ANUL II No. 398
A DOUA EDITIUNE
MARTI, 24 MARTIE (5 APRILIE) 488?
15 BANI IST U IVI E FIUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE
IN BUCURESei La casa Administratiunei IN TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an AO lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei.
I.\ STREINATATEi La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei.
LA PARIS: Segasestejurnalul cu 15Cent. numeral, la Kiosculdinriu-Montmartre 113 Bulevardul St. Germnln No. SI.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
Grigore VENTURA
Prlm-redacto/ responsabil
PROCESUL DE AZI
BUGETUL PE 1887-88
CĂLCĂRILE IDE LEGE
---------------
ÎNŢELEPTUL a r işti re
FEMEIA MORTULUI
DREPTUL DE RESISTENTA
• _______ *
Opoziţiunea din ţară, u ită cu minoritatea din parlament, afară de doue personalităţi marcante, dd. Carp şiMaiorescu, întărită prin nouii aderenţi ce acâştigat de un an încoa, e în ajun d’a reintra în campanie.
Se vorbeşte deja de un manifest iscălit de toate căpeleniile|opoziţiunii, manifest carearfipentru publicsem-nulexterior al unirii tutulor grupurilor oposiţioniste, şi care ar indica probabil în aceleaşi timp şi planul de acţiune al opoziţiunii.
N’avem inse nevoe se aşteptăm a-pariţiunea unui asemenea manifest ca se ştim de mai nainte, că ni se va anunţa şi de astă dată că «opoziţiunea, prin toate mijloacele legale va lupta la răsturnarea guvernului actual.»
Aceste cuvinte au ajuns se fie o formulă banală şi de stil în toate manifestele. Bineînţeles, aceasta nu însemnează că ele se nu fie juste.
Se ne lămurim însă asupra înţelesului lor.
Când ni se zice «că vom lupta prin toate mijloacele legale la răsturnarea guvernului», aceasta însemnează că vom reîncepe a face întruniri publice, că nu vom pierde o ocasiune d’a lupta în alegeri în contra guvernului, că vom urma a combate ped.Brătianu prin presă, că ne vom sluji poate de dreptul de petiţionare, într’un cuvent că vom uza de toate drepturile conferite de constituţie ca să restorni un guvern.
Nu e însă suficient să exprimăm, in mod platonic, intenţiunea noastră d’a lupta prin toate mijloacele legale, ci de fapt trebue să exercităm toate acele drepturi, or-care ar fipiedicele ce s'ar pune la liberul lor exerciţiu, şi avem pretenţia să le exercităm in toată întinderea lor.
Aşa de pildă, nu e suficient să exprimăm intenţiunea d’a participaTa alegeri în loc d’a ne abţine, nu e destul să presintâm candidaţi, trebue ca cu toţii să mergem la vot, iar nu numai câţi-va oameni care să ştie că fac politică şi care nu pot fi impie-dicaţi de administraţie se şi exercite dreptul lor electoral. Trebue ca toţi cei ce cugetă ca noi să poată merge la vot şi ne aparţine nouă d'a învinge toate obstacolele ce s ar opune acestora spre a ’i împiedica se useze de dreptul lor.
Nu e destul să anunţăm întruniri publice, în care câţi-va bârbaţi marcanţi al opoziţiunii se rostească discursuri în presenţa a câtor-va sute de partisani ai lor, care sunt cunoscuţi ca făcând parte din opoziţie. Trebue ca toţi cetăţenii să poată veni in mase numeroase şi compacte la aceste întruniri.
Vom lupta dar bucuros «prin toate mijloacele legale» la răsturnarea guvernului, dar vrem ca de fapt să u-zăm de drepturile ce ne conferă constituţia, in modul cel mai larg, cel mai întins. Şi daca întîmpinam pie-
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.a ParU: la Agcuee Ravas, place dc la bourse, S.
\gence I.ibre, rue .Voire Dame des Victoires so, (Place de Ui Bourse) pentru Paris, Franeia, («ermanin. Austro-l iigarin. Italia ai Marca Ilritanie.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anuncinri Bi reclame pe pagina treia 2 lei linia
EO BANI UN NUMER VECHib
APARE IV TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
So. 3.—Piaţa, Episcopiei.—Ho. 8.
dici în exerciţiul acestor drepturi, în condiţiunile arătate mai sus, şi fiind că pe de altă parte zicem că vrem se luptăm prin toate mijloacele legale, pretindem ca se uzăm şi de acest drept, foarte legal, foarte legitim, care să chiamă dreptul de resistenţă.
Dreptul de resistenţă e un principiu de drept public, admis de autorii chiar cei mai conservatori, ca Biuntschli, de pildă. Mai mult încă, el este adeseori chiar o garanţie pentru menţinerea constituţii.
Precum zice Lordul Brougham: «Nu trebue nici-o dată uitată importanţa principiului de resistenţă pentru menţinerea constituţii, nici cât de mult este necesar ca guvernanţii şi guvernaţii să privească extremul exerciţiu al acestui drept ca posibil».
Gând se zice dar că vom lupta prin toate mijloacele legale, că vom uza de toate drepturile de care dispune o naţiune pentru a răsturna un guvern, cerem ca acest drept, dreptul de resistenţă, să nu fie exclus şi pretindem de la conducătorii oposiţiunii ca înainte d’a porni la bătălie, să se pregătească ast-fel în cât se poată exercita, la un moment dat, dreptul acesta în mod e-ficace.
In modul acesta, dar numai în a-cest mod, suntem şi noi de părere d’a mai începe lupta prin «căile legale». Vom reveni.
N. Eilipescu.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Solia, 2 Aprilie.
Doctorul român Severeanu a fost chemat laRusciukponLru a lua parte la o con-sullaţiune privitoare la un militar rănit pe timpul lurburărilor de la 19 Februarie (s. v.) iar nu pentru a îngriji de victima unul pretins atentat ce s’ar fi întâmplat ieri.
Ştirea datâ din Calafat că ar fi isbucnit turburărl la Lom-Palanka e lipsită de or-ce temeiO. Nici odată liniştea n’a fost mal deplină în ţară ca în ultimele săptămâni.
Berlin, 2 Aprilie.
Postul de guvernator al Alsaciei-Lorena va fi probabil menţinut; se va suprima postul de secretar de Stat; iar cel doi sub secretari de Stat actuali vor fi înlocuiţi.
Roma, 2 Aprilie.
D. Keuddel a înlăţişat Regelui scrisorile sale de recbiemare.
Viena, 2 Aprilie.
La prânzul ce a dat azi Împăratul asistau dd. Aurelian, Cantacuzen, Ghika şi Protopopescu.
Roma, 2 Aprilie.
Papa a anunţat că Monseniorul Vaunu-telli, actualmente nunţiu Ja Viena, va li numit secretar de Stat.
(lonstautinopol, 2 Aprilie Cale iad.
Respunsul d-lui Giers la recentul demers făcut de Şakir-Paşa, ambasador al Turciei la St. Petersburg, în privinţa afacerilor Bulgariei, nu era un respuus definitiv al Rusiei, ci numai opiniunea personală a d-lul Giers. Respunsul definitiv ce trebue să emane de la Ţar, va fi comunicat Porţii prin mijlocirea d-lul Nelidoll. Guvernul o-lomuu n’a primit încă nimic, sau cel puţin nu i-a parvenit nimic oficial, Rusia voind mal înainte să aibă siguranţa is-bândel.
Actualmente se negociază în acest sens, iar toate părţile în causă par însufleţite de dorinţa de a ajunge la o înţelegere, şi dispuse a face reciproc mari concesiuni.
Îndată ce se va stabili această înţelegere^ Poarta va adresa o circulară ad-lioc Puterilor.
I'ui-is, 2 Aprilie.
Dupe ştirile primite din Petersburg, d. Kalkoll a prânzit miercuri la împărat. Se asigura că va publica în curând în Gazeta Moscovei o deciaraţiune care va da satisfacere d-Jul Giers şi va lua de acum iua-inte o atitudine mal reservalâ.
Împăratul ar li zis : «Nu pot condamna pe Katkolf peiilru că e un patriot, şi pentru că în fond el are dreptale.«
BBxmBBBsaas «^H8^^iiwkti,.iia.iiJiiiiuwrririi
Cu toate că demisiunea d-lul Gier ar fi refusată, situaţ'unea ministrului e tare sdruncinată.
V iena, 2 Aprilie.
D. StoilofT a visitat pe şeful de secţiune, conte Szechenyi; el a cerut o întrevedere cu contele Kalnoky şi va fi probabil primit de ministru.
Rerlin, 3 Aprilie.
«Gazeta Germaniei de Nord» arată că organele generalului Boulanger aft atacat pe ataşatul militar al Germaniei pentru că a primit, fie zis, nişte comunicări necorecte din partea unul amploiat de la ministerul de râsboiQ al Franciel. Acest procedeu frances, adaogă foaea oficioasă, este fără precedent; asemenea lucru nu s’a întâmplat chiar în epoca în care încordarea raporturilor înlre cele două state aduse răsboiul. «Gazeta Germaniei de Nord» aminteşte ca generalul Boulanger a dai cel d’ânleifi exemplul de violarea secretelor altuia, cum reese din Nota sa de la 25 Decembre trecut, în privinţa unei ciornea raportului făcut de căpitanul german Schwartzofi'asupra manevrelor navale făcute la Tulon. Ataşatul militar german, adaogă foaea berliuezâ, e supărat fără încetare de agenţii provocatori francezi. In Germania, s’afi Jăsat liberi a-genţil francezi, convinşi de spionagift. Trebue să se observe, zice terminând foaia oficioasă, că organele celor-l'alţl miniştrii doresc serios meaţme ea păcel.
Sofia, 3 Martie.
S’a stabilit o carantină în toate porturile Dunărei pentru provenienţele Austro-Ungariel.
I arna, 3 Martie.
Guvernul bulgar a stabilit o carantină de 5 zile în toate porturile sale pentru toate provenienţele Austro-Ungarieî şi ale Dunărei. Pasagerii direcţi al Kxpres-Orientulul facaceastăcaranlinăla Rusciuk.
AGEXTiA LIBERA
Bruxelles, 2 Aprilie.
Ziarul «Le Nord» zice că guvernul nu a i voii se mal exagereze sensul articolelor ; d-lul Katkoir dându’I un averLisment oficial. Rusia nu are două politici; pe cât j timp d. de Giers va remâne la ministerul afacerilor străine actele şi declaraţiunile sale vor emana din voinţa supremă a Ţarului.
St. Petersburg, 2 Aprilie.
Contrariu ştirel date de «Times», Rusia na luat nici până acum nicl-o hotărâre privitoare la participarea sa la expoziţiu-nea universală franceză din 1889.
Madrid, 2 Aprilie.
Guvernul spaniol respinge propunerea d’a ridica drepturile asupra cerealelor şi • vitelor străine Ja intrarea lor în Spania, drepturi care suntcerutederepresentanţil j intereselor agriculturii.
Viena, 2 Aprilie. I
Corniţele Kalnoky a primit astt-zl în au- i dienţă pe d. Sloiloff.
Cetiuge, 2 Aprilie.
Delegaţii otomani pentru delimitarea hotarelor vor sosi în curând aici.
Viena, 2 Aprilie.
Se telegrafiază din PetersDurg ziarului «Pohtische Gorrespondenz» că în urma întrevederii Ţarului, D. Kalkolf va publica în curând în «Gazeta Moscovei» o deciaraţiune în favoarea d-lul de Giers. Ziarul d-lul Katkolf va avea în viitor un ton mal moderat.
Viena, 2 Aprilie.
Din Bucureşti se scrie ziarului «Polilische Correspondeuz» că toate sforţările României peutru a dobâudi neutralisarea teritoriului el, întru cât această neulralisare poale ti privită ca reaiisabilă, a găsit un sprijin în apropierea României de politica Austriei şi Germaniei, însă garantarea complectă a neutralităţi este astă-zl tot aşa de iierealisabilă ca şi acum 5 saCi 10 ani mal nainte.
Madrid, 3 Aprilie.
S’a descoperit cartuşe pline cu materii, explosibile iu Cameră, lâDgă uşa ce e rezervata membrilor guvernului
Paris, 3 Apriiie.
Colonia italiauă din Lyon a protestat în mod energic în contra orl-cărel alianţe a Italiei cu Austria şi Germania. In acelaşi timp Colonia* a afirmai simpatiile sale pentru Franţa.
Constantinopol, 3 Aprilie.
Poarla a sondat pe representauţil marilor puteri în privinţa unei eventuale conferinţe care ar fi însărcinată cu resol-varea în scurt timp a cesliuuel bulgare în înţelegere cu Rusia.
Poarta crede că nu ar fi oportun d’a desemna acum un candidat ia tronul Bulgariei, căci s'ar putea ca Regenţa să se în-
cerce din nou a rescula ţara în contra candidatului pe care I'ăr privi ca favorabil Rusiei
Viena, 3 Aprilie.
Negocierile pentru convenţiunea de comerţ austro română sunt conduse cu o mare prudenţă.
Convenţiunea veterinară ce a fost propusă de România conţine oare care derogaţi uni la unele articole din legea austriacă asupra pestel-bovine.
Din acest motiv ambele părţi aO cerut nuol instrucţiuni.
Petersburg, 3 Aprilie.
1). Kalcoll' a fost invitai la prânz MercurI la împăratul.
Temesvar, 3 Aprilie.
împărăteasa Austriei va trece luni Porţile de Fer pe vaporul Orient şi va coborî până la Orşova de unde majestatea sa se va duce în trăsură la Mebadia.
Berlin, 3 Aprilie.
îmbunătăţirea ce s'a constatai în starea sănălăţel împăratului se menţine.
împăratul voeşte să asiste la manevrele ce vor avea loc toamna la Konigsberg.
Petersburg, 3 Aprilie.
Ancheta la care s’a procedat după a-tenlat a demonstrat că nihiliştit corespundeau cu amici' lor din afară prin mare cu ajutorul corăbiilor engleze. Un control mal sever a fost ordonat.
Paris, 3 Aprilie.
Mâine se va destribui în Senat raportul comisiunel de anchetă în privinţa alco-olurilor. Raportul recomandă guvernului conclusiunile comisiunel care propune o reformă fiscală în ceea-ce priveşte drepturile stabilite asupra băuturilor spirtoase.
CESTIUNEA ZILEI
PROCESUL DE AZI
Azi vine înaintea Curţel cu Juraţi din Vâlcea, procesul celor cinci tineri, acuzaţi de omorul bătăuşului Popescu.
Cele petrecute cu ocazia primei Înfăţişări a acestui proces, în luna lui Decembre trecut, ne daQ o idee despre cele ce se vor reproduce probabil şi azi. CâcI nu putem admite ca vestitul Simulescu, care a înscenat toată această infamie, să renunţe un moment d’a întrebuinţa toate mijloacele, pentru a răpi libertatea tinerilor ce aQ îndrăznit să 'şl apere viaţa. *
Aşa de sigur, torturele suferite de aceşti tineri, dintre care numai unul a tras cu pistolul, iar cel-l'alţt n’au altă vină de cât de a fi fost presenţi la atacul nocturn al bătăuşilor lui Simulescu ; cele nouă luni de închisoare preventiva, nu vor împedica pe prefectul din Vâlcea, d’a combina o listă ad-hoc a juraţilor, ca şi în sesiunea trecuta, şi d'a întrebuinţa toate intimidările contra martorilor apărărei, în scop d’al face să 'şl schimbe deposiţiele, cum s’a încercat deja a se mal face, la întâia înfăţişare.
Avocaţii colectivităţet aQ primit ordine să dea tot concursul lor lui Simulescu, pentru condamnarea tinerilor independenţi de la Vâlcea.
Nu va lipsi nici partea caraghioază.
Scontându-se dinainte condemnarea, vor fi aduşi şi de astâ-dată copii de la şcoala reposatului Popescu, în costum de dorobanţi şi cu puşti de lemn, şi vor fi întâmpinaţi de elevii seminarului, cu un imn ad-hoc, iar prefectul îşi va împodobi din noQ trăsura cu brazi, pentru a’şl face plimbarea triumfală prin oraş, în urma condamnăreL Sperăm cu toate acestea că conştiinţa juraţilor, or-care ar fi aceştia, va triumfa in contra tuturor manoperilor şi infamiilor, şi câ vom avea de înregistrat şi la Vâlcea, o deşteptare a bunului simţ public, ca la Botoşani, la CovurluiO şi la Bucureşti. Să a-şteptâm.
BUGETUL PE 1887-88
DEFICITUL
Contrari ii afirmării d-lul Costinescu, care declară prin raportul său (pag. 913) câ «deficitele constatate la Închiderea eserciţielor 1884 şi 1885 s'au acoperit încă din anul trecui» constatăm, cu însuşi situaţia presintată Parlamentului de către d. Nacu pe la finele Decembre 1886, că la finele exerciţiului 1885-86 s'a ales un deficit de
Lei 8.489.293,29
D. Costinescu reduce acest deficit
numai la
Lei 4.493.2 17,98
Este tot atât de neesactă aceasta ţifrâ a raportorului pe cât este de neîntemeiată acoperirea deficitului.
In adevăr, deficitul de opt milioane şi jumătate din situaţia d-lul Nacu este ales la 30" Septembre 1886. Măsurile votate de adunare,despre care vorbeşte d. Costinescu, aQ fost admise de Cameră Înainte de această epocă, (cu oca-sia votărel bugetului pe 1886) şi prin urmare la 30 Septembre 1886 acele măsuri erau deja aplicate.
Suntem dar conduşi a zice că deficitul la finele exerciţiului 1885—86 ar fi fost multmal mare, peste două zecîmilioane, dacăn’arfi fost acoperit în parte prin luarea beneficielordela Casa de depune re, prin vânzarea a 12 milioane rentă şi prin instreinarea de imobile rurale ale Statului.
Ast-fel fiind, mare adevăr a pronunţat d. Carp în Cameră, când răspunzând d-lui Costinescu a zis :
«Contrarifi deciaraţiune! d-lul raportor al bugetului,ew cred şi susţin că suntem in deficit şi că vom avea deficit pe amil viitor n.
lată cum demonstrarăm, fără multă dificultate,câ în ajunul de a cere parlamentului credite de 140 milioane pe 1887 — 78, raportorul general ascunde deficitul exerciţiului anterior.
Până acum d. Costinescu nu produsese asemeni confuziunl în calculele sale, nici nu dase ocasiune de a numi neesactităţî zilele sale.
Precedentul acesta creat de d. Costinescu, încalitate de raportor general al bugetului, e cât se poate de grav.
Poate raportorul unul buget să fie părtinitor în consideraţiunile şi prevederile sale generale; poate raportorul să fie optimist; s’a văzut cazuri de acestea.
Nu erau însă până acum precedente de felul celui creat de d. Costinescu, cu ocazia bugetului pe 1887—88.
D-sa nu se mulţumeşte se fie părtinitor, ceea ce încă e o notă neadmisibilă pentru raportorul unui buget, d-sa ascunde deficitele şi încuragează sad tolerează pe ministrul de finanţe să falşifice situaţia tezaurului.
Nici unul orator în parlament nu e permis să se slujească In discurile sale de ţifre închipuite sau întocmite de o-I caziune. Când chiar raportorul bugetului cade In acest defect, atunci el perde dreptul In faţa representaţiunel naţionale de a mal solicita saQ primi o aşa delicată misiune.
Sunt mulţi deputaţi în adunare neo-bicinuiţi cu ţifrele,—nu e vina lor,—dar mulţi dintre aceştia sunt de bună-cre-dinţâ. Ei bine, nu e permis raportorului să profite de buna lor credinţă, ln-tunecându-le mintea cu ţifre neesacte şi cu afirmaţiunl contrarii adevărului.
Aşa a procedat, In cestia deficitelor, d. Costinescu, şi o spunem fără re-servă, constatăm aceasta cu adâncă părere de răQ, de oare-ce ne obicinui-sem a-i da d sale un loc special în sinul majorităţii.
Tot aşa a procedat d. raportor şi în cestia situaţiunei bugetare pe cele d’In-tâiQ 9 luni din exerciţiul curent.
D. ministru de finanţe a publicat In Monitorul oficial din 13/25 Februarie 1887 un resumat al contului provisoriu de la 1—31 Decembre 1886. Contul e combinat de ocazie, ca toate lucrările financiare ale d-lul Nacu.
Datoria d lui Costinescu ar fi fost să declare, cu francheţa şi lealitate înaintea Camerii, câ situaţia d lui Nacu nu e sinceră.
Ei bine, nu. D. Costinescu s'a grăbit a afirma, In de acord cu ministrul de finanţe câ în adevăr la 31 Decembre 1886 se gâsia în casa statului un esce-dent bănesc de
Lei 4,229,047,78
Nimic mai neadevărat.
Ministrul de finanţe, spre a ajunge la acest resultat de făntelie, a omis de
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 24 MARTIE
2
a trece în contul prezintă/ o parte din plăţile făcute la Berlin in luna lui Decembre la capitolul datoriei publice.
In adevăr, din creditele datoriei publice de
Lei 57,«41,*82 b. 70
d. Nacu n'a trecut ca plătite de cât
Lei 38,567,4*4 b. 73
Aceasta este neesact, cu totul ne-esact.
Pentru a dovedi aceasta să facem o mică socoteală.
Anuităţile ce are să plătească Statul In trimestrul Ianuarie sunt :
Stern Brothers	550,000	lei
Oblig. 6 0/0	7,700,000	»
«	5 0/0	2,700,000	»
Cas. de depuneri	130,000	»
Alte anuităţi	1,020,000	»
12,100,000	lei
Anuităţile rămase de plată, după contul d-lor Nacu-Costinescu, sunt de
Lei 19,100,000
Deosebirea înlre aceste două sume este de
Lei 7.000,000
Unde sunt trecute aceste 7 milioane? de unde s’ad plătit? căci nu putem admite nici de cum că tezaurul a întârziat, un moment de a plăti la scadenţă anuităţile exigibile.
Mai mult încă. din cele 19.100.000, aproape 18 milioane eraţi exigibile la 31 Decembre 1886 (1 lan. 1887) ; prin prin urmare întreaga această sumă trebuia să se afle In mâna bancherilor respectivi,sad cel puţin în casa visterieT, la acea epoca.
D. Nacu nu dispunea însă la 31 Decembre 1883 de cât de
lei 4.909.047,73
întrebăm cu ce s'a plătit restul, In ţifra rotundă de
lei 14.800.000?
De sigur că de către Banca Naţională cu din fondul rentei.
Nici că poate fi îndoială asupra acestui punt.
Dovadă avem că însăşi administraţia Băncii, în darea de seamă a gestiuneX sale pe 1886, s’a ferit de a analisa, cum a făcut cu toate cele-lalte capitole, starea conturilor curente şi a contului de valori, despre cari expunerea Băncii nu zice nici un cuvtînt.
Iată dar explicată şi demonstrată până la evidenţă cea l’altă afirmare nee-sactă a d-lul Costinescu că bugetul pe 1886—87 e pe cale de ameliorare şi de echilibru.
In loc de ameliorare constatăm cădere, în loc de echilibru constatăm deficit pe 9 luni de aproape 15 milioane; în loc de francheţă şi lealitate întâlnim fal-şurl, şi socoteli fantastice.
Dacă pentru a ajunge aci, d. Costinescu 'şl a scris raportul săd, apoi nu’l felicitam de resultat, căci n’a putut şi nu poate Induce pe nimeni In eroare.
Cayrol.
CĂLCĂRILE DE LEGE
IN
AFACEREA GENERALULUI CANTILLI
Am vorbit deja de afacerea generalului Cantilli. Revenim azi pentru a areta pur şi simplu care au fost călcările de lege vedite în a-ceastă afacere:
Cu ocasia discuţiei modificăreî le gel posiţiei oflcerulul, generalul Ange-lescu, ministrul de resboid, a zis în şedinţa camerei de la 21 Ianuarie 1887 :
«Daca d. Paladi ar fi citit legea în în-«tregul el, ar fi văzut că astă-zi când «venim să punem la loc disponibili-«tatea.ea nu este lăsată la discreţiunea «ministrului de resbel, ci este flcsata «de la şase luni la un an, şi este pro-«nunţată de un consiliu de anchetă; «că aceasta măsură s’a admis ca o mi-«tijare a reformei : adică consiliul «care, în anume caşuri, este chemat se «pronunţe reforma văzînd ca faptul pen-«tru care oficerul este trimis înaintea «sa, nu este de natură a face să fie •pus în reformă,ca măsură intermediară, «pronunţă disponibilitatea pe un timp, «mărginit de la şase luni la un an.»
Adică oficerul trebue mal întâia trimes înaintea unul consilia de reformă, neputând fi trimis Înaintea unul consi-lid pentru punerea în disponibilitate ca măsură de disciplină, direct.
Şi explicând care sunt caşurile ce se pot supune unul asemenea consilifl. zise :
«... NoTnumim fapt disciplinar acela «care jiu se judecă de consilhtl de resbel, «care nu este delict sau crimă, care jiu «cade sub prcvisiu/iele legei pe.jiale,care «neputând fi trimes inai/itea consiliului «de resbel, rămâne a se trimite înain-«tea unui consiliu de anchetă», ^es-baterile adunărei deputaţilor, şedinţa din 21 Ianuarie 1887 pagina 381).
Pe garanţia aserţiune! acestea, d. Paladi a fost mulţumit şi camera a votat legea.
Articolele 24 (fost 22 în legea veche) şi 26 (nod), sunt redactate în sensul celor declarate de Ministru.
Aplicarea lor însă s’a făcut în altfel : Generalul Cantili a fost trimis prin ordinul ministeruluiNo. 5178, înaintea unui consilia care avea «să se «pronunţe asupra punerei d-sale în «dispojiibilitate ca jnăsură de disciplină» pentru că a lovit şi rănit cu voinţă pe un individ !..
Neregularitatea sad nelegalitatea a-cestei trimeterl dinaintea unui consilia, se mal măreşte prin aceia că legea la art. 24,prevăzând compunerea consiliilor de anchetă prin tragere la sorţ, şi în caşul de faţă regulamentul legei a-ceştia la art. 30 al săd, limitând numărul din care se trage, la opt, ministrul prin ordin declară că n’are de cât 5 din opt, şi că ast-fel «tragerea la sorţi tre-bue considerată ca îndeplinită de fapt.»
Articolul 25 (nod), al legei, prescrie ca şedinţele consiiielor de anchetă si se ţie la reşedinţa fie-cărui corp de armata. Consiliul de ancheta pentru generalul Cantili trebuia dar ţinut la Galaţi, sediul comandamentului Cor-
pului 3 de armata din cart* face parte. Dar ministrul s’a temut, că fiind prea departe, nu ar fi putut influenţa pe membri sei, şi în patima sa a făcut chiar un falş. A publicat în Monitorul oficial de la 28 Februarie regulamentul cel nod, şi lăsă tragerea la sorţi aşa cum o cerea Art. 25 al legei. ll apuca apoi spaima şi în Monitorul oasteî de la 3 Martie, în care se publică din nod regulamentul adoagă la sfirşitul regulamentului un alijiiat, că tra erea a-ceasta pentru generali se fie făcută la Comandamentul corpului 2 de armată— contrar legeî, — şi publică la 12 Martie, în zioa cojivocăreî consilittlui pentru generalul Cantili, din nou, regulamentul în Monitorul oficial cu aliniatul adăogat, m care modifica legea. — 12 zile tăcuseră toţi, câci nu se desvă-lise pericolul.
Legea la art. 24, prevede ca consi-liele de anchetă se fie compuse, ca con-siliele de resbel, adică din 5 membri iar regulamentul legei la art. 30, consfinţeşte aceasta, spuind şi cum trebue ajuns la numărul acesta; în consiliul generalului Cantili, generalul Arion, n’a luat parte, declarându se incompetent (a se vedea procesul verbal al şedinţei), şi hotărîrea a fost dată deci numai cu numărul de patru în loc de cinci cum cere legea.
Ministrul a înşelat dar Camera, şi a călcat legea.
CRONICA
In-telept-T.il Airistide.
A trăit o-dată la Atenian! un grec, despre care Istoria spurte că era foarte înţelept. De aceia i se şi spunea «Aristide înţeleptul.»
Acest onorabil Aristide într’o bună dimineaţă când Persanii erad cât p’aci să năvălească în Atena, a dat aşa de bune sfaturi Atenianilor, a condus atlt de bine armata lor, în cât Persanii au fost cu totul bătuţi.
Se vede că şi la greci era pe vremea aceia în vigoare serviciul militar obligatoriu, fiind-că Aristide, ca toţi oamenii politici de pe atunci, era om politic şi general.
Noi Românii, în secolul al 19-lea, de şi avem un Ateneu şi câţi-va Atenieni, totuşi nu suntem Greci, dar cu toate acestea avem şi noi un Aristide.
Aristide al nostru, cu toate că astăzi avem serviciul militar obligatoriu, nu este de loc militar,şi cu toate că se ocupă amarnic de politică, nu e de loc om politic.
Intr’o bună dimineaţă Aristide, pe care nimenea nu ’l baga în seamă, se pomeni căutat şi apreţiat de către o colectivitate, care era pe drojdii. Inlr’o bună dimineaţă Aristide fu luat ca apărător într’un proces de bătaie.
Acuma, se poate vedea, ce deosebire mai este între Aristide al Grecilor şi Aristide al nostru :
Pe când pe Aristide din Atena, îl con-sultad Grecii înainte de bătaie, pe A-ristide al nostru 11 consulta lumea dupe bătaie. In cât putem spune cu proverbul, că : «După bătălie, mulţi Aristizi se arată.»
Sau că: « Fie care naţie are Ar ist izi'i pe care îi merită.»
Şi de all-fel la ce ar putea fi bun Aristide al nostru, de cât la asemenea vitejii posthume, de vreme ce omul este advocat ?
Dacă Aristide ar fi militar,ar putea fi întrebuinţat mal nainte de bocluc, pentru a lua măsuri de apărare, a ridica fortificaţii etc.
Dacă Aristide ar fi medic, iarăşi ar putea avea o acţiune preventivă ca hi-gienist.
Dar ca advocat cum o să preîntîm-pine Aristide bătăile şi scandalurile ? Şi apoi, chiar dacă am presupune că le ar preîntâmpina, Aristide n’ar maiavea rol ca să pledeze şi atuncea, s’a dus înţelepciunea lui Aristide.
Capul lui Aristide prezintă, afară de aceasta, ceva foarte extraordinar. Cînd te uiţi la dînsul, cînd vorbeşte, clnd umbla, ai fi foarte dispus să faci cel mal mare rămăşag că în lăuntrul tiv-gei sale se găseşte o imensă masa incandescentă.
De alt-fel,seşi vorbeşte cu siguranţa, prin cercurile cari în deobşte sunt bine informate, că Aristide al nostru, în testamentul ce a făcut,a lăsat cu limbă de moarte capul săd, societăţeî doftorilor din Bucureşti, pentru ca să’i examineze creierul.
Ed cred, cum că la deschidere, a-cest cap va semăna foarte mult cu un od de raţă fiert cu zeamă, nu răscopt.
In asemenea caz capul lui Aristide n’ar fi bunde alt ceva, de cît se faci dintr’însul o porţie de jumărî.
Cum, cum.. Aristide a avut un mare succes la judecătoria de pace şi a izbutit ca să ridice foarte sus preţul pal-meloi.
Aceasta este o faptă rea, o faptă ne-democratică, In contra căreia protestez de vreme ce, în urma sentinţei' de la ocolul I id, oamenilor săraci ca mine nu le va mal fi cu putinţă să ctrpească pe cine-va.
Noroc că pentru picioare... nu s’a dat încă nici o sentinţă.
Ghici ?
IN F OR MATIUNI
Camera nu se va prelungi peste 31 Martie. E probabil că o sesiune extraordinară va avea loc în cursul lunei Mai pentru regularea cestiu-neî convenţiunei consulare cu Germania şi în caz când convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria va fi încheiată. Dar această eventualitate nu e privită ca probabilă.
X
Ordinul dat d-lui Ion Brătianu de Germania nu este acela al Vulturului negru ci al Vulturului roşiii. Deosebirea e foarte mare, căci Vulturul roş este odecoraţiune ce se dă laor-ce personagiu mai marcant, pe când Vulturul negru reprezintă o dis-tincţiune osebită ce nu se acordă de câtbărbaţilor politici de primul rang cari au jucat unrol însemnatîn reiaţi unile politici între Germania şi alte State. De esemplu s’a dat Vulturul negru comitelui Robilant în urma încheiere! alianţei germano-austro-italiane. Distincţiuneaacordatâ d-luî
Ion Brătianu nu poate dar fi privită de cât ca un act de formalitate ce nu are nici o însemnătate politică.
*
Numele rănitului pentru care distinsul nostru hirurg doctorul Seve-reanu a fost chiemat alaltă-eri la Rusciuk şi care se susţine că a fost victima unui asasinat, nu l’am putut încă afla pozitiv. Mai multe nume au fost citate, între altele a-cel al căpitanului Andreef oare a luat o parte foarte mare la represiunea ultimei insurecţiunî şi chiar al domnului Petrof, guvernatorul actual al Rusciukului, dar nici unul nu este cel adevărat. Azi nisespune că rănitul ar fi un major care poartă acelaşi nume de Petrof ca şi guvernatorul, de unde zgomotul că încercarea de asasinat a fost îndreptată asupra guvernatorului.
Ştirile sosite din Viena anunţă că negocierile pentru incheerea tratatului de comerciu sunt aproape d a fi întrerupte. Condiţiunile puse de delegaţii unguri în ce priveşte convenţiunea veterinară sunt neacceptabile, din cauză că Ungaria îşi rezervă dreptul de ^preciare suverană asupra cazurilor in care oprirea importului vitelor ar deveni necesară.
*
Comitetul partidului Voinţei Naţionale s’a întrunit din nou ieri sub prezidenţa lui beizadea Mitică. Ni se spune că între altele s’au hotărîtca în dală ce opoziţiunea va anunţa o întrunire publică, Colectivitatea se anunţe şi densa una fixâ’nd aceleaşi zi şi oră.
D. Ferikidi, ministrul afacerilor streine, a avut ieri lungi convorbiri cu d. Teodoroff, gerantul agenţiei diplomatice bulgare, mai intâiu, şi apoi cu d. Hitrowo, ministrul plenipotenţiar al Rusiei.
*
Sfinţirea Mitropoliei din Iaşi s’a fixat pentru zioa de 23 Aprilie viitor. MM. LL. Regele şi Regina au făgăduit se asiste la această sărbătoare.
*
Ivanoff şi Gazacoff au eri la Văcăreşti.
fost depuşi
Ni se asigură că în cea d’inteiu şedinţă ce Consiliul miniştrilor va ţine sub-prezidenţft d-luî Brătianu se va decide expulsiunea după teritoriul român a tuturor refugiaţilor bulgari fără nici o excepţiune.
*
Poliţia Capitalei a trimis la Ram-nicul-Velcea 7 din agenţii sei cei mai dibaci pentru a organiza un serviciu de ordine special în timpul procesului care începe a se judeca azi înaintea Curţii cu juraţi d’acolo.
X
Instrucţiunea crimei de pe bulevard nu pare, după cât ni se spune cel puţin, se fi ajuns până acum la un rezultat cert.
Cele 6 persoane mai înteiu arestate sub bănuiala de complicitate, au trebuit se fie puse în libertate pentru lipsa de probe.
Aseară aii fost aduşi din Rusciuk, după cererea judecătorului de instrucţiune, doi bulgari care se crede că pot da însemnate informaţiunî. Se zice că in urma interogatoriului
FOIŢA Z[ARULUI «EPOCA»
«3
(61)
ALEXIS BOUVIEK
FEMEA MORTULUI
PARTEA DOUA
XXI
Duşmănie pc nedreptul
—	A fost vinovată, d-le Pierre ; căci
dacă soţia avuse un ceas de rătăcire, mama ar fi trebuit să se oprească pe calea rea..Dar femeia e slabă. Vino-
vatul e amicul trădător care s'a folosit de slâbicunea ei. Crezi că prin mamă n’al pedepsit de ajuns pe soţie ?
Pierre, nu respundea, afundai în tristele sale gânduri. Madelena urmă :
—	Al o voinţă de fer. Nu ’ţl zic: iartă, uită ; îţi zic : N’o pedepsi, las'o în pace. Un bărbat nu trebue sg se înverşuneze contra unei femei. A ! cu Fer-nand era alt-ceva, aveai cu cine lupta ; lovind’o pe dânsa faci o faptă urâtă.
—	0 pedepsesc 1 zise Pierre cu o voce Înăbuşită.
—	Pedeapsa nu e deja grozavă ? Văduvă şi mamă, şi copila el perdută 1
Pierre ridică capul.
—	Madeleno, din ziua acea fatală
m'al văzut nevontenit; oare inima mea a bătut de atunci? M’al văzut umblând dupe vre un alt amor ? Am stat ca un pusnic. Căci am In inimă un amor a-dânc pe care nimic nu ’l poate nimici. Genevieva a fost o nelegiuită, dar o iubesc ; Genevieva a fost o ingrata, dar o iubesc ; Genevieva n’a avut pentru mine nici prietenie, dar o iubesc, o iubesc, mă înţelegi ? Am peDtru ea dispreţ, ură şi totuşi ’mî-e dragă, şi nu ştid dacă văzând’o în faţa mea, n’aş a-puca-o în braţe ca s’o ucid sad s’o îmbrăţişez. Nu ! am suferit prea mult pentru a ierta şi nu mă pot stăpâni In de ajuns spre a uita.
—	Dar ce vrei atunci ?
—	Să moara 1 şi poate mă voiu duce cu copila mea să plâng pe mormântul el.
—	D-le Pierre, zise Madelena, In numele Jeannel, fle-ţl milă de mama sa.
—	Te rog,Madeleno,nu amesteca nici odată numele fetei cu amintirea mamei.
Apoi schimbând tonul şi înâsprin-du se....
—	Madeleno, eşti răsbunată.... Să nu mai vorbim nici o dată de toate aceste; void să lucrez eu singur.
—	Ia seama ! d-la al să devii vinovat	
Pierre dădu din umere.
—	Pe cât poate fi un călâd I.... Adio, Madeleno, lasă-mă.. şi dute la Jeanna.
Ea eşi, dar văzând cum se plimba de tulburat prin odae, zise :
—	Bietul om !
Ura lui o spăimânta, durerea Iul o
întrista, dar voinţa sa o făcea se ’l admire. Pierre remase posomorât, cu o-chil rătăciţi, cufundat In gândurile sale de resbunare.
In vremea asta Simen supunându-se ordinului dat să duse la Montm&r-tre în strada strâmtă unde locuia Rig de când fuse însărcinat să joace mai multe roluri în drama lui Pierre Da-venne. I se spuse că sălbaticul dormise acolo ; dar plecase în zori de ziuă. Viaţa lui, adause un vecin, era foarte regulata de un timp şi de sigur se va întoarce acasă în curând, căci trebue se fie undeva prin mahala 1 Simen nu stătu mult la gânduri, ci intră tntr'-. un debit de tutun în care să vindea şi băuturi.
In sala cea mare de la catul l-iu era un bilard. Simon îş zise îndată:
— Bătrânukmaimuţol e pe aici, pe
undeva.... Lasă 1 lasă! Intru acolo,
mă urc sus la rândul Intâiu şi mă pun de pândă la fereastră. OI găsi cu ee să ’mi petrec vremea de desubt.... Lasă ! lasă 1
Intră In tutungerie, îş umplu cutia sa de «bonboane» şi fcise negusloriţei să ’l trimită câte-va butelii sus.
Lungile, nesfârşite ceasuri petrecute pe corabie, în faţa infinitului mut, făcuse răbdător pe fostul matelot. Luă un scaun, să puse călare pe dânsul, şi sprijinindu-se cu coatele de spatele lui, aşezându-şl bărbia pe mâni, cu obrazul atât de aproape de fereastră în cât o aburea cu resuflarea sa se puse să pândească sosirea lui Rig. Pe masă
lângă el băiatul pusese o butelie de cognac şi un pahar.
Butelia mal se golise şi noaptea începuse a veni când Simon se sculă dupe scaun, ca să-şi reînoiască muniţiunile, cum zicea el... Tutungeriţa foarte curioasă de a şti cine era omul acesta care de dimineaţă se afla în casă şi cerea necontenit de băut, îl întrebă :
—	Mă rog, d-le, ce pândeşti d-ta ? '
—	Lasă 1 lasă !.. Crocodilul din faţă... Nu mă mişc până mâine.
Tutungeriţa, o femeie coaptă bine nu era tocmai mulţumită de a avea până a doua zi la densul pe acest ciudat muşteriu; ea întrebă naiv :
—	Crocodil, nu ştid să l-o fi chemând pe cine-va aşa aici.
Mal întâi Simon crezu că ea vrea să'şl bată joc de dânsul; o privi rîzând din toată inima, aşa că bătrâna negustoriţă văzând gura lui întinsă peste măsură crezu că se strâmba la ea şi dădu înapoi... alunei Simon, închipuindu-şl că e vorba de glumă, făcu un pas înainte, voind să’şl apropie mâinele de peplul îmbelşugat al tutungeriţel scandalisate, care se feri dând peste degetele mate-lotulul tari ca ferul.
—	Vrei să facem chef, mătuşe ?
—	Destul 1 Auzi vorbă, ştrengarule !.. Unde te crezi ?...
Svâreolindu-se de rls, matelotul zise:
—	Lasă 1 lasal... Nu’l cheamă Crocodil... Vorbesc de bătrânul Rig...
Băiatul zise atunci.
—	E, e I nu ştid daca ăsta ’l e numele... dar trebue să fie un fel de cu-
cuvae bătrână care stă în casa din fată.
—	Da, zise tutungeriţa cu desgust, trebue se fie amicul d-tale... un bătrân murdar...
—	Murdar bătrân... el e.
—	Apoi n’al să’l mai vezi! zise băgatul,... odinioară a eşit de aici...
—	Cum ! de aici ?
—	Chiar aşa... a cumpărat o marcă poştală. Avea o valisa In mână.
—	O valisă... Fuge... Lasă ! lasă 1 I-oi da ed de urmă 1
Şi dinir'un salt Simon eşi din prăvălie lăsând In uimire şi în zăpăcială, pe tutun geri ţa şi pe băiat.
Era mai întuneric ; toată ziua matelotul stătuse acolo, nestrămutat de la postul săd... şi ’şl perduse timpul. Dar Simon nu era în stare a lăsa baltă ordinele locotenentului săd. Pierre Dar-vene îl spusese :
—	Dute de-mi adu pe Rig.
Şi mort sau vid trebuia săli aducă.
Dar încotro s’apuce? N’o ştia nici el d’o-eam-datâ... Ştia că se duce să caute pe Rig şi pentru a se mângâea tot schimba bonboana dupe o masă pe alta.
—	Lasă I lasă... te-oî prinde ed, căzătură I Ajungând pe bulevardele exterioare, citi pe un omnibus : Mojitrouge. Asta li lumină de odată miDtea : Rig fugea... dar tot trebue să se întoarcă pe la el, în baraca lui Înainte de a pleca.
,	(Va urma)
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATE*
ZIARULUI „ EPOCA*
TSrngtn 6,000 de Toi

anunciuri si reclame
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
ce le-aluat chiar astă-noapte, d. judecător de intrucţiune a hotărît se’î confronteze azi cu Ivanof şi cu Ca-zacoff.
*
D. Alex. Papadopolo-Kallimaki, membru al academiei române a fost numit de câtre d. prezident al Republice! franceze, ofiţer al instrucţiune! publice.
*
Eri noapte o nouă spargere a fost comisa în Bucureşti, chiar pe calea Victoriei, la magazinul d-lui Rădu-canu Vintilă. De astă dată, poliţia a fost mai fericită câci a prins îndată pe făptuitor care esie un recidivist, anume Costică Zamflrescu.
*
Primim de la d-nu Ioan Neniţescu, revizor şcolar o scrisoare relativă la gradul de doctor în filosofie şi pedagogie, pe care d-sa zice că l’a obţinut de la Universitatea din Lipsea.
Cu toate afirmaţiunile d-lui Neni-ţescu ne întrebăm cum d-sa a putut se capete acest grad universitar, fără a fi tipărit teza sa ? Intr’adever, ştim că în Germania teza întreagă, sau dacă doctorantul e lipsit de mijloace, parte din ea, trebue se fie tipărită înainte de examen. Şi, chiar în acest din urmă caz, autorizaţia ' autorităţilor universitare e necesară pentru a putea cine-va se tipărească numai parte din teza sa.
Pe lângă aceste, d-nul Ioan Neniţescu are un mijloc foarte simplu d’a sfârîma ceia ce d-sa cliiamă o calomnie. Dacă d-nul Neniţescu e doctor, d-nul Neniţescu trebue se aibă o diplomă de doctor. Se arate d-nul Neniţescu diploma sa de doctor şi vom rectifica.
X
Starea d-lui Mantolf continuă a fi îngrijitoare de şi căldura şi fenomenele pneumonice au scăjut puţin. Medicii n’au putut încă hotărî nimic în privinţa extracţiunei gloanţelor.
X
Printre numeroasele abuzuri ce zilnic ilustrează regimul colectivist aflăm şi următorul:
Moşia Vulpeni, din j udeţul Roma-naţi, la o primă licitaţie rămăsese pe seama d-lui căpitan Lămotescu cu suma de 15 mii lei ; ministerul domeniilor însă după stăruinţele senatorului colectivist G. S. nu confirmă adjudecarea şi pune moşia a doua oară la licitaţie. De astă-dată onorabilul senator înlătură ori ce concurenţa serioasă şi isbuteşte se ia a-ceiaşi moşie pe preţul de 12.000 lei, iar ministerul confirmă de rândul a-cesta adjudecarea fiind-câ adjudecă torul e de al noştri. Aşa dar statul e păgubit cu câte 3,000 lei pe an adică în 10 ani 30,000 lei. Mic gheşeft nu e vorbă faţă cu altele mult mai late.
X
Al treilea concert simfonic, sub direcţiunea d-lui Wachman şi cu concursul d-şoarei GaterinaTheodori, a avut loc ieri în sala Atheneului cu un deosebit succes.
M .S Reginaa asistat la acest con cert şi a bine voit a arăta de mai multe ori înalta sa satisfacţiune.
DIN DISTRICTE
I» U I \ A
Astă-zi Luni 23 Martie trebue să se judice Înaintea Gurţel cu juraţi din Putna procesul intentat de membrii oposiţiei 'ocale,contra persoanelor care «Q luat parte la vot în mod fraudulos şi printre care se afla şi d. C. Olănescu secretarul general al ministerului de externe.
Colectivişti au făcut şi ei un asemenea proces contra membrilor din oposiţie dd. A. Damalaclte şi d. Zotovici, care s’a judecat la 18 ale curentei.
Apărătorii inculpaţilor în acest proces au fost dd. G. Apostoleanu, C. G. Mârgăritescu şi P. Barozzi.
După recusarea d-lor juraţi Costică
T.	Gâţa, I. Mârgăritescu, N. G. Ilie, G. Mârgăritescu, G. Simionescu şi D. Pan-filie toţi membri al oposiţiei, recusare făcută după cererea procurorului general Sărăţeanu, s'a început desbaterile mai întâi cu d. Damalache.
A vorbit din partea colectiviştilor Intel d. N. Gelebidache, apoi primarul Focşanilor d. Cernat şi în urmă procurorul general care a terminat prin a cere curţii o pedeapsă aspră pentru individul inculpat.
Apărarea prin organul d-lui Apostoleanu face elogiurl purtărel cetăţeneşti ale d-lul Damalache şi termina după un lung discurs prin a cere juraţilor un verdict negativ.
D. Mârgăritescu comentând legea e-lectorală demonstră drepturile inculpatului d’a vota şi că prigonirea Iul nu este de cât din cauză c’ati votat contra gu vernului.
D. P. Barozzi vorbind cel din urmă respunde d-luî Cernat şi arată că denunţători sunt toţi funcţionarii publici nu-mindu’i pe fie-care cu funcţiunea ce aO; după o frumoasă pledoarie cere Curţeî un verdict negativ.
După o scurtă deliberare Curtea dă un verdict «cgatlv în ceea-ce priveşte pe d. Damalache, cât pentru d. Zotovicî care era absent, denunţătorii se grăbesc a-şî retrage denunţarea de frică să nu paţă ca şi cu cel-l’alt.
BOTOSAXI
Afacerea Enăşescu venită înaintea tribunalului Mercur! la 18 ale curentei a trebuit să se amâne din causă că procedura a fost necomplectă. Causa aflăm că va veni din nou înaintea tribunalului dupe vacaffţiunea Paşcilor.
Vocea Botoşanillor anunţând această amânare adaogă următoarele :
Printre numeroşii apărători aî inculpaţilor am putut observa şi pe d. Gh. Burghelea, unul din distinşii avocaţi al baroului de Dorohoivi.
Comitetul oposiţiunei-unite al judeţului limitrof a ţinut dar şi cu această ocasiune a ’şl manifesta solidaritatea în toate afacerile ce concernâ oposi-ţiunea noastră.
* m
Tot Vocea Botoşanilor ne spune că aprobarea împrumutului de 200,000 lei pentru şcoala de meserii din Botoşani, a dat loc încă de laînceput la certe care nu se văd de cât prin cârciumi.
Un consilier comunal cerând reforma Intregei scoale, bătrânul zodier, d. Haşnaş, cu ochii încruntaţi, cu părul vârloifl, cu barba în desordine, cu crierul învălit în o ceaţă a evaporaţiu-nelor alcoolice, Începe a vocifera insul-tându-I pe toţi şi ameninţându-l cu de solvarea. Atunci un vam îngrozitor se produce în primărie, toţi respund cu demisiunea, dar nimeni nu Yoeşte a eşi din consiliul comunal. Lucrul e şi firesc : acuma când 3'a acordat lm prumutul de 200,000 lei şi promite fo loase necunoscute la care toţi spe-rează, tocmai acum să se retragă ?
parte şi ministrul Amicelor ca să dea desluşirile trebuincioase.
Amânarea se primeşte.
Se ia tn cercetare indigenate.
Impământinirea d-lul Vasile Dimitriade, a d-luî V. I. Munteanu se votează; iar a-supra aceleia a d-lul Ios'/'G. Mocanu votul se declară nul.
Revenindu-se asupra proiectului de modificarea art. 20 din legea asupra spirtoaselor, se constata că originalul proiectului este în tocmai cu cdt’crea d-lul Mârzescu.şi textul tipărit pentru Senat a fost greşit. Prin urmare restabilindu-se adevăratul text proiectul se pune la vot şi se primeşte.
Şedinţa se ridică la 3 1/4 ore anunţân-du-se cea viitoare pe mâine.
Adinterim.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA LIBEBA
Alena, 4 Aprilie.—D. Stoilolf are in-tenţiunea de a se duce la Berlin.
D. Szeckeny îl a declarat că realegerea principelui de Battenberg este imposibila.
Bcsla, 4 Aprilie.—Contele Szeckeny ministru de comerţ în cabinetul ungar, pleca azi la Viena în chestiunea tratatului de comerţ cu România.
Contele Szeckeny nu s’a pus încă în relaţiunl directecu delegaţii Români.
Berliu,4 Aprilie.—Gazeta Germaniei de Nord publică un articol foarte aspru în contra generalului Boulanger şi blamează sistemul despionagiu organizat în Franţa de către dânsul. Foaia oficioasă germană constata conchizând, ca organele celor-l’alţl miniştri francezi arată dorinţa serioasă de a se menţine pacea între Franţa şi Germania.
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 23 Martie 1887
Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-dinţa d-lul Al. Orăscu vice-preşedinte.
Se votează împământenirea d-lul Temelie, a d-lul Târpu şi a d-lul Reţin Carbuneanu reinase nevolate din şedinţa precedentă
Se ia în certare proiectul de lege pentru modificarea ari. 26 din legea spirtuoa selor.
U. Mar/.eseu, observă că prin expunerea sa de motive ministrul llnancelor a cerut modificarea altniatului t-iu din art. 24 al legeî asupra spirtoaselor, pe câtă vreme textul ce se propune votărel Senatului pare a se substitui tn întregimea sa vecinului articol caro are trei aliniate. Cere dar a se preciza modificarea propusă în a cest înţeles.
1‘rintu Ghicu, recunoaşte că observa-ţiunile d-lul Mârzeseu sunt îndreptăţite şi propune a se amâna certarea acestui pro iect pentru o altă şedinţă la care va lua
CAMERA
Şedinţa de la 28 Martie 1887
D. general Lecadeschide şedinţa la 11/4.
D. X. Volnov interpelează pe preşedintele consiliului asupra neaplicaţiunel art. 76 din legea contabilităţeî generale care obligă guvernul să presinte în fiecare an Camerei tabloul tutuior cumpărărilor, contracturilor, ele. săvârşite în curentul anului.
D. ÎM. Ionescu ridică o cestiune de regulament asupra votului bugetului de culte. Propunera d-sale este respinsă.
D. Eug. Stătescu depune cărţile III şi IV ale codicelut de comerţ.
Se votează pentru a treia oară amendamentul d-lul Pallade pentru suprimarea lefel de 1000 Ici unul general de flotilă, care nu există.
De astă dată amendamentul este respins.
Se votează apoi bugetul total al cultelor şi instrucţiunel publice.
Se proclamă deputat.al colegiului doilea de Galaţi d. G. Uobescu. (Aplause) Noul ales ia îndată loc pe băncile mi-norităţei.
D. Butculeseu.- Avem şi noi un Ro-bescu, dar fără cataramă 1 (Rtsele, a-plausej.
Se aduce în discuţiune bugetul cheltue-ilor ministerului de interne.
D. I*. Carp ia cuvîntul la capitolul a-supra siguranţei publice, pentru a întreba pe ministrul dc interne ce măsuri s’au luat faţă cu Bulgarii refugiaţi la noi în ţară şi care, malerîîncă, uQ căutat să ucidă pe un vrăjmaş politic al lor, în chiar capitala noastră.
D. I Brut!anu pare grozav de încurcat de Întrebarea d-luî Carp, şi se mărgineşte tn a face teoria omorului politic dar lasă lucrul obscur. Vorbeşte însă de expulsare vinovaţilor, şi cautăsă insinueze Camerei că o lege excepţională ar fi bună pentru asemenea cazuri.
D.M. Kogilluiceanu se declară contra teoriei espulsărel. Aici s’a comis crima, aici s6 tie pedeapsa.
D. I. Bratianu, replică: Nu vreah s6 ajungem judecătorii vecinilor noştri, nici terenul lor de luptă.
D. I*. Carp, observă că tocmai aci e cesliunea. Cazul Mantolf e simplu şi limpede : e o crimă comisă la noi în ţară şi pasibilă de legile noastre. Dar cel-’alt punt,—România teren al luptelor vecinilor el,—are trebuinţă de soluţiune şi oratorul crede că o lege bine chibzuită este necesară.
D. ălaniu, susţine că fie-care criminal trebue judecai şi osândit conform legilor ţârei lui. (Râsete, hohote).
D- I. Bratianu, nu mal este încurcat pentru a răspunde Ia aceste păreri.
llesţul bugetului se votează fără discu ţiune.
Plictisit însă de aceste discuţiunl ador mitoare, d. Ornescu, deputat do Iaşi îşi şocate ghetele.
Se aduce în discuţiune proeclul de credit de un milion pentru captarea isvoare-lor de la CălimăneşU.
D. E. Costinescu, cere ca acest împru mut să se facă în ţară.
D. N. Ioneseu, vorbeşte contra proec tulul.
D. P. Carp, se declară pentru proect, dar contra părere! d-luî Coslinescu, care ar provoca fluctuaţiunl în chiar valoarea capitalului vărsat de cumpărătorii titlu rilor de rentă, căci, la vânzarea rentei, a giul poale fi de 10 0/o şi la conversiune de 20, ceea ce ar provoca o perdere de 10 0/o a capitalului.
Luarea în considerare se votează.
Se discută cu înverşunare, dar repetân-duse numai argumentele din disucţiunea generală, cele două articole ale legel.
Proeclul se votează însă cu 61 bile albe, contra 4 negre.
Se votează asemenea proeclul de lege prin care consiliul general al judeţului Pufni este autorisat a contracta de la casa de depuneri un împrumut de 600,000 leî, plătibil prin anuităţi In timp de 25 ani, cu procentele cu care împrumută a-ceasfă casă, destinat pentru conslruc-ţiunî.
Se ia în considerare bugetul Eforiei Sf. Spiridon din Iaşi şi se şi-votează.
Se voteeză asemenea legea bugetară, dar votul este nul.
Şedinţa se ridică la 5 ore 1/2.
liedecu.
u/mii: i\FOi!ii\TiiM
D. Ion Bratianu s’a întors ieri seară în Bucureşti de şi nu era aşteptat de cât mâine de dimineaţă. Această grabă neobicinuitâ a d-lui Bratianu de a veni se vadă de treburile ţârei este|interpretatâ în diferite moduri.
#
Prinţul Gheorghe Stirbey care lipsea din ţară de mai mult timp a sosit pe neaşteptate în Bucureşti. Se vorbeşte de candidatura sa la tronul Bulgariei sub patronagiul Austriei.
•
Zgomotul care a circulat despre o cerere adresată de Ministerul nostru al afacerilor străine legaţiunei imperiale a Rusiei în privinţa aresta-ţiunei dragomanului Iacobsohn, ca implicat in crima de pe Bulevard, nu se adevereşte.
Azi dimineaţă d. Eugeniu Stătescu a avut o lungă convorbire la telegraf cu d. Dimitriu, procuror de la Curtea din Graiova, însărcinat se susţină asuzaţiunea în procesul care se judecă azi de Curtea cu juraţi din Rîmnicul Vâlcea.
Gu toată gravitatea stărei d-luî Mantofd. doctor Severeanu nu disperă de a’l scăpa.
•
Cititorii noştri îşi aduc aminte că acum câte-va zile doctorul Severeanu, eminentul profesor al facul-tăţeî de medicină din Bucureşti, a făcut o operaţiune din cele mai mari, estragerea splinei la o fe-mee. Aflăm azi cu mulţumire că acea femee este deja în plină convalescenţa.
m
Curtea cu Juraţi din Ilfov a achitat azi pe Grigore Mataş din comuna Belciugatu acuzat că ar fi omorit în toamna trecută, pe Nicolae Cioflan cate administra acea moşie pentru socoteala fratelui seu d. Constantin Cioflan.
m
Toată lumea a băgat de seamă cu desgust că d. ministru al justiţiei a venit azi la Senat numai ca se facă a trece împământenirea d-luî Temelie, cumnalul vestitului Ciocanelli, şi care venea a treia oară la vot fără se poată întruni numărul cerut de voturi.
D.	Stătescu a stat strajă la urnă preveghiâud votarea, cerând Senatorilor să dea bile albe şi a părăsit sala îndată ce a obţinut votarea.
•
P. S. S. Episcopul Melhisedek al Romanului părăseşte astă-seară capitala întorcându-se în eparhia sa.
•
C-l Nicolae Blaramberg care de cât va timp părăsise Bucureşti pentru a se retrage la moşia sa din ju-ţul Dâmboviţa se va reîntoarce peste câte-va zileşise va stabili din nou în Capitală.
• .
E.	E. L.L. d-nii Hitrovo, ministrul Rusiei şi de Coutouly, ministrul Franţei au însoţit ieri pe d. Ferikidi la o partidă de vânătoare la Ghe-boaia, moşia d-lui ministru al afacerilor streine.
ca Rusia nu va face râzboiil, pentru că nu este pregătită.
Londra, 4 Aprilie.—Times a primit diferite corespondenţe care constată că domneşte în acest momentîn Bulgaria, agitaţiune reală în favoarea întoarcerel prinţului Alexandru de Battenberg.
Borna, 4 Aprilie. — Se asigură că noul cabinet e ast-fel constituit:
DD. Depretis, preşedinte al Consiliului şi afacerile străine;
Crispi, interne Zanardelli, justiţie ;
Bertole-Viaie, râzboiQ;
Brin, marina.
Bonin, 4 Aprilie.—Se crede în general că «GnzetaOficială» va publica chiar azi lista ministerială.
Mastiah, 4 Aprilie. — Generalul Gân<$ a oprit pe superiorul institutului abisiniandin Ierusalim, care sosiseaci, mergând în Abisinia.
Viena, 4 Aprilie.—Contele Kalnoky a primit azi ped. StoilofT cu care a avut o lungă întrevedere. D. StoilofT va rămâne cât-va timp la Viena.
MaglianI, finanţe; Saracco, luc. pub. Grimaldi, agr. Goppino.ins.pub.
AGENŢIA LIBEBA
Paris, 4 Aprilie. — Ziarul Mor ning Post d’azî dimineaţă zice că guvernul rus aşteaptă cu nerăbdare formaţiunea eventuală a unul cabinet român anti-austriac. Căci călătoria Regelui Carol la Berlin şi laViena a provocat nemulţumiri la Petersburg unde se crede la posibilitatea unei confederaţiunl balcanice.
Paris, 4 Aprilie.—Ziarul Les Debats vorbind de scenele violente ca aii avut loc zilele acestea în parlamentul englez, zice că aceste scene dovedesc ca or-ce discuţiune sunt de prisos. Intre Anglia şi Irlanda numSî forţa predomină.
Paris, 4 Aprilie. — Numirea comi-siunel bugetare se va face astă-zl prin scrutinul cu liste.
Paris, 4 Aprilie.—Se asigură că generalul Boulanger are intenţiunea de a supune consiliului de miniştri un regulament privitor la situaţiunea ataşaţilor militari streini.
D. judecător Dobriceanu a supus azi la un nou interogatoriu pe autorii încerărei de asasinat asupra d-lui Mantoff, confrontându-i cu noi martori între alţii cu acei doi indivizi a-duşî de la Rusciuk.
9
Societatea de June D-şoare care, de câţi-va ani, îmbracă la Crăciun şi la Paşte copii săraci, va da la 28 Martie curent o serată cu tombola în sala cea mare a băilor Eforiei, pentru acest scop lăudabil.
Serata va începe cu un bal costumat de copii spre a se termina printr’un cotilion de persoane mari Figurile cotilionului sunt din cele mai originale; reuşita seratei e pe deplin asigurată. Nu se plăteşte la intrare; dar nu se admit de cât per soanele ce au priimit cărţi de intrare din partea societăţii.
9
Mercurî seară vor începe, în sala băilor Eforiei, experienţele cu microscopul electric, făcute de d. dr. Kluj.
ULTIME DEPESI
AGENŢIA IIAVAS
Londra, 4 Aprilie. — Se anunţă din Viena ziarului Times câ Contele Kalnoky a declarat d-lul StoilofT că Aus-tro-Ungaria nu şl-a modificat politica In privinţa Bulgariei, şic# n’ar permite ca această provincie sâ fie ocupată mi-litareşte.
Londra, 4 Aprilie.—Standard crede
PASCALITURI
Cronica noastă ocupându-se cu simpaticul îl ertam pe ziua de azi. Mâine vom publica o nouă serie de lJâscâli-turl, în proză, poezie, şi chiar muzică, pentru volapuk şi piano.
In curând vom începe public&ţiunea marelui roman de sensatie : Rezbuna-rea lui Aristicâ, sad Gândăcelul res-vrătit.
SOCIETATEA.
DE
BASALT ARTIFICIAL
SI DE
CERAMICA DE LA COTROCENI
D-nil Acţionari al Societăţeî de basalt artificial şi de Ceramică de la GotrocenI, Sunt informaţi că Cuponul de Dividende No 2 pentru exerciţiul 1886 se va plăti cu începere de azT cu câte Lei 25 de acţiune adică 10 0/0 din Capitalul versact la Gassa Societăţeî strada Biserica Eni No 5 in toate zilele de la ora 2-4 p. m. Bucureşti 23 Martie 1887
Direcţiunea
BUN SI NU SCUMP
Bruna fabrica de cousei-ve naţionale
fondata la anul 1879 sub firma
C T. CH RISTOFOR
LA MARINAR
Calea Victoriei, 100 vis-â-vis de Cişmeaua roşie sub Jokei Club
LEI KILOGRAMUL
ICRE NEGRE PROASPETE
16 LEI KILOGRAMUL
CASA DE SCHIMB
ALKX. GR. I01MJ & ii. MĂRCII
Strada Upaeanl, N«. tS bl«
Bucureşti, 23,3 Martie
VALORI	Scadenţa cuponelor	Târg lib I ours mediu
FONDURI DE STAT ROMAN		
Renta rom. per. 1875 5 0/0	1 Ap 1 Oc	92
Renta rom. amortis. 5 0/0	1 Ap 1 Ocl	95
Renta rom. (rur. oon) 6 0/0	1 Mai 1 No	84 3/4
Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0	1 lan 1 Iul	
Idem idem 5 0/0	Idem		
Imprum. Stern 1864 7 0/0	1 MartSep	
lmpr. Openlieim 1866 8 0/0	l Ian 1 Iul		
Agio	—	18
împrumuturi de oraşe		
lmpr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 lmpr. or. B. cu prime loz f. 20	1 lan l Iul	701/2
	t Mai 1 N<	93
	—	36
VALORI D1VBR8K		
Credit Fonctar Rural 7 0/0	1 lan 1 Iul	1011/2
Idem Idem 5 0/0	Idem	85 1H
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0	Idem	97 1/2 901/2 8l 1/4 73
Idem idem 6 0/0	Idem	
Idem idem 5 0/0	Idem	
Cred. Fono. Ur. din las 15 0/0 Obl. C&s. pecii. fr. 800. 10	Idem	
	1 Mat No	toc
www.dacorornanica.ro
ffPOCA — 24 MARTIE
◄K LA ORAŞUL VIENA B»
Cal. V iclorii
Pal. Dac.-Rom.
 LA ViLLE DEVfENN
vis-ă-vis de I.ib. Sscec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftin» ta te ai soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc do toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. <». .Jnrger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fidantatk Layettrs si Trousouri pentru copil. Trousouri pentru pensionate, otelnrl ai restaurantul'!.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGO NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OHI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA: VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NIOOLESCU
No. 33, Strada Lipseam,No. 33 Cursul pe ziua de 23 Martie 1887
VALORI
Cump.
Vând.
5 0/0 Renta amortisabilă. .	94
5	0/0	» română perpetuă.
6	O/OOblig. de Stat Rur. conv. 84 lmpr. cu prime Bucur, (lei 20] 32
7	0/0 lmpr. Mtinic. Emis. 1883 70 10 leî Oblig.Casei pens.(1.300) 19>
5	0/0 Scrisuri funciare urbane 81
6	0/0	»	n	»
7	0/0	»	>»	»	90	1/2
5 0/0	» rurale »	84 1,2
7 0/0	»	»	»	101	1/2
Aur contra Argint sau bilete. 17 1/2
1/2
1/2
1/4
95
85
36
7t
205
82
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
—--------
TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VACARESTI25I. — BUCUREŞTI
Se însărcinâză ou construc-ţiunl de turbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
1/2
97 1/2 85 1/4 102 18 1/4
TAT3 irUW7ADU Armăsari si ifpe UL VURLARE ,!e prasila, MANZI, CAI tle Ai ERGAItE antrenat! de pur singe englezesc.
Ase adresa Iad. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov).
MVUN7AQU CAI MAHi o pereche
VCiiiiME pentru trâsura, a se a-
dresa Stada Batiştea, No 11
f
PREŢUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu i piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 30 le! 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnătorie saă mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc.
Mare deposit de fer*, raiuri pentru vagonele d 6 o au vili©, tzeve de t-xioi. Mare asortiment, de pietre de moara. La Fert6-sous-Jouars.	iii
(u Te
IIOIUII)
RAŞCA T™ GRADINA
se închiriază de la ST. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATISTE No. ii.
p A CC A din Strada Academiei, coi-UilO Oii iui Bulevardului, se închiriază de laSf. Gheorghe viitor. Aseadresa Salr-da Batişte No. 11.
SAMANTA DE IN Klau-
tatea cea mal bună, foarte curat. Se află de vânzare la proprietatea Cani-pineanca un chilometru departe de oraşiul Focşani.
ANUNGIU
VAR* GRAS
de; cadifra
In ori ce cantităţi, şi de cea mal bună cualilale, sc găseşte de vânzare la gara Doftana jângă Câmpina.
Preţul este de 22 lei o mie de Kilograme sau 200 Iei vagonul de IOOOO Kilograme.
Pentru ori-ce iuformaţiunl sau comande a se adresa la d-1 G. Ganagdi la Doi tuna.
(15-7)
ne \/C W 7 A D C 200 pogoane moşie, UL V t ll L H II L in apropiere de Bucureşti cu trăsura o oră şi 18 minute cu calea ferată.
Doritorii să se adreseze calea Plevnel No. 57.
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI
Renumite calitatijsi difer, etati se afla de vanzare
GRADINA]
.\nmita llraslra
JE
Sub Icoană
Str.PolonaNo.t04

Aproape de biserica Icoanei. Premial cu l-iu preţ: «Medalie, de nur» ia eoni ursul agricol al comi tiului de Ilfov In anul 1881 si 1882, pentru noile varietăţi de pere renumite:
REGELE SI REGiNfl ROMÂNIEI, MINAI BRAVO, STEFANC EL-HE E SC L.
precum si pentru alte specii
Asemenea premiat cn primul preţ: „Diploma de onoare clasa l-iu" si la expoziţia Cooperatorilor români în anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe.
Sunt 28 ani de când ma ocup cu pomotogia.i'pus fiind în dorinţa unui scop. Dorinţa scopnlul meu a fost si este, ca sa vad întreaga Românie d’a ti imbracata cu cele mai bune fructe din toate specule, ramâind ea mândra vis-â-vis de cele-lalte State în privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, m'am botarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei dea fi pe viitor numai cu jume-l/Uc pretz, ca prin aceasta reducţiune sa poala a cumpără oricine, iar pentru cele 15 specii de pere, produţiunl noi ce nu se prevede in catalog, adiea Regele st Regina Romanici, Alihai Dracii, Skfan-cel-Mare s. c. /.acestea se vindeau cu 10 lei pomul,acum insa va li numai cu 3 lei.
Preţulpomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina si inaata li se va trimite.—
Tinpul plantatului pomilor pentru primăvara a sosit, si cu cât pomi se va planta mal de limpuriu cu atâta este mai bine.—
Domnii amatori sunt rugaţi a’mi trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a ie rimite la timpul cuvenit.
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
CONSTANTIN SR OCH
— No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 —
Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere într’un mod elegant, In toate stilurile şi ori-ce lucrări de tapiserie.
Preturile moderate, eseoutiunea la timpul hotărât.
CONSTANTIN SIROCHI.
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEL
No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda ________________ •
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc.
SPECIALITATE DE LAMPEURI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.
nr IMPUIDIJIT Casa din Strada Ut I PI LUI HI Al Sfinţi Apostoli No. 42, cu două ătage, aproapede cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74.
DE ÎNCHIRIAT
In Strada Sfântului Ion riofl No. 13, lângă piaţa-mare. Se închiriază de la 23 Aprilie 188», două case, una mare în fu nudul cur-ţei se compune din cinci camere pentru stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivniţă şi gradină. Una mică lângă stradă se compune din trei camere pentru stăpâni, una pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru informvţiuni a se adresa d-lui N. A. Iacovaki Strada Mercur, 4 bis de ia ora 12 până la 2 dupe a-miază.	(15—6)
MWSTMTÎ
ea puţuri de păcură, Jocuri de arat, fâneţa inaşurl şi o moară ; se dă In a-rendâ de la 23 Aprilie viitor 1887. Doritorii se vor adresa la doamna Ca-tirtca Em. Crupenski In Roman.
ii ai CT lin CIUT de curs superior a-
U PI O IU Ut Pil vândcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiuni de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA
SE CAUTA UN POST Comptabil la
o Moşie sau si ambele. Informaţii St. Târgo. viste 181.	.	(15-i).
ORIGINALE
MASINE SINGEB
Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-îitati si in durata
Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune
NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAT ÎNALT,,IMPR0VED“
»
La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. aii primit cel mal înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singer diu toate maşinele de cusut expuse.
= MEDALIE DE AUR =
Vânzare în rate, si contra io ani gata un rabat coiiv.
Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi în loate filialele noatre.
Iaşi	Strada	Lăpuşueanu
Gfti r I n I I N f* C D	Galatzi	»	Domneasca
. Pi tl ULIII U un	Craiova	»	Lipscani
Rotile Eforiei	Ploesti	‘	»	Lipscani
— BUCUREŞTI—	Botoşani	»	Mare
T.-severin
Aurelianu
DE ÎNCHIRIAT
De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. HIOTT din Str. l.uleranaN» 15, mobilate si nemobilate avănd 22 camere, grajd de 10 cal. şopron de 5 trăsuri 2 pim niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viilor moşia d-sale Copaciu din dis trictul Vlaşca plasa Câlnişte.
Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimi neaţăpână la orele 5seara.
D--mA. V1ANU
fost sef de clinica la profesorul Gale-zo ivsky din Paris
Dă consullatiuni pentru boale de OCHI, URECHI si SIFILITICE si fac operaţiuni de liirurgie oculara.
Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 52 (alături cu spitalul Xenocrat; de la orele 2—4 dupe amiazi.
Pentru lerani dimineaţa de la 8-9.
NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
AL
P.P. SI PMINŢI BENE
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don MANUELONNE, Prieur 2 MEDALII DEUR: Bruxella 1 880, Londra 1884
cele mai iualte recompense
INVENTATA
IN ANUL
I373
DE PAR. PIERRE
BOURSAND
întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par BenedictinI, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care'î albeşte, consolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN I807
AGENT GENERAL
SEGUIN
3, RUE HUGUERIE,
BORDEAUX
Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi CoafeorI representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Ageutiă Comerciulâ Franceza din Galaţi si sucursalele ei.
ttaa
ep-ammxMsc-ssb.
ULTIMA ORA
DIN NAUNTRU
PROCESUL DIN R.-VELCEA
In ultimul moment primim următoarea telegrama de la K--Yulcei, care de si presiutata a-colo la ora 4.50 p. m. RECOMANDATA totuşi nu ne-a fost remisa de cât la 7 ore seara.
Azi la 12 ore sa deschis Curtea juraţilor în afacerea bătăuşului Popescu. In ajunul judecăreî toţi sub-prefecţii şi a-gcnţi'i administrativi adunaţi în oraş, însărcinaţi a nu cruţa mijloacele de presiune. — Presiune enormă. — Afluenţă mare de lume. — Juraţi de poiun-ceală veniţi a semna lista la 6' ore de dimineaţă. Curtea presidată de d. Bil-direscu judecătorul Curţei, asistat de suplinintele trib. local Hlâvitescu şi su-plminte/e de Olt Ctimeanu, delegat a tranşa divergenţa asupra recusârei Crăsnaru. Apărătorii ataşaţilor d-mî A. Lahovary, Verncscu, Palade, Vr-seauu, Uerescu şi Jancovestu. Partea civilă asistată de d-riii V. Lascar, Carnea, A-V lădescu, şi Stanian. S’a judecat şi respins recusa/ ea. Aii voi bit pentru recusare d-niî Lahovari şi lunco-vesiu.
Presidentul recuzat a intervenit pentru a nu se permite dcsvollorea recuză-rei in public. După respingerea recuzaret apărarea a ridicat doue incidente relative: unul la apelul nominal al juraţilor şi altul la excluderea dintre juraţi a martorilor şi esperţilor. Prunul incident s’a admis în total, secundul incident s’a admis în sensul că s'a esclus din Ustă
numai martorii admişi la instrucţie, iar cei propuşi de acusaţi şi necitaţi de şi notificaţi procurorului general rs’au menţinut în lista juraţilor.
S'a procedat la tragerea listei după care s’a suspendat şedinţa. La redeschidere se va procede la ascultarea martorilor.
lncoherenţa răspunsului d-lui Brătianu la întrebarea d-lui Carp, îti şedinţa de azi a Camerei, asupra atitudineî guvernului faţă cu petrecerea în România a refugiaţilor bulgari, a fost foarte mult băgată în seamă. Credem a şti că încurcătura în care toată lumea a putut se vadă că se afla d Prim-ministru era provocată de primirea, cu câteva minute înainte, a telegramei ce publicăm mai sus şi care dă rezumatul unui articol apărat în Mor ning Post.
Semnarea actului pentru prelungirea aranjamentului provizoriu cu Franţa va avea loc săptămâna viitoare. In acest aranjament vor trebui se se Introducă oare-care schimbări provocate de modilicaţiuneacon venţiunei cu Germania, modiflea-ţiuue de care Franţa urmează a beneficia.
DIN AFARA
Se asigură că guvernul rusesc consideră ca foarte puţin serioasă recunoaşterea de câtre Puteri a dreptului lui d'u lua iniţiativa unei intervenţiuuî în Bulgaria pe cât timp libera trecere prin România, în scopul unei ocupaţiuni a principatului de câtre dînsa, nu’i va fi de asemenea acordată. Guvernul rusesc învoacă în sprijinul părerei sale un memoriu foarte bine studiat, prezintat M. S. Ţarului, este cât va timp deja, de câtre marele stat major şi în care se dovedeşte până la evidenţă că o ocupaţiune a Bulgariei nu este posibilă, dacă pe lângă calea Marei Negre, armatele imperiale nu vor fi asigurate şi de calea României pentru comunicaţiunile lor cu Rusia.
Ni se dă ca pozitiv că refuzând dr-misiunea d lui d. Giers, împăratul Rusiei a zis acestuia : «Uiţi că nu eşti într’un stat constituţional şi că eu sunt singurul j udecător al momentului câryl trebui să renunţ la serviciile unui Ministru.»
Petresburg, 4 Aprilie. —Sforţările partidului German în vederea de a obţine de la Ţar se desavueze formal pe d. KatkolT nu au isbutit.
Agenţia Liberă.)
NUVELE FINANCIARE
Societatea de basalt artificial şi de cera-nicâ a început a pişti cuponul No. 2 de devidende pe anul 1886 cu lei 10 0/0 asupra capitalului vbrsat.
—x—
Septăm&na ce a trecut a fost relativ mal bună pentru plata noastră.
Aproape toate valorile a mers către urcare.
Schimbul asemenea s’a eftenit ast-fel că £âmbătâ cekul sta :
Pentru Paris 99.60 »	Berlin 124.
»	Loudra 25,25
»	Viena 1,97 1/4
»	Marsilia 99,55
—x—	,
La Anvers produsele Româneşti cotează ast-fel:
Porumbul 12,25—12,50 hectolitru
Grâul (Brăila) 17—19,25	»
» (Moldova) 18,25—19—25 hectolitru » Cablorniau 20—21
—	x—
La Viena a fost septămâna trecută 9 fl. 48 kr. venduL grâu de mijloc.
La Pesta 9 11. 2 kr.
—x—
La Galaţi pare mal puţin îmbunătăţită situaţiunea pieţei.
Porumbul variază intre 6,17 1/2 până la 6,30 hectolitru.
Grâul între 14—14,60 liect. Secara 6,22.
—x—
Agiul a căzut la 18,10.
Fondurile române se menţin la Berlin.
Renta română 94.25. Hubielele 179.40.
La Francfort reala rornănă amortizabilă 93.95.
—	X—
Viena inculora. Napoleonul 10.11. Creditele 279.60. Uentelccăştigă 10 kreilzarl.
SPECTACOLE
TEATRUL NATIONAL
— Mâine Marţi la 24 Martie 1887 —
DENISA
Comedie în 4 acte de Alex. Dumas fiul. Mercuri 25 Martie. 1887
ROZA-MAGICA
MARE FEERIE
în beneficiul inspectorului teatrului
MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR M1TRASEVSKY
Slrutla Pulit/.ii \o. V
IX TOATE SI.IUTE
MARE REPRESENTATIE
cjvi program, soliimkiut
REPRESENTAŢII EXTRAORDINARA
IVEerourn si Sâixik>ata
HIGH-LIFE
DESCHIDEREA CASI LA 71/2 ŞEAU A
ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 ORE SE RA
«
Heprasentaţiunea in beneficiul d-lui N. Ha gicscu, cu piesa lJ<-igu»iiii lui Hainnon, al
nunciata pentru Vineri 20 Martie in Teatru-Bosel, dincausa deniei, se amână pentru Luni 23 .Martie.___
Tipografii! ziarului «EI’OCAt
www.dacoromanica.ro