ANUL II No 400
O SINGURA EDITIUNE
JUOI, 26 MARTIE (7 APRILIE; 1887
LA
15 BANI NTJMEF'UL
ABONAMENTELE
NCEP LA 1 31 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE
IN BL'CL’HESCI La casa Ad:nini9tratiunei l> TARA: Prin mandate poştale.
Pentru ! an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei I\ STRi:i\ATATE: La t«atn ofileiele pos tale d:n Uniune, prin roarda'.e poştale Pentru 1 an 5oK>i <; luni în le,
LA PAHlSi Segasesto jurnalul cu ISCeni. numerul. Ia Kio9c-ul din nif Woîiimartre i i'.l Bulevardul S«. Germaln No. HI.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZ»
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
Ln Paris: la Agrnce Havns, place de la
bour se, S.
Agrnoe Lîbre, rue Notre Dame des Victoires SO, (Place de la Bourse) pentru Paris, Kraneia, Germania, Austro-Un{;aria, Italia si Marea Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia £ lei linia
50 BANI UN NUMER VECHib
GriGORE VENTURA
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
Prlm-redactor responsabil
No. 3.—Pia,ta Episcopiei.—No. 8.

am

AFACEREA DE EA RIMNICU-VELCEA
0 CONDAMNARE TICLUITA
Cititorii noştri pot vedea,mai la vale toate amănuntele ce le-am primit, privitor la afacerea de la Rîmnicu-Velcea :
Precum se poate constata nimic n’a fost neglijat ca se se asigure condamnarea celor cinci inculpaţi, pe care d. Stâtescu, într’un act oficial, încă de acum şease luni, îi califica de culpabili de omor cu pdndire.
Dupe depeşa confidenţială trimisă eri de administraţie guvernului, prin care se zice că e bună speranţă ca inculpaţii să fie condamnaţi, trebue se ne aşteptăm ca dintr’un moment într’altulseprimim ştirea despre condamnarea celor cinci nenorociţi şi vom vedea pe prefectul Simulescu trimiţând telegrafic felicitări d lui Ion Brătianu, fiind-că cinci oameni nevinovaţi, dar vrăjmaş’, aii putut fi condamnaţi şi trimişi la ocnă.
Apoi vom asista la festivităţile preşedintelui Crăsnaru, menite acelebra cum se cuvine, o zi atât de glorioasă. Lucrul va fi uşor. Toate pregătirile erau făcute încă din Decembre, şi serbarea a fost numai amânată. Lumânările sunt gata în dulapuri, şampania şi vinul de Drăgăşani aşteaptă în pimniţa lui Simulescu, invitaţiile sunt tipărite, numai data rămâne de schimbat.
Şi în adever are şi de ce se se bucure Colectivitatea.
La Velcea, regimul se răzbună de înfrângerea ce a suferit în afacerea Oroveanu.
Şi apoi nu e numai atât. Aci e şi un mare principiu de salvat.
Aci e pus in cestiune marele principiu pe care se reazămă colectivitatea, idea-mamă a regimului, idea cea mare a domniei brătianiste, la grandepensie du rîgne, cum zicFran-cezii.
E vorbă da se şti dacă un cetăţean are dreptul sau nuda se apăra când e atăcat de bătăuşi, sau dacă principiul inviolabilităţii Înscria în Constituţie, trebue întins şi bătăuşului, care în adever e rege astâ-zl sub regimul sub care trăim.
Sofia 5 Aprilie.
Cadavrul archiepiscopulul bulgar va fi transportat azi din Giurgiu la Rusciuk cu iachtul princiar escortat de flotila bulgară. Toate autorităţile civile şi militare vor asista Ia ceremonie.
Rămăşiţele defunctului vor (1 apoi transferate cu mare pompă laTârnovaşi îngropate în biserica St. Cons'antin din acel oraş.
Berlin, 6 Aprilie.
Consiliul federal a ratificat modificările făcute la t Mart!e convenţiunel comerciale încheiată între Germania şi România.
Berlin, 6 Aprilie.
împăratul a făcut azi după amiazl prima sa preumblare în trăsură de la recenta sa boală-
Berlin, 6 Aprilie.
Comitelui asociaţiunel generale pentru apărarea intereselor naţionale germane, a liotărît a organisa tu toamna a-nulul 1889 o primă exposiţie colonială germană.
Paris, 6 Martie.
Senatul a respins proiectul convenţiunel de comerţ cu Grecia.
Paris, 6 Aprilie.
Camera şi Senatul sau amânat până la 15 Mal.
Paris, (5 Aprilie.
«Journal des Debats» rlesm inte depeşa din«Standard,»carezice că contele deMon-Lebello, ambasadorul Franţei la Constan-Linopol, ar fi făgăduit sprijinul Francei,în caşul când propunerile Iul Sir. D. Wolf, relative la cestiunea Egiptului, ar fi respinse.
D. Monlebello a făcut cu atât mal puţin această propunere cu cât guvernul fran-ces n a fost chicmaUn mod oficial a e-mite părerea sa asupra proposiţiunilor englezeşti.
Vama. 6 Aprilie.
Azi dimineaţă, un Te-deum solemn ln onoarea prinţului Alexandru de Batten-berg s’a cântat în principala biserică din Varna înaintea unul numeros public. Gar-nisoana a îost representată de un detaşament miliLar.
La amiazl, a avut loc un banchet or-ganisat de comitetul «Bulgaria prin ea însăşi.» Numeroase toasturi aQ fost ridicate prinţului Alexandru, căruia s’a trimes o adresă prin telegraf.
AGENŢIA LIBERA
Petersburg, 5 Aprilie.
S’a respândit sgomotul că guvernul Ţarului a protestat pe lângă marele Puteri în privinţa Înarmărilor fortificaţiunilor ce se fac la Varna unde s’au aşezat tunuri Krupp.
Wasing-lhon, 5 Aprilie.
Republicanii au reuşit în alegerile din urmă ce aO avut loc în statul Michigan.
Senatul a adoptat creditul suplimentar de 1,600,000 dolari pentru încuragearea pescăriilor maritime. S’au schimbai oare-carl observaţiunl în privinţa dreptului de intrare asupra vitelor.
CESTIUNEA ZILEI
TELEGRA M E
AGENŢIA HAVAS
,	Soliu, 5 Aprilie.
Unul din comitetele create de curând pentru apărarea independenţei naţionale a sfătuit pe toate cele-alte comitete de a profita de aniversarea nascerel prinţului Alexandru, primul prinţ al Bulgariei, pentru a proclama independenţa ţârei şi regalitatea.
Guvernul aavisat comitetele că aseme-neademersurî uu suntde locdecompetenţa lor; că cestiunile politice de acest gen suut reservate numai corpurilor constituite de stat şi că în interesul ţâre! comitetele trebue să se abţiede la asemenea manifestări.
Guvernul, lncomunicarea sa comitetelor, adaugă că este imposibil de a tmpedica populaţi unead’acelebra«motuproprio» aniversarea nascerel prinţului Alexandru ; darlncunosciinţoazâadministraţiunilepu-
bJice că nu va Ji serbare oficială.
SCANDALUL DIN RIMNICU-V£LCEA
Nu mal putem chema afacerea de care ne ocupăm în rândurile de faţă de cât scandalul de la Vâlcea, căci numai proces nu e. O afacere în care partea civilă dirige desbate-rile, insultă, împarte martorii după plac, o afacere în care juriul e compus pe jumătate din funcţionari, o afacere în care nu se citează mal bine de o sută de martori propuşi la timp de apărare, această afacere nu e pro-. ces, e curat scandal, e cea mal sfruntată palmă dată bunului simţ şi drepturilor cetăţenilor. Justiţia cL-iuT Stătescu, această bătrână curtezana care avea până acuma pretenţia d’a păstra aparenţele, a înlăturat or-ce pudoare.
Curtea şi cu ministrul justiţiei sunt demni unul de altul, şi fie-care dintre el e oglinda fidelă a celui-l’alt. In evul medio se credea că putregaiul da naştere la nişte fiinţe monstruoase, şi ştiinţa modernă distrusese această credinţă. Dar vedem acuma cât era de întemeiată, când răsar din materia putredă a
colectivităţel un ministru ca d. Stătescu, şi o curte ca cea din Vâlcea.
Mal bine făcea ministrul nedreptâţeî publice să ordone ex officio osândirea acuzaţilor de cât să însceneze sinistra farsa, tragica zeflemea de la Vâlcea, care nu poate servi la nimic de cât a întipări mal adânc în toate inimele din ţara noastră, dispreţul şi ura în contra curţel din Vâlcea, în contra magistraturel colectiviste, şi mat ales, în contra numitului Stătescu.
Glasul puternic al d-Ior apărători n’a găsit nici un răsunet ln conştiinţa deja........
luminată a Curţel. Avea-vor mal mult succes faţă cu juraţif, în fondul afacerel? Nu voim a prejudeca nimica, dar ne temem ca nu cum-va cărţile pe care se va juca libertatea celor cinci acuzaţi, să nu fie măsluite. Şi dacă acuzaţii sunt condemnaţl, dacă această ultimă infamie se îndeplineşte, dacă districtul Vâlcel, atât de încercat până acuma, e silit să bea până la drojdie şi acest pahar, dacă Înalta Curte va fi pusă ln imposibilitatea d’a casa această sentinţa A la Jeffries, atunci remâne Vâlcenilor un ultim mod de casare a sentinţei, un ultim recurs.
Toţi ceî care ab încă ceva energie şi ceva iubire de ţară vor fi lângă dânşif. Resistenţa, resistenţa violentă, brutală, neobosita, în contra administraţiunel trebue să devie u-nica preocupare a Vâlcenilor, precum şi a tutulor Românilor. Să nu se mal facă goană de lupi în Vâlcea, să se facă goană de Simulescu.
AFACEREA DE LA R.-TELCEA
Primim de la Rîmnicu-Vâlcea următoarea telegramă:
R.-Vâlcea, 25 Martie, 9 ore 35 m. dim.
A început ascultarea martorilor acuzării.
Martorul Ion Guran spune că la ţară, Popescu dormea când la dânsul, când la scoală cu copil. Martorul nu ştie carte, afirmă inse că Popescu era bun dascăl.
El recită o lecţie mal mult de cât depune.
I). Al. Lahovari întreabă cu ce lucruri a plecai Popescu când a renii la Rîmnicu- Vâlcea.
Martorul răspunde-, cu două rânduri de haine.
La Râmnic un rând nu s'a găsit.
Martorul Iorgu Dumitrescu, curciu-mar spune că Popescu a /ost găzduit la dânsul la Râmnic. El a venit Joul şi a murit Vineri.
Martorul n'a declarat aceasta de cât două luni după moartea lui Popescu. Instrucţia a căutat două luni până ce găsit această cornplesentă gazdă.
Martorul Dincă Costinescu declară că a fost cu substitutul până la cârciuma unde a murit Popescu.
El spune că mortul a declarat că Zugrăvescu şi Davidescu iau omorît; cu toate că instrucţia probează şi acu-saţil toţi declară că Bonciu şi Aposto-lescu aii dat focurile.
Preotul Panaitescu spune că, în seara omorului, Zugrăvescu l’a întrebat, arătând pe Popescu, daca 7 cunoaşte, căci are înfăţişare suspectă. In acea seară erau mulţi săteni pe piaţă.
Martorul Mihai Maldăr eseu, comisar, declară că a băut îii^seara morţii cu Popescu, care a plecat să ducă la 11 ore seara o scrisoare la poştie.In urmă a auzit revolvere, a alergat si a găsit pe Popescu în agonie.
Locul de unde a plecat Popescu era tocmai in apropiere de o cutie poştală.
Pentru ce nu a depus scrisoarea a-colo?
Căpitanul Seculescu mărturiseşte că in seara morţii Iul Popescu, a vă-
zut pe piaţă lume şi agitaţie extraordinară.
El depune că Davidescu a spus că să vor întâmpla lucruri mari, căci sunt bătăuşi. Davidescu părea în-grijat.
D. Lahovari întreabă daca prefectul îl a cerut călăraşi în seara aceia?
Martorul declară că a primit cererea cam cu o Lună înainte (nu şl aduce bine aminte data) şi a ilat poliţii călăraşi concentraţi extraordinar.
Pentru data cererii să cer registrele sale.
Şedinţa să ridică la 1 noaptea.
PATER RADU
DIN
PROPAGANDA PAPISTA
încă de la începutul anului trecut, o scrisoare din Roma ne prevestea venirea în Bucureşti a unul preot uniat, ordinat prin grija Propagandei Fide^nume pentru misiunea papistă din România. Prin acea scrisoare noul misionar era arătat ca un papist exaltat, înzestrat cu o gură foarte bogată şi ferecat la sumeţia jezuitică ; dar covârşit de setea d’a ajunge ar fi lipsit adesea de calcul la suirea scărel ideale.
Aceste trăsuri caracteristice n’a întârziat a le desvălui d. Radu, odată cu o-ploşirea sa la ordinariatul papistaş din capitală.
Intr’adevăr, când în Maiu trecut de-bută în public pe amvonul dupe strada Fântânei, acest apostol al rezvrătirel credinţei strămoşeşti a neamului săti, într'un moment de exaltare mărturisi; că Monarhul suprem care conduce destinatele lume! catolice-laline, ’l-a orîn-duit a propaga învăţătura Bisericei sa le în România. Pentru care, mulţumeşte cu înfocare Papei care putea să’l tri-meaţă în Africa, Oceania sad la capătul lumei L...
D’atuncI d. Radu, n’a cruţat nici un mijloc spre a atrage privirile lumei române asupră’l. Urmare ce dădu loc, mal cu seamă dincolo de Carpaţi la multe şi osebite comentarii ce se pot rezuma în fraza Telegrafuluî-Român:
«Toată lumea condamnă faptul intră-rel în serviciul Episcopiei papiste şi procedura paterului Radu In Bucureşti».
lnsă’şl Tribuna,care gustă prea puţin Ortodoxia şi în orî-ce caz, dacă nu pro-povădueşte Unătia nu e nici între combatanţii împotriva papizmuluî, a fost nevoită să susţie o vie polemică asupra misiunel paterului Radu, declaren-du-se nedomirită asupra poziţiunel ce ocupă acesta la Arhiepiscopia romauo-natolicâ din Bucureşti.
Ne pare rău, că spaţiul nu ne lngă-due a reproduce în întregime interesantul articol pe care ’l consacra Tribuna, în numărul el de la 22 Octombre 1886, părintilui Radu. Dar pentru că ne propunem a fixa odată pentru tot-d’a-una pe cititorii noştri, asupra cau-sei pe care o deserveşte d. Radu, cu un zel atât de condamnabil din puntul de vedere naţional, vom estrage din citatul articol al distinsului nostru confrate din Sibiu următoarele rânduri:
«Tocmai de aceia însă ne simţim oare cum strlmtoraţl, când vedem, cum unii dintre preoţii români crescuţi prin seminare catolice uită tradiţiunile marilor fruntaşi al bisericii lor şi se Îmbracă întocmai ca preoţii romano-catolici, Îşi rad barba, ba se simt mângâiaţi, când pot servi la vre-un altar latin alaturea cu preoţii romano-catolici.»
«Aceşti preoţi II înstrăinează pe Români de biserica greco-catolică, ba Înstrăinează chiar şi pe credincioşii lor. Românul ţinela tradiţiunile părinţilor săi şi nu acum e timpul să producem perturbaţiunl sociale prin silinţe con-
trare tradiţiunilor neamului nostru.»
«Rea şi numai rea poate dar să fie impresiunea, pe care o produce funcţionarea Părintelui Radu la archiepis-copia latină din Bucureşti, şi am avut cu toţii ocaziune de a ne convinge, că s’a produs oare-care turburare ln spirite şi a fost funcţionarea Părintelui Radu exploatată contra bisericii greco-catolice.»
A
«De aceea am crezut, că trebue să nu facem pe românii greco-catolicl responsabili pentru zelul inoportun al părintelui Radu, şi am zis, că nu înţelegem, cum părintele Radu, preot din archidie-cesa română a Albel-Iuliel funcţionează la archidiecesa bulgărească latină din Bucureşti».
«Vine acum părintele Radu şi ne spune într’o corespondenţă datată din Bucureşti şi publicată în Revista Catolică, fascicolul VII—VIII,—că a fost trimis la Bucureşti de propriul săd archi-erefl, adică de înalt Preasfinţia Sa părintele Mitropolit Ioan Vancea».
«Nu cercetăm, de ce trebuia neapărat să se spună aceasta. Dar, dacă părintele Radu o spune, putem să o spunem şi noi,— căci adevărat trebue să fie».
«Adevărat este, dar de aici nu urmează, că este şi bine».
«Suntem dintre admiratorii, dintre cel mal sinceri veneratorl ai actualului mitropolit din Blaj, pe care îl punem mal presus de toţi archiereil români azi în viaţă. Mal mult nici chiar părintele Radu nu poate să ne ceară».
«Cu toate aceste,—oameni suntem cu toţii,—poate să greşească şi înalt Preasfiinţia Sa».
«Şi ne luăm voia de a fi de părere, că a greşit înalt Preasfinţia Sa, când ’l-a trimis pe părintele Radu la Bucureşti:» fost reu ales si timpul,— poate chiar si omul..........»
Judecata aceasta, pe cât de nepărtinitoare p'atât de dreaptă, ar fi trebuit să îndrumeze pe.calea patriotică pe d. Radu şi să’l facă să simtă misiunea odioasă ce ’şî a luat între Români ! Dar simţimintele naţionale, scutul cărora nu lipseşte a’l Invoca ln public paterul Radu, sunt înăbuşite, dacă nu cu desăvârşire atrofiate în fiinţa sa, de calitatea misionarului papist. Şi aceasta este atât de adevărat, că într’o convorbire cu un Arhiereu ortodox, întrebat de acesta asupra situaţiunel sale ln cler, d. Radu a zis, că nu e nici călugăr nici preot mirean, şi că depinde d’a dreptul de Papa, deci e misionar. Noi vom adăoga că trebue să fie iezuit, căci numai aceştia pot ocupa o poziţiune atât de exteritorializată !...........
D’altminterî, procedurad-luî Radu în lucrarea sa de propaganda, trădează a-pucăturile subversive ale Iezuiţilor. Aşa în Iulie trecut, a izbutit a strecura în Voinţa Naţională, un articol—reclamă pentru şcolile papistaşe, de care ne-am ocupat la timp, şi prin care paterul Radu, pe d’o parte lăuda patriotismul acelor şcoli, iar pe d’alta sufla intrigă contra celor-l’alte institute confesionale străine, ponegrind mal cu seamă şcoala Protestantă I.....
D. Radu cunoscând tradiţionala blln-deţe, cuviincioasa primire, zmerenia şi umilinţa Arhiereilor noştri!, a bătut, nepoftit, la uşele tutulor Episcopilor ortodocşi şi a fost primit cu acea caracteristică bunătate. Dupe una, două, trei vizite, pater Radu avu îndrăzneala şi nesăbuita necuviinţa, de a vorbi Arhiereilor noştri! despre excelenţa Papizmuluî şi ale încerca cugetul pentru
CnâtieI... Mal mult de cât atâta, d.
Radu a mers cu cutezarea până a se furişa ln redacţiunea Bisericei Ortho-doxeRomâne, organul oficial al Sf.Sinod, depunend spre publicare, sub un pseudonim, unarticolln aparenţă nevinovat, dar care învederat urma să’l slujească de act justificativ câtre Propaganda Fide, pentru lucrarea sa rezvrâtiloare ln Biserica noastră naţională.
Se înţelege de sine, că Prea Sânţiţil noştrii Ierarhi nu s'ad turburat de loc, de neruşinarea acestui misionar su-meţ, mărginându-se a însărcina pe servitorii lor a face cuvenita priimire pe viitor misionarului papist.
www.dacoromaoica.ro
EPOCA — 20 MARTIE
Dar, pater Radu nu e om care sS dea înapoi’, nu doar degeaba e discipolul lui Loyola! Văzându-şî Insinuările respinse de clerul nostru, se aruncă cu îndărătnicie asupra Societăţi:! noastre literare şi se puse să cultive relaţiunl cu persoanele marcante din sferele diriginte. In sfîrşit, ceru şi obţinu a fi prenumerat între membrii Atheneulul, anunciănd, cu reclamele obicinuite or-dinariatului papistaş, o conferinţă ce avea să o propue Duminica trecută publicului capitalei... Dar entuziasmul cu care ’i a fost salutată apariţia la tribuna Atheneulul '1 sili să părăsească, cam în fuga mare, incinta templului ştiinţei, fără să fi putut măcar să’şl înceapă conferinţa!....
Nu ştim ce învăţăminte o trage pentru sine d. Radu, din aceste neplăcute aventure. Cât pentru noi, ne stă pe suflet să o spunem sus şi tare, că Bu-cureşteniî nu văd în d. Radu, pe urmaşul lui Şincai, Major, Klein, Şulutz; nici chiar pe discipolul întru tot veneratului Canonic Cipariu, membru al Academiei române, ci pe pater Radu din propaganda papistă, care se ne-voieşte cu o sîrguinţâ vrednică de o cauză mai bună, a semăna zizania în poporul român, pentru folosul unei puteri străine.
Ne place a spera încă, ca d. Radu, se se va convinge de zădărnicia misiunel sale printre noi şi ca ne va lăsa pacea, a cărei întemeiare trebue să fie întâia datorie a unui adevărat preot.
Baba-i\ovak
BULETIN EXTERIOR
KATKOFF
Cele ce se petrec în Rusia a ti o mare însemnătate în acest moment, căci de la atitudinea Imperiului de la Nord a-târnă în mare parte dacă vom avea pace sad resbel.
Sunt astă-zl în Rusia două curente puternice care se luptă unul contra altuia. Primul este curentul filo-german ce există încă In cercurile oficiale şi care este representat de d. de Giers. Acest curent voeşte ca politica rusească să urmeze calea pe care a mers până acum, adica, să se razeme pe o înţelegere cu Germania; cel-l’alt curent este acel panslavist şi naţional rusesc. El este reprezentat de partidul în capul cărui este eminentul publicist Kat-koff. înrâurirea acestui barbat politic este enormă şi este de observat cu a-tenţiune straniul fapt, ca într'o ţară autocratică ca Ru3ia un om al condeiului să ajungă a fi o putere.
Aceasta ne dovedeşte acea ce am zis acum câte-vazile, adica că Rusia e o ţară stranie asupra căreia mulţi au nişte idei cu totul eronate, crezând că curentul popular şi înrlurirea maselor nu există din cauza autocratismului.
Situaţia escepţionalâ a lui Katkolî a-rată din contra că nu există nici un guvern care să ţie mal mult cont de tendinţele şi de aspiraţiunile populare şi de fluctuaţiuuile opiniuneî publice, ca guvernul rus. Sunt mai ales unele ces-tiuni în care politica statului atârnă
cu totul de curentul ce este predomnitor în masele populare..
Reprezentantul curentului care pre-domneşte astă zi în Rusia este Kat-kcff. El şi partidul pe care îl repre-sintă voeşte ca R isia să spuce o cale cutotul nouă, o politică a cărui principii primordiale sunt întemeiate pe tendinţe anti germane şi pe o apropiere între Rusia şi Francia contra Gt-rmanie! pe a cărei omnipotenţă Katkolî o consideră ca periro’oasa pentru desvoltarea viitoare a Rusiei.
Existenţa acestor două curente dă o mare însemnătate faptelor petrecute In ultimele zile 11 Pelersburg Să ştie că Katkolî a fost chemat de Împărat şi că a avut mai multe întrevederi cu dânsul. Această chemare a marelui publicist rus,tocmai în momentul când d. de Giers îş oferise demisiunea era un e-veniment de o gravitate escepţională, căci să ştia că d. de Giers voia să se retragă fiind că nu putea să urmeze a di-rige afacerile exterioare faţă cu at tu-dinea ostilă pe care o adoptase ziarul lui Katkolî către Germania. Se zice chiar că principele de Bismark care cunoaşte cu deamănuntul cele ce se petrec în Rusia, s’ar fi p’âns la Peters-burg, zicând că ar fi timp să se ştie cu cine are a face, cu Rusia oficială sad cu acea a d lui Katkofî.
împăratul care e iubitor r e pace a chemat pe Katkofî la Gatchina şi se vede că a isbutit să ’1 convingă că momentul unei rupturi deschise cu Germania n’a sosit încă.
Ast-fel posiţiunea d-lul de Giers a redevenit posibilă, dar nu să poate zice că înrâurirea lui Katkolî a fost doborâtă ; departe de aceasta, mai multe manifestări ale Ţarului doved sc că marele publicist din Moscova remâne persona grata pe lângă împărat şi că mai curând sau mal târziii, ideile sale vor fi adoptate şi puse în practică de politica statului rusesc.
V.
CRONICA TEATRALA
DON JUAN DE MARANA
Anevoe îşi poate închipui cineva o soartă mal plicticoasă de cât acea a lui don Juan de Marana.
Nu putea sărmanul om să aibă o poftă, să facă măcar curte unei femei, fără să se pomenească cu dracul şi cu îngerul la spete. Ii zicea dracul: «Nu te lăsa băete, ţine-te de capul ei ;■> ÎI cânta îngerul: «Astâmpărft-te don Juan, lasă femea în pace!»
Adevărul este că eroul piesei bătrânului Dumas, asculta cu plăcere numai poveţele Dracului.
Povestea lui don Juan de Marana e foarte celebră în Spania, şi din această poveste Dumas a făcut o piesă ce nu este nici dramă, nici co medie, nici feerie. E o lucrare curat fantastică, care dacă nu seduce spiritul, seduce negreşit vedeiea când decorunle sunt bogate şi frumoase, când chiopengile pe unde dispare diavolul nu se deschid cu prea mult sgomot, când sârmele care îna;{ă îngerii spre cer nu sunt prea groase şi nu bat piea mult la ochi.
Mal toate scenele se petrec într'o lume închipuita: auzi o voce din cer, vezi morţii eşind din morminte, slatue care se scufundă, diavoli care apar şi dispar după ce şoptesc câle-va cuvinte la urechile celor cu pricina.
Pentru publicul de Duminecă piesa don Juan. jucată la 22 Martie, a fost bine aleasă.
In scurt, iată şi subiectul acestei lucrări fantastice :
Don Juan, dupe ce ucide pe un preot, s’-apucâ să facă curte fidanţatei fratelui sâQ don Jose Cu ajutorul unei came-j rişte, anume Paquita, se Introduce în casa fratelui săd îi spune lămurit că iubeşte pe Teresina, viitoarea lui soţie, apoi spre a nu lungi vorba II tratează ca pe o sluga,îl desbracă, 11 insultă, as-vârlindu'I în faţă numele de basta d şi pleacă furându’i mireasa.
Don Josâ,neştiind cum să potrivească lucrurile ca să pue mâna pe Teresina, şi pe un act doveditor că el este şeful casei de Marana, face tocmeală cu dracul ca să se întoarcă împreuna în iad şi să ia de la răposatul săli părinte certificatele necesare.
Până când să se întoarcă d. Josâ din această plimbare, don Juan îşi petrece viaţa făcând pe pământ miî de blestemăţii care nu se sfîrşesc de cât foarte târzia pe la unu din noapte.... la teatru.
Don Juan ucide în duel pe fratele săQ, înşeală o groază de femei şi moare din preună cu sora Martha, ultima lui victimă.
Pentru compunerea acestei piese, bătrî-nul Dumas a ciupit fără sfială scene din don Juan al lui Moliâre, descrieri din Walter Scott, basme din Hoffman, tablouri din Ricard a! III de Shakespeare.
Balzac, Musset, Goethe, Mârimâe, toţi ati fost puşi la contribuţie şi din această contribuţie a răsărit don Juan de Marana.
Interpretarea acestei piese a fost în genere bună : s’a distins mai ales d-na lonaşcu în rolul de cameristă semeaţă.
Constat cu plăcere că glasul sufleru-luî nu a năbuşit ca de obicei pe acel al artiştilor.
Decorurile sunt cam prăpădite si unele afl nevoe să fie înlocuite. La actul al 2-lea, am văzut o icoană a prea cuvioasei Maicei Domnului, care nu prea îţi dă poftă să te uiţi la dânsa.
Iţi vine să dai dreptate lui don Juan când se uiţă numai la dracu.
D. R. R.
INFORMATIUNI
DIN EDIŢIA II-A DE ERI
PROCESUL DIN R.-VELCEA
Am primimit erî de la R.-Vâlcea, următoarea telegramă :
Erî dupe redeschiderea şedinţa s’a procedat la formirea convsiunii juraţilor.
In această comisiune sunt cinci funcţionari ţi anume casierul si verificatorul seu, secretarul prefecturii, şeful de biurou al prefecturii si un medic de plasa Tot printre juraţi sunt şi patru martori
importanţi ai aparareii, cu toa'e că aceşti martori aii fost notificaţi atât la sesiunea de Decembre cât şi acum.
o jumăta'e oră.
Redeşchisă la 5 ore seara, se citeşte artele şi se începe interogatoriul a-
cusaţilor.
Toţi acusaţii răspund că ah fost pândiţi noaptea la poarta lui Davidescu de obandă de peste trei-zecî de oa-menîcare eşeau din toate părţile.
Spre a se apăra în contra acestei agresiuni ah tras c» revolverid Bon-ciu şi Apostolescu.
Bonciu e acusat ca fiind autor material principal, împreună cu Aposlo-lescu şi Davidescu. Zugrăvescu e calificat autor intelectual şi Stoenescu complice.
Să citeşte lista martorilor.
Acusaţia şi-a împărţit martorii în două categorii: pe cei ce îi a crezut favorabili ei, îi a dat ca martori ai săi. Pe cei ce îi bănueşte că poate nu ’l vor fi favorabili îi a numit al a-părărei.
Din 85 martori chemaţi la instrucţie, numai 15 fuseseră propuşi de a-cusaţl şi chiar aceia simt absenţi.
D. Paladi cere să se citeze 100 martori ce au fost propuşi de apărare atât ta sesiunea din Decembre cât şi acum şi care au fost notificaţi în regulă cu 11 zile înainte.
D. Alexandru Lahovari arată că nu s’a mai pomenit, ca nişte martori propuşi în mod regulat in două rânduri de către apărare, să nu se citeze.
D sa susţine dreptul sfânt al acuzaţilor d’a propune martori îndată ce au văzut de ce monstmosităţî e ţesut acest act.
Cu jurisprudenţa şi cu doctrina d sa arată că e o datorie imperioasă pentru curte d’a chema pe aceşti martori.
D. Vasite Lasear răspunde cu banalităţi, şi începe să acuze cu anticipaţie pe inculpaţi.
Răspunsul d lui Vernescu admirabil ca logică şi vigoare. D-sa sfârşeşte cu aceste cuvinte: <> Daca acest precedent se va admite, se va putea zice că justiţia a perit din ţară».
Curtea respinge citarea martorilor.
*
* *
Mai primim din liâm.-Velcea, următoarea telegramă privitoare la şedinţa de eri:
Şedinţa de azi e un adeverat scandal. Au mai e judecata e batjocura.
Partea civila conduce desba-terile, întrerupe pe martori, insulta pe acusati, acusa pe aparaturi.
Apararea aproape lipsita de martori.
O depeşă confidenţială primită eri de guvern la Cameră, spune lucrul următor :
* *
O telegrama din M.-Yclccn arata ca din depuşitiele martorilor aeu-zaliunei s*a descoperit , pene acum, un fals in acte publice si /> sustragere de acte publice.
•Iiidccatorul de Instrucţiune a mărturisit ca directorul arestului a declarat in fala acuzaţilor care reclamau, ca lista martorilor propuşi dc densli pentru instrucţiune a fost data Prefecturii, care a ascuns'o si n'a inii aintal’o conform legei.
X
Se zice că instrucţiunea crimei de pe bulevard a dat loc la descoperiri foarte interesante asupra organiza-ţiuneî partidului revoluţionar bulgar. Din mărturisiri făcute de către Kazakof şi de către Ivanof ar rezulta că comitetul central al acelui partid ’şî ar avea sediul în România şi că ultima insurecţiune ar fi lost pînâ în cele mai mici detalii pregătită pe teritoriul romîn. Acuzaţii ar fi recunoscut chiar că partidul care urmăreşte resturnarea Regenţei este prin comitetul lui central dinRomî-nia în strînse legături cu comitetul cel mare panslavist din Moscova.
ft
Intre graţierile pe care M. S. Regele le va face cu ocaziunea serba-torilor Paştelor va fi acea a lui Pietrar u.
X
D. dr. Frumuşeanu a adresat următoarea interpelare :
Am onoare a întreba pe d-nu Ministru de Justiţie, daca nare cunoştinţă despre un grav pericol care mineaza societatea prin înmulţirea crimelor de avorturi provocate şi deinfanticide, dintre care nici 10 0/0 nu se pot descoperi de către agenţii judiciari.
Nu crede d-nu Ministru de Justiţie ca lipsa orfelinatelor contribue foarte mult la îmulţirea acelor crime?
Şi ce măsuri a luat pentru înfiin-ţarta unor asemenea institute ?
Cum crede d-nu Ministru de Justiţie ca se garanteze existenţa copiilor naturali faţă cu legea care proibeşte căutarea paternitaţei ?
lir. Frumuşeanu.
X
România Liberă a desminţit ştirea noastră privitoare la audienţa ce va cere d. Carp, Regelui.
Gu toate acestea, afirmăm din nou că la întrunirea de la d. Marghiloman, d. Carp a vorbit cu mal mulţi deputaţi despre un demers din parte!, pe lângă Rege. Acuma, ar fi renunţat sau nu, d. Carp la idea d-sale, aceasta nu putem garanta.
Am fi chiar in măsură se dăm mai multe detalii în această privinţă. Credem insă mal bine a ne mulţumi cu atât.
De alt-minteri nu e de mirat ca România Liberă se nu fie tocmai bine informată, când în numărul ei de
Totuşi curtea n’a vrut să ’i citeze. Mat multe incidente ridicate de a-părare sunt pe rând respinse.
Şedinţa s’a suspendat apoi pentru
Toate incidentele ridicate de a-perare au fost respinse. E buna speranţa de condamnare.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(62)
ALEXIS ROL V IER
FEMEA MORTULUI
PARTEA DOUA
XXII
Ce nostim ştia Rig se dea socoteala
—	0 se plecăm, Jupiter..; în curând,
tată...
Câinele de sub trăsură hârâi.
Ce este, Ridiche ? zise cu jumătate glas Rig încreţind din sprincene şi privind în jurul său.
Totul era liniştit ; el ruângâe câinele care îş puse din nou capul pe labe.
—	Nimic I i s’a părut 1.... Acela care ar veni să mă vadă acuma ar fi bine primit, mormăi Rig aruncând în dreapta şi la stânga priviri răutăcioase.
Se întoarse în baraca lui, luă corpul lui Gheorghe, — am zis că Rig era de o putere extraordinară ; — îl ridică ca o pană şi punându 1 pe spate alergă cu dânsul până la bordeiul păcătosului, a cărui cap bănanăia pe umerii lui Rig. Ajuns acolo să puse în genunchi şi a-şeză corpul pe pământ; era să se scoale în picioare când primi o lovitură grozavă la ceafa ; voi' sS se ridice dar a-
tuncl îş simţi braţele prinse într’o frîn-ghie ; voi să se desbată dar cine-va care sta pe el îl lega.
Bătrânul Rig era prins ; nu cuteza să strige, blestema în sine spumând de ciudă. In curând afli cu cine avea a-face.
—	Lasă! lasă! afurisit moşneag.... A I vrei să papi tot singur... Ţ’om da noi de papat... Ce non e ca mă pricep aşa la legături, Lat, ce zici ? Aşa-I că te-am legat frumuşel ? N’aî grijă că ţ'am rupt vr’o bucăţică din trup... nu e perdutâ : toate sunt prinse foarte -bine.
—	Simon, vei plăti scump trădarea
ta...
—Zău, căzătură.... Nu mal zici aşa că 'ţî dau peste nas. Să mal să încreazâ cine-va în tine ; proşti am fost. Bine ziceam eu d-lui locotenent.... Auzi, bietul băiat vine să ’ţi ceară partea lui şi tu mi ’l ucizi... Gred o să ’mi fie să le ridic; ia asculta, să nu chem gen-darmil ? Nu, lasă pe altă data.... locotenentul vra să 'ţi vorbească acum.....
Fiind că n’am de gând să te desbrac....
ca dor te prind miaunat sforele.....oi
da efl din mâni când vel vorbi.
Şi zicând aceste cuvinte, Simon înfăşură pe Rig în sfori întocmai ca pe o mumie.
Moşneagul nu zise nimic, zăpăcit fiind de pumnul prin care Simon începuse convorbirea.
—	Nu te al purtat frumos cu Gheorghe.... Vel fi fost gelos de sălbatica poate, maî ştii ? Dar drept vorbind nu
eşti galant cu dânsa. Nostim faci curte celor care ’ţî plac. Aide Rig, mergem la visită acuma, ţine-te bine.
Şi matelotul luă pe Rig ca un sac şi II puse pe spate. Eşi ; bătrânul sălbatec, tot cuminte, zise :
—	Simon, închide uşa.
—	Ce cap mal are 1 la toate se gân-daşte ; nu vrei să prindă gutural prietenul tău Gheorghe.
Şi ascultându-l, închise uşa. Simon era şi el om cu cap, de aceia se Încredinţa că e bine închisa şi atunci zise lui Rig :
—	Poţi fi liniştit, pe vr’o şease luni al un bun adăpost.... Dacă i-ar veni în gând Iul Simon să facă rău prietenului său, n’ar avea de cât să poftească poliţia să deschidă uşa ; dar sălbaticul e cuminte şi nu va sili pe Simon să ’l denunţe.... nu-i aşa pungaş bătrân ce eşti ?
Şi Simon fugea ducând mumia sa vieţuitoare pe spate. Gând ajunse la trăsură Ridiche hârâi, ameninţând ; dar din fericire era legat. Simon Înfăţişă câinelui faţa lut Rig.
—	E stăpânul tău, cum vezi... uite ia el şi taci din gură.
Câinele mirosind pe stăpânul săd, dădu vesel din coadă şi tăcu. Simon puse sacul săd — sălbaticul — în trăsura, în dosul caprei.
—	Te culc aici, cu capul din partea asta ca să putem vorbi pe drum, dor nu ţ’o fi urât I ’Ţi place aşa ? Aşteaptă, iată o plapomă ca să ’ţl fie capul sus... EQ am să mân.... Nu uiţi nimic ? Vorbeşte până ce vom pleca.., în timp ce
îmi voi pune ghetele.... N’al luat seama că am venit cu picioarele goale. Ţ’oî povesti istoria asta, sălbatice.
Şi Simon, dupe ce culcă pe R>g, îş luă ghetele dintr’un colţ; se aşeză pe scara trăsurei şi se lncâlţâ zicând :
—	Te caut de azî-dimineaţâ... Mi-am zis : Lasă I lasă 1 ol pune mâna pe tine la noapte. Viu tocmai când te-al apucat să te muţ‘, te văd, câinele nu tace din gură... mă ascund şi mă desculţ... Apuc prin altă parte şi mă întorc când îţi duceai cel din urmă pachet... dar nu în trăsură... Bun, acuma o să plecăm...
Simon era încălţat; se urcă în trăsură, se aşeză aşa ca să’i fie îndemână şi a-pucâ hăţurile ; văzând slăbiciunea calului bătrân care trebuia să-i diicâ şi a cărui oase răsâread pe spinarea lui ca nişte cieste ascuţite, zise :
—	Ia spune, sălbaticule, nu’ţi e de lemn calul ? Poate să meargă?... Ar avea nevoe mal mult de ceva orz de cât de bice... Aşteaptă, sufleţele, trebue să fim buni cu cei nenorociţi, ar fi pacat să posteşti... 0 se’ţi dam o bonboanâ, mâncaciosule.
Şi Simon virând mâna In cutia Iul de bomboane scoase două, păstrând una pentru densul şi oferind pe cea-l’altâ betreuuiui sălbatec, ţeapăn fârâ voie :
—	Deschide gura şi nu muşca... ori dau 1 Aşa I asta te mai mângâe 1
In acelui timp.el dădu bicid calului care plecă vesel.
Rig întrebă ;
—	Unde mergem ?
—	Te faci că nu ştii? Te duc la locote>
nentul meu... A! vrei tot pentru tine şi laşi pe biata Iza în sărăcie... Gheorghe, n’are nimic de zis, nu-I vorbă; pe dânsul i’ai pus bine la cale.
Bătrânul Rig nu răspunse nimic, închise ochii şi se fâcu că doarme : nu deschidea ochii de cât când simţea că trăsura face o cotitură, ca să se uite încotro apuci Simon, căci se tot temea ca acesta să nu’l dea pe mâna poliţiei. Simon, căruia nu’i plăcea singurătatea, vorbea cu Rig ca şi cum l’ar fi avut lîngă el; însă flind-că sălbaticul nu e-şia din amuţirea sa, II lâsa şi mai vorbea cu calul. Nu era un vizitid minunat Simon: necontenit se isbea In trotuar, ţinea biciul ca o undiţă şi se uita cu groază la lanternele trasurilor care i se arătau în faţa.
—	Fir’ar al dracului... asta o să dea peste mine I... Ai mai iute, gloabă... Nai nai la o parte, ce dracu... ai orbul găinilor... Ce spui I... Laşa I lasă!... Eil comedie I... I! i I babă cloanţa 1
Apof, când strada era mai slobodă, vorbea iar cu Rig :
—	Vezi, tu, Rig, oamenii ăştia nu şt d să mâne I Ei, daca ar fi umblat pe mare ca no'... Aşa e ca ai să prinzi minte, sălbaticule, şi n'ai să te mai joci cu Simon... Vezi ca nu’ţi merge bine când faci aşa... Te credeai grozav şi ţ’al zis : Simon acela e un nătărău... prost ca un peşte... Iaca s'a uemeril alt-fel... Simon are ochi bum... Locotenentul a zis : Trebue să-mi aduci pe bătrânul sălbatic cu parale cu lot; te aduc cu toata marfa ta... Lucrurile au mers iute.
(Va urrna^
www.dacoromanica.ro
EPOCA.) - 2t5 MARTIE
3
PUBLICIT ATEU
ZIARULUI „EPOCA'
Tlragiu 0,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
erl anunţă că d. Carp a plecat Luni în Moldova, ba chiar că a fost însoţit la gară de numeroşi amici, atunci când ar fi trebuit se ştie că d. Carp şi-a amânat plecarea şi se află încă în Bucureşti.
X
O reclamaţiunepentru nişte delicte electorale care era sorocită pentru eri înaintea Curţii cu Juraţi din Bucureşti, nefiind susţinută şi parchetul nevoind a şi-o însuşi, Curtea a închis dosarul.
X
D. Petre Stoicescu, şeful divizei administrative în direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor, fost dirigent al oficiului telegrafic central, om de încredere al d-luî Radu Mihai, a fost trimis la R.-Vâlcea în misiune specială pentru timpul cât va dura procesul omorului lui Po-pescu.
Numai n’ar fi nemerit la Dră-găşanî.
X
In urma insultelor ce Voinţa Naţională îi a adresat Luni seară în trei lungi coloane, d. Alexe Marin, profesorul de chimie la facultatea de ştiinţe din Bucureşti, holărîse se’şi dea îndată demisiunea, d-sa ne pretind se admită că Voinţa Naţio nală ale cărei legături cu guvernul fac dintr’Snsa un ziar mai mult de cât oficios, a putut se se pronunţe aşa de violent contra d sale, fără a se fi asigurat mai întei de aproba-ţiunea ministrului instrucţiune! publice.
Mai mulţi colegi şi amici ai d lui Alexe Marin aii stăruit insă pe lîngă densul şi’i su înduplecat se nu se grăbească, când n’ar fi de cât ca se nu facă pe placul acelor cari, în campania întreprinsă contra decanului facultâţei de ştiinţe, nu au în vedere interesul şcoalei ci căpătuirea vre-unui protejat.
x
Noul prefect al judeţului Govur-luiu a inaugurat administraţiunea sa prin creaţiunea la Galaţi a unui ziar guvernamental bihebdomadar. bunărea de Jos este numele acestui ziar. Numele redactorilor, patru a-vocaţi colectivişti, sunt indicate pe pagina din urmă, între anunţuri.
X
Ne am prea grăbit mai de una zi, când am spus că poliţia a arestat pe nişte făcători de rele în momentul când săvârşeau un furt prin e-fracţiune,la băcănia d-luî Răducanu Vintilâ din calea Victoriei No. 200 bis.
Poliţia e prea mult ocupată cu urmărirea membrilor din opoziţie ca se’şî pearză vremea cu spărgători.
Autori acestei spargeri au fost prinşi asupra faptului de d-nu D. Pandrav, care cu ajutorul câtor-va prieteni, ’i a arestat şi dus la secţie.
Unde era sergentul de oraş?
Homa. 5 Aprilie. — «Fanfulla» crede a şti câ corniţele de llobilant a cerut sâ Înceteze d’a mai face parte din p rso-nalul diplomatic şi sS fie pus In disponibilitate ca general.
Madrid, 5 Aprilie.— A fost hotărtt că numai directorii de ziare vor putea de azi ’naintesâ asiste la şedinţele Ca-merii.
Situaţiunea economică a Cubei este recunoscuta ca fUnd deplorabil^.
Londra, 5 Aprilie.—Conferinţa colonială a fost deschisă aici.
Lord Salisbury a pronunţat cu a-ceastă ocasiune un mare discurs politic, pentru a afirma că Englitera urmăreşte un scoppaciflc. Ins6 a adaogat primul ministru, Marea Britanie ar putea dispune de forţe considerabile, daca vre-o dată ar avea nevoe să a-pere interesele sale.
Lord. Granville şi alţi representanţi ai coloniilor aQ pronunţat discursuri cari dovedesc ca cea mai deplină armonie domneşte printre membrii confe-rinţii.
Roma, 5 Aprilie. — «Gazeta oficială» anunţă că Regele a acceptat demisiu-nile dd. Comite Robilant, ministru al afacerilor streine; Ricotti, ministru de râsboiti; Tajani, ministru de justiţie şi Genala ministru de lucrări publice. Ast-fel precum v’am telegrafist eri, d. Depretis cedează portofoliul s©ti de interne d lui Crispi şi ia acel al afacerilor străine. D. Bertole-Viale e numit ministru de resboiO, d. Zanardelii, ministru de justiţie şi d. Saracco ministru de lucrări publice. Cei l’alţi miniştrii onservă portofoliul lor.
Roma, 5 Aprilie. — Noul minister a depus jurăment în mâinele Regelui şi s’ad reunit îndată în consiliu. AH decis ca deschiderea Camerilor să aibă loc la 18 Aprilie şi au discutat în urmă ordinea în care lucrările parlamentare vor fi prezentate Camerilor.
Romii, 5 Aprilie. — Afară de subsecretarul de stat la ministerul de justiţie, al cărui nume a fost propus azi consiliului de miniştrii, sub secretarii nu vor fi desemnaţi de cât câte-va zile înaintea deschiderel Camerilor.
DEPESI TELEGRAFICE
AGE\TIA IIAVS
Londra, 5 Aprilie. — Corespondentul vienez al lui «Standard» anunţă ziarului săii că d. Katkof a primit a-memnţâri de moarte în cazul când n’ar face pe Ţaru să accepte proiectul de constituţiune a cărei copie litografiată la Londra ar fi primit-o.
Berlin, 5 Aprilie. — «Gazeta Germaniei de Nord» reproduce ştirea dată de jurnalul «Epoca» din Madrid, care zice că representantul spaniol din Hong-Kong a ridicat un toast pentru prosperitatea Franţei şi pentru strălucitul succes al revanşei sale.
Corespondentul foaiei oficioase ber-lineze adaugă: Reprezentantul Austriei şi celor-l-alte puteri au exprimat o mare mirare cu această ocaziune ; cât pentru reprezentantul Germaniei va fi făcut demersurile trebuincioase îndată ce va fi fost informat de inci dent.
«Gazeta Germaniei de Nord» comem tând această ştire, mai zice: «dacă incidentul e adevărat, guvernul spanio nu va trebui să permiţă ca reprezentanţii sel să uite daloriele lor.»
AGENŢIA LIBERA Paris, 5 Aprilie. — Camera a procedat la alegerea membrilor comisiu-nei bugetare. 7 membrii numai aii ob-,inut majoritite absolută.
Paris, 5 Aprilie. — Ziarul La Repu-blique Franciase zice că nu mai poate fi vorba asta-zi pentru majoritatea republicană de transacţiunî cu minoritatea pentru constituirea comisiunei bugetare.
Luptă va fi cu drept cuvânt exclusa din această comisiune de oare ce nu a voit să primească transacţiunea ce i se propusese.
Paris, 5 Aprilie. — Les Debats ocu-pându-se de votul Camerei pentru formarea unei comisiuni bugetare zice că e de dorit ca minoritatea se ia parte la pregătirea bugetului.
DIN DISTRICTE
COVL1RLLI
Citim în Vocea Covurluiuluî:
—	Colectiviştii din localitate au remas trăsniţi ieri de noutatea că Camera a validat alegerea d-luî G. C. Robescu ca deputat al colegiului II. E; sperau mult în protestul lor şi ’şl făceau deja ilu-siunî asupra unei noul alegeri. Li s’a turnat un bun duş de apă rece.
—	Se cunoaşte că se apropie alegerile comunale, căci a răsărit o nouă gazetă colectivistă în oraşul nostru, şi anume Dunărea de-Jos. Ea va dura spaţiul. , perioadei electorale. De vor mai fi multe alegeri, colectiviştii riscă a nu mai găsi nume pentru gazeta lor. Ceea ce e curios, e câ noua născută zise că e organ al unei fracţiuni a partidului liberal-naţional. Care fracţiune?
TUTOVA
Ziarul Tutova anunţa că : In urma ştiinţelor primite, câ pesta bovină din Basarabia s’a apropiat de frontiera ţă-rei noastre, la distanţa de 15, 17 şi 30 k. m. în direcţiunea judeţului nostru, s'a Înfiinţat ca precauţiune un cordon sanitar de la gura Prutului pînâ la Urbea Falciii. Pe această linie importul tuturor productelor animale va fi oprit şi trecerea oamenilor cu cai, că ruţe şi bagaje seva permite numai pe la punctele : Falciii, Oncea, Gura-Pru tuluî şi Tulcea, unde se află serviciile speciale de desinfecţiuue.
Pentru acest scop, a sosit cu trenul de Sîmbâtâ seara o companie de vi natori care va slaţiona în apropiere de corn. Murgeni din judeţui nostru.
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 24 Martie 1887
D. General Le ca deschide şedinţa la o-a i 1/4.
Se declară vacant Colegiul Ifide Roman.
Se votează legea bugetară prin 06 voturi contra 13.
D. Honiâneseu. cere să se voteze tn-naintea sfîrşitulul sesiunel legile pentru încurajarea industriei naţionale şi admi-sibililăţet în funcţiunile publice.
Se aduce în discuţiune proiectul de lege prin care se autoriză ministerul de finanţe să emită de 300.000 lei reală pentru com-plectarea instalaţiuneî imprimeriei statului.
După o scurtă discuţiune, — în care d. Dr. Râmniceanu declară că nu va vota legea, pentru că guvernul nu mărturiseşte sume le.adevărate necesare unelcons-trucţiunl, dar sume mal mici, pentru a veni pe urmă să ceară credite suplimentare mal mari,—luarea în consideraţie se votează.
D. Al. Djuvara, la discuţiunea pe articole, arată d-lut Nacu că a vrut să inducă Camera în eroare când i-a zis că creditul de 527.000 lei, votai anul trecut, era numai pentru construcţiune, iar nu şi pentru maşine. In adevăr, în raportul d-lul Lu-pulescu pentru acel credit este zis că trebue socotite în acea sumă maşinele, literele, şi toate cele-l’alte, gata de a funcţiona. Atunci de ce ne mal cereţi anul acesta
300.000	lei ? Pentru a unge maşinele ?
D. i. Bratianu, furios, face gesturi.
D. Djuvara. Nu te necăji, d-le Brălianu;
mal bine te mărgineai în creditul de
527.000	lei; ast-fel nu aveai prilej să ne mal ceri alţi bani şi noi, refuzându’ţl-ÎI, să te necăjim.
Mal vorbesc încăd. Costinescu, pare cere ca emiterea acestei renle să să se facă în ţară ; d. Popp, care spune multe ; d. Al. Marghiloman, care propune ca ministerul să se împrumute la casa de depuneri, dar pe care d. Nacu nu bine-voeşte să’l asculte.
După acestea, legea se votează cu 64 bile albe contra 15 negre.
Se votează fără discuţiune legea prin care toate actele slărel civile, instrumentate în trecut de către funcţionarii comunali numiţi oficerl al stăreî civile şi ajutoare e lor, sunt considerate ca valabile întru cât ele sunt făcute conform re-guleior prescrise de codul civil.
D. l.upuleseu, raportor, aduce legea prin care se modifică ari. 5 şi 7 ale legel drumurilor.
Aceste 2 articole modificate se admit, când se iveşte o complicaţiune.
D. I. Câmpineanu propune un articol nou la legea din care s’a modificat două articole.
D. Cai-p întrerupe : La secţii.
D. I. Cinipineanu se supără şi acuză pe d. Carp câ face copilării.
D. P. Carp în ceşti une de regulament, spune că propunerea d-lul Câmpineanu nu poate fi discutată de Cameră înainte de a trece prin secţii. Nu teoriile absurde ale d-lul Cîmpineanu nici ideile d-sale demagogice vor opri regulamentul de a fi aplicat.
D. general Leca, preşedinte, dădrep-tate d-lui Carp şi trâmite propunerea d-lul Cîmpineanu la secţii.
D. Câmpineanu în cestume personală afirmă că d. Carp şi amicii săi nu atl învăţat nimic, nu ştiu nimic, şi nu ati dreptul să discute ceva.
D. Carp, rîzend: Iu urma acestor cuvinte menţin epitetele de adinioară (apla-use, rîsete).
D. Câmpineanu, furios părăseşte sala.
Se aduce legea prin care toate economiile de prin ministere să formeze un fond de credite suplimentare.
După o scurtă discuţiune, proiectul este luat în consideraţiune.
Legea în total se admite cu 55 voturi.
Se votează un proiect de lege de interes local.
D. ministru de resbel, citeşte un proiect de lege pentru un credit de 10 milioane, pentru continuarea fortificaţiilor.
D. Porniaeanu, dă citire unul proiect de lege pentru acordarea unei pensiuni de 500 iei pe lună fostului episcop al Noului Severin.
Punându-se la vot, votul e nul, Camera ne mal fiind în număr.
Şedinţa se amână pe mâine.
liedecu.
SENATUL
Şedinţa de la 24 Martie 1887
Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-dinţa prinţului D. Ghica cu 09 Senatori faţă.
Ministrul justiţiei presinlă mal multe proiecte de legi între care si acei pentru complcctarea ari. 20 din legea electorală spre a se putea cerceta recursurile electorale şi de secţia ll-a a curţel de casaţie.
D. Dr. I i-umuseanii, anunţă miniştrilor de interne şi al justiţiei o interpelare în privinţa asigurâreî vieţii copiilor naturali.
Se votează împământenirea d-luî Iosef Mocanu, remasă din şedinţa precedenlâ.
La ordinea zilei proiectul pentru modificarea \leyei comunale,
D. I.iipnscu (zis Gâlis;nmi)citeşte iper-bolicul săii raport fără cap nici picoare, cu un ton teatral ce înveseleşte Adunarea.
D. Christofi combate oportunitatea a-cestor modificări şi cere amânarea.
D. Mârzeseu, plecând de la maxima stilul e omul, constată că frazeologia raportului nu indică nici de cum economia legel şi cu atât mal puţin idea muma ce a condus pe guvern d’a cere aceste modificări la legea comunală.
D. Mârzeseu declară ca datoria sa e d’a sta la locul său şi a face un studio psihologic asupra aptitudinelor legiuitoare a le majori ţâţei şi capacităţeî guvernului în confecţionarea legilor, pentru ca să vadă ţara pe ce mâini se afla. Pentru acest stlrşit 'şl rezervă dreptul a reveni şi la discuţia pe articole.
Majoritatea şi guvernul remân uluite de aceste zdrobitoare observaţi uni.
Legea se i i în consideraţie şi se procede la discuţia pe articole.
La art. 40 şi 41.
D. Mâriescn, cere ca autorizarea regală pentru primire de legaturi să se in-tindă şi Ta refuzul legatelor, care a lipsit Eforiei Spitalelor când a respins succesiunea Ogrezeanu.
Primul-ministru, respunde că legea civilă nu olbigâ aşezămintele a avea autorizaţia regală de cât pentru acceptare de legaturi; afacerea Ogrezeanu, s’a condus prea bine.
D. Mârzeseu, insistă a se prevedea în lege ca comunele şi aşezămintele de binefaceri să aibe nevoie de aprobarea regală şi pentru refuzarea unei danii, spre a nu se da loc la abuzuri pentru cari să nu fie nimeni respunzâLor. Cât pentru controversa pe care crede că a ridicat'o primul-miuistru, aşteaptă se vadă dându’şl avizu legiştil din majoritate la cari a făcut apei d. Brâlianu, care într’adevăr că e foarte necunoscâtor de legi.
D. Polizu-Micsunescu, crede că e nuanţă între acceptare şi refuzare, şi prin urmare nu e trebuincioasă aprobarea regală şi în caz de refuz, căci ar fi a se strîm-lora prea mult autonomia comunală !....
Majoritatea închide discuţia şi urmează cu votarea nemodificatâ a proiectului guvernului,
La art. 53,
D. Cliristoli, propune un amendament ca Primarii să fie oameni cu ştiinţă de carte.
D. 1. Bratianp, combate amendamentul pentru cuvântul, că oamenii cu ştiinţă de carte sunt rari la ţară şi apoi contribuabilii caută mal 'nainle ca primarul să fie omul lor de încredere.
D. Cliristoli, apostrofează majoritatea care nu voeşte să 1 dea cuvântul spre a răspunde primului ministru, câ ce fel de societate liberală şi democraiicâ sunteţi I... Primul-Ministru vorbiţi.
D. Cliristoli vă mulţumesc că 'ml acordaţi cuvântul şi aici ! Aminteşte opiuiele de la 1848 ale primului ministru şi regretă câ se schimbă pe zi ce merge, zdro-bindu'I ţoale iluziele I....
La art. 60,
D. Mârzeseu, cere să înfăţişeze un a-mendament.
Primul miuis ru, se opune, câ deja a consimţit a se pune un amendament la sfîrşitul legel şi nu poate să mal primească, câcl Camera nu va mal avea vreme.
D. Mârzeseu, alunei votaţi'o în blok, ce mal citiţi p’articole!
D. I. Braţiunu, forma trebue!
D. Mârzeseu, zi mal bine un simulacru de legiuire !...
La art. 72,
1.	P. S. S. Mitropolitul-Primat, arată
că după articolul acesta autoritatea comunală ar avea dreptul a se amesteca în administraţia şi chiar a acelor aşezăminte de bine facere, cari'şl ati aşezate administraţia lor autonomă prin acte sancţionate de Domnii ţărel şi de legile civile, şi ale căror acte de fundaţiune prevăd o sancţiune gravă care poate periclita existenţa fundaţiune) când se va aduce o atingere administratelor autonome. Propune deci un amendament în acest ser.s.
D. Mârzeseu. Cestiunea ridicată de I. P. S. Milropolit-Primal, e de o mare gravitate şi prin urmare roagă să se amâne discuţia pe mâine.
Discuţia se amână pe mâine.
Şedinţa se ridică la ora o 1/2.
Adinlerim.
St-incioiu, român din Transilvania, este cu desă\erş'relipsit demijloace, şi câ acest june este din cei mai diligenţi, a renunţat la diurnile la cari avea drept ca membru al Academiei Române, pa timp de un an. Această liber» 1 i ta te a domnului N. Cretzulescu, face ca tenorul student se aibă pe acest timp o bursă de 40 lei pe lună. Asemenea esemple sunt astă zi rare; nu mai la cei mai bătrâni le mai găsim şi acolo sunt cu atât mai lăudabile cu cât ele se fac în secret şi numai prin mijloace indirecte publicul ajunge a le afla.
Recepţinnea de aseară la legaţiunea Rusiei a fost, ca şi cele precedente, foarte briliantâ. Lume multă şi a-leasâ. Lipseau numai cei mai mulţi membri ai corpului diplomatic din cauza septâmâneî mari.
•
Ideia unei legi escepţionale în privinţa refugiaţilor bulgari a fost părăsită de guvern care a hotărât se useze pur şi simplu de dreptul seu de espulsiune.
Eri au fost espnlsaţî doue-zeoî şi patru bulgari ; dânşii au fost conduşi la frontiera bulgară, afară de doi care au plecat la Pesta.
Starea d lui Mantof pare a se a-grava ; noaptea trecută a fost foarte rea şi căldura care scăzuse puţin eri a început din nou se crească.
Mai multe persoane din Rusciuk au venit în Bucureşti se ’1 visitoze.
•
Am dori se ştim care este adevăratul adjudicatar al însemnatei furnituri de maşine, litere s. c. a. pentru noua instalaţiune a tipografiei statului căci se zice că şi acolo d. Garada ş’a vârât botul.
I	m
La interogatorul ce li s’a luat eri, autorii crimei de pe bulevard au persistat în decîaraţiunile lor anterioare şi au declarat că ne mai a-vând nimic de adâogat nu vor mai respunde la nici o chestiune. Ei s’au rugat cu stăruinţă se se grăbească judecarea lor.
BIBLIOGRAFIE
A apărut şi se allâ de vânzare la librăria Socec C-ie.
Sistem naţional de Economie politică de Frederic List, tradus de 1. N. Papiriiu cu o. prefaţă de d. P. S. Aurelian, preţul 5 lei:
Lai Martie va apare îiiBacâO No.’l din revista Magasinul Literar. Abonamentele, )se plătesc tot-d’a-una înainte) pe 1 an pa noi 10 ; pe i/2 an lei 5 50 ; un No 1 leu.
Din sumarul No. 1. Sandu, novelă.— Pe un album, poesie. — Cum e Tanda, aşa şi Manda, com. 1 act. — Erl-Azl-Mâine, p. — Monologul unul cerşetor. — Viaţa iul Alexandru I.—Poveste.—Legenda rândunelel. —Negustorie Ţigănească, anec. pop. Şarade, etc. etc.
D-nil cari se vor abona şi vor trimite banii înainte de 15 Februarie la administratorul revistei, d-1 De la Bacău str. Focşanilor, vor primi un roman sau iOO cărţi de visită. Toţi abonaţii aii drept la premii e pentru deslegarea şaradelor şi un scăzâ-mânt de 20 0/n la toate cărţile anume publicate prin revistă.
NB. Speram ca cele-I-alte ziare şi mal cu seamă revistele, vor bine-voi a reproduce acest anunţ, pentru care le mulţumim mal de’nainte.
BUN SI NU SCUMP
Prima fabrica de conserve naţionale
fondata la anul 1879 sub firma
C T. CH RIST0F0R
LA MARINAR
Calea Victoriei, 100 vis-â-vis de Cişmeaua roşie sub Jokei Club
|16 LEI KILOGRAMUL
ICRE NEGRE PROASPETE
16 LEI KILOGRAMUL
K
MM IM Uliii VI II \i
Priimind în momentul d’a pune sub presă şi dintr’un izvor de obicei foarte bine informat, ştirea despre candidatura prinţului Gheorghe Stirbey la tronul Bulgariei, am înregistrat acea ştire fără a o controla. Informaţiuni priimite în urmă ne spun câ prinţul Gheorghe Stirbey nu a părăsit castelul seu de Becon, lîngă Paris, unde se află chiar serios indispus de mai multe zile, şi că domnia sa nu are nici o inten-ţiune a reintra pe arena politică pe care a părâsit’o de atâta timp.
m
Domnul Niculae Cretzulescu, care tot-d’a-una a sprijinit prin toate chipurile pe tinerii studenţi silitori, lipsiţi de mijloace, atîînd de la d. profesor Dimitrie Brandzâ, că la Facultatea de ştiinţă, un student, d.Nicolae
DR DÂVIDOVICZ S
de la facultatea din Viena |
I spec.boaleinterne.de COPII \
SI DE GAT	i
Strada Sf. Vineri No. 14 j
;vis-â-vis de biserica Sf. Vineri)
ord. 3 — 5 p. m.	I:;
^ aa-.	azi- tm.'
™	NSfr	Cz.	m
DE ARENDAT
DUDESCU
de la Sf. Gheorghe viitor moşia proprietatea d-lu! Al. Niculescu
__ _ __ __ _ din judeţul Bra-
il», plasa Balta, în întindere de 0,200 pogoane, având gara Dudeasca chiar pe dânsa pe linia FĂUREI—ŢĂ.NDĂREL Doritorii se pot adresa la d-nu proprietar în toate zilele de la orele 10 dimineaţa până la 2 ore seara. Strada Dionisie, 56. _________________________ţiO)-
DRUL A.VIANU
Dă consultaţium pentru boale de OCHI, (J REC Ut ţi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară.
BucnreştI, Calea Văcăreşti No. 52 (a-l&turl ca spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazl.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 2(> MARTIE
m
AVIS IMPORTANT
MARE
DEPOSIT DE VINURI VECHI
lbe si Negre
cu 50 b. litru.
Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public
MARE CAZIN SOTIR
No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12 Aranjat din nod foarte elegant, posedând douâ biliarde, restaurant cu diferite mâncârl calde şi reci.
NB. Cazinul se Închiriază pentru baluri nunţi etc.
——omm—awp*—wjr-i   mw iw inimii a»
IHOSU STAliSTI
ea puţuri de păcură, locuri de arat, fâneţft inaşuri şi o moară ; se dă In a-rendâ do la 23 Aprilie viilor 1887. Doritorii se vor adresa la doamna Ca-tinca Em. Crupenski In Roman.
•X*
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mal mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei în faţa stradet Lipscani, din nod clădit, având patru faţade, ►st-fel In cât toate ferestrele respândesc In stradă. Cu desăvârşire nod montat, dupe sistemul cel mai modern, având restaurant si cafenea foarte spaţ oasă, berărie şi alte confort iri,curăţenie cea mai eseinp ară. Salon pentru soarele, nunţi, bancneturlşi altei?. Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel ma' prompt
HUGO
ANTREPRENOR
PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA
•x®
GALATZI
GRAND HOTEL NATIONAL
Galntl. — STRADA M ARE - Gr Ut!
Cel mal mare şi elegant Hotel din acest oraş, situat tn centrul oraşului în apropierea tuturor autorit&ţ lor şi caselor de comercitt, având trei faţade ale că or toate ferestre au vederea în stradă Cu desâvârşire din nou montat şi restaurat dupe stilul cel mai modern, având Restaurant şi Cafenea foarte spaţioasă, băuturi streine şi indigene din cele mal alese. Curăţenia exemplară. Salon pentru Soarele, Nunţi, Banchcturt şi altele Consumaţiile de p itna calitate cu preţuri moderate.
Rog pa onor. P. T Voiajori a nu perde tara ocasiune de a visita acest renumit hotel.
Cu toată sti T a
I. EXGHF.L, Anlreprenpr.
n C 1/ C N 7 A D C 200 pogoane moşie, Ul VllIlLAnLîn apropiere de Bucureşti cu trăsura o oră şi 18 minute cu calea ferată.
Doritorii sfe se adreseze calea Plevnel No. 57.
IIKI CTIinCUT de curs superior a-UR O IUUtNI vendcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA
nC ISUPLJIDIAT ,;asa din Strada Ut I nun I nl A I Sfinţi Apostoli No.
42, cu doue ătage, aproapede cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74.
MEDALIE DE AUR
Vfenn 1H8ÎI
Antorisatu de consiliu dehyqiena si salubritate
dentalina
ensenţft pentru gură PUIBFRT VEGETALA PENTRU OINTI
ale
Div S. KONY
CHIMIST
Ambele preparate cu arid salicylic pur sunt remedii radical-' pentru durerea de dinţi, hoal-Ie gurelsl ale gingiilor.
Ele conserva dinţ-1 si da gurei un miros placul.
Preţui : t flacon, dentalina 3 Franci; t cutie cu prafuri 2 franci.
Depnsite la Bucureşti: F. IV. Zwner, I. 0-vesa, Bruss Sleia fi Branndus—Braila Fabini, f —Botoşani, llajnal, —^orohoLJIague^_
M1/"CW7 ADE CAI MARI o pereche
V LII Z, Anii pentru trăsura, a se a-dresa SLada Batiştea, No 11
P AQC A din Strada Academiei, eol-UAuuil tul Bulevardului, se închiriază de laSf. Glieorghe viitor. Aseadresa Satr-da Batişte No. îl.
X®
IX®XI
P. P.
fX
X
®
X
Avem onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca am primit pentru depoul nostru central
CALEA VICTORIEI No. £6, VIS-A-VIS DE PALATUL REGAL l.\ MARE TRANSPORT DE NOUTATI PENTRU PAŞTI recomandam cu deosebire O BOGATA COLECTIUNE DE
OUA dePASCI
;	DE SĂPUN, PAIE, CRISTAL
• de la cele mai simple a ÎS bani priita la cele ^ ^	mai elegante
i asemenea recomandam bogatu nostru asortiment de
PARFUM ENGLEZA SI FRANCESA
de la fabrica noastra proprie
ARTICOLE DE TOILETA SI DE LUX
• PRECUM SI
BIJOUTERiE NEMERITE PENTRU CADOURI
CU PUCIU RI MODERATE
Asigurând un serviciu prompt si conştiincios, rugam pentru o numeroasa visita.
Cu deosebita stima „STELLA»
X®	Sfpmirric s\ ParfimiPi,ie.^fc%£
>X -J! n. !»X®XS#«■— "■ X®
M. SCHWART Z
OPTIC
Strada Carol I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate.
FISCHER
GALAŢI
Slr. Mare No. 38 BUCUREŞTI
Strada Patriei
X®
= ®x®
NUMAI 10 LEI
®X
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
8
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURALĂ
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURAEĂ
Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea tn cel mult 10—14 zile.
Fotografia remâne neatinsă.
Asemănare fidelă se garantează.
La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siocyfr'ied Godascher WIEN	II, Grosse Pfarrgasse 6
V
X®
®x®
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI
Renumite calitatijsi difer, etati se afla de vanzare
GRADINA
iX'nvnUn Hraslca
(.Clllll.l IIIWIII
Sub Icoană
Str.PolonaNo.l04
Aproape de biserica Icoanei. Premiat de aur» la concursul
ag
1881 si 1882, pentru noile varielati de pere renumite:
RIGELE SI REG.NA ROMANI El, ISIHII BRAtli', ŞTEFAN C II MFI SCL.
precum si pentru alte specii
Asemenea premiat cn primul preţ: ,,Diploma de onoare clasa l-iu“ si la expoziţia Cooperatorilor români în anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe.
Sunt 28 ani de când rna ocup cu pomologia, pus fiind în dorinţa unui scop. Dorinţa scopnluî meu a lost si este, ca sa vad întreaga Bomtlnie d’a fi imbracata cu cele mai bune fructe din ţoale speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State în privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, m'am holarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei dea /i pe viilor numai cu jume-tale prclz, ca prin aceasta reducţiune sa poata a cumpără oricine, iar pentru cela 15 specii de pere, produţiunt noi ce nu se prevede in catalog, adica Hegelest HeginaBomonici, MihaiBravu, Slefan-cel-Mare s. e. I. acestea se vindeau cu 10 lei pomul,acum insa va fi numai cu 3 lei.
Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adreja prin epistole la zisa gradina si indatali se va trimite.—
Tinpul plantatului pomilor pentru primavara a sosit, si cu cât pomi se va planta mai de timpuriu cu atâta este mai bine.—
Domnii amatori sunt rugaţi a nii trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a ie rimite la timpul cuvenit.
ricol al
cu
comitiului
l-iu
de
ret: «Medalie
Ifov în anul

ORIGINALE
MASINE SINGER
Sunt necomparabile in constructlune neîntrecute in cua-litati si in durata
Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune
NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAŢ ÎNALT,,IMPR0VED“
La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. aii primit cel mal Înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singordin toate maşinele de cusut expuse.
= MEDALIE DE AUR =
Vânzare £xi rate, si contra bani gata un rabat oonv.
Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-
satre.
Strada
'epo
băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi în toate filialele noatre.
G. NEIDLINGER
Băile Eforiei — BUCUREŞTI —
Iaşi Galatzi Craiova Ploesti Botoşani T.-Severin
Lăpuşneanu
Domneasca
Lipscani
Lipscani
Mare
Aurelianu
asm
„NAŢIONALA
SOCIETATE GENERALA OF ASIGUR. IN BUC.RESTI
Capital social . . . ti,000,000 lei
Prima emisiune . . 3,000,000 lei
Din care..........1,000.000 ca
fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată.
RE SERVE DE PREMII
si
FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI
, NAŢIONALA» ASIGl R A :
in contra lnceudiulid,f[r)ndiuei,spargere! geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori.
Asigurări asupra vietei omului se primesc in loalecombinaţiunilexisiUtlo, precum : cas de moarte, supra vieţuire, zestre si rente.
,.Nationaln" a plătit până la finele anului 1886 in diferite ram urc do asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri.
Representanta generala
Strada Sinardan, No. 18
Direcţiunea generala
Strada Carol], No. 9.
NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
AL
P.l\ 8.8. IVVItIMI llii\i:i)l(TII\l
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don MANVELONNE, Prieur 9MEDAI.il DELIR: Bruxella 1880, L ondra 1884
cele mai inalte recompense
INVENTATA
IN ANUL
I373
OE PAR. PIERRE
80URSAND
întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe careu albeşte, consoiisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN I807
AGENT GENERAL
SEGUI
3, RUE "GUERIE, 3
BORDEAUX
Sffiţ:
Deposit la toate farmaciile, parfumeorî şi Coafeorl represenlanle pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agentid Comercială Erânceză din Gălăli si sucursalele ei.
ULTIMA ORA
DIN NAUNTRU
In sferele oficiale se manifestă oare care greutăţi în privinţa nego-ciărilor pentru convenţiunea de co-merciu cu Austro-Ungaria. Cu oca-ziunea trecereî Regelui prin Viena, s’a discutat cestiunea în toate amănuntele sale între Suveran şi corniţele Kalnoky şi pare că s’a ajuns la o înţelegere pe baza unor concesiuni destul de însemnate acordate deRo-mînia. Dar se vede că aceste concesiuni nu erau conforme cu atitudinea stabilită între Rege şi d. Ion Brătianu. Din această cauză Primul ministru n’a voit pînă acum secottsimţă la concesiunile făcute. Dar în zilele din urmă pare că s’a făcut o apropiere între Rege şi d. Ion Brătianu şi e probabil că delegaţii noştri! vor primi instrucţiuni cari vor permite urmarea negocierilor.
DIN AFARA
Ştirile din Bulgaria urmează a fi neliniştitoare. Poziţiunea Regenţei este critică, Ea nu se mănţine de căt prin mijloace aspre. In toate părţile lnohisorile sunt pline şi zilnic se fac arestări. In armată nemul-
ţumirea creşte din zi în zi. Solda ofiţerilor şi soldaţilor nu e plătită ; amploiaţii nu ’şî eau leafa de căt cu ţîreita. Guvernul s’a încercat a contracta un împrumut la Londra, dar n’a isbutit ; în urmă a căutat la Viena, dar şi acolo n’a putut reuşi. Cu toate aceste se fac mişcări şi des-locări de trupe continue, la Varna se lucrează chiar la fortificări diu partea Măre!.
In ce priveşte realegerea principelui de Battemberg, pare că guvernul a primit de la d-1 Stoilof de la Viena o depeşe prin care el face cunoscut regenţei că această realegere ar fi foarte neplăcută cabinetului din Viena. In urma acestei depeşe Regenţa a suspendat serbările cari erau se se facă cu ocaziunea zilei de naştere a principelui Alexandru, Dar idea realegireî lui Battemberg nu e încă părăsită ; densa e numai amânată şi Regenţa îşi rezervă d’a recurge la acest mijloc la ultimul moment.
Viena, 5 Aprilie.—lerî a a avut loc inaugurarea solemnă a liniei Munkacz-Stiy. Jurnalele văd această linie ca o linie strategică.
La banchetul ce a avut loc cu această ocaziunes’a ridicat toasturi la Înfrăţirea Poloniei şi a Ungariei.
Neue Freie Presse relevând acest
fapt, găseşte straniu ca pe când Austria plăteşte cheltuelile acestei linii strategice de o mare importanţă, să se declare, la banchetul inaugurărei că a-ceastă linie ferată va avea ca primă consecinţă de a aduce înfrăţirea Gali-ţieî şi a Ungarii.
Consianlinopol, 5 Aprilie. — Sultanul a însărcinat pe represintantul Porţel la Petersburg de a obţine de la guvernul rus o nouă prelungire a termenului plăţii Indemnităţii de răsboi.
Berlin, 5 Aprilie.—Kreuzzeitung a-probâ atitudinea luată de Rusia In ceia ce priveşte participarea sa la exposiţiunea universală care va avea loc la Paris. Dupe foaia germană faptul ca statele monarchice s6 se asocieze la nişLe serbări republicane, ar avea de consecinţă de a ajuta propaganda socialistă.
Viena, 5 Aprilie —Circulă sgomotul că fiul mareluî-duce ereditar al Rusiei ar lua tn căsătorie pe fiica principelui de Galles.
lterlin, 5 Aprilie. — împăratul s'a plimbat astă-zl pentru prima oară în trăsură.
Sofia, 5 Aprilie. — Prinţul de Bat-tenberg a cerut telegrafic noutăţi despre starea d-lul Mantolf.
Sofia, 5 Aprile. — Cu ocesiunea a-niversărei naşteri prinţului de Batlen-berg societăţi patriotice, ofiţeri şi un mare număr de Bulgari ’i-au trimis telegrafic felicitări.
Regenţa a Împiedicat manifestaţium
solemne în favoarea prinţului de Bat-tenberg.
Sofia, 5 Aplie. — Aici se arată toţi satisfăcuţi de resultatul convorbirii d-lul Stoilofi cu comitete Kalnoky. D.' Stoilolfva merge la Darmstadt.
Cracovia, 5 Aprilie. — Resturile mortuare ale poetului Kraszewski au sosit la 12 ore. Preşedentele oraşului, * studenţii şi o mare mulţime aşteaptă la gară.
Corpul a fost depus provisoriil In biserica Pietriş.
Petersburg, 5 Aprilie. — D. Kat-kolf a prezintat Ţarului documente care probează că spusele «Gazetei de Moscova» în privinţa atitudinel d-lul Thiel-man, consulul Germaniei la Sofia, sunt exacte.
D. Katkoiî ar fi declarat că consolul francez din Rusciuk a dresat acte cari contrazic cu desăvârşire raporturile trimise d lui de Giers de agenţii sel în Bulgaria.
Agenţia Lideră
CC P A IIT A 80,000 de Iran Ci asi-O t L» tt U I A guraţl într’o moşie. Pentru orl-ce desluşire a se adresa la biuroul d-luî avocat Alecu A. Balş,24 slradaDroap-lă, în toate zilele do la 8 la 10 dimineaţa şi de la 5 la 7 ore seara.
Tflî VEW7ADH AKMASARI si 1EI*E UE VEH/iAnE de |>ra»ila, MANZI,
CAf de ALERGARE antrenaţi de pur singe englezesc.
A se adresa la d. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov).
SPECTACOLE
TEATRUL NATIONAL
Mercuri 25 Martie 1887
ROZA-MAGICA
MARE FEERIE
ÎO beneficiul inspectorului teatrului
MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR M1TRASEVSKY
Strada Poliţaii No. 1
I\ TOATE SERILE
MARE REPRESENTATIE
cu program scliiiufc>a.t Azi ftlERCUIU »."» Martie
2 MARI
REPRESENTAŢII EXTRAORDINARA
Merouri si Sâmbătă
HIGH-LIFE
DESCHIDEREA CASI LA 71/2 SEARA ÎNCEPUTUL LA 8 1/3 ORE SE R« Tipografia ziarului «EI’OCA»
www.dacoromanica.ro