I
ANUL II No. 399
A DOUA EDITIUNE
MERCUR!, 25'MART1E (ti APRILIE) 1887
15 m AISTI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C*AUNA ÎNAINTE
I\ BlIClinEsrl La r.nsa Administratiunsi IV TARA: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni °0 lei, 3 luni 10 lei l\ STREI Ai AT ATE: l.a toate ollleielo pos tale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. â luni 25 lei.
I.A PARIS: Segasestejurnalul cu numerul, la Kioscnl din rn« Montmartrc 11 ti Bulevardul St. Ln-nmiii Vo. 81.
MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIATA
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA AOMINIS-TRATIA ZIARULUI
l.a Paris: la Ajjonre llavas, place de la bour se, 8.
Ajjrnce Libre, rtin Soire Dame <Ies Victoircs 80, (Place de la Doursc) pentru Paris, Eranria. («oniianiii, Austro-l ngaria, Italia si Harra Britanic*
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si rerlame pe pagina treia £ lei linia
SO BANI UN NUMER VECN.b
0 R I G 0 R E VENTURA
Prlm-redactoz responsabil
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAI IA
Ho. S.—Piitu Episcopiei.—Ho. S.
BUGETUL SUPLIMENTAR
drei*til de wmmm
OBICEIURI COLECTIVISTE
81
OBICEIURI CIVILIZATE
IN LIBERTATE
FEMEIA MORTULUI
MIJLOACELE LEGALE
In Evul Mediu, scoela ce se numea scolastică distingea doue feluri de tirani: acela care deţine puterea fără titlu şi acela care abusează de titlul legal ce'l deţine.
Tot ast-fel sub regimul parlamentar, se aduc guvernelor doue feluri de învinovăţiri. Câte-o-dată se impută unui guvern, ce este adevărata expresiune a opiniunei publice, că face un rău uz de puterea, de altminteri foarte legală, ce deţine; de pildă că compromite interesele ţerei în afară, că risipeşte averea publică, că are o rea administraţie, etc.
Alte-orî, mai rar, ce’i adevărat, făcându-se abstracţiune de modul cum el exercită puterea, îi se contestă unul guvAivn chiar dreptul d’a exercita acea putere şi îi se neagă până şi existenţa sa legală.
Aşa noi, pe lângă că învinovăţim pe guvernul actual pentru uzul nenorocit ce face de puterea sa, îi mai contestăm şi titlul în virtutea căruia el deţine puterea. Noi susţinem că guvernul d-lui Ion Bră-tianu nu mai e azi de cât «o simplă stăpânire de fapt» că, el a încetat d’a mai represinta majoritatea ţerei şi că nu se mai menţine la cârmă de cât invocând ucel princi- j piu greşit în politică : possession | vaut titre.
Cum se poate însă întâmpla, ca într’un regim parlamentar, în care ţara îşî poate liber alege mandatarii săi, un guvern să stea la putere , în contra voinţei ţărei ?
Lucrul e de o simplicitate rară. Un partid împins la cârma statului prin-tr’un corent al opiniunii publice, poate, odată ce a pus mâna pe putere, să transforme puterea sa, cela o-rigină era o stăpânire de drept, într’o stăpânire de fapt, graţie înrâuririlor în alegeri şi pieJicelor ce ar pune liberului exerciţiu al drepturilor constituţionale
Aşa de pildă, d. Ion Brătianu, a cărui guvern nu mai e de cât o simplă usurpaţiune, o putere nelegalâ, se menţine de mai mulţi ani la cârma Statului, graţie numai înrâuririi în alegeri şi piedecelor ce pune la exerciţiul drepturilor ce Constituţia garantează cetăţenilor.
Aceasta cel puţin, e părerea adversarilor d-lui Ion Brătianu.
Aşa fiind lucrurile, se vedem ce propun, o parte cel puţin din membrii oposiţiunii, ca să pue un capăt unei asemenea situaţiuni.
Leacul ce vecinie ni-1 propun e ca se luptăm, «prin toate mijloacele legale, la răsturnarea acestui guvern.»
Aceasta revine a zice alegătorilor:
«Guvernul acesta calcă în picioare toate libertăţile publice; el împiedică pe cetăţeni să voteze în libertate, or cel puţin nu lasă se voteze
de cât un mic număr de Cetăţeni cunoscuţi ca oposanţî, iar asupra celor-l’alţi, asupra masei alegătorilor, el exercită a st fel de presiuni în cât e în tot d’n-una sigur se aibă majoritatea. Pentru aceste motive votaţi în contra guvernului.»
Intr’alte cuvinte. «Guvernul vă împiedică se votaţi ; votaţi dar în contra guvernului.»
Tot ast-fel aceşti oposanţî zic cetăţenilor :
«Guvernul nesocoteşte toate drepturile voastre şi împiedică întrunirile publice. Or, când nu le împiedică cu desăvârşire prin bătăuşii săî. el le face inofensive oprind masele să vie la acele întruniri. De aceia întruniţi-vă ca să răsturnaţi un asemenea guvern.»
Adică: «guvernul împiedică întrunirile publice : faceţi dar întruniri, şi prin întruniri răsturnaţi un asemenea guvern.»
Precum să vede, ne mişcăm într’un cerc viţios.
Gând susţii că sorgintea puterii unui guvern reşede în faptul că el violează toate drepturile prin care se poate răsturna un guvern, şi când tot tu vii şi propui ca, pentru a răsturna acest guvern,se ne slujim tocmai de acele drepturi călcate în picioare de agenţii puterii, mulţumindu-ne a protesta iu contra violenţelor sau mulţumindu-ne a exercita acele drepturi în limitele impuse de guvern, este pur şi simplu o perfidie.
Este o luptă fără nici o şansă de isbândâ, este a expune lumea fără nici un sorţ de succes.
Admitem ca planul oposiţiunii să fie d’a lupta prin toate mijloacele legale la răsturnarea guvernului, cu o condiţiune insă, ca printre aceste mijloace se se admită şi acel drept foarte legitim de care vorbeam eri şi care să chiamă dreptul de resistenţă.
Cu acest corolar admitem şi ncl lupta prin mijloacele legale.
Se mergem dar la alegeri, se facem întruniri publice, se adresăm Regelui petiţiuni acoperite de mii de iscălituri1, dar se fim mai înteiă înţeleşi asupra acestui punct, că avem dreptul d’a resista prin forţă violenţelor guvernului, când vom fi împiedicaţi în exerciţiul drepturilor noastre.
Şi fiind că întrunirile au mai fost deja oprite şi alegerile înrâurite, şi fiind ca, mai multca sigur, guvernul va reîncepe, senu nemulţumima proclama numai dreptul de resistenţă, ci se fim gata a’l exercita, după ce ’l vom fi proclamat.
Eilipcscu.
TELEGRAME
AGENŢIA HA VAS
Vlena, 4 Aprilie.
Dupe Noua Presa Libera, d. Stoilofi', în întrevederea sa cu contele Kalnoky, ar îl dobândit convingerea că neliniştele simţite la Sofia sunt fârătemeiQ; aceste neliniştiri să întemeiază pe eventualitatea unei modificări a politicei austro-ungare în cazul unul aranjament special între Austria şi Rusia.
Contele Kalnoky, după foaia ciLilă, a declarat că cestiunca candidatureî la tronul bulgar nu este încă în stare de a fi regulată. Ministru] a exprimat convingerea că prinsul de Batlemberg, el însuşi, n’ar accepta realegerea sa.
Itomu, 4 Aprilie.
Ziarele publică lista membrilor care compun noul cabinei, ast-fel precum v'am le-legrafiat'o dimineaţa.
Solia, 4 Aprilie
D. O Connor, agent diplomatic al Angliei va petrece sărbătorile de Paşte la Londra.
D. Burian, agent diplomatic al Austro-Ungariel, va merge probabil laViena.
Paris, 4 Martie.
La serutinulpe listă pentru alegerea deputaţilor care trfbue să compuie comi-siunea bugetului, numai şoapte membrii din 33 ab fost aleşi. Toţi aparţin stânge!; printre dânşii se află d. Sidi-Carnot şi Ribot.
Al doilea scrutin a fost amânat pe mâine. Dreapta va urma a fi exclusă din corni-siunea bugetului din cauza refuzului săO d’aacceptaaranjamentul propus de stânga care constâ în a reserva dreptei 4 scaune. Dreapta voia 9.
AGEXTIA I.IREBA
Iterlin, 4 Aprilie.
Circula sgumcititl ca <1. ISuscli ministrul plenipotenţiar al Germani:-! la Bucureşti va înlocui pe <1. :le Ketulell la Roma.
Pclcrsbtirg, 4 Aprilie.
Ministrul de linance a presintat consiliului de stat un proiect de lege care ridică în mod simţitor taxi asupra paşapoartelor pentru străinătate.
Garnizoane de fruntarii nuol au fost stabilite în Polonia.
Atena, 4 Aprilie.
D. Trikupisa presintat Camerei un proiect de lege care fixează serviciul militar activ ladoulanl şiserviciul în reservăpână la vârsta de 50 de ani. Această reformă esteţ chemată se zice de a realiza economii Însemnate în bugetul ministerului de ■resbel.
Madrid, 4 Aprilie.
In urma incidentului ce s’a întâmplat la Cameră, cestura a hotărît de a nu mai da cărţi de intrare represmlanţilor presei. Această măsură a provocat vil protestări.
Yicna, 4 Aprilie.
Contele Kalnoky a conferit eri cu d. Stoilofiîn timp de uua oră şi jumătate. Contele Kalnukj a declarat delegatului bulgar că Austria va persista în politica ce a urmat până acum.
In ce priveşte alegerea unul candidat la tronul Bulgariei, Contele Kalnoky a zis că momentul nu e încă venit pentru a re-solva aceasta cesliune.
La objecţiunea d-lul Stoilofi că mişcarea în favoarea principelui de Batlenberg creşle in îie-care zi în Bulgaria, Ministrul afacerilor străine a răspuns că însuşi principele de Baltenberg nu va primi realegerea sa.
In sfirşit conlele Kalnoky a declarat că după părerea sa puterile nu vor face nici un fel de greutate în contra prelungiri mandatului Regenţei de câtre Marea So-branie eu condiţiune însă ca Regenţa să se ţină strict pe tărâmul tratatelor.
D. Stoilofi a conferit şi cu d. Boghil-chevitch, ministrul Serbiei la Viena, însărcinat fiind diD partea Regenţei de a aduce la sfîrşil cestiunea BiegoveL
D. Sloilolf n’a mal conferit cu nici un alt diplomat. El a depus numai carta sa la ambasadorii Angliei şi Turciei.
1‘aris, 4 Aprilie.
Senatul. — Comisiunea financiară a Senatului a ales pe d. Tirard de preşedinte.
Paris, 4 Aprilie.
D. Pery a pronunţat la Alger un mare discurs îa care face apologia politicei coloniale.
Paris, 4 Aprilie.
Ziarul «Le Temps» d’astă seară zice că ruptura echilibrului forţei orientale cou-stitue un adevărat pericol pentru pacea Europei, de oar-ce prepouderenţauuel puteri oare care tinde a impune voinţa sa ceior l’aite State.
CESTIUNEA ZILEI
BUGETUL SUBLIME i\ TAR
Pe terenul invenţiunilor geniale imaginaţia guvernului este foarte bogata.
Aşa de ver-o câte-vu zile dicţionarul economic al colectivităţii s’a mal înavuţit c’un preţios cuvânt.
In materie de buget aveam pînâ acum : buget ordinar, estraordinar şi special. De acum Înainte vom avea şi bugetul suplimentar.
Această nouă speţă a luat naştere în circumstanţele următoare.
Proiectul de buget al ministrului de finanţe cu venituri de i jB milioane şi cheltu-eli de 140 nu se echilibra.
Raportorul comisiunei bugetare, fără multă osteneala, a umplut golul,forţând evaluările cu două milioane.
Bine, rău,—noi credem că răa — se a-
junse ast-fel la un echilibru, cel puţin pe hârtie.
încurajat de facilitatea cu care d. Cos-tinescu ştie şi poate să umfle evaluările, ministru de răsbcio a formal şi prezintat Camerii două bugete : unul ordinar, care intră în echilibru d - lui Costinescu şi altul suplimentar de două milioane opt sute mii lei,pentru cari nu prezintă şi resurse echiva lente.
Simpla istorisire a acestui fapt este de ajuns spre a se vedea pînă unde merge guvernul când e vorba să cheltuiască cu orl-ce preţ.
Pînă acum când d. Brătianu n’avea fonduri ordinare vindea rentă ; cînd nu putea plăti transporturile cu drumul de fer, vindea rentă; cînd trămitea pe cine-va în străinătate, vindea rentă.
Acum s’a descoperit un noD espedient : s’a inventat bugetul suplimentar. Astă zi se serveşte de acest mijloc ministrul de res-boid; mâine va veni ministrul de lucrări publice ; şi mal târziQ cel de finanţe.
Chiar d. Costinescu, care în anul acesta s’a arătat mal amabil ca tot-d’a-una pentru guvern, s’a scandalizat de noua invenţie şi a declarat că o va combate. Vom vedea dacă pînă la sfîrşit nu va fi d-sa cel mal călduros apărător al ei.
DREPTUL DE RESISTENTA
Am susţinut eri că dreptul de resis-lenţâ e un principiu de drept public admis chiar de autorii cel mai conservatori.
Ne propunem a reveni azi asupra a-cestei cestiuni. socoUnd că o asemenea afirmaţiune va dobendi mai multă putere, când o vom putea rezima pe părerea publiciştilor a căror autoritate In materie e nediscutatâ.
In Germania, mai su seama, unde acest drept a fost In timpii din urmă stabilit de către autori, găsim nume- • roase texturi în sprijinul tezei noastre. ;
Nu putem însă acorda nimSnui mal j mult credit în asemenea materie, ca lui j Bluntschli, un spirit eminamente conservator.
Iată cum sS exprimă Bluntschli în această privinţă:
«Nu numai în sfera drepturilor private, dar chiar în sfera dreptului public, Statul trebue sd fie just şi erorile sale pot legitima resistenţă».
Arătând apoi limitele acestui drept el adaogă: «Trebue ca răul de care suferă o ţară să fie serios şi urgent ca să legitimeze exerciţiul acestui drept.»
Dar acolo unde acest drept e dobândit în mod practic şi a trecut chiar In moravuri, e în Anglia. Dreptul de re-sistenţă e unul din drepturile cetăţeanului englez.
Iată ce zice, în această privinţă, Blackstone în Comentariile sale :
«Pentru apărarea drepturilor lor, când ele sunt calcate în picioare or atacate, cetăţenii englezi sunt autorizaţi, mai înteiu, a săadresa administra-ţiuuii şi justiţii; apoi a adresa petiţiuni Regelui şi Parlamentului; în fine a întrebuinţa armele pentru apărarea drepturilor lor.
Recunoaşterea şi desvoltarea acestui drept se poate urmări pas cu pas în istoria Enghterii.
Macauiay, în istoria sa a Engliterii, descriind preliminariile revoluţiunii care a răsturnat pe Iacob II, să întinde cu multa abundenţă asupra acestei cestiuni, dacă cetăţenii ah sau nu dreptul de resistenţă. El consacră mal multe pagini discuţiunilor urmate la la acea epocă In partidul tory, până ce şi partidul conservator recunoscu în mod formal acest drept, şi ’l proclamă ca un principiu. De mult partidul Whig II admisese deja.
Apoi William al 111-lea primind faimosul Bill of Hights introduse In mod absolut principiul resistenţil In dreptul public englez.
Să sflrşim reproducând aci opinia iul Delolme In această materie ;
«Dreptul d’a se opune violenţei, zice Delolme,sub orice formă şi ori de unde
ar porni, e atât de bine recunoscut în cât tribunalele s’au slujit câte-o-dată de dSnsul ca bază a holărirelor lor». A-celaşl autor citează un fapt care a provocat o sentinţa solemnă a curţii King’s Bench (banca Regelui).
Intre altele se poate citi în această sentinţă: «Cftnd libertatea cetăţeanului e vătămată, neest net e o provoca tiune pentru tott supuşii Engliterii. Un om trebue să se intereseze de Pactul fundamental şi de legi şi când cine-va se atinge în mod ilegal de libertatea unui cetăţean, el e culpabil de ofensă în contra Pactului fundamental.
Un anume Tooly.care ucisese pe un agent al autorităţii fiind că voia să 0-pertze o arestaţiune în afară de cir-comscripţiunea sa, fu achitat.
si
OBICEIURI CIVILIZATE
Citim in Naţiunea:
«Condamnarea neaşteptată (?) care is-beşte pedd. A. Balşşi N. Filipescu.zice Independenta româna, ne aduce aminte o a-facerecare a fost judecată la Paris tn luna trecută.
«La 31 Ianuarie 1887, d. Rsbuel ziarist din provincie, se duce la Camera deputaţilor şi aşteaptă în sala Pasilor-pierduti, până în momentul când deputaţii es din sala şedinţelor. îndată ce vede pe d. Ca-mille Dreyfus se aruncă asupra lui şi ’l pălmueşte.
«D. Dreyfus face un pas ’napoi si scoate revolverul din buzunar. Amicii sei ’i opresc braţul si ’l dezarmează.
«D. Rabuel a fost chemat ’naintea tribunalului corecţional al Senei, secţia 9-a şi D. Camille Dreyfus s’a constituit parte civilă cerând un leu drept despăgubire.
«Tribunalul a condamnat deD. Rabuel la 3 luni închisoare şi un lefi despăgubire către partea civilă.
«Sentinţa aceasta s a reformat de curtea de apei care a redus pedeapsa la o lună închisoare.
«Zilele trecute ziarele din Paris afl publicat o scrisoare a d-lul Dreyfus către ministrul justiţiei care începe prin cuvintele următoare:
«Viă să ’ţlcer remiterealntregel pedepse de o lună închisoare la care a fost condamnat D. Rabuel care sa făcut culpabil de atacuri contra persoanei mele.
«înaintea triounalulul d. Drefyus zisese: «Scosesem revolverul, si sunt fericit ca colegii mei mau irnpedicat de a me servi de dânsul».
«D. Rabuel a refusat remiterea pedepsei şi s’a constituit prisonier.
«Ca post-scriptum, iatăjce găsim în ziarele din Paris:
«D. Lucien Rabuel s’a presintat la parchetul d-lul Procuror general cerând să i se aplice imediat pedeapsa de o lună închisoare la care ’i a osândit curtea de &-pel pentru loviturile ce a dat d-lul Camille Dreyfus, deputat al Senei.
«Parchetul a refusat de a încarcera pe D. Rabuel liind-că, osebit de scrisoarea d-lul Dreyfus, ministerul justiţiei a prii-mit o cerere de remiterea pedepsei din partea mal multor ziarişti şi deputaţi; în consecinţă a dat ordin să se suspende e-secutarea sentinţei pronunţată la 14 Martie trecut».
Independenţa română zice că orice comentariu este inutil.
Aşa este.
Gu toate acestea vom releva câteva fapte.
D. Dreyfus scoate revolverul îndată ce este lovit de d. Rabuel, pe când eroul din strada Golţei aşteaptă sosirea amicilor sei din camera vecină, loveşte dupe aceasta, pe la spate, pe d. Balş şi apoi trage cu revolverul.
Amicii d-lui Drefus îi opresc braţul, îl desarmează şi ’l împedică d’a comite un omucid; pe când amicii eroului nostru stau impasibili şi '1 lasă se tragă două gloanţe fără a se mişca din loc, de şi ei nu fuseseră martori oculari ca deputaţii din Paris, la loviturile suferite pe obraş de amicul lor.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 25 MARTIE
D. Dreyfus cere un leu despăgubire pentru a dobândi ast-fel dreptul d a se constitui parte civilă ; eroul nostru cere zecimi de mii lei considerând palmadată ca o cauză de ina-vutire.
D. Dreyfus, chiar la prima instanţă declară cu francheţă că se simte fericit că amicii seî ’l-au împiedicat d’a săvârşi un omor, chiar pentru a se apera contra unei agresiuni nedrepte ; eroul nostru din contra, exprimă amicilor seî părerea sa de reu că n a omorît pe doui oameni desarmaţi !
Nu este aşa că colectiviştii au dreptul se facă obiectul admiraţiuneî Francezilor şi ad-luî Dreyfus în particular ?
Cât pentru nenorocitul jude de ocol, trebue de sigur se aibă inima sfâşiată de durere că nu făcea parte din complectul tribunalului Senei secţia 9-a, pentru a înveţa pe judecătorii francezi cum trebuia se judeca şi se condamne în asemenea materii.
Vom vedea şi pe judecătorii români de la tribunalul Ilfov.
CRONICA
IIST LIBERTATE!
ErI seară am fost la circ ca să văz pe Fakir Naridas Înghiţind săbii cu aceiaşi Înlesnire, cu care Fakir-Cararia Înghite toate furniturile ministerului de răsbol.
Până când se vie rândul regelui focului, fie care artist a esecutat, ba câte o săritură,ba câte o Întorsătură,şi d-nu Espery a presanta! publicului un cal dresat In libertate.
Musica a Început, s’au auzit vre-o câte va pocnituri de biciu şi Îndată a intrat In arena circului un cal frumos, gras, cu coama In sus, cu gâtul încordat, lmpopoţonat ca o mireasă şi a Început se umble In două picioare, să se culce Întins la pământ, să aducă tot ce ’i poruncea stăpânul său. Toate a-cestea le făcea ca un om mare, fără să fie nevoe de alt ceva de cât de un semn pentru ca să se supuo.
Publicul batea din palme şi zicea : «Ce inteligent dobitoc este calul !» Aşa zicea publicul care asista numai la re-preserilaţie şi n'a fost nici o dată la o repetiţie, ca să vază câte suferă bietul cal, câte bătăi mănâncă cu cinci şase feluri de bice şi biciuşto, ca să ajungă la acest grad de înţelepciune şi ascultare.
De câte ori române calul fără beu-tură, fără mâncare pentru că nu s’a ridicat In sus la timp, pentru că s’a aşezat prea la dreapta sau prea la stânga.
Apoi, priviţi,vă rog, la gâtul nenorocitului dobitoc, cum e Încovoiat până la piept şi ţinut nemişcat prin nişte curele Împreunate cu cingâtoarea de sub burtă.
Sărmanul cal dresat şi presentat in libertate !
Zilele astea am fost la circul din dealul mitropoliei, unde. cadeobiceid, ! d. 1. Brâtianu a presentat ţăreî numeroşii săi caii dresaţi In libertate.
Unii ridicad mânele, alţii bâtead din palme, însemnad nume pe bucăţele de hârtie, băgau bile In urne, se urcad pe o estradă şi spuneau, spuneai adevărate basme.
Erai mici poney ca Disescu. Porum-baru.erad caii echilibrişti ca Dimancea, Câmpineanu, Codrescu şi alţii. Da stăpânul un singur semnal, şi zăd ’ţl făcea plăcere să vezi la ce perfecţie a ajuns această ştiinţă de înaltă dresare, cu cât ensemble jucau toţi.
Apoi stăpânul se scula In picioare şi zicea : «Priviţi domnilor şi doamnelor, priviţi cum lucrează de bine ; ascultaţi cum yorbesc. Şi vă rog să observaţi că sunt dresaţi In libertate!»
Atunci publicul aplauda, căci publicul asista numai la representaţie şi nu fusese la nici o repetiţie.
De câte ori rt'au mâncat caii In chestie bice de tot felul, Înjuraturi de toate neamurile, pentru că nu au ridicat mâna la timp, pentru că ad intrat prea târziu, pentru că au Însemnat pe hârtie un nume In loc de altul.
Apoi, priviţi vă rog, la gâtul nenorocitului deputat cum este locovoiat până la piept şi ţinut nemişcat prin nişte bilete de bancă împreunate cu cingâtoarea de pe. burtă.
Sărmanul deputat dresat şi presen-lat în libertate 1
Pe c:ne aplaudă publicul la circ ? Pe dobitoc care esecută toate mişcările, sad pe stăpân care l a dresat aşa de bine ?
Pe cine aplaudă publicul la Camera ? Pe deputat care se supune la toate poruncile, sau pe ministru-preşedinte care l'a dresai aşa de bine ?
\ln\.
«na
IN FORMA HUNI
întemeiaţi pe informaţiuni destul de precise ce priimip din Viena, putem asigura că ftegociaţiunile pentru încheierea eonvenţiunei de comereiu intre România şi Austro-Ungaria nu sunt de loc pe cale d’a ajunge la uu sfirşit mulţumitor.
Diferinţa principală intre reprezentanţii ambelor părţi poartă tot asupra aplicaţiunei reglementului veterinar, reprezentanţii austro-un-gari persistând în refuzul d’a admite de bune certificatele de sănătate liberate de veterinarii români.
Pe de alta parte, ştiri din izvor aus-tro-ungar arat pe Regele României ca întors din călătoria de la Berlin şi Viena cu convicţiunea că o înţelegere cu Austro-Uugaria trebui se lie făcută.
Lucrurile fiind în starea aceasta, solnţiunea care se dă ea posiioilă este o modificaţiunea Cabinetului nostru într’un sens care se permită d’a re-Aeni până la oare-eare punct, asupra angajamentelor luate vis-a-vis de Corpurile legiuitoare.
X
M. S. împărăteasa Austriei şi Regina a Ungariei a petrecut eri a-proape o oră pe teritoriul român. M. S. mergând la Mehadia a voit se
treacă porţile de fer şi de acea a sco-borît Dunărea până la Turnul Se-verin şi apoi cu un tren speciai s'a dus la Mehadia.
x
La Rusciuk trebue se fie temeri de o noue rescoalâ. întregul regiment de infanterie de !a ’ţîrnovâ a fost a-dus acolo.
x
Se asigură în cercurile bine informele că Germania şi Austria sunt cu totul de acord cu Rusia pentru a nu admite realegerea prinţului de Battenberg la tronul Bulgariei.
X
Regele care mai tot-d’a-una a făcut din chestiunile militare obiectul principal al octipaţiunilor sale pare a da, de cât va timp, şi mai mult de cât altă dată întreaga sa atenţiune acestor chestiuni. M. S. urmăreşte mai ales cu un viu interes lucrările marelui Stat-rnajor care pune o deosebită activitate în pregătirea planului de mobilizaţiune generală.
X
Ni se spune că poate chiar azi şi în toi cazul mâne un proiect de lege excepţională în privinţa refugiaţilor bulgari va fi prezintat Adunâreî Deputaţilor.
X
D. Eleva carea fost împiedicat din diferite împrejurări se plece la Rîm-nieul-Vâlcei Duminică împreună cu colegii seî, a plecat eri dimineaţă.
X
Aflăm că corniţele Golusehowski ministrul Austro-Ungarieî care a părăsit alaltă ieri Bucureşti nu se va întoarce în Românită de cât în luna lui Iunie. E S. va petrece vara la Sinaia. Comitesa Golusehowski nu vaveni în Bucureşti decât )a toamnă.
x
Consiliul comunal a terminat e-xaminarea bugetelor accizelor. Dupe insistenţa primarului, acest bugeta fost menţinut în cifrele acelui al ultimului exerciţiu, respingându-se modificaţiunile şi reducţiunile propuse de Coinisiunea bugetară.
X
Convenţiunea de eomerciu rornâno-greaeă expiră la 5/17 Aprilie viitor. Pe cât ştim nici din partea guvernului nostru nici din aceea a guvernului elenic, demarşe n’au fost încă făcută fie pentru prelungirea con-venţiunei fie pentru regularea pe alte baze a reiaţiunilor comerciale între România şi Grecia. Lucrul
este col puţti oiudat.
x
Eri dupe ce a interogat din nou pe lvazakof şi pe Ivanof, d. judecător de instrucţiune Dobrieeanu a îf-vut o lungă audienţă de la d. Stă-tescu, ministrul Justiţiei. Ni se spune că d. Dobrieeanu s’ar găsi foarte ambaraent, căci i s’ar fi prescris se evite d’a implica în afacere un supus rus, ocupând o pozitiune la le-gaţiunea imperială d’aci, pe când din toate faptele instrucţiune! şi mai ales din declaraţiunile inculpaţilor, complicitatea acelui supus rus arrecşi int’un mod aproape evident. Sub rezervă.
X
Duminică, dacă timpul va permite, schimbarea gardelor se va face în grădina Gismegiu în prezenţa M. S. Regele.
D. Mantof a petrecut o noapte mai bună cu toate acestea nici o îmbunătăţire simfitoare nu se constată în starea sa; el este mai ales foarte slab şi genat din căuza pneumoniei. Mâine, daca va fi mai bine, se va proceda la extracţia glonţului din braţ:
X.
Candidatul definitiv al partidului Voinţei Xalionole la colegiului l-iu de Senă! pentru judeţul Ilfov este d.
Ştefan Ioanidi banchier. D. avocat O Daniilopulo căruia candidatură fusese oferită a refuzat’o.
X
Archiepisoopul latin din Bucureşti îşi dă multa osteneală pentru adunarea fondurilornecesarn'la clădirea lângă -catedrala Sf. losif, a unui mare edificiu pentru seminariul ar-chidiocezan. Pe lângă banii ce se a-duria în toate bisericile catolice din ţara, Em. S. a trimis în Ungaria, Franţa şi Italia preoţi care se struţgă bani de la credincioşi.
Sumele încasate pîn’acum «u permis deja cumperâtoarea terenulbî.
• U
Oficerul bulgar pe care d. doctor Severeanu îl a vizitat Sâmbăta la Rusciuk a fost adus în Bucureşti şi aşezat în casa de sănătate a doctorului Severeanu de către care i se va face o operaţiune.
DEPESI TELEGRAFICE
AC.MMIV I.IKKIt.V
Sediu, 5 Aprilie.— Regenţa bulgara desm'mte sgomotul dupe care Sobra-nia ar avea intenţiutiea să proclame pe principele de Ratlenberg, rege al Bulgariei.
Sofia, 5 Aprilie.—Agentul diplomatic de aci al Angliei va petrece sărbătorile Paşoilor ia Londra.
Şi acel al Austru Ungariei seva duce la Viena pentru acelaş scop.
PoterslHi Piese Apr. —Ziarul Grasch-danin d'astâ-zî scrie: politica exterioară apărată de. d. KatkolT impinge Rusia pe ocale fatală, pe care inimicii Rusiei ar dori să o vadă.
Pelersburjf, oAprilie. — Se zice că emiterea unul împrumut în interiorul ţârei este eminentă.
CRONICA MUZICAL*
UGENOTII
Reprezentaţia de Sâmbătă a Ugeno-ţilor a fost un succes strălucit pentru d-na Lucea şi d. Merzwinski. Cu toate neajunsurile unei trupi înjghebate In grabă şi numai pentru vr'o câte-va reprezentaţii, se poate zice că nici o dată n’am auzit în Bucureşti cele două roluri principale ale capului de operă al lui Meycrbeer interpretate cu atâta mftes-trie. Valentina d-nel Lucea e o creaţi-une perfectă de la Început până la sfîr-şit; atât din punctul de vedere musical cât şi din acel dramatic celebra artistă a fost la aşa Înălţime, în cât chiar lipsa de putere a vocei ce să observa In unele locuri, dispărea In fa'a efectului general produs prin modul magistral cu care a fost interpretat rolul.
De la intrarea In scenă până la căderea cortinei d-na Lucea a ţinut publicul sub farmec. Duătul din actul al IU-lea cu Marcel a fost cântat cu perfecţiune ln toate amănuntele sale. 0 singură obser-vaţiune aşi avea de făcut : îmi pare ca In unele locuri cântăreaţa a prelungit prea mult timpurile. De esemplu pasa-giul Tu ne saurais comprendre a fost cântat andantinu, pe când el trebue cântat într’un timp repede şi pasionat. E probabil că această slăbire a mişcărel e provocată prin lipsa de respiraţie a cântăreţei.
Dar aceasta este singura parte slabă pe care am observat’o; restul rolului e3le, precum am zis, o creaţiune perfectă.
In celebrul duet din actul al IV-lea d-na Lucea desvollfi atâta espresiune dramatică, atâta mişcare în joc, atâta nuanţare In emisiunea frazelor muzicale, în cât nu cred că în Europa să existe o Valentină mai bună. Intr’un cuvânt, ln ochii mei d-na Lucea e o cântăreaţă de mare stil care merită a fi admirată şi aplaudată.
Acejl cari se îndoişd de Merzwinski, ah rămas uimiţi in Vgenoţi.
Deja In actul I marele tenor a cântat romanţa7>/«s bhmehe qitdla blanche hermine într’un mod admirabil.
SS ştie cft partea lui'/taou/ este o piatră de încercare pentru orl-ce tenor. Când cântăreţul este un tenor de forţă, el nu poate să obţie efectele de delicateţa necesare, când este aceea-ce se chiamă tenor de graţie, el nu poate a-junge la notele din septuorul duelului, nici să cânte duetul din actul al IV-lea. Aşa dar trebue pentru rolul lui Haoul un tenor care dispune de o voce mare şi poate, obţinu ambele soiuri de efecte. De aceea tenorii cari cântă această parte Intr’un mod complect sunt foarte rari ln Europa.
D. Merzwinski e unul din aceşti ale^l. Natura l’a înzestrat cu o voce care să întinde cu o egală putere din registrul baritonal, prin acela al tenorului ordinar şi pâDă la notele cele mai înalte ce există pentru o voce bărbătească.
Ast fel fam auzit cântând romanţa din actul 1 cu o delicateţă extraordinară, întrebuinţând efectele de jumătate de voce şi oe pianisimo într’un mori perfect şi, în urmă, ln actul al IU-lea în scena duelului fam văzut dând un do dieze de piept care acoperea orchestra. In duelul din actul al IV-lea, d. Merzwinski mi s’a părut că voeşte a menaja pe d-na Ducea cftnd a moderat intr’un mod surprinzător gradaţiunea acelor trei se naturali cari pentru densul nu prezintă nici o greutate.
ln resumat Ilaoul al Iul Merzwinski e o splendidă creaţiune din toate punctele de vedere. Un bătrân care şedea lângă mine îmî zicea că îşi aduce aminte de tenorii Nouritşi Duprez care aii creat rolul sub direcţiunea lui Meyerbeer şi că d’atunci nu a auzit un altul care se cânte romanţa din actul I ca Merzwinski.
Acesta este cel mal frumos compliment ce se putea face valorosului cântăreţ.
Publicul l’a şi acoperit cu aplăuse.
Rolul lui Marcel era ţinut de d. Tan-zini care s’a distins alături cu celebrii sel colegi.
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
(61)
Al.EXIS BOUV1ER
FEMEA MORTULUI
PARTEA DOUA
XXI
Duşmănie pe nedreptul
Simon alergă după omnibus, se urcă într’o clip» pe scară şi se aşeză lingă conductor. După zece minute se alia stând mai ln picioare, cu un genuchi pe banchetă, cu mâinele pe rampa, privind în partea în care mergea trăsura şi având capul aproape pe umărul conductorului... Erad deja foarte buni prieteni... Simon II povestea că în călăto-riele sale a fost înlr’o ţara unde caii aveau o capră firească pe spate ; când cumpărat un asemenea dobitoc aveai şi calul şi trăsură tot odată... Trei puteau să şază pe el. Conductorul 11 Întrebă dacă avea şi un coş
Simon era să se supere dar îndată II trecu; urmă povestirea lui zicând că din coama calului dacă ştiai s’o împleteşti cum se cade, Iţi puteai face un frlflE.
Ajuns la Montronge făcu cinste prietenului său... de un ceas, cu o butelie
da vin bun şi apolîl părăsi, apucând spre Montrouge, satul în care locuia saltimbanicii.
XXII
Ce nostim slin Big se den socoteala
Acel sat slraniu era de vre-ocâte-va zile într’o mişcare extra-ordinara. Pretutindeni se faceafl serbări şi bâlciur.. Bordeile părăsite stau deschise far-â uşe, fără ferestre. Vântul sufla în ele răcorindu-leşiîmprospâtându-le pentru vremea când se vor întoarce nomazii.
Carelepline de uneltele trebuincioase vieţel de bâlci, plecad.l sdruncinând în salturile lor pe pietrele de pe drum, uriaşele, femeile cu barbă, femeile, cu gnşe care stăteau sus, culcate pe vârful movilei de haine, pânze, rufe, ca să lmpedece vântul de a le lua.
Piticul plecase, Iiercuiii şi Venerele, caraghioşii plecaseră, Gheorghe vagabondul care înghiţea săbii, plecase. Din ajun Rig dădea de mâncat calului său care nu mal era de cât o umbră : nu-I mal dădea pae mucede şi pălării de paie ca Înainte ci fân şi orz ca la un dobitoc de carne şi de oase; din ajun grămădea ln trăsura sa cea mare toate lucrurile ciudate care compunead mobilierul săd.
Saltimbancii se bucuraţi ca ah să plece, să reia viaţa lor nomadă : a merge cu capul goi ia soare, cu picioarele albe de praf, a se simţi liberi, aceasta era plăcerea lor.
Numai Gheorghe din potrivă rămase posomorât chiar şi când fu vorba de plecare. El obicinuit nu vorbea de cât cu Iza şi de la plecarea el se făcuse şi mal tăcut. El plecă pe neştiute dar nimeni nu se miră de aceasta.
Cel-i’alţl saltimbanci dormeau şi tăcerea domnea tri sat. Nu s’auzea de cât. sgomotul ce’l făcea Riglnhămând calul săd. Acesta mirat încă de schimbarea hranei sale, necheza clin când ln când cu osre-care frică, parcă s’ar II temut să nu plătească scump eeea-ce i şe dăduse... Bătrânul Rig era turburat, grăbii, avea grije de ceva.
îşi legase câinele sub trăsură, calul era înhămat, n’avea de cât să se sue pe capră şi se pornească; mal nainte intră în bordeiul săd şi cu lanterna în mână se uita pretutindeni dacân’a uitai ceva. Când voi să iase zări în faţa lui pe prag, un om nalt care’i stătea în cale. Rig nu se speria uşor : se dădu Îndărăt şi ridică lanterna ln direcţiunea uşel ca să vaza cine era. Era Gheorghe, care ÎI zise scurt :
—	Am venit la vreme, sălbaticule 1 un ceas mal târzid tâlharul nu mal era aici.
Bătrânul Rig, recunoscând pe acela care II vorbea, ’şi stinse îndată lanterna. Ast fel stând ln umbră, nu era văzut dar vedea năluca lui Gheorghe care părea mal neagră ln întunericul mal puţin des al nopţel... Şi ca să rătâciascâ pe Gheorghe, el alunecă ca o şopârlă şi se trase de cea-laltă parte a odăel.
—	Rig, zise Gheorghe, te-ai pus la
cale cu Iza ca să mă prăzi. AI primit banii; dă-mî înapoi partea mea, ciză-tură şi te las cu viaţă.
—	N’am partea ta...
—	Alunei al dal’o IzeT... Du mă unde ascunzi pe Iza...
—	Dă-mî pace cu minciunile tale... Gheorghe, du tu de-ţi găseşte pe Iza... şi lasă pe bătrânul Rig.
—	Bătrânul Rig îmî va înapoia banii sad va muri.,.
—	Chiar aşa, zig Rise cu viclenie.
—	Te voi ierta tlind că eşti moşneag; dar dă-mî paralele.
Bătrânul sălbatic ghemuit în colţul lui, nu respunse ; îş făcea uu plan ca să scape, căci cu ochii săi de pisică, văzuse un revolver în mâna lui Gheorghe. Se retrase mal îu fund şi zise :
—	Gheorghe a fost prost dacă a vrut să se certe cu Rig.
Văzând că Gheorghe Întinde braţul îu partea de unde auzise glasul, se dădu la o parte. Gheorghe făcu un pas ca să fie mai aproape de acela pe care ’l căuta şi întrebă pentru a ’I auzi glasul şi a şti încotro să îndrepte lovitura :
—	Rig, vrei să ne înţelegem şi se îm-pârţim suma ?
Bătrânul sălbatic scoase din cingătoare un cuţit mare şi larg, semănînd cu un cuţit de măcelar : să furişă in dosul Iul Gheorghe şi ca să ’l Înşele a-runcâ lanterna ln colţul de unde plecase. Gheorghe trase ln partea de unde venise sgomotul. In acelaş timp, simţi ca un pumn ln spate : voi să se Întoarcă ca să se apere ; dar năbuşi, ar-
ma fi căzu din mână şi fără a rosti un cuvânt, se rostogoli cu faţa la pământ.
Bătrânul Rig, aprinse din nod lanterna.
îndată ce se făcu lumină se uită la cadavru.... Uitase cuţitul ln rană ; îl
lăsă ca să uu curgă sânge...Dupe ce
eşi afară ca să se încredinţeze că nimeni nu auzise nimic, se întoarse ln casă ; fiind de felul lui un om priceput, bătrânul sălbatec,pe când se gândea ce să facă cu cadavrul spre a nu fi căutat i a doua zi, umblă prin buzunarele lui Gheorghe, li luă un pumn de napo- j leonî din cingătoare—napoleonii pe 1 care Iza ii le dăduse câte-va zile lna- J inie de căsătoria el şi portofoliul mân- I jit In care erad hârliele sale. Rig zicea In sine :
— Toată lumea II crede pe drum 1 i N'meni nu va mal intra în bordeiul lui înainte de vr'o şease luni, când s’or întoarce cu toţi. Aşa 1 Gheorghe, dragă, ^ al să dormi în patul tăd, mal plânge-te de poţi I auzi ce lacom era.
Bătrânul sălbatec stinse lampa şi I apucă printre cocioarbe. Ajungând în faţa celui în care locuia Gheorghe, scoase din buzunar un instrument, care 11 avea tot d’auna la el, semănând cu uneltele do care se slujesc dantiştil spre a scoate dinţii. Când îl întrebai ce . face cu el, zicea chiar că la asta II întrebuinţează. Cu această uneltă deschise uşa stricând broasca. Alergă apoi la trăsura sa.... Mângâe calul zicând ; I
(Va urma)
fi
www.dacoromanica.ro
EPOCA»! T- 25 MARTI IC
3
PUBL1CIT RTEA
ZIARULUI ,, EPOCA“
Tir agiu 0,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciuri pe pagina IV. linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina j III linia 2 lei.
D-na Chrisenghi ne-a dai o Regină Margareta foarte gingaşe.
Trebue sg recunoaştem mai ales meritul tinerel noastre cântăreţe d’a fi cântat o parte atât de dificilă, dupe un studiu de câte-va zile şi cu puţine re-petiţiunî.
D na Odeseanu a făcut tot ce a putut în rolul pagiuluî. Cele lalte roluri erau insuficiente. Orcliestra şi corurile au fost slabe.
Arufnev.
NECROLOGIE
Prea sfinţitul Panareth , Arhiereu bulgar şi Mitropolit in partibus de Po-gouianis 'şî a dat alaltâ-erî obştescul sfârşit, trepasănd la Domnul 1n casa sa şi a capelei bulgare pe care a lnte-meiut’o In Bucureşti.
Arhiereul Panarelh a petrecut cea inaTmure parte a vTeţel sale In România şi mal Înainte de secularizarea monas tirilorera Egumen al monastirel Grecii din Capitală. Cuza-Vodă, mal înainte d’a promulga celebrele Sale decrete pentru secularizare, a Încercat a face prin bună învoială, pe călugării greci a se supune drepturilor statului român. Pentru acest sfârşit, Exarhul egumenilor greci fu invitat a convoca o adunare a acestora spre a lua cunoştinţă şi a se supune conjhţiunilor edictate de guvern pentru regimul monastirilor închinate. y
Această adunare se ţinu la Zlătari şi Egumenii greci refuzară a se supune ordonanţelor lui Cuza-Voda. Singur numai Arhiereul Panareth declară că se va supune cu desăvârşire Domnitorului şi guvernului ţârei, atitudine leală, ce’I atrase afurisenia Patriarhului, compensată cu prisos de muni-ficienţa lui Cuza-Vodă şi buna voinţa guvernului; câcl pe când toţi călugării greci fură expulzaţi în 2i ore din ţară, Arhiereul bulgar fu autorizat a’şl fixa reşedinţa în Bucureşti şi a’şi exercita In deplină libertate căderile sale arhiereşti.
D'atunol prelatul bulgar, tn tovărăşie cu banchierii GhiorghiefT, cu D-rii AthanasovicI şi ProticI, cu Balabanoff, cu ZankofI, Karavelov şi alţi câţl-va patrioţi, şi consacra viaţă pentru învierea naţiunel lor. Şi pe când oatqenii ce sunt azi la putere în Bulgaria, retă-ceau printre hamalii, băieţii de prăvălii prin porturile dunărene, ori erau oploşiţi prin slujbe de a treia mână In ţara românescă, aceşti bărbaţi lucrab din resputeri cu puternicul ajutor al diferitelor societăţi ruseşti şi româneşti la ridicarea naţiunel bulgare.
Arhiereul Panareth, dupS ce ’şl a văzut visul realizat şi o patrie bulgară întemeiată, n’a voit a priimi nici o demnitate In noul principat, preferind a gusta liniştea unor bătrâneţe atât de bine meritate şi a’şî fir şi zilele în Bucureşti pentru care avea o dragoste ce devenise o a doua natură. Prelatul, care caşi cel l’alţl vechi patrioţi bulgari, a rămas credincios Rusiei,’şl a dat sflr-şitul amăilt de dureroasele evenimente ce sângera încă Bulgaria.
Remâşiţele pământeşti ale regretatului arhipăstor s’au transportat In Bulgaria, unde de sigur se vor depune cu onorurile ce li se cuvin. Fie ca priveliştea for venerată să îmblânzească patimele sălbatice ce sfâşie azi Bulgaria 1...
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de la 24 Martie 4 887
D. General Leca deschide şedinţa la ora
1 1/4.
Se declară vacant Colegiul III de Roman. Se votează legea bugetară prin 66 voturi contra 13.
D. ltoniAnescu, cere să sc voteze ln-naintea sffrşitulul sesiune! legile pentru încurajarea industriei naţionale şi admi-şibililAţel iu funcţiunile publice.
Se aduce în discuţiune proiectul de lege
prin care se autoriză ministerul de finanţe să emită de 300.000 lei rentă pentru com-plectarea instalaţiunei imprimeriei statului.
După o scurtă discuţiune, — tn care d. Dr. Rămniceanu declară că nu va vota legea, pentru că guvernul nu mărturiseşte sumele),adevărate necesare unelcons-trucţiunl, dar sume mal mici, pentru a veni pe urmă să ceară credite suplimentare mal mari,—luarea tn consideraţie se votează.
D. Al. Djuvara, la discuţiunea pe articole, arată d-lul Nacu că a vrut să inducă Camera tn eroare când i-a zis că creditul de 527.000 lei, votat anul trecut, era numai pentru construcţiune, iar nu şi pentru maşine. In adevăr, în raportul d-lul Lu-pulescu pentru acel credit esteziscă treime socotite tn acea sumă maşinele, literele, şi toate oelc-falte, gata de a funcţiona.
Atunci de ce no mal cereţi anul acesta
300.000	Ici ? Pentru a unge maşinele ?
D. I. lii-atianu, furios, face gesturi.
D.Djtivara. Nu Le necăji, d-le Rrălianu;
mal bine te mărgineai tn creditul de
527.000	lei; ast-fel nu aveai prilej să ne mal cert alţi bani şi noi, refuzându’ţl-îl, să te necăjim.
Mal vorbesc încâd. Costinescu, care cere ca emiterea acestei renle să să se facă tn ţară ; d. Popp, care spune multe ; d. Al. Marghiloman, care propune ca ministerul să se împrumute la casa de depuneri, dar pe care d. Nacu nu bine-voeşte să’l asculte.
După-acestea, legea se votează cu 64 bile albe contra 15 negre.
Se volează fără discuţiune legea prin care toate actele stăreî civile, instrumentale tn trecut de către funcţionarii comunali numiţi oficerl aî stărel civile şi a jutoare e lor, sunt Considerate ca valabile întru cât ele sunt făcute conform re-gulelor prescrise decodiil civil.
D. I.upulescu, raportor, aduce legea prin care se modifică art. 5 şi 7 ale b-gel drumurilor.
Aceste 2 articole modificate se udrnit, când se iveşte o complicaţinne.
D. I Ciiinpiiicaiui propune un articol nob la legea din care s’a modificat două arlicole.
D. Carp tnlmupe : La secţii.
D. I. Cimpincanu se supără şi acuză pe d. Carp că face copilării.
D. I*. Carp în cesliune de regulament, spune că propunerea d-lul Cdmpineanu iiu poate li discutată de Cameră înainte dc a trece prin secţii. Nu teoriile absurde ale d-luî Cîmpineauu nici ideile d-sa)e demagogice vor opri regulamentul dc a ii aplicat.
D. general Leca, preşedinte, dădrep-l.ate d-lui Carp şi trimite propunerea d-lul Cimpincanu la secţii.
D. Câmpiucanu în cesliune personali afirmă că d. Carp şi amicii săi nu au învăţat nimic, nu ştiu nimic, şi nu ab dreptul să discute ceva.
D. Carp, rîzend : In urma acestor eu-vinLe menţin epitetele de adinioară (apla-use, risc le).
D. Câmpineanu, furios părăseşte sala.
Se aduce legea prin care toate economiile dc prin ministere se formeze un fond de credite suplimentare.
După o scurtă discuţiune, proieclul este luat în consideraţiunc.
Legea în total se admite cu 55 voturi.
Se votează un proiect de lege de interes local.
D. ministru (le resliel, ciLeşle un proiect de Jege pentru un credit de 10 milioane, pentru continuarea fortificaţiilor.
D. i'oroiticanu, dă citire unui proiect de lege pentru acordarea unei pensiuni de 500 lei pe lună fostului episcop al Noului Severin.
Punendu-se ia vot, votul e nul, Camera ne mal fiind In număr.
Şedinţa se amână pe mâine.
Bedecu.
SENATUL
Şedinţa de ta 24 Martie 1887
Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-diuţa prinţului D. Chica cu 69 Senatori faţă.
Ministrul justiţiei presinlă mal multe proiecte de legi între care si acel pentru complectarea art. 26 din legea electorală spre a se putea cerceta recursurile electorale şi de secţia 11-a a curţel de casaţie.
D. Dr. Frumusepuu, anunţă miniştrilor de interne şi al justiţiei o interpelare în privinţa asigurâre! vieţii copiilor naturali.
Se votează împământenirea d-lul Iotseţf Mocanu, reruasâ din şedinţa precedentă.
La ordinea zilei proiectul pentru modificarea leg ei comunale.
D. Lupascit (zis Gâllganiţ)citeşte iper-bolicul său raport fără cap nici picoare, cu un ton teatral ce înveseleşte Adunarea.
D. Chrtstofi combate oportunitatea a-ccstor modificări şi cere amânarea.
D. Mârzescu, plecând de la maxima stilul e omul, constată că frazeologia raportului nu indică nici de cum economia legel şi cu atât mal puţin idea muma ce a condus pe guvern d’a cere aceste modificări la legea comunală.
D. Mârzescu declară ca datoria sa e d’a sta la locul s6Q şi a face un studio psihologic asupra aptiludinelor legiuitoare a le majorităţcl şi capacR&ţel gu-
vernului In confecţionarea legilor, pentru ca să vadă ţara pe ce mâini se afla. Pentru acest slîrşit şl rezervi dreptul a reveni şi la discuţia pe articole.
Majoritatea şi guvernul remdn uluite de aceste zdrobitoare observaţi uni.
Legea se ia In consideraţie şi se procede la discuţia pe articole.
La art. 40 şi 41.
L). Mârsesen. cere ca autorizarea regală pentru primire de legaturi să se întindă şi ia refuzul legatelor, care a lipsit Eforiei Spitalelor când a respins succesiunea Ogrezeanu.
Primul ministru, respunde că legea civilă nu olbigă aşezămintele a avea autorizaţia regală de cât pentru acceptare de legaturi; afacerea Ogrezeanu, s’a condus prea bine.
D. Mârzescu, insistă a se prevedea tn lege ca comunele şi aşezămintele de binefaceri să aibe nevoie de aprobarea regală şi pentru refuzarea unei danii, spre a nu se da loc la abuzuri pentru carlsănu fieni-menl respunzâlor. Cât pentru controversa pe care crede că a ridicat'o primul-ministru, aşteaptă se vadă dându'şl avizu legiştil din majoritate la cari a făcut apel d. Brătianu, care tntr’adevăr că e foarte necunoscâtor de legi.
D. Polizu-Mîcsuneseu, crede că e nuanţă între acceptare şi refuzare, şi prin urmare nu e trebuincioasă aprobarea regală şi în caz de refuz, căci ar fi a se strtm-tora prea mult autonomia comunală 1.....
Majoritatea închide discuţia şi urmează cu votarea iiAiodificală a proiectului guvernului,
La art. 53,
D. Cliristoll, propune un amendament ca Primarii să fie oameni cu ştiinţă de carte.
D. I. Bratiane, oombateamendamentul penlru cuvânlul, că oamenii cu ştiinţă de carte sunt rari la ţară şi apoi contribuabilii caută mal ’nainte ca primarul să fie omul lor de încredere.
D. Chi isloH, apostrofează majoritatea care nu voeşle să ’l dea cuvântul spre a răspunde primului ministru, că ce fel de societate liberală şi democratică sunteţi I...
IViniiil-Minisfrii vorbiţi.
D. C'lirisloli vă mulţumesc că ’mt acordaţi cuvântul şi aici ! Aminteşte opiniele de Ja 1848 ale primului ministru şi regretă că se schimbă pe zi ce merge, zdro-bindu'I ţoale iiuziele !....
La art. 60,
D. Murzescu, cere să înfăţişeze un a-meudamenl.
Primul ministru, se opune, că deja a consimţit a se pune un amendament la sfirşitui legel şi nu poate să mal primească, câcl Camera nu va mai avea vreme.
D. Mârz,escu, atunci votaţi'o în b’.ok, ce mat citiţi p arlieole!
D. I. Bratiaiiu, forma trebue!
D. Mârzescu, zi mal bine un simulacru do legiuire !...
La art. 72,
I. P. 8. S. MUropolitul-Pi'imat, arată că după articolul acesta autoritatea comunală ar avea dreptul a se amesteca în administraţia şi chiar a acelor aşezăminte de bine-facere, cari’şt afl aşezate administraţia lor autonomă prin acte sancţionate de Domnii ţărel şi de .legilp civile, şi ale căror acte de fundaţiune prevăd o sancţiune gravă care poate periclita existenţa fundaţiunel când se va aduce o atingere administraţielor autonome. Propune deci un amendament în acest sens.
D. Mârzescu, Gestiunea ridicată de I. P. S. Milropolil-Primat, e de o marc gravitate şi prin urmare roagă să se amăue discuţia pe mâine.
Discuţia sc amână pe mâine.
Şedinţa se ridică la ora 5 1/2.
Adiuteriin.
PROCESUL DIN R -VÂLCEA
Primim da la R.-Vâlcea, următoarea telegramă :
Eri dupe redeschiderea şedinţa s’a procedat la formarea comisiunii juraţilor.
In această comisiune sunt cinci funcţionari şi anume casierul si verificatorul seu, secretarul prefecturii, şeful do biurou al prefecturii si un medic de plasa Toi printre juraţi sunt şi patru martori importanţi ai aparareii, cu toa'e că aceşti martori aii fost notificaţi atât la sesiunea de Decembre cât şi acum.
Totuşi curtea n’a vrut să 7 citeze.
Mai multe incidente ridicate de a-perare sunt pe rând respinse.
Şedinţa s’a suspendat apoi pentru o jumătate oră.
Hedeşchisă la 5 ore seara, se citeşte actele şi se începe interogatoriul a-cusaţilor.
Toţi acusaţii răspund că aii fost pândiţi noaptea la poarta lui Davidescu de obandă de peste trei-zeci de oa-menicare eşeati din toate părţile.
Spre a se apăra in contra acestei
agresiuni aii tras o revolverul Bon-
ciu şi Apostolicii.
Bonciu e acusat ca fiind autor materia! principat, împreună cu Aposlo-lescu şi Davidescu. Zugrărescu e calificat autor intelectual şi Stoenescu complice.
Să citeşte lista martorilor.
Acusaţia şi-a împărţit martorii în două categorii: pe cei ce îi a crezut favorabili ei, îi a dat ca martori ai săi. Pe cei ce îi bănueşte că poate nu ’i vor fi favorabili îi a numit al a-părărei.
Din 85 martori chemaţi la instrucţie, numai 15 fuseseră propuşi de a-cusaţi şi chiar aceia sunt absenţi.
D. Paladi cere să se citeze 100 martori ce au fost propuşi de apărare atât ta sesiunea din Decembre cât şi acum şi care aii fost notificaţi in regulă cu 11 zile înainte.
D. Alexandru Lahovari arată că nu s'a mai pomenit, ca nişte martori propuşi in mod regulat in două rânduri de către apărare, să nu se citeze.
D-sa susţine dreptul sfânt al acuzaţi for d’a propune martori îndată ce au văzut de ce monstruosităţi e ţesut acest act.
Cu jurisprudenţa şi cu doctrina d sa arată că e o datorie imperioasă pentru curte d’a chema pe aceşti martori.
D. Vasile Lascar răspunde cu banalităţi, şi începe să acuze cu anticipaţie pe inculpaţi.
Răspunsul d-lui Vernescu admirabil ca logică şi rigoare. D-sa sfârşeşte cu aceste cuvinte: «Daca acest precedent ' se va admite, se va putea\zice\că justiţia a perii din ţară».
Curtea respinge citarea martorilor.
Intre graţierile pe care M. S. Regele le va face cu ocaziunea serba-torilor Paştelor va fi acea a. lui Pie-traru.
$
lată textul interpelare! d-lul Dr. Frumu şeanu :
Am onoare a întreba pe d-nu Ministru de Justiţie, dacă n’are cunoştinţă despre un grav pericol care minează societatea prin înmulţirea crimelor de avorturi provocate şi de infantiâide, dintre care nici 10 0/0 nu se pot descoperi de către agenţii judiciari.
Nu crede d-nu Ministru de Justiţie că lipsa orfelinatelor contribue foarte multlaîmulţireaacelorcrime?
Şi ce măsuri a luat pentru înfiinţarea unor asemenea institute ?
Cum crede d-nu Ministru de Justiţie ca se garanteze existenţa copiilor naturali faţă cu legea care proibeşte căutarea paternitaţei ?
Dr. Frumuseanu.
•
România Liberă a desminţit ştirea noastră privitoare 1a. audienţa ce va cere d. Carp, Regelui.
Cu toate acestea, afirmăm din nou că la întrunirea de la d. Marghiloman, d. Carp a vorbit cu mai mulţi deputaţi despre un demers din par-teî, pe lângă Rege. Acuma, ar fi renunţat sau nu, d. Carp la idea d-sale, aceasta nu putem garanta.
Am fi chiar în mesurâ se dăm mai multe detalii în această privinţă. Credem însă mai bine a ne mulţumi cu atât.
De alt-minteri nu e de mirat ca România Liberă se nu fie tocmai bine informată, când în numărul ei de azi anunţa că d. Carp a plecat eri în Moldova, ba chiar că a fost însoţit la gară de numeroşi amici, atunci când ar fi trebuit se ştie că d. Carp şi-a amânat plecarea şi se află încă în Bucureşti.
Curtea cu juraţi din Bucureşti a condemnat la doi ani închisoare pe locuitorul din Kîrnogi anume Neagu Ion Bîrâ, care pe timpul sărbătorilor Crăciunului din anul trecui a rănit cu cuţitul pe unchiul său Do-bre Nachin, rănire din caro a urinat moartea.
#
Oeclamaţiune pentru nişte delicte electorale care era sorocită pentru astă-zi înaintea Curţii cu Juraţi din Bucureşti, nefiind susţinută şi parchetul nevoind a şi-o însuşi, Curtea a închis dosarul.
#
D. Petre Stoicescu, şeful divizai administrative In direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor, fost dirigent al oficiului telegrafic central, om de încredere al d-luî Radu Mihai, a fost trimis la R.-Vâlcea în misiune specială pentru timpul cât va dura procesul omorului lui Po-pescu.
Numai n’ar fi nemerit la Drâ-
găşanî.
• *
In urma insultelor ce Voinţa Naţională îi a adresat aseară în trei lungi coloane, d. Alexe Marin, profesorul de chimie la facultatea de ştiinţe din Bucureşti, hotârîse se’şi dea chiar azi demisiunea, d-sa ne pretind se admită că Voinţa Naţională ale cărei legături cu guvernul fac dintr’ânsa un ziar mai mult de cât oficios, a putut să se pronunţe aşa de violent contra d-sale, fără a se fi asigurat mai întâi de aproba-ţiunea ministrului instrucţiunei publice.
Mai mulţi colegi şi amici ai d-luî Alexe Marin au stăruit insă pe lingă densul şi’l au înduplecat se nu se grăbească, când n’ar fi de cât ca se nu facă pe placul acelor cari, în campania întreprinsă contra decanului facultăţeî de ştiinţe, nu au în vedere interesul şcoalei ci căpătuirea vre-unuî protejat.
Noul prefect al judeţului Covur-luiu a inaugurat administraţiunea sa prin creaţiunea la Galaţi a unui ziar guvernamental biliebdomadar. Dunărea de Jos este numele acestui ziar. Numele redactorilor, patru a-vocaţi colectivişti, sunt indicate pe pagina din urmă, între anunţuri.
Ne am prea grăbit mai de ună zi, când am spus că poliţia a arestat pe nişte făcători de rele în momentul când săvârşeau un furt prin e-fracţiune, la băcănia d-lui Răducanu Vintilâ din calea Victoriei No. 200 bis.
Poliţia e prea mult ocupată cu urmărirea membrilor din opoziţie ca se’şî pearză vremea cu spărgători.
Autori acestei spargeri au fost prinşi asupra faptului de d-nu D. Pandrav, care cu ajutorul câtor-va prieteni, ’i a arestat şi dus la secţie.
Unde era sergentul de oraş?
$
Ch loate ca este mâine serba-loare, «Cpoca» va apare la orele 2 p. ni. într'o singura editiune.
Cititorii vor găsi in aeest minier urmarea procesului de la Vâlcea.
PĂSCĂL1TURI
Primim prin poştea mică, următoarele versuri dedicate d-lul A. Pascal :
Dascăle, Pascăle 1 Dascăle of, Dascăle Pascăle, of, Pascăle!
Spune, cu cât te-a tocmit Clientul tău cel semit,
Cât la sută aî se iei Din cinsprece mii de lei ?
Pascăle, of, Pascăle Dascăle, of, Dascăle I Dă te în spre noi mai binel Noi suntem fiinţ'i creştine Şi nu ’ţî dăm procente dragă Ci temniţa noastră 'ntreagă.
ULTIME DEPESI
AGENŢIA I1AVS
Madrid, 5 Aprilie.— A fost hotărlt ca numai directorii de ziare vor putea de azi ’nainte să asiste la şedinţele Ca-merii.
Situaţiunea economică a Cubei este recunoscută ca fiind deplorabilă.
Londra, 5 Aprilie.—Conferinţa colonială a fost deschisă aici.
Lord Salisbury a pronunţat cu a-ceasta ocasiune un mare discurs politic, penlru a afirma că Eriglitera urmăreşte un scop pacific. Insă a adaogat primul ministru, Marea Britanie ar putea dispune de forţe considerabile, daca vre-o dată ar avea nevoe să a-pere interesele sale.
Lord. Granville şi alţi representanţl al coloniilor ab pronunţat discursuri cari dovedesc ca cea mai deplină armonie domneşte printre membrii confe-rinţil.
Roma, 5 Aprilie. — «Gazeta oficială» anunţă că Regele a acceptat demisiu-uile dd. Comite Robilant, ministru al afacerilor străine; Ricotti, ministru de răsboib; Tajani, ministru de justiţie şi Genala ministru de lucrări publice. Ast-fei precum v’am telegraflat eri, d. Dapretis cedează portofoliul său de interne d-lul Crispi şi ia acel ai afacerilor străine. D. Bertole-Viaie e numit ministru de resboib, d. Zanardelli, ministru de justiţie şi d. Saracco ministru de lucrări publice. Cei l’alţi miniştrii conservă portofoliul lor.
Donat, 5 Aprilie. — Noul minister a depus jurământ In mAinele Regelui şi s’au reunit îndată In consiliu. Au decis ca deschiderea Camerilor să aibă loc la 18 Aprilie şi ab discutat In urmă ordinea în caro lucrării^ parlamentare vor fl prezentate Camerilor.
Iloma, 5 Aprilie. — Afară de subsecretarul de stat la ministerul de justiţie, al cărui nume a fost propus azi consiliului de miniştrii, sub secretarii nu vor fi desemnaţi de cât câte-va zile Înaintea deschidere! Camerilor.
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 25 MARTIE
«E LA ORAŞUL
Cal. \ Ictorii
Pai. Dac.-Horn.
A LA VILLE DEVIENNE
vis-ârpis de I.il». S icce
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinntate ai soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoapode pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după
Nistrului profesorului Or. li. .largrr.
Gulere si manşete de olanda ultima fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsouri complecte pentru fidantati. I.ayettes «i Tronsouri pentru copii. Tronsouri pentru pensionate, oteluri si restaurantnri.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut UATAUOGU IVOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CU1 VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL V I EN A
CALEA, VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERALA OF ASIGUR. IN BUCUREŞTI
Capital social . •	<>,000,000 lei
Prima emisiune . . 3 000,000 lei Din care	. A ,000.000 » ca
fond de garanţie pentru ramura asigurărilor de viată.
BESERVE DE PREMII si
FONDUL DE RESERVA 1,200,000 LEI
, \ATIOXALA“ ASIGURA:
în contra incendiului, grindine!, spargere! geamurilor, in contra daunelor de transport precum şi valori.
Asigurări asupra vietei omului se primesc m toatecombinatiunilc usitate, precum : vas de moarlc, supra vieţuire, zestre si rente.
„Naţionala** a plătit până la linele anului 1880 in diferite ramuro do asigurare peste 10,000,000 lei despăgubiri
Reprezentanta generala
Strada Smardan, No. 18
Ilirectiiinea generala
SIrada Carol T, No. 9.
EREZII L. LEMAITRE SOCCESORII

TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VACJRESTI2SI, — BUCURiSTI
Se însărcinâză eu construc-ţiunl de turbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie sap mecanică; precunai olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc.
IVInre deposit ci© fer, raiuri pentru vagonete dâoau viile, tzeve ci© tuci. Mare asortiment de pietre de naoara.La Fert6-BouS-«Touars.___________________II1
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFEKITE SPECII
DIN CEÎ.E MAI
Renumite calitati|si difer, etati se afla de vanzare
__________LA	__________
GRADINA Xlimita Hraslcn
GEOIHiE IHA AII)
Sub Icoană
Slr.PolonaJfo.t04
pe do biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: «Medalie de aur» la con.ursul agricol al comitiului de Ilfov In anul 1881 si 1882, pentru noile varietati de pere renumite:
REGELE SI REGINA ROMÂNIEI, IKIHJI EPfVl/, ŞTEFAN C IL FI IT SCL.
precum si pentru alte specii
Asemenea premiat en primul preţ:,,Diploma de onoare clasa l-iu“ si la expoziţia Cooperatorilor români în anul 1883 pentru mai multe varietăţi şt calităţi do diferite fructe.
Sunt *8 ani de când ma’oeup cu pomologia, pus (iiitd în dorinţa unui scop. Dorinţa scopului meu a fost si este, ca ea vad întreaga Românie d'a/i imt/racata cu cele mai bune f)'ucle din ţoale speciile, ramâind ea mândra vis-a vis de cele-lalte State în privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, m'am hotaral u reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei dea (i pe viitor numai cu jumc-late prclz, ca prin aceasta reducţiune sa poata a cumpără oricine, iar pentru cele 15 specii de pere, produţiunl noi ce nu se prevede in catalog, adica Hogele st Regina României, Nihai Uram, Stefan-cel-Mare s. c. I. acestea se vindeau cu 10 lei pontul,acum insa va il numai cu 3 lei.
Preţulpomilor se poate vede.a in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina si indata li se va Lriwiite.—
Tinpul plantatului ponţilor pentru printavara a sosit, si cu cât pomi se va planta mai de timpuriu cu atâta este ntai bine.—
Domnii amatort sunt rugaţi a'mi trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a ie rimite ia timpul cuvenit.
LIMBA ENGLEZA
nnnoATA
ROMANILOR
CURS TEORETIC SI PRACTIC IN 48 DE LTCTIUNI
LUCRATA DE
Domnul El. LOLLIOT
Profesor la Liceul Sf. Gheorglie
.Numeroaselecercrîdin provincie făcute D-lui Ldliol pentru a da lectiuni de limba engleza prin corespondenta l'ai! hotârît a publica, in Româneşte, un «Curs teoretic şi practic a limbaj engleze» în 48 de lectiuni (o' leetiune pe sSp: tamânâ).
Fie-cure leetiune cuprinde: un studiu gradat asupra pronunţare:, exerciţii! de citire, rogule de gramatică, versiuni şi teme, un dialog, un vocabular şi locuţiuni
.\- B.— Toate cuvintele sunt însoţite depro-nuntarea lor figurata in româneşte. — Partea corectată a versiunelor şi temelor, va fi trimisă regulat abonaţilor.
Preţul abonamentului: 15 lei pe lună, plăti-bili d,înainte — Nici o cerere de abonament nu va 0 luata în eonsideratiune dacă nu va li insotită de preţul abonamentului.
Adresa: D-lui H. Lollio., Bulevardul Elisa-beta, băile Eforiei.
DE VENZARE
O mare cantitate de Butoae de Uleiuri potrivite pentru apa de ploae.
„STEI.LA** Fabrica >le săpun
Calea Victorei, (Itl.
nr in;iW7AD'D uă casa situată în strada DL VLllZiiiilL faurul N-o 6 cu patru camere, dependinţe, grajdu şi şopron, putil şi culte pavata. Doritorii se vor adresa cliiarncolo
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 24 Martie 1887
VALORI
Cump.
Vând.
94
84
32
70
1/2
1/2
5 0/0 Renta amortisabilă. . .
5	0/0	» română perpetuă.
6	0/0 Oblig. deStatţRur. conv.l Impr. cu prime Bucur, (lei 20)
7	0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig.Casei pens (1. 3o0) 19
5	0/0 Scrisuri funciare urbane 81 1/4
6	0/0»	»	n
7	0/0	»	»	»
5 0/0	»	rurale	»
7 0/0	»	»	»
Aur contra Argint său bilete.
96 1/2 84 12 101 1/2 17 1/2
95
85
36
7l
205
82
1/2
91 1/2 85 1/4 102 18 1/4
RAŞCA ",,p..r..GRADINA
se închiriază de la SI. Uheorghe viitor. A se adresa Strada BAT1ŞTE No. 11.
P A CC A «Un Strada Academici, col-UxlOOA t ui Bulevardului, se închiriază de laSf. Gheorglie viitor. Aseadresa Satr-da Balişte No. 11.
SAMANTA DE IN K'S,!?-
tatea cea mal bună, foarte curat. Se află de venzare ia proprietatea Cam-pfnennca un chilometru departe de oraşiu! Focşani.
MVEN7AR1Î CAI M VH| ° pereche
VLllLUAL pentru trăsură, a se a-dresa Stada Baliştea, No
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
CONSTANTIN S1ROGH11
— No. 13, Calea Dorobanţi, No. 15 —
Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere tntr’un mod elegant, In toate stilurile şi ori-ce lucrări de tapiserie.
Preturile moderate, esecutiunea la timpul lxotarât.
COXST.VjVTIA SIUOCHS.
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEL
No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEUEI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modelă.
ORIGINALE
MASINE SINGER
Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-litati si in durata
Posedă cel mal înalt grad de perfecţiune
NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAT ÎNALT,,IMPR0«ED“
La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. ad primit cel mai înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singerdin toate maşinele de cusut expuse.
= MEDALIE DE AUR =
Vânzare în rate, si contra bani gata un rahat oonv.
Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi tn toate lihaleie noatre.
Iaşi	Strada Lăpuşneanu
GM CI ni I N P C R	Calalzi	»	Domneasca
. liLIULMiULn	Craiova	»	Lipscani
Băile Eforiei	Ploesti	»	Lipscani
— BUCUREŞTI—	Botoşani	»	Mare
*	T.-sevenn	»	Aurelianu
MAX FISCHER
GALAŢI
Str. Mare Xo. 58
BUCUREŞTI
Strada Patriei
HC I PU I DI AT Casa din Strada Ut mUninlMl Sfinţi Apostoli No. 42, cu două ătage, aproapede cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74.
UE TFTîltf 7 A UE AlOIASAKI si IEPE UL VLI.NZ.AIU: de prăsii», MANZI,
CAI de Ai FUGARE antrenaţi de pin* singe englezesc.
A se adresa ia d. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov).
NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
P.P. S.S. PAIIINTI BENEDICTIN!
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don MANUELONNE, Prieur 2 MEDALII DE UI: Br talii I 880, L ondra1884
cele mai înalte recompense
INVENTATA
IN ANUL
I373
DE PAR. PIERRE
BOURSAND
întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par BenedictinI, cu o dosă de câte-va picături In ană, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care'l albeşte, consolisân-du-1, forticănd şi Însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGU1N
RUE GUERIE, 3
BORDEAUX
Deposit la toate larmaciile, parfumeorl şi CoafeorI representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţii! Comerciala Frăncezâ din GAlâti si sucursalele el.
ULTIMA ORA
DIN NAUNTRU
Primim din Râmnicu-Velcea, următoarea telegramă privitoare la şedinţa de azi:
Şedinţa de azi e un adeverat scandal. i\u mai e judecata e batjocura.
Partea civila conduce desba-terile, întrerupe pe martori, insulta pe acusati, aeusa pe aparaturi.
Apararea aproape lipsita de martori.
0 depeşă confidenţială primită azi de guvern la Cameră, spune lucrul următor :
Toate incidentele ridicate de a-perare au fost respinse. E buna speranţa de condamnare.
Se zice că instrucţiunea crimei de pe bulevard a dat loc la descoperiri foarte interesante asupra organiza-ţiuneî partidului revoluţionar bulgar. Din mărturisiri făcute de către Kazakof şi de către Ivanof ar rezulia că comitetul centrul al acelui partid şl ar avea sediul în România şi că ultima insurecţiune ar fi lost pînă
în cele mal mici detalii pregătită pe teritoriul rom in. Acuzaţii ar fi recunoscut chiar că partidul care urmăreşte resturnarea Regenţei este prin comitetul lui central dinRomî-nia în strînse legături cu comitetul cel mare panslavist din Moscova.
ULTIMA TELEGRAMA DIN VÂLCEA
llin depositilc martorilor aen-zatiuuei s*a descoperit, pene acum, un fals in acte publice si o sustragere de acte publice.
•Judecătorul de Instrucţiune a mărturisit ca directorul arestului a declarat iu fata acuzaţilor care reclamau, ea lisla martorilor propuşi de densii pentru instrucţiune a fost data Prefecturii, care a ascuus’o si u’a iu-uaiutut'o conform legei.
DIN AFARA
Loudru, 5 Aprilie. — Corespondentul vienez al lui «Standard» anunţa ziarului săd că d. Kalkof a primit a-meninţări de moarte In cazul când a’ar face pe Ţaru să accepte proiectul de constituţiune a cărei copie litografiată la Londra ar fi primit-o.
iterlin, 5 Aprilie. — «Gazeta Germaniei de Nord» reproduce ştirea data de jurnalul «Epoca» din Madrid, care zice că representanlul spaniol din Hong-Kong a ridicat un toast pentru prosperitatea Franţei şi pentru strălucitul succes al revanşei sale,
Corespondentul foaiel oficioase\ber-lineze adaugă: Reprezentantul Austriei şi celor-l-alte puteri au exprimat o mare mirare cu aceasta ocaziune ; cât pentru reprezentantul Germaniei va fi făcut demersurile trebuincioase îndată ce va fi fost informat de incident.
«Gazeta Germaniei de Nord» comentând această ştire, mai zice: «dacă incidentul e adevărat, guvernul spaniol nu va trebui să permiţă ca reprezentanţii sel să uite daloriele lor.»
lioma, 5 Aprilie. — «Fanfulla» crede a şti că corniţele de Robilant a cerut să înceteze d’a mai face parte din personalul diplomatic şi să fie pus în disponibilitate ca eneral.
(Agenţia Uavas).
l*aris, 5 Aprilie. — Camera a pro* cedat la alegerea membrilor comisiu-nel bugetare. 7 membrii numai afi obţinut majoritate absolută.
Paris, 5 Aprilie. — Ziarul La Repu-blique Franciase zice că nu mai poate fi vorba asta-zl pentru majoritatea republicană de transacţiunl cu minoritatea pentru constituirea comisiuneî bugetare.
Luptă va fi cu drept cuvânt exclusa din această comisiune de oare ce nu a voit să primească transacţiunea ce i se propusese.
Paris, 5 Aprilie. — Les Debats ocu-pându se de votul Camerei pentru formarea unei comisiuni bugetare zice că e de dorit ca minoritatea să ia parte la pregătirea bugetului.
Agenţia Liberă.J
NUVELE FINANCIARE
In târgul liber iată cum stan fondurile de stat:
Araortisalăla 5 0/o 95.
60/o Convertitele. (Rurale 85.)
Pensiunile 200.
—x—
Funciarele:
Rurale o 0/o 851/4 „	7 0/o 1013/4
Bursa Londrei soseşte mal fermă. Consolidatele sa urcat la 102 5/16.
—x—
Parisul urmează aseînbunătăţi. 4 1/2 0/0 a închis erl la 109,70.
Perpetua noastră se cotează la 93.
Otomanele 13,50, băncile otomane 505.
—x—
Berlinul aduce:
Napoleonul 16,125 iar
Rublele 179.40.
Amortisabila 5 0/0 Românescî 94,25.
50/0 Roman C. F. R. 101.20
6 0/0	« C. F. R. 104,75
Comunalele 1884 (Bucurest) 94.40 —x—
Bursa Vieniî s a întărit puţin.
Creditele 281.60, cu 2 fiorini mal sus ca în ziua precedentă. Napoleonnl 10. 10.
—x—
AgiQ a scăzut ia noi la 17.80. Financiarele urbano 5 0/0 se cer cu 82 1/4.
Băncile Naţionale se oferă cu 952 şi Dadele cu 250.
—x—
La alegerea pentru un membru în Comitetul Bursei sau prezinlat doul candidaţi. D-l. C. Bărbulescu care a obţinut 28 voturi şi d. M. Minovicî 1 vot. Probabil că primul va fi confirmat de minister.
SPECTACOLE
TEATRUL NATIONAL
— Astă-zî Marţi la 34 Martie 1887 —
DENISA
Comedie în 4 acte de Alex. Humus lini. Mercurl 25 Martie 1887
ROZA - MAGICA
MARE FEERIE
în beneficiul inspectorului teatrului
MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR M1TRASEVSKY
Strada Foiitzii I\o. 7
l.\ TOATE SERILE
MARE REPRESENTATIE
ou pi’ogram schimbat # _________
Mâine MERCURI 25 Martie
2	MARI
REPRESENTATII EXTRAORDINARA
Merouri si Sâmbătă
HIGH-LIFE
DESCHIDEREA CASI LA7Î/2 SEARA ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 ORE SE RA
Tipografia ziarului «EPOCA»
www.dacorornanica.ro