ANUL II No. 397.
A DOUA EDITIUNE
DUMINECA, 22 MARTIE (3 APRILIE; 1887
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE
l\ BUCL'BESCI La casa Administratiunei IN TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni «0 lei, 3 luni 10 lei.
I> STRKIAATATE: La toate olficiele pos tale d:n Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei 6 luni 25 lei.
LA paris: Segasestejurnalul cu tBOnt. numerul, la Kioscul din rnr Hontinartrr 413 Bulevardul St. Germaln \«. 81.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
Grigore VENTUR A
Prim-redacto.' responsabil
UNI REA OPOZITIUNEI
ÎNTRUNIREA OPOZITIUNEI
LUCCAM ERZWINSKI
VULTURUL NEGRU
FEMEIA MORTULUI
PROCESUL DE IA VELCEA
Juraţii din Velcea vor judeca Luni pe membrii opoziţiei care au împuşcat pe bătăuşul Popescu Amănuntele acestei afaceri sunt cunoscute. Atacaţi de o bandă de treizeci de bătăuş5, înarmaţi cu ciomege, cel cinci tineri a căror cauză seva judeca Luni, se apără d'ântăi cu bastoanele. Vezând Inse că sunt aproape d a fi biruiţi prin forţa numerică, ei, pe temeiul dreptului dat de lege ori cărui cetăţean, pe temeiul dreptului de legitimă apărare, trag ou revolverul, şi bătăuşul Po pescu cade mort. Tovarăşii se5, văzând că nu mai sunt dc cât 29 in contra 5 fug, uKivernul în înalta sa solicitudine pentru bătăuşi, a-resteazâ pe cei cinci membri din o-poziţie cari au avut impudenţa d’a ’şi apăra viaţa In contra simpaticilor missi dominici a stăpânireî, îi ţine nouS luni în închisoare preventivă, şi tn ce închisoare ! pre-judecâ condemnarea lor de la înălţimea (?) tribunei parlamentului şi prin toate ziarele sale, şi fără recuzarea unui membru şi descomplec-tarea Curţei, îi condemna deja de mult.
E lesne da pricepe de ce guver-pul s’a îndârjit atâta în contra a-pelor cinci tineri. Ei s'au atins de cele sfrnte. Actul lor de legitimă a-părare, fooul de revolver care a culcat pe Popescu în noroiul seu natal, a produs o impresie mare in rîndu-rile cohortei sacre a bătăuşilor, şi nu se mai ştie dacă şefiii lor vor avea destulă inlluenţă asupra lor pentru a-i conduce la un Austerlitz ca celde la Orfeu, după unWaterloo ca cel de la Velcea.
Un proverb — nu un proverb spaniol, ci'un proverb francez, — zice că toată arta scrimei constă în a răni pe adversarul seu fără a fi rănit. Bătăuşii au modificat puţin această zicâtoare şi au proclamat dreptul lor de a sparge capul duşmanilor guvernului, fără ca preci-oasele lor capete să fie expuse cîtuşi de puţin. Ne mirăm chiar că d. Brătianu se nu fi înscris acest drept al bătăuşilor în constituţia modificată.
In aceste condiţii, profesiunea de bătăuş devenea o petrecere plăcută şi chiar higienică.
Dar când hoţii de păgubaşi încep a se apăra, când mielul nu mai primeşte d’a fi dus la măcelărie, când stllpii guvernului văd ţeava unui revolver îu f-jţa scumpei lor bâte, atunci, ol atunci începe a se schimba situaţia. Meseria de consilier poartă bâtă devine primejdioasă, şi naţiunea indignată refuză serviciile sale guvernului.
Şi, fiind că o dezerţiune pricinu-eşte alte dezerţiuni, s’ar fi putut vedea, In faţa unei rezistenţe serioase, după dezerţiunea bătăuşilor ciomagului, dezerţiunea bătăuşilor (iin presă, bătăuşilor din adminis-
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: la Agrare Ha vas, place de la bourse, 8.
Agrnrr I.ilirr. rue .Voire Dame des Victoires 80, (Place de la Bourse) pentru Paris. Francia, Orrmaiiia, Anstro-L'ngnria, Italia si Marea Rrltanie.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunoiuri si rerlame pe pagina treia 2 lei linia
50 BANI UN NUMER VECKiD
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAI IA
Ro. 3.—Piaţa Episcopiei.—lTo. 8.
traţie, bătăuşilor din Cameră şi din Senat. Şi ast fel, întregul sistem de proptele pe care se reazimâ guvernul era să se surpe şi se dispară, numai prin faptul că cinci tineri şi au adus aminte de articolul 58 din Codul Penal.
O asemine impudenţă nu putea trece nepedepsitâ de guvern. E mai bine, a gândit el, se dispară cinci din adversarii mei decât principiul pe care me reazim. Şi după cele nouă luni de închisoare preventivă, se va vedea ce se pregăteşte în viitor.
Vitejii tineri din Vâlcea fac parte din micul număr de oameni care îndrăznesc, în ţara noastră, se se ridice în faţa arbitrarului, chiar cu paguba libertâţei sau vieţei lor. După ce au suferit pen’ acuma, el se aşteaptă la ori-ce: nici o nelegiuire, nici o grozăvie nu-i va surprinde. Ei ştiu că momentul în care vor putea să-şi găsească toată dreptatea n’a venit încă. Dar, ori-care ar fi rezultatul, se nu uite ei, se nu uite nimene că
Ne-a veni si none odaia
Zi de plata si resplata...,
se nu uite că dreapta lor cauză va fi învingătoare, şi că atunci judica-buntur ipsi judices, Şi atunci, să va putea Vedea dacă judecata ce se va da Luni e dreaptă sau nu. Sperăm că juraţii din Velcea vor şti se dea în laturi or ce influenţă, vor înţelege că sunt răspunzători înaintea conştiinţei lor şi înaintea oamenilor de verdictul care-1 vor pronunţa. Dar, or-care ar fi judecata lor, ea va fi incomplectâ. Adevăratul, singurul criminal va lipsi, de o cam dată, de pe banca acuzaţilor. Şi acest criminal, cel care a împins la moarte pe bătăuşul Popescu, cel care ţine în închisoare pe nevinovaţii care au fost siliţi se suprime acest instrument, acela e prefectul Simu-lescp, ca să nu zicem guvernul. Dacă e vorbă de închisoare şi de ocnă, el trebuia se fie acolo, în loc de a rernâne la postul seu prefec-toral. Dar ce e amânat nu e perdut.
Alecu A. Bals
TELEGRAME
AGENŢIA HA VAS
Berlin, 1 Aprilie.
Prinţul de Bismarck, cu ocaziunea aniversării naşterii sale, a primit numeroase felicitări, atât din ţară cât şi din străinătate. Prinţii regali l’afi felicitat tn persoană.
Seara, prinţul de Bismarck s’a dus la împărat, care dorea asemenea să’l felicite Berlin, 1 Aprilie.
Până la ameazl, prinţul de Bismarck a primit mal Dine de 500 telegrame de felicitare, printre care se găsea şi una a M. S. Regelui României.
Paris, i Aprilie.
Agenţia «Reuter» menţine informaţiu-nea sa privitoare la atentatul de la Gat-ciiina; ştirile din Petersburg o, desmiţţt. Berlin, 1 Aprilie.
Ştiri autentice, venite din St, Petersburg desmiiR în epoci categoric depeşa «Reuter» privitoare la atentatul de la Gatchina.
Paris, 1 Aprilie.
Ziarul «Post» vorbind despre acusaţiu-nile insultătoare şi despre cererile exorbitante formulate de presa franceză, cu ocasiunea incidentului de Ja, Egrolles, re-leveazâ faptele stabilite in cursul proceselor contra Iul Krazewsky, Jensseus, Polii, Saramo şi zice câ nu s ar putea res-punde cererii presei franceze, de a rechema pe ataşatul militar german de cât prin rechemarea simultaneâ a ambasadorului Germaniei.
Paris, 1 Aprilie.
Senatul a aprobat suprataxa de aplicat pe vitele străine.
AGEXUA LIBERA
Uerliu, 1 Aprilie.
Azi tnainte de amiazi, două muzici militare ah venit Înaintea caşel principelui
de Bismark şi ah esecutat mal multe arii. Principii Wilhelm, Enric, Alexandru şi George aO venit se felicite tn persoană pe cancelarul imperiului.
Dupe amiazi principele de Bismark s a dus la Împărat care exprimase dorinţa de a l felicita în persoană.
Viena, 1 Aprilie.
Relativ la atentatul în contraŢarulul se comunică următoarele : atentatul a avut ioc în parcul din Gatchina, prima împuşcătură plecată din tuilş a rămas.fără re-sultat şi a fost urmată de o a doua împuşcătură.
Unul din atentatori a scăpat, al doilea a fost prins. El este ofiţer; refusâ de a da or-ce informaţiunl asupra complicilor săi. Ţarul a rămas ne văllfâal.
Petersburg;, 1 Aprilie.
Ţarul a refusat de a primi demisiunea d-lul de Giers. D. KatkofT n’a primit un a-vertisment olicial din partea Ţarului, ci un ordin al marelui duce Wladimir însoţit de o scrisoare a Ţarului prin care se desaprobâ articolele sale.
Paris, t Apriiie.
Marele duce Michail a sosit aici.
Regina Angliei a sosit la Cannes. Pe timpul şederel sale acolo, bastimentele Courbel, Richelieu şi Hirondelle vor staţiona în golful Juan. Un pluton de vânători pedeştril va face serviciul de onoare.
Berlin, 1 Aprilie.
Oficiul «Reute^> anunţase câ în ziua de 29 Martie un nod atentat în contra vieţii Ţarului a avut loc In parcul de la Gatchina ; se spunea totde-o-dată câ atentatorul era un ofiţer care a fost prins şi câ de şi trăsese foarte de aproape, glonţul nu atinsese pe împăratul. Intrebându-se la Petersburg despre acest eveniment răspunsul a los câ ştirea daLă de oficiul «Reuter» este^u totul falşe, de oare ce nu s’a comis nici un atentat şi nici o Încercare de atentat în contra Ţarului.
Met/., 1 Aprilie.
Deputatul Antoine care a fost expulsat din Alsacia-Lorena priutr’un ordin al Stadlialterului a părăsit astă noapte Metzul îndreplându-se spre Paris.
Copenhaga, 1 Aprilie
Ştirea ziarului «Standard» că curtea de aici ar fi primit o telegramă din Gi^-bina în privinţa ultimului atentat este nee-sactă.
Petersburg, 1 Apriiie.
Ministrul de Interne a destinat 30 mii ruble pentru urmărirea nihiliştilor. B. Pobicdouoszelfformeazâ o nouă ligă sfială al cărei scop ar ii de a combate pe ni-hiliştl.
Petersburg, 1 Aprilie.
In lupta care a avut loc zilele acestea Intre Domnul de Giers şi domuul Kalkolf cel d’âiilâiQ â rămas învingător. Petrecerea mal îndelungată a prinţului Loba-noff la Petersburg precum şi venirea contelui de Schouvaloll' în acest oraş sunt privite de toată lumea ca având o mare însemnătate politică.
Viena, 1 Aprilie.
D. StoilolT a cerut o audienţă comitelui Kalnoky.
Cabinetele din Viena şi Berlin sunt ho-tărîte a accentua ţaţă cu domuul Stoilolf pasivitatea ce aft pâslrat’o pâuâ acum în cestiunea Bulgară,
Se crede câ Regenţa va cere marel So-branil să-î prelungească mandatul.
Viena, 1 Aprilie.
Ştirea privitoare la o apropiată înţelegere pentru constituirea unei confedera-ţiunl Balcanice din care ar face parte România, Bulgaria, Serbia şi Grecia găseşte puţină credinţă aici.
Viena, 1 Aprilie.
Se telegrafiază din Petersburg ziarului «Polilische Correspondenz»câ Ţarul a mustrai foarte aspru pe d. Kalkolf; Ţarul i-ar fi zis câ de azi înainte doreşte să ţie un limbagiă mai moderat.
Couslantinopol, 1 Aprilie.
Cele două conferinţe ce le au avut Sir Drummond Woifr cu delegaţii otomani relative la comuuicarea făcută de Muktar-Paşa afl remăs iarăşi fără nici un resultat.
Delegaţii otomani, par a fi hotârîţl a nu discuta chestiunea neutralisâril Egiptului pe cât timp Sir Drummond Woltf nu va lua angajamente categorice în privinţa evacuării Egiptului de câlro trupele Engleze.
-CESTIUNEA ZILEI
UlVIFtEA OPOZITIUNII
In fine am scSpal de lungile negociaţiunî, de tărăgănelile nesfîrşite, relative la cestiunea unirel, de care suntem ţinuţi în loc de mai multe luni.
Eri seară s’a hotarît unirea oposiţiuneî extra-parlamentare cu oposiţiunea parlamentară, exceptându-se dd. Carp şi Maio-rescu, care rămân pe din afară.
Cel mal mulţi chiar dintre junimişti îşi vor da mâna cu oposiţiunea d’afară din parlament. Aşa dd. Pogor, Leon şi Iacob Ne-gruzzi şi alţii aD declarat încă de mal nainte că se vor uni cu oposiţiunea extra-parla-mentară.
Dd. Carp şi Maiorescu vor urma bineînţeles să combată pe guvern în parlament, alături de oposiţiunea-unitâ.
Un comitet de acţiune seva întocmi în curând în vederea acţiune! ce va începe fără întârziere.
Probabil că şi un manifest va fi adresat ţărel, manifest care va purta iscălitura tutu-lor şefilor oposiţiuneî extra-parlamentare şi a tutulor deputaţilor ce formează minoritatea în parlament, afară de dd. Carp şi Maiorescu.
O campanie de întruniri publice va începe în curând, probabil printr’o mare întrunire în Capitala, care va fi urmată de alte întruniri în judeţe.
Putem adăoga că participarea oposiţiuneî la alegerile pentru consiliul judeţean, care vor avea loc peste vre-o douâ luni, este aproape hotărîtă.
ÎNTRUNIREA OPOZITIUNEI
Negociatiunile cu opozitiunea extraparlamentara.—Declaratiunea d-lui
Carp.—D, Carp combătut.—Partidul nuoilor conservatori si partidul constituţional. — Unirea fara dd. Carp si Maiorescu.
Eri seară membrii opoziţiunil din Cameră s’au Întrunit la d. Marghiloman.
D. Carp, a rugat pe d. Fleva se dea seamă de negociaţiunile urmate cu o-poziţiunea d'afară din Cameră.
Negociatiunile cu oposiţiunea extraparlamentara
D. Fleva, a spus ca s’a întâlnit cu delegaţii oposiţiunil extra-parlamentare care aii primit cu bucurie unirea. D. Maiorescu însă, unul din delegaţii oposiţiunil parlamentare, cerând din nou ca oposiţiuuea d’afară din Cameră să recunoască că e represintata în parlament de către membrii oposiţiunil parlamentare, cestiunea unirii n’a fost tranşată.
D. Tache Ionescu, întrebă pe d. Maiorescu cum se face că d-sa care la început era conciliant, astă-zl urmează întocmai pe d. Carp.
D. Maiorescu, zise, că In adevăr, la început era pentru unire, dar în urmă a văzut oare-care articole tn Naţiunea a-supra politicei exterioare, care l’aii convins că unirea aceasta ar face că oposiţiunea se nu aibe o politică exterioară bine hotărîtă. «Şi pentru acest motiv cred că unirea departe d a ne întări, ne-ar slăbi».
Declaratiunea d-lui Carp
D. Carp, a spus în mod categoric că unirea fără o declaraţiune expresă a o-posiţiunil d’afară din Cameră, prin care să recunoască că oposiţiunea parlamentară o represintă In moi legal, e fără putinţă.
D-sa a spus că nici pentru politica externă nici pentru politica internă, o unire făcută alt-fel de cât In acest mod, nu ar folosi.
Este decis ca fără această declaraţiune să nu facă nici un fel de unire, rugând Insă pe amicii sef politici să crează câ nu se va supăra câtuşi de puţin dacă dânşii s’ar uni şi ar iscăli chiar manifeste.alâturî de representanţil o-posiţiunil extra parlamentare.
D-sa nu consideră această unire ca o desbinare Intre dânşii şi d-sa. «Voi rămâne cu d. Maiorescu, în afara de a-ceastă unire, căutând realisarea idealu-
lui nostru şi constituirea unul partid conservator pe alte baze de cât aii a-vut până acum vechile noastre partide. Şi sunt convins că la un moment dat ne vom întâlni cu toţii spre a realisa împreună principiile care au fost şi sunt admise de tot grupul».
D. Carp a recunoscut ca guvernul actual nu să poate resturna de cât prin unire,dar regretă că oposiţiunea extraparlamentară e Intr’o aşa situaţiune In cât nu se poate uni cu dânsa, iar densa nu vrea să recunoască că e represintata de minoritatea din parlament.
D. Carp zise că are motive d’a crede că dacă oposiţiunea d’afară din parlament ar recunoaşte că e represintată de minoritatea din parlament, guvernul n’ar mal sta o lună la putere.
D. Carp combătut.
1). Varlam observa că motivele care se opun azi unirii nu să potrivesc cu cele care să invocaţi la început. Atunci să imputa oposiţiunil extra-parlamentare, programul el interior, şi azi politica el exterioară.
«Daca se vor mal prelungi negociatiunile, zice d-sa, să vor ivi probabil noul pretexte».
D. Varlam nu găseşte nici de astă-dată motive destul de plausibile pentru a nu să face unirea,arătând ca articolele din Naţiunea Incriminate de d. Maiorescu spun Întocmai acelaşi lucru pe care l’a spus d. I. Brătianu când a cerut creditul de 30 milioane.
Partidul nuoilor conservatori si partidul constituţional
D. Coslicâ Arian, aprobând In mare parte cele spuse de d. Varlam, a susţinut uDirea şi a combătut ideea d’a cere oposiţiuneî să recunoască ca e repre-sintatâ legalmente de minoritatea din parlament.
D-sa a cerut d iul Carp să explice cuviutele de «partidul nuoilor conservatori» pronunţate de d-sa.
D. Carp a dat lămuriri asupra prin-cipielor acestui nou partid, şi toată lumea a observat că aceste principii sunt foarte liberale.
D-sa a adâogat câ mal de mult a propus amicilor săi să schimbe numele de partidul nuoilor conservatori cu acela de partidul constituţional.
Unirea fara dd. Carp si Maiorescu
D. Fleva arătând regretele sale că dd. Carp şi Maiorescu nu vor să revie a-supra declaraţiunelor lor primitive, a spus câ d-sa vroeşte să lupte cu toţi acel care doresc răsturnarea guvernului actual şi cu cea msl mare părere de rău e nevoit să se despartă de dd. Carp şi Maiorescu.
D. Fleva a spus că, In urma unor declar aţiunî preţioase ale d-lul Carp va face o ultimă tentativă pe lângă oposiţiunea din afară, ca să o hotărască să primească chiar condiţiunile domnului Carp.
D. Al Marghiloman reamintind modul cum oposiţia din Cameră 9’a găsit, la un moment dat, unită, zise câ n’ar fi imposibil ca o asemenea unire să se producă, In condiţiunî identice, cu oposiţiunea extra-parlamentarâ.
De aceia d-sa e de părere că ar fi mal bine să nu se tranşeze îndată această cestiune.
După aceasta, toţi deputaţii presinţi s’au despărţit In termenii cel mai cordiali, hotărînd să facă unirea fără dd. Carp şi Maiorescu.
BULETIN EXTERIOR
Acum câte-va zile, se respândise cu destulă siguranţă ştirea despre apropiata retragere a d-lul de Giers. Chiar succesorul său era desemnat; se zicea câ va fi corniţele Şuvaloff, ambasadorul Rusiei la Berlin. Depeşile care ne sosesc astă-zl, ne anunţă că domnul de Giers a eşit biruitor, din lupta întreprinsă de d-nu Katkoff, In contra sa, şi In care era teamă un moment să nu rămâe Învins,
www.dacoromanica.ro
o
EPOCA — 22 MARTIE
Se ştie influenta cea mare pe care o are marele publicist rus asupra opi-niunel publice din Rusia, influentă de care se zicea că se bucură, cel puţin până în aceste ultime timpuri, chiar pe lângă persoana Ţarului. Campania panslavistă, întreprinsă de d-nu Kat-kotT, în Gazeta de Moscova, şi care găsea un ecoCi aşa de puternic în poporul rus, devenea periculoasă, cu atât mai mult, cu cât se credea că împăratul Alexandru, aproba acea campanie. Ast-fel în cât se putea aştepta, când d-nu Katkofl a fost chemat la Peter-sburg, că el va triumfa pe lângă Ţar. Azi aflăm că d-nu Katkoff, a fost aspru mustrat de împăratul Alexandru, şi a fost invitat a păstra în viitor un ton mai modest.
Pe d’altă parte, guvernul imperial a hotărât s$ întrebuinţeze o sumă de 30 mii de ruble, pentru a urmări pe nihi-liştt. Vedem dar că guvernul Ţarului e decis cu or-ce preţ a rămâne indiferent în aparentă la excitările la un resbel exterior şi că doreşte a se consacra cu totul slîrpirel plagel interioare care devine îngrijitoare, căci cu toate desminţirile date Agenţiei Reuter, a-devărul asupra ultimului atentai de la Gatchina, va rămâne multă vreme poate, un mister.
X.
CRONICA
Vult,TLir*iil INTecjt'vi !
Sunt epidemii care bântue regulat omenirea şi de care nu prea poate sS scape nici o ţăricicâ din lume. Ast fel este holera, angina, vărsatul şi. de-
coraţiile.
Puternicii împăraţi de la apus şi răsărit, când nu distribuesc popoarelor vecine ceva pumni dupe ceafă ca sem n de stimă şi iubire, simt nevoea să facă miniştrilor şi înalţilor funcţionari o distribuţie de decoraţii care aseamănă pe om cu un curcan împănat.
îndată ce un ministru a avut înalta fericire de a se şterge la nas în faţa împăratului Germaniei saii de a strănuta alături de alt suveran, îl loveşte ca trăsnetul un mare cordon, o mare cruce din diferitele ordine ce produc fudulia neghiobilor şi râsetele publicului.
Gu prilejul călătoriei regelui nostru la Berlin, epidemia decoraţiilor s’a ivit earăşl şi dupe câte spunea un ziar erî seară, d. Brătianu a primit însemnele cele mai însemnate ale ordinului prusac Vulturul negru.
Această cinste făcută burteld-lul Bră tianu, pe care se va legăna cordonul cu pricina, nu mă surprinde de loc, dar mă întreb pentru ce preşedintele Consiliului a fost numit mare sfoară, mare găitan, mare şiret sad mare cordon (nu ştiu bine cum se zice) al Vulturului negru şi nu i s’a dat decoraţia Casei de llohenzollern, a Lebedei, & Crucei de fier sau altă baclava.
Acest pentru ce, trebue să aibă negreşit un pentru că, şi iată motivele care au îndemnat pe Împăratul Wil-helm să aleagă până a cules ordinul Vulturului negru pentru d. Brătianu.
Acest dobitoc—vorbesc despre Vultur — e o pasăre răpitoare, tot ca d. Brătianu.Audubon, Bumboldt, BulTon şi alţi învăţaţi, ne spun că vulturul se J hrăneşte cu mortăciuni, tot ca d. Brătianu, care a luat obiceiul sădesgroape mered toţi morţii; că vulturul nu se repede de cât asupra celor slabi şi în neputinţă de a se apăra, întocmai cum face preşedintele Consiliului de miniştri, şi în fine că vulturul este un dobitoc mâncăcios, mereu flămând, tot ca d. Brătianu, care papă la milioane în tovărăşie cu stomacul Iul nenea Canada şi nu se mal satură.
Aşa dar trebue să fim recunoscători împăratului Germaniei care, de şi în vârsta de 90 de ani, a avut destulă memorie spre a nu uita calităţile primului nostru ministru, destule cunoştinţe clasice spre a nu călca istoria naturală în picioare.
Să nădăjduim că cele-l’alte state se vor lua dupe exemplul ce le a dat împăratul Wilhelm, de şi în resumatd. I. Brătianu, preşedintele Consiliului de miniştri al fericitei României, a adunat până acum atâtea decoraţii, atâtea panglice multicolore, în cât se poate zice de dânsul cu drept cuvânt, că este un mare panglicar!
II	ax.
INFORMATIUNI
D. Carp va cere zilele acestea o audienţă Regelui, în care îşi propune a expune M. S. situaţia ţârii.
D-sa va căuta se convingă pe Rege că nu mai merge cu d. Ion Bra-tianu, că situaţia e foarte încordată şi că rtumai prin retragerea cabinetului s'ar putea potoli pasiunile ce le-a deslănţuit guvernul actual.
D. Carp va areta Regelui că este debordat de chiar colegii sei din opoziţiunea parlamentară şi va presinta Suveranului această ten-tivâ d’al îndupleca ca un ultim de mers pe lingă Ivi. S.
D. Carp ’şî-a desveluit tot gîndul seu în această privinţă, la mai mulţi membri ai oposiţiunii parlamentare la întrunirea de eri seară de la d Marghiloman.
n
Starea sănătăţii d-lui Prim-ministru pare a nu li de loc mulţumitoare. Dd. doctori Cantacuzino şi Rîmniceanu au fost chiemaţl a-seară lîngă ilustrul bolnav. Deja dupe înteia vizită făcută la Florica, doctorul Rîmniceanu atribuea o gravitate destul de mare umflâtu-rei braţului, umflătură care împiedică pe bolnav chiar d’a se îmbrăca.
Noi cari nu doriţn moartea păcătosului urăm d-lui Brătianu grabnică şi deplină însănătoşire.
IC
Primăria Capitalei are intenţiunea d’a. ilumina cheurile Dîmboviţei cu lumină electrică.
D-nil Gucu,şef al serviciului tech-nic al primăriei şi Pilidi, director al Monetărieî Statului şi titular al mai multor alte sinecure, au fost însărcinaţi se studieze chestiunea şisepro-pună mijloacele de realizaţiune a dorinţei d-lui Câmpineanu.
IC
M. S. Regina n a putut petrece lîngă muma sa de cât 2i ore căci
principesa Maria deWied a trebuit se plece grabnic la Stockholm unde a fost chiematăde starea îngrijitoare a sănetâţeî M S. Regina Suediei şi Norwegiei, sora A. S.
IC
A m spus eri. eâ am aflat dmtr’o sorginte foarte autorisatd, ştirea gravă, cum că Rusia ar fi obţinut autorisaţia se ocupe Bulgaria.
hi această privinţă, iată amănuntele pe care te mai putem da azi:
Germania şi Austria ar fi au’orizal pe Rusia să ocupe Bulgaria, cu con-diţiiine însă, se nu treacă prin România.
Rusia nu ar voi se primească acistă din urmă condiţiune.
In scop d’a obţine libera trecere prin România a trupelor ruseşti, s'au urmat acum cdl-va timp, negociaţiunl, între d. Hitrowo şi guvernul român, fără ca până acum, aceste negocia-ţiunl să fi ajuns la vre-un resuttat.
Ştirea dată, acum cdte-va zile de ziarele engleze, cum că principele de Rismarck a făgăduit Regelui Carol, la Be'/in, garantarea integrităţei teritoriului român, ar avea explicaţiu-nea sa în faptul că Rusia stăruia cu or ce preţ să treacă prin România, ca să meargă în Bulgaria.
*
Crima de pe Bulevard
Starea d-lui Mantof contiuua a inspira Medicilor cele mal serioase îngrijiri. Dânsul a petrecut o noapte foarte grea. Gppa în respiraţiune se accentuează şi se crede cft pneunomia traumatică nu va întârzia să se declare într’un mod franc. Pansamentul s'a făcut azi dimineaţă de d. doctor Clement t are a prescris o poţiune tonică şi a
recomandat liniştea cea mai absoluta.
*
* *
D. judecător Dobriceanu urmăreşte instrucţiunea cu o deosebită activitate, aşa, astă noapte d-sa a lucrat la a-ceastă instrucţiune până dupe 2 ore. Secretul cel mal mare fiind păstrat, precum de altmintrelea şi se cuvine, mai nimic n’a transpirat despre noile rezultate dobândite. Tot ce am putut afla este că, în urmA unor desluşiri cerute agenţiei diplomatice a Bulgariei, poliţi i a arestat aseară cinci refugiaţi bulgari şi o femeie, soţia unuia din executaţii de la Rusciuk.
latre arestiţi, se găseşte şi un domn doctor Dimitrief, fost medic militar bulgar.
«
* •
Se zice că parchetul a cerut ministerului afacerilor streine să avizize pe legaţiunea imperiala a Rusiei despre necesitate în care se poate afla d’a cere arestarea dragomanului Jacobsohn, a-supra căruia serioase bănuell de complicitate cu autorii crimei par a reeşi din instrucţiune.
Adevărul este că d. Mantof el însuşi a spus unei perspane care ’l îngrijeşte şi care a putut vorbi cu dânsul, că nu înţelege pe.ntru ce dragomanul rus dorea cu or ce preţ să ’l duca la legaţiunea imperiala, precum şi ce fel s’a făcut că el a dispărut în momentul când prima lovitura de revolver a fost trasă.
IC
D. General Barozzi pleacă diseară la Viena pentru a lua parte la lu-
crările comisiuneî de delimitare a frontierilor dintre România şi Aus-tro-Ungaria. Se asigură, că de astâ-datâ, lucrările comisiuneî vor a-junge la un rezultat mulţumitor.
ft
Generalul Barozzi, şef al casei militare a Regelui şi colonelul Ro-bescu adiotant al M. S. au fost decoraţi de M. S. Regele Saxoniei cel d’întâiu cu placa şi cel d'al doilea cu crucea de comandor al ordinului Albert D colonel Robescu a primit şi de la M. S. Împăratului Austriei şi Rege al Ungariei ordinul coroanei de fier clasa 2-a.
K
M. S. Împăratul Austriei şi Rege al Ungariei a dăruit generalului Barozzi, şeful casei militare a Regelui, o splendidă tabachere de aur împodobită cu brilante. Darul este din cele mai preţioase nu numai prin valoarea lui, dar şi ca obiect de artă.
IC
Consiliul miniştrilor s’a întrunit azi la 10 ore de dimineaţă, sub pre-şedenţia d-lui D. Sturza pentru expe-diţiunea afacerilor curente. Se crede că el se va întruni din nou azi sub preşedenţa M. S. Regelui.
IC
Procesul intentat de d. banchier Turna Ţaciu d-lul Mincov, fost magistrat, pentru calomnii îndreptate de acesta, prin foi imprimate, contra doamnei Ţaciu, proces care trebuia să fie judecat azi de Curtea cu juraţi din bucureşti, a fost amânat pentru sesiunea viitoare, procedura ne fiind îndeplinită.
IC
D. general Cantilli soseşte mâine de dimineaţă în Capitală cu intenţiunea d’a cere o audienţă Regelui pentru a reclama de la M. S. îndreptarea osândei arbitrare pronunţată în contra sa.
IC
La întrunirea de eri seară de Iad. Marghiloman, a luat parte şi d. N. ’onescu care nu fusese present la cele 1’alte întruniri.
#
In privinţa retragerii din minisler a d-lui Dim. Sturdza, cestiunea stă de o camdata ast-fel :
D. Sturdza ar fi hotarît se rămâe la instrucţiunea publica or se para seascâ cu desăvârşire ministerul. D-sa a spus eri unei persoane că nu vrea cu nici un preţ se primească un alt portofoliu de|eât acela al instrucţiunii publice, căci nu vrea se slujească de umplutură.
Pe de altă parte d. Brătianu In urma stâruinţilor multor membrii din maioritate şi în deosebi a gen. Leca nu pare dispus a mai menţine pe d. Sturdza la ministerul Cultelor.
Se poate însă ca d. Sturdza se re-vie asupra hotârîrei sale.
Nu declarase d-sa acum câte va zile că pentru nimic în lume nu mal rămâne în Cabinet ?
DEPESI TELEGRAFICE
AHLM1A I IRI.ltA Berlin, 2 Aprilie. — împăratul a primit eri în audienţă pe prinţul de
Hohenlohe.
Berlin, 2 Aprilie. — Ziarul, Die Post comentând cererea j urna lelor francezze
de a se rechema ataşatul militar pe lângă ambasada gemanft la Paris, sub cuvânt că 'şi ar fi procurat prin mijlocirea unul jmpiegat oare care, documente secrete de la ministerul de răs-boiu, zice că la o asemenea propunere Germania ar trebui să răspundă prin rechemarea ambasadorului el la Paris.
Petersburg, 2 Aprilie — In cercurile politice se asigură că guvernul are intenţiunea de a înlocui pe consulii Huşi în porturile din străinătate prin vechil ofiţeri de marina Asemenea ar fi vorba ca funcţiile de secretar la a-celeaşl consulate săse dea tot la ofiţerii de marina.
Petersburg, 2 Aprilie. — După o disposiţiune a poliţiei din Petersburg, toate familiile israelite care pentru un mod oare-care aă obţinut dreptul de a sta în Petersburg, vor trebui de aci nainte să părăsească reşedinţa.
CRONICA MUZICALA
I.UCCA-MERZWINSKI
Când publicul bucureştean aude vr'un căntereţ din cel celebri al Europei pe scena noastră, am observat că sâ produce următorul fenomen: Înainte de toate curiositatea e escitată şi publicul să aşteaptă la ceva anormal, estraordinar !n comparaţie cu cea ce aude obicinuit. Această aşteptare mărită încă prin reclama ce să face de antreprenori, are de rezultat ca prima impresiune să semene mult cu o dezi-lusiune. Pe lângă aceasta, cel cari au plătit nişte preţuri enorme pentru locurile lor, sunt cu drept cuvânt, foarte exigenţi şi uită că, pe lângă celebrităţile pe care antreprenorul le aduce, plătindu-le cu sume colosale, el nu mai are mijloacele necesare pentru a complecta o trupă spre a face un ensemblu complect.
Aşa mai tot d'auna cu ocaziunea trecere! prin Bucureşti a unor celebrităţi artislice ca Patti, Lucea, Merzwinski să întâmplă ca publicul, din diferitele cauze pe care le am expus, să fie reu dispus şi am auzit exprimându-se nişte opinium alât de stranie, atât de comice, în cât dacă cine-va le ar colecţiona, ar putea face din ele chronica cea mai hazlie. Pe unul l’auzt zicând : Asta e Patti sad Lucea ? Pare că e cam ba-trînioară; nu prea dă glas. Altul aude pe Merzwinski că dâ un ton cam răguşit şi în anlr'act să plânge zicând: Apoi ca să aud pe un tenor răguşit am plătit eu oare 30 de lei stalul ? Şi altele multe de aceleaşi calibru.
Şi, cu toate aceste, acel care vorbesc ast-fel aâ oarecare dreptate din punctul de vedere al dreptului pe care II aQ să se aştepte la ceva estraordinar, la ceva perfect, în proporţie cu preţul esagerat ce plătesc pentru locurile lor.
Ast-fel s’a întâmplat şi de astă dtRă la prima reprezentaţie a d-nel Luca şi a d-lui Merzwinski. S’a dat Trovatore. Publicul să aştepta la ceva de tot estraordinar deja din primul act. Şi tocmai în primul act Merzwinski era indispus şi a cantat faimoasa sa arie din culise prea josşid-na Lucea ş’a cam re-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(60)
ALEXIS BOL VILII
FEMEA MORTULUI
PARTEA DOUA
XXI
Duşmănie pe nedreptul
—	Lasă 1 lasă 1 11 găsesc e0... A 1 ticălosul, nu s’a mulţumit cu partea lui.
—	Ca să fh sigur că ’l vel găsi, dute chiar acum.
—	Mă duc în goană... Ce mâncăcios bătrân... Să nu lase o para bielei fele... O vedea el 1...
Era să plece şi deja scotocea prin buzunar ca să’şl schimbe «muniţiunile de gura» cum zicea el. Pierre II rechemă.
—	S’a întors omul d-tale de acolo?
—	Da, d-le locotenent; nu-I nimic nod, casa e tot păzită ca şi cum s’ar aştepta cine-va dar nici o vorbă nu poţi scoale de la oamenii aceia. «Cautâ’ţi de drum» eată tot ce’ţi zic.
—	Ştii unde l’a dus pe Fernand.
—	Nu se ştie nimic... L’a arestat îndată după plecarea noastră. Despre rana lui habar n’avea; doctorul nici n’a băgat de seamă ce pusese Rig pe ea...
—	Acasă la el se speră că femeia lui se va Intoarec odată; o cred complicea sa... Aşi vrea să ştiu dacă a pus mâna pe fondurile cu care trebuia să plătească Lratele acele.
—	N’am putut afla nimic de la Martin.... Casierul n’a venit acasă şi se socotea că a fugit.
—	S’ar putea ca el să fl fugit aflând de catastrofa întâmplată, cu parale cu tot.
—	Voi afla eu toate aceste diseară... Mă duc mal Întâi să prinz pe Rig apoi mă voi plimba pe acolo... Pe mine nu mă cunoaşte nimeni, afară de unul care acuma e foarte departe.
—	Aide grâbeşte-te ! Ia o trăsură, te aştept.
—	N’al grije d-le locotenent, ţi'l aduc pe sus.
Simon plecă In clipă făcând cu ochiul. De abia eşise şi Pierre sculânou-se bălu la uşa unei odăi vecină cu a sa... O tânc-ră femeie ÎI deschise ; văzând pe Pierre ÎI zise :
—	Nu ţi-am sdus încă pe Jeanna fiind-câ tot doarme.
—• E vorba de alt-ceva, Madeleno... Şezi l.e iog şi ascultă-mă.
Tânăra fernee pe care cititorii noştri aii văzut’o la începutul acestei istorii era mult schimbată.
De şi era tot frumoasă o paloare bolnăvicioasă ii acoperea faţa ; privirea, zâmbetul ei eraii pline de mâhnire; se vedea dupe faţa el că suferise mult. Ştim In ce stare era nenorocita fata în seara când veni să povestească !ui
Pierre Darvenne secretul el; acea stare o îndemnase la cumplita răsbunare ce săvârşea acum. Perzând speranţa, voia 8’o răpească şi celor-l’alţl.
Din acea zi nenorocirea o urmărea mereu. Când, ne mal putând ascunde vina sa, se aruncâ la genuchil tatălui el şi îl povesti că fuse nu o vinovată ci o victimă, bătrânul paralitic se ridică întărltat ca pe vremea când lua parte la bătălii; privirea iui aruncă fulgeri ca In mijlocul luptei, dori să aibă în faţa lui pe acela care ’l desonorase copila. Dar puterile îl lăsară curând şi el căzu pe fotoliu, sdrobit. Două lacrimi isvorlră din ochii săi. Fiica lui îngonu-chiată auzi numai o frază care era pentru dânsa ertarea dorită :
— Biata copilă 1 Doamne ia-mă pe mine, dar răsbun’o!
Ea nu cuteza să ridice ochii; simţind însă că mâinele tatălui sâil pe care el i le pusese pe cap se fac mar grele ridică capul şi atunci braţele lui căzură ţepene de o parte şi de alta a scaunului. Ma-delena se uită la dânsul şi se sculă îngrozită. Căpitanul Anton de Soizâ murise. Vecinii auzind ţipetele sale căutaQ s’o potolească, dar nenorocita fată care ’şl bănuia moartea tatălui el, se sbu-ciuma, rupându-şl părul, ameninţând, blestemând, repetând un nume necunoscut de femeile care efiutaa s’o mân-gâe şi care se înspăimântau de mărimea durerei sale.
Lovitura ce ’I dădu moartea tatălui săa o sili să se pue tu pat chiar în acea seara, toată ziua o petrecu In dureri
cumplite : parcă o fiinţă nu voia să nască In acea odae prin care trecuse moartea. Cu toate acestea chiar în minutul când se ridica trupul lui Anton de Soize, Madelena puse pe lume un copil care muri Îndată. Timp de 10 zile nenorocita femeie fu ca şi moartă, dar nimic nu-î Ijpsi. Pierre o aduse la Şarona unde se întremă cu totul o-
cupându-se cu Jeanna....... Suferinţa
mărise ura sa şi Pierre să bucura ; căci !n momentele de slăbire ea 11 îndemna la resbunare.
—	Madelena, urmă Pierre, pedeapsa ticălosului începe.
Madelena ridică capul, întrebându’l din ochi posomorâtă.
—	Fernand, ştii, ş’a urmat viaţa sa miserabilă. II plăcea să trăiască în lux, l’a avut ; n’a iubit nici odată, acum e nebun de amor.
—	Ştia aceste toate.... dar resbu-narea ?
—	Eri, s’a întors la el noaptea : îl aşteptam în odaia sa.
—	D-ta I
—	I am arătat pe femeia, pe idolul săd, adormită în braţele altuia.
—	El, bine ? zise Madelena, cu ochii aprinşi.
—	A strigat şi amanţii s'ab deşteptat. Femeia pe care o iubea a zis complicelui el : omoarâ’l ! omoarâ'l !
—	A 1 doamne I zise Madelena, II plăteşti dupe ce a făcut altora I
—	Amanţii au fugit şi pe când se gândea să-şi resbune l’aâ arestat.... E In închisoare şi în fie care noapte s’o
fi gândind că trădătorii petrec împreună, fără să le poată face nimic.
—	In închisoare, zici I Va fi judecat., şi achitat ?
—	Va fi condamnat. Iş va sfârşi viaţa la galere chinuit de ideia că Iza tşl-a bătut joc de el,că râdea încă de dânsul. Ruşinea, disperarea, iată partea lor şi resbunarea noastră.
—	Aflu fără părere de răâ, fftră re-muşcare pedeasa lui... Dar d-le Pierre nu vrei să ierţi pe....
—	Nu ’l pronunţa numele blestemat.
—	Cel puţin uită...
—	Nu.... AI uitat oare d-ta ?
—	Ea aş fl uitat cu vremea dacă pe lângă greşeala mea n’ar fi venit şi moartea tatălui mea... Asta n’o pot erta, n’o pot uita !
—	Nici eO nu voi uita viaţa mea sfâ-râmătă, trădarea sa, îndoiala ce mă roade când mă gândesc la singura fiinţă pe care o iubesc : Jeanna ; cuci adesea îmi zic : oare e fiica mea ? şi a-tuncl mă simt In stare să omor pe biata fată.
—	O
—	Cu toate acestea o iubesc I.... pe fiica mea.... a sa. U I la ideia asta, îndată ura mea se deşteaptă. Mi a otrăvit întreaga viaţă. Sânge pentru sânge lacrimi pentru lacrimi, voi merge până la capăt, fără milă.
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATE*
ZIARULUI ,,EPOCA"
Ttratflu 6,000 de Toi
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
zervatputerilepent.ru părţile ostenitoare din actul al IV-lea. Dar publicul nu Înţelege aceste acidente şi considera-ţiunl când el vine cu lăcomie să auză pe nişte cântăreţi de care s’a trtmbiţat laude peste laude In toate gazetele. l'JPrinaa sa impresiune a fost dar o de-ziluziune. Nu e vorba,In actul al IlI-lea şi In actul al IV-lea lucrurile s’au schimbat şi aplauzele ad fost zgomotoase, dar majoritatea auditorului devenise neîncrezătoare. Cu toate acestea succesul a fost mare; şi nici nu se putea alt-fel. D-na Lucea a cântat şi a jucat partea Leonorei ca o artistă de primo cartello. Ce puritate de intona-ţiune; ce espresiune dramatica; ce perfecţiune In frazare ; ce şcoală admirabila In modul d a interpreta şi a juca. Vocea a pierdut puţin din puterea el In notele înalte, dar totuşi e splendidă ca timbru şi ca putere dramatică. Publicul a fost fermecat şi a făcut mărel artiste o adevărată ovaţiune.
In privinţa lui Merzwinski opiniunile erau divizate. Unii 11 criticată şi II Imputată că strigă prea mult, alţilcă vocea sa n’are un timbru plăcut.
EQ cred că această rea impresiune a fost resultatul celor petrecute In actul I şi al II-lea In care artistul se lupta contra une! indisposiţiunl vădite. Dovadă este că In adagio din actul al
IlI-lea şi tot restul operei- Merzwinski arecucerit favoarea publicului prin efectele sale splendide, de voce. Rare ori am auzit partea foarte ostenitoare a lui Manrico cântată cu atâta putere. Vocea lui Merzwinski e colosală dar tocmai mărimea volumului el are de efect că dânsa se fie grea de mânuit. Cu toate aceste In adagiul din actul al
IlI-lea, artistul a dovedit multă artă In modul cum a ştiut a modera vocea şi a produce efecte de cantilenă şi de pia-nisimo. Nu mal vorbesedearia Diquella pirra In care cântăreţul a dat nişte note de o putere colosală şi, cu toate acestea fiind rechemat de public, el a repetat greaua parte ce este preserată cu mal mulţi do de piept. Aci Merzwinski a ridicat o furtună de aplause şi succesul săâ s’a accentuat până la sfârşitul o-perei.
Restul trupei e slab, prea slab chiar Jn toate privinţele. Orhestra ‘şl-a făcut datoria In conştiinţă sub direcţiunea toarte dibace a d-lul Ilubsch cărui II fac complimentele mele pentru modul cum a ştiut se conducă acompaniamentul şi chiar, In unele locuri, a scăpat situaţiunea prin presenţa de spirit cu care a urmat pe cântăreţi.
Arutnev.
CORPURILEJ.EGIUITOARE
SENATUL,
Şedinţa de la 2i Martie 1887
Şedinţa se deschide la 2 f/2 ore sub preşedinţia d-lul Al. Orâscu, vice-preşedinle, cu 74 senatori de faţă.
D. I>*‘. Frumusianu, întreabă pe guvern pentru ce a suprimat serviciul scrisorilor cu valori declarate pentru str6inâtale şi dacă avem tratate poştale internaţionale de ce nu se respectă ?
Se va comunica ministerului.
Se votează împământenirea d-lul Toma Costandin; din potrivă, votul asupra indigenatului d-lul Teodor Temelie se declară din nou nul, ca şi în şedinţa precedentă, aceiaşi soartă o are şi d-nu Tarpo.
Se ia în cercetare proiectul de lege prin care se autoriză comuna Botoşani a contracta un împrumut de 200,000 lei pentru construcţiunl publice de la casa de Depuneri.
D. MAi /es« u. l'ără a se declara a priori contra acestui proiect, crede că e bine că de câte ori judeţele sail comunele cer a li se încuviinţa oare-care împrumuturi, mal înainte să se pue în cunoştinţă reprezen-taţiunea naţională despre starea lor financiară.
Vede însă cu mirare, că pe când legea prevede că suma de împrumutat vaservi-laconstrucţiunl deşcoll, din contra raportorul cere ca prisosul să se întrebuinţeze pentru mobilierul şooalelor, prin urmare
eun virimenl de fond pe care Senatul nu l poate admite fără a ’1 stipula anume în lege.
D. Arapu raportor, asigură că starea financiara a Comunei Botoşani e mulţumitoare; că are neapărata trebuinţă de câle-va localuri de şcoli primare şi că în cele din urmă,anuitatea împrumutului cerut se va acoperi cu chiriele cc se plătesc azi pentru şcoli.
D. V. A. IJreelie. Zicecă n a fost vorba de i'iriment, când a exprimat comitetul dorinţa că din economii să se doteze şcolile cu mobilier, ci a vrut să înţeleagă când se face o şcoală să fie gătită ca şi o biserică cu toate trebuincioasele.
Legea să ia în consideraţie şi să votează dupe o neînsemnată discuţie pe articole.
Votul pentru recunoaşterea cetăţeniei d-lul Dimitrie Ragobele, şi a d-lul Mih. Ii. Carbuneanu se declară nul; cea ce dovedeşte că Senatul nu mal e în număr.
Deci, şedinţa se ridică la 31/2 ore, anun-ţându-secea viitoare pe Luni.
Adinterim.
CAMERA
Şedinţa de la 2i Martie 1887
D. G. Chiţu, vice-preşedinte, deschide şedinţa la ora 1 1/4.
D. Rr. Rdnmlceanu presintă Camerei un proiect de lege pentru oprirea farmaciştilor să posede mal mulL de cât o farmacie.
Camera admite urgenţa.
Se pune la vot penLruadouaoară amendamentul d-lul Palladi pentru înlocuirea gradului de general al flotilei, prevăzuţii! buget şi contrariu Icgel organice a flotilei prin grapul de colonel. Din notă votul este nul.
Restul bugetului ministerului de resbel se votează.
D. C. I)u as îl reşca aduce bugetul cultelor şi instrucţiunel publice.
Se votează fârădiscuţiune până la capitolul 6, asupra teatrelor.
D. M. Ivogalnieeanu cere, la acest capital, să se acorde 10.000 lei subvenţiune teatrului naţional din Craiova, şi depune un amendament în acest sens.
D. Dim. Sturdta refuză acest amendament pentru că ar desechilibra bugetul.
Se cere închiderea disouţiunel.
D. Varlam, In contra închidere!, arată că sunt, în capitolele următoare, fonduri pe care Camera le va suprima, probabil; de pildă cel 15,000 lei acordaţi lie-cărul membru al Sf. Sinod pentru chcltueli de transport vor fi, crede oratorul, foarte scăzuţi; de acolo dar va române un escedent care va acoperi, şi cu prisos, deficitul paragrafului în discuţiune.
Camera, sgomotoasâ la început, devine atentă; lotuşi, discuţia se închide şi şedinţa se suspendă pe câte-va minute pentru ca comisiunea bugetară să se pronunţe asupra amendamentului d-lul Kogălni-ceanu.
La 3 ore şedinţa se redeschide.
După o scurtă discuţiune se stabileşte că discuţiuneauu se închide de cât asupra paragrafelor discutate şi că amendamentele se vor pune la vot pe paragrafe.
D. \ î/anti ia apoi cuvântul asupra paragrafului relativ la 17.660 lei acordaţi bi-bliotecel academiei.
D-sa cere ca această sumă să se treacă la capitolul stabilimentelor de cultură, de oare-ce legea care pune biblioteca academiei în stare să figureze direct în buget nu este încă votată.
Amendamentul d-lul Vizantiesle primit de comisiune.
D. Ciocazan, cerc se se dea 6,0j0 lei pentru biblioteca din Craiova care posedă aproape 100,000 volume.
Scandalul incepc
D. Varlam, cere ştergerea din buget a sumei de 3,000 le! acordată scoalel Luterane din Bucureşti, pusă sub patronagiul împăratului Germaniei.(Emoţi une aplause)
D. Kogaluiceanu, combate acest a-mendamenl pe tărimul toleranţei religioase.
Voci. Ce are a face !...
Se cere închiderea discuţiune!.
D. Comarasescu, contra închidere!, spune că nu avem fonduri să dotăm şcolile române, dar găsim fonduri pentru cele străine. Această scoală Luterană Germană, refuză chiar să primească revizorii noştri şcolari (murmure) şi noi să o întreţinem? (Aplause unanime).
D. D. Stui'd/a, declară nefundate şi răii voitoare afirmările d-lul Cămâră-şescu... (Sgomot, întreruperi).
Voci. Iutrebaţl pe d. M. Porumbaru!
D. Camai-asescu. Nu vă autorizez să ’ml calificaţi afirmările.
Voci. Afirmarea d-tale este neadevăratâ
Preşedintele. Nu aveţi voe să înlre-rupeţl pe d. ministru (râseLe).
Voci. Dar ministru are voe să întrerupă !—E un scandal 1—E o ruşine I
Deputaţii se cobor iu emiciclu a -postrorându-se cu violenta. Au se mai aude nimic. D. Slurdiu, galben si uervos, sta iu picioare iu bauea ministeriala Iară a putea rosti un cuvânt. Preşedintele dupe IO minute de slortari inutile de u restabili iiuislen, suspenda şedinţa pentru ca Camera c tumultoasa.
Cesiiuuea de cabinet
D. D. Sturd/.a, declara la redeschide! ea şedinţei, ca va considera admiterea amen-
damentului d-lui Varlam ca un vot de blam•
D. Epurescu, întreabă dacă acest vot va fl numai pentru d. ministru de culte saQ pentru întregul cabinet.
D. .\aeu, cu emfasâ : Suntem toţi solidari pe această b ncâ I
Se pune la vot umend imentele.
Toate sunt respinse afară de acel al d-lul Vizariti.
Amendamentul d-lul Varlam se votează cu bile şi este respins prin 63 voturi, contra 29
Dupe acest vot, restul merge strună.
D. Epurescu propune crearea unei catedre de ştiinţe de stat la facultatea de drept.
D. I. Nejrunl propune asemenea cererea uneljcatedre de limba slavonă veche la facultatea de litere.
De şi admite tn principiu aceste două idei, comisiunea bugetară nu le poate Introduce tu buget fără proecte de legi speciale.
D. Homanescu cere restabilirea şcoa-lelor de lucrări manuale cum era aceea de la Panlelimon.
D. Dcmitreseu raportor, obiectează că nu sunt fonduri.
D. Kogalnlccanu arată că se găsesc destul bani la fel de fel de sume alocate mitropolitului şi tnaltulul cler.
Amendamentul pus la vot, 9e admite cu mare majoritate.
D. Ai. loneseu asupra subvenţiunel a-cordate schitului Prodrom de la muntele Alhos, cere reservarea votului până ce d. ministru va răspunde la interpelarea pe care d-sa l-a adresat'o în privinţa acestui schit.
D. D. Sluvza zicecă nu poale admite reservarea capitolului.
C.	F. lt închiderea discuţiei !
D.	IV loneseu trage un perdaf straşnic lui C. F. R., care represintă într'un mod nedemn capitala României căutând să facă pe membrii parlamentului ceia ce este şi d-^a ; nişte muţi al seraiului. (A-plause, râsete.)
D. D. Slur/a insistă pentru a nu se rezerva capitolul.
Camera e de această părere.
D. IV. loneseu declară că va vorbi in fond.
C. F. R. S’a închis discuţia ! (Sgomot, protestări.)
O voce.jMuţii să tacă ! (Rîsete, aplause).
Se acordă cuvăntul d-lul N. loneseu.
Discursul d-lui V. loneseu.
Oratorul aduce mai întâia o scrisoare iscălita de mai mulţi vechi călugări de la Prodrom care se plâng de dicheul lor, părintele Dam ian, pentru că a dat afară pe mal mulţi bătrâni părinţi intre alţii pe părinţii Nifon şiNcctarie, intemeiatoril schitului, şj pentru că dilapidează fondurile Prodromulul.
Apoi ne spune cine este acest Damian; un om care, din smerenia călugăriei sale a ştiut să facă bani, să şl clădească o casă in Bucureşti, pe care a lnchiriat’o unei moaşe, sau alt-ceva ; să aibă moşie în Do-brogea ; săaibăbanl depuşi pe numele săO la Banca Naţionaţă.
Damian a fost depus din funcţiunea sa de dicheu de câtre lavra (consiliul de disciplină) al muntelui Atbos, pe cuvântul că banii depuşi la Banca Naţională erau suslraşl din veniturile Podromulul; a fost menţinut în funcţiunea sa de d. ministru al cultelor, cu toată insistenţa protopopului şi a L. P. S. S. mitropolitului primat; este nepotul d-lul Procopie Dumilrescu, personalitate financiară bucureşteană. Iată cine este părintele Damian.
De ce îl susţine cu atâta căldură d. ministru de culte? Pentru că părintele Damian trece drept filo-român, că se prevalează mereu de guvernul român, pe când ceî-l-alţt Işî văd de călugărie, şi n’ată a face cu noi de cât prin prelaţii iar nu prin miniştri noştri. Dar e om pios? Atunci ce caută la Bucureşti, unde îşi petrece absolut tot timpul.
Oratorul sftrşeşte cerând reservarea ceşti unei saiă suspendarea piăţel subvenţiunel până ce se vor Împăca călugării.
Aceste propuneri se resping.
Restul bugetului se votează în mijlocul gălâgiel şi a protestărilor minorităţeî că Camera nu mal e în număr.
Votul asupra bugetului total dă dreptate minorităţeî căci esle nul din causa lipsei de votanţi.
Şedinţa se ridică la 6 1/2.
liedecu.
La ordinea zilei de azi a secţiunilor Camerei era, între altele, şi pro-ectul de lege prin care ministrul cultelor şi instrucţiune! publice este autorizat a coda Academiei române biblioteca centrală a statului Din 3 secţiuni care s’au ocupat deja cu acel proect 2 ’l au respins cu desăvârşire.
Comisiunea ad boc însărcinată de ministrul de rezbel cu studiul chestiune! reformelor de introdus în serviciul intendenţei militare, a depus raportul seu în mâinele generalul Angheleseu. Acest raport însă va li lăsat la o parte până la reîntoarcerea misiunei ce va pleca în curând
în Germania pentru a examina foncţionarea serviciului intendenţei
acolo.
D. Petru Carp va pleca mâine sau nolmâine la moşia sa din judeţul I Vaslui.
D-sa va fî absent vre-o zece zile.
Numai la întoarcerea sa în Bucu-: reşti va cere Regelui audienţa de j oare vorbim mal sus.
•
Mal mulţi miniştrii vor pleca mâine cu un tren special la Florica pentru a vizita pe d. Ion Brâtianu, poate şi pentru a ţine consiliu sub prezidenţa d-sale.
D. ministru al Cultelor şi instrucţiunel publice va li interpelat în Cameră săptămâna viitoare, de către un membru al majorităţel, asupra refuzului administratorilor scoalelor confesionale evangelice d’a se supune la controlul statului.}
Comisiunea bugetară a Camerei s a adunat azi pentru a examina bugetul suplementar prezintat de Ministrul de rezbel. Pe cât ştim, d. Costinescu a combătut foarte viu acel buget şi comisiunea s’a despărţit fără a lua nici o kotârîre.
D. Ion Gâmpineanu, primarul Capitalei, a fost primit azi de Regele şi a prezintat M. S. proiectul definitiv ak şanţului încongiurător al Capitalei.
Aflam din izvor autorizat că guvernul nostru a început negocia-ţiunl cu guvernul sârbesc pentru dobândirea de reducţiunî de drepturi la intrarea în Serbia a unor produsuri române.
Primul ministru a telegrafiat d-lui prezident al Camerei pentru a’l înştiinţa de starea sănâtâţeî sale şi a’l ruga să nu pue la ordinea zilei bugetul ministerului de interne de cât pentru Marţi când speră se poată veni în Bucureşti şi asista la şedinţa Camerei.
Azi la 6 ore când am trimis se cerem ştiri despre d. Mantof ni s’a răspuns că starea sa înfăţişa o u-şoarâ îmbunătăţire
Temperatura scăzuse. Medicul promisese chiar ca densul se primească pe d-nii prefect al poliţiei, prim-procuror şi judecător de instrucţiune Dobriceanu care merseseră se ’l viziteze.
Instrucţiunea afacerei continuă cu multă activitate.
Dragomanul rus nu a fost arestat cum se zicea azi dimineaţă căci peste zi a fost întâlnit liber pe strade.
D. Nicolae Basilescu va continua cursul seu de ştinţe de stat şi finanţe al facultăţeî de drept mâine Duminecă 22 Martie ora 101/2 dimineaţa şi va vorbi «Despre sor-gintele constituţiunel engleze şi des-voltarea acesteia în cursul secolilor.
ULTIME DEPESI
AGENŢIA IIAVAS
Londra, 2 Aprilie.—Camera Comunelor a respins toate amendamentele privitoare la bilul de coercijiune, şi prin 361 voturi contra 253, a pronunţat Închiderea discuţiunii. D. Gladstone şi toţi partisanil săi au părăsit atunci sala de şedinţe.
Camera respingând apoi amendamentul presintat de d. Parnell, în privinţa anchetei de făcut asupra evenimentelor din Irlanda, parneliştil au părăsit şi ei sala.
Camera atunci a votat legea In prima lectură.
Londra, 2 Aprilie. — Radicalii şi Parneliştil ’şi propun a face o mare de-moostraţiune la Hyde-Park, în ziua de 11 Aprilie.
Viena, 2 Aprilie. — Ziarele spun că Intrevorbirile începute Intre delegaţii români şi austro-ungarl, n’afi avutplnâ acum de cât un caracter privat.
Berlin, 2 Aprilie. — «Tagblat»menţine ştirile ce le-a dat mai înainte, In privinţa atentatului de la Gatchina.
l.ondra, 2 Aprilie. — «Times» îndeamnă pe regenţii bulgari de a nu lua sfaturi de cât de la ei înşi’şî pentru că Europa nu le vine în ajutor.
In acelaşi timp, ziarul«Cetăţii» îi îndeamnă să ceară Sobraniei reînoirea puterilor lor.
SI. Delersluirg, 2 Aprilie.—S’a încheiat o convenţiune între Rusia şi republica Statelor-Unite pentru extrădarea tutulor criminalilor, ori care ar fi crima pentru care ar fl urmăriţi.
Galul/., 2 Aprilie. — Vasul ce l’a semnalat o depeşă din Solia ca suspect
nu e altul de cât bastimentul norvegian «Unita» care se duce la Radijevatz, să lncprce vinuri.
Sofin, 2 Aprilie.— D. Mantoff fusese autorisat de d. Radoslavofî, când a-cesta a trecut pe la Rusciuk, să se ducă la d. Hitrovo, care ’l făcuse cunoscut prin d. Iacobsohn, dragomanul consulatului rusesc, că doreşte să aibă o în-trevorbire cu dânsul.
AGENŢIA LIBERA
Londra. 2 Aprilie. — Camera Comunelor. D. Gladstone zicecă cestiu-nea pe care d. Parnell a ridicat’o este una din cele mai grele şi merită să a-tragă deosebita atenţiune a Camerei. Speră dar că se va mai consacra o şedinţa la discutarea el.
Camera, prin 361 voturi contra 254 respinge cererea de amânare, susţinuta de d. Gladstone.
Londra, 2 Aprilie. —Ziarul Times pretinde că Rusia ar fi refusat se participe la Exposiţiunea universală ce va avea loc la Paris tn 1889.
Paris, 2 Aprilie. — Senatul a adoptat ridicarea drepturilor de intrare a-supra vitelor.
Paris, 2 Aprilie. — Se telegraflază din Moscova că Încercările făcute In scop d’a despărţi Rusia de Franţa aii fost fără resultat. Ţarul lauda atitudinea amicală şi legală a Fancieî In cestiunea Bulgară. Relaţiunile celor două puteri sunt din cele mal cordiale.
Londra, 2 Aprilie. — D. Gladstone are de gând să profite de vacanţe ca să meargă In mai multe oraşe spre a protesta contra legeî de aplicat Irlandei.
Guvernul a renunţat să urmărească e d. Dillon şi amicii să .
PASCALELE
Pentru a face plâcere cârlionţatului mare advocat, Aristid Pascal, numele eroilor din basmele populare «Păcal㻺i «Tân-dală» se va preschimba în«Pascal⻺i«Tân-dalâ.»
Se zice că Arislică al băbachel va deveni şeful unei coaliţiunl monstruoase compusă din Aristid, din Pascal, şi din răposaţii poeţi Prodânescu şi Canilli. Aceasta va fi noua coaliţiune de la Pascal-Paşa.
Aristid s'a mutat In despărţirea «Păscă-lia-Veche.»
Decanul lipsit de facultăţi,marele avocat, candidatul de notabil In despărţirea Târ-chileştl, vestitul «al Băbachel», e foarte mâhnit de puţinul succes care l’a obţinut la judecătorul de ocol. Cu atât mal mult că se zice că el şl ar fi învăţat pledoaria pe de rost şi a repetat-o ca un Papasgal.
La ora tn care punem sub presă (1 1/2 ore p. m.) Pisistrate al neueachâl tşl drege frizura. Vom ţine pe cititorii uoştril în curent.
BIBLIOGRAFIE
A apărut şi se află de vânzare la librăria Socec G-ie.
Sistem naţional de Economie politică de Frederic List, tradus de I. N. Papiniu cu o. prefaţă de d. P. S. Aurelian, preţul 5 lei:
Lai Martie va apare înBacâîă No.ldinre-vista Magasinul literar. Abonamentele, )se plătesc tol-d’a-una înainte) pe 1 an pe noi 10 ; pe 1/2 an lei 5.50 ; un No 1 left.
Din sumarul No. 1. Sandu, novelă.— Pe un album, poesie. — Cum e Tanda, aşa şi Manda, com. 1 act. — Erl-Azl-Mâine, p. — Monologul unul cerşelor. — Viaţa lui Alexandru I.—Poveste.—Legenda rândunelel. —Negustorie Ţigăneasca, anec. pop. Şarade, etc. ctc.
D-nil cari se vor abonaşi vor trimite banii înainte de 15 Februarie ia administratorul revistei, d-1 De la Bacăfl str. Focşanilor, vor primi un roman sad 100 cărţi de visită. Toţi abonaţii afi drept la premii e pentru deslcgarea şaradelor şi un scăzâ-mânt de 20 0/q la toate cărţile anume publicate prin revistă.
NB. Sperăm că cele-l-alteziare şi mal cu seamă revistele, vor bine-voi a reproduce acest anunţ, pentru care le mulţumim mal de’nainte.
RECOMPENSA BUNA™,™;:
că căţea neagră, rasa Sattcr-(* ordon,
răspunzând numelui DOUA. Se va da o recompensă bună celui care o va aduce la redacţia ziarului Epoca.
DR SALTER
de la facultatea din Viena
1 SPEC.: BOALE de FEMEI şi
S Y F1 ÎL 1 S
S’A MUTAT
Nu. 4 — Strada Fortunei — No. 4 IANGA FARMACIA « CU SFINŢI »
( Calea Moşilor )
Consultaţiunl în toate zilele de la — a — 5 p. m. —
■ K
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — 22 MARTIE
m
PRIMA SOCIETATE ROMANA DE REASIGURARE
IN BUCUREŞTI
Ia temeiul ari. 32 din statute, avem onoare de a convoca peD-nii acţionari Iaa2-a adunare generala ordinară, care va avea loc tn ziua de
Dumineca 12 ;24) Aprilie 1887
orele 3 p. m., în localul societate! Dacia-România, strada LipiscanI No. 1.
Conform art. 34 din statute, D-ni! acţionari spre a face parte din adunarea generală trebue să fie proprietar! de cel puţin 10 acţiuni car! dau dreptul la un vot.
Art. 35 din statute prescrise că spre a se legitima dreptul de votare, acţiunile să fie depuse 8 zile înaintea adunâre! generale, adică până la i (16)Aprilie 1887, la casieria generala a societatei sati la Banca României din Bucuresci.
Ordinea zilei va fi:
1.	Rapor tul consiliului de admi ni stratie şi a! D-lor censor! asupra al duoilea exerciţiu până la 31 Decembre 1880.
2.	Alegerea censorilor pentru revisuirea bilanţului anului 1887, conform art. 26 din statuie.
Propuneri eventuale a le D-lor acţionari conform art. 39 al. 2 din statute.
Bucuresci, 11 (23) Martie 1887.
In numele consiliului de administraţie, Preşedinte, Dimitrie Gfiika.
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani,No. 33
Cursul pe ziua de 21 Martie 1887
VALORI
Cump.
Viind.
5 0/0 Renta amortisabilă. .	94 1/4
5	0/0	» romAnă perpetuă.
6	0/0 Oblig. deStaURur. conv.' 84 Impr. cu prime Bucur, (lei 201 34
7	0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 70 10 lei Oblig. Casei pens (1. 300) 200
5	0/0 Scrisuri funciare urbane 81 1/4
6	0/0	»	»	»
7 0/0	»	»	>	96	3/4
5 0/0	»	rurale	»	84	1/2
7 0/0	»	..	»	101	1/î
Aur contra Argint sau bilete. 18 1/4
95
843/4
36
7l
210
82
91 1/2 85 1/4 102
18 3/4
DE VENZARE
AHMASAHI si IEPE de prasila, ilIANZI, CAI de ALERGARE antrenat! de pur
sing-e englezesc.
A se adresa ia d. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov).
„DACIA ROMANIA“
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE IN BUCUREŞTI
In temeiul art. 46 din statute, avem onoare de a convoca pe D-nil acţionari la adunarea gonerală ordinară, care va avea loc tn ziua de
Dumineca, 12 (24) Aprilie 1887
orele 2 p. m., In locul societatei, strada LipiscanI No. 1-
Conform art. 48 din statute, D-nil acţionari spre a face parte din adunarea generală trebue să fle proprietari de cel puţin 10 acţiuni cari dau dreptul la un vot.
Ari. 49 din statute prescrie că spre a se legitima dreptul de votare, acţiunile să fle dopuse cu 8 zile înaintea adunărel generale, adică până la i (16) Aprilie 1887 inclusiv, la casieria centrala a societatei sau la Banca României din Bucuresci.
Ordinea, zilei va fi:
1.	Raportul consiliului de administratiune şi al direcţiei generale asupra gestiune afacerilor pe 1886.
2.	Raportul censorilor.
3.	Fixarea dividendel pe 1880.
4.	Alegerea censorilor pentru revisuirea bilanţului pe anul 1887.
5.	Propuner eventuale ale D-lor acţionari, conform art. 53 din statute.
Bucuresci tl (23) Martie 1887.
In numele consiliului de administraţie, Preşedinte, DimitrieGhika.

In Bucuresci, dacă nu se gâscscc Iu Farmaciele din apropiere de Onor. Clienţi, I» contra CARTE POŞTALĂ, trăinit la domiciliu, prin trăsurile fabrice!, ce cir-y	culă in oraş cu apă gazdsă.
FARMACIA ROMANA im
BUCURESCI. - LA SÂNTUL PANTELEIMON.
*---Romion----- *******
Capsule Elastice eu ulei de pesoe. — Greutatea cu care să ia de uuele persdne, ulei de pesce prin acest mijloc e înlăturat, chiar pentru cei mal deficilî. (A 25 bucăţi la cutie 4 leî).
VINUL COPIILOR
ritEPABAT DE
CHIR. ALESSANTDRITT
Farmacistul Curţii Regale
Etatea cea fragedă a copiilor ’î face a se îmbolnăvi uşor; pentru a preîntîmpina maladiile se recomandă acest vin tutulor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltaro a corpului, întă-resce dsele şi dă putere muşchilor.—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-ce sticlă. Preţul 3 lei.
Gudron vegetal (Ales.mndriu). — Tinerimea în genere prin vi6ţa care o duce. suferă maî tot-d'a-nna. Maladii de piept, bronehitcle sunt la dânşii un ce regulat — tuşesc puţin dar nu încetâză de loc —maî târtjifi vgd răul ce ’l fac — de aceia ar fi bine ca toţi acei cari ar avea tuse uşdre sau maî tare să întrebuinţeze acest gudron, fiind preparat aci tot-d’a-una prdspSt, e maî superior celui strein atât prin calitate, cât şi prin preţul redus. Preţul unul fl. 2 lei.
Pastile Gumdse-Codein-Tolu.—Superioritatea ace-st.or medicamente în maladiele de piept este recunoscută de t6te celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma examinării ce li s'a făcut s'ati aprobat, de onor. consiliu medical superior, 1 lefi 50 bani cutia.
tJlei de pesoe TTorvegio. In flacone, alb 2 leî 50
b., galben 2 leî. Esclusiv se vinde numai la Farmacia Română (Cişmeaua roşie) — Bucuresci.
Capsule Santal Citrin. Remedii! sigur contra maladiilor vesiceî şi scurgerilor uretrale. Flaconul 3 leî.
Capsule oleo-balsamioe santaline. — Remediu si-gur contra maladiilor secrete (scursdre, sculament) la bărbaţi fie în stare prâspătă, sau ori-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentru un tratament de vindecare complectă. — Modul întrebuinţării şi dieta prescrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-caxe cutie. — Preţul unei cutii 6 lei.	t,
ŞAST" A se observa pe capacul cutiei semnătura, cuiere roşie. Se trămite contra mandat, postai în orî-ce localitate.
Emplasture gudronat dis Pauvre Homme. --Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leu ruloul.
Slnaplsmul Alessandriu, muştar tn foi.—Acestă preparaţiune esporimentată do autorităţile ndstre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind snperi-rtra tutulor celor-Talte preparaţiunl străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lefi 50 hani.
Capsule Elastice cu ulei de Ricină.—0 două, cutia a 4 capsule 1 lefi, a 6 capsule 1 lefi şî 25 bani, a 8 capsule 1 lefi şi 50 bani.
DEOSEBIT prepar şi se găsesce de vîndare la t,6t,e farmaciile: Alcool de Melisa, de Monta. — Capsule cu Copaiv, Gudron, Santal, Cubeb. Cigarete. Indiene (Canabis), Stramon, Belladona. — Rragee, de Anderson, Gudron. — Elextruri, Polibromurat.—Salicilic, Stomachic, Gendrin.—Limonada Purgativă Gazdsă, (cel mai plăcut purgativ).—Pastile, ClilSaat de Potasă. Mentă, Chinină Santonină, cu sare de Vichy, cu Gudron, cu Laitucariu.—Perle, Eter, Terebentine. Chloroform. - Vinnrl de China, Gentiana, Revent, Colomba. — Segnin. — Tonic, Eupeptic (cu carne) ele. Şi orî-ce după iudicaţiunea d-lor doctori.
După natura maladiei, etăţii, constituţiei, şi a causei ce voesc a combate, dosa să se prescrie de d-nil doctori, cari cunosc îndestul eficacitatea acestor preparaţiunl.
DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA.
In localităţile undo nu se găsesc aceste specialităţi, cererile să se facă la CHS. ALESSANDRIU, farmacistul Curţii Regale. — Se expediază în t,6te punctele ţârei.
Bucuresci, Calea Victoriei, No. 77, (Cişmâua Roşie)._____________-______
a se observa de Alessandriu şi a purta pe etichete marca fabricai Sf. Panteleimon. 38MZ
In provincie, in localităţile nnde nn se găsesc aceste preparate, contra MAIe BAT POŞTAL, expediez în tdte punctele ţării.
IVSTirim MEDICAL
6.-
BUCURESTI
-STRADA VESTEI.—6
Seotia medicala
1, Hydrolherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. OrhalaţI—6. Masaj ia sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bae abur....................2.50
l Bae de putină cu şi fără duşe . 2.—
medicamente .................1.—
1 duşe rece sistematică cu basin 1.—
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă i. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform prospectului.	Direcţiunea
DR STAUCEANU
Pialza-Amzi ,Vo. 2
M. SCHWART Z
OPTIC
Strada Carol I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal line, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi Lot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate.
MAX FISCHER
galaţi
Str. Mare No: AS BUCUREŞTI
Strada Patriei No. 10
Singura Scoală de musica vocală si i n-strumentală in ţară, autorisată şi probată de inaltul guvern a d-lui profesor
ANTON KNEISEL
BUCUREŞTI
— No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Această şcoala fiind prevăzută cu mal mulţi profesori se pot preda lecţiunl de musica vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă.
de 15 franci pc luna de la 1/13 Maiu va fi şi un curs saparat in lle-care Dumică după'ameaza pentru pa tru mâini trios quatretele etc. la care nu se primesc de cât Elevii cei Înaintaţi pentru acesta IO l'r. pe luna inscrierile se fac in toate zilele de la 8-9 a. m. si de la 3—8 după ameaza.
MEDALIE DE AUR
Viena IHH:«
Autorisata de consiliu dcliygiena sisalu'u itate
dentXlinA
ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Di'. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicvlic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, ţoalele gureî si ale gingiilor.
Ele conserva dinţil si da gurei un miros plăcut.
Preţul: 1 flacon, denlalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Deposite la Bucureşti: /•’, IV. Zvrner, I. 0-vesu, llruss Stela si liranndus—Umila Rabini, 1 —Holosani, Uajnal, — Dorolwi, llaque.
DE VENZARE
200 pogoane moşie, !n apropiere de Bu-| cureştl cu trăsura o oră şi 18 minute cu |g calea ferată.
Doritorii să se adreseze calea Plevnel
No. 57.
DE ÎNCHIRIAT
Casa din Strada Slinţi Apostoli No. 42, cu două elage, aproapede clieurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74.
II M CTIinCfelT de curs superior a-U W w I U U111 I văndcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA
CAI MARI o pereche
pentru trăsură, a se a-Sîada Batiştea, No II
* DE VENZARE
dresa
2!:.. RAŞCA ‘-S™ GRADINA
se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATISTE No. 11.
p A QQ A din Strada Academiei, col-UxiD uJA. tul Bulevardului, se închiriază de laSf. Gheorghe viitor. Aseadresa Satr-da Batişte No. 11.
MOŞII STMSTI
din judeţul Bacău, având pe ea puţuri de păcură, locuri de arat, fâneţâ inaşurl şi o moară ; se dă tn a-rendâ de la 23 Aprilie viitor 1887. Do ritorii se vor adresa la doamna Ca-tinca Em. Crupenski In Roman.
AVIS IMPORTANT
ZVtAFlE
DEP0SIT DE VINURI VECHI
Albe si ISTecji’e
cu 50 b. litru.
Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public
MARE CAZIN SOTIR
No. 12, Strada Diata 4 WŞi, No. 12 Aranjat din nou foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci,
NB. Cazinul se Închiriază pentru baluri nunţi etc.
sa
ULTIMA ORA
DIN NAUNTRU
Cu toate că relaţiunile guvernului nostru cu Regenţa bulgară n’au fost, cdt-va timp, tocmai cordiale, fiind că Regenţa acuza pe guvernul nostru că ar fi dat ajutor conspiratorilor bulgari, totuşi să zice că Regenţa caută acum să opereze o apropiere cu guvernul român.
Regenţa îndemnată fiind de Anglia, urmează se zice negociaţiuni active cu guvernul nostru pentru a obţine ca el să intervie din partea marelor puteri cu trupe în Bulgaria, până se va stabili o stare de lucruri normală.
Această intervenţiune armată a guvernului român ar avea do scop în idea guvernului bulgara evita ocuparea Bulgariei de către trupele ruseşti.
Un corespondentul nostru din Piteşti ne sene că starea d-lui Prim-Ministru nu este aşa de gravă în cât d-sa se nu poată veni în Bucureşti, dar fiind nevoit, din cauza unifla-turei la mână, se ’şi ţină braţul în eşarpâ şi neputându-seîmbrâua preferă se stea la Florica. Corespondentul nostru crede că, chiar cu totul sănătos dacă ar li d. Ion Bră-
tianu, încă n’ar părăsi Florica înainte de Marţi, căci în acea zi aşteaptă acolo pe unul din fii seî care vine se petreacă în ţara sărbătorile Paştelui şi vrea se vie în Bucureşti cu dînsul.
O lungă întrevedere a avut azî la Agenţia bulgară d-n.u comite Tor-nielli, ministrul plenipotenţiar al Italiei cu d. Teodorof gerantul acelei agenţii. ___________
Din Giurgiu nî se scrie că acolo se crede că ofiţerul rănit pentru îngrijirea căruia comandantul garni-zone'i din Rusciuk a chiemat acolo pe distinsul nostru chirurg doctorul Severeanu ar fi unul din membrii Curţii marţiale.
DIN AFARA
O depeşe din Kiustendil spune că acolo s'ar fi întâmplat o mişcare militară, din norocire Insă fără vărsare
de sânge.
Regimentul din Kiustendil n’a voit să primească pe noii ofiţeri trimişi de Nicolaieff nici să lase pe cel vecin să plece.
D. D. BritcolT, D. Ianetl şi N. Constanţi nod, care ah fost arestaţi la Rusciuk, au fost judecat! de casatiune. A-ceasta a decis punerea lor In libertate sub cauţiune. Dar cauţiunea stipulată
a fost înconjurată de atâtea dificultăţi In cât ei continuă încă a sta In închisoare.
Ni se scrie din Rusciuk :
Se fac In momentul acesta In Bulgaria şi In Rumelia, multe schimbări de garnizone.
200 oameni din regimentul de săpători din Rusciuk, aâ fost trimişi la Sofia în companiile de disciplină. Restul va .fl Împrăştiat In diferitele garnizone din ţară.
Drujina, care era comandată de căpitanul Kristeff, care a fost omorât la Silistra, trece de la Silistra la Rusciuk; aceea a maiorului PopolT merge s’o înlocuiască la Silistra.
St. Peiersbiipg, 2 Aprilie. — Se anunţa ca Tzarul a acordat pensiuni vctluvelor colonelului Eilofif, maiorului Uzunoff sl lvnrdjefl' si a decis ca copii lor s© fle crescuţi în Rusia.
NUVELE FINANCIARE
Monitorul oficial de azi publică raportul inspectorului general asupre mersului caselor de credit agricol.
Vom studia acest raport înlrun articol special.
—x—
La Braşov biletele de bancă Româneşti se cumpără cu 8 11 47 kr.
Argintul cu 8 fl 42 kr.
La Galaţi porumbul vechia de 62 libre cotează lei 7.10 hectolitru ; cel nofl de 58 libre 6.20 hectolitru.
— X—
La Brăila porumbul roşia, greu de 62)1/2 libre 7,20 hectolitru; cel l’alt variază Intre 5,40 până 6,35 hectolitru.
—x—
Grâul se vinde la Brăila de la 11,10 până fi,60 hectolitru după greutate la caic.
—x —
Secara la Galaţi în Şlep 5,60 până la 6 hectolitru.
—x—
Orzul de la Brăila 4,35 până la 4,50.
—x—
Ovăzul suta kilograme 8,20.
—x—
Pe ziua de i Aprilie Eurga Berlinului a realizat o urcare aproape pentru toate fondurile noastre de stat.
—x—
Renta amortizabilă câştigă 50 pf. 93,90. împrumutul Comunal 92,90, cn 65 pf. nşâl sus.
Rublele asemenea câştiga 80 pf. şi fac 180.
Renta franceză 3 0/0 face 81,30. Italiana, căreia s'a tăiat cuponul de 1 Aprilie face 94,40.
Renta română perpetuă a atins cursul de 93.
SPECTACOLE
TEATRUL NATIONAL
Dumineca la 22 IS/Ear-tio
ISenellciut d nui
MAIU A VASILESCU
Se va reprasenta pios»
DON JUAN DE MARANA
sau
căderea unui anger
Dramă fantastică in 5 acte si it tablouri de A. Dumas tatăl. Traductiunc
MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY
Strada l’i.lit/ii \o. î
1\ TOATE SERILE
MARE REPRESENTATIE
ou. pi’ocji'UJ.11 soliiixxbat
REPRESENTATII EXTRAORDINARA
NTei'cux'i si Sâmbătă
HIGH-LIFE
UESCH1UEUEA CASI LA 71/2 SE ABA ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 ORE SE RA
Representatiunea in beneficiul d-lui N. Ha gieseu. Cu piesa llcljjasinl lui Samson, al uuneiata pentru Vineri 20 Mari ie in Teatru-Bosel, din causa deniei, se amână pentru Luni 23 Martie._____________________________
Tiţtogruilu ziarului «ttl'OAt
www.dacoromanica.ro