândouă ad susţinut resboae mari. Toate acestea le-ad costat foarte scump, de aceia şi una şi alta, ad fost nevoite să recurgă la hârtia monedă, şi d’acolo pentru ele agiul. Dar noi, ce cataclism a căzut pe capul nostru, ce învingeri am suferit, ce mare operă am Îndeplinit în aceşti dupe Wmâ ani ? Micul resboid de la 77 ne a îmbogăţit în loc să ne coste, şi singura mare lucrare pe care am fâcut’o, drumurile de fer, era făcută multă vreme înaintea apariţiunil a-giulul. La ce dar s’a întrebuinţat, unde s’a dus acel capital enorm, acel sfert al a-verel noastre, care constatăm azi că ne lipseşte ? Respunsul e lesne. Unde s a dus ? S’a dus în punga colectiviştilor. La ce s’a Întrebuinţat ? S’a întrebuinţat să le zideasă palaturi, casteluri, să le cumpere moşii, acţiuni, să le constitue ca- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (03) ALEXIS BOUV1ER FEMEA MORTULUI PARTEA DOUA XXII Ce nostim ştia Rig se dea socoteala Când ajunse la Şarona. Simon intră cu trăsura pe alea cea mare, zise negrului să deshme calul şi, punând pe spate corpul legat al bătrînului sălbatec, îl duse sus în odaia lui Davenne. —Ce ’I asta? zise Pierre văzlnd pe matelot şi ciudata marfă ce ducea pe umeri. —D-le locotenent, face omul ce poate: nu era chip să ’1 aduc alt-fel viu. — N a voit să vie ? — Nu l’am întrebat...Dar fiind-că trebue să-I fie gred să vorbească, am să ţi povestesc ed lucrul în două cuvinte. Iată.. Şi 8imon istorisi espediţiunea sa cu toate amănuntele. Isprăvi zicând : — Cea ce era gred era de a aduce sacul până aicl.i,. Vezi bine că a fost cuminte, moşneagul dracului.... ml se pare chiar că avea gU3tsă mă poftească să beau un pahar; dar asta numai SPOCA MARTIE pitalurl, să le formeze lntr’un cuvânt un fel de imensă donaţiuno, de apa-nagid cclosal cu care s’a înzestrat ei însuşi. Şi înlr’adevăr, toate aceste stări neruşinate,care ad eşit nu se ştie de unde, nu sunt ele oare unul din scandalurile acestor vremuri scandaloase ? Câţi, pe care ’I ştiai ieri fără o para, nu auzi zicându-se azi că are, cine un milion, cine două, cine nu se ştie câte. Toţi ignoranţii, toţi nemernicii, numai daca ad ştiut să fie servili şi necinstiţi, ad luat parte la această pradă. In toate colţurile Bucureştelul vezi ri-dicându-se câte un mic palat luxos şi dacă întrebi de vre-unul al cui e, numai de cât ţi se respunde: e al cutăruia de la francă, or de la credite, orde la finanţe, or de la toate odată. Şi daca adunam toate aceste stări,toate aceste milioane, daca adunăm tot odată şi cele risipite, căci pentru a putea fura un milion, colectivistul e silit să risipească zece, te sperii de suma colosală, de sutele de milioane,*la care ajungi. El bine, din nimic, nimic nu ese. şi aceste milioane care se află tn punga lor ad eşit din punga noastră, din punga ţărei. Aceste ’i lipsesc azi sub forma de agiu. Iată dar, pentru ce ni s’a luat nouă, mulţimea muncitoare şi plătitoare,sfertul averii şi sfertul produsului muncel noastre 1 Iată la ce mare operă nnţională s’a întrebuinţai ! Iată felia care’şl au tăiat’o d-nil colectivişti în avuţia ţării 1 Bucata era mare, şi ca să nu se vază, d-lor ad încercat la început s’o cârpâscă cu hârtie. Dar acum hârtia s’a rupt şi lumea vede că dedesubt nu era nimic. Acest nimic se numeşte azi agiul. Iar dacă vom lăsa lucrurile să m-ar-gă şi hârtia să se intinză, mâine seva numi ruină şi poimâine faliment. BULETIN EXTERIOR NOUL MINISTER ITALIAN «Gazeta oficială» a regatului Italiei anunţă că Regele a primit demisiunile a patru miniştri din cabinetul Depre-tis, d-nil Robilant, Ricotti, Tajani şi Genola. D. Depretis păstrează preşedinţia consiliului, luând portofoliul a-facerilor streine, iar cele-l’alte portofolii sunt încredinţate d-lor Crispi, Bortole-Viale, Zanardelli şi Saracco. Ast-fel se sfârşeşte criza ministerială care a durat atâta timp în Italia. Se ştie că dupe prima demisiune a d-lul Depretis, regele Umbert, în presenţa marilor dificultăţi ce înlâmpina pentru formarea unul nod cabinet, a menţinut pur şi simplu ped. Depretis, care ’şl-a retras demisiunea. Abia însă ministerul se presintă înaintea Camerei, şi fu atacat în mod violent de d. Gripsi care propuse o moţiune de blam. Moţiunea de şi fu respinsă, Întruni însă o imposantă minoritate. Ast-fel în cât de atunci se putu prevede noua criză, care s’a terminat zilele astea. Faptul important este retragerea definitivă a comitelui Robilant. De şi a- o.eastă retragere pare a indica o schimbare In direcţiunea politicei italiane, în ce priveşte cel puţin afacerile exterioare, cu toate acestea nu ne vine a crede că acest rever: ment se se fi produs. Intr’adevăr nu trebui să se uite dis-0 tincţiunea estra-ordirară, decoraţiu-nea Vulturului Negru, pe care împăratul Germanii a acordat'o contelui Ro-billant, just pe timpul când se dă ca certă relnoirea tractatului de alianţă între Germania, Austria şi Italia. O a-semenea distincţiune nu se scordă de obiceid, de cât ca semn de mulţumire publică pentru importante servicii a-duse. Ga totul să se fi schimbat In Italia,în mod radical, o spunem încă odată, nu ne vine a crede. Este adevărat ca politica exterioară patronată de însuşi regele Umberto, nu cam plăcea supuşilor săi, aşa în cât pe când se trâmbiţa mal mult amiciace leagă Italia de Germania şi Austria, foile italiane care pretind a ţinea mal mult compt de opinia publică, preconizau o apropiere de Franţa. Cu toate acestea, până acum nic' un indiciu nu vine să ne dovedească că curentul opiniunel publice ar fi triumfat Ia Curtea din Roma. S’a vorbit că revenirea d-lul Depretis la preşedinţia consiliului n’ar fi de cât provisorie şi că nu e departe momentul când un cabinet, 8Vând de şef pe Cayroli, va lua cârma afacerilor din I-talia. Precum se vede, cestiunea se ţine încă pe terenul ipoteselor şi al încerti-tudinel. Un lucru este însă positiv. Două curente se ciocnesc pe ţărmil Tibrulul. Avem de o parte politica regelui care înclină din ce In ce mal mult către o politică austro-germană, şi de alta curentul opiniunel publice, care se manifestă dintr’o zi în a'tr. mal mult prin-tr’o politică franco filă. X. Frumosul în ţoală acrasl«. afacere este că d. Atanasiade, Sancho-Pamja al lui Aristid a fugit din opoziţie de frica bătâiel. Auzi d-!ui Atanasiade să’i fie frică de bâtae. Dar cine o să’şl pue mintea cu d-sa ? Cut o să’i trâznească prin cap ca să se apuce a burduşi cocoaşa fostului director al Ciulinului şi al Scaiului? De altmintrelea prezenţa nostimului domn Atanasiade în colectivitate se explica destul de uşor. Cititorii noştri cunosc, de sigur, piesa lui Victor Hugo Le roi s'amuse şi, de asemenea ştifi că in aceasta piesă figurează şi vestitul Triboulet. E( bine lucrurile se potrivesc de minune cu colectivitatea. Dacă în aceste momente nu avem un rege care petrece, avem Insă o colectivitate care petrece şi Atanasiade va fi Tribouletul el. Erea şi păcat de Dumnezeu ca colectiviştii să se amuseze atât de bine, să câştige atât de mult, să cheltuiască şi să risipească atât de peste măsură, fără ca să aibă şi un bufon ,’a banchetul lor. Bufonul iata’l e găsit gata, el ’şl-a schimbat stăpânul cu multa bună-vo-vointă şi tragere de inimă. Căci un partid în care trăeşte Sparafucilo trebuea neapărat să atragă şi pe Triboulet. Ast fel bietul d. Atanasiade nu e atât de rău precum II crede lumea, şi toată nenorocirea ÎI vine de la o credinţă absurdă ce s’a înrădăcinat In oameni, cum că coeoşaţii sunt în tot-d’auna şi oameni de spirit, lnchipuiţi-vă, parcă spiritul ar sta în spinare, iar nu în cap. Până acuma, eQ unul, cel ppţin, nu ştiu să fi spus sad să fi făcut ceva de spirit d. Atanasiade, afară, bine Înţeles, de actuala d sale guvernamentalizare, care, pe min^ unul, m a făcut să leşin de rts. I llime Informaţii Aflu din sorginte autorizata cum că erl, fiind zi de peşte, Conu Fănică Bellio n’a eşit din casă unde a stat zăvorit până seara. Radu Ţandără. D-nii Vernescu şi Fleva au plecat din R. Vâlcea după ascultarea martorilor acusatil. D lor au socotit că în modul cum să petrec lucrurile nici nu mai e nevoe să se mal urmeze procesul. S’a cerut să se ia act de toate călcările de lege ce s'a comis, spre a se cere casarea de la Curtea de casaţie. D. Al. Lahovari a remas la Vâlcea până se va sfârşi toată afacerea. X Ştirile din Rusciuk ne spun că guvernul Regenţei continuă a avea serioase temeri despre izbucnirea de noi turburărî. La Rusciuk mal alea situaţiunaa este considerată ca foarteneliniştitoare.Lipsa d lui Man-tof care cu ocaziunea represiune! celei din urmă răscoale a dat dovezi de o energie extraordinară este mult regretată. Fusese vorba mai întei ca d. Mantof se nu fie înlocuit şi se se însărcineze un funcţionar local a’I ţine locul pînâ la însănătoşirea sa ; dar în faţa gravităţei situaţiuneî, Regenţa n’a putut lăsa maî mult prefectura de Rusciuk fără un titular şi a transferat acolo pe prefectul de la Varna. * Ni se anunţă din Rusciuk arestaţiu-nea d-lui TchernelT, fratele fostului a-gent diplomatic al Bulgariei la Bucu-raştl şi a d-!ul .Jakson, maşini st-şef al vasului cu vapor Golubchik. D. TchernelT a fost pus în libertate provisorid contra unei însemnate cauţiuni. Primim din Rîmnicu-Vâlcea următoarea telegramă: S'au ascultat martorei apărărei. D. Ionescu care era judecător de ins-trucţie în timpul când s’a întâmplat o morul lut Popescu, declară că prefectul Slmulescu si d. Vilacros ’lau ordonat se aresteze pe toii meni brii opoziţii. El însă a refuzat. Procurorul general îşi a început rechi-sitorul. V6 voi trimite amănunte. D. Ionescu, fost judecător de instrucţie la Velcea când s’a întâmplat omorul lui Popescu, şi de care se vorbeşte în depeşa de maî sus, a fost 10 ani in funcţiune sub guvernul actul, a primit în timpul acesta elogiuri de Ia procurorul general şi a fost decorat de actualul guvern. CRONICA NTLJOI ACHIZIŢII După Aristid veni Atanasiade. N’a trecut nici o săptămână la mijloc şi laurii câştigaţi de Aristid a îmboldit atât de tare cocoaşa lui Atanasiade, în cât, cu tot dinadinsul Fa hotărât să treacă la guvern. Este de Întrebat numai unde are să meargă colectivitatea cu această colecţie de pocituri care o compune ? Când intri In Cameră vezi fel de fel de mutre, care de care mal strâmbe şi mal schiloade. Ciungi ca Filitis şi Rădu-lescu, şchiopi ca Stanian şi Malaxa; iată majoritatea guvernamentală. Un proverb spune : «Ce ’I lipsea chelului? tichie de mărgăritar». Şi ed pot spune acuma; «ce ’I lipsea colectivită-ţel? cocoaşa Iul Atanasiade». Adevărul e că prea sunt nesăţioşi colectivişti. Atâta giuvaer au văzut şi dânşii la opoziţie şi numai de cât Fad înhăţat. Aceasta nu se face. IN F OR MAŢI UN I Putem afirma din sorginte sigură că dupe închiderea corpurilor legiuitoare şi serbatorile Pasoilor, se va face o re-maniare foarte însemnată a cabinetului. Amănuntele acestei remanieri nu sunt încă fixate Intr’un mod absolpt, dar cees ce pare sigur este retragerea d lui Dimitrie Sturza. X Atragem atenţiunea cititorilor asupra telegramei de mal jos a Agenţiei Libere care confirma tot ce am spus tn zilele din urmă despre greutăţile ce întâmpină şi de astă-dată negociaţiu-nile pentru tncheiarea convenţiunei comerciale între România şi Austro-Un-garia. Precum se vede chiar la Viena se consideră o ruptură sau cel puţin o nouă suspensiune a acelor negocia-ţiunl ca iminentă. X Se zice că în convorbirea pe care a avut’o eri seară la O, d. Brâtianu cu d. Ilitrovo, acest din urmă l-ar fi făcut nişte observaţiuni destul de aspre în privinţa rigoarel pe care o araţi guvernul român contra refugiaţilor bulgari. Se vorbea mult azi dimineaţă prin cercurile oficioase despre o depeşe primită astă noapte din Viena de către guvern şi care ar avea destulă însemnătate pentru ca ministrul afacerilor străine se fi găsit de cuviinţă a o trimete imediat la palat pentru a se Înmâna Regelui îndată oe M. Ş. se va scula. N’arn putut afla nimic desprâ obiectul acestei depeşi dar ni s’a asigurat că densa ar fi provocat lunga întrevedere ce M. S Regele a avut azi dimineaţă cu prezidentul consiliului. X I. P. S. S. Mitropolitul Primat a adresat clerului şi credincioşilor eparchiei sale o nouă scrisoare pastorală asupra datoriilor de îndeplinit în săptămâna patimilor. Această scrisoare va fi citită în toate biseri cile in Duminica Floriilor. x Primimdin laşi următorul proces verbal din partea comitetului oposi-ţi unii ieşene : Proces-verbal Astă-zi două-zeci şi două Martie 1SS7. HHI fiind că ştia că nu voi primi....Acuma e vorba să facem o cercetare în trăsura lui. Rig să uită răutăcios. —Să nu ne supărăm, selbatice, Simon nu se atinge de lucrări murdare, nu ţî va lua nimic, n’aî grije. Davenne se uita cu băgare de seamă la Rig ; văzu în ochii săi flăcări, citi pe faţa lui turbarea ce’I umpluse inima în urma isprăvel lui Simon. Vorbind matelotu'uî său : — Simon, laşa ’l slobod. — Lasă ! lasă ! al să umbli iarăşi în picioare.... In vreme ce vorbea deslega pe Rig. Când acesta se văzu în picioare prima sa mişcare fu de a pune mâna pe cingătoarea de sub rochia sa, pe când se uita cu ochi de fiară la matelot.... Acesta pufni de rts. — Ce fel, crezi că fam lasat jucăriele pe tine ?.... Prostalăule.... Ştii ca de vr’o câte-va luni suntem tot împreuna; şi ’l arătă un revolver şi un pumnar. — Rig, zise Pierre liniştit, când am trimis să te aducâ şi te am întrebat ce vrei, tu singur ai făcut tocmeala, nu-’I aşa ? — Da, stăpîne, răspunsebătrînul matelot, copleşit, oare-cum umilit şi privind pe sub gene. — Ml-am ţinut ed cuvântul ? —Da, stăpîne... şi n’am nimic de zis ! — Când te am chemat dimpreună cu iza... ca să joci rolul lulZinlsky, ml al spus că ’ţt primejdia! libertatea; cine a hotărît preţul atunci ? — Ed stăpîne. —AI astă-zl multe parale, Rig ; trăieşti cu puţin şi suma ce al astă zi e pentru tine o avere.... De ce nu vrei să schimbi traiul ticălos ce duci ? De ce vrei să furi chiar pe fraţii tăi ? — Pentru ce? Pentru că Rig e ba-trîn şi că el sunt tineri ;.... pentru că Iza e bogată acum.... —Rig.citescîn căutaturasa; i&seama. Acela care e în stare să facă ce al făcut nu se va da îndărăt la nimic. Dar ed cunosc oare-care istorie întâmplată pe vasul Suverana. Sălbatecul plecă capul. — Astă-zl Rig. dacă aş putea să-mi închipui măcar că aî de gând să mă trădezi, se-ţl calci jurământul, să-mi fii nerecunoscător, aş trimite semnalmentele tale în josul raportului căpitanului de pe Suverana, procurorului imperial ; l’aş pofti să treacă un moment pe la tine, să-ţi cerceteze cocioarba de la Montrouge, şi după ce va fi văzut corpul lui Gheorghe, i’aş spune numele vinovatului. M’al înţeles : — Dacă stă pinul ar vorbi... şi ed aş vorbi. — Şi ce al avea pe zis ? striga Davenne sculînduse mândru şi Incruci-şindu şi braţele. Simon clipea grozav din ochi şi ’şl snfleca mânecele, gata a să repezi, la cel d’ântîl semnal, să apuce de glt pe sălbatec. — M’am făcut mort... tu m’al scăpat... şi m’am despărţit de toţi ceî pe care 'I cunoşteam. Ce râd e în asta ? — Atunci de ce te temi ? — Aş vrea să înţelegi că nu mă tem de nimic. Nu vread să se ştie că Davenne trâeşle ; dar în asta nu e nici crimă nici delict.... AduţI aminte că pot fi vinovat înaintea conştiinţei mele, dar nu în faţa justiţiei I... Dar vreau să nusăaflenimic despre ce ştii...MauzI? nimic.Dacă nu te vel supune la aceasta, te voi sili. După o tăcere, în timpul cărei Rig stătu cu ochii plecaţi, fără a rosti nici un cuvânt, Pierre reluă : — Aurul lui Gheorghe e al tâd, pătat cum este deslngele lui... Dar sădal înapoi partea Izei... Unde este ea ? — Banii Izei sunt al mei.. — Ce spui ? îl întrebă Pierre cu asprime, fâclnd semn lui Simon să iasă. Simon făcu din ochi pentru a zice că înţelege şi eşi. —Spun... Te-am slujit, mi-a! plătit... n’am nimic de reclamat de la d-ta... Dar n aice căuta în ce priveşte pe Iza... Nu cunoşti pe Iza : era la mine ; eu am scâpat’o din mâinele acelor cari vroiau s’o fure; ed am adus’o la Paris, ed am hrănit’o... Iza era servitoarea mea, şi în ţara el s’ar spune sclava mea... Pentru minelucra cînd a venit la d-ta şi tot ce câştigaeraal med. Rig e bătrln... Rig a muncit destul până acum pentru a’şl câştiga pâinea de toate zilele. Ba a lucrat şi pentru Iza... Dar n’a lucrat de geaba ; el ştia că înţr’o zi, Iza îl va despăgubi. — Vrei să zici că banii ce să cuveniau Izei, sunt al tăi. Ţi-am dat 5,000 frc. pentru experienţa ta, 5,000 frc. pentru ca să joci rolul de bătrân Moldovean, 5,000 frc. pentru afacerea dela Auteuil.. şi astă-zl nu eşti mulţumit ? — Iza |era sluga mea. — Cînd am însărcinat pe Iza cu rolul ce a jucat, te-am plătit şi pentru a-ceasta; uiţi îmi pare, şi biata fată n’a consimţit să se mărite cu Ferdinand de cătpentru un preţ hotărlt Intre noi... Oare astă-zl eşti răspunzător de faptele IzeiŞ’apol tot uiţi pe Gheorghe ; tu, care ’i eraluricios, tu nu lai adus şi pe el... Rig, să dai înapoi partea Izei. Nimeni nu’ml va lua banii care sunt al mei şi numai ai mei ! Şi fiind ca Rig făcuse o mişcare de Mînie şi aruncase priviri ameninţătoare în jurul lui, părînd a cata un mijloc de scăpare, Pierre deschiseser-tarul unei mese şi scoase un revolver. • Apoi trăglne cocoşul : — Rig e în mîinele mele...e la mine, dacă încearcă a fugi, îl culc la pămînt. Văzîndu-se ameninţat cu moartea sălbatecul tresă fără voie dar st: linişti îndată; se uită bine în ochii lui Pierre şi să încredinţa că acesta nu glumeşte: — Nu voi fugi, zise el atunci; a-ţl pune poliţia pe urmele mele, dar nici nu voi da un bau. (Va urma) www.dacoromanica.ro «"POf'A 27 MARTIE PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlraffhi 6,000 de fol ANUNCIURI S! RECLAME Anunciuri pe pagina IV. linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Subsemnaţii membri ai comite tuluî dirigent al oposiţiunei unite din Iaşi în dorinţa de a manifesta indignarea noastră pentru cele petrecute in Justiţie în cestiunea în care suntimplic&ţi d-nii A. A. Balş şi N. Gr. Filipescu si pentru a le da un semn de afectuoasa stimă ce le păstrăm am decis în unanimitate se delegăm pe unul dintre noi care se se pună la disposiţiunea d-lor până la curmarea acestei triste afaceri. In consecinţe s’a delegat pe d. N Geaur Aslnn cu această însărcinare din partea Comitetului. Preşedintele Comitetului: A. C. Mavrocordat. Membrii : A. D. Holban, N. Ceaur Aslan, A. Cantacuzino Paşcanu, E. N. Ghika, Gr. Cogălnioeanu, N Ga-simir, Gr. N. Maeri, I Gh. Ghika, D A. Greceanu, C. M. D. Miclescu. D. Prezident al Consiliului a avut eri înainte de prînz o lungă întrevedere cu d. Hitrovo, la legaţiunea Rusiei. X Stoica Alexandrescu a fost transferat la penitenciarul Telega unde ’şi va face osînda. X Starea d-lul Mantof era azi dimineaţa încă destul de gravă pentru ca d. doctor Severeanu se creadă necesariă o consultaţiune cu mai mulţi colegi ai sei. Această consultaţiune vă avea loc astă-zi peste zi. X Prinţul Alexandru de Battenberg a adresat Regenţei bulgare o depeşa prin care cere ştiri despre starea d-lui Mantof. Această depeşă, transmisă de Regenţa d-lui Teodorof, a-geutul diplomatic al Bulgariei la Bucureşti, a fost comunicată de a-cesta eri d-lui Mantof. Ni se spune că d. Mantof, venind in Bucureşti avea de la d. Radosla-vof, întrealte însărcinări şi pe aceea d’a cere extradaţiunea mai multor refugiaţi X Primarul Capitalei a însărcinat o comsiune cu alcătuirea unui reglement pentru serviciul interior al biurourilor primăriei. Ar fi de dorit ca asemenea reglemente se se facă Eentru toate ailministraţiunile pu-lice, atât în interesul unei mai regulate expediţiuni a afacerilor cât şi în interesul particularilor cari nu ştiu nici odată la cine se se adreseza când au treabă la vre-o autoritate. X Ni se spune căd. Stoilof, membrul cabinetului bulgar care călătoreşte acum în Occident cu scopol principal d’a contracta un împrumut, va trece, la întoarcere, prin Bucureşti unde se va opri două zile. X M. S. Regele a fost azi dimineaţă la capela archiepiscopului latin unde a primit sfenta grijanie. X D. judecător de instrucţiune Do-briceanu a fost eri la penitenciarul Văcăreşti pentru a interoga din nou pe autorii crimei de pe bulevard, instrucţiunea afacereî este, se zice, aproape terminată şi d. Dobriceanu nu vaîntîrzia şedea ordonanţa sa. X Eri s’au prins la Bio*la autorii furtului cu spargere a cărui victimă a fost d. Polihroniade, comerciant din Bucureşti : ei sunt, unul grec şi altul ungur şi au antecedente judecătoreşti foarte rele ; un inspec-or al poliţiei Capitalei a plecat azi u:-mineaţă la Brăila ca să’I aducă 1. Bucureşti CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 25 Martie 1887 Şedinţa se deschide la 2.1/2 ore sub preşedinţia prinţului D. Gliica, cu 60 Senatori de faţi. D- Christoii, declară că i pare răii de vorbele ce7 aO scăpai eri şi face respec- tuoasele arie scuze d-lul prim ministru omul de la 48!. . (rîsete) L>. Dini. Glnni. anunţă primului ministru următoarea interpelare : i-în fata angajamentului solemn, pc care fa luat d-nul preşedinte al eonsibulul de miniştri dinaintea Camerei legiuito re de a desfiinţa diferitele contracte de arhitectură intervenite Intre d. ministru al instrucţiei publice da o parte şi cât-va ar-bitecţi, ingineri străini şi pământeni pe de alta, contracte relative la planurile şi devizele neeesarie conştrucţiuneior de locale pentru şcoli şi pe care de sigur că chiar d-sa tea recunoscut ca ilegale şi onoroase pentru Stal; am onoare a întreba sub forma constituţională şi regulamentară de interpelare pe onorabilul preşedinte al cabinetului: 1) Dacă a luat m&surile cuvenite pentru a îndeplini acel angajament? 2) In cas afirmativ, pe ce cale şi In care anume conditiunî?» La ordinea zilei urmarea desbaterilor asupra modiflcărel legel comunale. I.a art. 72, I. I*. S. S. Milropoliliil-Briirmt, a depus următorul amendament: «Se exceptează din această lege numai acele InstitutiunI de hine-facere şi Spitale care ’şt aQ regulate adminislraliunea şi controlul lor prin testamentele de funda-ţiune, precum şi acele aşezăminte spitaliceşti care sunt deja puse sub controlul guvernului. Iosif, Mitropolit-Primat Inocentie Buzeu Al. Orăscu Cornescu Ap. Mănescu D. Dr. l oiino, depune un amendament în acelaş înţeles citând Ins6 anume câte-va aşezăminte. D. Mârzescu, se ridică cu putere contra prerogativelor exorbitante ce se acordă primarului în această privinţă şi nu se mulţumeşte pe amendamentul propus de I. P. S. Mitropolit-Primat, care se îngri-jeşLe numai de administraţia aşezămintelor ce se află sub Eforia Em. Sale. Oratorul Îns6, este gelos de drepturile rega-liane ale statului şi prin urmare de interesele înlregel socielătî; crede dar, că ori ce administraţie a unei averi publice tre-bue să cadă în definitiv sub controlul statului fără privire la dispozitiunile testamentare de fundaţiune. Propune deci un amendament în sensul, ca vizitatiunile şi inspectiunile aşezămintelor publice dintr’o comună să fia în căderea Primarilor, dar cu titlul ad referendum, către ministrul de Interne, care singur în numele Statului, poate exercita supremul control asupra orl-căror aşezăminte publice din tară şi prin urmare d’a lua şi măsurile de îndreptare, după gravitatea împrejurărilor,în folosul obştesc, ba chiar pentru aducerea la îndeplinire, dispozitiunilor testamentare ale osebitelor fundaţiunl de bine facere. Prinţul D. Gliica, declară că luând cuvântul în această cestiune, nu poate fi bănuit că urmăreşte obţinerea sau menţinerea unul privilegiu,’ de oare-ce de Ia venirea sa în capul Eforiei Spitalelor a luat din propria sa iniţiativă dispoziţiu-nea de a supune bugetele votului camerelor şi numirile de funcţionari sanctiunel statului, controlul căruia prin urmare nu ’l contestă în nicl-o privinţă. Dar cestia ridicată de I. P. S. Mitropolitul-Primat merită toată luarea aminte, ca să nu se aducă o călcare dispozitiunilor de testamentare de fundaţiune, ale unor aşezăminte de folosinţă publică, a căror existenţă s’ar periclita. Căci statul, când ar crede că ast-fol de aşezăminte nu mal corespund cerinţelor moderne poate să le desfiinţeze, dar n’ar putea nicl-odată să modifice actele definitive ale fundatiunel lor, consfinţite dupe toate formele legale In interesai general cere să se modifice articolul, primindu-se amendamentul Mi-tropolituluI-Primal. D. StcfnneNCn Gogii, cere a se menţine articolul nemodiflcal, căci dreptul a-cordat primarilor de a controla administraţia aşezămintelor publice se cuvine să ’l aibe comuna, în circumscripţia căreia s’ar alia asemenea aşezăminte. D. Colonel Bibescu, arată că epitro-pia aşezămintelor Brâncoveneştl s’a supus tot-d’a-una controlului statului; iar socotelile aQ fost tot-d’a-una înfăţişate u-nor comisiunl publice din slnui socielăţel şi al celor mal înalţi demnitari al statului. D. Dr. Varlam, susţine textul din pro-ect şi se pronunţă contra amendamentelor propuse. D. Polizu MicNuucseu, se pronunţă pentru amendamentul Mitropolitulul-Pri-mat, cu condiţiunea d’a se suprima cuvântul deja din fraza finală. I. P. S. S, Mitropolit-Primat, se u-neşte bucuros cu modificarea cerută a-mendatulul său, cu atât mal mult că n’a cugetat nicl-odată apune în ccstie controlul de drept al statului. D. Polizu, însărcinat cu redigearea a-mcndamentulul nu reuşeşte a înjgheba o redacţie mulţumitoare declară că ’şl a-aexprimat opinia ca cel care a propus a-mendamentul să şi’l modifice D. I. Bratianu, prim-ministru, vede că în discuţia urmată s’a produs o confuzie ntre control şi administraţie, cea ce a pus în poziţie pe d. Mârzescu cel mal mare apărător ai autonomiei comunale, să reclame autocraţia neclintită a controlului statului, care nu e în cestie. Cea ce voeşte primul-ministru este, a se menţine testamentele tn dispoziţiunile lor ce nu sunt contrarii codicelul civil, deci se pronunţă pentru orl-care din a-mendamentele propuse. Se pune ia vot amendamentele, acel al Mitropolitulul-Primat fiind retras se pune la vot amendamentul d-lul Mârzescu. D. Mârzescu, avend cuvântul declarâ că cedează d-lul Giani. D. Vice-presediute Orescti,apol discuţia s’a închis... D. Giani, cum s’a tnchis ! In cestie de regulament afirmă că discuţia nu s’a Inclus, deci nelăsându’l să vorbească se calcă regul: mentu. Senatul consulLat dupe intervenţia prinţului Ghica, încuviinţează a se da cuvîntu d-lul Giani. D. Giani mulţumind declară că avea numai căte-va cuviute de zis, că mal cu seamă tn urma desluşirilor date de primul-ministru articolul care a provocat o atât de lungă desbatere trebue votat aşa precum e în proiect; căci nu se acordă primarului de cât dreptul de suprave-ghiere, iar nici de cum amestec In administraţia aşezămintelor de bine facere. D. Prim-ministru susţine amendamentul pentru respectul I. P. S. Mitropolitului Primat şi de hatârul lui beizadea Mitică. AmendamcnLul d-lul Mârzescu se respinge. Se pune la vot prin «apei nominal» a- mcndamentul d-lul Eotino, care prevede a se excepta anume Eforia spitalelor civil*’ din Bucureşti, acea a Sf. Spiridon din lav. şi asezftn.intele Brâncoveneştl de suo privigherea primarilor şi se primeşte cu 16 pentru, contra 12. Fiind 5 ore Senatul consultat decide a urma şedinţa. D. Orleann dă o repede citanie celor-lalle ar ticole ce se votează pe nerăsuflate, fără nici o discuţie până la articolul 117, care | se modifica dupe propunerea d-lul Nanu. Legea pusă la vot tn total se primeşte cu 44 bi'e, contra 5. Şedinţa se ridică la C ore. Şedinţa de la 26 Martie Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşedinţia prinţului D. Ghica, cu 65 Senatori . faţa. Prinţul Ghica, tntr’o cuvântare scurtă 1 şi duioasa aduce la cunoştinţa Senatului j încetarea din viaţa a unuia din vice-pre- j şedintil sei, regretatul d. Dimitrie Guşti. Senatul ascultă această jalnică ştire tn picioare. După aceasta, Senatul trece în secţiuni spre a se ocupa de unele proiecte urgente. Şedinţa publică se ridică la 2 1/2 ore anunţându-sc cea viitoare pe mâine. CAMERA pinat' de bătăuşi, caro i-au silit se se into;.reă, zicând că sunt spioni. Prccopiu, fest procuror, arată că mergând la arest cu Dumitrescu, judecător de instrucţie, acusaţil s au plâns de neprimirea listei de martori. Confirma declaraţii judecăto ruluî, care Asemenea a mărturisit, că dirertorul închisoare!, i-a declarat câ a dus’o la prefectură. G. Ionescu, fost judecător de instrucţie, arata ca de la primele de-positii, a fost convins ca acuzaţii erau in legitima aparare înainte de fapt, prefectul i-a cerut arestarea lui Zugrăvescu, zicând câ 1 va aresta şi bate la politie, dacă nu ’l va aresta judecătorul de instrucţie. Mai spune că a vezut pe Popeseu, şase zile Înainte de moarte )a prefect, cu care a venit în escorta mitropolitului Calinic. > (Alţi martori, mai constată pân-direa in timpul nopţes a acuzaţilor de către bătăuşi. La 1 noaptea apărarea renunţă la alţi martori ai acuzaţie', pe care şi-i însuşise. Itechlsitoriiil Procurorului Şedinţa de la 25 Martie 1887 Şedinţa se deschide la ora 3 şi 1/4, sub preşedinta d-lul general Leca. D. Ministru de exlerne depune proiectul pentru prelungirea convenţiunel provizorie cu Franţa. Se ia în consideraţie partea 3-a a codi-celui de comerţ- Asupra articolului 701, d. G. Arion întreabă dacă tablourile de proteste, făcute la trib. de comerţ, sunt acte publice,dupe care or cine poate lua copie. D-sa depune un amendament, prin care aceste acte se declarâ acte publice. Acest amendament e respins. Articolul se votează. Şedinţa se ridică. Şedinţa de la 26 Martie D. G. Chiţu deschide şedinţa la 1 1/2. Se votează pensia fostului episcop de Rîmnic. D. liors, continuă apoi se citească evanghelia, cartea III. Peste cât-va timp, d. Borş începe s’o încurce : a ostenit; d. Poenaru-Bordea îl în-locueşte. In timpul citirel , bietul d. Caracaş doarme dus, şi răfl face, căci nu aude ob-servaţiunl serioase presintate de dd. D. Sturdza, Popp, C. C. Arion, etc, şi nu votează, cu majoritatea, respingerea acelor amendamente. La 4 1/2 cartea III se votează în total şi obţine 78 bile albe contra 13 negre. D. IV acu aduce legea comunală modificată numai la dou& articole de Senat şi roagă Camera sâ o trimită direct la comi-siune fără a mal trece în secţiuni. Camera admite. Se votează fără discuţiune legea autorizând guvernul s6 emită rentă de 10 milioane pentru fortificaţii. D. I. Bratianu cere cuvântul. D. Dimancea care prezidează, îl res-punde: «Lasă nu le mal spune nimic» şi pune legea la vot. Se proclamă d. G. Dumitriu-Brănişteanu deputat al colegiului al II-lea de Roman. L). N. limes,mi îşi desvoltă interpelarea adresată d-lul ministru de culte asupra afacereî de la schitul Prodrom. "Oratorul spune că părintele Nifon, fondatorul schitului, având sâ se plângă de cine-va de acolo, a trămis pe ucenicul sâu, părintele Anton Focşăneanu, cu scrisori câtre I. P. S. S. Mitropolitul-Primat şi câtre d-nu interpelator. Mitropolitul a trămis pe părintele Anton la Mitocul schitului, aici, In Bucureşti, unde să aibă casă şi masă. La 24 Ianuarie se pomeneşte d. interpelator la Cameră, cu părintele Anton, plîngându-se că a fost dat afară de la mitoc. Inştinţatde aceasta, mitropolitul primat reintegrează pe părintele Anton la mitoc. D. Ionescu credea lucrul sfîrşit; de loc: în adever, pârinttle Anton fusese primit din noQ la mitoc, dar acolo nu i se dedea de mâncare, cel-l-aRl călugări ’l ocărafl, ’1 înjuraQ pentru că este moldovean, ’l scuipau în obraz şi în sfîrşit, protopopul mitropoliei a venit sâ ’l surghiunească şi sfe’l trâmiiă la mouastire. D. Ionescu aleargă la miLropolit, şi a-cesta 7 răspunde plângând : d. ministru a dat această poruncă şi uu vrea s& asculte nimic. (Emoţiune, murmure). Iacă dar un român expulsat din casa sa de câtre d. ministru ai cultelor, pentru câ ast-fel este bunul plac al d-sale. Aci oratorul arată de unde vine necazul acesta asupra părintelui Anton. Vine de la părintele Damian, de care se plângeau scrisorile aduse de ucenicul stariţulul Nifon. (La 7 ore şedinţa urmează). Bedecu. ULTIME IMOlillVUlM AFACEREA DE LA R.-VELCEA (Prin lir telegrafic) R.-Vâlcea 26 Martie, ora 12 50 m. Martorii npnrnrei Martora Domnica, arată că fiind vecină cu Davidescu, a vezut cum de cu vreme, bătăuşii s’au postat la poarta lui Davidescu A vezut a-tacul. Ionescu, câreiumar, spune ca a vezut pe Popeseu rănit, adus de batausi până la cârciuma sa, unde l’au părăsit. Toţi aveau reteveie. Un comisar se uitase cu sabia scoasa. Fârcăşanu, arată că Popeseu era bătăuş de meserie ; la alegeri a slobozit revolvere pe fereastra localului de întrunire. Sinescu constată asemenea existenţa bătăuşilor. Petrache Radul eseu şi Ion Stă-tescu, trecând pe dinaintea casei lui Davidescu, arată că au fost intâm- Eri dimineaţa rechisitoriul procurorului de curte Dimitriu. Acesta vorbeşte cinci ore; caută a proba că Popeseu era om onest, a venit la Rîmnic pentn a lua că leafa şi a fost găzduit la cârciuma lui Dumitrescu. Procurorul spune câ Popeseu a fost insultat de Zu-grăvescu pentru un scaun pe piaţa publică, din care cauză a voit se’l bată noaptea. A doua zi, Zugrăvesc», voind a’şi resbuna, adună o-posiţia, care întreagă l’a secondat, găseşte pe cei-Talţi acusaţ1, cu care pândeşt echiar in acea seară pe Po-pescu, îu care Bonciu trage cu revolverul. Partea civila Din partea civilă, vorbeşte d-nu Vlădescu. D sa anunţă că vorbeşte în numele ştiinţei, şi nu spune de cât banalităţi. Pledoaria neînsemnată. Sera vorbesc apărătorii. Apararea D-nu Lahovari ia cuvântul. D-sa vorbeşte până la 1 noaptea, când se ridică şedinţa până azi opt ore. Pledoaria d-lui l.aliovari D. Alexandru Lahovari a continuat şi a sfîrşit la amiazi strălucita sa apărare din caie iată scurt un rezumat : D-sa a demonstrat goliciunea acuza-ţiuneî, contrazicerile martorilor săi, din depunerile carora chiar s’o. constatat esistenţa bătăuşilor, px’ecum şi convingerea orăşenilor câ un eveniment grav se va produce. Dacă u’ar fi fost vorba de bătăuşi ci numai de un asasinat ordinar, complotat numai In câte-va ore, de unde, cum se poate esplica această convingere ? D. Lahovari stabileşte cum mortul a fost adus de prefect, la care s’a văzut de mal multe ori; cum bătăuşul Po-pescu a pândit pe Davidescu; cum a bătut pe Zugrăvescu, cum aceste toate fapte aii fost văzute şi declarate de numeroşi martori, toţi aduşi de judecător, iar nu propuşi de apărare : Procurorul, de fapt, n’are martori. Continuând, d. Lahovari a redus la nimic prextetul pus înainte de acuzare cum-ca Popeseu ar fi dus o scrisoare la poştă ; de asemenea a nimicit şi es-plicarea dată asupra presenţei Iul în oraş, asupra morţii lui la poarta lui Davidescu. Ast-fel d.Lahovari a arătat câ scrisoarea ce se preteestează că ducea la 11 ore noaptea la poşte, era un raport oficial ce trebuia să fie predat ziua oficiului poştal, cu număr, iar nu să fie pus în cutie nefrancat. Pe lângă aceasta, cutia se gâsia tocmai la locul de unde plecase Popeseu. In realitate raportul a fost găsit Ia mort de primar, care l'a luat şi l’a aruncat în cutia de poşte, dupe moartea Iui Popeseu. D. apărător stabileşte apoi legitima apărare, pândirea acusatilor de către bătăuşi, baricadarea stradelor lăturalnice ş. a. De şi martorii apărării propuşi pentru juraţi şi mare parte pentru instrucţie n’afl fost citaţi, cu toate acestea vecinii locului unde s’a petrecut drama sunt unanimi în constatarea atacului din partea bătăuşilor. D. Lahovari, întrebând care a putut îl mobilul crimei zice : Care e acel mobil ? 0 ceartă la cafanea latre Zu-grâvescu şi Popeseu pentru un scaun? E ridicul a se crede aceasta. Cum ? Cel-l’alţl s’afi putut oare asocia la un asemenea act nebunesc? Bonciu singur a lovit pe mort. Pentru ce cel-l’alţi aQ fost arestaţi ? Ce au făcut a-cestia ? Cu ce se probează complicitatea ? Cu depeşile din Epoca şi recla-maţiile trimise procurorului general In ajun pentru a cere protecţia legilor şi a opiniunel publice. Dar atunci toată oposiţiunea e vinovată. Aceasta e ridicul. Terminând, d. Alexandru Lahovary, într’o peroraţiune admirabilă cere a-chitarea. D-sa nu crede ca juraţii români să comită marea crimă de a condamna pe nişte nevinovaţi. Discursul d-lul Lahovary a produs o adâncă impresiune asupra asistenţei. • Se vede câ d. Eugeniu Stâtescu, găseşte că tot ce magistraţii cari compun Curtea cu juraţi din Vîlcea au făcut pentru a nimici dreptul de apărare al acuzaţilor nu este încă destul, căci d-sa zicea azi unui amic ca desbaterile sunt foarte prost conduse. Am dori se ştim ce s’ar fi putut face mal mult pentru ca d. Stâtescu se fie mulţumit. • Mâine Vineri se va judeca de secţiunea a 4-a a tribunalului eivilo-comercial de Ilfov apelul d-lui N. Xenopol contra cărţii de judecată a judecătorului de pace al ocolului I-iu din Bucureşti în procesul intentat de d sa domnilor A. Balş şi Nicu Filipescu. Apelul d-lui Xenopolu este motivat pe insuficienţa daunelor interese ce i s’au acordat. Data la care apelul d-lor Balş şi Filipescu contra acelei cărţi de judecată se va judeca, nu este încă sorocită. • Comisiuneabugetarăa Camerei s’a întrunit azi pentru a examina bugetul suplementar al ministerului de resbel. Acest buget a fost primit de Comisiune, însă cu multă greutate şi numai după ce d. Ion Bratianu care a asistat la şedinţă a pus chestiunea de cabinet. Primim din Paris o interesantă broşură în franţuzeşte purtând titlul: Cestiunea Orientului şi Franţa (Scrisoare d-lui Clernenceau) de d. Seu lescu. Ne propunem a vorbi despre a-ceastâ lucrare într’un număr viitor. • Comitetul delegaţilor Camerei a primit proiectul prin care Spirido-nia din laşi este autorizată a contracta un împrumut de 2 milioane lei pentru tnbunătăţir! la staţiunea balneară de la Slănic (Bacău). Raportor a fost numit d. Alex. Xenopolu. Proiectul de lege pentru monopolizarea fabricaţiunei chibriturilor a întâmpinat o foarte vie opoziţiune în secţiunile Camerei. Din şapte secţiuni numai trei’l-au primit întocmai, una nu ’l-a primit de cât cu diferite restrictiunj, iar trei ’l au respins cu desăvârşire. D. Dimitrie Guşti, fost ministru, vice prezident al Senatului,a Încetat din viaţă. Rămăşiţele salepăminteştl vor fi pornite diseară cu un tren special la Iaşi. • D. doctor Kalinderoglu, noul profesor de cliuicâ medicala la Facultatea din Bucureşti, nu va Începe cursul seu de cit la 25 Aprilie. • Azi a avut loc la primăria Capitalei căsătoria civilă a d-lui Mihail Laptew, ofiţer de cavalerie cu d-na Maria Eliatte. Urăm toate fericirile tinerilor soţi. La 31 Martie, Curtea de Casa-ţiune va judeca recursul d -lui Sip-somo contra sentinţei tribunalului de Iaşi care T a şters din listele e-lector ale Starea d-lift Mantof s’a îmbunătăţit mult de azi dimineaţă; aceasta a permis se se proceadâ la extrac-ţiunea glonţului din braţ care a reuşit pe deplin. LIMBA ENGLEZA PREDATA ROMANILOR CURS TEORETIC SI PRACTIC IN 48 DE LECTIUNI LUCRATA DE Domnul H. LOLLIOT Profesor la Liceul Sf. Gheorghe Numeroasele cereri din provincie făcute D-lui LollioL pentru a da lectiuni de limba engleza prin corespondenta I’afi hotArtt a publica, in Uomanesle, un «Curs teoretic şi practic a Iimbei engleze» în 48 de lectiuni (o lectiune pe s(îp: tAmAnA). Fie-care lectiune cuprinde: un . udiu gradat asupra pronunţare» . -* de citire, regule de gramaticii u : , un dia- log, un vocabular , i > 1 N-B.—Toate cu\ ■: jitiC de pronunţarea lor figurai Partea corectata a versiunei imn. i. r, i :i -imisA regulat abonaţilor. Preţul abonamentul .ii » , : L. dAti-bili d,înainte —Nici* ei ■ .io a • ;enl nu va fi luată In consid 1 al.;, e iaca a fi insotitA de preţul abona. u Adresa: D-lui H. Lollii BulevardD Ersa* beta, bAile Eforiei. RECOMPENSA B câ căţea neagră, rasă Satei «mu m răspunzând numelui BOB A. fc.- re- compensă bună celui care o ud jee la redacţia ziarului Epoca DE ARENDAT DUDESCU de la Sf. Gheor-glie viitor moşia proprietatea d-lul Al. Niculescu din judeţul Bră- ila, plasa Balta, tn întindere de 6,200 pogoane, având garaDudeasca chiar pe dânsa pe linia FĂURE1—ŢĂNDĂREI. Doritorii se pot adresa la d-nu proprietar tn toate zilele de la orele 10 dimineaţa până la 2 ore seara, Strada Dionisie, 56. (10). | www.dacoromanica.ro 4 FPOCA — 27 MARTIE c 5» nm L3 NOUVEAUTES Le muGNIFIQUE ALBUM ILLUSTRt renfermant 587 grawres inedites de Robes. Confectlons, Articles pour loilettes de Dames et Knfants, VOtements pour Honiines, etc., ainsi que la nomendature de tous Ies tissus en Soierles, I-alnaffes, lndlennes, Toiles etc.etc. Vient de e si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR ,Vo. 18, Strada Piaţa Afnzi, No. 18 Aranjat din noii foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Cazinul Iuri nunţi etc. se închiriază pentru ba- DE ÎNCHIRIAT I)e la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. HIOTT din Str. I nterannlVo. 15, mobilate si ncmobifate având 22 camere, grajd de 10 cai. şopron de 5 trăsuri 2 pim uiţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Asemenea şi de arendat «ie !a Sf. Ghcor-ghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar in toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele oseara. DE VENZARE 200 pogoane moşie, tn apropiere de Bucureşti cu trăsura o oră şi 18 minute cu calea ferată. Doritorii să se adreseze calea Plevnei No. 57. MEDALIE DE AUR Viena 4MK3 Autorisata de consiliu deliygiena si salubritate DEN tTl I N A ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu a. id salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boaMe gurei si ale gingiilor. " Ele conserva dinţii si da gurei un miros f plăcut. ţ Preţul: i flacon, denlalina 3 franci; 1 cu-ţ tio cu' prafuri 2 franci. « Depăşite la Bucureşti; F, IV. Zvrner, I. O-ţ vesa, liruss Stela si Branndus— Umila Fabini, * —Botoşani, llajnal, — Dorohoi, llague._ DE VENZARE O MARE CANTITATE I»E BUTOAIE DE ULEIURI POTRIVITE PENTRU APA DE PLOAIE ,,STELLA“ Fabrica ele sepun Calea Viclorei, 60. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL JVo. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată tru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. pen- SE CAUTA 80,000 «le franci asiguraţi într’o moşie. Pentru orl-ce desluşire ase adresa la biuroul d-lul avocat Alecu A.Balş, 24 s’rada Dreaptă, tn toate zilele de la 8 la 10 dimineaţa şi de la 5 la 7 ore seara. CASSA «lin Slrmla Academiei, coltul It iilcvardnliii, se Închiriază de la Sf Gheorghe viitor. Aseadresa Satr-da Batişte No. 11. M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culişti. Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminei, asemenea şi lot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. DE ÎNCHIRIAT In Strada Sfântului I011 nou No. 13, lângă piaţa-mare. Se Închiriază de la 23 Aprilie 1838, două case, una mare în funndul cur-ţei se cQmpune din cinci camere pentru stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivniţă şi gradină. Una mică lângă stradă se compune din trei camere pentru stăpâni, una pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru inform'® ţiu ni a se adresa d-lui N. A. lacovaki Strada Mercur, 4 bis de la ora 12 până la 2 dupe a-miază. ___ _ (15—8) MIM STlESTl ea puţuri de păcură, locuri de arat, fâneţă inaşuri şi o moară ; se dă în a-rendă de la 23 Aprilie viitor 1887. Doritorii se vor adresa la doamna Ca-tinca Em. Crupenski în Roman. II EU CTIiniTklT de curs superior a-U N Ol UUt.fi I vândcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiuni de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA MAX FISCHER GALAŢI Str. Mare No. 33 BUCUREŞTI Strada Patriei ■ No. 10 ANUN CIU VAR GRAS im; ca ia iF.it a In ori ce cantităţi, şi de cea mai bună cualitate, se găseşte de vânzare la gara Doftana lângă Cftmpina. Preţul este de 23 l«l o mie «le Kilo -grtme sau 200 lei vagonul «le IOOOO Kilograme. Pentru orl-ce informaţiuni sau comande a se adresa la d-1 C. Cariagdi la Doftana (15-10) primfBvâ raţie caii. tatea cea mal buna, foarte curat, s,. aba dc vânzare la proprietatea Cam-pineanca un chilomelru departe de oraşiul Focşani. CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 26 Martie 1887 SA MANTA DE IN VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . 94 1/2 5 0/0 » română perpetuă. 6 O/OOblig. de Stat(Rur. conv.) 84 1/2 impr. cu prime Bucur, (lei 20) 34 7 0/0 impr. Munic. Emis. 1833 70 1/2 10 lei Oblig.Casei pens.fi. 300) 200 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 88 1/4 6 0/0» » » 7 0/0 » » » 911/2 5 0/0 » rurale » 85 1,4 7 0/0 >. » » 101 1/2 Aur contra Argint sau bilete. 17 1/2 951/4 85 1/2 37 7l 1/2 210 82 1/4 98 1/2 86 102 1/2 18 0/0 SZ. RAŞCA ’-S- GRADINA se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATIŞTE No. 11. rtr trnWTADU Uă casa situata în strada DE V EHZiiLIlE Taurul N-o 6 cu patru camere, dependinţe, grajdu şi şopron, putu şi curte pavata. Doritorii se vor adresa chiar acrlo. (10-2). DE VENZARE{ """"° dresa Stada Batiştea, No. 11 DE VENZARE rMA5AR1 si II* 11*15 prasila, MANZI, CAI de Al riUIAliE anlrenati «Ic pur singe englezesc. A se adresa ia d. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov). ■X«X X xo •X' p. p. Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca am primit pentru depoul nostru eentral CA. EA VICTORIEI NO, 66. ViSA-VIS DE PALATUL REGAL 1 \ h a hi: traaspoht di: NO UT ATI PENTRU PAŞTI recomandam rn deosebire O BO îATA COLECTIUNE DE OUAdePASCI DE SĂPUN, PAIE, CRISTAL (le ls« cele mai Niniple a Io bani pAnu la eele mai elegante asemenea recomandam bogatu nostru asortiment de PARFUM ENGLEZA SI FRAACESA de la fabrica noastra proprie ARTICOLE DE TOI LE TA SI DE LUX PRECUM SI BIJOUTERIE NEMERITE PENTRU CADOURI CB PRIXHKI Honl lt vn: Asigurând un serviciu prompt si conştiincios, rugam pentru o numeroasa visiLa. Cu deosebita stima „STELLA‘‘ Sepii isciie si Parfumcrie. X # X /f DR STAUCEANU Piatza-Amzi No. 2 w BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia—2. Electrizare -3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. MasajiQ sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur..................2.50 1 Bae de putină cp şi fără duşe . 2.— medicamente................1.— I duşe rece sistematică cu basin BAI DE ABUR SI DE PUTIJU Notă 1. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 oro seara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea nr IMrUIDIAT Casa din strada Ut IN UlT Ini HI Sfinţi Apostoli No. 42, cu două ătage, aproapede clieuri. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74. SE CAUTA UN POST cornptabil la o moşie sau si ambele. Informaţii Strada Târ-goviste HI. 15—2. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DF ASIGUR. IN BUC.RES I Capital social . . . G,00«»,000 lei Prima emisiune . . 3,000,000 lei Din care ... 4,000.00» >, ca fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată. RE SERVE DE PREMII si FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI , XATIOXALA» AS1GLKA: în contra iuccutlialui,grindine!.spargci-ei geamurilor, in contra daunelor de transport precum Şi valori. Asigurări asupra vietei omului se primesc in toate combinatiunUe usitate, precum : cas do moarte, supra vieţuire, zestre si rente. „Naţionala-- a plătit până la linele anului 1886 in diferite rarnure de asigurare peste lo,000,000 lei despăgubiri, llepreseutauta generata Strada Smardan, No. 18 Direcţiunea generala Strada Carol 1. No. 8. POMI RODITORI ALTOITI di; diferite specii DIN CELE MAI Renumite calitatijsi difer, etati se afla de vanzare __________LA __________ GRADINA] Aiurnita Braslea (WL URMII Sub Icoană Str.PolanaNo.iOi Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: Medalie de aur" la con. ursul agricol al oomitiului de Ilfov în anul 1881 si 1882, pentru noile varietati de pere renumite: REGELE SI REGINA ROMÂNIEI, NI IHA I EFtVU. ŞTEFAN C tl A / ti SCL. precum si pentru alte specii Asemenea premiat cn primul preţ: ,,Diploma de onoare clasa l-iu" si la expoziţia Cooperatorilor români în anul 1883 pentru mai multe varietăţi şi cablaţi de diferite fructe. Sunt 28 ani de când ma ocup cu pornologia, pus fiind in dorinţa unul scop. Dorinţa scopnlui meu a fost si este, ca sa vad întreaga Itomănii d'afi Imbracata cu cele mai bune fructe din toate speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State în privinţa calităţi Jructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, m’am hotarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei de a fi pe viilor numai cu jume-tale prelz, ca prin aceasta reducţiune sa poata a cumpără oricine, iar pentru cele 15 specii de pere, produţiuni noi ce nu se prevede in catalog, adica degete si Regina Românieit Miliai Bravu, Stefan-cel-Mare s. c. I. acestea se vindeau eu 10 lei pomul,acum insa va li numai cu 3 lei. Preţulpomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adre:a prin epistole la zisa gradina si indata 11 se va trimite.— Tinpul plantatului pomilor pentru primavara a sosit, si cu cât pomi se va planta mal de timpuriu cu atâta este mai bine.— Domnii amatori sunt rugaţi a’mi trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a ie rimile la timpul cuvenit. ULTIMA ORA DIN NAUNTRU Primim din Râmnicu-Vclcea urmă-torea telegramă : După d. Lahovari, pe la ora 1 azT, a luat cuventul d. Vasile Lascar. D-sa spune că nu se poate tăgădui acestui proces caracterul iul politic şi apucându-se să facă politică să pune de atacă guvernul consei viitor. > El cere condamnarea tutulor inculpaţilor şi mai ales condamnarea lui Zu-grăvescu care nici nu avea măcar arme şi nicî nu s’a atins măcar de Popescu. El cere asemenea condamnarea lui Davidescu care nu avea de cât un baston în mână. Acum vorbeşte Columbeanu procurorul general. Probabil că diseară.să se sfîrşească. Condamnarea este sigură : ştiţi cum e compusă comisiunea. D. M. Theodoreanu, deputat de Argeş, care a venit azi de la Piteşti zicea că şeful de gară de la Piteşti spunea că inculpaţii de la Velcea aO fost toţi condamnaţi, unii dintr’âuşii la 15 ani şi alţii la 8 ani muncă silnică. Această ştiree neîntemeiată, căci la ora când publicăm aceste rânduri des-baterile urmează încă şi verdictul prin urmare nu e dat. Se poate Insă ca acest verdict să fie cunoscut de mal nainte şi chiar să fi fost transmis din Bucureşti juraţilor din Velcea prin Piteşti, în cât şeful gărei Piteşti se fi putut afla şi densul verdictul. Guvernul va presinta un proiect de lege cerend autorizaţie de la Camere ca să poată în timpul când parlamentul nu ţine şedinţe, să încheie conveiiţiunl comerciale provisoriî, fără votul corpurilor legiuitoare. D. Kogâlniceanu a declarat că va combate foarte energic acest proiect *e^e’ _ Şedinţa Consiliului mio ştrilor, ţinut azi sub prezidenţa d-luî I. Brătianu a a fost consacrată Întreagă chestiunilor de politica exterioară. Nimic nu a transpirat despre rezoluţiunile luate. Se zice că delegaţii români pentru negociiiţiuneaConvenţiunetdecomerciii cu Austro-Ungaria, părăsesc Viena mâine şi vor fi în Bucureşti Sâmbătă. DIN AFARA Viena, 7 Aprilie. —Jurnalele anunţă azi că lungi întrevorbiri aii avut loc erl între delegaţii români şi a! Austro-un-gariel în privinţa convenţiunel comerciale. Şedinţa a durat 4 ore. lntrevorbirile sunt suspendate şi delegaţii români vor pleca la Bucureşti pentru noul instrucţiuni. Se vor în- toarce peste câte-va săptămâni. Nu trebue conchis din faptul plecârel lor că negocierile sunt rupte, dar câ încheierea unui tratat de comerţ întâmpină încă mart dificultăţi. Moscova, 7 Aprilie. — Mitropolitul sărb a celebrat la catedrală un serviciu în onoarea Bulgarilor împuşcaţi la Rusciuc şi Silistria. Erau de faţă: guvernatorul Moscovei şi 200 oficerl ruşi, dd. KatkofT, Gruief, Dimitrief şi alţii. Mitropolitul a pronunţat un discurs în care a glorificat pe Bulgărit morţi pentru cauza slavă. Seara a avut loc un banchet sub preşedinţia guvernatorului din Moscova. După banchetul, Bulgarii pre-senţi au adresat Ţarului o telegramă pentru a l cere liberarea patriei lor. Ţarul ariirespuns felicitându-I pentru zelul lor patriotic. Solia, 7 Aprilie. D. O’Conor, agent diplomatic al Engliterel, a plecat azi dimineaţă. El va fi luni la Londra. (Atjnţiea UavasJ. Viena, 7 Aprilie.—Se zice că şederea îndelungată a Mareşalului Ali-Ni-zami-paşa stă in raport cu misiunea sa de a trata cu oamenii politici despre o apropiere u Sultanului de puterile centrale. El a şi avut mal multe conIVrinţe cu contele Kalnoky pentru acest scop. Madrid, 7 Aprilie.—Ziarul Epoca vorbind de discursul ce d. Jules Ferry l’a toştit la Alger,zice ci politica, Fran-ciel în cât priveşte hotarele Marocului dă loc la vii temeri din partea celor-l’alte puteri mediteraniene. Fetersburg;, 7 Aprilie. — Se lele-grafiazâ din Herat câ mii de lucrători sunt ocupaţi la lucrări de fortificări ale oraşului sub direcţiunea unor ofiţeri englezi. Generalul KomarofT a cerut cu stăruinţa instrucţiuni guvernului. El constată că se concentrează numeroase trupe afgane şi se plânge de atitudinea lor provocatoare faţă cu Rusia. Londra, 7 Aprilie.— Consiliul fede-raţiunel naţionale liberale s’a întrunit şi a adoptat o resoluţiune care blamează legea de coerciţiune pentru Irlanda. Dublin, 7 Aprilie.— Poliţia aă arestat 26 tineri care s’au găsit armaţi cu revolvere. Madrid,7 aprile. — Jandarmeria a surpr ns trei trăsuri cu muniţinl ce treceau fruntariile. Se vede că aceste muniţiunl eraă destinate carliştil' l*aris, 7 Aprilie. — Ziarul La Repu-blique francaise zice ca Irlanda ab soarbe prea mult pe Englitera şi < Impedică să joace pe continent vechii săi rol de mare putere. Agenţia Liberă NUVELE FINANCIAR Napoleonul la Viena a căzut la 10,85 Rentele sunt sta(ionare. Creditele n fatalt 281,10. Agiu 17.60. In Bursă nu s‘a încheiat astâ-zi ab-o'n , nici o operaţiune. SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL Sâmbătă 83 Martie R0Z1-MAGICA MARE FEERIE MARELE CIRC SIDOtT IN FAŢA BĂILOR MITR' Strada Folitzji IX I O * Hf.Kr MARF tPRESENTA'.t o >rogxatn suhi ubat cXTRAOBOINARA .^i si S A in Io tv t ti d I G H - L I F E iiUEA CASA LA 11/2 SEARA lk .RUTUL IA 8 1/2 ORE SERA se va întoarce ' i inâtate la 30 Martie. 1 i • gratia /Jurului «EPOCA* www.dacoromanica.ro